2022 - Proiect Educational Nationa Jocurile Anotimpurilor

ASOCIAȚIA PREZENTUL EDUCĂ VIITORUL
Lucrările Proiectului Educațional Național
JOCURILE ANOTIMPURILOR
Nr. 1 / 2022
ISSN 2972 – 0346

ISSN-L 2972 – 0346

Nr. 1
Iunie 2022
Editura PRINTERA
Craiova, 2022
Coordonator:
ROXANA MONICA LUPUȘOR
Colectivul de redacție:
ROXANA MONICA LUPUȘOR
Responsabilitatea pentru conținutul lucrărilor aparține, în exclusivitate, autorilor.
Editura PRINTERA, România

Str. Bucura, nr. 22, Craiova, Dolj
Tel.: 0770 632 213
edituraprintera@gmail.com
ISSN 2972 – 0346

ISSN-L 2972 – 0346
„POMUL DE VARĂ ”
Prof. înv. preșcolar LUCACI MELINDA

Liceul Teoretic „Samuil Micu”
Grădinița cu P.P. Sărmașu, Mureș
Sunt educatoare la program prelungit secția maghiară, grupa combinată din care fac parte
copii de diferite vârste de la 2,5 ani până la 6 ani. Toate activitățile trebuie în așa fel construite încât
toți copiii să aibă preocupări conform vârstei , să se simtă importanți și mai ales să se simtă fericiți în
aceste activități. Totodată trebuie urmărit și un grad de dezvoltare conform vârstei deaceea lucrările
trebuie efectuate diferențiat . Lucrul în grup ajută foarte mult copiii să se socializeze, să fie creativi,
să se joace împreună, să fie generoși, să se ajute între ei, să învețe de la unul la altul, să înțeleagă că
cei mari trebuie să ajute pe cei mici iar cei mici să înțeleagă că și ajutorul lor este important. Copiii
reușesc să se integreze mai ușor în societate mai ales cei mici și să se concetreze mai mult asupra
activităților de grădiniță. Centrele ne ajută foarte mult la dezvoltarea copiilor de diferite vârste chiar
și de diferite etnii deoarece sunt grupe în care unii copii nu cunosc lb. română sau alții nu cunosc lb.
maghiară. Ei sunt nevoiți să se comunice între ei. În săptămâna de vară intitulat ” Pomul de vară”
copiii se vor familiariza cu fructele de vară iar toată săptămâna este construit conform acestei teme.
Luni se vor deschide două centre : Construcții și Știință.
• Construcții: Pomul de vară- lucru de grup. Pe patru foi de A3 educatorea a desenat un pom
iar copiii după imaginația lor vor lipi pe acest pom diferite cutii de medicamente. După ce au
construit pomul vor lipi pe el hârtie colorată marou tip mozaic.
Fig.1, Fig 2, Fig 3
• Știință: Fructe pe pomul de vară – copiii vor primii diferite fructe de vară imprimate color
iar cei de grupa mijlocie și mare vor decupa și lipi pe pomul construit de ei iar cei mici vor
primii decupați și vor lipi.
Fig.4
Fig.1 Fig.2 Fig.3 Fig.4
Marți se vor deschide două centre: Artă/pictură și Bibliotecă

• Artă/pictură : Cireșe – pictură cu tempera -lucru individual.
Educatoarea a desenat pe fiecare foaie coșuri de fructe iar copiii cu dopuri de plută vor ștampa
cu tempera roșie cireșe și cu pensula vor ștampa frunzele verzi.
Fig.1 , Fig.2
• Bibliotecă : Biblioteca de vară- în insula de lectură amenajată de educatoare copiii vor căuta
cărți pe care vor lectura individual sau în grupuri mici. Iar educatoarea va spune o povești din
aceste cărți.
Fig.3, Fig.4
3
Miercuri se vor deschide două centre : Nisip și apă și Jocuri de masă /educative
• Nisip și apă: Insectele jucăușe- lucru individual și în grupuri mici de câte doi.
