de aici, ii trebuie doar caracterizare, argumentare narativ(epic) si liric, mesajul

operei lirice, model compunere narativa

Personajul
Personajul este o instanță naratorială definitorie a genului epic, o creație a autorului menită a
exprima viziunea acestuia asupra unei teme literare, transmițând-o cititorului prin fapte, relații,
limbaj și comportament specific naturii sale ficționale.
În fragmentul selectat din ,,Orb sărac'' de Mihail Sadoveanu, personajul central este moșneagul
nevăzător, fiind prezent pe tot parcursul acțiunii și interacționând cu restul personajelor. Încă din
incipitul textului i se prezintă statutul social: ,,un moșneag'', acesta fiind un simplu bătrân,
caracterizat atât direct de către narator și de alte personaje, cât și indirect prin faptele sau vorbele
sale.
Caracterizarea directă reiese mai ales din portretul său fizic, făcut de narator: ,,obrazul neclintit
împresurat de barba albă'', ,,ochii lui de albu;uri coapte'', arătând că anii au trecut peste el.
Vestimentația îi este aparte și reliefează o eleganță ieșită din comun: ,,orbul era și el îmbrăcat ca
muntenii, cu pălărioara neagră și strai alb, iar cojocelul îl ținea numai pe umeri''.
Bătrânul este caracterizat și de alte personaje, negustorul Lipscan pricepând că acesta este
înțelept și cu multă experiență, în ciuda faptului că își pierduse vederea de când era copil (,,Acest
orb are, după câte văd, destulă înțelepciune.'').
Caracterizarea indirectă conturează portretul moral, din vorbele și faptele sale, dar și relația cu
călătorii de la foc. Este o persoană veselă, cu o energie optimistă, o persoană căruia îi place să se
distreze și să aibă în jurul lui prieteni asemănători lui: ,,Mie-mi plac tovărășiile vesele.'' Acestuia
îi plac și povestirile, atât să le asculte, cât și să le spună pe cele din viața lui, fiind desăvârșit și
capabil de a-i impresiona pe ceilalți cu aventurile și cu cunoștințele pe care le-a dobândit în
tinerețea sa: ,,Știu, căci l-am văzut și eu odată lucind''. Este un bărbat curajos și la o vârstă
fragedă ,,am ieșit din sat de la noi și am plecat în lume''. A fost un copil chinuit, care a cunoscut
dificultățile vieții, mai ales că ,,rămânând fără vedere'' sensul vieții sale a căpătat o altă
traiectorie, nefiindu-i atât de ușor.
În concluzie, orbul este un personaj ale cărui trăsături morale sunt bine evidențiate în fragment,
iar portretul său este emblematic pentru categoria umană, reprezentată de tipul omului simplu,
modest, cu multă înțelepciune și cu bunătate.

O întâmplare petrecută într-o grădină cu flori

Îmi amintesc de o zi frumoasă de primăvară pe care am petrecut-o în grădina cu flori a bunicii mele. Acolo,
existau tot felul de flori care hoinăreau în diferite colțuri ale micului Paradis.
Ajuns acolo, un lucru mi-a captat atenția. Cum era posibil așa ceva? Pe o petală a unui trandafir o muscă
cânta de zori și parcă era supărată pe căldura ce o fugărea de la o floare la alta. Micuța insectă se uita parcă
speriată la mine și, apoi, m-a ignorant, intrând în interiorul trandafirului. O perioadă am ignorant-o și am
început să privesc covorul floral care parcă mă transport ape aripi de fericire nemaiîntâlnite până atunci.
 Deodată, am auzit un zgomot și am avut impresia că se auzea din casa bunicii, dar nu era așa. Musca voia
să-mi atragă atenția, însă era sfioasă. Văzând că nu dorea să interacționeze cu mine, m-am gândit să mă apropii
de trandafir, în speranța că-l va părăsi, dar nu a fost așa, deoarece și-a găsit sfârșitul în polenul acestuia.
M-am întristat pe moment, dar m-am bucurat că minunatul trandafir din grădina bunicii a rămas teafăr
fără să fie distrus de mica viețuitoare. A fost un moment aparte pe care nu-l voi uita niciodată.

