AFECTIUNILE SOLIPEDELOR marti, 2Liunie 2022 13:14 * TOCIREA IMPERFECTA A DINTILOR Etiologie: La solipede: intodeauna generate de pozitia incorecta dobandita a unor dinti, tocirea se efectueaza pe o portiune scazuta fata de intreaga suprafata a dintelui -> apar creste sau colti -> acestea sunt exageratensi modifica masticatia, producand lezium la nivelul gingiei Leziuni directeindirecte Inflamatii/ulcere/microabcese ce pot deforma regiunea la exterior Simptomatologie: Tocirea inegela se intalneste la cabeline, 1a molari, sunt insotite de leziuni la nivelul mucoasei bucale si "magazie" (intre obraji si cavit bucala apare 3 cavitati, unde se acumuleaza fura)) Defecte de masticatie Slabire Lipsa consumului total de furaje Beau apa fara dificultate Modificari la nivelul obrajilor La animalele mici neregulartitatile de tocire se exprima in principal la nivelul caninilor si la nivelul incisivilor mai mult cala nivelul molarilor Determina brevignatism / prognatism / contuzii / fracturi de mandibula —- modifica pozitia dintilor in alveola — modifica pozitia caninilor — nu mai sunt usor orientate Lateral — se orienteaza spre tesuturile moi (palatal moale — Leziuni ) Animalul nu mai poate inchide gura Prezinta durere — estompata in timp —-ajunge sa formeze fistula intre cavitatea bucala si nazala Diagnostic: semne clinice Tratament: Pilirea sau rabotare excesului de dinte a crestelor sau a coltilor aducandu-i la nivelul suprafetei de tocire Operatiunea este laborioasa, sub anestezie generala, loc de abordare mic si nevoios, manopere greoaie * EXTRACTIA DENTARA Se face prin apucarea dintelui cu un cleste sau prin respingerea molarilor din alveolain urma tunel trepanatis facute in dreptul radacinit lor Extractia incisivilor - cleste dentar obisnuit Molani se extrag cu clesti dentari speciali, de constructie variata, cu manere speciale pentru premolarit mazilarului sau ai mandibulei Operatia se executa in raport cu starea dintilor si cu docilitatea animalului, in picioarelin travaliuimobilizare Se spala cavitatea bucela de resturi alimentare cu apa calduta si se dezinfecteaza cu permanganat de potasiu 1%0 Pentru extractia molarilor se face anestezie locoregionala anervului maxilar cu novocaina sau anervului mandibular Timpi operatori © Examenul cavitatii bucale si stabilirea dintelui afectat - se deschide gura animalului cu un speculum bucal, iar limba se va trage in partea opusa © Decolarea gingiei si prindereain cleste a coroanei dintelui bolnav© Dislocarea dintelui fixat in clestele dentar si extractia lui din alveola © Dupa extragere, se tamponeaza alveola cu tifon imbibat cu eter iodoformat 10% ~ Timp de 3-5 zile dupa operatie, animalul se hraneste cu barbotaje si fainuri moi si se fac zilnic spalatuni cu permanganat de potasiu 1%0 * PLAGILE + TROMBOFLEBITA VENEI JUGULARE Definifie: boalé chirurgicala care se caracterizeazd prin inflamafia venei jugulare insojitd de formarea unui trombus, care poate s& ducd la obstrurarea parjiala sau total a venei jugulare. Etiologie: - Apare in majoritatea cazurilor in urma injectiilor intravenoase fara a se fine seama de © regulile de asepsie si antisepsie, © regulile care fin de tehnica efectuarii injectiei, ~ Este apangjul administrérii perivenoase a unor solujti medicamentoase foarte iritante, cu indicafie strictiv. cum ar f- © gluconatul de calciu, sulfatiazolul solutie 20%, cloral hidratul, formolul, clorura de calciu, © glucoza etc ~ Se pare ca flebita ar aparea mai intai, iar trombusul ulterior ca o consecin}a a lezarii si a inflamatiei peretelui vascular 0000 Clasificarea tromboflebitelor: ~ Din punct de vedere topografic ele pot © superficiale, © profunde ~ Din punct de vedere etiologic ele se impart in © traumatice, © infectioase, © toxice, - Din punct de vedere clinic ele pot fi © adezive, © supurative, © hemoragice, - Formele clinice ale tromboflebitei sunt in funcfie de virulenfa florei microbiene care participa la producerea lor: A. Tromboflebita adeziva ~ Larandul ei poate imbraca, in funcie de marimea trombusului doud faze © 0 faza preobliteranta ©. fazd obliterant 1. Faza preobliteranta ~ Aparifiain locul unde vasul a fost lezat, a unui proces inflamator care la inceput va cuprinde numai endovena, ~ Apoi inflamatia se propagé la intreg peretele venos cuprinzand atat media cat si adventicea, ~ Lanivelul endovenei apar niste muguri endoflebitici, in jurul cérora se organizeaza un trombus primitiv format dintr-o refea de fibrina in ochiunle céreia se fixeazd elemente albe si rosii = Circulafia este numai partial intrerupta2. Faza obliteranta - mérirea in volum a trombusului primitiv, ~ Este aceasta se formeaza un trombus secundar care se poate intinde la distanja destul de mare fafa de locul de formare, obstruand complet lumenul vascular. Simptome: Locale + tumefactie evidenta a regiunii afectate, © insojita de durere mare la locul de formare a trombusului, © prin palpare pe traiectul vasului afectat, se poate constata existenja unui cordon indurat, a cui lungime corespunde de obicei cu aceea a trombusului secundar, + Jesutul perivenos este inflamat si infiltrat cu exsudat serofibrinos, Functionale * limitarea miscatilor de lateralitate ale gatului, atunci cand este atins& vena jugulara, + schiopatuni atunci cand sunt afectate venele de lanivelul extremitatilor. 3. Tromboflebita supurativa Este de regula o continuare a celei adezive, Poate s& evolueze sub forma: © circumscrisé, © difuza Simptome: Forma circumscrisé - in regiunea afectata apare dupa cateva zile, o colectie purulent care de obicei se deschide spontan, transformandu-se intr-o fistul prin care se scurge un puroi de culoare rosiati Forma difuzé - nu exista tendinfa de localizare a procesului inflamator, ci dimprotriva, de difuziune a acestuia, imbracand astfel aspectul unei tromboflebite flegmonoase, ‘Atat trombusul cat si peretele vascular suferd o transformare purulent . Tromboflebita hemoragica Este o complicafie a tromboflebitei adezive sau a celei supurative, Poate s& survind in urma © expulzéni la exterior a trombusului, * dezagregénii trombusului gi a peretelui vascular pana la locul unde persist circulatia normal a cérei presiune poate s& duca la ruperea peretelui vascular insojita de 0 hemoragie grava. Diagnostic: se stabileste # usor in tromboflebitele superficiale, * greuin cele profunde Prognostic: Favorabil in tromboflabita adeziva Grav in cea purulenta si hemoragica, datorita complicatiilor care pot sé survind in urma acestora Tratament: ‘Tromboflebita adeziva - infiltrapii zilnice pana la vindecare in jurul focarului, cu procaina 0,5% in amestec cu penicilind (la 100 ml procaind 0,5% se dizolva 800.000U.I. Penicilina), Pe regiunea afectat se vor aplica comprese cu apa rece sau se vor face pensulatii cu tinctura deiod la interval de 2 zile, ‘Tromboflebita supurativa + drenajul colectiilor purulente, * rezectia porjiunii de vas afectat, * in prealabil este bine sd se fac o proteazoterapie in scopul delimitarii si extirparii mai usoare a vasului, ‘Tromboflebita hemoragic&© ligatura vasului, * extirparea prin rezecfie a venei trombozate * refacerea volemiei prin perfuzii Tratament general cu sulfamide sau antibiotice - in toate formele clinice de tromboflebita * FLEGMONUL GREBANULUI Etiologie: ~ Flegmonul grebanului la cabaline este cea mai mare complicatie a rosaturilor de hamasament si a plagilor localizate in regiunea grebanului - Conformatia regiunii grebanului, stare de intretinere ~ Floramicrobiana stafilococi, streptococi, colibacili,b. pioccianic, Simptomatologie: Initial, tumefactie difuza, calda foarte dureroasa, localizata pe una sau pe ambele fete ale regiunii grebanului Tumefactia devine apoi indurata (flegmon dur) cu una sau mai multe pungi de puro superficiale care comunicaintre ele si se deschid la suprafata pielii ptrintr-o fistula de onificiul larg, localizata mai frecvent la varful grebanului, Din fistula se scurge o cantitate de puroi seros, gri murdar, care aglutineaza penii inta pielea si produce depilatie Lainceput puroiul este fara miros, apoi devine fetid, granulos, incarcat cu tesuturi necrozate Gigament cervical, cartilaj suprascapular si 03) Puroiul se poate infiltra in spatiul predorsal suprascapular, prescapular, cervical si subscapular superior -> muschiul romboid st iliospinal => osteomielita apofizelor spinoase si necroza ligamentelor Semne generale: abatere, inapetenta, febra, puls si respiratie accelerata, slabire pana la emaciere Evolutie lenta, dar progresiva, dupa un timp se poate complica cu flegmonul cefei, septicemie si piemie Diagnostic: semne clinice locale si generale Prognostic: grav Tratament: Local. rubefactii pe toata zona pt reacutizarea procesului cu tinctura de iod in care punem glicerina 10%, aspersiuni cu apa oxigenata, drengj in fazaincipienta Daca este si musculatura deasupra spetei, se fac incizii in profinzime la distanta de 10-15 cm una de cealalta astfel incat sa existe drengj General antibioterapie, sustinerea marilor functii, perfuaii, teralie nespecifica(extract tisular de splina, polidin, autohemoterapie, lactoterapie) * LUXATIA UMARULUI Deplasarea anormala si permanenta a capetelor osoase din articulatie, insotita de obicei de desiran de capsula articulara si ligamente Poate sa fie completa, atunci cand capetele articulare nu sunt in contact dupa producere, sau incompleta (subluxatie), cu un raport partial. Mai frecvent la extremitatea membrelor, dar pot apareala toate articulatille Simptome — durere, deformare regionala, spnjin nul, mobilitate exagerata a articulatiei si pozitie anatomica modificata semnificativ Diagnostic — semne clinice, simptome, anamneza Dax — entorsa, fractura intraarticulara Prognostic grav. Gravitatea este data si de timmpul scurs de la data producerii pana la interventia chirurgicala Tratament — reducerea precoce si corecta aluxatiei. Anestezie loco-regionala anestezie generala daca animalul nu este cooperant, urmata de remediere, imobilizare, repaus prelungit. Principiile generale ale remedienii unei luxatii —repunere corecta, protejarea suprafeteiatticulare, evitarea inflamatici, imobilizarea corecta, controlul mobilitatii, la nevoie control radiologic post-operator, recuperare progresiva * PARALIZIA DE NERV SUPRASCAPULAR Etiologie: nervul suprascapular, al caror fiete se termina in muschii supraspinos si infraspinos este expus traumatismelor in dreptul curbunii sale si dupa marginea anterioara a spetei Cal, bovine, rar la caine Lovituri puternice, cu directia spre dinainte inapoi in treimea inferioara a spetei, nervul fiind desirat sau strivit: lovitura de copita, izbirea de un obstacol, impungere, caderi, accidente de circulatie Simptome: Scoaterea din functiune a celor doi muschi scapulari inervati de acest nerv determina o schiopatura caracteristica La pas, in momentul sprijinului, articulatia scapulo-humerala se indeparteaza de peretele toracic In repaus, abductia umarului este mai putin pronuntata insa se constata o indepartare a regiunii olecraniene pe planul costal Diagnosticul este cofirmat escoriatii, hematoame sau plagi Diagnostic: Semne clinice, schipatura caracteristica Prognostic: rezervat, ‘Tratament: Masaje iritante, galvanoterapie, faradizare, fototerapie cu radiatii infrarosii ‘Vitaminoterapie din grupunle B Stricnina 0, mg/kgCURS 2 marti, Smartie 2022. 