Reforma de la Braşov1

The Kronstadt Reformation

Raluca BOJOR

Trinity International University

zlbojor@tiu.edu

Abstract

In sixteenth-century Europe, humanism and theology worked to-

gether for the advancement of Protestantism, an advancement which
was greatly facilitated by the printing press. On the Eastern side of the
continent, Transylvania was no exception. Through the work of Lutheran
reformer and humanist Johannes Honterus, the city of Brașov (German:
Kronstadt, Latin: Corona, Hungarian: Brassó) became the principal spon-
sor for both humanist and theological printed material for the Lutheran
communities across Transylvania. Moreover, primary sources a;est
Luther’s appreciation for the work of Honterus in Brașov.
Transylvania was also home of the Romanian Orthodox commu-
nity. While their ancient faith seemed unshakable at first, the Reforma-

1.
Această lucrare a fost susţinută de către autoare în cadrul conferinţelor
organizate de către American Society of Church History (Berkley, CA, 8 aprilie
2017), şi la Wheaton College Graduate Student Conference (Wheaton, IL, 22 aprilie
2017).
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

tion still produced many ripple effects for them. Just as the Roman
Catholic Church was practicing their faith by using a dead language
(Latin), the Orthodox Church worshipped in the Slavonic, also a dead
language. Ironically, the Romanian community was caught between a
Latin-based vernacular, and a Slavonic sacred worship experience. Thus,
the lay people had no direct access to the word of God, and the Ortho-
dox Church was in need of a reform as well as the rest of Europe, at least
on a linguistic level. Once again, Brașov became the principal producer
of Romanian Protestant material, including a Catechism and the first
vernacular publication of the four gospels. Home to both Saxons and Ro-
manians, encompassing religious as well as cultural diversity, Brașov
represented a miniature version of what the Transylvanian Reformation
would look like over the rest of the century. Here is where the story
begins.
Keywords: Transylvania, Reformation, Brasov, Kronstadt, print-
ing, humanism, Honterus, Coresi

Introducere
Acum 500 de ani, Martin Luther a afişat cele 95 de teze pe uşa
bisericii din Wi;enberg, fapt care a declanşat un val de înnoire pe plan
politic, economic, social, educaţional şi confesional. Cu toate că Reforma
protestantă şi-a avut începuturile în inima Europei Occidentale, prea
puţină atenţie s-a acordat modului în care aceasta s-a răspândit în partea

94
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

estică a continentului. Într-adevăr, reformatori precum Martin Luther şi

Jean Calvin au declanşat o schimbare multidimensională şi semnificativă
în vestul Europei.
Totuşi, dacă se aruncă o privire asupra hărţii Europei secolului al
XVI-lea, se poate observa faptul că Reforma nu a cuprins doar vestul Eu-
ropei, ci aceasta s-a răspândit chiar şi în zona Carpaţilor; ideile protes-
tante au circulat rapid în toate colţurile continentului, ajungând şi pe
teritoriul României de azi. Scrierile lui Luther au fost primite cu mare
căldură de către saşii transilvăneni încă de la începutul anilor 1520.2
Propagarea ideilor protestante a fost de neoprit, mai ales datorită
apariţiei tiparului în sud-estul Transilvaniei, la Braşov. În acelaşi timp,
însuşi Luther a lăudat activitatea protestantă a reformatorului sas
braşovean Johannes Honterus într-o scrisoare adresată preotului de la
acea vreme din Sibiu, Ma;hias Ramser.3 Acest document atestă faptul că
Reforma protestantă ajunsese cu succes pe teritoriul României de astăzi,
2.
Bauhofer, Janos György, History of the Protestant Church in Hungary – With
Special Reference to Transylvania, Boston, Phillips, Sampson, 1854, p. 42. În această
monografie, Bauhofer explică modul cum saşii din Transilvania au aderat la
învăţăturile luterane la un timp foarte scurt după ce Reforma se declanşase deja
la Wi;enberg.
3.
Luther, Martin, Venerabili in Domino viro, D. MaHhiae Ramassi, pastori
Cibinieri: et domino eiusdem Capituli, fratri charissimo Gratiam et pacem in
Domino.Approbatio reformationis ecclesiae Coronensis ac totius Barczensis provinciae,
a clariss. d. Martino Luthero, Philippo Melanthone et Johanne Pomerano, Viteberga,
Cibiniensi pastori, suae ecclesiae reformationem petenti transmissa et ex autographo
sive originali descripta (1543). Scrisoare aflată în arhiva bibliotecii „The European
Library, National Széchényi Library” h;p://www.theeuropeanlibrary.org/tel4/
record/1000096336503 (accesată pe data de 9 noiembrie 2016).

95
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

având ca centru cultural principal oraşul Braşov, iar pe Johannes Hon-

terus ca promotor de frunte al ei.
Mai mult, din scrisoarea lui Luther se observă faptul că, în sec-
olul al XVI-lea, oraşele Braşov, Sibiu şi Wi;enberg se aflau în relaţii
strânse. Reformatorii şi preoţii acestor oraşe comunicau şi colaborau unii
cu alţii. În secolul al XVI-lea, Reforma transilvăneană nu era izolată de
evenimentele ce se desfăşurau în Occident. Din nefericire, istoria Re-
formei transilvane a fost marginalizată, sau chiar neglijată, de către ma-
joritatea istoricilor occidentali de-a lungul secolelor, iar importanţa aces-
tor relaţii internaţionale a fost în mare parte uitată. Mai mult, în secolul
al XX-lea, lumea academică occidentală a fost izolată de cea est-euro-
peană din cauza realităţilor Războiului Rece care au blocat accesul
cercetătorilor din Occident la izvoarele istorice aflate pe teritoriul
României. De asemenea, barierele lingvistice au reprezentat şi continuă
să reprezinte un obstacol pentru istoricii occidentali care vor să analizeze
istoria Transilvaniei sau a României în general. Cu toate că limba ger-
mană este o limbă utilizată în mediul academic internaţional, limba
română este mult mai greu accesibilă.
De exemplu, în monografia sa The European Reformation (1991),
autorul Euan Cameron prezintă istoria Transilvaniei dintr-o perspectivă
limitată, informându-se strict din surse maghiare, fără a consulta vreun
autor român sau vreun autor sas cu privire la reforma transilvăneană.
Neavând acces la surse româneşti sau săseşti, Cameron scrie despre re-
forma din Transvilania ca fiind un accesoriu al reformei maghiare, fără

96
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

a-i acorda atenţia necesară.4 Printre istoricii străini de renume se mai

numără şi Hans J. Hillerbrand, care prezintă la rândul său istoria Re-
formei din Transilvania în cartea sa The Division of Christendom apărută
în anul 2007. În această monografie, Hillerbrand pune accentul pe toler-
anţa religioasă care s-a manifestat în ţinuturile est-europene în secolul al
XVI-lea, inclusiv în ţinutul Transilvaniei. Această toleranţă constituie o
realitate istorică demnă de o cercetare atentă. Totuşi Hillerbrand nu îl
menţionează pe reformatorul principal al Transilvaniei, Johannes Hon-
terus, şi, prin urmare, istoria Reformei din Transilvania este incompletă
în relatarea sa.5
Deşi, după toate aparenţele, istoricii străini nu au avut posibili-
tatea de a studia în detaliu ceea ce s-a petrecut pe teritoriul ardelenesc în
secolul al XVI-lea, în privinţa cercetătorilor români, se poate observa că
nici aceştia nu sunt unanim de acord asupra acestui subiect. După cum
George Hancock-Ştefan a constatat în monografia sa Impactul Reformei
asupra românilor între 1517-1645, anumiţi istorici români privesc Reforma
ca fiind o „marfă de import”,6 o „marfă” care nu avea nimic de-a face cu
poporul şi cu tradiţia românească. De exemplu, în cartea sa Istoria Bis-

4.
Cameron, Euan, The European Reformation, New York: Clarendon Press,
1991, p. 278. În această lucrare, Cameron prezintă istoria Transilvaniei din punct
de vedere maghiar, accentuând faptul că ungurii reprezintă poporul autohton al
teritoriului, iar românii sunt un popor venit mai târziu.
5.
Hillerbrand, Hans J., The Division of Christendom, Louisville, Westminster
John Knox Press, 2007, p. 375.
6.
Hancock-Ştefan, George, Impactul Reformei asupra românilor între 1517-1645,
Oradea, Editura Cartea Creştină, 2015, p. 30.

