Circuitul apei în natură

apare datorită existenţei apei sub cele trei stări de agregare (solidă, lichidă, gazoasă) şi a
posibilităţii trecerii apei dintr-o stare de agregare în alta
Structura hidrosferei:
Ansamblul tuturor întinderilor oceanice şi marine constituie Oceanul Planetar.
Apele continentale: ape subterane, ape curgătoare, ape stătătoare, apă în stare
solidă.

OCEANUL PLANETAR ŞI CARACTERISTICILE SALE

Oceanele– întinderi vaste de apă, delimitate de mase continentale.
Mările – întinderi de apă de dimensiuni mai reduse decât oceanele, care comunică prin
strâmtori sau prin praguri submarine (trepte mai înalte pe fundul mării).

▪ După geneză:
- epicontinentale, situate pe platforma continentală
- tectonice
▪ După poziţie şi gradul de comunicare cu oceanul:
- continentale/interioare
- mărginaşe deschise
- mărginaşe semiînchise;
- interinsulare
- intercontinentale
▪ Poartă denumirea de mări şi unele lacuri mai întinse, care nu comunică cu oceanul
Unele mări poartă denumirea de golfuri : Golful Bengal, Golful Hudson.

Proprietăţile apelor oceanice

• Salinitatea – concentraţia de săruri existentă în apa marină, se exprimă în grame/litru sau
în promile (‰).
Temperatura – rezultă, în principal, din procesul de încălzire generat de radiaţia solară
directă.
Densitatea – depinde de salinitate şi temperatură; apa mai rece, mai sărată şi mai densă
tinde să coboare, fiind
înlocuită de apa mai caldă, mai dulce şi mai puţin densă.
Culoarea – este dependentă de gradul de transparenţă şi de conţinutul în substanţe
organice şi anorganice.

Dinamica apelor oceanice

1. Valurile
mişcări ondulatorii, de înălţare şi coborâre a apei fără a se deplasa;
2. Mareele
oscilaţii de nivel ale apei mărilor şi oceanelor, provocate de atracţia Lunii şi a Soarelui,
manifestate prin flux
şi reflux;
3. Curenţii oceanici
mişcări ale apelor oceanice de suprafaţă şi de adâncime, pe anumite direcţii, datorate
vânturilor, diferenţelor de salinitate,densitate, temperatură şi nivel al apelor;
APELE CONTINENTALE ŞI CARACTERISTICILE LOR

1. Apele subterane
Cuprind apele din interiorul scoarţei terestre care circulă în roci prin fisuri şi pori şi se
acumulează sub formă de acvifere.
Se clasifică:
▪ după adâncime:
- freatice, de mică adâncime;
- de adâncime
▪ după temperatură:
- reci
- calde
▪ după cantitatea de substanţe minerale dizolvate:
- dulci (conţinutul de săruri mai mic de 1g/l);
- minerale (conţinutul de săruri până la 5g/l);
- saramuri (conţinutul de săruri peste 50g/l).
Izvoarele apar acolo unde apa iese la suprafaţă (pânza de apă este intersectată de
suprafaţa reliefului).
Izbucurile sunt izvoare intermitente care apar in zonele carstice şi funcţionează după
principiul sifonului.
Gheizerele reprezintă izvoare intermitente ascensionale fierbinţi, care apar in zonele
vulcanice (ex.: Islanda,
Yellowstone, Kamceatka etc.).

2.Apele de suprafaţă
Apele curgătoare:
▪ cuprind pârâurile, râurile şi fluviile;
▪ au diferite surse de alimentare;
▪ suprafaţa de pe care un râu/fluviu îşi adună apele se numeşte bazin hidrografic;
▪ Elementele unui ape curgătoare sunt: izvorul, cursul si gura de vărsare. Locul unde se
unesc două ape curgătoare se numeşte confluenţă.
▪ Cumpăna de apă, reprezintă linia de separaţie dintre două bazine hidrografice.
▪ Debitul reprezintă cantitatea de apă scursă prin albia râului intr-un anumit timp (m3
Cele mai mari debite medii le au fluviile Amazon
▪ Regimul hidrologic al fluviului/râului poate fi simplu (în funcţie de zona climatică în care
se încadrează) şi complex (când cursul hidrografic străbate mai multe zone climatice, ex.
Nil);
gurile de vărsare a fluviilor cuprind delte şi estuare.
Cel mai lung fluviu din lume este Nilul cu aproximativ 6700 km.