08:17 PODORERMATITE DEFINITIE: Inflamatia membranei cheratogene Intalnita la toate speciile ETIOLOGIE In general, sunt produse de 4 factori: rupturi, potcovit defectuos, exploatare exce: ‘Agent fizici si chimici: frig(degeraturi), arsuri administrarea accidentala sau necontrolata a toxinelor in hrana, acidoza(generata de admi a si de lunga durata a furajelor acide insilozate/suculente mai ales in timpul stabulatiei permanente, fara a fi neutralizata cu gluconat de calciu) Agenti infectiosi: microbi, virusuri cu actiune directa sau supradaugata peste 0 poarta de intrare a, negiijenta Cele mai afectate - solipede, bovine, ovine, suine in loc sa fie acoperita cu o cutie de corn semnificativa si evidenta, este acoperita de o unghie care este tot o cutie de corn mult mai redusa; daca se desprinde de tesutul podfilos, se suprainfecteaza si produce un PANARTIU care poate ajunge pana la nivel de panaritiu osos, iar ca tratament este rezectia falangei a treia CLASIFICARE A BeseHO NED RWwNE neo Supuratia poate fi data de o contuzie, dar datorita hematomului format Dupa localizare Superficiale - cutia de corn, insensibila si avasculara => SEIME, BLEIME Profunde - afecteaza si tesuturile subiacente, cele inervate si vascularizate ircumscrise - ulcerul solei/podei la rumegatorul mare Difuze -laminitele (neinfectioase), pododermatita septica difuza (cui de strada, produce infectie generala a tesutului podofilos) Dupa evolutie Acuta Cronica - evolutie lenta, profunda, cu manifestare estompata Aspectul anatomopatologic(cea mai pre In functie de evolutie: Seroasa/serofibrinoasa Hemoragica/serohemoragica Supurativa/purulenta Hiperplastica/gangrenoasa - cea hiperplastica este cu evolutie cronica, cea gangrenoasa este cu evolutie acuta sau supraacuta isa) In functie de etiologie: Septica Aseptica a proceselor denecroza din profunzime, cornul se sub za, se sparge tunci este sero-hemoragica aseptica. AFECTIUNILE ACROPODIALE ALE RUMEGATOARELOR 1. AFECTIUNI ALE TESUTURILOR MOI - pododermatite, ficul interdigital, dermatita digitala, panaritiu ‘A. PANARITIU Definitie: inflamatie acuta septico-necrotica din regiunea interdigitala coronariena sau a chisitei Poate fi interdigital sau coronarien(in zona coronariena - limita dintre cutia de corn si piele) Clasificare a. Dupa evolutie: Acut/ cronic b. Dupa localizare: interdigital/coronarien ©. Dupa ordinea afectarii tesuturilor: cutanat/ subcutanat/tendinos/sficular/articular/osos ogi - Larumegatoarele mari: cele doua degete au doua ligamente interdigitale (superfi incrucisat si distal funicular) care leaga degetele care nu sunt intotdeauna foarte ferme ducand la indeprtarea degetelor astfel incat pielea din spatiul interdigital se intinde si sub actiunea factorilor de mediu. Incepe sa se ingroasa dand senzatia unei proliferari in spatiul interdigital de piele cornificata si crescuta in exces = limax/melc; atat timp cat pielea este proeminenta si nemodificata nu exista modificare patologica, adaugandu-se infectia apare este 0 inflamatie septica care se poate traduce printr-o faza incipiente acuta si superficiala (cutanata) sau poate sa nu fie observata la timp si se ajunge la exongulari sau inflamati ireversibile. - La oaie nu exista decat un singur ligament (trnsversal). Mai exista inca o formatiune anatomica — glanda carpala situata caudal/plantar si care are o prelungire de canal care vine pe sub ligament si se deschide intre degete la limita dintre piele si burelet. simptome: apare schiopatura, regiunea este calda, perii sunt aglutinati, zona este usor deformata, culoarea rosu spre caramiziu sau chiar chis, din piele se scurge 0 schiopatura este de gradul I! spre Ill, animalul in pozitie decubitala. In panaritiu cutanat si subcutanat, schiopatura este la rece. Cand este articular, tendinos sau osos schiopatura la cald, devine mai accentuata Animalul slabeste, productia scade. fa, Tratament - asepsie mecanica, chimic, tratament cald cu subst astringente(violet d egentiana), antibiotice din grupa tetraciclinelor, care rezista la mediul acid, apoi se adminsitreaza unguente sau pudre in fuentie de gravitatea afectiunii, astfel in cat PANSAMENTUL de acoperire sa fie pus pt a mentine o oarecare distanta fata de mediul inconjurator si sa exsite un contact prelungit al unguentelor medicamentoase, trebuie tinute 5-6 zile - Trebuie tratat de urgenta B. DERMATITA DIGITALA Afectiune plan indusa de germeni saprofiti patogeni. Apare pe zona din regiuneaEtiologie: porti de intrare multiple ce sunt traduse prin microleziuni, intepaturi, crevase, plagi de mica dimensiune in care se grefeaza steptococi si stafilococi specifici care devin patogeni produc o leziune plan indusa cu margini neregulate la nivelul dermului si hipodermului pana la nivelul stratului lui Malpighi, insotita de supuratie cu tendinta de expansiune Exploatare exagerata, alimentati, traumatism Tratament - Asepsie mecanica, chimic, tratament cald cu subst astringente(violet d egentiana), inelor, care rezista la mediul acid, apoi se adminsitreaza unguente sau pudre in fuentie de gravitatea afectiunii, astfel in cat PANSAMENTUL de acoperire sa fie pus pt a mentine o oarecare distanta fata de mediul inconjurator si sa exsite un contact prelungit al unguentelor medicamentoase, trebuie tinute 5-6 zile - SE POATE FACE ANTIBIOGRAMA Il, AFECTIUNILE ONGLONULUI SI CALCAIULUI ‘A. AFECTIUNILE CALCAIULUI - NECROZA CORNULU! BULBAR iologie - Alimentara: siloz sau suculente in exces produc acidoza ruminala, aciditatea ajunge in sange acidoza sangvina => produce necroze la nivelul calcaiului , macerarea cornului (ulcere), prefera decubitul, cornul devine hiperplazic, fisuri ce contin secretie putreda Diagnostic: semne clinice Dd: crevase neinfectioase -s eproduc in cornul de acoperire al calcaiului, unde flora din adapost exacerbeaza prin virulenta si produce necroza, care este insotita de supuratie, durere si entitate patologica - LOTAGEN -afecteaza doar tesuturile necrozate, actiune benefica asupra tesuturilor de inmugurire - Cristale violet - Unguente sau pudre cu tetraciclina sau cu cheratopla: adminisrare, apoi se pun cheratoplastice) - Pansamentul se schimba la 7 zile - Pentru a proteja de umiditate, se pune un unguent cu vaselina sau bandaje hidrofuge ice (se pun la prima B. PODODERMATITELE CLASIFICARE: 1. Acute/cronice Septice/aseptice Gircumscrise/difuze Ulcerativa (ulcerul Rusterholz) BWN 1. Pododermatitele acute /a seroasa / serofi Cea mai specifica e laminita acuta la solipede sau furbura acuta aseptica difuza. Etiologie :-Este de natura traumatica , - Apare in urma loviturilor fara continuitate , -Mersul animalului nepotcovit pe terenuri dure , -Mersul animalului fara antrenament - Curatatul defectuos al unghiei simptomatologi -Schiopatura -Sensibilitate la presiune , percutie -Refuzul animalului de a se deplasa datorita dureri -Animalul ocupa pozitia de decubit - Cand durerea este vie animalul calc ape calcaie Diagnostic : semne clinice Prognostic -Favorabil in pododermatita aseptica acuta circumscrisa - Grav in pododermatita aseptica acuta difuza Tratament : Etiologi -Potcovirea animalului in alt mod rul care in mers sau suspensi illoveste cu cel in spriji simptomatic 2. ULCER RUSTERHOLZ (la Definitie: pododermatita ulcerativa a talp logie: -frecvent ongloanele laterale, la vacile cu productii mari de lapte frecvent MP -stabulatie indelungata, umiditate excesiva ~cresterea inegala a ongloanelor este o surpriza la curatare ‘simptome: poate evolua usor - Apare sub forma unui crater de forma conica cu varful orientat in profunzime. - Apare sub 3 aspecte: superficial, articular si tendinos - ulcerul incipient = jena locomotorie (schiopatura gr I/II, - prefera decubitul, mascat de talpa dubla - este moale, sensibil la palpare in forma superfi - culoare gri-maronie sau hemoragic - evolutie grava - aspect conopidiform - calcaiul este tumefiat - schiopatura pronuntata, productie de lapte scazuta in ulcerul profund ala Tratament: preventiv si curativ Toaleta mecanica ‘a unguente cheratoplastice Antiinfectioase generale - Se racleaza ulcerul, se folosesc spray-uri cu antibiotice- Se aplica pansament, care se schimba la 7 zile 3, PODODERMATITA SUPURATIVA Definitie: inflamatia articulatiei interfalango-sesamoidiana suprainfectata cu germeni Fusobacterium , Staphylococi , Streptococi B -hemoli Etiologie -Solutie de continuitate la nivelul cutiei de corn ajunge pana la tesuturile adiacente > patrund germenii > infectie traumatologica - Diferenta intre cea supurativa si cea gangrenoasa e ca cea gangrenoasa e m: pentru ca pe langa germe generala a animalul animalului. implicati, toxinele rezultate de la acesti germeni modifica i, pe cand cea supurativa modifica foarte putin starea generala a simptomatologia : - Lanivelul onglonului solutie de conti - Sensibilitate la presiune si percutie - Schiopatura evidenta, de gradul 3 - Din plaga se scurg lichide serohemoragice sau purulente - Inrepaus, sprijin in pensa, prefera decubitul - Reg, coroanei tumefiatefistule dureroase+puroi - Evolutia afectiunii duce la distrugerea cartilajului articular - Febra - Se poate complica cu septicemie Diagnostic: semne clinice Prognostic: grav cand sunt afectate MA Tratament: - Preventiv ~ curativ: - drenarea exudatului purulent, aseptizarea cavitatii, s - antiinfectioase cale generala obilizeaza prin bandajCURS 3 - PATOLOGIA URECHII marti, 15 2022 08:16 ‘A. ANOMALII CONGENITALE Anomalile urechii sunt intalnite destul de rar si putin importante. 1. Poliotia-pavilioane auriculare suplimentare Remedierea se face prin ablatia celor slab dezvoltate MACROTIA= dezvoltarea exagerata a pavilionului urechii MICROTIA = dezvoltarea insuficienta a pavilionului urechii Nu impiedica auzul, este doar deranjant pt animal. Animalele sunt exluse de la reproductie,fiind congenitala. 