Plan de afaceri
Confecţii textile

CUPRINS

1.Afacerea……………………………………………………………….pag 3
1.1 Descrierea afacerii…………………………………………………..pag 3
1.2 Alegerea formei organizatorico-juridice………………………….…pag 4
1.3 Prezentarea firmei…………………………………………………...pag 5

2. Piaţa…………………………………………………………………..pag 7
2.1 Descrierea pieţei……………………………………………………..pag 
2.2 Analiza !"#$ a industriei confecţiilor de %m&r'c'minte..................pag (
2.3 )oncurenţii..........................................................................................pag 1*
2.4 )erinţe impuse faţ' de segmentarea pieţei..........................................pag 11
2.5 +tapele segment'rii pieţei..................................................................pag 12

3. Planul de ar!eting…………………………………………………pag 13
3.1 !trategii de mar,eting……………………………………………….pag 13
3.2 Politici de mar,eting………………………………………………...pag 14
3.2.1 Politica de preţ
3.2.2 Politica de produs
3.2.3 Politica promoţionala
 
". #anageentul $i per%onalul……………………………………….pag 17
4.1 Planificarea resurselor umane …………………………………… pag 1
4.2 !elecţia personalului ……………………………………………….pag 2*
4.3 otiarea personalului……………………………………………..pag 21
4.4 Programa de lucru…………………………………………………..pag 21
&. 'rgani(area producţiei………………………………………………pag 22

1
 

). Ri%curi…………………………………………………………………pag 2"
/.1 $ipuri de riscuri %n atreprenoriatul de producţie……………………...pag 24
/.2 etode de reducere a riscurilor………………………………………pag 2(

2
 

1. Afacerea

1.1 *e%crierea afacerii

Planul de afaceri %ntocmit sereste pentru estimarea posi&ilitatii de desfacere a unei
afaceri pe suprafeţele suplimentare ale unei %ntreprinderii + ce se dore0te a se realiza 0i
 pentru ealuarea rezultatelor %ntr-o perioad' de timp determinat'.
Afacerea preconizat' are ca tem' organizarea unei secţii de confecţii estimentare 0i a
unei ecipe de manageri care s' gestioneze %ntreaga actiitate.
  Actiitatea de &az' este producerea 0i comercializarea de produse tetile pentru
femei.
  Actiitatea se a petrece %n ora0ul Dej %n incinta %ntreprinderii !Aalantica.
Aceasta decizie este %nsoţit' de unele aantaje economice precum sunt6 ciria mic' a
spaţiului  condiţii pentru a actia 7energie electrica termica utilaj8.
 9ecesarul de personal pentru afacere a fi angajat din localitate 0i mediul rural ce
constituie satele %necinate ora0ului Dej.
  ateria prima a fi importat' %n special din6 :craina prin intermediul contractelor
transportarea se a petrece prin intermediul firmelor de transport. )ontactul cu furnizorii
de materii prime a fi asigurat prin telefon aceasta reduc;nd unele celtuieli de deplasare
a managerului comercial pl'ţile pentru marf' se or efectua prin intermediul &ancii.
)irca /*< din produse or fi lirate %n ţara %n special %n zona de nord cu scopul de a
fi comercializate prin intermediul centrelor comerciale 0i magazinelor situate %n ora0ele
mari precum sunt6 )luj-9apoca =aia-are !atu-are. Aceasta decizie a fost luat' %n
urma analizei pieţei concurenţei eistente analizei produselor eistente pe piaţ' puterei
de ;nzare cererii eistente la anumite produse iar 4*< pentru eport.
 /*< din producţie or fii realizate pe piaţa autoton' pentru reducerea riscurilor 
 proocate de unii factori ce pot influienţa actiitatea %ntreprinderii %ntr-un mod sau
altul acestea pot fi6 factorii politici ce se manifest' prin impunerea unor reglementari
 priind eportul tae amale majorarea impozitelor 0.a.

3
 

  #i%iunea afacerii este de a produce 0i comercializa produse profita&ile pe piaţa

intern' 0i etern' %n scopul permanentei %m&unataţiri a pecepţiei pe care clientii angajatii
0i asociatii o or acumula despre calitatea actiitaţii firmei.
  >n acest scop fiecare compartiment al firmei tre&uie s' o&ţina rezultate superioare %n
comparaţie cu principalii concurenţi. Dezoltarea a fii %n principal prin inoarea 0i
 perfecţionarea de noi produse sericii lucr;nd pe &az' de contracte succesul depinde %n
cea mai mare m'sur' de felul %n care or fi satisfacute cerintele pieţei. Acesta presupune
o cola&orare deplin' cu clienţii care depa0ind %ntelegerea 0i satisfacerea necesit'ţilor lor
or %ncearca s' le anticipeze.
!uccesul este direct proporţional cu calitatea salariaţilor 0i cu grija care se manifest'
faţ' de ace0tia. Pentru a-i depa0i pe concurenţii este a&solut necesar' lupta permanent'
 pentru pefecţionare.
',iecti-e
  -optimizarea permanenta com&inarii factorilor de producţie utilizaţi %n ederea
o&ţinerii celor mai &une rezultate economice cu costuri c;t mai reduse 0i a;nd %n
 permanenţ' %n edere situaţia pieţelor de aproizionare 0i desfacere
  - ?noarea:  firma a introduce anual sezonier 4 noi tipuri de produse &azate pe
tendinţa modei 0i cerinţele consumatorilor.

  1.2 Alegerea forei organi(atorico / 0uridice

  >n urma studierii tipurilor de unit'ţi comerciale ce pot actia pe teritoriul @om;niei
am ajuns la concluzia c' pentru afacerea dat' cea mai optima alegere a fi fondarea unei
!ociet'ţi cu @'spundere imitat'.
  !ocietate cu r'spundere limitat'7!@8 este considerat' societatea comercial' al c'rui
capital este diizat %n p'rti sociale conform actului de constituire 0i ale c'rui o&ligaţii sunt
garantate cu patrimoniul societaţii.
  Asociaţii societ'ţii poart' r'spundere pentru datoriile acesteia doar %n limita cotelor 
ce le aparţin.
Bondatorii tre&uie s' %nceie un contract de constituire care preede drepturile 0i
o&ligaţiile fiec'ruia m'rimea fondului statutar m'rimea profiturilor 0i pierdelor. Drept

