I.

Titlul proiectului

Strategii de management al clasei de elevi în prevenirea și

combaterea comportamentelor dezadaptative

II. Fundamentarea teoretică

Managementul vizează obținerea celor mai bune rezultate, în urma luării decizilor
optime în domeniul previziunii, coordonării, organizării și evaluării activităților. Elementul de
bază al managementului este decizia.
,,Managementul educațional reprezintă teoria și practica, știința și arta proiectării,
organizării, coordonării, evaluării, reglării elementelor activității educative, ca activitate de
dezvoltare liberă, integrală, armonioasă a individualității umane, în mod permanent, pentru
afirmarea autonomă și creativă a personalității sale, conform idealului stabilit la nivelul
politicii educaționale.’’ (Joița, 2000). Conducerea și administrarea instituților educative
presupune stabilirea unor tehnici diverse, strategii și metode. Managementul școlar are la bază
anumite domenii, prin intermediul și cu ajutorul cărora procesul educativ se optimizează, cum
ar fi, de exemplu, curriculumul, resursele material și fizice, relațiile comunitare și dezvoltarea
organizațională.
Cadrele didactice trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă și să stabilească relații
de cooperare cu părinții acestora. Ei nu educă numai la catedră sau în clasă , ci, ,, prin fiecare
contact rațional cu copiii și părinții, desfășoară o muncă de creștere și dezvoltare, de
conducere și direcționare. ‘’(Iucu, 2006). Profesorii își desfășoară activitățiile în fața unor
copii cu individualități diverse, care sunt în plin proces de dezvoltare. Eșecurile înregistrate în
educație pot avea consecințe individuale și sociale majore, cum ar fi, delicvența,
analfabetismul, inadaptarea, prin urmare, profesorii trebuie să fie responsabili cu privire la
propiile comportamante și intervențiile pe care le au în timpul orelor de curs. Cadrul didactic
trebuie ,,să planifice activitățile cu caracter instructiv-educativ, să determine sarcinile și
obiectivele pe variate niveluri, să organizeze activitatea clasei, să fixeze programul muncii
intructiv-educative, să conducă activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul
asimilării.’’(Anghel, 2007).
Comportamentele de bază ale cadrului didactic în activitatea pe are o desfășoară cu
clasa de elevi trebuie să presupună: comunicarea informațiilor științifice sub forma mesajelor,
stabilirea unui canal de comunicare; activitatea educativă implică un dialog continuu cu elevii
ilustrat prin arta formulării de întrebări, dar și prin libertatea elevului de a-și structura
răspunsul, cadrul didactic trebuie să-i îndrume pe elevi spre cunoaștere prin intermediul
intervențiilor punctuale adaptate situațiilor respective, prin sfaturi și recomandări care să
susțină comportamantele dezirabile ale elevilor; controlearea și evaluarea elevilor prin diferite
metode, cum ar fi verificările orale sau în scris, cu scopul de a cunoaște stadiul în care se află
activitatea de realizare a obiectivelor. De asemenea, cadrul didactic trebuie să mențină o
atmosferă activă, în care elevul sa fie implicat, să fie consecvent în luarea dicizilor, să fie
corect și imparțial, să manifeste respect față de copil.
Însă, succesul managerial al profesorului visează și alte domenii, ilustrate în cele ,,
șapte trepte propuse de Stephen R. Covey’’(Mitescu Lupu, 2010). Acestea fac referire la: să
fie proactiv, adică să dovedească inovație, interes, voință, inițiativă; să înceapă cu finalul în
minte: să precizeze scopuri și intenții, să ordoneze factorii și priincipile în cel mai înțelept
mod; să dea prioritate priorităților: să planifice activitățile în funcție de importanță, să
gestioneze timpul într-un mod favorabil, să delege unele sarcini și responsabilități; ,,să
gândească în termeni de câștig/ câștig’’(Mitescu Lupu, 2010): să anticipeze unele situații
problematice; să comunice într-un mod empatic : să căute mai întâi să înțeleagă și mai apoi să
fie înțeles; să acționeze sinergic: să coopereze eficient, cu scopul de a stimula procesul
creativității, să se raporteze la grup, să prețuiască diferențele dintre elevi; să învățe continuu:
să regleze activitatea în cazul unor disfuncționalități.
Există posibilitatea să apară comportmanate problematice, chiar dacă cadrul didactic a
stabilit împreună cu elevii regulile clasei, o rutină și o relație deschisă cu aceștea. Unele limite
impuse pot să nu fie pe placut anumitor elevi, drept urmare, aceștea manifestă comportamente
inadecvate, perturbatoare pentru buna desfășurare a lecților. Comportamentul perturbator al
elevilor reprezintă cea mai frecventă manifestare negativă cu care se confruntă profesorul.
Printre cauzele declanșării acestuia se numără antipatia față de școală, izolarea socială,
anxietatea, ignorarea regulilor, impulsivitatea. Astfel, unele comportamente probelmatice care
ar putea pune în pericol viața copilului, necesită o intervenție cât mai rapidă. Pentru a putea
modifica acel comportament este necesară ,,măsurarea comportamentului țintă” de către
cadrul didactic. (Căpățână, 2013). În primul rând, trebuie să realizeze analiza funcțională a
comportamentului, să identifice momentul de începere, de apariție și cel de finalizare a
comportamentului observat, să formuleze ipoteze explicative și obiective de intervenție. În al
doilea rând, cadrul didactic poate sa aleagă metodele care conduc spre modificarea
comportamentului problematic. În acest sens, pentru a forma comportamentul disciplinat în
clasă, este necesară formarea rolului de cetățean. Realizarea acestui comportament trebuie să
se transforme într-un scop pentru profesor, pe care acesta trebuie să îl urmărească în
permanență, deoarece formarea unui astfel de comportament ,,favorizează plasarea
profesorului în zona de învățare, evitând astfel zona de conflict.’’(Ciot, 2012).
În concluzie, pentru a asigura un management eficient al clasei de elevi, cadrul
didactic trebuie să intervină de timpuriu prin metode și strategii prin care să le ofere elevilor
un climat favorabil prorii dezvoltări, atât cognitive, cât și afective.