1. Coloboma auriculara Reprezinta o despicatura/fanta in pavilionul auricular, ain loc sa existe un pavilion auric mobil Speciile care au pav auricular in pozitie verticala, se pot remedia prin operatia ce intereseaza doar pielea, atat pe fata interna cat si pe cea externa, B, HEMATOMUL AURICULAR Definitie: Reprezinta acumularea de sange prin extrvazerea din patul vascular al unui vas important. Este situat sub pielea fetei externe a pavilionului urechii, cuprinzand portiunea externa a pavilionului urechii, intinzandu-se pana aproape de baza Etiologie: este intalnit frecvent la caini si porci,fiind cauzat de traumatisme, batai, muscaturi. La tineretul bovin - complexe de crestere, precum canibalism si imitatie. La porci- frectionarea excesiva a urechii atunci cand se face recoltarea de sange La caini- autotraumatizare din cauza scarpinatului insistent ‘simptome: are forma ovala sau rotunda, dand pavilionului aspect de perna Lichidul continut este greu, ceea ce face ca urechea respectiva sa stea aplecata, iar adesea capul este rasucit si mentinut intr-o parte Durerea este prezenta intodeauna, dar moderata La palpare- fluctuant si plenitudine la caini sau plenitudine incompleta la pore Prognostic: vital - favorabil; rezervat in ceea ce priveste forma viitoare a urechii; fara tratament, trebuie amputata Tratament: Inainte se drenejeaza chirurgical intr-o for,a de felie de pepene care ramane deschisa si se bandajeaza, pliand urechea in zona cea mai decliva, urmata de pansament si drenaj. Se pune dejur imprejurul plagii eter iodoformat, NU in plaga. La animale mari- dupa drenarea colectiei, se efectueaza pensulatii cu tinctura de iod in care se adauga gaiacol 10%, glicerina impiedica efectul caustic al iodului si antreneaza iodul in profunzime. Inainte se drenejeaza chirurgical intr-o for,a de felie de pepene care ramane deschisa si se bamdajeaza, pliand urechea in zona cea mai deciiva. Se pune de jur imprejurul plagii eter iodoformat, NU in plaga. C._PERICONDRITA AURICULARA Definitie: inflamatia subcutisului conchiei auriculare, insotita de infiltratie seroasa sau seropurulenta Etiologie: alergi, traumatisme, exagerarea miscarilor din cap‘Simptome: animalul este abatut, mentine capul intr-o parte, iar urechea bolnava are pielea ingrosata si dureroasa Dupa mai mult timp, apar abcese care se autodreneaza Daca se complica => necroza cartilajului Prognostic: favorabil; daca se complica, procesele necrotice se combat mai greu Tratament: in faza initiala a boli, se poate utiliza tinctura de iod Dupa formarea abceselor - drenaj si antisepsie cu iodoform. Pentru a preveni otita externa, in conductul auditiv se pudreaza acid boric. D. NECROZA CARTILAJULUI AURICULAR, Etiologie: urmarea infectariiranilor auriculare, a pericondritei, a othematomului, dar poate aparea si cao complicatie in amputarea estetica a urechilor atunci cand firul s-a trecut prin cartilaj ‘Simptome: supuratie, miros ihoros, urechea este dureroasa si deformata, cu fistule, starea generala este modificata Diagnostic: semne clinice Prognostic: fara tratament, procesul este de lunga durata, si produce deformarea urechii, putandu- se complica cu otite si eczeme. ‘Tratament: aseptizarea si drenarea focarelor. Se extirpa portiunile de piele ce opresc accesul in focare si se evacueaza secretiile, iar locurile ramaase se pudreaza cu iodoform. Fata interna a pavilionului urechii si conductul auditiv se pudreaza cu iodoform. In situatille grave, se recurge chiar la amputarea pavilionului. E. ULCERUL AURICULAR Definitie: numit impropriu si "sancru auricular", se caracterizeaza prin existenta unei leziuni cu pierdere de substanta, avand caracter persistent, si mai ales progresiv, in forma unei rani acoperita de secretii sero-sangvinolente. Se localizeaza pe conchia marginala sau la baza acesteia in dreptul deschiderii co ductului auditiv Etiologie: animale batrane, cu urechi lungi expuse la traumatisme; insoteste catarul auricular cronic sj se dezvolta prin agitatia continua a urechilor ‘Simptome: suprafata ulcerata este rosie-visinie sau trandafirie si acoperita de cruste. Secretia sero- sangvinolenta se prelinge in zona parotidiana, este f pruriginos Prognostic: rezervat, este rezistent la tratament ‘Tratament: cand leziunea este localizata pe conchie, se fac amputari partiale. Imobilizarea si protejarea prin pansament de tifon + autohemoterapie + subst antihistami ice. F. CORPII STRAINI DIN CONDUCTUL AUDITIV EXTERN Etiologie: corpi straini inert (nisip, pietricele, bucatele de lemn, ariste, fragmente de fan), corpi straini animati (larve de muste, raie auriculara) ‘Simptome: neliniste, animalul scutura din cap si urechi, se scarpina. Larvele de muste pot produce reactie inflamatorir, secretii abundente, ulcere crateriforme, in care se gasesc larvele, asezate ca fagurii de viespe Acarienii produc cruste amestecate cu cerumen Diagnosti : otoscopie. In cazul raiei auriculare- microscopia‘Tratament: extragerea corpilor straini cu o pensa fina sau betigas uns cu material adeziv. Combaterea acarienilor se face cu Enromoxan in parti egale cu benzina5-10%, cate 2-3 picaturi, dlorofos sol apoasa 1% G. OTITAEXTERNA inflamatia cutisului care tapeteaza conductul auditiv extern. i cu streptococi, bacili piocianici; micoze, care se dezvolta in cerumenul secretat in ipersecretie de cerumen cafeniu, apoi apar tumefactia si durerea, Secretia poate deveni chiar purulenta, fluida, cenusie-laptoasa, epidermul apare ulcerat. Reactia se extinde si asupra fete interne a pavilionulio, apare prurit dureros sau dureri, starea generala modificata. Capul animalului este rasucit pe partea cu urechea afectata. In forma cronica, secretia este moderata, iar tegumentul ingrosat obtureaza conductul. Diagnostic: semne clinice Prognostic: rezervat. Nu cedeaza fara tratament si adesea este refractara. Se complica cu otita medie si apoi labirintica ‘Tratament: in perioada de debut - toaletare uscata si pulbere de acid boric Daca secretia este purulenta - pulbere de iodoform, apoi la 2-3 zile acid boric Daca s-a alergizat procesul-- toaletare uscata, ungerea cu Triamcinolon S, care se repeta zilnic pana ce cedeaza inflamatia, apoi acid boric pana cedea total Daca nu se poate patrunde in conduct, se recurge la antibioterapie si corticoterapie. H. OTITA MEDIE Etiologie: complicatie a otitei externe, ca infectie prooagata prin faringe pe calea trompelor Eustache, complicatie secundara in boli infectioase (gurma, febra tifoida, tonsilita infectioasa, piobaciloza) Poate imbraca urmatoarele forme: catar seros, supurativ, cronic 1. Otita medie acuta seroasa - Semai numeste otita catarala medic = Porc, vite, pisici ‘Simptome: dureri intense la palpare, capul este rasucit intr-o parte. Otoscopic se observa un timpan cu aspect de hartie cerata Prognostic: rezervat Tratament: inhalatii cu eucaliptol, gomenol, inhalant 2. Otita medie supurativa ‘Simptome: initial, inflamatia este seromucoasa, dar mai tarziu puroiul blocheaza iesirea prin trompe, acumulandu-se si corodand camera medie. Prin resorbtie, materialul retinut poate deveni cazeos si concrementat. Puroiul poate sa erodeze timpanul si sa dreneze in conductul auditiv, fapt care se intampla la porc in infectille cu Corynebacterium. Se constata febra, abatere, anorexie, cap rasucitintr-o parte. La otoscopie timpanul apare destins si convex. Diagnostic: se diferentiaza de cea catarala prin modificarea starii generale Prognostic: rezervat, din cauza complicatiilor Tratament: antibiotice cu spectru larg, timpanocenteza. Local - caldura siinstiatii cu glicerina fenolata 1% de 2-3 ori pe zi. Porcii se vor sacrifica3. Otita medie cronica Consecinta celei acute. Prelungirea fenomenelor inflamatorii duce la aderente ale lantului de oscioare in tesut fibrozat, ceea ce diminueaza treptat auzul 1. AEROCISTITA Etiologie: specifica solipedelor, pungile guturale sunt situate in xona parotidiana profunda de o parte si de alta a faringelui. inflamatia acestora este consecinta prooagariiinfectiei din faringe, a drenarii unor abcese ale gal retrofaringieni sau a dezvoltarii unor micoze din genul Actinomyces sau Aspergillus ‘Simptome: catarul, seros la inceput, apoi devine purulent - Daca secretiile nu se pot drena in faringe si apoi sa se elimine pe nas, se colecteaza => distensia pungilor => empiem gutural - Boala este precedata de faringita sirrinita, deglutitie ingreunata - Dupa un timp se constata jetaj bilateral dupa deglutitie, sau mai pronuntat pe o parte, cand procesul este unilateral - Compresiunea asupra faringelui poate da crize de sufocare ~ Regiunea parotidiana poate parea usor bombata si cu sensibilitate in profunzime - Insstarile cronice, alternate cu puseuri acute, in pungile guturale pot aparea niste concremente numite guturolite Prognostic: pot aparea complicatii in cazul inhalarit de purot ‘Tratament: catarul seros se combate pein inhalatii (gomenol, mentol, eucaliptol) + masaje pe regiunea bolnava Forma purulenta- incapisonari prin care, presand pungile guturale, dreneaza secretiile in faringe Se recomanda stimularea nespecifica cu polidin, autohemoterapie, meternohemoterapie, ser antigurmos, chimioterapie generala Empiem gutural- drenaj in triunghiul Viborg sau subatloidian(cand exista si guturolite)HERNII marti, 2Liunie 2022 12:19 + HERNIA ABDOMINALA Deplasarea partial sau totala a unui organ din cavitate sau a unei portiuni din organ sub - congenitala(prin orif.naturale) - traumatica / castigata - Ombilicale:simple/complicate - Inghinale ~ Diafragmatice * HERNIA OMBILICALA Definie: Deplasarea prin inelul ombilical a intestinului subtire sau epiplonului sau a ambelor pozitii; Etiologie: frecvent la animale tinere, este congenital sau spontan in urma trecerii unui organ din cavitatea abdominela prin traversul tratectului ombilical Simptomatologie: ~ In zona ombilicala se observa o formatiune globuloasa, moale, circumscrisa, nedureroasa, elastica, reductibila total sau partial ~ Lavitel: abcese la tesutul conjunctiv - Lamanji: colici din cauza faptului ca poate aparea strangularea ~ La catei sau purcet: se observa pe suprafata pielit ulceratit si aderente cu sacul hemial, apar vomismente Diagnostic: semne clinice, palpare Prognostic: variabil Tratament: ~ Profilactic: se exclud de la reproductei: - Curativ: © Paleative © operatorii + procedee extraperitoneale + procedee prin deschiderea sacului hemniar * HERNIA INGVINALA Definitie: Reprezinta angajarea viscerelor abdominale prin traiectul ingvinal sau in teaca vaginala. Etiologi ~ Incidenja este mai mare la mascul (pore, cal) din cauza prezentei cordonului testicular si atecii vaginale. Lamascul se mai numeste si hemie scrotala sau inghinoscrotala - La armasar se intalneste mai frecvent in partea stanga, datorita situani intestinulut subtire Simptomatologie: ~ Din punct de vedere clinic, hernia inguinal sau inguinoscrotalé poate sa fie acuté san cronicd reductibila sau nereductibila, unilateral