4
 

document ce confirm' drepturile asociaţilor asupra cotelor su&scrise este adeerinţa cotei
de participare.
)otele de participare pot fi at;t %n epresie &aneasc' c;t 0i ne&aneasc'. 'rimea
cotelor de participare %n epresie &'neasc' este sta&ilit' de c'tre asociaţi 0i fiat' %n
contractul de constituire. Drept cote de participare ne&'ne0ti sunt considerate toate &unurile
materiale transmise societaţii %n proprietate sau %n folosinţ' precum 0i dreptul patrimonial
inclusi dreptul la proprietatea intelectuala 0i resursele naturale.
#rganul suprem de conducere al !@ este adunarea general'. !@ are un comitet de
conducere care alege pre0edintele sau directorul general ce reprezint' societatea.
!@ %0i creaz' un capital de rezer' ce se formeaz' prin aloc'rile anuale din profitul net
7cel putin 5< din profitul net8 0i constituie 1*< din capitalul social capitalul de rezer' al
!@ poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului social.
+lementele care au motiat alegerea anume acestei forme de organizare juridica sunt6
- permite %nsumarea resurselor financiare ale persoanelor partenere sporind astfel
0ansele de majorare a capitalului disponi&ilC
- necesitatea scazuta de pu&licare a darilor de seama priind actiitatea financiara
astfel concurenţii nu cap't' informaţii despre actiitatea %ntreprinderiiC
- %ntreaga actiitate este &azat' pe cuno0tinţele a&ilit'ţile angajaţilor aceasta fac;nd
major' pro&lema select'rii corecte a candidaţilor pentru posturile managerialeC
- u0urint' %n manipularea afacerilor nea;nd %n mare m'sur' neoie de acordul
acţionarilor %n luarea unor decizii care necesit' a fi solutionate rapid 0i de importanta
minor' care nu ar afecta %n mod direct afacereaC
- procedura de constituire %nregistrare e simpla 0i comparati ieftin' 0i rapid'.

1.3 Pre(entarea firei

  S.C.”ART -GROUP” !@ este o societate cu capital eclusi priat. !ocietatea are

sediul %n ora0ul Dej str ?on )reang' nr 21 jud )luj  fiind %nregistrata la @egistrul
)omerţului.
Actiitatea de &aza preazut' de statut6 confecţionarea 0i comercializarea
articolelor estimentare.

5
 

a,elul 1 / Sur%ele financiare nece%are pentru reali(area proiectului $i odul de

utili(are a lor

ip de i-e%tiţii Sua+ lei 

ijloace proprii 21/*1 5<
)reditul &ancar 15**** 41<

$otal 3//*1 1**<

Nece%arul de per%onal planificat

Nr. Nr. Per/

crt. uncţia %oane

1. anager general 1
2.  
anager producereE 1
tenolog
3. anager comercial
1
4. anager  
@.:. 1
5.
)onta&il 1
/. )ontrolor 1
. ecanic 1

(. Famal 1

. Personal de deserire 1

1*. )us'tor 2

11. )roitor 2
Total 40

/
 

2. Piaţa

2.1 *e%crierea pieţei

  >n mecanizmul de funcţionare a unei economii moderne piaţa ocup' un loc

esenţial determin%nd %ntr-o proporţie %nsemnat' deciziile 0i comportamentele agenţilor 
economici.
  )ategorie a economiei de scim& %n accepţiunea cea mai frecent' piaţa
desemneaz' un ansam&lu coerent un sistem sau o reţea de relaţii de %nzare cump'rare
%ntre p'rţile contractante care sunt pe de o parte unite prin leg'turi de interdependenţ' 0i
 pe de alt' parte se afl' %n rapoturi de opoziţie.

:nul din sectoarele principale ale industriei u0oare este fa&ricarea articolelor de
estimentaţie 7articole tricotate confecţii8.

  Analiz;nt situatia eistenta la momentul actual %n ceea ce prieste %ntreprinderile care

actieaz' pe teritoriul @omaniei am ajuns la concluzia ca multe dintre ele produc pentru
eport 0i anume actieaza prin sistemul lon. Aceasta se datoreaz' %n mare m'sur'
aantajelor de care &eneficiaz' acti;nd prin acest sistem aceste aantaje sunt6
- asigurarea %n realizarea m'rfiiC
  - lipsa pro&lemelor ce apar la procurarea materiei primeC
  - acitarea pl'ţilor pentru marfa %n termenii precizaţiC ceea ce constituie un element
 principal 0i d' posi&ilitatea de acitare 0i firmei cu personalul 0i alte celtuieli ce sunt
calculate lunar cu alte cuinte lipsesc pro&lemele ce ţin de %ntre&arile6 :nde se a realiza
marfaG Pentru cine producemG )are sunt cerinţele consumatorilorG
>ns' acti'nd astfel aceste %ntreprinderi sunt supuse unor riscuri.
Dupa cum 0tim orce organizatie este afectat' %ntr-o masura mai mare sau mai mic' de
modific'rile a ceea ce denumim mediul %nconjurator sau etern  anumiţi factori ai acestui
mediu pot influienţa 0i actiitatea acestor %ntreprinderi acesti factori fiind politico-
legalieconomici socio-culturali.
Bactorii politico-legali pot influienta actiitatea oricarei intreprinderi ce actieaza %n
sistemul lon prin impunerea unor reglimentari ce pot fi legate de import-eport a unor 


 

m'rfuri mai ales ca majoritatea acestor %ntreprinderi au contracte inceiate numai cu una
din firmele straine sau ţ'ri factorii economici influienteaza economia unei ţ'ri care poate
influienţa 0i puterea de cumparare.
  )u scopul de a ne promoa produsele 0i pe piaţa naţional' analiz'm aceasta
 piaţ' 0i o&seram o crestere semnificati' priind eportul %n ultimii ani %n prezent
(4< din producţie se eport' iar 1/< din productie este destinat' consumului intern
ceea ce este foarte puţin a;nd %n edere num'rul mare al populatie 0i puterea mare de
cumparare>ntreprinderea are ca scop penetrarea pieţei de articole estimentare a ţ'rii
 precum 0i a ţ'rilor %necinate crearea imaginii firmei pe piaţa internaţional' aceasta fiind
un element important %ntr-o afacere. Aici deasemenea ne -om concentra pe acelas grup
de consumatori adolescente 0i doamne %n arst' de 4*-55 ani.
Piaţa ţint' %n @omania o a constitui zona de nord 0i anume ne om aa pe ora0ele
)luj-9apoca !atu Hare =aia-are acestea fiind ora0e cu un num'r mare de locuitori
o zona unde sunt amplasate numeroase institutii de inatamant pu&lice 0i o mare zona
comerciala.
)onsumatorii potenţiali %i constituie studentii care in %n ora0 din toate judeţele
 pentru a0i continua studiile.