97
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

ericii Ortodoxe Române, Mircea Păcurariu susţine faptul că Reforma nu i-a

afectat pe români, aceştia rămânând fideli credinţei ortodoxe.7 George
Hancock-Ştefan, pe de altă parte, susţine faptul că Reforma a avut un
impact direct asupra poporului român, iar argumentele sale se pot citi în
monografia apărută în anul 2015.
Se observă astfel o diferenţă de opinii între ramurile istori-
ografiei – între opiniile enunţate de către istoricii occidentali care nu au
avut acces la sursele originale şi cele ale istoricilor români care prezintă
aceste evenimente din perspective diferite, fără a avea un punct comun
de pornire în cercetările lor. Prin urmare, evenimentele care s-au petre-
cut în Transilvania secolului al XVI-lea trebuie reanalizate şi prezentate
pe baza unor noi studii academice, atât din perspectivă ortodoxă cât şi
(neo)protestantă. Astăzi, cercetători de pretutindeni au oportunitatea de
a construi punţi de legătură şi de a colabora pentru a alcătui o versiune
mai cuprinzătoare a Reformei din Transilvania, aşa cum a început ea la
Braşov şi s-a răspândit apoi pe întreg teritoriul românesc.
Lucrarea de faţă caută să ofere o nouă abordare a Reformei
protestante din Transilvania, pornind de la evenimentele care au avut loc
la Braşov în secolul al XVI-lea. În acest scop, lucrarea va cuprinde mai
întâi o prezentare a activităţii umanistului şi reformatorului sas Johannes
Honterus, cel care a oficializat iniţial Reforma luterană în cadrul bisericii
săseşti din centrul Braşovului. În articolul său „Minorities within Minor-

7.
Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, Editura
Doxologia, 2004.

98
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

ity: The Contribution of Lutheranism to the Richness of Inter-Ethnic

Living Together in Transylvania (Romania)”, autoarea Doro;ya Nagy
susţine faptul că „istoria luteranismului din Transilvania îşi are începu-
turile în viaţa şi activitatea umanistă a reformatorului Johannes Hon-
terus, (...) [care] şi-a însuşit responsabilitatea de a reforma mai întâi sis-
temul educaţional”.8 Astfel, activitatea cu caracter umanist a lui
Honterus reprezintă geneza Reformei protestante transilvane.
Apoi, lucrarea va explora impactul Reformei asupra locuitorilor
români din Scheii Braşovului, concentrându-se în mod special asupra ac-
tivităţilor de tipărire a cărţilor religioase în limba română de către Dia-
conul Coresi, care s-a aflat în strânsă colaborare cu primarul sas al cetăţii
Braşovului de la vremea respectivă, Johannes Benkner. Ideile Reformei
stârniseră în inima primarului dorinţa de a promova o literatură creştină
în limba română pentru locuitorii din afara zidurilor oraşului, iar Coresi
a fost cel care a dus acest proiect la bun sfârşit.
Braşovul reprezintă, aşadar, centrul cultural principal al Re-
formei protestante din Transilvania, pornind de la activitatea lui
Honerus în interiorul cetăţii şi continuând prin activitatea lui Coresi, atât
în interiorul cât şi în afara zidurilor Braşovului.

8.
Nagy, Doro;ya, „Minorities Within Minority: The Contribution of
Lutheranism to the Richness of Inter-Ethnic Living Together in Transylvania
(Romania)”, Exchange 36, No. 4, Brill Academic Publishers, 2007, p. 400.

99
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

Johannes Honterus – Reformatorul braşovean

În faţa Bisericii Negre din Braşov, se află o statuie ridicată în cin-
stea reformatorului sas Johannes Honterus (1498 – 1549). Mâna sa dreap-
tă este întinsă şi arată spre liceul german local care-i poartă numele. În
mâna stângă, Honterus ţine o carte deschisă pe care se pot citi titlurile a
două lucrări de mare importanţă din istoria Braşovului – Schulordnung şi
Reformationsbüchlein. Aceste două opere reprezintă atât activitatea sa de
reformator al învăţământului braşovean, cât şi activitatea sa de reforma-
tor al bisericii locale. Cele două laturi ale reformatorului braşovean – la-
tura umanistă şi latura teologică protestantă – sunt complementare una
alteia. Honterus nu se poate analiza doar din postura sa de reformator al
sistemului de învăţământ sau doar din cea de reformator al bisericii; am-
bele aspecte trebuie luate în considerare. Astfel, se va oferi o imagine
completă a activităţii lui Honterus şi, de asemenea, o imagine completă a
Reformei de la Braşov.
În continuare, lucrarea de faţă îl va prezenta pe Honterus mai în-
tâi ca pe un umanist de rang european, iar apoi ca pe principalul teolog
pe care l-a dat Braşovul, al cărui rol în răspândirea Reformei protestante
este incontestabil.9

9.
Principala sursă în limba română despre viaţa şi activitatea lui Honterus
care există în momentul de faţă este monografia alcătuită de distinsul arhivist
Gernot Nussbächer, Johannes Honterus. Viaţa şi opera în imagini, tradusă din limba
germană de către Mircea Cornescu şi publicată în anul 1999. De acolo, cititorul
se poate informa în detaliu cu privire la viaţa lui Honterus, la activitatea sa ca
umanist în centrul Europei, la activitatea sa ca reformator al învăţământului

100
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

După ce şi-a petrecut copilăria în oraşul său natal, Braşov, Hon-

terus s-a orientat spre Europa occidentală cu scopul de a-şi însuşi o edu-
caţie umanistă. În anul 1520, el s-a înscris la Universitatea din Viena, de
unde a absolvit cu diplomă de licenţă în 1522 şi cu diplomă de master în
1525. După finalizarea studiilor, Honterus a străbătut o bună parte a con-
tinentului, de la Regensburg la Basel şi la Cracovia, unde a susţinut
prelegeri, a publicat lucrări şi a colaborat cu alţi umanişti de rang euro-
pean, printre care Sebastian Münster şi Johannes Aventinus. În mono-
grafia sa Johannes Honterus. Viaţa şi opera în imagini, distinsul istoric şi
arhivist braşovean Gernot Nussbächer oferă o prezentare detaliată atât
asupra vieţii marelui cărturar şi teolog, cât şi a operei honteriene publi-
cate în Europa de vest.10 În anul 1530, Honterus a publicat două dintre
cele mai importante lucrări ale sale la Cracovia – Gramatica latină şi pri-
ma ediţie a celei mai importante opere umaniste de origine transil-
văneană (sau chiar europeană) din secolul al XVI-lea – Rudimenta Cosmo-
graphica, redactată în proză. Dacă prima lucrare menţionată avea un
caracter pur didactic, cea de-a doua este considerată ca fiind prima enci-

braşovean şi ca reformator al bisericii oraşului său natal. Momentan nu există

nicio monografie în limba engleză cu privire la viaţa şi activitatea lui Honterus.
Din acest motiv majoritatea istoricilor din spaţiul american nu au reuşit să ofere
o imagine completă a Reformei luterane din Transilvania în lucrările existente.
10.
Nussbächer, Gernot, Johannes Honterus. Viaţa şi opera în imagini. ediţie
îmbunătăţită şi adăugită, traducere de Mircea Cornescu, ediţia a doua în limba
română [Johannes Honterus. Sein Leben und Werk in Bildern, verbesserte und
erweiterte Auflage, Übersetzung von Mircea Cornescu, 2. Auflage in
rumänischer Sprache], Sibiu, Ed. Forumului Democrat al Germanilor din
România, 1999, p. 15-40.