sau bilateral iar tehnica operatorie este diferita in funchie de acesti factori, la care se mai adaugé specia gi talia animalului 1. Hernia inghinala acuta ~ Apare mai frecvent la armasar din cauza pozitiei intestinului subtireEtiologie ~ Marirea anormala a orificului superior al tecii si ainelului inghinal superior ~ Eforturi violente de tractiune ~ Temperatura atmosferica ridicata Simptomatologie: ~ Colici usoare, care devin intense (= “caine sezand”) ~ Lapalpare tumefactie calda, voluminoasa, putin dureroasa ~ Cordon testicular tumefiat, ingrosat si dureros - ETR: rezulta o ansa intestinala angajata in inelul superior - Hemia ingvinela strangulata: colici violente, transpiratii reci, mucoase congestionate, animal agitat, puls accelerat, tremuraturi Diagnostic: semne clinice, ETR DD: orhita hematocel, hidrocel, varicocel, sarcocel, tumorile testiculare Prognostic: grav Tratament: ~ Metode sangeroase: kelotomia - Nesangeroase: repunere prin taxis manual 2. Hernia inghinala cronica Definitie: o dilatatie congenitala anormela a inelului inghinal superior si a tecii vaginale, in care organele herniate, prin care organele hemiate destind bursele testiculare, dar in general nu expun la strangulare. Etiologie: Poate fi ca urmarea unei hemia acute reduse prin taxis manual Eforturi violente de tractiune, in special pe terenuri in panta Congenitala, unilateral sau bilateral Poate fi extravaginala si intravaginala © Hemia extravaginala ruperea tecii vaginale, a tunicii sale fibroase si a cremasterului => ansa intestinala herntata patrunde in tesutul conjunctiv al tractului inghinal Simptomatologie: ~ Distensie exagerata a burselor scrotale - Dimensiunile herinei variaza © Semaresc cand acestea mananca furaje © Semicsoreazain repaus sau cand animalul este flamand ~ Lapalpare este moale, nedureroasa, total sau partial nereductibila - ETR: ansa intestinala angajaya in tratectul inghinal Diagnostic: examen local + ETR Prognostic: rezervat Tratament: chirurgicalPATOLOGIA ABDOMINALA SI RECTO-ANALA marti, 12 aprilie 2022 08:04 ~ Calul se punctioneaza pe partea dreapata(acolo este cecumul), punctia cecalala cal se face in situatii extreme pt ca are gaze in cecum, punctia se face cu un trocar de venisectie pt ca pielea la cal este mai subtire decat la vaca AFECTIUNILE OMBILICULUI * OMFALURIA Definitie: Reprezinta eliminarea de urina la nivelul ombilicului si se datoreaza persistentei canalului urac(leagain starea fetala vezica urinara de sacul alantoidei) Etiologie: ~ Seintalneste la manji, vitei, caini ~ Este insotita de obicei de obstructii la nivelul uretrei care nu permit drenarea vezicii si canalul urac este fortat de presiunea din vezica si urina se elimina Simptomatologie: ~ Prezenta de urina si acumularea acesteia sub forma de punga ce comunica cu cordonul sau plaga ombilicala printr-o fistula ~ Deversarea continutului la nivelul ombilicului - Uninain contact cu pielea determina initatie Prognosticul: favorabil Tratament: - Permeabilizarea uretrei ~ Sutura canalului urac la deschiderea lui la nivel ombilical * ULCERUL OMBILICAL ~ Este un ulcer la nivelul cordonului ombilical, rezutat in urma plagii pe piele dupa caderea cordonului ombilical ~ Seintalneste la toate speciile, dar mai frecvent la manzul mascul datorita murdarisii plagii cu urina Simptomatologie - Plaga atona din care se scurge lichid - Durere, miros caracteristic, prurit, automutilare la am. si vitei - Marginile plagii sunt tumefiate , bombate si care sangereaza usor Diagnsoticul: semne clinice Prognosticul: favorabil daca tratamentul se aplica precoce Tratament: - Chirurgical ~ Indepartarea tesutului afectat pana la nivelul fundului de ulcer - Refacerea planunlor anatomice Sutura in puncte separate Interventia chirurgicala poate necesita patrunderea operatorie in profunzime chiar pana la deschiderea cavitatii abdominal / peritoneale - Pudre sicative = Unguente pentru cicatrizare Antiobioterapie de sustinere* OMFALITA Definitie: Omfalita repezinta inflamatia septica a cordonului ombilical , mai frecvent la manz,, vitel , miel si mai rar la catel Etiologie: Infectii cu streptococci , stafilococei , cordon ombilical neingnjit + adapost necorespunzatoare Simptomatologie 1. Omfalita flegmoneasa ~ Infiltratie purulenta circumscrisa a ombilicului si a regiunii periombilicale cu tendinta de abcedare - Tumefactie voluminoasa calda dura, mai mare la vitel decat la manz ~ Fistula ombilicala care exprima exsudat seros sau seropurulent ~ Semne generale: abatere, refuza sa suga, febra = Se poate complica cu septicemie si piemie 2. Omfalita gangrencasa ~ Necroza pielii si a tesuturilor subadiacente produsa de infectii cu streptococci si stafilococi foarte virulent sau infecti produse de Bacilus necrophorus ~ Poste apare in urma comlicatiei a ulcerului ombilical sau a omfelitei flegmonoase 3. Omfalovasculita ~ Inflamatia septica a arterelor ombilicale ( omfaloarterita) si a venelor ombilicale ( omfaloflebita) ~ Incepe intodeauna prin perivascuita care duce la ingrosarea venelor si arterelor din cordonul ombilical, cuprins in bursa ombilicala ~ Evolueaza cronic sub forma de omfaloflebita ~ In evolutie acuta poate fi lipsita de simptome si totusi moartea sa survina extrem de rapid - 1-2 aile animalele sunt abatute, apoi manifesta febra, colaps si moarte. ~ In evolutie cronica vasele interbursale si uneori cele abdominale se prezinta ca niste cordoane dure, pline cu secretie sero-purulenta grunjoasa/alb-cremoasa - Semne generale: abatere, anorexie, febra, pierdere rapida in geutate ~ Complicatii: metastaze articulare, metastaza pulmonare(brinhopneumonii), oculare(ridociclocoroidite) Diagnostic: semne clinice locale si generale Prognostic: nefavorabil Tratament: ~ Profilactic: inlaturarea cauzelor favorizante + masuri de igiena ~ Curativ: localizarea si jugularea infectiei prin aplicarea pomezilor cu Asocilin pe ombilic sau asperiuni locale cu eter iodoformat 10%. Antibioterapie pe cale generala * OMFALOFLEBITA Definitie: Reprezinta inflamatia vaselor ombilicale si apare imediat dupa parturitie, ca urmare a incorectei ingnjii si smulgeri lui si infectille supraadaugate Simptomatologie: - Zonatumefiata, congestinata, dureroasa ~ Animalul nu mai mananca - Hematom in regiunea ombilicalaDiagnostic : clinic + anamneza Prognostic: - rezervat (=> pertitonita, moarte ) Tratament: ~ Antibioterapie de protectie - Exereza bontului ombilical ~ Drenarea coagului format - Hemostaza ~ Refacerea planurilor anatomice AFECTIUNI RECTALE ANOMALII CONGENITALE 1. Atrezia anala: lipsa anusului , nu se poate reface sfincterul 2. Atrezia rectala: lipsa rectului si a anusului, orificiul anal este normal, dar partea terminala a rectulu este neperforata 3. Strictura rectala: anusul si rectul sunt complet dezvoltate , dar separate unul de altul printr-o stramtare genitala 4. Imperforarea anusului: acoperirea orificiului anal cu un lambou de piele, iar rectul complet dezvoltat, se termina cu un fund de sac la fata interna alamboulu de piele. Simptomatologie - Lipsa orificiului anal - Pielea este integra - Apare abdomen dilatat, datorita acumularii de fecale - Animalul nu mananca, vomita Diagnosticul: semne clinice Prognostic: ~ Favorebil in atrezia anala - uneori cand aceasta atrezie are o amprenta pe pielea din regiune = >exista musculatura chiar daca nu este dezvotata, facem o incizie simpla sau in cruce => cicatrice + antibioterapie de protectie ~ se formeaa sfincterul ~ In atrezia rectala exista un deget de manusa, il aducem si il legam la piele in puncte separate si il perforam Tratament ~ Crearea de orficiu anal - Pexarea rectumului la piele - Cand capatul rectului se gaseste la distanta prea mare de de orificiul anel, opertia de aducere a bontului chirurgical este irealizabila * PROLAPS RECTAL Definitie: Reprezinta prolabarea rectumului la exterior Etiologie: ~ Seintalneste la toate speciile ~ Intatii de la acest nivel = Obstructia totala sau partiala a rectumului ~ Colicile abdominale urmate de contractii abdominal puternice - Lacal prolapsul este impresionant datorita colonului flotant care iese in exterior - Ruperea ligamentelor rectului si exprimarea acestuia cu tot cu continut in exterior ~ Poate apareain urma unei diarei rebele , corpi straint la am. care dau iritati la acestnivel Simptomatologie: - Prezenta tubului intestinal in exterior - Mucoasa se inflameaza, se edematiaza si isi pierde elasticitatea si acpacitatea de a reveni in pozitie normala ~ Initial, mucoasa este rosie si sangereaza usor la atingere, si datorita turgescentei se poate rupere in timpul manoperelor de repunere ~ In prolapsul partial, prolabeaza pliuri ale mucoasei rectale, care nu revin in pozitie anatomica normala ~ In prolapsul total, segmentul prolabat prezinta in varf un orificiu prin care se elimina matenile fecale. Portiunea prolabata are la inceut o culoare rosie, apoi violacee, este edematiata, iar in urma frecarilor provocate de coada se irita Prognostic: - Rezervat > grav. - atunci cand congestia este masiva, culoarea este modificata ~ Intestinul este desirat sau in timpul manoperelor Tratament: - Repunerea intestinului in cavitatea abdominal - Toaletamecanica ~ Usoara dezinfectie cu substante neiritante ~ Anestezie sacrala joasa /inalta ~ Anestezie locala cu sprayuri ~ Plan inclinat dupa repunere ca sa nu mai existe presiune pe rect + miorelaxante pe mucoasa rectala - No-Spa, Algocalmin , Scobutil - NU METOCLOPRAMID : - pt ca accelereaza tranzitul = NU fibroase, nu grosiere - Administrarea de tainuri usor digerabile - Suplimente digestive: Triferment, Zinogen, Mezin * TUMORILE ANO-RECTALE ~ Sunt meligne si benigne - Benigne: papilom, chist glandular, adenom, lipom, mixom, miom ~ Maligne: sarcom, epiteliom ~ Cele mai comune sunt chisturile glandulare si polipii Simptomatologia: ~ Tumorile mici trec neobservete, iar cele mari produc tulburani in defeecatie, stenozarea orifictului anal, coprostaza, colite Diagnostic: explorarea rectala + semne clinice Prognostic: variaza in functie de natura tumorilor Tratament: ablatia tumorilor sub anestezie locoregionala sau generalaCURS 1 - PATOLOGIA AP LOCOMOTOR marti, Lmartie 2022, 08:14 Se refera la deformarile si procesele patologice ale aparatului locomotor la animale: cabaline, bovine, ovine, suine, caine, pisica Tulburarile aparatului locomotor sunt frecvente, cu repercursiuni serioase in procesul de exploatare al animalelor, indiferent de serviciul acestora Sunt citate in literatura, care sun ca afectiunile chirurgicale reprezinta 60% din imbonavirile la cabeline, iar 30% sunt situate la nivelul ap locomotor. Zonele cele mai afectate. tendoane, teci sinoviale, articulatii, oase, copita. Muschi, nervii, arterele