Basmul popular
Basmul este o specie a epicii populare sau culte, în care se povestesc întâmplări fantastice, puse
pe seama unor personaje sau forțe supranaturale, aflate în luptă cu forțele răului, pe care le
înving.
Consider că fragmentul citat din opera literară X întrunește caracteristicile acestei opere literare.
Un prim argument este reprezentat de faptul că tema constă în lupta dintre bine și rău, basmul
având un rol educativ și un caracter exemplar. Totodată, el este construit pe baza unui tipar
narativ. (Rezumat).
Timpul și spațiul în care se desfășoară acțiunea sunt vagi, fiind evocate întâmplări din vremuri
imemoriale (exemple indici). Modul de expunere predominant este narațiunea, prin care sunt
prezentate întâmplările fantastice la care participă personajele.
Se remarcă prezența formulelor tradiționale (inițiale, mediane/finale-exemple), care au rolul de a
transpune cititorul într-o lume fantastică. Fiind o operă populară, autorul urmărește tiparul
creațiilor populare, din care se inspiră, întâlnindu-se cuvinte și expresii populare...(ex.). Basmul
X are caracter oral, tradițional, colectiv și anonim, observându-se folosirea expresiilor/cuvintelor
populare, (exemple!), care sunt mărci ale oralității (+prezența zicătorilor, a pasajelor rimate, a
interjecțiilor, exclamațiilor, dativului etic etc. sau care demonstrează implicarea naratorului/care
au rolul de a câștiga complicitatea cititorului la nivel afectiv).
O altă caracteristică a basmului este reprezentată de împletirea elementelor reale cu cele
supranaturale. Basmul popular propune o lume diferită, astfel încât acțiunea se petrece pe un
tărâm magic (ex.)+exemple de întâmplări fantastice din fragment. Totodată, se identifică motive
specifice basmelor-motivul călătoriei/al împăratului fără urmași/al probelor/al animalului
năzdrăvan/al luptei, dar și prezența cifrelor magice (trei fete de împărat, trei mere, trei palate
etc.) și a obiectelor miraculoase (oglindă, perie, amnar, paloș, apa vie, apa moartă etc.).
De asemenea, se identifică personaje specifice basmelor populare-feți frumoși, fete/fii de
împărat, împărați, zmei, balauri, zâne, cai înaripați etc. Acestea se împart în două categorii-pe de
o parte, există personajele pozitive (ex.) și, pe de altă parte, cele negative (ex.). Se remarcă și
prezența ajutoarelor/donatorilor (ex.). Eroul (personajul principal) este Făt-Frumos/alt nume,
care învinge forțele răului prin calitățile sale (de menționat măcar o calitate, bunătate, curaj,
cinste, modestie, generozitate, inteligență...).
În concluzie, deoarece este prezentată ideea binelui care triumfă în fața răului, iar elementele
reale se împletesc cu cele supranaturale, consider că textul X (cules de Y) este un basm popular.

Fabula
Fabula este o specie a genului epic, în versuri sau în proză, cu o acțiune puțin dezvoltată, din care
se desprinde o învățătură și prin care sunt satirizate fapte și atitudini omenești greșite cu scopul
de a le îndrepta. Defectele umane sunt puse pe seama necuvântătoarelor, personajele fiind
reprezentanți ai lumii animale/vegetale și minerale.
Consider că textul ,,X’’ de Y este reprezentativ pentru specia literară de fabulă, deoarece prezintă
trăsăturile specifice acesteia.
În primul rând, ideile sunt relatate în mod indirect, de un narator..., prin intermediul personajelor
și al acțiunii. Rezumat.
Textul respectă structura specifică unei fabule. Partea narativă/sceneta urmărește acțiunea la care
participă personajele, mesajul acestei povestiri alegorice fiind dublat de morala explicită (citat)/
SAU Partea narativă/sceneta urmărește acțiunea la care participă personajele. În această fabulă,
morala este implicită, însă poate fi dedusă cu ușurință din povestirea alegorică...(se explică
morala).
Coordonatele spațio-temporale conferă caracter de generalitate întâmplărilor, accentuând astfel
rolul moralizator al operei literare. Acțiunea are loc ,,...’’, semn că o astfel de întâmplare se poate
repeta oricând și oriunde. Modul de expunere predominant este narațiunea (ex.), care are un ritm
vioi, susținut/dialogul (ex), care este o mască a narațiunii și prin intermediul căruia personajelor
li se atribuie însușiri umane.
În al doilea rând, textul este unul alegoric, ideile abstracte fiind exprimate prin mijloace concrete,
cu scopul de a reda viziunea autorului asupra greșelilor omenești. Această operă literară este de
factură didactică , exemplificarea defectelor având un rol educativ. Prin intermediul
personificării, figură de stil reprezentativă pentru fabule, anumite comportamente umane sunt
ilustrate cu ajutorul animalelor/plantelor/obiectelor. Personajele sunt construite în antiteză și
reprezintă diferite defecte/tipuri umane (se explică tipul uman reprezentat de personajele din text.
Câte un citat pentru fiecare personaj!).
=De asemenea, această fabulă are caracter umoristic, dovadă fiind cuvintele populare/elementele
de argou prin care sunt ridiculizate anumite defecte umane-exemple.
În concluzie, deoarece textul are o structură specifică și se construiește în jurul unei alegorii, cu
scopul de a satiriza anumite defecte umane, consider că opera X de Y întrunește caracteristicile
specifice unei fabule.