101
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

clopedie europeană atestată la momentul respectiv şi „cea mai răspân-

dită lucrare a unui autor transilvănean”.11 De asemenea, la Basel, în anul
1532, Honterus a pus în circulaţie prima hartă a Transilvaniei (Choro-
graphia Transylvaniae). Această hartă conţinea informaţii cu privire la
formele de relief din spaţiul carpatic şi, de asemenea, informaţii adminis-
trative cu privire la marile oraşe ale teritoriului (printre care şi Braşovul,
sub numele său latin, Corona).
Rudimenta Cosmographica, menţionată mai sus, a circulat pe întreg
continentul european şi a fost deseori revizuită de Honterus până la
ediţia sa finală de la Braşov din anul 1542, ediţie redactată în versuri,
conţinând 1366 hexametri şi 16 hărţi. Această lucrare reprezintă o
colecţie de patru volume conţinând elemente de cosmografie, as-
tronomie, geografie, anatomie, zoologie, botanică şi o anexă care include
16 hărţi. Paul Binder şi Gernot Nussbächer apreciază Cosmografia lui
Honterus drept „primul atlas geografic tipărit pe teritoriul ţării noas-
tre”.12 În recenzia sa, dr. Katalin Luffy a scris despre enciclopedia honte-
riană ca fiind „un adevărat bestseller, cu aproape o sută de ediţii parţiale
sau complete, publicat pe întreg continentul european de-a lungul a 150
de ani, iar apoi uitat”13 o mare perioadă de timp. Din fericire, anul 2015 a

11.
Nussbächer, p. 21.
12.
Binder, Paul şi Nussbächer, Gernot, introducere la Rudimenta
Cosmographica – Elementele Cosmografiei, Braşov 1542 de Johannes Honterus.
Textul original latin şi traducerea în limba română de Valeria Căliman cu o
introducere de Paul Binder şi Gernot Nussbächer, Cluj Napoca, Editura Dacia,
1988, p. 8.
13.
Luffy, Katalin, „Johannes Honterus, Rudimenta Cosmographica.

102
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

adus la lumină o nouă ediţie a Cosmografiei, de data aceasta textul origi-

nal fiind tradus atât în limba română, cât şi în germană şi în
maghiară – limbile principale din zona Transilvaniei. La această ediţie au
contribuit Robert Offner, Harald Roth, Thomas Şindilariu şi Ulrich A.
Wien. În prefaţa acestei ediţii, Robert Offner a menţionat faptul că im-
portanţa Cosmografiei constă în aceea că„nu cunoaştem niciun alt manual
şcolar comparabil din acea perioadă în istoria culturală a Europei”.14Mai
mult, enciclopedia lui Honterus„a avut drept scop educarea elitei int-
electuale”,15 printre care preoţi, profesori, academiciani, avocaţi, doctori
şi alţii.Din aceste afirmaţii rezultă faptul că „învăţăturile lui Honterus au
influenţat generaţii de tineri nu doar la Braşov, (...) ci în întreaga Transil-
vanie, precum şi dincolo de graniţele ei”. 16Asemenea altor umanişti de
rang european din secolul al XVI-lea, Honterus a avut o activitate pub-
licistică prolifică; manualele, hărţile şi enciclopedia sa au avut un impact
enorm asupra mişcării umaniste europene. Noua ediţie a Rudimentei este
o sursă valoroasă pentru istoricii interesaţi de studierea laturii umaniste
a lui Honterus, care a servit drept fundamentul Reformei religioase de la
Braşov.

Grundzüge der Weltbeschreibung”, în Philoblibon: Transylvanian Journal of

Multidisciplinary Research in Humanities. Vol. 21, Issue 1, 2016, 150.
14.
Robert Offner, „Sumar”, în Johannes Honterus. Rudimenta Cosmographica.
Grundzüge der Weltbeschreibung. Corona / Kronstadt 1542. Editată de Robert
Offner, Harald Roth, Thomas Şindrilariu şi Ulrich A. Wien, Hermannstadt-
Bonn, Schiller Verlag, 2015, p. 363.
15.
Ibid.
16.
Ibid.

103
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

Educaţia primită în spaţiul european şi formarea sa umanistă

multilaterală i-au deschis lui Honterus drumul înapoi spre Transilvania.
În 1533, el a fost invitat de către consiliul orăşenesc al Braşovului să re-
formeze sistemul de învăţământ din oraşul său natal, iar mai târziu a
fost rugat să oficializeze Reforma protestantă la Braşov. După cum a
scris profesorul Hermann Pi;ers în articolul său: „Honterus s-a întors la
Braşov dotat cu o bogată colecţie de cărţi, o educaţie vastă şi, mai ales, cu
o tiparniţă”.17
Tipografia de la Braşov a contribuit nu numai la publicarea de
noi materiale pentru învăţământ, dar şi la promovarea ideilor protes-
tante, tiparul fiind deja recunoscut ca una dintre principalele metode de
răspândire a Reformei pe întreg continentul european din secolul al XVI-
lea. Astfel, formarea sa umanistă şi echipamentul folosit pentru tipărire
au constituit cea mai bună dotare posibilă pentru a declanşa reforma ed-
ucaţională şi pentru a oficializa Reforma protestantă de la Braşov.
Scrierile reformatoare ale lui Luther ajunseseră la Braşov încă de
la începutul anilor 1520, acest oraş fiind unul dintre cele mai importante
centre comerciale transilvănene din secolul al XVI-lea. La întoarcerea sa
din Europa de vest, totuşi nu Honterus a fost cel care a adus cu sine
ideile Reformei; din contră, saşii braşoveni erau deja familiarizaţi cu
noua religie luterană pe care o practicau, într-o oarecare măsură, de câţi-
va ani. În cartea sa „History of the Protestant Church in Hungary, with Spe-
17.
Pi;ers, Hermann, „St. Johannes Honterus, Reformer of Transylvania”, în
Lutheran Forum, Vol. 48, Issue 1, tradus de Sarah Hinlicky Wilson, New York,
American Lutheran Publicity Bureau, 2014, p. 37.