sunt afectate doar 5%, Diagnosticul trebuie stabilit intodeauna printr-un examen clinic profund si complet. SCHIOPATURA DEFINITIE: Este o tulburare in mers in care armonia fazelor de mers este intrerupta din cauza unor procese de..neregularitate in mers produsa de o stare patologica (data de Octavian ‘Viadutiu)) Schiopatura falsa: cahexia, lipsa de calciu, nearanjarea hamasamentelor Schiopaturile adevarate ist au originea la nivelul aparatului locomotor si care produc o rupere a amoniei in timpul mersului Schiopatura= ruperea armoniei intre sprijin si suspensie in timpul mersului. CAUZE-: + Determinante Neadaptarea hamasamentelor Exploatarea necorespunzatoate Mersul pe suprafete denivelate Lipsa potcovitului, pierderea unei potcoave Lipsa exercitiului si antrenamentului, in special la animalele in crestere pot duce la aparitia schiopaturilor false + Favorizante Lovitun, alunecani Intindeni de ligamente si muschi Procese inflamatoni Traumatisme Afectiuni articulare CLASIFICARE * Generica 1. Esentiale: dureri articulare, aparute in urma unui traumatism 2. Simptomatice. schiopaturile care nu au la baza o afectiune patologica ci aula baza o lipsa, o dereglare functionala din diverse cauze a. Lipsalpierderea potcoavei b. Ruperea unui tendon ¢. Hemie ingvino-scrotala la un armasar - apare o modificare de volum la nivelul inelulu ingvinal, iar de fiecare data cand paseste loveste aceasta hemie si are sensibilitate dureroasa © Dupa momentul in care se manifesta schiopatura 1. In faza de sprijin - atunci cand animalul este in stationare, animalul ar trebui zase sprijine pe toate 4 picioarele, dar nu o face 2. In faza de suspensie -in mers, amplitudinea pasului este diminuata, simetria intre membre arata o schiopatura in suspensie. membrul nu este in momentul respectiv nu3. Mixta * In functie de intensitatea schiopaturii 1. Gradul 1 - putin vizibila, usoara, animalul ameninta 2. Gradul 2 - modifica amplitudinea pasului, intensitate medie atat in sprijin cat si in suspensie 3. Gradul 3 - intensitate mare, mers dificil, repausul se face intr-o pozitie defectuoasa 4. Gradul 4 - durere foarte mare, lipsa sprijin, apare in fractura, artrita purulent osteoperiostita infectata Grad jos - animalul ameninta, asimetrie in mers {does d e coal de Grad mediu vezi grad 3 Grad inalt - vezi grad 4 La animalele mici, sprijinul pe unul din membre se face mai usor decat la cele de talie mare © In functie de durata schiopaturii 1. Permanenta - se manifesta pe tot parcursul mersului atat in statiune, cat si in mers. Exprima o schiopatura esentiala, grava care poate fi la sist articular, la sist tendinos, la tecile sinoviale 2. Remitenta - la inceput schiopateaza, apoi s-a redus/disparut schiopatura. Se datoreaza in principal afectiunilor tesuturilor moi de la nivelul aparatului locomotor 3. Intermitenta - odata schiopateaza, odata nu schiopateaza, In marea majoritate a cazurilor este data de o schiopatura falsa, dar poate exista si o schtopatura cu localizare in aparatul locomotor care este si remitenta si intermitenta => poate fi la inceputul deplasanii (este “la rece": data de tesuturi moi), dupa o perioada de timp apare schiopatura "Ia cald" (data de asticulati, lig articulare, tendoane) 4. Schiopatura “la rece" - animalul schioapata atunci cand este tinut mult timp in repans sinapoi este pus in miscare. Dispare dupa cateva secunde sau minute, Determinata de tesuturile moi 5. Schiopatura “Ia cald” - apare in timpul mersului, dupa o perioada de miscate, Vine de la tesuturile dure 6. Eratica- uneori animalul schioapata alteori nu mai schioapata 7. Mixta-- atat in timpul suspensiel, cat si in momentul de spnjin, Este acelasi lucurn cu cea permanenta DIAGNOSTIC ~ Sereferalamembrul afectat, sediul schiopaturii, natura schiopaturii, procese patologice care au determinat-o - Examinarea animalului se face in repaus si in miscare © Stabilirea locului dureros care produce schiopatura © Pozitia animelului, modul in care tine piciorul (in pensa, lipsa sprijin, in afara liniei de aplomb) © Inmers - se examineaza o perioada lunga de timp, se observa daca modifica schiopatura (dupa un anumit timp dispare, se accentueaza sau dispare si reapare) © Stabilirea diagnosticului prin examen clinic © Probe speciale pentru stabilirea sediului schiopaturii + Proba planului inclinat - animalul este fortat sa stea cu piciorul pe un plan inclinat (20-25gr fata de planul normal), se asaza piciorul cu ssp de inflamatia a ap sesamoidian navicular pe acest plan, iar un jutor ridica celalalt picior care sta pe suprafata plana, iar aceasta poztie se mentine 2-5 minute. Apoi, cand se inlatura planul inclinat si animalul este lasat liber de planul inclinat , durerea provine din intinderea tendoanelor flexorilor aparatului navicular, se face pt reacutizarea procesulu inflamator. + Potcoava cu punte - diagnosticul naviculartritel. Bratele caudale sunt sudateintre ele si scoate din functie copita. La fiecare sprijin in timpul mersului, acest aparat de amortizare in timpul mersului. + Metoda anesteziei: blocarea novocainica sau anestezia pe nervii senzitivi si motori din zona respectiva metameric + Metoda anesteziei intraarticulare, intrasinoviale, in bursele tendinoase - examinare impinsa la extrem, pt ca dpdv clinic: schiopatura pe burse => grad jos, articulara=> grad inalt, la bursele tendinoase, durerea este mai putin grava ~ Anestezie metamerica distal spre proximal, se face pt a vetlea daca schiopatura sau sediul afectiunii care produce schiopatura © este situata la nivelul articulatiei a doua interfalangiene si la nivelul copitei sau oglonului => anastezie pe digitalul inferior de o parte si de alta, unde exista un cordon nervos, © larumegatoare, pt fiecare deget exista un cordon nervos lateral si axial - pt anestezie pe nervul atial se patrunde cu un ac axial la 2-3 cm de coroana onglonului pana aproape de zona subcutanata caudala, se depune anestezic Procaina, Xilina, Bupivacaina 4-5-8 ml anestezic, apot se retrage acul pana la nivel subcutanet si se administreaza si acolo anestezic - Daca animalul schioapata in continuare, se recurge la anestezie superioara care poste fi facuta pe © radial si pe ulnar la nivelul articulatiei carpiene © tibial si fibular la nivelul articulatiei tarsiene. ~ Se pot proceda la anestezii intraarticulare sau intrasinoviale daca schiopatura e cauzata de artnitalartrozaltenosinovita uscata(sicca) ~ Schiopatura adevarata este situata la nivelul aparatului locomotor, deci include si ochii, in momentul in care se ssp 0 afectiune la nivelul scheletului zonei respective, examenul radiologic este examenul de certitudine - Examenul radiologic: periostite, osteoporoze, ostite, artroze, anchiloza, luxatii ~ Atunci cand schiopatura este situata in jurul articulatiei, pt a vedea leziunile si sediul acestora, in urma unui ex clinic amanuntit se poate recomanda CT - Ex delalab, cand schiopaturile sunt insotite de supuratii, plagi, necroze, fistule, pt avedea pe langa etiologia afectiunii si suprainfectiile care pot conduce la durere exprimata prin schiopatura PROGNOSTIC ~ Se stabileste fusor daca sunt urmarite toate mijloacele de diagnostic, incepand de la diag clini, paraclinic si poate sa varieze de la favorabil spre rezervat si chiar grav sau foarte grav, in fucntie de gravitatea bolii si modul ei de evolutie - acut/cronic ~ In cazul animalelor mari => grav dpdv economic TRATAMENT ~ Fractura - chirurgie, mai ales animale mici ~ Bandaje inamovibile doar in extremitati, acolo unde masa musculara ce inconjoara zona fracturata este foarte redusa, altfel nu avem sansa ca animelul saisi pastreze repunerea osului prin metode nesangeroase cu ajutorul bandajelor inamovibile ~ Nu se folosesc in exces opioide sau analgezice, deoarce durerea este factor de contentie ~ Anestezie locala, dar cel mai bine, tratamentul schiopaturilor are efect atunci cand se face tratament tintit asupra afectiuniiPATOLOGIA BUCO-MAXILO-FACIALA marti, 22 martie 2022 07:05 AFECTIUNI ALE DINTILOR « ANOMALII 1. Polidontia - dinti in exces, mai ales la animale mici, dar poate fi intalnita si la animale mani, Exista situatii in care pot exista si dinti dubli, mai ales caducii. Acestia se extrag si este bine sa fie facuta cat mai devreme pt a avea un traiect de crestere normal 2. Oligodontia - mai putini dinti. Se gaseste mai ales la animale mici, porci, rar la cai(armasar), Apare in special la caninii inferior, mai ales la armasarii castrati la varsta de peste 2-2¥ani. Nu se considera oligodontia calul care nu are canini si nu este castrat. 3. Atrezie maxilara - lipsa maxilei, nu lipseste in totalitate 4. Prognatism - proliferare, mandibula sau maxila sunt mai lungi decat cealalta formatiune si proemina In general, se intalneste pe mandibula. Cel mai des apare la oameni 5. Brevignatism - mandibula este mai mica decat maxila, dar sunt cazuri cand apare si pe maula Etiologie - genetica, ereditara Simptome - variaza Diagnostic - semne clinice Tratament - extractii * FRACTURI -_ Frecvente la cabaline si camasiere Etiologie: Traumatisme Simptome - Durere, tradusa prin masticatie deicitara, prehensiune anevoiooasa, in functie de cum avata locul de unde provine fractura ~ Intodeauna insotita de pulpita sau carie osoasa, in consecinta apare necroza radacinii dintelui ~ Dintii au crestere permanenta, mai ales la rumegator, la cal, dar si la caine - La animalele la care dintii au o crestete destul de rapida (rozatoare), nu apar fracturi Diagnostic: semne clinice Prognostic: favorabil, dar poate fi rezervat sau grav Tratament - Extractie ~ Trepanatia se face in spatiul interdentar »* ANOMALII DE TOCIRE ~ In special la cabaline si caine Etiologie. modificari in histopatologia dintelui ~ Larumegetoare: defecte dobandite in care mandibula nu valca normal pe maxila, determinate de contuzie, infecti ale tesutului osos, cani dentare ~ Lasolipede: intodeauna generate de pozitia incorecta dobandita a unor dint tocirea se efectueaza pe o portiune scazuta fata de intreaga suprafata a dintelui -> apar creste sau colti -> acestea sunt exageratensi modifica masticatia, producand leziunt la nivelul gingiei ~ Leziuni directelindirecte ~ Inflamatii/ulcere/microabcese ce pot deforma regiunea la exteriorSimptome: ~ Tocirea inegela se intalneste la cabaline, la molari, sunt insotite de leziuni la nivelul mucoasei bucale si "magazie" (intre obraji si cavit bucala apare 3 cavitati, unde se acumuleaza fura)) ~ Defecte de masticatie ~ Slabire ~ Lipsa consumului total de furaje - Beau apa fara dificultate ~ Modificari la nivelul obrajilor - La animalele mici neregulartitatile de tocire se exprima in principal la nivelul caninilor sila nivelul incisivilor mai mult