III. Designul proiectului de cercetare

֍ Întrebări ale cercetării
1. În ce măsură managementul clasei de elevi influențează comportamentul dezadaptativ
la elevi?
2. Poate fi comportamentele dezadaptative prevenite sau ameliorate prin intermediul
strategiilor și modalităților de management eficient al clasei de elevi?
֍ Scopul cercetării
► Verificarea modului în care strategiile și modalitățile de manageriere eficientă a clasei de
elevi contribuie la prevenirea și combaterea comportamentelor dezadaptative ale elevilor.
֍ Obiectivele cercetării
1. Identificarea principalilor factori care generează comportamentele dezadaptative ale
elevilor incluși în eșantionul de participanți;
 2. Identificarea principalelor modalități folosite de cadrul didactic în vederea
managerierii clasei de elevi;
3. Stabilirea modalităților și strategiilor de management eficient al clasei de elevi în
vederea prevenirii și combaterii comportamentului dezadaptativ, aplicate în activitățile
desfășurate cu participanții ai cercetării;
4. Evidențierea eficienței modalităților și strategiilor propuse, atât în comparație cu
datele inițiale obținute în etapa preexperimentală cât și în comparație grupul de
control;

֍ Ipoteză
► Implementarea unor modalități și strategii de management al clasei de elevi conduce la
prevenirea și combaterea comportamentulor dezadaptative în rândul elevilor.

֍ Variabile cercetării
▪Variabila independentă: Utilizarea de metode și strategii de management al clasei de elevi.
▪Variabila dependentă: Nivelul de manifestare al comportamentului dezadaptativ.

֍ Eșantionul de participanți și eșantionul de conținut

→ În ceea ce privește eșantionul de participanți, acesta va fi format dintr-un lot de
subiecți cuprinzând elevi din 2 clase a III-a (vârsta de 9 ani), învățământ primar, cadrele
didactice (învățătoarele) care predau la acele clase. Vom apela la două grupuri, unul de
control și unul experimental asupra căruia se vor implementa modalitățile și strategiile de
management eficient al clasei de elevi în vederea prevenirii și combaterii comportamentelor
dezadaptative.
→ În ceea ce privește eșantionul de conținut, în etapa experimentală vom apela la
câteva modalități și strategii de prevenire și combatere a comportamentelor dezadaptative care
vor fi aplicate grupului experimental, urmând ca la finalul cercetării, să identificăm
randamentul acestora prin compararea cu eșantionul de control și a datelor inițiale.