Mesajul unui text epic/ sau/Opinia despre semnificațiile unui text epic
Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor
exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care scriitorul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Textul literar X de Y este o operă epică, care are ca temă... . În opinia mea mesajul desprins din
acest text este acela că...(o frază despre ce este vorba în fragmentul citat, mai ales despre morala
acestuia).
În primul rând, mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului. (Rezumatul textului,
comentând anumite pasaje relevante pentru temă sau care demonstrează opinia noastră
referitoare la tema textului).
Titlul X, oferă o cheie de interpretare a semnificațiilor textului. (explicația titlului-anunță un
motiv central al operei literare/stabilește coordonatele spațio-temporale ale poeziei/reprezintă o
metaforă ce anticipează sensurile profunde ale acestei opere literare, etc.).
În al doilea rând, perspectiva naratorului obiectiv oferă o cheie de interpretare în ceea ce privește
mesajul fragmentului citat. ( se găsește și se explică o secvență din care reiese părerea naratorului
legată de temă, de deciziile unui personaj, de comportamentul acestora, etc) SAU Perspectiva
naratorului subiectiv oferă o cheie de interpretare în ceea ce privește mesajul fragmentului citat.
Implicându-se afectiv în acțiune, el își evidențiază propriile opinii față de întâmplările relatate,
procedeu care conferă un aer de autenticitate discursului narativ (exemple explicate, spunând ce
sentimente sau atitudini reies din gândurile sau vorbele naratorului-personaj). În plus, modul în
care sunt construite personajele sugerează viziunea autorului asupra...
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului. (folosirea
diminutivelor cu rol afectiv, a figurilor de stil care subliniază anumite sentimente
=ideile/sentimentele sunt accentuate prin folosirea semnelor de punctuație cu rol stilistic (cu
exemple), etc.).
În concluzie, consider că opera literară X de Y pune în lumină ...(scrieți ideea pe care ați
desprins-o voi din textul literar). Astfel, textul impresionează prin ideile exprimate și prin
mesajul profund desprins din fragmentul citat.

TITLUL OPEREI EPICE

OBS. (adaptezi ideile la textul tău, le concretizezi aşa încât primul paragraf să conţină şi concret
părerea ta despre relaţia titlului cu TEXTUL FRAGMENTAR)
Titlul, cheie de lectură a operei X de Y, îi anticipează semnificaţiile, fiind o fereastră deschisă
către mesajul acesteia; situează cititorul într-un anumit orizont de aşteptare, aflându-se în
concordanţă cu întreg conţinutul ideatic al textului. Acesta este un element paratextual care
contribuie la decodarea temei discursului epic…(care este?)
În primul rând, din punct de vedere structural, titlul este de tip...analitic ( o sintagmă, un grup de
cuvinte, un enunţ)/ sintetic ( un singur cuvânt) , fiind alcătuit din…(ce cuvinte alcătuiesc titlul-
valori morfologice). De obicei, este format dintr-un substantiv (sau constă într-un grup nominal-
substantiv şi determinanţii acestuia/relaţie de subordonare sau de coordonare) şi trebuie precizat
numărul acestuia, dacă are sau nu articol. Dacă titlul conţine un verb, se precizează modul/timpul
acestuia şi semnificaţia (ex. modul imperativ indică un îndemn, o chemare, etc., modul
conjunctiv indică o speranţă, o dorinţă etc.); El anticipează tema/motivul central/numele
personajului central/coordonatele spatial/temporale ale cadrului descris/starea
dominantă/insinuează o anumită atitudine…. (formulezi concret; punctuație expresivă în
titlu/dacă există, faci referire la semnele de punctuație:puncte de suspensie, semnul exclamării,
semnul întrebării…).
De asemenea, titlul este în strânsă legătură cu semnificaţiile profunde ale operei. Astfel, un
termen/întreg titlul este reluat în incipitul/finalul textului fragmentar, devenind laitmotivul),
accentuând ideea că…/ deşi titlul nu apare reluat în textul epic, el prefigurează esenţa ideatică a
acestuia şi concentrează semnificaţiile aparte (evidenţiezi legătura dintre titlu şi conţinut-2-3
fraze despre conţinutul de idei al operei, exemplificate cu scurte citate). Semnificaţiile titlului se
întregesc şi prin prezenţa în operă a termenilor/sintagmelor ce alcătuiesc câmpul lexico-semantic
al…(selectezi cuvinte sau expresii ce fac parte din acelaşi câmp lexical cu termenii din titlu).
Totodată, titlul este emblematic pentru conținutul ideatic al textului epic, acțiunea fragmentului
fiind construită pe baza narațiunii/dialogului/descrierii-rezumatul textului).
În al doilea rând, apar procedeele artistice variate care susţin mesajul poetic prefigurat de titlu
(numeşti şi exemplifici 2-3 figuri de stil diferite) sugerează…(atmosfera de…sentimentele de…)-
interpretezi separat câteva figuri de stil/imagini artistice care ţi se par că au legătura cu titlul.
Totodată, având caracter rezumativ, titlul este purtătorul mesajului fragmentului epic, a
gândurilor, ideilor, și sentimentelor transmise indirect, prin intermediul instanțelor narative,
naratorul și personajele…(formulezi, pe scurt, părerea ta despre mesajul fragmentului, în relație
cu titlul și faci referire și la personaje).
Aşadar, titlul fragmentului…de…se constituie într-o cheie de lectură a textului, determinând
cititorul să pătrundă în universul ficţional care transfigurează original realitatea, din perspectiva
subiectivă a autorului.
Regulile rezumatului
! Cele 4 repere pe care trebuie să le urmărești în redactarea unui rezumat sunt:
1-Respectarea fidelității față de textul/fragmentul de text respectiv;
2-Deprinderea ideilor principale ale textului/fragmentului de text;
3-Prezentarea concise, pe baza ideilor principale, a succesiunii întâmplărilor la care participă
personajele;
4-Respectarea altor convenții specifice rezumatului;
+redactarea la persoana a III-a;
+utilizarea modurilor și a timpurilor verbale potrivite (perfectul compus sau prezentul, dar NU
perfectul simplu);
+trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat;
+relatarea obiectivă, fără intervenții emotional-subiective și fără citate.
De asemenea, ține cont și de următoarele observații:
+rezumatul nu conține introducere despre autor sau despre opera și nici încheiere cu afirmații de
tip conclusiv sau aprecieri despre text;
+frazele trebuie construite clar, folosindu-se mai mult coordonarea, iar lexical folosit trebuie să
fie cel literar, fără regionalisme sau arhaisme, forme populare;
+propozițiile sunt numai enunțiative, nu se folosesc enunțuri interrogative sau exclamative ce
implică mărci afective.