104
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

cial Reference to Transylvania”, autorul Janos György Bauhofer a con-

semnat faptul că, „printre saşii din Transilvania, s-a manifestat cea mai
hotărâtă aderare la scrierile lui Luther”18 datorită aşezării geografice a
Braşovului, la răscruce de drumuri între est şi vest, şi datorită faptului că
negustorii saşi erau la curent cu noile apariţii publicistice din vestul
Europei.
Cu toate că ideile Reformei ajunseseră deja în oraşele mari ale
Transilvaniei, locuitorii de origine săsească îşi practicau noua credinţă
într-o manieră dezorganizată, neavând la început un lider de rangul lui
Luther, care să îi conducă în spiritul celor petrecute la Wi;enberg. În
monografia sa Religie ortodoxă – Religie reformată, istoricul Ana Dumitran
scrie:
Deşi în Transilvania mesajul Reformei protestante a cunoscut
o răspândire foarte timpurie, în 1524 ideile luterane fiind
deja prezente la Sibiu, totuşi, sub aspect organizatoric,
lucrurile s-au urnit destul de greu, adepţii noilor învăţături
continuând să se considere în comuniune cu Biserica
Romano-Catolică.19

Fiind întâmpinat de către o populaţie convertită întrucâtva la

credinţa protestantă, dar care nu fusese călăuzită până la momentul re-
spectiv de către un lider oficial, Honteurs şi-a început astfel activitatea
de reformator. Mai întâi, umanistul braşovean s-a orientat spre refor-
18.
Bauhofer, Janos György, History of the Protestant Church in Hungary – With
Special Reference to Transylvania, Boston, Phillips, Sampson, 1854, p. 42.
19.
Dumitran, Ana, Religie ortodoxă – Religie reformată, Oradea, Editura Ratio et
Revelatio, 2015,
p. 14.

105
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

marea învăţământului, primind o solicitare în acest sens din partea con-

siliului orăşenesc. Pentru atingerea scopului propus, Honterus a înfiinţat
prima tipografie braşoveană undeva între anii 1533 - 1535.20 Principalul
obiectiv al acestei tipografii a fost să aducă la lumină noi materiale cu
caracter educativ pentru şcoala săsească din Braşov. Printre acest materi-
ale se numărau manuale de limba greacă şi latină, literatură română din
epoca antică, lucrări scrise de Aristotel în limba originală, fragmente din
opera Sf. Augustin, lucrări scrise de umanistul contemporan Erasmus şi
multe revizuiri ale enciclopediei sale, Rudimenta Cosmografica. Portofoliul
tipografiei braşovene, cu un total de 39 de lucrări, a condus la un sistem
de învăţământ reînnoit, reformat, la un curriculum care a fost în com-
pletă rezonanţă cu mişcarea umanistă din Europa occidentală a secolului
al XVI-lea.
Din moment ce Honterus nu poate fi analizat strict doar ca un
reprezentant al umanismului, ci, de asemenea, trebuie să fie privit şi ca
un reprezentant al protestantismului, este important de observat cum a
abordat el această reformă a educaţiei. A rămas el detaşat de credinţă sau
a încorporat-o în manualele şcolare? În prefaţa la volumul în care a pub-
licat fragmentele augustiniene, Honterus şi-a exprimat „dezaprobarea
faţă de modificările aduse de către Biserica Catolică învăţăturii creştine
iniţiale, aşa cum se află ea în Biblie”.21 Mai mult, conform propriilor sale
afirmaţii: „Credinţa nu se sprijină pe păreri şi puncte de vedere, ci pe

20.
Nussbächer, p. 43.
21.
Nussbächer, p. 49.

106
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

cunoaşterea adevărului cuprins în cuvântul Domnului.”22 Astfel, „ade-

vărul despre Dumnezeu a înflorit şi s-a propovăduit în întreg teritoriul
[Ţării Bârsei]”.23 Reformatorul sistemului de învăţământ a promovat
aşadar credinţa protestantă, încă dinainte de a fi numit primul preot al
bisericii luterane din Braşov, prin felul în care a abordat publicarea de
noi materiale şcolare.
Honterus a iniţiat Reforma la Braşov în spiritul mişcării uman-
iste, mai degrabă decât în spiritul teologilor de la Wi;enberg. Reforma
de la Braşov a fost un succes pentru că a fost introdusă mai întâi ca o re-
formă a învăţământului, cu şcoli noi, cu biblioteci şi cu manuale tipărite
în interiorul zidurilor cetăţii. Reforma învăţământului a fost urmată de o
creştere economică evidentă, iar în final întregul oraş s-a alăturat
mişcării Reformei protestante. Pe măsură ce lucra la reformarea sistemu-
lui de învăţământ, Honterus a implementat cu multă pricepere teologia
luterană în programa şcolară, creând astfel cadrul necesar ca Reforma
protestantă să se înfăptuiască la Braşov pe un fundament umanist.
Urmând exemplul reformatorilor de la Wi;enberg, conducătorii
Braşovului de la acea vreme au introdus liturghia în limba germană în
luna octombrie a anului 1542. Reforma protestantă s-a realizat astfel într-
un mod oficial şi bine organizat în cadrul Bisericii Sf. Maria (astăzi Biser-
ica Neagră). Braşovul devenise astfel „primul oraş din [Transilvania]
care a urmat doctrina luterană”.24 Doi ani mai târziu, Honterus a fost nu-
22.
Idem.
23.
Bauhofer, p. 72.
24.
Török, Zsolt Gyözö, „Introducere intr-un manual cosmografic al Renaşterii

107
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

mit preotul oraşului. În contrast cu evenimentele din Europa occiden-

tală, la Braşov, Reforma s-a desfăşurat fără niciun fel de violenţă pe plan
politic sau pe plan social; Reforma braşoveană a fost o tranziţie paşnică
de la catolicism la protestantism.
Evenimentele Reformei protestante de la Braşov au fost scrise de
catre Honterus în cartea sa Reformationsbüchlein (Cartea Reformei), publi-
cată în anul 1543. Dacă scrierile majore ale reformatorilor occiendali au
avut la baza lor intenţii politice (de exemplu Scrisoarea catre nobilimea ger-
mană a lui Luther, sau Instituţiile lui Calvin), Cartea Reformei a lui Hon-
terus „nu a fost un manifest de reformă, ci mai degrabă un raport
privind măsurile de reformă care fuseseră deja puse în aplicare”25 con-
form doamnei profesoare Edit Szegedi.
Cartea Reformei a fost lucrarea lui Honterus cea mai influentă, ea
conţinând ideile de bază ale interpretării luterane a Bibliei. Acestea
priveau autoritatea Scripturii ca bază a credinţei creştine, modul de des-
făşurare a serviciilor religioase (după modelul Wi;enberg), adminis-
trarea cinei Domnului, botezul, regulamentele bisericeşti, modul de nu-
mire a preoţilor, şcolile, ajutorarea celor săraci şi orfani, libertatea

târzii”, în Johannes Honterus. Rudimenta Cosmographica. Grundzüge der

Weltbeschreibung. Corona / Kronstadt 1542, editată de Robert Offner, Harald Roth,
Thomas Şindrilariu şi Ulrich A. Wien, Hermannstadt-Bonn, Schiller Verlag,
2015, p. 63.
25.
Szegedi, Edit, „Johannes Honterus and Reform in Transylvania”, în A
Companion to the Reformation in Central Europe, ed. Howard Louthan and Graeme
Murdock, Boston, Brill, 2015, p. 147.