2.2 Anali(a S4' a indu%triei confecţiilor de 5,r6c6inte

Puncte tari
I realizeaz' produse competitie %n raport preţEcalitate pentru piaţa intern' 0i etern'
destinate necesit'ţilor itale 0i de mod' ale populaţieiC
I are tradiţie %ndelungat' %n producţia 0i comerţul cu astfel de produse pe piaţa intern' 0i
etern'C
I deţine o forţ' de munc' sta&il' 0i &ine instruit' care se poate specializa %ntr-o perioad'
scurt' 0i costuri reduseC
I are perspectie reale de a cre0te eportul de confecţii tetile 0i pe alte noi pieţeC
I dispune de utilaje 0i instalaţii relati performante %n majoritatea !u&-sectoarelor 
confecţii 0i tricotajeC

(
 

I necesit' costuri relati mici faţ' de alte ramuri industriale pentru moderniz'ri
retenologiz'ri 0i %nfiinţ'ri de %ntreprinderi mici 0i mijlociiC
I costul redus pentru crearea unui loc de munc' %n confecţii
I capacitate mare de adaptare la cerinţele pieţeiC

Puncte %la,e
I r'm;nerea %n urm' din punct de edere tenic 0i tenologic a sectoarelor primare de
 produse tetile 7pondere %nc' mare de utilaje 0i tenologii neperformante8
I orientare %nt;rziat' a noilor ?..- uri c'tre produse mai complee 0i pentru segmentul
superior al pieţeiC
I nume de marc' interne f'r' forţ' sau %n curs de formareC
I accesul dificil la sursele de finanţareC
I insuficienţa fondurilor de inestiţii 0i a fondurilor necesare aciziţion'rii resurselor 
materialeC
I lipsa reţelelor proprii de desfacere 0i a cooper'rii interne pe orizontal'C
I ne%ncadrarea %n totalitate %n standardele internaţionale priind protecţia mediului %n
special %n su&-sectoarele finisaje tetile 0i arg'sitorii care au un impact negati asupra
mediului.

'portunit6ţi
I de-localizarea producţiei tetile-confecţii din ţ'rile dezoltate %n ţ'rile %n curs de
dezoltareC
I eistenţa unui mediu concurenţial real datorit' num'rului mare de agenţi economici de
 profil. Birmele rom;ne0ti de confecţii care au produse 0i sericii eporta&ile au noi
oportunit'ţi de a deseri pieţele europene.
I sprijin pentru instituţionalizarea dialogului dintre sectoarele priat 0i pu&lic identific;nd
 preocup'rile prioritareC
I cadrul legislati faora&il pentru ?-uri


 

Aenintari
I o concurenţ' puternic' din partea importurilor ilegale de produse tetile 0i
%m&r'c'minteC
I lipsa diferenţierii produselorC
I costuri relati ridicate ale transportuluiC
I lipsa unor companii indiiduale puternice desciz'toare de drum 0i lideri ai
scim&'rilor tenologice 0i ai moderniz'rii proceselor %n industrieC
I lipsa informaţiilor iz;nd specificul pieţelor eterne cu implicaţii asupra ?-urilor.
I lipsa cola&or'rii %n cadrul industriei de confecţii pe linia implement'rii strategiilor de
dezoltare a acestei ramuriC

2.3 Concurenţii

Principalele grupuri de concurenţi %unt

agazinele de elit' orientate pe anumite stiluri ca 6 elegante sport pentru tineret.
>n aceste unit'ţi comerciale se practic' un regim de preţuri destul de ridicate faţ' co0ul
mediu de consum. >n aceste unit'ţi comerciale se practic' o politic' de produse calitatie
de la dier0i produc'tori de renume mondial.7JPuma JAdidas J:nited colors of 
=enettonetc.8 Aceste articole se &ucur' de succes %n general de persoanele cu un niel
%nalt de enituri 0i %n r;ndurile oaspeţilor ţ'rii.
  )entrele comerciale unde sunt epuse confecţiile diferitor produc'tori cu un renume
mai mic. )entrele de comercializare sunt 6 Jemenii J:9?) J!un-!itK J+A$
J+$@#. Produsele comercializate %n aceste unit'ţi sunt de o arietate foarte mare cu
o tendinţ' spre calitate %ns' adesea se pot %nt;lni ciar 0i produse contraf'cute de o
calitate ce las' de dorit preţurile etalate la produsele %n ;nzare a;nd %n edere
celtuielile de realizare 0i promoare sunt foarte %nalte ceea ce face ca consumatorul s'
nu %0i permit' un consum mare de articole adesea accept;nd s' mearg' %n piaţ'.
  Pieţele+ grupul de concurenţi care au 0i cea mai mare cot' de ;nz'ri. Aici de acum
se o&ser' o dezoltare %n general cantitati' de produse %n marea lor majoritate sunt

1*
 

contraf'cute su& numele a unor &randuri internaţionale mari adesea aceste confecţii nici
m'car nu corespund normelor calitatie.
Produ%ele  oferite de catre  S.C.’’ART-GROUP”S.R.L.  sunt %ntr-un sortiment mare
confectionate %n corespondenţ' cu moda 0i ţin;nd cont de cerintele consumatorului.
)omparati cu cele eistente pe piaţ' aceste produse sunt superioare ca 0i calitate aspect
eterior fiind la un preţ mai redus ca cele a concurenţilor ceea ce a determina
consumatorul s' procure anume aceste produse.
  9ecesit'ţile consum;torilor difer'. Lolumul 0i structura necesit'ţilor depind de mai
multe circumstanţe6 nielul de dezoltare economic' a ţ'rii tradiţiile naţionale cultura
consumului condiţiile climaterice 0i geografice etc. $oţi cump'r'torii pot fi grupaţi
conform unor caracteristici comune din punct de edere al structurii consumului.
>mp'rţirea cump'r'torilor dup' un anumit criteriu %n grupuri aparte care reacţioneaz' %ntr-
un mod specific la actiitatea de mar,eting 0i se nume0te segmentarea pieţii
!egmentarea ca unul din elementele strategiei de mar,eting %mparte o anumit' piaţ'
sau o colectiitate de cump'r'tori %n segmente aparte sau %n grupuri dup' anumite criterii
sta&ilite.

2." Cerinţe ipu%e faţ6 de %egentarea pieţei

1. !egmentul de piaţ' tre&uie s' fie m'sura&il adic' el poate fi identificat %n &aza
informaţiei accesi&ile 0i a metodelor de analit' accesi&ile.
2. !egmentul tre&uie s' se caracterizeze printr-o anumit' sta&ilitate a indicatorilor.
3. !egmentul de piaţ' tre&uie s' ia %n consideraţie dependenţa dintre unele caracteristici
ale tradiţiilor naţionale ale cump'r'torilor ale pieţelor naţionale 0i comportamentul
clienţilor particularit'ţile cererii 0i a preferinţelor.
4. !egmentul de piaţ' care a fi selectat a tre&ui s' ai&' o capacitate destul de mare 0i
sta&il.
5. !egmentul de piaţ' tre&uie s' contri&uie la cre0terea olumului la sporirea profitului
s' stimuleze dezoltarea ulterioar' a fa&ric'rii produselor.
@eu0ita segment'rii pieţii a depinde de o serie de cauze6
- de gradul de deose&ire de consumatoriC

11
 

- de asem'narea necesit'ţilor consumatorilor grupaţi %n unul 0i acela0i segmentC

- de posi&ilit'ţile firmei de a identifica caracteristicile 0i eigenţile consumatorilor 
la ela&orarea politicii de produsC
- de dimensiunea segmentului care a permite s' fie garantat' comercializarea
 produselor 0i acoperirea celtuielilorC
- de organizarea canalelor de leg'turi reciproce cu grupurile concrete de
consumatoriC
!egmentarea pieţii a da posi&ilitate de a modifica caracteristicile calitatie ale
 produselor conform eigenţilor diferitelor grupuri de consumatori de a argumenta
 pu&licitatea 0i comercializarea produselor de nomenclatur' corespunz'toare.