3. Apele stătătoare:
▪ cuprind lacuri, bălţi şi mlaştini;
▪ după modul de formare, lacurile pot fi naturale şi antropice;
După originea cuvetei lacustre, se deosebesc lacuri:
- relicte: Marea Caspică
- tectonice: Baikal
- vulcanice: Crater (S.U.A)
-glaciare: in zonele afectate de glaciaţia cuaternară (Ladoga, Onega) sau in zonele
montane (Geneva)
-de baraj natural: L. Rosu
- lagune maritime: Veneţia
- limanuri maritime: Varna (in Bulgaria)
- limanuri fluviatile: Snagov
- antropice: hidroenergetice, (Portile de FieR)
-bălţile sunt de mărimi diferite şi reprezintă fie o întindere de apă rămasă în urma revărsării
unui râu, fie o apă de ploaie adunată într-o adâncitură;
-mlaştina reprezintă un teren cu exces de umiditate datorat pânzei de apă stătătoare
superficiale, cu regim temporar, acoperită cu vegetaţie acvatică.

4. Gheţari şi gheţuri
▪ Gheţarii se formează în timp, din zăpada provenită din ninsori şi care se compactează sub
formă de zăpadă grăunţoasă şi apoi, prin tasare şi recristalizare, se transformă în gheaţă de
gheţar;
▪ Cuprind gheţari montani, care pot fi: pirineeni sau alpini);
▪ Blocurile de gheaţă detaşate din gheţarii de calotă care plutesc pe apele oceanice se
numesc aisberguri;
▪ Câmpurile de gheaţă marină cu grosimi de la câţiva centimetri până la câţiva metri, formate
prin îngheţarea directă a apei oceanice până la 74o lat.N, alcătuiesc banchiza;
▪ Acumulările de gheaţă formate pe râuri şi fluvii sunt gheţuri şi poartă numele de zăpoare.

Aparate şi instrumente de analiză

Pentru analiza şi interpretarea datelor hidrologice se utilizează o serie de aparate şi
instrumente:
Batigraful – măsoară şi înregistrează adâncimea mării;
Batiscaful – navă submarină destinată studiilor oceanice de adâncime;
Batisfera – nacelă sferică suspendată de o navă-bază cu care se efectuează cercetări
submarine;
Mira hidrometrică – riglă gradată, fixată în albia râului/cuveta lacustră utilizată pentru citirea
nivelului apei;
Limnigraful – aparat utilizat pentru înregistrarea automată a variaţiilor de nivel ale apei;
Sonarul – aparat modern care emite şi receptează unde sonore, reperând fundul oceanului
sau obiecte subacvatice;
Flotorul – dispozitiv confecţionat din materiale uşoare; se deplasează odată cu apa râului;
Morişca hidrometrică – cuprinde o paletă ce se roteşte sub acţiunea curentului apei şi un
sistem de
înregistrare a rotaţiilor efectuate de paletă;
Termometre speciale – sunt proiectate pentru a rezista la presiunea apei şi la contactul cu
obiecte solide; nu permit modificarea valorii termice de adâncime înregistrată, odată cu
parcurgerea unor straturi de apă cu temperaturi diferite;
Discul lui Secchi – disc vopsit în alb, cu diametrul de 30 cm, utilizat pentru măsurarea
transparenţei apei;
Prelevatorul – se utilizează pentru colectarea probelor de apă, la care ulterior, în
laboratoare, li se stabileşte salinitatea şi/sau cantitatea de aluviuni;
Sateliţii geostaţionari – sunt utilizaţi în domenii diferite, inclusiv în cartarea apelor
supraterane şi subterane.

Nivelul unui râu redă înălţimea oglinzii apei faţă de un punct fix luat ca reper, se exprimă în
cm.
Debitul unui râu redă volumul de apă scurs printr-o secţiune transversală într-o unitate de
timp, se exprimă în
m³/s.

Cod galben:
Cod portocaliu:
Cod roşu:
Cota de atenţie
Cota de inundaţie
Cota de pericol

Prison Break is a thrilling and suspenseful television series from 2005, where Lincoln
Burrows, sits in jail and is on his way to experience the death penalty soon, because of a
murder he is accused of. But Lincoln swears he is not guilty. His brother Michael is convinced
of his brother's innocence, which is why he intentionally wents to jail, with the plan to break
out again, with his brother.
I really liked the story of Prison Break, by Brett Ratner and having as main actors Wentworth
Miller and Dominic Purcell, because it made me curious to know what was going to happen at
the end of each day and because the story looked more realistic in comparison