Educatoarea le va da copiilor pe tavă de plastic făină de mălai în care trebuie să deseneze cu
degetul diferite insectă de ex. buburuză, albină etc.
Fig,1
• Jocuri de masă / educative- Buburuzele pe frunză- lucru individual dar și pe grup.
Educatoarea va confecționa pentru cei de grupa mică câte o frunză mare de A4 și va lamina
cu folie iar pentru cei de grupa mare două frunze pe care va lamina unul lângă altul cu o folie
de laminat de A4. Tot educatoarea va decupa mai multe buburuze și va lamina. Copiii vor
primi într-un coș de ex. cei de grupa mică un zar cu șase puncte iar cei de grupa mare două
zaruri de câte șase puncte . Fiecare copil va arunca zarul în coș iar cei de grupa mică vor
număra punctele câte au aruncat și atâtea buburuze vor pune pe frunze.Cei mari vor arunca
două zaruri deodată și vor număra punctele aruncate sau vor socoti câte sunt în total de pe cele
două zaruri și atâtea buburuze vor pune pe frunze.
Se poate juca și altfel cu cei mari. Trebuie să arunce numai un zar iar numărul de puncte vor
împărți în două adicănumărul buburuzelor vor pune împărțite pe două frunze.
Fig.2
Fig.1 Fig.2
Joi se vor deschide două centre : Bibliotecă și Construcții

• Bibliotecă: Viața insectelor- lucru în grup . În centrul de bibliotecă copiii vor viziona film
documentar despre viața insectelor
Fig.1 , Fig.2
• Construcții: Pomi și flori de vară – lucru în grup de câte doi sau patru .
Educatoarea va da la fiecare grup câte o foaie de A3 colorat și laminat . Fiecare grup va primii
crenguțe , frunze și flori, frunze croșetate . Copiii trebuie să construiască după propia imagi-
nație peisaje cu pomi sau flori de vară.
Fig.3 , Fig.4
4
Vineri de vor deschide două centre : Joc de rol și Știință

• Joc de rol: Balul de carnaval al zânei verii - copiii vor confecționa măști de carnaval iar cu
diferite costume se vor îmbrăca pentru balul verii.
Fig.1 , Fig.2, Fig.3
• Știință : Pomul de vară – lucru individual dar și de grup. Educatoarea va confecționa din foi
A3 un pom mare laminată cu folie. Fructele de vară imprimate color , decupate și foliate copiii
trebuie să așeze în diferite zone de spațiu indicate de educatoare în comparație de pom.
Fig.4 , Fig.5
Fig.1 Fig.2 Fig.3
Fig.4 Fig.5
Bibliografie:
Toate lucrările sunt creația și inovația mea deci nu m-am inspirat din alte lecturi.
5
PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL
JOCURILE ANOTIMPURILOR - RESURSE EDUCAȚIONALE
PENTRU PREȘCOLARI ȘI ȘCOLARI MICI
ORGANIZAREA CENTRELOR DE INTERES - JOCURI PE
CENTRE DE INTERES
Prof. înv. preșcolar DINU ȘTEFANA
Grădinița cu P.P. ,,Roboțel” Constanța
Spațiul educațional sau MEDIUL DE ÎNVĂȚARE în care preșcolarii sunt primiți, se mișcă și
se joacă, este gândit și amenajat de către educatoare conform Curriculumului pentru educația timpu-
rie (aprobat prin OMEN nr. 4694/02.08.2019), precum și practicilor dezvoltate de educația timpurie
din România în ultimii ani, prin SCRISOAREA METODICĂ pentru anul școlar 2021-2022.
În concluzie, sala de grupă, sau de clasă trebuie să fie atractivă, plăcută, securizantă, funcțio-
nală, care să invite copiii la joc și activitate, unde ei să se simtă stăpâni și în siguranță. Pentru a
răspunde cerințelor de dezvoltare a copiilor în toate domeniile de dezvoltare, în scopul oferirii unor
experiențe de învățare cât mai diverse și a unor conținuturi circumscrise de cele 5 domenii experien-
țiale, spațiul sălii de grupă va fi organizat pe centre de activitate, sau centre de interes, care integrează
diferite domenii de cunoaștere și experiențe de învățare.