2.& 8tapele %egent6rii pieţei

!egmentarea pieţii se a desf'0ura %n urm'toarele etape6
- !e a ealua situaţia demografic' 0i se a ela&ora pronosticul tendinţelor 
demograficeC
  - !e a studia grupuri de consumatoriC
  - !e a localiza segmentul preciza alegerea lui.
 >n procesul de segmentare se ţine cont de trei grupuri de factori6 geografici demografici
 psiografici 0i %n &aza lor se rele' modific'rile imediate ale necesit'ţilor consumatorilor.
  Bactorul geografic H se iau %n consideraţie condiţiile climaterice nord sud ora0
localitatea s'teasc' tradiţii locale.
Bactorul demografic H legat de structura de %rst' se situaţia familiar' de m'rimea
eniturilor de instruire de statutul profesional 0.a.
  Bactorul psiografic H condiţioneaz' comportamentul specific al cump'r'torilor
motiaţia lor la alegerea unui oarecare produs. a ei se refer' stilul de iaţ'
caracteristicile personale ale consum'torului scopul urm'rit de cump'r'tor frecenţa
folosirii produselor gradul de informare 0i de disponi&ilitate de a cump'ra produsul
deose&irile %n reacţia cump'r'torului la elementele compleului 0i programului de
mar,eting 7calitatea 0i preţul produsului sericiile pu&licitatea locul 0i modalitatea de
comercializare8.

12
 

3. Planul de ar!eting

 
3.1 Strategii de ar!eting
Pentru atingerea unui niel competiti om ela&ora strategii care ne or spori ;nz'rile
acestea fiind 6
- strategia penetr'rii pieţei implimentat' prin m'rirea eforturilor de ;nzare 0i
reclam'
- strategia dezolt'rii pieţei o om o&ţine prin introducerea produselor eistente pe
noi pieţe
- strategia dezolt'rii produsului determinat' prin suplimentarea produselor de pe
 pieţele eistente aceste produse -or constitui modific'ri eistente sau inoaţii %n
dependenţ' de eoluţia preferinţelor clienţilor.
>n acela0 scop -om implimenta 0i strategia ni0ei acesta se caracterizeaz' prin
concentrarea eforturilor asupra unui num'r limitat de pieţe %n cazul nostru a fi o metod'
optim' de cucerire a pieţei a;nd %n edere capacitatea mica de producere. $otodat'
strategia ni0ei reprezint' 0i unele riscuri determinate de pericolul ca ni0a de piaţ' s' nu fie
suficient de mare pentru a fi profita&il' sau s' se satureze.
>n scopul maimiz'rii impactului produselor asupra consumatorului om ela&ora 0i
implimenta strategii de produs acestea -or fi determinate de6
- caracteristica produsului oferit aspectul eterior calitate design
- am&alarea 0i eticeta care a fi &ine g%ndit' a;nd ca scop atragerea
cump'r'torilor
  - gama ariat' de produse pun;nd un mare accent pe inoaţie.

13
 

3.2 Politici de ar!eting

3.2.1 Politica de preţ

 !ta&ilirea preţului depinde de 6 factorii interni care sunt H costul marja de profit
sta&ilit' 0i factorii eterni - cererea concurenţa preţul pe care clienţii sunt dispu0i
 s'-l pl'teasc'.
 Preţul se a sta&ili prin negocierea dintre produc'tor 0i clienţi acestea fiind
 persoane juridice. ?ndiferent de gradul de unicitate al produsului preţul s'u tre&uie s' fie
accepta&il pentru clienţii potenţiali ai firmei.
!copul esenţial %n sta&ilirea preţurilor %l constituie descoperirea acelei com&inaţii
de costuri priind preţul de ;nzare 0i olumul ;nz'rilor care a acoperi costurile
aria&ile ale realiz'rii unui produs 0i a contri&ui la acoperirea costurilor fie 0i la
o&ţinerea unui profit.
Politicile de preţ adoptat' de c'tre %ntreprindere a fi6 preţului orientat c'tre concurenţi 0i
 preţului orientat dup' cerere.
!trategia preţului orientat c'tre cerere se caracterizeaz' prin dependenţa preţului de
elasticitatea cererii de comportamentul cump'r'torilor la ariaţia preţului de relaţiile
 preţ-calitate 0i preţ-ciclu de iaţ' al produselor precum 0i de alte aspecte ale cererii.
!trategia preţului orientat c'tre concurenţi - se caracterizeaz' prin sta&ilirea preţurilor %n
dependenţ' de a concurenţilor eistenţi dar totodat' ţin;nd seama 0i de costuri astfel
om tinde s' face c;t mai dificil' compararea preţurilor prin diferenţierea unit'ţilor de
m'sur' folosite diersificarea produselor cu ajutorul unor inoaţii minore. >n cel de-al
doilea r;nd -om recurge la pu&licitate care reprezint' o form' mai puţin izi&il' 0i mai
greu de emitat.
  +ident %n sta&ilirea preţului pentru produs tre&uie s' acoperim costurile totale dar
deoarece %ntreprinderea a confecţiona o arietate mare de produse preţul la unele
 produse ce or aea o cerere mic' -or fi reduse iar la cele cu o cerere mare pe piaţ' -or 
fi m'rite astfel din contul lor se -or acoperi pierderile proocate de reducerea costurilor.

14
 

3.2.2 Politica de produ%

  >n cadrul miului de mar,eting produsul ocupa locul central deoarece el este cel ce satisfece
direct cerinţele de consum 0i prin 'nzarea lui se realizeaz' leg'tura cu piaţa 0i eficienţa
economic' a firmelor.
)omponentele principale ce definesc un produs %n iziunea mar,etingului sunt6 componentele
corporale acorporale comunicaţiile priind produsul imaginea produsului.
)omponentele acorporale dein tot fregent elemente ot'r%toare ale deciziei de cump'rare a
 produsului de aceea produc;nd confecţii tetile om pune un mare accent pe componentele
acorporale care sunt determinate deM culoarea 0i m'rimea solicitat' designul 0i stilul calitatea 0i
aspectul suprafeţei materialului eticeta marca.

3.2.3 Politica prooţional6

#&iectiele sta&ilite de firm' priind politica de promoare6

- sta&ilirea unei imagini a firmei
- cre0terea ;nz'rilor
- informarea clienţilor asupra produselor 0i %m&un't'ţirilor aduse lor.
Politica promoţional' are scopul de a urm'ri nu numai ;nzarea m'rfurilor dar 
s'-l coning' 0i s'-l %ndrumeze pe consumator spre satisfacerea neoilor sale raţionale.
Aceast' politic' tre&uie s' stimuleze s' dezolte 0i s' orienteze neoile consumatorilor.
!tructura actiit'ţii promoţionale este6
a8 Pu&licitatea
 &8 Promoarea ;nz'rilor 
c8 @elaţiile cu pu&licul
d8 :tilizarea m'rcilor 
e8 anifest'ri promoţionale

15
 

Pu&licitatea  este un mijloc de comunicare %n mas' cu caracter eclusi comercial

care %m&in' procesul de informare cu cel de coningere. Partea de &az' a pu&licit'ţii este
reclama ce este un mijloc de stimulare %n politica promoţional'.