108
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

creştinilor.26 Tot în această lucrare, Honterus a pus accentul pe impor-

tanţa educării preoţilor care sunt responsabili cu predicarea Cuvântului
lui Dumnezeu. Această abordare nu era specifică Transilvaniei, ci se
regăsea în majoritatea părţilor Europei ca rezultat al Reformei.27 De
asemenea, Honterus a scris:
Credinţa a fost alterată la noi foarte mult prin diferite
superstiţii; acum ea este expusă într-o formă care nu poate fi
respinsă de spiritele oneste. S-a luat bine aminte ca nimic
nou să nu se introducă în prevederile credinţei fără de
atestarea Sfintei Scripturi sau exemplul unor prea vestite
oraşe; nici să nu fie neglijate cele ce ar fi necesare mântuirii şi
reprezintă vădită poruncă dumnezeiască.28

Nu numai Luther, dar şi Philipp Melanchthon a lăudat Cartea Re-

formei a lui Honterus, pe care a şi republicat-o la Wi;enberg în anul 1543.
În prefaţa acestei ediţii, Melanchthon a lăudat biserica braşoveană „pen-
tru grija sa faţă de puritatea învăţăturii, pentru faptul că întreţine şcoli şi

26.
Informaţii preluate din cadrul expoziţiei „Reforma în Europa de Est” de la
Biserica Neagră, Braşov, 23 Mai 2017.
27.
Este cunoscut faptul că, în timpul evului mediu târziu, mulţi dintre cei
numiţi în funcţia de preot nu erau înzestraţi cu o educaţie teologică, aceste
„promovări” fiind făcute pe baza relaţiilor personale şi prin mituirea
oficialităţilor. Unul dintre principalele scopuri ale Reformei a fost acela de a
promova educaţia preoţimii, pentru ca aceasta să poată comunica adevărurile
spirituale într-o manieră corectă şi sănătoasă din punct de vedere doctrinar.
Această abordare a fost adoptată inclusiv de către Biserica Romano-Catolică în
cadrul Consiliului de la Trent (1545 - 1563).
28.
Honterus, Johannes, Reformationsbüchlein, preluată din Johannes Honterus.
Viaţa şi opera în imagini, de Gernot Nussbächer, p. 71.

109
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

luptă pentru înlăturarea superstiţiilor”29 din doctrina creştină. Prin aces-

te recomandări, activitatea lui Honterus în calitate de reformator al vieţii
religioase a Braşovului şi a Transilvaniei a fost oficial aprobată de către
marii reformatorii ai Europei.
În incinta Bisericii Negre din Braşov, lângă cor, se află o pictură în
30
ulei realizată de Fritz Schullerus, în care este reprezentat unul dintre
membrii consiliului orăşenesc braşovean citind cu voce tare din Reforma-
tionsbüchlein, în timp ce Honterus stă aşezat pe un scaun. Acest tablou
ilustrează un moment de o maximă importanţă din istoria Braşovului,
atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere religios - acela
că Reforma protestantă a fost oficializată şi susţinută de către toţi mem-
brii consiliului orăşenesc şi că s-a răspândit în oraş fără niciun fel de îm-
potrivire. Totodată, lângă Biserica Neagră se află trei tei bătrâni, a căror
plantare, cu foarte mulţi ani în urmă, a avut un scop simbolic, conform
lui Steffen Schlandt, organistul principal al Bisericii Negre. Ei îi reprezin-
tă pe Luther, pe Melanchthon şi pe Honterus, dovedindu-se şi în acest fel
legătura strânsă dintre Reforma începută în spaţiul german şi cea mani-
festată pe teritoriul românesc. Mai mult, statuia lui Honterus din afara
bisericii rămâne şi astăzi un monument care aduce aminte de o perioadă
fascinantă din istoria Braşovului. Pe două dintre marginile soclului sta-
29.
Melanchthon, Philipp, prefaţă la ediţia de laWi;enberg a
Reformationsbüchlein, înlucrarea lui GernotNussbächer Johannes Honterus. Viaţa şi
opera în imagini, p. 74.
30.
„Der Schwur der Kronstädter Ratscherren auf das Reformationsbüchlein”
pictură realizată de Franz Schullerus (Jurământul Consiliului Orăşenesc pe Cartea
Reformei).

110
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

tuii se găsesc două basoreliefuri care reprezintă cele două activităţi hon-
teriene principale – cea umanistă şi cea protestantă. Primul basorelief îl
arată pe Honterus în calitate de tipograf. Cel de-al doilea basorelief îl
arată pe reformator oferind cuiva cina Domnului.
Reforma de la Braşov a fost un rezultat al Reformei declanşate de
Martin Luther la Wi;enberg, iar evenimentele transilvănene nu se pot
analiza în afara întregului context european al secolului al XVI-lea. Re-
forma din Transilvania nu a fost niciodată izolată de restul Europei. În
scrisoarea adresată preotului sibian Ma;hias Ramser, care-i ceruse lui
Luther părerea cu privire la modul în care ar trebui să-şi reformeze
parohia, Luther însuşi l-a incurajat să se ghideze după cartea lui Hon-
terus, Reformationsbüchlein: „«Tot ceea ce mă întrebi vei găsi în acea carte
mai bine scris decât aş putea-o face eu. Cât de mult îmi place tot ce a
scris cu multă înţelepciune, onestitate şi credinţă! Citeşte această carte şi
sfătuieşte-te cu slujitorii bisericii braşovene; ei îţi vor fi ajutoarele cele
mai de nădejde întru îndreptarea bisericii tale.» Aşa s-a întâmplat că la
Sibiu s-a înfăptuit Reforma – către sfârşitul anului 1543 – tot după
îndreptarul braşovean.”31 Astfel, „mişcarea reformatoare din Braşov a
fost impulsul pentru preluarea ideilor Reformei protestante de către bis-
ericile catolice din toată Transilvania.”32
Reforma de la Braşov a avut la baza ei reforma educaţională de
tip umanist, a fost susţinută de întreaga populaţie săsească, fără nicio
31.
Nussbächer, p.87.
32.
Informaţie preluată din cadrul expoziţiei „Reforma în Europa de Est” de la
Biserica Neagră, Braşov, 23 Mai 2017.

111
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

împotrivire pe plan politic sau social, şi, nu în ultimul rând, a fost apro-
bată cu mare bucurie de către însuşi Martin Luther. Prin publicarea de
noi materiale şcolare, Honterus a implementat idei protestante care, mai
târziu, s-au dezvoltat şi pe plan religios. Reforma de la Braşov a fost un
succes atât pe plan educaţional, cât şi pe plan spiritual. Astfel, Honterus
şi-a câştigat un loc de cinste în galeria marilor reformatori ai Europei
secolului al XVI-lea.
Honterus este cel mai de seamă cărturar şi teolog braşovean.
Rolul său în răspândirea Reformei bisericeşti din secolul al XVI-lea este
de neegalat. De asemenea, Honterus reprezintă „idealul cărturarului
umanist universal”33 datorită influenţei sale umaniste asupra întregului
continent european. Moartea sa, petrecută în anul 1549, a marcat finalul
unei ere de aur din istoria Braşovului, după cum a scris organistul
braşovean Hieronymus Ostermeyer în cronica sa:
În ziua de 23 ianuarie, la amiază, la orele 12, s-a petrecut din
această lume vrednicul, de Dumnezeu temătorul magistru
Johannes Honterus, preot în Braşov. Acest bărbat a fost
chemat să-şi slujească patria, să revendice şi să promoveze
ceea ce era de folos acesteia. Căci, cel dintâi, a împământenit
pe aceste meleaguri dreapta învăţătură a sfintei evanghelii şi
a slujbei bisericeşti; a îndreptat şcolile întru folosul celor
tineri şi tiparniţă a ridicat (...) În puţine vorbe: smerit,
evlavios, învăţat, cuviincios, nedispreţuind pe nimeni şi, mai
presus de toate, păstor devotat turmei sale.34

33.
Informaţie preluată din cadrul expoziţiei „Reforma în Europa de Est” de la
Biserica Neagră, Braşov, 23 Mai 2017.
34.
Nussbächer, 102.

