Sarcini și teme ce vor fi notate. TEMA DE CONTROL Nr.

2 Geografie

Nume: Pamfilie Ionela-Adelina

1.Sarcină: Elaboraţi planul clasei pe hârtie în pătrățele după dimensiunile următoare. Lungimea clasei 15 m, lăţimea
7 m. Reprezentaţi cu creionul pereţii clasei cu 2 linii paralele subţiri, la cca 2 mm depărtare una de alta. Trasaţi
printr-o linie subţire situată la mijlocul liniilor paralele (dar ştergeţi liniile care repezintă pereţii în acel loc) pe
peretele nordic 4 ferestre cu lăţime de 3 m fiecare. Intre ferestre este distanţa de 1 m. Trasaţi pe peretele sudic o uşă
lată de 1 m la 2 m depărtare de unul dintre colţuri și o ușă lată de 1 m la capătul celălalt al peretului. Reprezentați
semnul de deschidere a ușilor. Scrieţi titlul planului, scara, orientarea spre nord, includeţi legenda. Scara 1: 100.
Asta înseamnă că 1 cm de pe plan reprezintă 1 m din clasă. Nu reprezentaţi alte elemente.

2. Sarcină: Formulaţi cinci întrebări de analiză și cinci întrebări de interpretare despre relieful şi hidrografia
României folosind Harta fizică a României. (1/2 pagina format A4)

Întrebări de analiză Întrebări de interpretare

1. Ce altitudine are Vârful Moldoveanu?
2. Care sunt vecini Carpaților Meridionali?
3. Ce forme de relief străbate râul Mureș?
4. Ce grupe de munți desparte râul Olt?
5. Cu cine se învecinează, la Est, Subcarpații Getici?
1. De ce Dunărea de la Călărași se scurge spre nord?
2. Din ce cauză Munții Carpați au un traseu sinuos?
3. De ce unele câmpii din Câmpia Română sunt mai
joase?
4. Din ce cauză Munții Carpați are o orientare pe direcția
sud-est?
5. Ce consecințe are poziționarea Depresiunei Colinare a
Transilvaniei în interiorul Arcului Carpatic?

1
 3. Sarcină: Elaboraţi o schemă de tip piramidal pentru a reprezenta ierarhizarea formelor de relief. Scrieţi titlul:
Ierarhizarea formelor de relief. (1/2 pagina format A4)
Anexa. Relieful cuprinde formele de ordinul I: continentele şi bazinele oceanice. Formele de relief de ordinul II
cuprind relieful major al continentelor şi cel al bazinelor oceanice. a) Relieful major al continentelor cuprinde
ansamblul marilor grupări de relief care alcătuiesc suprafaţa uscatului fiind reprezentat de munţi, podişuri, dealuri şi
câmpii. b) Relieful major al al bazinelor oceanice cuprinde următoarele forme majore de relief: platforma
continentală, abruptul continental, câmpiile şi platourile oceanice, dorsalele, rifturile, gropile oceanice.

Relief

Continente Bazine oceanice

Munți Podișuri Dealuri Câmpii Câmpiile Platforma Gropile

Abruptul
şi continentală oceanice
continent Dorsale Rifturile
platourile
al
oceanice

4. Sarcină: Citiţi textul despre pădurea de molid/fag/stejar din suportul de curs sau din alte surse. Completaţi în
tabelul următor informaţii extrase din text. Scrieţi la titlu denumirea asociaţiei vegetale prezentate. Completați
tabelul cu informații extrase din alte surse. (1/2 pagina format A4)

Pădurea de molid
Condiţii de mediu Localizare Specii de plante Specii de Aspect
(climatice) animale
Temperatură Precipitaţii Forme de Unităţi de Altitudine Arbori Arbuşti Stratul
relief relief ierbos
temperatura precipitații Ocupă Nordul Altitudine: molid, afin, ciuperci, Urs, omida Molidul este
medie de 800- regiuni Carpaților 1200-1800 zadă, merișor, mușchi, molidului, o specie de
anuală de 3- 1300 mm înalte ale Occidentali, de metri, zâmbr, zmeur, păiușcă, șopârlă de arbori
5 °C anual; munților în Carpații în nordul pin, brad, coacăz licheni munte, coniferi care
noștri, de Meridionali Carpaților fag, de (mătreața ciocănitoare, pot avea
la limita și Orientali limita mesteacăn, munte, bradului), cerb, pițigoi înălțimea
superioară acoperă inferioară paltin de caprifoi, trifoi, de brădet, până la 50 m

2
 a fagului zone mai atinge și pădure. tulichină, ferigă, mierlă, și diametrul
până în restrânse și 600 de ienupăr. păiuş cocoș de trunchiului
zona fragmentate. metri.. roşu, munte, până la 1-
subalpină rogozul, corbul, 1.5 m.
horşti, mierla, Coroanele
ţăpoşica forfecuță, molidului
etc. șoarece sunt bogate
vărgat, jder, în crengi și
veveriță, frunze ce se
broască și întrepătrund,
insecte și constituie un
nevertebrate. deșis
întunecos,
lumina este
foarte slabă,
fiind
considerate
păduri
întunecate.