֍ Metode și instrumente utilizate în cercetare

Principalele metode de cercetare folosite:
 Observația cu instrumental fișa de observație (Anexa 1).
 Ancheta pe bază de chestionar cu instrumentele:
 →chestionarul (Anexa 2) adresat cadrelor didactice;
 Experimentul care va consta în aplicarea strategiilor și modalităților de management
eficient al clasei de elevi în vederea prevenirii și combaterii comportamentelor
dezadaptative în rândul elevilor.
 La finalul cercetării vom aplica din nou fișa de observație (Anexa 1) a
comportamnetelor elevilor.

֍ Procedura/ Etapele cercetării

1. Etapa preexperimentală
În această etapă, care se va desășura pe parcursul unei luni (30 de zile), propunem
ca principale metode de cercetare următoarele: observația cu instrumental fișa de observație
(Anexa 1). Vom identifica factorii generatori ai comportamentelor dezadaptative în rândul
elevilor din ambele clase, în cadrul tuturor actvitiăților de la clasă.
Ancheta pe bază chestionar cu instrumental chestionarul (Anexa 2) care va fi aplicat
cadrelor didactice care predau în cadrul ambelor grupuri de participanți/elevi. Acesta va fi, de
asemenea, un instrument cu ajutorul căruia vom identifica factorii principali generatori de
comportamente dezadaptative în rândul elevilor participanți, din perspectiva cadrelor
didactice, dar și a modalităților pe care cadrele didactice le folosesc pentru a manageria
eficient timpul în vederea prevenirii și combaterii acestora, în rândul elevilor.
Pe baza interpretării datelor obținute, vom putea demara procesul de implementare a
modalităților și strategiilor de management eficient al clasei de elevi în prevenirea și
combaterea comportamentului dezadaptativ în rândul elevilor.