ca la nivelul molarilor Determina brevignatism / prognatism / contuzii / fracturi de mandibula — modifica pozitia dintilor in alveola — modifica pozitia caninilor — nu mai sunt usor orientate lateral — se orienteaza spre tesuturile moi (palatal moale — leziuni ) Animalul nu mai poate inchide gura Prezinta durere — estompata in timp —ajunge sa formeze fistula intre cavitatea bucala sinazala Diagnostic semne clinice si examen direct Tratament: - Animale man: © Pilirea sau rabotare excesului de dinte a crestelor sau a coltilor aducandu-ila nivelul suprafetei de tocire © Operatiunea este laborioasa, sub anestezie generala, loc de abordare mic si anevoios, manopere greoaie - Animale mici: © Extractii dentare sub anestezie © Daca caninul loveste in palatal dur 1, Rezectie de varf de canin daca acesta permite - sa nu se deschida pulpa dintelui / canal dentar 2. Daca nu se poate — extractia dintelui * TARTRU DENTAR - Cabaline, rumegatoare, mai ales la camasieredin cauza alimentatiei ~ Larumegetoare se acumuleaza din cauza metabolismului, pentru ca consuma iarba ducand la acumularea sarunlor de Ca si Mg Etiologie alimentatie si predispozitie ca specie si ca individ Simptome. halena, cand facem examen direct, se observa pe suprafata dintelui saruri minerale Diagnostic: semne clinice Prognostic: favorabil, dar daca ajunge sa fie subgingival, modifica ligamentul alveolodentar, si devine rezervat * CARIA DENTARA - La aproape toate speciile, nu a fost descrisa la pore si la oaie Etiologie Simptome Diagnostic: Prognostic: ‘Tratament: extractie* TUMORILE DIN CAVITATEA BUCALA EPULIS Clasificare 1. Epulis benign Epulis osos(malign) Epulis acantomatos (cu celule mici sau mari) ~ Definitie: tumoarea mucoasei gingivale - Apare la animalele inaintate in varsta, fara o etiologie bine definita, fara a fi legata de tartrul dentar 1. Epulisul benign ~ Clinic: Este acoperit de gingie cu o tenta mai rosie spre violaceu decat congenera care prolifereaza sub forma semidura cu baza de implantare la baza dintelui, fara a afecta ligamentul alveolo-dentar sau cementul sau smaltul dintelui, nu este mzi dureroasa decat restul gingiei. Prolifereaza gingia, iar aceasta proliferare are ca diagnostic semnul clinic - Prognostic: favorabil (rezervat pt ca da recidiva) - Tratament: exclusiv chirurgical. Se inlatura prin metode sangeroase clasice, cu bisturiul sau cu electrocauterul, Ulterior, animalul se tine sub observatie pt ca poate sa apara in alta parte sau poate recidiva 2. Epulisul osos ~ Clinic: pe langa proliferarea gingivala care are aceeasi consistenta, daca nu exte exlirpata, ajunge sa afecteze osul, alveola dentara are aspect de ramolisment osos. De asemenea lig alveolodentar este afectat, iar dintele se misca in alveola mai mult decat, ar finommal ~ Diagnosticul: se pune pe seme clinice, iar postop se trimite proba la laborator - Tratament. chirurgical - extirparea cu electrocauterul si cauterizarea osului in timpul operatiei, control periodic pt a descoperi precoce recidivele. Postoperator se poate face chimioterapie cu derivat de platina si ciclofosfamida = Prognostic: rezervat spre grav PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE « FISTULA Definitie. solutie de continuitate La nivelul unei glande, fara tendinta de vindecare, din care se scurge o secretie alb galbuie, uneori incolora, flanta, care are consistenta salivei, Se recunoaste usor Etiologie traumatism (harnasament neajustat, durere) ~ Ceamai grava patologie in glandele salivare o are calul. Glanda parotida la cal este cea mai mare glanda din glandele salivare, sila cal din toate speciile. Celelalte glande la cal nu sunt semnificative - Nu se poate opera, din cauza pozitiei (ramura submandibulara pana la cl-c2), prin glanda parotida trec f multi nervi, deci este f greu sa scoti glandele salivare - Canalul de excretie al glandei parotide poarta numele de canalul Stenon(canal parotidian) st se deschide la nivelul cavitatii bucale, deasupra celui de-al treilea molar superior. Tratament: in fistulele salivare parotidiene la animalele mari -introducerea de substante isitante pt necrozarea acinilor glandulari, Nu exista alta metoda pt ca saliva se secreta lermament si nu da posibilitatea inchiderii fistulei ~ Lacaine - apare glanda mandibulara cu acumulare de saliva si cu trecerea acesteia intr- o forma de tip cistema, patologica, care se dezvolta submandibular din cauza litiazei salivare. Nu trebuie confundata cu limfocentrul mandibular. Glanda salivara este situataaboral fata de limfocentru « LITIAZA ~ Apar calculi minusculi, in special la carnivore si se obtrueaza canalul de excretie al salivei si apare o forma de punga, deformeaza insensibila la palpare, are continut lichidian. In momentul in care se face tamis, degeul patrunde usor si nu lasa amprenta - Apare in general la caine, la glanda mandibulara ~ Diagnostic: semne clinice - Tratament. se indeparteaza glanda salivarain totalitate * CHISTI SALIVARI ~ Imposibilitatea drenarii sau obliterarea canalului de excretie si acumularea de lichid, deformarea glandei - Trat: excizia totala a glandei AFECTIUNI ALE SINUSURILOR SI COARNELOR La toate speciile exista afectiuni ale sinusurilor prin traumetisme prin intepare si inocularea de microbi - Antibioticele patrund foarte greu. In os si in cavitati trebuie facute AB cu masa moleculara foarte mica (penicilina, ampicilina, streptomicina) care patrund in cavitati ~ Sulfamidele sunt binevenite in afectiunile sinusurilor, dar trebuie administrate local pt a avea efect. Calul este foarte sensibil la sulfamide,este contraindicata administrarea sulfamidelor mai mult de 5 zile la cal, se poate produce moarte subita * SINUZITELE - Aparla toate speciile, cu exceptia porcului. Calul si cainele sunt cei mai sensibili. La rumegatoare, daca nu au fost ecomate, apar accidente Definitie. inflamatia mucoase: sinusunilor Etiologie: traumatisme, infectii (granulom de apex la varful dintelui), corpi straini, postoperator prin infectarea cavitatilor sinusale sau lrin infectii supraadaugate cese intampla in imediata apropierea cavitatii sinusale. La caine, pot aparea cu o inflamatie posttraumatica generata de corpi straint care intra in nas Clinic: temperatura locala, jetaj purulet, facies trist, durere Diagnostic: semne clinice Prognostic: rezervat spre grav Tratament - Larumegetoare, comul este acoperit de un strat comos insensibil avascular, dar in interioril lui se gaseste o prelungire a osului spongios din osul fromtal, care se transforma in sinus frontal, astfel orice leziune trebuie tratat chirurgical prin rezectia cornului de la baza si glisarea pielii din jur pt acoperirea cavitatii sinusale, altfel se produce infectie, Hemoragia este prezentain timpul operatiei,de aceea cornul se taie cu fierastraul Tiegesen, daca nu are, este nevoie de un electrocauter care sa opreasca sangerarea dela nivelul osului sinusal ~ Sinusul mazular la solipede are o lama transversa intre sinusul maxilar superior si sinusul maxilar inferior, iar in momentul in care apare aceasta infectie, trebuie facuta trepanatie la nivelul lamei transverse astfel incat sa se formeze un canal de comunicare intre sinusul maxilar superior si fel inferior pt a drena ~ Orice fel de afectiune la nivelul coamelor se trateaza chirurgical prin rezectia coamelor, daca ajungem la cornul avascular si insensibil si daca ramane cavitatea deschisa, daca ramane deschisa se recurge la ecomare chirurgicala de la bazaPATOLOGIA COARNELOR marti, 15 martie 2022 10:26 * ECORNAREA ~ Se face de sub piele, de la baza comului, la rumegatoarele mari si masculii rumegatoarelor mic - Coamele cresc foarte mult, lezioneaza tesuturile moi, rezultand plagi care se suprainfecteaza - Ecomarea tineretului taurin se face la 3-5 zile de la fatare chimic sau electric = Cornul are 2 componente © una dura avasculata, care poate fi mentinut in pozitii normale si poate suferi multe leziuni © in interiorul acestuia este o prelungire a sinusului frontal, numit sinus comual, care este ef vascularizat, iar daca se sectioneaza sangereaza abundent ~ Ecomarea se face incepand cu tunderea zonei de mugur cornual foarte scurt, apoi cu un bisturiu se taie pielea ce acopera mugurul cornual - Se asigura hemostaza prin compresiune - Se pune creionulbde ecomare 20-30 de secunde (NaOH*nitrat de argint) ~ Usoara tranchilizare cu Xilazina ~ Comul, in anomalii de crestere, se poate sectiona de la varf fara sa patrunda in comul sinusal frontal - Cornu ~ Se poate taia de la baza > avulsiade com * FRACTURILE COARNELOR Etiologie: Leziuni spontane, accidentale si se manifesta prin pozitia tipica a comului ce apare bruse Simptome ~ Este modificata starea generala a animalului, apare hemoragie ce aglutineaza parul din regiune spre decliv, iar daca este deschis sinusul, apare jeta pe narina de aceeasi parte cu comul afectat - Exista 3 situati: Fisuralongitudinala Fracturile complete Avulsia comulut Prognostic: difera in raport cu sefiul fracturii si cu vechimea Fractura bazei cornului are un prognostic mai grav din cauza complicatijlor. empiemul sinusului frontal, necroza osului sia membranei cheratogene Diagnostic: semne clinice Tratament. ~ Comul afectat se indeparteaza chirurgical 1a baza comului, iar dupa ce a fost i departat deacopera in totalitate cu pielea ce se gliseaza peste locul ramas liber, altfel nu se poate aplica pansament, iar sinusul se infecteaza cu germeni saprofiti din adapost si animalul este compromis - Fractura longitudinala © toaleta riguroasa pe cu apa oxigenata pe partea extema a comului, Daca fisura este semnificativa si comunica cu sinusul comual NU punem apa oxigenata © Aplicarea de banda cu unguente. Intat semaplica solutie hemostatica in bandaj, apoi Lotagen © Apoi se aplica bandaj din tifon si ciorap protector (cel mai bun este cel din piele tabacita)- Fracturi complete © Daca sinusul frontal este deschis -> rezectia comului de la baza (anestezia nervului comual in gaura supraorbitala perifocal), se scoate in cruce/"x", se decoleaza pieles, se tate cu fierastraul Thiegessen de jos, apoi se acopera sinusul cu piele, altfel patrund bacteni © AB generala © Fracturile pe lungimea comukui - rezectia comului * SMULEGEREA(AVULSIA) CORNULUI = Frecventla bovinele de toate varstele Definitie smulgerea tecii comuale/comnul insensibil, astfel dezgolindu-se cornul sinusal Etiologie traumatisme diverse Simptome. nu se gaseste com de acoperire, sinusul este descoperit pe toata lungimra lui, sinusul aparand ca un tesut spongios, hemoragie ce aglutineaza parul, durere, abatere, pozitie asimetrica a celor 2 coame Prognostic: rezervat Tratamentul: ~ Toaletarea regiunii cu NaCl caldut - Este prin exereza chirurgicala de la