5. Sarcină: Veți realiza calendarul naturii pentru o săptămână. Lucrați individual, acasă, în timp de o săptămână.
1)Observați starea vremii (soare, nori, precipitații, vânt). Introduceți în tabel în caseta despre starea vremii fotografii
sau desene în care este reprezentată starea vremii din localitate, în momentul observării. 2)Observați plantele din
grădină și din parcuri (plante ierboase, arbuști, arbori). Identificați-le pe care au înflorit. Introduceți în tabel în caseta
despre plante fotografii sau desene în care sunt reprezentate plantele identificate, în stadiul de dezvoltare constatat.
2) Observați animalele sălbatice. Ce păsări ați identificat?

Localitatea: Apahida, județul Cluj.

Interval de timp: 4 Martie-11 Martie 2021

Data Starea vremii Plantele Păsări sălbatice

4 martie

5 martie

3
 6 martie

7 martie

8 martie

9 martie

10 martie

11 martie

4
6. Sarcină: Alegeți un subiect din Geografie sau Matematică și explorarea mediului. Proiectați o activitate de
învățare frontală (durată 5-10 minute) și o activitatea de învățare individuală după modelul referitor la bazinul
hidrografic (o pagină – ambele situații).

Activitate frontală de învăţare

Dișciplina: Geografie
Titlul: Organizarea administrativ actuală și orașul București, caracterizare geografică.
Competențe specifice:
7.8. Explicarea relaţiilor între grupuri de elemente, fenomene şi procese ale mediului geografic
4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului local, țării și lumii
contemporane.
1.4. Elaborarea unui text coerent utilizând termeni geografici
Obiective operaţionale. La finalul situaţiei de învăţare elevii vor fi capabili:
O1: Să enumere unitățile administrativ teritoriale, pe baza prezentări power point.
O2: Să definească cu propriile cuvinte termenul de județ, municipiul, comună, sat și oraș, cu ajutorul prezentării
power point.
O5: Să precizeze minim 2 caracteristici importante ale orașului București, folosindu-se de informațiile din manual.
O6: Să enumere cel puțin 4 obiective turistice specifice capitalei București, pe baza imaginilor.
Resurse materiale: manual, ghicitoare, imagini, prezentare power point, caietul de aplicații, filmulețe.
Resurse procedurale: conversația, explicația, exercițiul, observarea.

Desfăşurarea activităţii

Observare şi conversaţie euristică:

Se va urmării un filmuleț despre așezările umane și despre unitățile administrative, iar apoi vom purta o discuție
bazată pe întrebări și răspunsuri.
Conversație
-Din ce este formată populația României? ( din români și alte minorității, precum: maghiari, rromi, sași, secui, turci,
etc.)
-Din ce este alcătuită o așezare urbană? (Județe, orașe, municipii)
-Ce orașe din țara noartră cunoașteți? (Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Târgu-Neamț, Bistrița-Năsăud.
- De ce credeți că orașul București a fost ales capital țării?

-De reprezintă o așezare rurală? Din ce este formată? ( Este o așezare cu o densitate mică de persoane, formată din
comună, sate și cătune)
-Ce orașe din țara noartră cunoașteți? (Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Târgu-Neamț, Bistrița-Năsăud.
-Ce obiective turistice cunoșteți în București? (Palatul Parlamentului, Muzeul Satului, Parcul Herăstrău, Arcul de
Triumf, Muzeul de Istorie, etc.

Expunere: Se va afișa imagini cu tipologiile de sate, sate adunate, răsfirate și risipite, ce îi va ajuta pe copii să
identifice de câte feluri pot și satele. Dar se vor prezenta și imagini cu mai multe orașe din țara noastră, respectiv cu
orașul București. Apoi se va urmării o hartă cu orașele, le vom identifica pe hartă (localizare) și vom identifica și
județul din care fac parte.
De asemnea se va urmări un filmuleț despre turul obiectivelor cele mai importante din orașul București.
Pentru a identifica sectoarele din București, s-a proiectat o hartă cu cele 6 sectoare prin care copii au putut descoperi
sectoarele și alcătuirea acestora.

– În concluzie, Din ce sunt alcătuite unitățile administrativ teritoriale? (Județele, Municipiile reşedinţă de judeţ,
Comunele, Oraşele , Satele.)