• BIBLIOTECĂ
• ȘTIINȚĂ
• ARTĂ
• JOC DE ROL
• JOCURI DE MASĂ
• CONSTRUCȚII
În funcție de condițiile din grădiniță, poate fi amenajat și centrul NISIP ȘI APĂ.
În aceste centre de interes se organizează jocuri și activități alese, se pot organiza activități
tematice care să contribuie la atingerea obiectivelor cadru și de referință. Prin distribuirea materialelor
pe centre de activitate, putem crea o atmosferă de învățare spontană, prin joc, pentru parcursul zi-
lei/săptămânii.
De exemplu, la centrul ,, BIBLIOTECĂ”, se plasează înscrisuri în limbile materne ale copiilor
din grupă, se pun postere, desene, cărți cu povești, CD-uri cu jocuri, cântece sau povești, seturi de
imagini care să vorbească despre diversitate și unitate culturală și geografică.
La centrul BIBLIOTECA ,copiii desfășoară activități din sfera limbajului și a comunicării, un
centru foarte important, având în vedere următoarele aspecte:
• Se îmbogățesc cunoștințele despre lume și își extind vocabularul.
• Se dezvoltă cursivitatea, coerența exprimării, capacitatea de relatare a evenimentelor, de po-
vestire, de recitare de poezii, de compunere de poezii sau ghicitori, de creare de povești noi
după diverse imagini.
• Se încurajează dorința copilului de a citi (imagini).
• Se dezvoltă imaginația prin povestiri și repovestiri, convorbiri, crearea de cărticele, jocuri
de rol sau dramatizări.
• Se cultivă interesul și respectful față de carte.
Centrul de activitate BIBLIOTECA se stabilește într-un colț cât mai intim și relaxant, mai
departe de centrele active( Construcții, Joc de rol).
Copiii pot îndeplini sarcini la centrele de interes în funcție de tema parcursă și de anotimp. Se
evită abundența și supraîncărcarea de materiale la centrele de interes. Spațiul de care dispun copiii
trebuie să fie curat, util, interactiv, estetic, flexibil, adecvat la sarcinile gândite în raport cu curriculu-
mul specific, un spațiu care vorbește despre valori ale societății.
Bibligrafie:
CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE, Aprobat prin OMEN nr.4694/2.08.2019,
SCRISOAREA METODICĂ PENTRU ANUL ȘCOLAR 2021-2022.
6
RECUNOAȘTE ANOTIMPURILE
(JOC DIDACTIC INTERDISCIPLINAR)
Prof. înv. preșcolar GLODEAN IULIA
Școala Gimnazială Valea Vișeului
Grădinița cu P.N. Bistra, Maramureș
Jocul didactic interdisciplinar este o activitate în care se îmbină sarcini didactice din dome-
nii de cunoaștere diverse, de obicei două-trei domenii, într-o structură unitară, axată pe învățare, în
condiții agreabile, relaxante, fără conștientizarea de către copii a efortului intelectual depus. El im-
primă activității didactice un caracter dinamic şi atrăgător, induce o stare de bucurie şi de destindere
care previne monotonia şi oboseala şi fortifică energiile intelectuale şi fizice ale elevilor.
Conţinutul jocului reprezintă cunoştinţele, în majoritate asimilate anterior, în grade diferite,
în funcţie de acestea jocul având menirea de a le consolida şi a le verifica.
Sarcina didactică este problema intelectuală centrală pe care copiii trebuie să o rezolve. Sarcina
didactică declanşează operaţii intelectuale precum: recunoaştere, descriere, reconstituire, comparaţie.
Regulile jocului concretizează sarcina didactică; arată cum trebuie rezolvată problema inte-
lectuală; arată căile de organizare a acţiunii ludice. Regulile jocului sunt cerinţele care dirijează acţiu-
nile copiilor; indică acţiunile de joc şi succesiunea lor, reglementează distribuirea rolurilor şi relaţiilor
dintre copii, stimulează sau inhibă manifestările comportamentale ale participanţilor la joc.