Schița
Schița este o specie a genului epic în proză, de mici dimensiuni, în care este relatată o singură
întâmplare semnificativă din viața unui personaj sau a unui număr redus de personaje. Acțiunea
este alertă, se petrece într-un interval de timp scurt și într-un spașiu restrâns.
În opinia mea, fragmentul citat din opera literară X de Y respectă la toate nivelurile, de formă și
de conținut, trăsăturile acestei specii literare.
Un prim argument este prezența acțiunii, care este simplă, liniară, fără episoade laterale și
evoluează alert. Există un singur fir narativ, care urmărește un moment...(ce anume se întâmplă
în text? REZUMAT).
Un alt argument constă în prezența naratorului (obiectiv sau subiectiv, narator-martor, narator-
personaj, narator neimplicat etc.), care relatează faptele la persoana I/ a III-a (exemple).
Mobilitatea acțiunii în timp și în spațiu este marcată prin intermediul indicilor. Timpul
desfășurării întâmplărilor este scurt, iar spațiul este limitat: unde și când se petrece acțiunea, cu
exemple din text.
De asemenea, fiind o operă epică, modul de expunere predominant este narațiunea, care are rolul
de a relata întâmplările (ex.). Aceasta se împletește cu...SAU...modul de expunere predominant
este dialogul, mască a narațiunii, reprezentând o modalitate de caracterizare a personajelor și de
dinamizare a acțiunii. (ex.).
Nu în ultimul rând, numărul personajelor este redus, fiind pus în lumină protagonistul, care este
caracterizat prin trăsăturile sale esențiale, conturând un anumit tip uman. X (numele lui) este
caracterizat sumar, din perspectiva unei singure trăsături dominante, și întruchipează...(ex.
zgârcitul, copilul răsfățat, etc.). Alte personaje care participă la acțiune sunt...(Aici, pe scurt, sunt
numite personajele și câteva trăsături generale ale acestora).
În concluzie, deoarece sunt îndeplinite toate caracteristicile acestei specii literare, consider că
textul X de Y este o schiță.
Nuvela
Nuvela este o specie a genului epic, în proză, de dimensiuni relativ reduse în raport cu romanul,
dar mai ample decât schita, cu o actiune care urmăreste un singur fir narativ, cu o intrigă
complexă si cu un conflict care determină întreaga actiune. Personajele, nu foarte numeroase,
sunt caracterizate succint, în funcție de contribuția lor la desfășurarea acțiunii. Accentul se pune
mai puțin pe acțiune și mai mult pe evoluția personajelor.
Fragmentul citat din opera literară X de Y respectă la toate nivelurile, de formă și de conținut,
trăsăturile acestei specii literare.
În primul rând, fiind o operă epică, principala instantă a comunicării narative este naratorul
(obiectiv/subiectiv) care relatează întâmplările la persoana I sau a III-a. Modul predominant de
expunere este naratiunea, care se imbină cu descrierea si cu dialogul. Totodată, evenimentele
relatate sunt verosimile păstrând, asadar, o strânsă legătură cu realitatea, asigurând caracterul
veridic al nuvelei. Astfel, nuvela/textul fragmentar urmăreste un singur fir narativ, dezvoltat în
jurul unui conflict puternic (exterior/interior - precizare), care antrenează o serie de personaje (se
face rezumatul).
De asemenea, mobilitatea acțiunii în timp și în spațiu este marcată prin intermediul indicilor. În
nuvele, construcția epică are amploare în timp și în spațiu: acțiunea se petrece...unde și când se
petrece acțiunea, cu exemple din text.
În al doilea rând, accentul cade asupra evolutiei personajulului principal (asupra caracterizării
acestuia), nu asupra întâmplărilor. Protagonistul are trăsături specifice prin care se deosebește de
alte tipuri de personaje (caracterizare).
NB: Dacă este un fragment în care este prezentat deznodământul, vei preciza astfel:
deznodământul are un rol important în nuvelă, contribuind la desăvârșirea impresiei de
autenticitate a faptelor redate.
În concluzie, întrunind toate aceste caracteristici, textul fragmentar X de Y este o nuvelă.