2. Etapa experimentală
Se va desfășura pe parcursul a 5 luni în care, în fiecare lună le vom propune doar
cadrului didactic din grupul experimental soluții și modalități care să eficientizeze
managementul clasei de elevi în vederea combaterii și prevenirii comportamentelor
dezadaptative.
STRATEGII ȘI MODALITĂȚI DE COMBATERE ȘI PREVENIRE A
COMPORTAMENTELOR DEZADAPTATIVE APLICATE ELEVILOR DIN
PARTEA CADRULUI DIDACTIC:
 Soluția care duce spre instalarea unor comportamente dezirabile, este reprezentată de
un bun management al clasei de elevi. În acest sens, este recomandat ca profesorul să înceapă
lecțiile cu o atitudine pozitivă și așteptări ridicate. În cazul în care profesorul se așteaptă ca
elevii să manifeste comportamente negative, atunci aceștea așa o să se comporte, deoarece
însăși atitudinea profesorului poate influența comportamentele elevilor. Pentru a asigura
disciplina la clasă, cadrul didactic trebuie să se asigure că are pregătite din timp toate
materialele, altfel, se va crea un haos în sala de clasă, fapt ce poate determina apariția unor
comportamente probelmatice care să ducă la perturbarea clasei. Trebuie ca profesorul să
realizeze o analiză minuțioasă a elevilor înainte de începerea lecției, deoarece în această
manieră va putea observa dacă există anumite probleme. Atfel, dacă profesorul a identificat o
ceartă între elevi, problema trebuie rezolvată chiar în momentul sesizării acesteia, discutând
cu elevi, căci altfel, se va forma un climat tensionat în clasă care va pune în dificultate buna
desfășurare a lecției. O soluție poate fi chiar mutarea elevilor în alte bănci distanțate.
 Totodată, pentru realizarea unui management eficient în clasa de elevi, cadrul didactic
ar putea să afișeze un plan cu reguli și pedepse disciplinare la clasă. În funcție de severitatea
ofensei, este de preferat acordarea unor avertismente înainte de alocare a pedepsei în sine.
Prima ofensă declanșează un avertisment verbal, a doua ofensă atrage după sine tema
suplimentară, însă, cea de-a treia ofensă conduce spre realizarea unui referat disciplinar către
direcțiunea școlii și către părinți. Avertismentul verbal ar fi de preferat să nu întrerupă lecția,
astfel, profesorul ar trebui să menționeze în acel poster cu reguli și pedepse, faptul că strigarea
numelui elevului semnifică atragerea atenției. În ceea ce privește regulile, acestea trebuie
stabilite încă de la începutul anului școlar, de către cadru didactic și elevi, de comn acord.
Profesorul nu trebuie să facă abateri de la reguli, deoarece odată încălcate regulile de către
profesori, elevii nu o să mai aibă încredere în ceea ce le spune profesorul.
 Printre strategiile folosite pentru asigurarea disciplinei la clasă, se mai numără și
următoarele: profesorul trebuie să utilizeze tăcerea ca mijloc corectiv, astfel, acesta trebuie să
se oprească dintr-o dată în mijlocul verbalizării unui cuvânt așteptând ca elevul să fie atent.
Clasa va simți imediat motivul pentru care profesorul s-a oprit, si astfel, atenția se va muta
spre profesor. Profesorul nu trebuie să se adreseze clasei până nu s-a asigurat că toți elevii
dovedesc un comportament disciplinat de ascultare.
 Un lucru semnificativ îl reprezintă stabilirea contactului vizual permanent cu elevii,
deoarece în acest mod, copiii pot fi monotorizați. În momentul în care profesorul simte că
elevii au obosit să îl mai asculte, acesta trebuie să fie pregătit să schimbe metoda le lucru, cum
ar fi de exemplu, acea metodă ,,intrebare-răspuns’’, deoarece în acest mod le poate capta
atenția elevilor, și în același timp le stimulează creativitatea, deoarece elevii vor fi nevoiți să
își folosească imaginația pentru a putea răspunde la întrebări.
 Pentru a influența în mod pozitiv atitudinea elevilor , cadrul didactic poate să le ofere
posibilitatea, chiar și celor mai dificili, de a-și asuma roluri responsabile de conducători. Un
exemplu poate fi propunerea unui astfel de elev în rolul de administrator al bibliotecii din
propria clasă. Acest lucru le poate dezvolta și stima de sine. Dacă toate eforturile de a lucra în
grup cu elevul problematic eșuează, trebuie ca profesorul să îl abordeze în particular, deoarece
trebuie evitate pedepsele care îl pot umili pe elev în public. În acest context, cadrul didactic
trebuie să îi explice elevului care este conținutul comportmantului nedorit, demostrându-i că
ceea ce a făcut dăunează întregii clase. Trebuie evitată întrebarea ,,de ce te porți asa?’’,
deoarece copilul rareori știe de ce are acele manifestări. Profesorul trebuie să îl asigure pe
elev că el crede că elevul poate să facă față așteptărilor sale cu privire la manifestarea unui
comportament adecvat în clasă. Cadrul didactic îi poate aminti elevului că alegerea pe care o
face de a se comporta într-un anumit fel, este chiar alegerea consecinței pe care aceasta le
atrage după sine. De asemenea, dacă elevul este unul dintre aceia care dorește să fie pe placul
mulțimii, una dintre modalitățile prin care profesorul poate să îi stopeze anumite manifestări
indezirabile se referă la izolarea și interzicerea participării la unele activități, în cadrul cărora
ar putea să se manifeste tot la fel.
 O altă medotă care asigură un management eficient al clasei este întărirea. Aceasta se
poate concretiza în folosirea numelui propriu al elevului atunci când cadrul didactic apreciază
un comportament al acestuia, deoarece prin această conexiune se dezvoltă stima de sine a
elevului. Cadrul didactic trebuie să fie sincer atunci când face o afirmație, deoarece ,,o
apreciere artificială poate face mai mult rău decât bine.’’(Căpățână, 2013). Însă, trebuie
folosite întăririle care reprezintă o valoare pentru elevul căruia i se oferă, deoarece pentru
fiecare persoană funcționează alte întăriri. Astfel nu orice elev va menține un comportament
pozitiv dacă îl laudă profesorul, sau dacă îi oferă zece minute de timp liber.
 Un cadru didactic poate aplica întăririle astfel: trebuie să îi întrebe pe elevi ce își
doresc, în ce domeniu ar dori să se dezvolte sau să se perfecționeze, care sunt activitățile
desfășurate în timpul liber. Totodată, pentru a dezvolta și a crește frecvența comportamentul
dorit, profesorul poate să le ceară opinia referitor la anumite schimbări, să trimită scrisori
părinților prin intermendiul cărora să le aducă la cunoștință realizările, să fie liderul unui
grup, să primească responsabilități care să le dezvolte autonomia, să le ofere timp liber pentru
a-și desfășura sarcinile personale, să le ofere diplome și trofee survenit în urma unor realizări
speciale. Cadrul didactic trebuie să respecte diferitele stilui de învățare ale elevilor, și de
asemenea, caracteristicile lor proprii de personalitate, astfel, acesta trebuie să utilizeze mai
multe mijloace de predare , pe lângă cele verbale, cum ar fi cele audio, prin audierea unor
documente, sau cele vizuale prin vizualizarea unor documentare, desene reprezentative,
schițe, planșe. Totodată, cadrul didactic trebuie să le asigure elevilor ocazia de a lucra pe
grupe, pentru a le facilita interacțiunea și schimbul de idei.