5
-Ce importanță are capitala București? Care sunt principalele caracteristici? (București, capitala Romaniei este cel
mai mare centru industrial, comercial, cultural si nod de cale ferata al țării; Este situat în sudul Câmpiei Române;
Este traversat de râurile Dâmbovița și Colentina;)

Notaţi în caiete:

1) Alcătuirea unui județ, concepte principale.

Județele sunt alcătuite din municipii, orașe, comune și sate. România are 41 județe+ municipiul București, capitala
țării, cu importanță (rang) de județ.

Orașele care au un număr mai mare de locuitori, o industrie dezvoltată, mai multe școli, spitale, instituții
de cultură sunt declarate prin lege orașe-municipii. Cel mai important municipiu, în care se află prefectura (instituția
care gospodărește întregul județ), este declarat municipiu reședință de județ.
Satele sunt cele mai mici unități administrativ-teritoriale ale României. Mai multe sate învecinate formează
o comună. Satul în care se află primăria (instituția de conducere a comunei) este sat reședință de comună.
Orașul București este situat în partea de sud a țării, în Câmpia Română. Este străbătut de râul Dâmbovița și de
afluentul său, Colentina, pe care se găsesc numeroase lacuri amenajate pentru recreerea populației.
Comunele sunt unităţi administrative mai mici, fiind alcătuite din unul sau mai multe sate.
Centrul de comună este, de obicei, satul cel mai mare, de la care vine şi numele comunei.
Municipiile reşedinţă de judeţ sunt oraşele cele mai mari din fiecare judeţ, care au funcţii de conducere şi
gospodărire a teritoriului întregului judeţ și un rol economic, social, politic, cultural însemnat

2) Caracteristici importante a orașului București

București este capitala României, fiind cel mai important centru politic, economic, cultural, turistic al țării.
Aici se găsesc instituțiile de conducere ale țării, numeroase muzee, teatre, monumente, parcuri, dar și multe
grădinițe, școli și universități. Deoarece are o întindere mare și o populație numeroasă, pentru a fi mai bine
gospodărit, Bucureștiul este împărțit în 6 teritorii mai mici, numite sectoare.

Evaluare:

-Alcătuiți o compunere despre Orașul drag al inimii tale, pezentând caracteristicile principale ale orașului preferat
din România.
-Numiți activitățile pe care le realizează oamenii în mediul rural respectiv în mediul urban.
-Prezentați în câteva rânduri un obiectiv din București pe care ați dori să îl vizitați.

Activitate individuală-Geografie

Titlul: Repere de timp: ora, ziua, săptămâna, anul, calendarul

Competențe specifice:
1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute.
2.1. Aplicarea unor elemente și operații matematice minime în înțelegerea unor situații reale observate.

Obiective operaţionale. La finalul situaţiei de învăţare elevii vor fi capabili:

O1: Să identifice zilelor săptămânii și respectiv a activităților pe care le desfășoară copii, pe baza imaginilor.
O2: Să ordoneze cronologic lunile anului cu ajutorul imaginilor.
O3: Să recunoască ora ce indică ceasul folosindu-se de text și de imagini.

Resurse materiale: manual, imagini, caiet, instrumente de scris.

Resurse procedurale: conversaţia, observaţia, exercițiul

6
Sarcini:
Observă! Imaginile alăturate îl prezintă pe Andrei în
patru ipostaze diferite ale zilei. Privește imaginile și
răspunde cerințelor:
1. La ce oră se trezește Andrei în fiecare zi? La ce oră
adoarme el seara? Ce interval de timp se scurge între
aceste ore?
2. Ordonează imaginile: a. după oră; b. după ziua
săptămânii.

3. Transcrie pe caiet textele și subliniază momentele de timp la care se face referire în dialog.

Evaluare
1. Ce oră este acum? În ce zi a săptămânii este notată în orar geografia? În ce zile și între ce ore ești la școală? Câte
ore petreci zilnic la școală? Care sunt zilele săptămânii când nu vii la școală?
2. În ce dată suntem astăzi? În ce anotimp și în ce an vei fi în clasa a V-a tot la această dată? În ce lună, anotimp și
an a fost prima ta zi de școală? În ce lună, anotimp și an vei promova clasa a IV-a?
3. Calculează: 2 + (6 : 3); (30 + 40) : 10; (4 x 4) – 4.
Scrie în caiet fiecare rezultat. Care număr reprezintă:
• câte zile sunt într-o săptămână? • câte săptămâni sunt într-o lună? • câte luni sunt într-un an?
4. Ordonează corespunzător imaginile de mai jos astfel încât să respecte ordinea lunilor dintr-un an. Grupează lunile
după anotimpul corespunzător. Ce luni lipsesc?