Caracterizarea unui personaj

X de Y este o operă...în care autorul pune în lumină...(tema, ideea centrală a textului).
Z este personajul principal/protagonistul al acestei opere literare/al acestui fragment, deoarece
autorul evidențiază comportamentul acestuia în raport cu celelalte personaje. Acesta este...(o
frază despre rolul personajului, meseria sa, starea civilă etc.).
Trăsăturile lui Z sunt redate atât prin caracterizarea directă, cât și prin caracterizarea indirectă, ce
reiese din limbaj, comportament, relațiile cu alte personaje și întâmplările la care participă. Aici,
Z este surprins în momentul în care...(rezumatul fragmentului în 2-3 rânduri, insistând pe faptele
personajului).
Portretul fizic al personajului este realizat în mod direct de câtre narator/de către celelalte
personaje-cu exemple, precizându-se figurile de stil folosite. (! Dacă portretul fizic lipsește: Nu
sunt precizate detalii de ordin fizic în ceea ce privește personajul X, deoarece autorul a vrut să
evidențieze trăsăturile sale morale/, deoarece personajul reprezintă un tip uman, generalizând o
întreagă categorie socială.).
Personajului i se conturează un portret moral complex, realizat prin mai multe mijloace de
caracterizare. În mod direct, ....Alte trăsături ale personajului sunt prezentate prin procedeele
indirecte. Comportamentul personajului reliefează... . Din limbajul acestuia reiese... . Trăsătura
( se precizează o trăsătură dominantă) este scoasă în evidență de relațiile cu celelalte personaje:...
=Între procedeele de caracterizare indirectă un rol important îl ocupă și numele personajului Z,
care sugerează....
Protagonistul își dezvăluie personalitatea și prin situațiile conflictuale pe care le dezvoltă cu
celelalte personaje (există, de obicei, un conflict exterior-protagonist și un alt personaj – și un
conflict interior- personajul duce o luptă cu sine însuși- exemple de conflicte din text).
=De asemenea, atitudinea naratorului față de personaj oferă o perspectivă aparte asupra acestuia
(pot exista și mărci ale afectivității, în special în operele populare-găsiți exemple din care să
reiasă atitudinea autorului-ironie, compasiune, milă, respect, admirație etc. ).
În concluzie, consider că în acest fragment, autorul Y vrea să contureze un anumit tip de
persnaj/să ilustreze o anumită trăsătură umană etc., portretizat (ă) în personajul Z.

Argumentare genul epic

Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, în proză sau în versuri, care se bazează pe
naratiune, ca modalitate principală de expunere, autorul exprimându-și, în mod indirect, ideile și
sentimentele, prin intermediul naratorului, personajelor care sunt implicate într-o actiune, plasată
în timp şi în spatiu.
Textul fragmentar selectat din opera X, de Y respectă la toate nivelurile, de formă și de conținut,
convențiile specifice unui asemenea tip de text.
Un prim argument este prezența unui fir narativ, care urmărește...(ce anume se întâmplă în text-
REZUMAT). Secvențele epice sunt legate prin tehnica înlănțuirii/inserției/alternanței, în acest
fragment fiind surprins(ă) expozițiunea/intriga etc. (încercăm să identificăm momentul
subiectului).
Un alt argument constă în prezența naratorului (obiectiv sau subiectiv, narator-martor, narator-
personaj, narator neimplicat etc.), care relatează faptele la persoana I/a III-a (exemple). Alături
de narațiune, se întâlnesc și alte moduri de expunere, precum...(exemple și explicații).
Mobilitatea acțiunii în timp și în spațiu este marcată prin intermediul indicilor temporali și
spațiali, povestirea desfășurându-se...(unde și când, cu exemple din text).
Nu în ultimul rând, la acțiune participă numeroase personaje/un număr restrâns de personaje.
Despre personaje: dacă sunt principale/secundare, dacă se stabilesc relații între ele, dacă li se
realizează portret fizic/moral (o caracterizare succintă a acestora).
În concluzie, deoarece se remarcă prezența acțiunii, a naratorului și a personajelor, fragmentul
citat din textul X, aparținându-i lui Y, aparține genului epic.