baza comului si acoperirea cu pielea asepsia zonei, apoi se administreaza AB pe cale generala - Niciodata nu se pune pansament pe sinus - Vindecare 3-5 lumPATOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE duminicd, 8 mai2022 15:37 + ENTORSA CERVICALA (TORTICOLIS) Etiologie Apare datorita miscanii bruste , contuzii , leziuni care produc traumatisme cu aparitia de subluxatil Pot apare datorita caderilor in adapost Simptome: ~ Animalele nu se pot ridica si ramen cu capul intins o perioada mare de timp - Animalul tine capul intr-o parte , prezinta in zona respective tumefactie , durere - Laincercare de repunere animalul manifesta durere exagerata Diagnostic: semne clinice + anamneza Prognostic: rezervat > grav (pot apare elongatii la nivelul maduvei ) Tratament: - Combaterea inflamatiei - Unguente cu antiinflamatoare - Anestezice locale 0,5-1% - Subluxatii: miscari lente si mobilizare regiunii lezionate + ENTORSA LOMBARA (Lombago) Definitie: Este o tulburare datorata pozitiilor anormale in articulatia vertebrelor, la nivel lomber. Simptomatologie: - Durere aproape permanenta ~ Animalul prezinta mers oscilant , uneori imposibil de realizat > decubit - Animalele nu mai prezinta siguranta in mers > pierderea echilibrului ~ De obicei este suprapus cu sindromul bulbar Weber = hemie de disc, discopatii ~ Pentru animelele mici simptomele apar brusc de aceea trebuie luata o anamneza corecta ~ Pareze / paralizii ale trenului posterior - Incontinenta unnara ~ Defecare necontrolata / emisie de fecale ~ Daca animalul paseste nu isi poate mentine echilibrul - Extensia nu se mai face ~ Sensibilitatea dureroasa este modificata, poate fi abolita pe ambele membre posterioare cu grade diferite de intensitate la un picior fata de celalalt / poate prezenta reactii paradoxale = raspuns intarziat de cateva secunde (nu se percepe sensibilitate tactile imediat ) Diagnostic > Clinic ~ Daca nucleul pulpos hemiaza spre canalul medular => sindrom de compresiune medulara > examenul radiologic nu deceleaza compresiunea > Diagnostic diferential ~ Spondiloza lombara : - defromare progresiva,, durere accentuata numai la anumite miscari, executa sprijin, poate raspunde la tratamentul cu antinflamatonii ~ Fracturile de coloana vertebrala are o simptomatologie grava, animalele nu se pot deplas~ Hemia de disc: sensibilitate intarziata inegala Prognostic: rezervat Tratament = Antiinflamatorii locale si generale + repaus total + calmarea durerii - LaAM.- vezicante lanivelul lombelor - Laam. infiltratii paravertebrale cu anestezic local sol. 0,5 — 1 %, cu antiinflamatorii (Hidrocortizon , Prednisolon ), diclofenac * SPONDILOZA Definitie: Leziune degenerativa si proliferativa la nivelul periostului de la nivelul arcurilor si corpurilor vertebrale Etiologie - Rasa - Comportament - Anomalii de dezvoltare - Varsta > Cauze favorizante - Defecte ale coloanei vertebrale: lordoza, cifoza, scolioza - Aclimatizarea ~ Conditit de igiena > Cauze determinante - Intretinerea - Exploatarea - Loviturile - Hemuile de disc Simptomatologie 1. Faza de debut - Semne sterse - Animalul nu mai este vioi - Amplitudinea miscanii este redusa > in faza de proliferare osoasa - Durere sau tulburari functionale (mictiune, defecare) - Apoi pentru a degaja gaura de conjugare a vertebrei animalul incepe sa se cifozeze = spinare de crap ~ Aceasta modificare in spondilartroza apare lent - in colicarenala apare brusc si este reversibila - Laincercarea de flexare a coloanei animalul acuza dureri mari 2. Forma cronica - Modificari ale coloanei ~ Mers cu pas scurt / animalul poate refuza mersul - Animalul da tendinta ca ar vrea sa calce cu membrele posterioare o singura data Diagnostic - Chinie - Radiologic Prognostic: rezervat > grav Tratament -animale mari: doar profilaxie - La am. tratarea infectiilor supraadaugate si infiltrati- Unguente cu antiinflamatorii pe zona modificata = Supozitoare cu antiinflamatorii - Infltratii in zona lombara cu antiinflamatorii * DISCOPATIIL - Modificarie degenerative suferite de discul intervertebral duc la producerea hemici de disc, care nu trebuie considerata ca rezultatul unui accident local, ci caun simptom al unei boli discale ~ Apare la toate speciile, dar mai ales la brahicefalici Etiologie: ~ Comuna cu cea a spondilozei(rasa, varsta, anomalii de dezvoltare) ~ Conditii de exploatare, ingrijire, alimentatie Patogeneza: ~ Centrul pulpos degenereaza si este inlocuit cu tesut condroid, care apoi se ramoleste ~ Tesutul condroid, devenit moale se intinde progresiv spre partea dorsala a discului, spre canalul vertebral, favorizand producerea hemiet Simptomatologie: ~ In faza de degeerescenta - stearsa - Primele simptome se manifesta prin: lumbago de intensitate variata, apoi durerea se diminueaza sau chiar dispare lasand locul unei sensibilitati accentuate pe traiectul sciaticului, mai accentuate in timpul miscarilor - Durere intermitenta ~ Labovine - opistotonus brusc, cifoza, durere lombara ~ Inhemia de disc lombara poate aparea si sindromul de coada de cal Diagnostic: semne clinice, Re(hemiile calcificate), Rx cu substanta(hemii necalcificate) Prognostic: grav, evolutie progresiva, sfarsteste in faza anchilozanta, cu paraplegic Tratament: ~ Animale mari: profilactic ~ Animale mici: analgezice in cazurile usoare, iar in cazurile grave prin laminectomie (Geschidere de 3-4 mm in inelul fibros al partii ventrolaterae a discului prin care substanta ramolita a nucleului pulpos sa poata gasi o scurgere libera) - Tratamentul chirurgical este indicat numai in faza de compresiune * SPONDILITE SI SPONDILOARTRITE INFECTIOASE Etiologie: ~ Frecventa mai mare la pore, bovine, cabaline ~ Apar secundar unor boli infectocontagioase (gurma, bruceloza, TBC), favorizate de traumatisme diverse, condtii rele de zooigiena, subnutritie, oboseala, surmenaj Simptome: ~ Incep prin osteomielita, localizata fie la nivelul corpului vertebral (spondilartrita disco- vertebrala), fie la apofizele articulare (spondilarinita intrapofizara) ~ Abcese reci asaciate cu fenomene necrotice => neoformatii osoase si deformarea vertebrelor ~ Leziunile invadeaza discul vertebral se apropie, spatiul se micsoreaza - Din cauza fenomenelor necrotice, , se pot delimita sechestra, chiar caverne ~ Se pot distruge portiuni mani din vertebre ~ Infectiile incep din tesutul spongios al suprafetei articulare ~ Leziuni si tulburari nervoase attrita discovertebrala vertebrele adiacenteDiagnostic: simptome, examen bacteriologic, examen serologic Tratament: ~ Profilactic ~ Abcesele intervertebrale se deschid, se dreneaza si se vor trata cu aspersiuni zilnice ~ Antibioterapie specifica * OSTEOPERIOSTITA (EXOSTOZE) ~ Latoate speciile de animale ~ Osteoperiostite productive - Frecvent la bovine, cabaline, ovine, caine - Localizare generala - Se pot intalni la orice fe de insertie tendinoasa, pe orice fel de os Clasificare: 1. Cu sediu fix ~ Catalogate la cabeline frecvent si poarta anumite denumiri (oscioare — pe partie laterale ale grasetului, suroul —pe membrul anterior pe fata laterala a metacarpuluy, forme — exostoze intalnite pe partile laterale sau caudale ale falangelor in special in zona chisitei, eparvenul sau spavanul — insertia fibularului III pe metatars si pe oasele tarsiene si apare cao desirare a tendonulut Abularului III datorita efortului, curba— pe maleola intema a tibiei extremitatea distala, jardul —pe fata posterioara a calcaneului, jardonul —pe fata laterala tarsometatarsiana este simetricul spavanului, scoica—la insertia pe falanga a Illa extensorului comun) ~ Etiologie — comuna cu periostita forma cronica © Apare initial ca o osteita, cu durere, deformare regionala, schiopatura la rece, apare de fiecare data cand animalul este in repaus, la miscare dispare dupa incalzire (afectiune pe tesut moale), deformari regionale dure ~ Diagnostic — pe baza semnelor clinice, probele functionale specifice - Prognostic —rezervat in functie de localizare, incepand de la rezervat spre grav - Tratament: © Profilactic © Dozarea efortului si punerea animalelor la munci/eforturi mari numai dupa terminarea perioadei de crestere © Curativ: rubefactie ca si la osteoperiostita cronica ~ Probe speciale de diagnostic © Pasul de coco: flexarea membrului posterior ca pentru potcovit si tinerea acestuia timp de cateva minute in aceasta pozitie iar cand i se da drumul animalul incepe saisi revina si este trecut la efort Fara sediu fixPATOLOGIA COZII duminicd, 8 mai2022. 16:01 « PLAGI Etiologie: = Toate au etiologie traumatica - Laanimalele mari mersul pe suprafete denivelate ( cai de munte ) ~ Plagi decubitale , leziuni produse de hamasamente - Lasolipede — leziunile salelor mai profunde care pot afecta si sitemul osteoarticular datorit pozitiei de cabrare ~ Antrenamente supralimitate in sarituri peste obstacole sau antrenamnete prelungite fara incalzire — poate duce la miozita iliospinala — mers ca ace , durere pas foarte scurt, limiteaza miscarile de Lateralitate ~ Eforturi suplimentare : - la solipede care efectueaza cabrari exagerate - Acumularea de acid lactic in urma efortului crescut si mentinerea tonusului muscular crescut timp indelungat — durere , congestie , tumefactie Diagnostic: Clinic + anamneza Prognostic: ~ Favorabil : - leziuni la nivelul pielii si musculaturii, ~ Rezervat — grav daca este afectata coloana vertebrala Tratament: - Repaus - Frictiuni cu substante antiinflamatoni - Lixoton , Camfor , - Atlinflamatonii nesteroidiene : acid acetilsalicic in doze moderate ~ Infiltratit locale cu antiinflamatori - derivati de diclofenac, si xilina 1 datala 2 zile ~ Inainte de aplicarea unguentelor zona respectiva se tunde / rade ~ Daca este necesar se pot face perfuzii: - prin administrarea masiva de vitamina C ~ Inmiozita de efort este contraindicata glucoza :- se inlocuieste cu Ringer lactat pentru a combate acidozei + FRACTURI Etiologie: frecvent la vaca ~ Contuzii putemice, compresitni mecanice, tragere ~ Se poate produce in orice regiune a cozii ~ Poateparticipa o singura vertebra sau mai multe Simptomatologie: ~ Semne locale: tumefactie dureroasa, crepitatie, strambarea cozii, mobilitate anormala - Tulburari functionale: sensibilitate abolita, coada paralizata Diagnostic: anamneza, simptome, Rx Prognostic: favorabil Tratament: 1. Fracturi inchise - Reducerea si imobilizarea fracturii printr-un banda) gipsat 2. Fracturi deschise ~ Toaleta plagii, antisepsia mecanica, se pudreaza placa~ Pansamentul se schimbala4 zile ~ In cazuri grave - amputare * LUXATIA SISMULGEREA COZII Etiologie: Este congenitala la carnivore si vitei ( pozitie incomoda in viata intrauterina ) Poate fi dobandita — traumatism simple / multiple la orice varsta, prinderea cozit