112
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

Reforma protestantă nu a fost izolată de restul Transilvaniei şi nu

s-a oprit la zidurile cetăţii Braşovului. Din contră, aceasta s-a răspândit şi
în afara lui, având impact asupra locuitorilor întregii Ţări a Bârsei, atât
asupra saşilor, cât şi asupra românilor.
În continuare, lucrarea de faţă va prezenta influenţa pe care Re-
forma a avut-o în afara zidurilor cetăţii, şi anume modul cum au pătruns
şi s-au manifestat ideile protestante în viaţa românilor din Scheii
Braşovului. Înainte de a vorbi despre activitatea Diaconului Coresi în
calitate de tipograf şi de promotor al scrierilor creştine româneşti, este
important de subliniat statutul politic al românilor din Transilvania sec-
olului al XVI-lea.

Diaconul Coresi şi influenţa tiparului românesc

Context istoric
Este bine cunoscut faptul că, la momentul Reformei, se aflau trei
etnii principale pe teritoriul ardelenesc – saşii, maghiarii şi românii. Un
aspect interesant este acela că, în urma Reformei, fiecare etnie şi-a urmat
popriul drum. Conform afirmaţiilor lui Neagu Djuvara, „elementul etnic
[a jucat] un rol determinant”35 în felul în care locuitorii spaţiului ardele-
nesc şi-au practicat credinţa creştină în urma Reformei. Toţi saşii s-au
convertit la credinţa luterană, maghiarii fie au devenit protestanţi (ur-

35.
Djuvara, Neagu, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Bucureşti,
Humanitas, 2002, p. 123.

113
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

mând ideile reformatoare ale lui Calvin), fie au rămas catolici, în timp ce

majoritatea românilor au rămas fideli credinţei ortodoxe.36
Transilvania devenise un teritoriu mixt din punct de vedere con-
fesional, ceea ce, în mod normal, ar fi putut provoca neînţelegeri pe plan
politic, după cum se observă că s-a petrecut în Europa occidentală a sec-
olului al XVI-lea. Cu toate acestea, mulţi istorici străini privesc Transilva-
nia ca fiind o excepţie de la regulă, datorită faptului că, în urma Dietei
din 1542,37 noile religii protestante au fost oficial recunoscute de către
stat, iar Transilvania devenise astfel prima ţară europeană care s-a bucu-
rat de un pluralism religios protestant paşnic în interiorul graniţelor ei.
Conform lui Károly Kocsis, în Transilvania „s-au stabilit drepturi
egale pentru biserica luterană - în raport cu biserica catolică - în 155738,
pentru biserica de rit calvin în 1564, iar pentru cea unitariană în 1568”.39
Această situaţie este văzută de istoricii occidentali ca fiind „un fel de
oază de toleranţă religioasă, unde pot conlocui, fără să fie siliţi să-şi
36.
Nagy, Doro;ya, „Minorities Within Minority: The Contribution of
Lutheranism to the Richness of Inter-Ethnic Living Together in Transylvania
(Romania)”, Exchange 36, No. 4, Brill Academic Publishers, 2007, p. 400.
37.
Dieta Transilvaniei (în germană Siebenbürgischer Landtag, în maghiară Erdélyi
Dieta) întrunită de mai multe ori în această perioadă a recunoscut religiile
recepte ca fiind legale din punct de vedere politic (religia catolică, cea luterană,
cea calvină, iar mai târziu cea unitariană).
38.
Conform lui Florin Dobrei, in articolul „Ortodoxie şi Reformă în
Transilvania secolelor XVI-XVI” luteranismul a fost aprobat la Dieta de la Turda
în anul 1550. h;p://revistateologica.ro/vechi/articol.php?r=75&a=4599#_hn4
(accesat la data de 31 mai 2017).
39.
Kocsis, Károly, „Spatial and temporal changes in the relationship between
church and state in Hungary”, GeoJournal, Vol. 67, No. 4, 2006: 360.

114
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

schimbe religia, catolicul, protestantul luteran, protestantul calvinist şi

cel unitarian.”40De asemenea, Peter Schimert scrie: „Toleranţa religioasă
s-a manifestat în Transilvania nu pentru că majoritatea populaţiei a sub-
scris la teoria toleranţei ca benefică din punct de vedere social, ci pentru
că o necesitate reală a impus tolerarea altor opinii religioase.”41
Ar mai fi un motiv pentru care toleranţa religioasă a fost necesară
în Transilvania – faptul că acest teritoriu se afla la răscruce de drumuri
între catolicismul occidental, ortodoxismul răsăritean şi Imperiul
Otoman, iar locuitorii de aici nu îşi puteau permite, din punct de vedere
politico-economic, să se lupte între ei din motive religioase. Transilvania
a trebuit să rămână fermă în credinţa creştină (cu toate ramurile ei) pen-
tru a-şi întări politica împotriva invadatorilor străini.
Cu toate că toleranţa religioasă în rândul confesiunilor menţion-
ate mai sus a fost de admirat, românii ortodocşi nu s-au bucurat de ace-
leaşi drepturi din punct de vedere politic, social sau religios. Ce s-a în-
tâmplat de fapt în cadrul adunărilor Dietei Transilvaniei din acea
perioadă şi ce rol au jucat românii ortodocşi în contextul toleranţei
religioase?
Istoricul Ioan-Aurel Pop menţionează evenimentele petrecute la
aceste adunări ale Dietei în monografia sa Istoria Transilvaniei (2013):

În fapt, simplificând lucrurile, s-a petrecut următorul

40.
Djuvara, Neagu, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Bucureşti,
Humanitas, 2002, p. 124.
41.
Schimert, Peter, „Transylvania”, în The Oxford Encyclopedia of the Reformation,
ed. Hans J. Hillerbrand, New York, Oxford University Press, 1996, p. 171.

115
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

fenomen: stările, reprezentând, probabil, cam o treime din

populaţia Transilvaniei şi devenite în mare măsură
protestante (reformate), s-au întrunit de câteva ori în Dietă
(adunarea ţării) şi au decis să recunoască drept legale şi
confesiunile (credinţele) născute prin Reformă. (...) Marea
masă a românilor şi credinţa lor ortodoxă rămân mai departe
în afara cadrului oficial, fără nicio reprezentare în Dietă,
acceptaţi doar ca forţă de muncă iehină şi ca purtători
principali ai sarcinilor publice (muncile cele mai grele, plata
impozitelor, slujba la oaste etc). De aceea, prin «toleranţa»
de-atunci nu trebuie să înţelegem altceva decât a fost.
Această «toleranţă» nu putea fi decât limitată, în spiritul
epocii, şi nu al principiilor de democraţie modernă, cum
încearcă s-o înfăţişeze unii prea entuziaşti exegeţi.42

După cum se poate observa în relatarea istoricului Ioan-Aurel

Pop, românii nu erau respectaţi de către liderii lor de etnie săsească sau
maghiară. În ciuda faptului că românii ortodocşi „constituiau majori-
tatea populaţiei”43 ei nu aveau putere şi nici nu participau la
evenimentele majore în care se decidea soarta ţării, cum era şi cazul în-
trunirilor Dietei Transilvaniei. Puterea politică aparţinea minorităţilor,
care s-au convertit în scurt timp la protestantism la începutul anilor
1520. Totuşi conducătorii politici nu au oprit procesul prin care învăţă-

42.
Pop, Ioan-Aurel, Istoria Transilvaniei, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2013, p.
89.
43.
Pope, Earl A., „Protestantism in Romania”, în Protestantism and Politics in
Eastern Europe and Russia, Vol. III, ed. Sabrina Petra Ramet, Durham, Duke
University Press, 1992, 160.