>nterprinderea a utiliza %n ederea promo'rii produselor panouri  pe care se or 

amplasa mesaje pu&licitare6 - panourile -or fi amplasate %n centrele comerciale prin
intermediul carora se -a realiza marfa %n deose&i la itrine la intrarea %n magazine.
Aceste panouri -or reprezenta marca intreprinderii 0i -or oferi informatii despre firma
%n general produsele oferite reducerile organizate.
Aceasta este o metoda aantajoasa pentru firma deoarece celtuielile priind acest mod
de pu&licitate sunt suportate de magazin aceasta sporind ;nz'rile magazinului.

+poziţiile or oferi %ntreprinderii un prilej unic de a face reclam' destinat' unui
 pu&lic aizat. Alegerea epoziţiei potriite poate aea rezultate eficiente pentru
%ntreprindere.

1/
 

". #anageentul $i per%onalul

".1 Planificarea re%ur%elor uane
 
Pentru a putea incepe actiitatea organizaţia are neoie de resurse aceste resurse sunt6
materiale financiare 0i resurse umane. @esursele umane sunt esenţiale pentru organizaţie 0i
numai alorificarea lor corecta poate duce la succesul %ntregii organizaţii. >n cadrul !.).A@$-
@#:P!.@.. a fi creat un compartiment ce se a ocupa de personal %ncep;nd cu
 planificarea acestuia p;na la integrarea %n munc'.
anagementul @esurselor :mane e definit ca ansam&lul actiit'ţilor de ordin
strategic 0i operaţional precum 0i crearea unui climat organizaţional corespunz'tor care
 permite asigurarea cu @esurse :mane necesare %ndeplinirii o&iectielor organizaţionale.  

Asigurarea cu personal a organizaţiei cuprinde mai multe actiit'ţi de &az' 0i anume6

 planificarea resurselor umane recrutarea 0i selecţia personalului.
Planificarea resurselor umane %ncepe cu analiza tuturor actiit'ţilor din cadrul organizaţiei
 precum 0i direcţiilor %n care aceasta se %ndreapt'.
 9ecesarul de personal se planific' %n dependenţ' de sarcinele ce tre&uie %ndeplinite
 precum 0i de olumul de lucru ce tre&uie acoperit calitati 0i la timp.
Planificarea personalului se face r'spunz;nd la %ntre&'rile esenţiale6

  cine -
  ce /  tre&uie s' fac' pentru punerea %n practic' a o&iectielor.
  cu -

1
 

Nece%arul de per%onal planificat

  a,elul 1- anagement 0i speciali0ti

Nr. Nr. Per/ Salarii  

crt. uncţia %oane  lunare+ Re%pon%a,ilit6ţi
lei
1. anager   1 32** - gestionarea actiit'ţii firmei.
general
2.     - planificarea supraegerea 0i controlul fluului
anager 1 2*** tenologicC
 producţieE - administrarea controlului calitaţiiC
- administrarea personalului in producereC totalitatea
tenolog actiitatilor care asigura desfasurarea procesului de
 productie.

3. anager     - dezoltarea relaţiilor %ntre firm' 0i eteriorC

comercial 1 1(** - cercet'ri de mar,etingC
- pu&licitateC
- aproizionarea cu materii prime 0i diferite materialeC
realizarea produselor fa&ricate %nceerea a noilor contracte
4. anager   - asigurarea firmei cu fort' de munca calificat' necesar'
@.:. 1 12**  pentru realizarea actiit'tilor %n ansam&luC
- sta&ilirea relaţiilor faora&ile %ntre salariaţiC
- selectarea pregatirea perfecţionarea promoarea 0i
salarizarea personalului.

5. - eidenţa 0i utilizarea eficient' a resurselor financiare

)onta&il 1 12** necesare pentru desfasurarea actiitaţii %n ansam&lu a firmeiC
- %nregistrarea tuturor celtuielilor legate de procurarea 0i
transportarea factorilor de producţieC
- determinarea costurilor de producţie 0i eniturile firmeiC
- contri&uirea la utilizarea eficient' a tuturor resurselor
astfel orient;nd actiitatea firmei spre sporirea rezultatelor
finite.

/. $enolog 1 1(** - asigurarea sistemului de calitate.

Total 6 11200

Total salarii 134400

anual
 

1(
 

>ntreprinderea a angaja 0i personal din sursele interne ale %ntreprinderii %n incinta careia
a actia %ntreprinderea !.A.Nalantica N.
 Mecanic Hdeoarece utilajul a fi deasemenea %nciriat de la %ntreprinderea dat' acesta
dispune de o eperienţ' mare %n domeniu acti;nd la aceast' %ntreprindere.
 Manager resurse umane H deasemenea reprezint' o persoan' cu mult' eperienţ' ceea ce
reprizint' un aantaj. !e a %nceia un contract de munc' unde se a specifica orele de
lucru a lucra 4 ore zilnic astfel plata a fi dup' orele lucrate.
Contabil  H deoarece firma !.).A@$-@#:P!.@..se afl' doar la %nceputul actiit'ţii sale 0i
constituie doar o secţie de confecţii de capacitate mic' e suficient s' angajeze un conta&il
ce a lucra doar c;tea ore zilnic acesta deasemenea a fi salariat dup' orele lucrate.

a,elul 2 H uncitori

Nr. Per%onal 9 Nr. de Salarii  

crt.  uncţia per%oane lunare+ lei Re%pon%a,ilit6ţi
1. ecanic 1 1*** - asigurarea funcţion'rii utilajului
- com&aterea dificult'ţilor priind
energia electric'
2. Famal 1 (/* -

3. Personal   1 /* -
)uraţeinie
4. )us'tor 2 22*4* - %ndeplinirea operaţiilor tenolo-
gice de confecţionare a produselor.
5. )roitor 2 1(** - preg'tirea materiei prime croirea.