Morala fabulei
Caracterul educativ al fabulei constituie trăsătura fundamentală a acestei specii epice, prin
morală fiind promovate valori etice și sunt criticate, în mod indirect, defectele umane. După
părerea mea, morala fabulei X critică, prin intermediul personajelor alegorice…(numești
aspectele criticate: orgoliul, trufia, lașitatea, ignoranța, zgârcenia, naivitatea, lenea, viclenia,
răutatea, trădarea, egoismul).
În primul rând, semnificațiile textului se desprind din întâmplarea pilduitoare care pune în
evidență o morală. Subiectul fabulei este un prilej de amuzament, dar în spatele râsului provocat
de ineditul situației alegorice, se ascund probleme serioase ale omului și ale societății (prezinți
întâmplarea, folosind și citate scurte, precum și mărci ale percepției personale: ,,m-a impresionat/
m-a uimit/ m-a revoltat…momentul în care…este de remarcat faptul că…) Morala fabulei este
formulată explicit de narator la finalul fabulei/ este exprimată de unul dintre personaje-o citezi și
interpretezi SAU este implicită și se deduce din întreg firul epic și din dialogul dintre personaje-
care este morala?
În al doilea rând, mesajul fabulei se conturează prin raportare la comportamentul personajelor
alegorice prezentate antitetic-care sunt personajele, ce tipuri umane reprezintă, ce trăsături au?-
include în formulările tale și mărci ale percepției subiective: consider că reacția lui...X
este...deoarece...; mi se pare condamnabil faptul că...comportamentul și vorbele
personajului ...x...îmi trezesc simpatia/ antipatia...)
În concluzie, mesajul fabulei transmite ideea că e bine să...și să evităm să..., mesajul fiind în
concordanță cu intenția moralizatoare a autorului care sugerează că astfel de situații pot apărea și
în zilele noastre și ne îndeamnă să nu procedăm precum personajul/ personajele criticate.

Genul liric
Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare, în care poetul îşi confesează, în mod direct, prin
excelenţă, cele mai adânci stări sufleteşti şi emoţii, prin intermediul vocii eului liric, dar şi cu
ajutorul resurselor expresive, astfel, creând un univers de mare forţă sugestivă, ce se adresează
sensibilităţii cititorului.
Opera literară X de Y aparține genului liric, deoarece prezintă, la nivel formal și de conținut,
toate caracteristicile acestuia.
În primul rând, tema poeziei este...(dragostea, natura, trecerea ireversibilă a timpului, copilăria,
creașia, etc. +ce anume este prezentat ? Exemplu: tema poeziei este natura, fiind surprinsă
frumusețea acesteia într-o zi călduroasă de vară/ la căderea serii/în primele zile de toamnă etc.)
Eul liric este surprins în ipostaza confesivă/ de contemplator/îndrăgostit/creator etc. și își
exprimă sentimente de (dragoste, de tristețe, de admirație, de nostalgie, de revoltă etc.), prin
intermediul mărcilor subiectivității, redate în acest text prin verbe și/sau forme pronominale de
persoana I și/sau a II-a (ex.). Acestora li se alătură mărci ale afectivității, precum ...( ex.
Utilizarea diminutivelor, punctelor de suspensie, substantivelor în cazul V, a verbelor la
imperativ, a interjecțiilor etc.).
Modul de expunere predominant în această operă literară este monologul liric (ex.), care redă
cele mai profunde trăiri ale eului poetic, textul fiind o confesiune lirică. SAU Modul de expunere
predominant în această operă literară este monologul liric adresat (ex.), prin care poetul își
mărturisește sentimentele... SAU modul de expunere predominant în această operă literară este
descrierea de tip tablou/portret ex.), prin care poetul recreează realitatea, filtrând-o prin propria
sensibilitate. SAU modul de expunere este utilizat este monologul, prin care...Acesta se
împletește cu descrierea, care...Mai departe, menționați alte idei: titlul (dacă este relevant),
simetria textului, cromatica dacă tabloul conturat este static sau dinamic, dacă se remarcă
planurile (cosmic/ceresc, terestru/teluric), dacă există motive literare (luna, pădurea, apa...).
În al doilea rând, imaginarul poetic este redat prin intermediul figurilor de stil și al imaginilor
artistice. La nivel stilistic, se remarcă folosirea epitetelor (ex.) comparațiilor (ex.),
personificărilor (ex.) etc. Aici explicați măcar două figuri de stil (preferabil metafore).
La nivel prozodic, poezia X este structurată în n strofe de câte n versuri (eventual tipul de strofă),
versurile sunt scrute/lungi, cu măsura de n silabe și rimă
împerecheată/încrucișată/îmbrățișată/monorimă/ variată/versuri albe.
În concluzie, fiindcă se remarcă prezența mărcilor subiectivității, iar autorul își exprimă, în mod
direct, sentimentele, consider că poezia X de...este o operă lirică.
Titlul
Fiind un element paratextual care introduce tema operei literare, titlul îi creează cititorului un
orizont de așteptare, anticipând astfel mesajul textului literar.
Consider că între titlul poeziei... de... și mesajul acesteia se conturează o legătură profundă.
După cum reiese și din titlu, tema acestei poezii este..., fiind prezentată imaginea ...
În primul rând, titlul este analitic/sintetic, la nivel morfologic fiind format din....(din ce părți de
vorbire este format titul. De obicei, este format dintr-un substantiv (sau constă într-un grup
nominal-substantiv și determinanții aestuia/relație de subordonare sau de coordonare) și trebuie
precizat numărul acestuia dacă are sau nu articol. Dacă titlul conține un verb, se precizează
modul/timpul acestuia și semnificația (ex. Modul imperativ indică un îndemn, o chemare etc.
Modul conjunctiv indică o speranță, o dorință
Precizarea unor particularități sintactice ale părților de vorbire (ex. Prezența unui substantiv în
cazul vocativ, a unei apoziții etc.)
-dacă este denotativ (sens propriu) sau conotativ (metaforic)
La nivel stilistic, titlul poate conține o figură de stil sau o imagine artistică (vizuală, olfactivă
auditivă etc. ) De asemenea, titlul poate conține indici spațiali sau temporali (ex.)
De asemenea, relația dintre titlul și mesajul textului este subliniată prin reluarea titlului în primul
vers al poeziei (acest lucru este valabil, în general, în cazul poeziilor al căror titlu constă într-o
expresie).
-titlul este reluat de mai multe ori în cadrul poeziei (mai ales atunci când constă într-un singur
cuvânt) devenind astfel un laitmotiv.
-Corespondența dintre titlu si mesajul poeziei este accentuată de prezența în text a unor termeni
aparținând aceluiași câmp lexical din care face parte titlul (ex. Titlul unei poezii este ,,Vara’’, iar
în interiorul textului regăsim termeni ce aparțin acestui câmp semantic, cum ar
fi ,,soare’’, ,,căldură’’, ,,arșiță’’ etc.)
În al doilea rând, la nivelul mesajului poetic, titlul se află în strânsă legătură cu ideea centrală a
operei literare. Imaginarul poetic prelungește semnificațiile titlului prin figurile de stil și
imaginile artistice regăsite în text. Astfel, ...
-Analiza strofelor (precizând figurile de stil cele mai relevante, imaginile artistice
reprezentative), reliefând relația dintre titlu și mesajul prezentat de autor.
În concluzie, titlul x, se află în deplină concordanță cu mesajul textului, fiind un prag simbolic în
constituirea semnificațiilor acestuia și ajutând la receptarea adecvată a operei literare.