Elementele de joc (acţiunile sau procedeele de joc) sunt mijloace prin care jocul devine o
acţiune plăcută, distractivă, relaxantă. Ele antrenează copiii la o activitate intelectuală al cărei efort
nu este conştientizat, ele dinamizează participarea şi favorizează obţinerea performanţelor.
Materialul didactic trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: accesibilitate, adecvare la
conţinutul jocului, simplitate, claritate, atractivitate, vizibilitate din orice poziţie, valoare artistică.
RECUNOAȘTE ANOTIMPURILE
- joc didactic interdisciplinar -
Scopul:
• -verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor despre cele patru anotimpuri;
Obiective operationale:
• -să aşeze pe panourile ce reprezintă cele patru anotimpuri imaginile ce simbolizează feno-
mene şi elemente ale naturii şi activităţi ale omului caracteristice fiecărui anotimp, motivând
alegerea;
• -să identifice elementele care nu aparţin anotimpului respectiv, pe baza cunoştinţelor acu-
mulate anterior;
• -să recunoască poeziile sau cântecele începute de educatoare;
Sarcini didactice:
• -completarea celor patru tablouri, reprezentând anotimpurile, cu elementele specifice naturii;
• -descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv;
• -să mimeze fenomene ale naturii şi să imite onomatopee specifice acestora.
Reguli de joc:
• -copiii aleg, pe rând câte un cartonaş cu aspecte ale naturii şi-l aşează în dreptul anotimpului
la care se potriveşte şi motivează aşezarea la locul respectiv;
• -copiii ascultă poezia sau cântecul început de educatoare, îl recunosc, apoi continuă ei să-l
redea corect şi expresiv.
Elemente de joc:surpriză;-mişcare;-aplauze
Material didactic:
• -patru imagini reprezentând anotimpurile;
• -jetoane cu elemente din natură
• -fişe individuale
• -carioci, creioane colorate
7
Desfăşurarea jocului
• Copiii sunt aşezaţi în semicerc, în faţă pe panouri se află cele patru tablouri.
• Pe masă au jetoane reprezentând caracteristici ale anotimpurilor.
• După stabilirea ordinii fiecărui anotimp, copiii vor veni, pe rând la masa cu jetoane, vor alege
unul şi-l vor aşeza la anotimpul potrivit, motivând aşezarea (de exemplu: ,,Am aşezat imagi-
nea cu … la anotimpul ….. pentru că este ….”).
• Pentru diversificare şi pentru crearea unei bune dispoziţii, se pot alterna fragmente de poezii
cu fragmente de cântece despre natură. Copiii trebuie să recunoască cântecele sau poeziile şi
să continue reproducerea lor.
• Copiii primesc o fişă individuală în care trebuie să completeze fiecare copac cu caracteristi-
cile specifice fiecărui anotimp.
VARA
Cu firea ei cea arzătoare
Sosit-a vara înapoi.
Toţi pomii sunt în sărbătoare,
În tei stă floare lângă floare...
E dulce vara pe la noi!
TOAMNA
Toamna, tu ne-aduci
Multe fructe dulci
Mere roşii şi gustoase
Pere galbene, zemoase.
IARNA
Pe obraz, pe nas, pe umăr,
Tot cad fulgii fără număr.
S-a oprit in palma unul,
Iute, iute pumnul
Unde-i fulgul?
S-a topit in palma mea
Ca o lacrima de nea.
PRIMĂVARA
Ghiocel, ghiocel
Mic, firav şi subţirel
Scoate capul din zăpadă
Soarele ca sa te vadă
Şi mă iartă ca-ţi ating
Clopoţelul de argint
Si mă iartă ca te rup
Mamei mele sa te duc.