Total 34 26460

Total salarii anual 31!"20

1
 

". 2 Selecţia per%onalului

Procesul de selecţie al personalului tre&uie priit ca o actiitate de armonizare de adecare

%ntre cerinţele unei funcţii 0i capacit'ţile fizice 0i intelectuale ale candidatului secţionat.
Angajaţii incapa&ili de a realiza cantitatea 0i calitatea muncii a0teptate pot costa organizaţia
mulţi &ani timp 0i imagine.
Adecarea dintre cerinţele postului 0i capacitatea angajatului este important' 0i pentru
 persoane care solicit' funcţia respecti'. Astfel plasarea %ntr-o funcţie nepotriit' poate
conduce la eforturi 0i timp suplimentar pentru angajat care ar putea folosi 0i eperienţa sa mai
 &ine %n alt' funcţie sau %n alta poziţie.
)u alte cuinte selecţia personalului este acea actiitate a angementului @esurselor 
:mane care const' %n alegerea potriit' anumitor criterii a celui mai competiti sau potriit
candidat pentru ocuparea unui anumit post.
Astfel prin selecţie se pun %n eidenţ' calit'ţile sau prezenţaEa&senţa unor contradicţii
 profesionale 0i %n &aza rezultatelor o&ţinute cel %n cauz' este orientat spre locul de munc' %n
care se preconizeaz' c' a da un randament maim 0i a fi pe deplin mulţumit satisf'cut de
ceea ce face.
Primul pas al procesului de selectie -a fi interiul initial de alegere acesta -a fi realizat in
unele cazuri %nainte ca solicitantul s' completeze formularele de cerere ale unui post cu scopul
de a edea dac' acesta are 0anse de a fi ales pentru postul disponi&il.
>n situaţia interiului se -or pune %ntre&'ri asupra unor cestiuni pe &aza c'rora s' se
determine %n ce m'sur' candidatul %ndepline0te cerinţele pentru a realiza sarcinile funcţiei
oferite.
?nteriul a aea urmatoarele aspecteM
  - ?nteresul solicitantului pentru funcţie.
- ocul de munc' oferit.
- !alariul.
- Disponi&ilitatea pentru munc'.
- )alificarea minim' necesar'.
- +entualele aspecte specifice.

2*
 

Pe &aza r'spunsurilor primite solicitanţii or fi ealuaţi pentru a se determina dac' sunt
acceptati la urmatoare parte a interiului 0i anume la pro&a practica. Dupa care personalul -a
fi angajat.

".3 #oti-area per%onalului

otiaţia semnific' oinţa de a realiza este una dintre cele mai importante sarcini cu care
se confrunt' un manager.
#rganizaţia %0i a motia angajaţii prin oferirea de premii %n mod diferenţiat pentru
realizari deose&ite. >n dependenţ' de realizarea productiei se or oferii comisioane.
 Pentru menţinerea disciplinei deasemenea se -or implimenta strategii legate de motiaţie6
se pre'd mic0or'ri ale salariilor celor ce prooac' incidente sau conflicte %n interiorul
companiei.

"." Prograul de lucru

Oilele de lucru or fii de luni p;n' ineri.
#rele de lucru6 de la ( la 1/.3* cu %ntrerupere pentru pauza de mas' %ntre orele 12 0i 12.3*.
)oncediile de odin' se or acorda conform preederilor legale acestea fiind platite.

21
 

&. 'rgani(area producţiei

#rganizarea producţiei reprezint' ansam&lu de m'suri cu caracter economic 0i

tenologic referioare la sta&ilirea asigurarea 0i coordonarea mijloacelor de producţie 0i a
forţei de munc' %n a0a fel %nc;t fa&ricarea produselor s' se efectuieze %n cele mai &une
condiţii.
#rganizarea 0tiinţific' a procesului de producţie tre&uie s' asigure prin metode 0i
tenici de organizare folosite respectarea unor principii de organizare de &az'M
- proporţionalitatea
- ritmicitatea
- paralelismul
- linia dreapt'
- continuitate
!ortimentul de produse confecţionate de c'tre  S.C.#ART - GROUP#S.R.L.
 
Nr.   *enuirea produ%ului
crt.
1 )ostum pentru femei
2 )ostum pentru adolescente
3 Pantalon pentru femei
" Pantalon pentru adolescente
& Bust' pentru femei
) Bust' pentru adolescente
7 acet' pentru femei
: acet' pentru adolescente
; =luz' pentru femei
1< =luz' pentru adolescente
11 Pardesiu pentru femei
12 @ocie pentru femei
13 @ocie pentru adolescente

  Acti-itatea de producţie se a realiza prin intermediul procesului de producţie.

Procesul de producţie reprezint' %m&inarea a dou' proceseM procesul tenologic 0i
 procesul de munc'.

22
 

Procesele de producţie se or desf'0ura %n secţiile de &az' ale %ntreprinderii acestea

fiindM secţia de preg'tire secţia de croi secţia de producţie care %ndeplinesc anumite
sarcini 0i funcţii astfel asigur;nduse funcţionarea ne%ntrerupt' a procesului de producţie.
Secţia de preg6tire H aici ţes'tura %n &aza facturii este transportat' de la depozitul de
materiale. Procesul tenologic %n secţia de preg'tire este determinat de urm'toarele etape
interdependente6 recepţia materialelor %ntocmirea fi0ei croirii si preg'tirea materialelor
 pentru croit.
>n cadrul secţiei de preg'tire a eist' sectorul eperimental unde se a forma
informaţia primar' priind fa&ricarea articolelor dup' care se or ela&ora modelele
etalon din fiecare model 0i m'rime c;te un articol %n &aza c'rora se a determina norma
de consum dac' este necesar perfecţionarea succesiunii tenologice cu scopul reducerii
timpului de prelucrare.
Secţia de croit / procesul de croire a modelelor conform fi0ei de %nsoţire dup' care
se formeaz' pacete cu repere pentru care se %ntocmesc fi0ele de %nsoţire 0i sunt
transportate %n secţia de producţie.
Secţia de producţie  -  eecut' cusutul articolelor 0i operaţiile finale de finisare
asigur' amplasarea 0i unirea detaliilor %n conformitate cu condiţiile tenice efectu;ndu-se
consumuri de munc' 0i materiale minime. >n secţia de producţie se utilizeaz' metoda de
organizare a producţiei %n flu %n care prelucrarea produselor se diizeaz' %n operaţii
eecutate continuu 0i consecuti de c'tre muncitori pe sectoare separate. >n acest scop la
fi0a de %nsoţire se aneeaz' &onuri pentru eidenţa consumurilor de munc' %n care se
indic' num'rul operaţiei tarifele 0i timpul efectu'rii acesteia.

). Ri%curile

23
 

  ).1 ipuri de ri%curi 5n antreprenoriatul de producţie

 Riscurile de producţie sunt acele riscuri care apar %n procesul cercet'rilor 0tiinţifice 0i
de proiectare de producere aproizionare 0i de deserire post;nzare.