Mesajul unei opere literare

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor
exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care scriitorul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,X'' de Y este o creație lirică, care are ca temă (ex. natura, surprinsă odată cu
venirea primăverii).
În opinia mea mesajul desprins din acest text este acela că... (care este ideea textului?)
În primul rând, mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poetul se simte (cum?
din ce cauză? exemplu de vers de unde reiese această atitudine) Eul liric se află în ipostază
(care?) și își face simțită prezența la nivelul textului printr-o serie de indici morfologici, precum
verbele la persoana I ,,exemple'', pronumele personal ,,exemple'', fiind un lirism de tip
confesiv/adresativ, întrucât poetul ne îndeamnă să reflectăm la... (la ce?)
În al doilea rând, perspectiva poetului reiese din atitudinea eului liric, care oferă o cheie de
interpretare în ceea ce privește mesajul textului liric ,,exemplu de vers''. Implicându-se afectiv,
sentimentele sunt de (identificarea sentimentelor), deoarece (din ce cauză?)
În plus, modul în care poetul își transmite trăirile este inedit, mai ales că la nivelul textului, se
regăsesc mărci ale afectivității, (identificare-punctele de suspensie, interogațiile, exclamațiile,
substantivele în vocativ, diminutivele+comentate).
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poetul are menirea de a impresiona prin autenticitatea resurselor expresive folosite.
Astfel, (se comentează cât mai multe figuri de stil/imagini artistice)
În concluzie, consider că opera literară ,,x'' pune în lumină ideea că (care idee?)
Doina populară
Doina este una dintre speciile reprezentative ale folclorului românesc, fiind o operă lirică în
versuri prin care se exprimă, în mod direct, sentimente și trăiri profunde, prin valorificarea
resurselor de expresivitate ale limbii populare.
Opera literară X este o doină populară, deoarece prezintă, la nivel formal și de conținut, toate
trăsăturile acestei specii, având caracter oral, colectiv, anonim, sincretic și tradițional.
Un prim argument este redat de tema acestei poezii, (ex. ...iubirea, în fața căreia eul liric se simte
lipsit de apărare, lăsându-se cuprins de vraja ei puternică/...frumusețea plaiurilor natale, pe care
eul liric le evocă pe un ton admirativ și în care își regăsește liniștea/...libertatea/lupta pentru
dreptate...) Doina citată este una (de dragoste, de cătănie, de sărăcie, pastorală, de haiducie, de
înstrăinare, de soartă și de noroc), lucru subliniat de intensitatea sentimentelor (de admirație, de
dragoste, de revoltă, de tristețe, de dor) trăite de poet. Motivul dorului, propriu doar registrului
nostru de gândire și de simțire, se regăsește și în doina X, fiind o dovadă a caracterului
tradițional al acestei opere literare (exemplu vers).
Se remarcă oralitatea stilului, una dintre trăsăturile esențiale ale acestei specii, susținută de
prezența cuvintelor și a expresiilor de factură populară (exemple). Se pot identifica motive
literare folclorice, precum cel al codrului, al haiducului, al dreptății, al norocului, etc. Legătura
milenară dintre om și natură este un alt motiv central al doinei, subliniat de prezența în text a
formulei tradiționale ,,exemplu’’. Modul de expunere predominant este monologul liric, deoarece
sunt redate trăiri profunde, textul constituindu-se sub forma unei confesiuni lirice (ex.) Acesta se
împletește cu descrierea, care surprinde frumusețea peisajului/ ființei iubite etc. (ex.)
Sentimentele eului liric sunt subliniate de prezența mărcilor subiectivității, redate prin forme
verbale și pronominale la persoana I și a II-a (ex.) Acestea sunt completate de câteva mărci ale