3. Etapa postexperimentală
În această etapă, care se va desfășura pe parcursul unei luni (30 de zile), elevii
vor fi monitorizați sistematic, în fiecare zi, pe parcursul tuturor orelor. Vom apela din nou la
fișa de observație (Anexa 1) pentru a putea identifica modificările care survin în urma
desfășurării activităților propuse în etapa experimentală. În același timp, vom monitoriza și
activitățile elevilor din grupul de control pentru a putea evidenția o comparație între cele două
grupuri și pentru a identifica eficiența strategiilor propuse.

֍ Rezultatele anticipate
În urma aplicării chestionarelor, a monitorizării comportamentelor elevilor din
ambele clase și a implementării modalităților și strategiilor de prevenire și combatere a
comportamentelor dezadaptative în cadrul grupului experimental, ne așteptăm ca ipoteza
noastră să se confirme, și anume, ca acele modalități și strategii propuse să conducă la
gestionarea eficientă a acestora în rândul elevilor, în proporție de cel puțin 50%.
Ne așteptăm ca strategiile și modalitățile efectuate de către cadrul didactic asupra
elevilor pe parcursul celor 5 luni să le ofere o perspectivă optimă în ceea ce privește cele mai
eficiente modalități de organizare a clasei de elevi. De asemenea, ne așteptăm, evident, să
existe o diferență majoră între grupul de control și grupul experimental, în momentul
monitorizării ambelor grupe în etapa postexperimentală. Astfel, cadrul didactic ar știi cum să-
și proiecteze activitățile astfel încât să evite și să combată apariția comportamentelor
dezadaptative ale elevilor. În rândul elevilor din grupul experimental ar trebui să se
amelioreze într-un mod semnificativ, iar în grupul de control, elevii ar trebui să rămână în
stadiul inițial identificat.

BIBLIOGRAFIE:
1. Anghel, R. C., (2007) . Managementul clasei de elevi. Oradea: Editura imprimeriei de
vest;
2. Căpățână, G. A., (2013). Managementul clasei de elevi. Caracal: Editura Hoffman;
3. Ciot, M.-G., (2012). Managementul educației. Cluj-Napoca: Editura Eikon;
4. Iucu, R. B., (2006). Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea
situațiilor de criza educațională. Iași: Editura Polirom;
5. Joița, E. , ( 2000) . Managementul educațional: profesorul- manager: roluri și
metodologie. Iași: Editura Polirom;
6. Mitescu Lupu, M. (2010). Instrumente teoretice și practice în managementul clasei de
elevi. Iași: Editura Artes.
 Fișă de observație asupra elevilor

Disciplin Comportament Reacția Niciodată Rar Foarte Des Foarte Întot-

A ul elevului profesorulu rar des deauna
i
Refuză să Utilizează X
realizeze o ameninţări
sarcină sau chiar sau restricţii
să vorbească;
Nu lucrează în Îi solicită X
echipă şi nu e elevului să
acceptat de realizeze
grup; sarcinile
propuse
în mod
individual
Nu își Cadrul X
efectuează didactic
temele sau recurge la a-
le realizează i da teme
incomplete; suplimentare
Nu își aduce Cadrul X
obiectele didactic nu
necesare pentru îi mai
activități; permite să
se implice în
activități
Adresează Cadrul X
întrebări didactic nu
impertinente îi răspunde,
pentru a înţelege trece cu
unele informaţii; vederea
 nelămiririle
pe care le
are elevul
Distrage Oprește X
atenţia colegilor activitatea
în ore, făcând pentru a
glume corecta
sau comentarii; comportame
ntul