?. @iscurile cercet'rilor 0tiinţifice 0i de   proiectare  sunt cauzate de faptul c' eist'

 permanent pro&a&ilitatea ca rezultatele acestor lucr'ri s' nu corespund' celor scontate
7planificate din timp8 ceea ce genereaz' pierderi.

ajoritatea speciali0tilor consider' c' acest tip de risc poate fi condiţionat de doi
factori6
a8 Bactori o&iectii la care se refer' urm'torii factori din interiorul %ntreprinderii6
- pro&leme %n finanţarea cercet'rilor de la&oratorC
- dep'0irea deizului de celtuieli %n procesul cercet'rilor 0tiinţificeC
- lipsa unui utilaj adecat cercet'rilor preconizate etc.
 &8Bactori su&iectii care apar %n afara %ntreprinderii 0i nu depind de ea. )auzele
apariţiei factorilor su&iectii pot fi urm'toarele6
- o&ţinerea %n urma efectu'rii lucr'rilor de cercetare 0tiinţific' care
au fost finanţate de firma interesat' a unor rezultate ce nu corespund celor planificate.
 Apariţia unei astfel de situaţii poate conduce la refuzul %ntreprinderii de a se ocupa
de actiitatea antreprenorial' planificat'. %n acest caz sunt necesare modific'ri
serioase %n strategia %ntreprinderii iar uneori %ntreprinderea ciar refuz' genul dat de
actiitateC
- neatingerea parametrilor tenici planificaţi anterior %n procesul efectu'rii
lucr'rilor de construcţie 0i tenologice ale inoaţiilor. Aceast' cauz' prezint' un risc
enorm pentru %ntreprindere %ns' nielul pierderilor %ntreprinderii %n astfel de situaţie a
fi mai mic dec;t %n cazul o&ţinerii unor rezultate negatie. %n acest caz apar numai
 pierderi relatie care sunt egale cu diferenţa dintre pierderile ce apar la un rezultat
negati 0i cel o&ţinutC
- o&ţinerea unor rezultate care dep'0esc posi&ilit'ţile tenice 0i tenologice ale
 producerii 7inclusi nielul de calificare a cadrelor8 necesare pentru asimilarea lor
adic' nielul rezultatelor este mai %nalt dec;t nielul actual al producţieiC
- o&ţinerea unor rezultate care dep'0esc posi&ilit'ţile tenice 0i tenologice ale

24
 

 potenţialilor utilizatori ai noilor produseC

- depistarea unor  efecte nefaora&ile la utilizarea noilor tenologii sau produse ce
se manifest' sau %n procesul utiliz'rii sau dup' ce produsul a fost utilizat dar care
 pot fi %nl'turate datorit' nielului %nalt al dezolt'rii progresului tenico-0tiinţific.
??. @iscurile nesolicit'rii producţiei fa&ricate
Acest risc se caracterizeaz' prin m'rimea daunei morale 0i economice posi&ile aduse
%ntreprinderii.
)auzele apariţiei acestor riscuri pot fi %mp'rţite %n interne 0i eterne %n funcţie de
condiţiile apariţiei.
)auzele interne de apariţie a acestor riscuri depind de actiitatea nemijlocit' a
%ntreprinderii a su&diiziunilor sale 0i de lucr'torii ei. a astfel de cauze se refer'6
- calificarea personalului producti 7lucr'torilor8 7calitatea producţiei cererea preţul
 profitul8C
- organizarea corect' a procesului de producţieC
- organizarea aproizion'rii %ntreprinderii cu resurse materialeC
- organizarea desfacerii producţiei finiteC
- organizarea reclamei producţieiC
- organizarea gestiunii %ntreprinderiiC
- organizarea cercet'rilor de mar,eting a pieţei.
 9ielul riscului nesolicit'rii producţiei depinde de gradul de calificare a personalului
%ntruc;t gre0elile lor pot contri&ui la apariţia acestui risc. De eemplu din cauza %ntocmirii
incorecte de c'tre speciali0ti a prognozei cererii la m'rfurile produse or ap'rea
disproporţii %ntre olumul producţiei fa&ricate 0i ;ndute adic' o parte din producţia
fa&ricat' nu a fi ;ndut' dep'0ind cererea. %n acest caz %ntreprinderea a suporta
 pierderi.
!e eidenţiaz' dou' cauze ale nerespect'rii procesului tenologic la %ntreprindere6
- cauze dependente de personalul %ntreprinderii6 nielul jos de management gre0eli %n
 planificare control sla& al calit'ţii utilizarea materialelor de calitate joas' disciplin' de
 producţie joas' motiarea sla&' a angajaţilor %ntreprinderiiC
- cauze independente de %ntreprindere6 deconectarea energiei electrice asigurarea
insuficient' cu ap' opriri ecepţionale ale %ntreprinderii etc.

25
 

???. @iscuri de aproizionare - care sunt foarte str;ns legate de riscurile de producţie iar 
realizarea lor conduce la pierderi pentru %ntreprindere. +le includ urm'toarele tipuri de
risc6
I @iscul de neg'sire a furnizorilor de resurse necesare   care este condiţionat de
 particularit'ţile tenologice ale procesului de producţie. 7+emplu6   neg'sirea
 produc'torilor interni de materiale necesare pentru noul proces de producţie.
)onsecinţ' - se a ie0i pe piaţa etern' pentru a c'uta furnizori de materiale necesare
asum;ndu-se riscul actiit'ţii economice eterne.8
• @iscul de neg'sire a furnizorilor la preţul planificat anterior care poate fi condiţionat
de c;tea cauze
- %ntreprinderea furnizor actieaz' %n condiţiile inflaţiei ridicate 7mai %nalte dec;t nielul
mondial8C
- cre0terea impreizi&il' a preţurilor la materialele folosite 7de eemplu scumpirea din
cauza roadei proaste sau c;nd are loc m'rirea cererii la m'rfurile produse8C
- %n planurile de actiitate a %ntreprinderii nu au fost pre'zute cestiunile legate de
furnizorii concreţi de materiale necesare.
I @iscul refuzului furnizorilor planificaţi anterior de %nceierea contractului de lirare a
materialelor solicitate de c'tre %ntreprinderea produc'tor care apar ciar 0i %n cazurile
%ncare cu ei s-au dus deja tratatie preala&ile fiind atins' %nţelegerea 7de eemplu
semnat' intenţia de cola&orare8. Acest tip de risc este caracteristic %ndeose&i pentru cazul
lungirii timpului %nsemnarea contractului de furnizare.
Reclaa  7pu&licitatea8 ineficient' a produsului fa&ricat sau a sericiului prestat de
asemenea contri&uie la apariţia riscului de nesolicitare a producţiei fa&ricate %n
urm'toarele cazuri6
- reclam' insuficient' sau a&uzi' ca intensitateC
- reclam' insuficient' sau a&uzi' ca olumC
- reclam' incorect segmentat' pentru diferiţi utilizatoriC
- reclam' realizat' neprofesionist 7dac' se economise0te8C
- alegerea gre0it' a formelor de pu&licitate.
De aceea %nainte de a %ntreprinde carea pa0i pentru organizarea reclamei producţiei
este necesar de a determina cu ce scop ea se a face. Dac' se aleg incorect motiele sau

2/
 

su&iectul reclamei rezultatele pot fi diferite de cele preconizate. +ficienţa %n pu&licitate se