116
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

turile teologilor protestanţi germani au atins inimile românilor. Unii din-

tre ei s-au convertit de bunăvoie la noua credinţă - un număr mic de is-
torici recunoaşte prezenţa unei biserici româneşti reformate în
Transilvania secolului al XVI-lea, care era „organizată sub conducerea
unor episcopi români, care îşi aveau propriile biserici şi şcoli, şi care
foloseau limba română în slujbele de închinare reformate”.44 Prin ur-
mare, mişcarea reformatoare nu s-a oprit la zidurile oraşului Braşov; ea a
trecut peste barierele culturale etnice şi, în final, a atins şi inimile locuito-
rilor români.

Relaţiile inter-confesionale de la Braşov

În afara zidurilor Braşovului, comunitatea românească locuia
într-o suburbie culturală plină de viaţă, cunoscută sub numele de Scheii
Braşovului. Credinţa ortodoxă a acestor locuitori s-a concentrat în jurul
bisericii Sf. Nicolae şi, de asemenea, a şcolii aflate în vecinătate. Limba
principală în care se desfăşura liturghia ortodoxă era slavona, iar înainte
de secolul al XVI-lea nu au existat scrieri în limba română pentru creş-
tinii români.
În ciuda organizării politice, zidurile cetăţii Braşovului nu i-au
izolat pe români de saşi. Deşi majoritatea creştinilor ortodocşi au rămas
credincioşi rădăcinilor lor, primele lucrări liturgice au fost publicate în
limba română în secolul al XVI-lea de către Diaconul Coresi, un tipograf

44.
Hancock-Ştefan, George, Impactul Reformei asupra românilor între 1517-1645,
Oradea: Editura Cartea Creştină, 2015, p. 68.

117
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

prolific care s-a mutat în Scheii Braşovului în 1559 pentru a înfiinţa acolo
o tipografie. Nu există dovezi istorice care să ateste o eventuală întâlnire
dintre Coresi şi Honterus; Honterus a murit în 1549, cu 10 ani înainte de
mutarea permanentă a lui Coresi în Schei, însă tipograful român făcuse
mai multe călătorii în comunitatea săsească din cetatea Braşovului în
timpul vieţii lui.
Tipografia românească înfiinţată de el a publicat atât lucrări
protestante, cât şi ortodoxe în limba română, deşi limba oficială a bis-
ericii era încă slavona. Istoricii nu sunt unanimi în a-l considera pe Core-
si ortodox sau protestant. Izvoarele istorice primare nu menţionează
aderenţa lui religioasă; în prefeţele lui, tipograful român nu susţine nici-
una dintre tradiţii. Se poate afirma cu destulă încredere că el a fost doar
un întreprinzător; toleranţa religioasă transilvăneană i-a permis lui Core-
si să colaboreze atât cu biserica ortodoxă, cât şi cu cea protestantă prin
intermediul publicaţiilor lui. Atât oficialităţile săseşti, cât şi clericii
ortodocşi i-au cerut lui Coresi să publice lucrări în limba română. Lu-
crările executate la tipografia lui reflectă prezenţa unui grup activ de
români protestanţi, care solicitau intens scrieri creştine în limba română.
Unii cercetători, cum este şi istoricul britanic Dennis Deletant,
cred că oficialităţile săseşti din Braşov au susţinut financiar publicarea
de cărţi româneşti în Schei:
În 1559 sau 1560 [Coresi] a încheiat publicarea Catehismului
luteran (Întrebare creştinească) în limba română. Acesta a
fost urmat de ediţii ale evangheliilor (Evangheliarul) în
limba română (1561) şi în slavona bisericească (1562), ambele

118
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

solicitate de Johann Benkner.45

Comerţul a fost o verigă vitală între cele două comunităţi, iar la

începutul erei moderne au existat la Braşov din ce în ce mai multe co-
laborări între români şi saşi. Sursele istorice primare atestă faptul că
Benkner era primarul luteran al Braşovului la mijlocul secolului al XVI-
lea şi a fost cunoscut în special pentru sprijinul acordat tipăririi de către
Coresi a lucrărilor cu caracter religios în limba română.46 Conducătorul
de origine săsească al Braşovului a încurajat astfel folosirea limbii
române de către locuitorii din afara cetăţii. Există dovezi istorice care
susţin fatpul că primarul Benkner l-a ajutat pe Coresi să publice cărţi
româneşti la tipografia lui Honterus situată în Braşov.47
Reforma a avut o influenţă şi asupra românilor, schimbând mod-
ul lor de interacţiune cu Scriptura. Prima lucrare publicată de Coresi
după mutarea sa în Scheii Braşovului a fost Catehismul românesc (1560),
ea fiind finanţată de către primarul sas Benkner. Unii cercetători sunt de
părere că această lucrare „a reprezentat o traducere [exactă] a Catehis-

45.
Deletant, Dennis, „A Survey of Rumanian Presses and Printing in the
Sixteenth Century”, The Slavonic and East European Review, Vol. 53, No. 131, 1975,
165.
46.
A se vedea mai multe detalii în cartea lui Ion Gheţie Diaconul Coresi şi
îzbânda scrisului în limba română, Bucureşti, Editura Minerva, 1994.
47.
În prefaţa la lucrarea lui în limba română Carte cu învăţătură, Coresi a scris
că aceasta a fost publicată „în cetate la Braşov,” şi nu în afara zidurilor cetăţii.
Vezi Coresi, Diaconul, Carte cu învăţătură (1581), Vol. 1. ed. de Sextil Puşcariu şi
Alexie Procopovici, Bucureşti, Atelierele Grafice Socec & Co., Societate
Anonimă, 1914, p. 1.

119
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

mului luteran german (1529)”,48 alţii cred că, dimpotrivă, aceasta „a fost
revizuită în spirit ortodox”.49 În orice caz, Reformei i se datorează faptul
că românii aveau de-acum un catehism al lor, și totodată li s-a oferit
Tetraevanghelul,50 publicat de către Coresi în limba română, la un an după
apariţia catehismului.
Mulţi români au considerat Reforma ca fiind o influenţă străină
negativă care nu avea ce să caute în viaţa creştinilor ortodocşi. Deşi acest
lucru este adevărat într-o anumită măsură, şi ţinând cont de faptul că
majoritatea locuitorilor români se declară azi ortodocşi (86% conform re-
censământului populaţiei din 2011)51, există totuşi un aspect în care Re-
forma a avut impact direct și imediat asupra românilor din secolul al
XVI-lea – tipărirea cărţilor sacre în limba română. Se poate presupune că
singurul scop al Reformei a fost convertirea non-protestanţilor la „ade-
vărata credinţă”, însă scopul reformatorilor a fost şi acela de a oferi
oamenilor Cuvântul lui Dumnezeu în propriile lor limbi materne.
Cu toate că populaţia ortodoxă nu s-a convertit în marea ei ma-
joritate la luteranism sau calvinism, faptul că în secolul al XVI-lea a în-

48.
Gheţie, Ion, Diaconul Coresi şi izbânda scrisului în limba română, 63.
49.
Ibid, 64.
50.
Coresi, Diaconul, Florica Dimitrescu,Tetraevanghelul tipărit de Coresi, Braşov,
1560-1561, comparat cu Evangheliarul lui Radu de la Măniceşti, 1574. Ediţie
alcătuită din [introducere, text şi facsimile] de Florica Dimitrescu, Institutul de
lingvistică din Bucureşti. Bucure,ti, Editura Academiei Republicii Populare
Romîne, 1963.
51.
Negruţi, Sorin, “Evoluţia structurii confesionale din România de la 1859
până în prezent,” în Revista Română de Statistică, Supliment nr. 6, 2014.