Așteaptă să fie Utilizează X

solicitat pentru a comparaţia
răspunde în drept mijloc
cadrul de presiune
activităților;
Consideră Utilizează X
sarcinile şcolare sarcasmul
ca pe o sau punerea
pedeapsă, elevului în
profesorul fiind situaţii
pentru el ridicole/jena
un adversar; nte
Nu scrie în Oferă X
caiete elevului un
toate calificativ
explicațiile; nesatisfăcăto
r (suficient/
insuficient)
Încalcă regulile Utilizează X
stabilite. ameninţări şi
presiune
prin
invocarea
persoanelor

81
care
reprezintă
autoritatea
(părinţi,
director)
ANEXA 2

Chestionar cadre didactice

1. La ce clasă din învățământul primar vă desfășurați activitatea

didactică? □ Clasa pregătitoare
□ Clasa I
□ Clasa a II-a
□ Clasa a III-a
□ Clasa a IV-a
2. Apreciați nivelul de eficiență al comunicării dintre elevi și dumneavoastră, existent
în cadrul clasei la care vă desfășurați activitatea didactică?
□ Foarte bun
□ Bun
□ Satisfăcător
□ Inexistent
3. Considerați că modul dumneavoastră de a comunica la clasă, influențează în mod
direct comportamentul elevilor?
□ Niciodată
□ Foarte rar
□ Rar
□ Des
□ Foarte des
4. Ce obstacole considerați că intervin frecvent în comunicarea dumneavoastră cu elevii,
la nivelul clasei unde vă desfășurați activitatea? ( alegeți mai multe răspunsuri)
□ Supraîncărcarea (determinată de criza de timp);
□ Utilizarea unui limbaj inaccesibil;
□ Starea de oboseală a elevilor sau indispoziția cadrului
didactic; □ Climatul tensionat sau zgomotos;
□ Absența feedback-ului;
□ Altele…………………………………………………………………………………..
5. Enumerați trei factori perturbatori ai comunicării dintre profesor și elev.

77
................................................................................................................................................
.. .............................................................................................................................................
..... ..........................................................................................................................................
........ .......................................................................................
6. În ce măsură considerați că stilul de predare al cadrului didactic
influențează interacțiunea acestuia cu elevii ?
□ În foarte mică măsură
□ În mică măsură
□ În mare măsură
□ În foarte mare măsură
7. Calificativele obținute de către elevi influențează relația profesor-
elev? □ Niciodată
□ Foarte rar
□ Rar
□ Des
□ Foarte des
8. Enumerați trei factori generatori de conflict în relația dumneavoastră cu elevii de
la clasă.
.................................................................................................................................................
. ...............................................................................................................................................
... .............................................................................................................................................
..... .......................................................................................
9. Alegeți în ce măsură următorii factori generează situații conflictuale în cadrul
relației profesor-elev.
Deloc În mică Potrivit În mare În foarte
măsură măsură mare
măsură
Calificativele obținute de
Elevi
Comportamentele
dezadaptative ale elevilor
Lipsa empatiei
profesorului pentru elevi
Barierele comunicaționale

78
apărute la clasă
Zgomotul, neatenția
elevilor
Presiunea timpului

10. Cum sunt rezolvate conflictele la nivelul clasei unde vă desfășurați activitatea

didatic
ă?
 elevul este pedepsit ( sancţionat )
 prin comunicarea eficientă
 prin prezentarea situaţiei în fața directorului
prin chemarea pǎrinţilor la şcoală Altceva
……………………………………………………………………………………

11. Da-ți un exemplu de conflict în cadrul relației profesor-elev apărut la nivelul

clasei
dumneavostră și cum l-ați gestionat:
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………….

re sunt sugestiile dumneavoastră în ceea ce privește prevenția situațiilor conflictuale

lul clasei?
................................................................................................................................. .......
.........................................................................................................................................
............................................................................................................................ ............
..........................................................................................................
15