 &azeaz' pe ciclul de iaţ' al produsului.
?L. @iscurile legate de concurenţ'
)auzele apariţiei unor astfel de riscuri pot fi6
- scurgerea informaţiei confidenţiale fie din cauza lucr'torilor %ntreprinderii fie din
cauza spionajului de producţieC
- imperfecţiunea politicii de mar,eting adic' alegerea incorect' a pieţelor de
desfacere insuficienţa informaţional' despre concurenţi sau informaţie incorect'
despre eiC
- introducerea lent' a inoaţiilor %n comparaţie cu concurenţii din cauza lipsei
resurselor necesare etcC
- concurenţ' necinstit'C
- epansiunea pe piaţa local' a produselor omogene ale eportatorilor str'iniC
- apariţia pe piaţa produc'torului a altor %ntreprinderi din alte domenii propun;nd
 produse su&stitui&ile ce pot satisface cerinţele consumatorilor etc.
Alte tipuri de concurenţ' mai pot fi 6
- concurenţ' de preţC
- concurenţ' &azat' pe modificarea produsului sau a unor elemente componenteC
- concurenţ' post;nzare.
L. @iscurile apariţiei unor celtuieli de producţie nepre'zute 0i de reducere a enitului
@iscul m'ririi celtuielilor de producţie nepre'zute este condiţionat de faptul c'
 preţurile pe piaţ' la produsele procurate necesare pentru desf'0urarea procesului de
 producţie sunt mai mari dec;t cele planificate. Poate ap'rea din urm'toarele cauze6
- gre0eli %n analiza 0i prognozarea conjuncturii pe piaţa resurselorC
- modificarea politicii de preţuri la furnizorii de resurse cu care produc'torii au
%nceiat contracte ce nu au pre'zut reizuirea preţurilor 7nu a fost nimic stipulat8C
- reducerea num'rului de furnizori dintre care %ntreprinderea produc'tor ar putea
alege pe cel mai aantajos.

2
 

$ot la aceast' grup' de riscuri se refer' riscurile pl'ţilor suplimentare pentru

urgentarea anumitor actiit'ţi sau sericii ce le %nlocuiesc pe cele care nu au fost
realizate de alţi parteneri.
@iscul legat de necesitatea acit'rii unor sancţiuni de penalizare sau a celtuielilor de
 judecat' poate ap'rea %n urm'toarele cazuri6
- poluarea mediuluiC
- daun' ieţii sau s'n't'ţii lucr'torilor ori consumatorilor care utilizeaz' producţia
fa&ricat' de %ntreprindereC
- neonorarea o&ligaţiunilor contractuale faţ' de client.

).2 #etode de reducere a ri%curilor

*i-er%ificarea ca etod6 de reducere a ri%cului

Pentru reducerea riscului antreprenorii actieaz' %n dou' direcţii6
- eitarea riscurilor posi&ileC
- minimizarea acţiunii riscului asupra rezultatelor actiit'ţii producti-financiare.
!uprim;nd 7anul;nd8 riscul %ntreprinderea %0i lezeaz' dreptul de a o&ţine enituri
suplimentare legate de risc %ntruc;t situaţia de risc presupune nu numai suportarea unor 
 pierderi celtuieli ci 0i o&ţinerea de &eneficii mult mai mari dec;t cele prognozate.
a asumarea de c'tre %ntreprindere a riscului antreprenorial ea tre&uie s' ţin' cont de
urm'toarele momente6
- pierderile care apar %n urma unor actiit'ţi ale %ntreprinderii ca defectarea
utilajului furturi mici gre0elile angajaţilor 0i care u0or pot fi calculate tre&uie s' fie
considerate drept celtuieli operatie dar nu ca pierderi drept consecinţ' a acţiunii
risculuiC
- pierderile care apar %n cazuri ecepţionale cum sunt6 incendiiinundaţii
cutremure distrugerea %nc'rc'turilor se or eidenţia din toatecelelalte pierderi
%ntruc;t ele pot fi u0or minimalizate de eemplu dincontul asigur'rilor.
:na dintre metodele de minimizare a riscului este reducerea pierderilor prin
intermediul diiz'rii 0i com&in'rii riscurilor.

2(
 

Diizarea  riscurilor se efectueaz' de regul' din contul separ'rii actielor 

%ntreprinderii pe domenii omogene sau neomogene.
)om&inarea riscurilor   este o metod' de minimalizare a riscurilor prin care riscul
 posi&il este %mp'rţit %ntre c;ţia agenţi economici.
# metod' eficient' de separare a actielor %ntreprinderii cu o ulterioar' com&inare a
riscurilor o reprezint' diersificarea.
Diersificarea  actiit'ţii antreprenoriale const' %n raportarea eforturilor 0i a
inestiţiilor capitale %ntre diferite tipuri de actiitate legate reciproc. Diersificarea poate
aea dou' forme6
- de concentrare - completarea sortimentului producţiei cu produse omogene celor
deja fa&ricateC
- pe orizontal' - completarea sortimentului cu produse neomogene
celor fa&ricate dar care au cerere pe piaţ'.
# alt' metod' de reducere a riscurilor o reprezint' transmiterea la care antreprenorul
 poate recurge %n urm'toarele cazuri6
- c;nd pentru partea ce transmite riscul pierderile sunt mai a&uzie dec;t pentru
 partea ce-1 prime0teC
- c;nd partea ce prime0te riscul dispune de metode mai eficiente de ealuare 0i
gestiune.
$ransmiterea riscului se efectueaz' prin intermediul %nceierii contractului. Astfel
deose&im urm'toarele tipuri de contracte %n funcţie de risc6
)ontracte de p'strare 0i transportare a %nc'rc'turilor 
- %n acest caz olumul riscurilor transmise depinde de statutul p'rţilor implicate 0i de
condiţiile pre'zute de contract. %nceind contractul de transportare a %nc'rc'turilor 0i de
depozitare a acestora %ntreprinderea-antreprenor transmite companiei de transport riscuri
statice legate de distrugerea sau pierderea producţiei de c'tre compania de transport fie
%nt;mpl'tor fie din cauza lor. $otodat' pierderile legate de mic0orarea preţului de piaţ' la
 produsele transportate le suport' %ntreprinderea-antreprenor ciar dac' o astfel de reducere
este legat' de reţinerile transport'rilor.
)ontracte de ;nzare deserire 0i furnizare  care de asemenea prezint' o posi&ilitate
real' pentru %ntreprinderi de a-0i reduce riscul.

2
 

Produc'torul sau distri&uitorul de o&icei propun consumatorului garanţie %n eliminarea

sau %nl'turarea defectelor m'rfurilor necalitatie. Astfel cump'r'torul procur;nd marf' sau
sericiu transmite riscurile legate de eploatarea lor produc'torului sau distri&uitorului %n
 perioada de garanţie.
)ontracte &ursiere  care reduc riscul de aproizionare %n condiţiile a0tept'rilor inflaţiei
0i lipsei canalelor operatie pentru %ntreprinderea tre&uie s' utilizeze mai %nt;i toate
 posi&ilit'ţile sale interne de mic0orare a riscului6
- %n primul r;nd s' controleze partenerii s'i de &usiness
- %n al doilea r;nd. s' alc'tuiasc' contractul de afaceri
- %n al treilea r;nd s' planifice 0i s' prognozeze actiitatea %ntreprinderii
- %n al patrulea r;nd s' aleag' foarte atent personalul %ntreprinderii.

 9:+ P@+9:+
A9: @:PA

3*