120
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

ceput să aibă acces la tipărituri în limba română a reflectat succesul scop-

ului original al Reformei. La început, biserica ortodoxă răsăriteană nu a
acceptat scrierile în limba vorbită deoarce credea că limba română nu
este destul de elegantă pentru a fi folosită într-un cadru sacru. Biserica
ortodoxă răsăriteană a continuat să-şi desfăşoare slujbele în slavonă încă
o bună perioadă de timp, până când s-a putut face trecerea în mod ofi-
cial la limba română. Totuşi se poate afirma faptul că, graţie Reformei,
românii din Schei au început să aibă treptat acces la scrieri creştine şi
părţi ale Scripturii în propria lor limbă, finanţate de primarul luteran al
Braşovului şi publicate de Diaconul Coresi în tipografia din Scheii
Braşovului.

Concluzie
Istoria Reformei din Transilvania poate fi analizată din mai multe
perspective istoriografice – (1) din perspectiva occidentală, care nu a
avut un acces permanent la izvoare istorice din cauza barierelor lingvis-
tice şi a Războiului Rece, (2) din perspectiva săsească, în care personajul
principal este şi va rămâne în continuare Johannes Honterus, (3) din per-
spectiva maghiară care, din cauza dezacordurilor cu privire la geneza
popoarelor român şi maghiar, nu este tot timpul în rezonanţă cu con-
cluziile cercetărilor româneşti, (4) din perspectiva românească ortodoxă
care, după George Hancock-Ştefan, priveşte Reforma ca fiind o „marfă
de import” şi (5) din perspectiva românească (neo)protestantă, care abia

121
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

recent a început să-şi facă cunoscute cercetările pe plan academic naţion-

al şi internaţional.
De-a lungul timpului, fiecare dintre aceste categorii şi-a exprimat
punctul de vedere fie subiectiv sau obiectiv, pozitiv sau negativ, fie
având o oarecare agendă politică în spatele relatărilor. Este nevoie de o
punte de legătură la nivel academic care să lege toate aceste perspective
istoriografice. O istorie atât de complexă cum este cea a Reformei din
Transilvania nu se poate relata doar dintr-un singur punct de vedere, ci
este necesară o colaborare academică susţinută între istoricii din Româ-
nia, indiferent de confesiune - (neo)protestanţi sau ortodocşi -, ori de et-
nie - români, germani sau maghiari - şi, desigur, istoricii din afara
graniţelor ţării noastre.
În general, istoria Reformei din Transilvania este relatată în con-
textul altor reforme din Europa de Est, dar aceasta nu a fost străină de
evenimentele petrecute pe plan religios în Germania secolului al XVI-lea.
Viaţa şi activitatea lui Honterus este o imagine a felului în care Reforma
braşoveană s-a desfăşurat conform standardelor europene, pornind de la
o reformă umanistă şi culminând cu oficializarea Reformei luterane în
luna octombrie a anului 1542. Latura umanistă a lui Honterus a avut un
impact enorm asupra lumii academice europene, pornind de la succesul
internaţional al enciclopediei sale, Rudimenta Cosmographica. De aseme-
nea, Honterus a călătorit în multe centre culturale umaniste europene
unde a susţinut prelegeri şi unde a colaborat cu alţi umanişti de seamă.
După ce s-a întors în oraşul său natal, în timp ce lucra la înnoirea pro-

122
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

gramei şcolare locale, Honterus a împletit umanismul cu protestantismul

în manualele pe care le-a publicat. Astfel, tiparul a avut un rol decisiv în
promovarea protestantismului la Braşov, în acelaşi mod cum rolul aces-
tuia s-a manifestat şi în Europa occidentală.
După oficializarea Reformei protestante la Braşov de către Hon-
terus în luna octombrie a anului 1542, saşii transilvăneni au continuat să
fie în contact atât unii cu alţii, cât şi cu reformatorii occidentali. Însuşi
Martin Luther a lăudat activitatea lui Honterus şi a recomandat-o drept
exemplu altor preoţi transilvăneni, precum Ma;hias Ramser de la Sibiu.
De asemenea, Philipp Melanchthon i-a oferit Reformei honteriene o crit-
ică foarte pozitivă în prefaţa sa la Reformationbüchlein, ediţia Wi;enberg.
Reforma braşoveană a fost astfel aprobată oficial de către marii lideri ai
Reformei europene.
Reforma protestantă transilvăneană nu s-a oprit la marginea
cetăţii Braşovului, ci, dimpotrivă, aceasta s-a răspândit şi printre românii
aşezaţi în afara zidurilor, creând anumite tensiuni între conducătorii bis-
ericii ortodoxe şi poporul de rând. Dacă Reforma promova ideea accesu-
lui la Cuvântul lui Dumnezeu în limba maternă, biserica ortodoxă
română a rămas fidelă tradiţiei slavone, schimbându-şi limba liturghiei
abia după o perioadă mai lungă de timp, abia în perioada domniei lui
Alexandru Ioan Cuza având loc oficializarea ei.52 Totuşi, graţie co-
laborării dintre primarul sas braşovean Johannes Benkner şi Diaconul
52.
Stan, Lavinia and Lucian Turcescu, „The Romanian Orthodox Church: From
Nation-Building Actor to State Partner”, în Kirchliche Zeitgeschichte, Vol. 25, No.
2, Dominanta Kirchen in Europa / Dominant Churches in Europe, 2012, p. 404.

123
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

Coresi, Reforma a depăşit aceste obstacole culturale, iar datorită ei

românii au avut acces la materiale religioase în limba lor. Astfel, Refor-
ma i-a afectat în mod direct şi pe credincioşii din afara zidurilor cetăţii,
prin publicarea de catehisme, pasaje din Scriptură şi materiale liturgice
în limba română.
Cu toate că, din punct de vedere geografic, istoria Transilvaniei
aparţine estului Europei, activitatea lui Honterus - atât în calitate de
umanist, cât şi în calitate de reformator al vieţii culturale şi spirituale a
Braşovului - împreună cu activitatea lui Coresi - în calitate de tipograf al
scrierilor religioase româneşti - i-au oferit Transilvaniei dreptul de a fi in-
clusă în marea istorie a Reformei protestante vest-europene.

Anexa 1
Cronologie
1498 – Honterus se naşte la Braşov
1517 – Luther publică cele 95 de teze
1520 – Honterus merge la studii, la Viena
1520 – Scrierile lui Luther ajung în Transilvania
1522 – Honterus obţine diploma de licenţă de la Universitatea din
Viena
1525 – Honterus obţine diploma de master de la Universitatea
din Viena
1530 – Honterus publică Gramatica latină şi Rudimenta Cosmo-
graphica la Cracovia

124
 BOJOR, Raluca / Jurnal teologic Vol 17, Nr 1 (2018): 93-125.

1532 – Honterus publică prima hartă a Transilvaniei la Basel

1533 – Honterus revine la Braşov
1533-35 – Se înfiinţează prima tipografie din Braşov
1539 – Honterus tipăreşte noi materiale şcolare (39 de manuale)
1542 – Inaugurarea oficială a Reformei protestante braşovene, la
Biserica Sf. Maria
1543 – Honterus întocmeşte Reformationsbüchlein (Cartea
Reformei)
1543 – În Dieta de la Alba Iulia, delegaţia Braşovului apără
Cartea Reformei, prezentând adunării respective un document întocmit
cu multă înţelepciune de Honterus, şi are câştig de cauză
1544 – Honterus este numit preotul oraşului
1549 – Honterus moare la Braşov
1559 – Coresi vine la Braşov
1559 – Se înfiinţează o tipografie românească în Scheii Braşovului
1560 – Apare Catehismul românesc
1561 – Apare Tetraevanghelul
1583 – Coresi moare la Braşov

125