8
CÂNTECE DESPRE ANOTIMPURI
A a a, acum e toamnă da Iarna a sosit in zori,

Iarba-n câmp se veştejeşte la fereastra ne-a pus flori
Frunza-n codru îngălbeneşte A sosit cu gerul ei
A a a acum e toamna da! Cu zăpadă şi polei.
E e e, plăcută vreme e Cât de veseli suntem noi
Mere, prune, nuci şi pere Că ne-aduce bulgari moi!
Noi avem după plăcere Cu zăpadă ne jucam
E e e, plăcută vreme e! Şi cu bulgări aruncăm
Înfloresc grădinile,
Ceru-i ca oglinda, Tralalalalalala!
Prin livezi albinele Cât mă bucur că-i şi vară
Şi-au pornit colinda. Tralalalalalala!
Cântă ciocârliile A sosit acuş şi vara
Imn de veselie, Tralalalalalala!
Fluturii cu miile Mie-mi place numai vara
Joacă pe câmpie. Căci merg la plajă cu mama
Tralalalalalala!
Numele şi prenumele…………………….. Data………………

Sarcina didactică: Completează fiecare copac cu caracteristicile fiecărui anotimp
Bibliografie:
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Anotimp
2. http://www.universdecopil.ro/legenda-anotimpurilor.html
9
METODE, PROCEDEE ȘI TEHNICI INOVATIVE
UTILIZATE LA CLASĂ ÎN ACTIVITATEA DE CONSILIERE
PSIHOPEDAGOGICĂ-PROIECTUL R.E.S.T.A.R.T.
Prof. BERDILĂ ANICA

Școala Gimnazială Nr. 28 Galați
Scopul proiectul R.E.S.T.A.R.T. - construirea acelei clase în care elevii sunt în armonie unii
cu alții, socializează, se respectă și în care nu există bullying.
În activitățile de învățare experiențială desfășurate cu elevii am urmărit:
-comunicarea asertivă; -educația emoțională; -combaterea bulling-ului.
Bullying-ul este vast răspândit, dar nu multă lume vorbește despre consecințele sale sau despre
metodele de oprire sau ameliorare a bullying-ului. Nu există termen echivalent în limba română, însă
poate fi asociat cu termenii ca intimidare, terorizare, etichetare, batjocură. Ca o mică explicație: ‘bul-
lying’ se referă la comportament și ‘bully’ se referă la agresor.
Ce este bullying-ul? Bullying-ul este un comportament intenționat, de intimidare, care apare în
mod repetat și are la bază o percepție a unui dezechilibru de forțe. De multe ori, victima este percepută
drept vulnerabilă (provenind din alt mediu social, este percepută ca ‘diferită’ etc) și/sau având dificultăți
în a face față acestui comportament. Pe de altă parte, prin intimidare bully-ul se simte în control.
Care sunt cauzele bullying-ului? Acestea sunt multiple si trebuie considerate la nivel indivi-
dual. De multe ori, ‘bully-ul’ trăiește într-un mediu nesigur acasă și poate el însuși este victima abu-
zului în familie. De asemenea, riscul de abandon școlar și/sau probleme mai târziu în viață este mai
mare în această categorie. Mesajul meu este sa nu generalizăm și să încercăm să înțelegem ce este în
spatele acestor probleme. Bullying-ul nu trebuie acceptat, iar bully-ul poate are nevoie de ajutor.
Care este diferența dintre bullying și comportamentul ,,normal”? Răspunsul succint ar fi că
această diferență constă în intenția comportamentului și efectul negativ asupra victimei. Copiii și
adolescenții învață să ,,navigheze” relațiile interumane și acest proces poate să includă certuri, alianțe
sau neînțelegeri. Acest lucru este normal. Atunci când cineva este rănit (emoțional sau fizic) în mod
intenționat și repetat, vorbim de bullying.
Care sunt tipurile de bullying? Există mai multe tipuri care pot să apară împreună sau izolat: ver-
bal, fizic, emoțional sau cyberbullying. Verbal constă în: jigniri, insulte, amenințari, porecle sau denigrare.