intr-un cleste natural / artificial Simptomatologie: - Deformarea regiunii ~ Aparitia brusca a deformanii/ scurtarii cozii anormal fata de linia de aplomb , instalarea brusca dupa accident = Lpisa miscarii active - Tumefactie, sensibilitate exagerata in zona afectata si abolita spre extremitatea cozii echimoze Diagnostic: semne clinice, Rx Tratament: = Amputarea cozii - Lacaine: - usor de executat ~ Lapisica : coada are rol in mentinerea echilibrului — se va schimba comportamentul animalului - La AM. coada este um mijloc de protectie : vara pentru muste, etc ~ Se poate amputa doar in caz de fracture , cu discermamantPATOLOGIA GATULUI marti, 29 martie 2022 08:01 * BATATURA DE JUG (CORUL) Definitie ingrosare a pielii datorata unor traumatisme repetate care produc ingrosare a dermului, care poate deveni patologica din cauza crevaselor, a infectilor. Nu acelasi lucru se poate spune despre fic,care este o proeminenta comificata interdigitala care se poate infecta si devine panaritiu. Etiologie ~ Rosatura de hamasement repetata, traumatisme ~ Este doar profilactica, apare doar la caii "stransi de gat" ~ Poate aparea si la animalele neantrenate de drum lunt sau la animalele care sunt obligate sa traga incarcaturi grele pe drumun accidentate Simptome ~ Muchia dorsala a gatului, 1a un lat de palma in fata grebanului, devine dureroasa si tumefiata ~ Mai tarziu apare o tumefactie circumscrisa si fluctuenta, care poate atinge dimensiuni £ mati ~ Tumefactia poate aparea uni sau bilateral ~ Zona din jur este inflamata si dureroasa - La punctionare, se obtine un lichid citrin in care pot aparea striuri de sange cu tendinta de coagulare din cauza continutului ridicat in fibrina ~ Piclea poate avea pe suprafata escoriatii Diagnostic: semne clinice Prognostic: favorabil Tratament - Tratament preventiv ~ Tratament curativ: inlaturarea spinel iritative si tratamentul leziunii ca o plaga deschisa cu pudra cu sau fara antibiotic © Daca este supurativa se pun substante sicative(talc, oxid de zinc - doar in plagile deschise), monozaharid(schimba pH-ul in plaga, deoarce daca este infecatat pH-ul este acid, iar monozahanidul alcalinizeaza plaga) © Daca este uscata, se pun unguente © Nu se trateaza prin indepartearea tesuturilor necrozate si sutura pielii © Chimioterapice = Vindecare prin inmugurire * FLEGMONUL CEFEI ~ Flegmon localizat in tesuturile din regiunea cefei Etiologie = Produs de lanturi ajustate necorespunzator ~ Localizare tesutul conjunctiv s.c. cu tendinta de difuzie, extindere , durere, temperatura locala si generala Simptomatologie: apare in faza de rezolutie a bolii, situatie in care ligamentul cervical este afectat cu acumulare de puroi - Acumularea de puroi paote ajunge pana la canalul vertebral — foarte grav Diagnostic ~ Usor de pus in etapa a2 in functie de simptomatologia clinica - Diferential in bursita si legmonul cefei © Bursita: se localizeaza strict la niv insertiei ligamentului nucel — doar in cazuri grave se difuzeaza dand o leziune de tip flegmonos© Flegmonul : - are tenditna de difuziune, leziune mult mai extinsa dela inceput, tendinta de fistulizare , ocupa tesutul conjunctiv s.c., semne generale mai exagerate Prognostic: grav ~ Daca nfectia se interpune intre lamele lig nucal se ajunge la dezinsertia acestuia, animalul nu isi mai nidica capul - Formele grave imbraca aspect de meninigita cerebrospinala Tratament: = Incizii largi pe partile laterale unde exista fistule - Administrarea de solutii sicative , cristalul violet - Aspersiuni cu antiseptice - Tamponament antiseptic - Antibioterapie pe cale generalaPATOLOGIA GREBANULUI marti, 12 aprilie 2022 08:42 ~ Orice leziune este periculoasa pt ca prin gravitatie, se infiltreaza decliv printre cele 2 Jame ale ligamentului cervical in care AB nu patrund, se ajunge greu, se formeaza o infectie « EDEMUL TRAUMATIC DIFUZ(rosatura de ham) Definitie. edem pastos difuz, infltratie de tip inflamator si difuz a tesutului conjunctiv subcutanat din regiunea dorsala, inaintea grebanului Etiologie rosatura de hamasament Simptome - Edem pastos difuz la nivelul liniei superioare a ligamentului cervicaka care se intinde pe partile laterale ale gatuluinaproape simetric inaintea apofuzelor getului - Temperatura locala crescuta ~ Sensibilitate exagerata fara ca piclea sa fie cu solutie de continuitate - Dacanu este tratat si animaluk este supus in continuare se suprima functile orgenismului=> febra, inapetenta, pozitia anormala a capului, pot aparea supuratii in zona respectiva difuze, peri aglutimati Prognostic: favorabil Diagnostic: semne clinice Tratament. inlaturarea cauzelor ce au produs edemul ~ Dacae edem incipient, tratamentul este suficient - Daca edemul este accentuat, se recurge la frictiuni cu alcool camforat/mentolat, urmat de unguente(galbenele) la marginea edemului pt anu se intani pielea si frar tratament cu antibiotice(pt ca evolutia edemului difuz este de obicei aseptica) * BURSITA ASEPTICA ~ Situata la nivelul ligamentului cervical nucal(specii fara ligament cervical dublu: caine sipisica - doar funicular) Etiologie: initatie locala si repetitiva=> secretie de sinovie, care destinde capsula si infiltreaza lig nucal si muschii din zona=> edem Simptome. durere, pozitie anormala a capului, limitarea miscarilor, temperatura locala crescuta cu deformarea regiunii, produce serozita superficiala si profunda Diagnostic: semne clinice Prognostic: favorabil Tratament.inlaturarea cauzelor etiologice si tratament local cu alcool menrolat sau camforat pt a activa circulatia locala si un unguent* antibiotic, daca exista supuratie se pune pudra de talc mentolata(se poate folosi si in eczema ectopica la caine) * FLEGMONUL GREBANULUI Etiologie.o solutie de continuitate la nivelul grebanului(taieturi, rosaturi, intepaturi), iritatie repetitiva Simptome - Leziune cutanata initial, apoi infectie supraadaugeta care se infiltreaza ventral printre apofizele spinoase ale grebanului subscapular si produce o infectie fara tendinta de vindecare ce intr-o etapa viitoate apare sub forma de flegmon cu tendinta de difuzibilitate in tesutunle invecinate, cu abcese multiple din care se scurge un lichid purulent cu miros respingetor ~ Caracteristic este faptul ca flictenele apar simetric pe o parte si pe cealalalte - Temperatura locala crescuta - Flictenele apar la palapare cu supuratie in exces - Febra T<40°C ~ Greutate in deplasarepe trenul posterior, animelul are tendinta sa stea nemiscat, ~ Inapetenta, facis trist~ Se poate descrie o stare de debut care este modificata in toate sensurile si o stare de colectie purulenta(in jurul ictenelor apar muguni camosi, supuratie din ce in ce mai accentuata, animalul are dureri mari si refuza muscarea, in momentul miscarii curge un purot abundent) ~ Colectiile purulente au tendinta de declivitate ~ Datorita complicatillor, apare o necroza a apofizelor spinoase ale grebanului, acolo unde se prinde ligamentul Diagnostic: semne clinice Prognostic: rezervat in prima etapa, grav in adoua ~ Evolutia este mai accentuata atunci cand apare datorita hamasamentelor de tractiune neajustate pt ca portiunea din hamasament care tine hamul pe cal este precervicala, iar la cait care sunt folositi pt calariu, leziunea de la sa este spre torace Tratament: local si general ~ Local. rubefactii pe toata zona pt reacutizarea procesului cu tinctura de iod in care punem glicerina 10%, aspersiuni cu apa oxigenata, drenaj in faza incipienta Daca este si musculatura deasupra spetei, se fac incizit in profunzime la distanta de 10-15 cm una de cealalta astfel incat sa existe drenaj - General antibioterapie, sustinerea marilor functii, perfuzi, teralie nespecifica(extract tisular de splina, polidin, autohemoterapie, lactoterapie)PATOLOGIA TORACELUI marti, S aprilie 2022, 09:07 * CONTUZIILE Etiologie traumatica ~ Contuzii de grad usor, mediu, inalt Simptome ~ Cu fistula pulmonara - Fara fistula pulmonara Durere mare , reducerea amplicitatii miscarilor respiratori generala => hypoxia cerebral ‘Animalele trebuie sa stea in repaus prelungit fara a fi expus la efort In momentul fractunit costelor se perforeaza pleura visceral > fistula pulmonara ( comunica cou exteriorul ) edem , hemoragie , flizie putandu-se ajunge la suprainfectii adaugate La caine si cabline hemitoracele drept comunica cu hemitorcale stang, animalul moare prin asfixie datorita colabarii pulmonului > insuficienta respiratorie Diagnostic: semne clinice si anamneza Prognostic: favorabil la toate speciile si pt toate tipurile agentului traumatic care produce contuzia Tratament: rubefactie cu tinctura de iod si glicerina, solutii revulsive. Nu se indica admin de opioide pt combaterea durerii, decat in urma unei investigatii manuntite, care scoate in evidenta lipsa de implicare a contuziei pe formatiunile semnificative ale zonei * PLAGI Etiologie taiate, intepate, smulse Pot fi 1. Nepenetrante ~ Se pot clasifica in superficiale(tesutul subcutanat) si profunde(ajung pana la musculatura) ~ Ceamai grava, cu repercursini pana la hemoragie sunt cele care intereseaza vena pinetenului(subcutanata toracica). Pe aici trece si nervul pintenului, care inerveaza muschiul pielos si muschiul pintenului, Nu are satelit venos ~ Contuziile la acest nivel pot produce hematoame la cal, caine, pisica vaca ~ Clinic: plaga cu buzele plagit retractate, hemoragie, durere - Prognostic. favorabil in plagile curente, rezervat in cele vechi - Tratament: se sutureaza, se dreneaza, trat local, AB+sulfamide 2. Penetrante ~ Cele mai grave: cal si caine (hemitoracele drept comunica cu hemitoracele stang si determina prolabare pulmonara totala) ~ Orice fel de plaga penetranta, care duce la un emfizem subcutanat nu trebuie deschisa si au trebuie tratata chirurgical, se face un pansament compresiv, se face tars sa se verifice unde e leziunea si se pune o cantitate mai mare de vata in zona respectiva pt a compresa si pta opri acumularea de aer - Tratament: * RUPTURI DE COASTE Etiologie traumatica, pot i incadrate in sindromul de contuzii, Simptomatologie - Respiratie superficial, dispnee, miscari respiratorii reduse - Durere la palpare - Crepitatie osoasa- Hemoragie intema ( grava) si externa Diagnostic: semne clinice Prognosticul - Favorabil —in fracture fara deplasare ~ Rezervat - cand exista eschile , deplasare - Grav: - atunci cand se deplaseaza pleura Tratament - Repaus , imobilizare pentru animalele mici = Infiltratie cu novocaina la A.M. - Fese elastic pentru am. - In fractunile cu deplasare a celor rupte si deplasate si osteosinteza cu placuta si suruburi - Animalul poate trai cu o coasta flotanta, asa ca se poate face rezectie de coasta interventie chirurgicala > amputarea fragmentului de coasta: -