afectivității (exemplu de diminutive, substantive în vocativ, verbe la imperativ, exclamații,
interogații).
Un alt argument este reprezentat, la nivel stilistic, de prezența figurilor de stil și a imaginilor
artistice. Doina, cântectul liric al singurătății, se individualizează între celelalte creații populare
prin expresivitate. În text, se regăsesc...(ex.+comentate)
Totodată, se remarcă paralelismul sintactic, specific creațiilor populare, care conferă textului
simetrie compozițională ex.
Versificația este specifică operelor lirice populare: ritmul trohaic, rima...
(împerecheată/monorima, și de versurile scurte, cu măsura de .... (7-8). Muzicalitatea versurilor
pune în lumină caracterul sincretic al doinei, aceasta fiind însoțită de o linie melodică. Fiind o
operă ce aparține folclorului, doina are, totodată, caracter anonim și colectiv, punând în valoare
imaginația creatoare a poporului român.
În concluzie, întrucât reprezintă ecoul celor mai profunde trăiri omenești, opera X ilustrează
toate trăsăturile unei doine populare.
Pastelul
Pastelul este o specie a genului liric în versuri în care este descris un tablou din natură și prin
care poetul, aflat în ipostaza de contemplator, își exprimă în mod direct sentimentele trăite în fața
peisajului zugrăvit.
Consider că poezia X de Y este un pastel, deoarece prezintă particularitățile acestei specii
literare.
Un prim argument privind apartenența acestui text la specia pastel este reprezentat de tema
abordată de poet-natura, surprinsă...(ideea poeziei, ce anume este descris: anotimpul, colțul din
natură (pădure, munte, mare, câmpie etc.), momentul zilei surprins (seară, dimineață, noapte etc.)
) Eul liric se lasă fermecat de frumusețea naturii, exprimându-și, în mod direct, sentimentele de
(dragoste, admirație, încantare, nostalgie, resemnare, neliniște, teamă, revoltă etc.) trăite în fața
peisajului contemplat.
Fiind un pastel, modul predominant de expunere utilizat este descrierea literară, prin care poetul
recreează realitatea, filtrând-o prin propria sensibilitate: citat descriere (1-2 versuri). Descrierea
este completată de câteva note confesive, mărci ale subiectivității. Astfel, întâlnim forme verbale
și pronominale de persoana I și sau a II-a (ex.)//SAU Poezia reprezintă o formă a lirismului
obiectiv, în interiorul acestuia remarcându-se câteva mărci ale afectivității. Ca mărci ale
afectivității se remarcă prezența diminutivelor, exclamațiilor/ interjecțiilor/substantivelor în
vocativ/ verbelor la imperativ, a punctelor de suspensie. etc.
Un alt argument este prezența grupurilor nominale (ex.), care ajută la conturarea elementelor ce
compun peisajul. Verbele la timpul prezent/imperfect (ex.) au valoare evocativă și eternizează
frumusețea naturii. Tabloul prezentat este construit pe baza alternanței planurilor ( cosmic,
terestru, uman-ex.)
Realitatea este transfigurată artistic cu ajutorul limbajului expresiv, la nivel stilistic observându-
se prezența epitetelor cromatice, specifice pastelului (ex.) Utilizând o tehnică picturală, poetul
transpune în planul cuvântului imaginea coloristică a peisajului, ilustrând astfel propriile stări
sufletești și viziunea acestuia asupra naturii ( ex: peisaj mohorât-sentimente de tristețe, de
apăsare sufletească: culori vesele: bucurie, admirație față de natura luxuriantă etc. Frumusețea
delicată a naturii este surprinsă prin imagini vizuale ex. Comentează!!!!
La nivel prozodic se remarcă echilbrul compozițional, poezia fiind structurată în n strofe (tipul
de strofă), cu versuri scurte, cu măsura de ...silabe și rimă...
În concluzie, deoarece este o operă literară în versuri în care este descris un aspect din natură
prin intermediul căruia sunt exprimate sentimentele eului liric, consider că poezia X de Y este un
pastel.