Fizic constă în: bătăi, tras de păr, îmbrânciri, loviri șamd. Emoțional: răspândirea de zvonuri, exluderea
victimei din grupuri de socializare, încurajarea altor persoane să nu vorbească cu victima șamd. Cyber-
bullying: comentarii negative online, mesaje de denigrare, trimiterea de mesaje abuzive șamd.
Care sunt efectele bullying-ului? Cele vizibile sunt legate de bullyingul fizic: efecte directe:
vânătăi, zgârieturi, răni; sau indirecte: caiete rupte, obiecte distruse sau furate (de ex. copilul se în-
toarce acasă fără ceas sau fără telefonul mobil). În cele mai multe cazuri, efectele bullyingului sunt
la nivel emoțional. Ele pot să includă: stimă de sine redusă, anxietate, depresie, randament școlar
redus, ideație suicidară, tulburări de alimentație, rușine. Victima se simte neputincioasă și singură.
Aceste consecințe pot fi pe termen scurt, mediu și lung, depinzând de durata bullying-ului, suportul
familial/școlar și de reziliența individuală. Sunt multiple studii de cercetare care arată că persoanele
care au fost victimele bullying-ul sunt mai predispuse în viața adultă la probleme psihiatrice, precum
tulburare depresivă sau anxietate.
Cum recunoaștem dacă cineva este victima bullying-ului? Modificări comportamental- emo-
ționale bruște: refuz școlar, furie, izolare socială, tristețe. Copiii mai mici se pot plânge de dureri care
nu au cauza medicală, de exemplu dureri de cap sau de burtă. Aceste dureri sunt legate de nivelul de
stres și cei mici sunt chinuiți de aceste simptome (NU le ,,inventează’). Schimbări bruște ale cercului
de prieteni. Reacții emoționale negative după timp-ul petrecut online.
Mesaje pentru elevi:
Dacă sunteți victime ale bullying-ului, cereți ajutor familiei, profesorilor și chiar autorităților.
Nu rămâneți izolați! Este dreptul vostru să trăiți într-un mediu sigur. Nu sunteți singurii care trec prin
aceste momente!
10
Dacă sunteți martori ai bullying-ului, nu rămâneți tăcuți. Știu că vă e frică să nu fiți și voi
victime, dar ajutându-vă colegii veți da un exemplu bun. Nu uitați ca majoritatea persoanelor sunt
împotriva acestui comportament.
Dacă ați tratat pe cineva cu răutate, opriți-vă! Întrebați-vă de unde provine această furie și
accesați ajutor-ul necesar. Gândiți-va cum v-ați simți daca cineva drag ar fi tratat în așa fel! Cereți-
vă scuze (indiferent de vârstă) și recâștigați-vă respectul celorlalți.
Concluzii 1. Este datoria tuturor să identifice, raporteze și să oprească bullying-ul (elevi, pro-
fesori, părinți și autorități). 2. Bullying-ul poate fi oprit doar prin efortul colectiv.3. Atât victima cât
si ‘bully-ul’ au nevoie de ajutor multidisciplinar: psihologic, școlar și familal. Victimele ar trebui să
fie ajutate să proceseze traumele emoționale și să își recapete încrederea în sine. Acest lucru se poate
face dacă se simt în siguranță, atât la școală cât și acasă. Bully-ul ar trebui să fie ajutat să înțeleagă
de ce nu este acceptabil un astfel de comportament, dar și să aibă ocazia să discute despre propriile
probleme. 4. Respectul ar trebui sa fie reciproc, 11ndifferent de rasă, accent, religie, apartenență so-
cială, abilități școlare șamd. Respectându-ne reciproc vom trăi într-o lume mai bună.
Bibliografie:
1. https://edu.sellification.org/produs/106/proiectul-restart
2. https://www.parintiicerschimbare.ro/bullying-definitie-forme-metode-de-combatere/
3. https://www.kidscape.org.uk/
4. https://youtu.be/4mrE5zgEvt4
11
ANOTIMPURILE ȘI JOCURILE LOR PENTRU ȘCOLARII MICI
Prof. înv. primar VASILE VASILICA- MĂDĂLINA
Liceul „Carol I” Plopeni, Prahova
Iarnă, primăvară, vară, toamnă! Învățarea despre anotimpuri este distractivă folosind aceste
activități școlare. Activitățile legate de cele patru anotimpuri pot fi folosite pentru a-i învăța pe elevi
despre schimbările de vreme care apar pe tot parcursul anului.
Din astfel de jocuri, elevii, află doar modul în care este organizat anul. Utilizând aceste acti-
vități, școlarii vor învăța despre cele patru anotimpuri. Ei vor afla numele anotimpurilor, vremea tipică
și alte caracteristici distinctive ale fiecărui sezon.
Pentru o mai atractivă abordare putem folosi cântecele, fie cele existente deja ori altele inven-
tate de noi.
În continuare, aş vrea să descriu un joc, pe care îl desfăşor la clasa pregătitoare.
„Anotimpurile” - Joc didactic
Pentru desfășurarea frontală a jocului am pregătit 32 de elemente astfel încât fiecare copil
din clasă să poată participa la joc:
• 4 cartonașe cu denumirile celor patru anotimpuri și pentru fiecare câte o ghicitoare;
• 12 cartonașe cu denumirile lunilor anului și 12 enunțuri pentru identificarea fiecărei luni a
anului;
• 12 simboluri (imagini reprezentative), câte trei pentru fiecare anotimp;
• 4 texte referitoare la cele patru anotimpuri.
Desfășurarea jocului:
Patru copii vor veni în fața clasei și vor alege câte un cartonaș pe care este scrisă denumirea
unui anotimp. Vor asculta cu atenție fiecare ghicitoare și vor răspunde atunci când răspunsul ghicitorii
este anotimpul scris cartonaș. Cartonașele se afișează la tablă.
Se prezintă pe scurt povestea celor patru fiice ale bătrânului an care își lăudau bogăția și fru-
musețea. Urmează cele patru texte (fără titlu) despre fiecare anotimp. Vor veni 4 copii care vor citi
pe rând câte un text, ceilalți recunosc anotimpul prezentat în text, se completează titlul cu denumirea
anotimpului și se afișează la tablă în dreptul denumirii anotimpului corespunzător textului.
Următorii 12 copii vor primi câte un cartonaș cu fiecare lună a anului. Ca și în cazul anotim-
purilor, se citește un enunț cu un eveniment specific lunii respective. Copilul care are cartonașul co-
respunzător vine la tablă și îl așază în dreptul anotimpului potrivit.
Se împart 12 cartonașe cu simboluri pentru fiecare anotimp copiilor care nu au răspuns. Aceș-
tia vin la tablă și așază simbolul în dreptul anotimpului potrivit.
Menționarea numărului de zile pentru fiecare lună va fi realizată prin afișarea cartonașului
cu numărul corespunzător în dreptul fiecărei luni.
Organizarea jocului în echipe:
Se împarte clasa în patru echipe, câte una pentru fiecare anotimp. Ghicitorile pot fi utilizate
înainte de începerea jocului pentru captarea atenției și anunțarea obiectivelor. Fiecare echipă își alege
un nume care să includă și denumirea anotimpului.
Se împart materialele și sarcinile de lucru. Se stabilesc rolurile copiilor în echipă pentru în-
deplinirea sarcinilor, în funcție de numărul copiilor din echipă (spre exemplu, unul se ocupă de text,
altul decorează imaginea fetei, altul alege și decupează lunile specifice anotimpului și numărul de
zile, altul selectează enunțurile care fac referire la cele trei luni ale anotimpului și le decupează; în
cazul unei clase numeroase, pentru unele sarcini vor fi numiți câte doi copii). Deși par a fi sarcini
individuale, pe parcursul realizării lor copiii vor fi sfătuiți să colaboreze cu colegii lor. Sarcinile sunt:
• Citirea textului specific anotimpului și marcarea cuvintelor care descriu anotimpul; acest
lucru îi va ajuta pe cei care vor decora imaginea fetei cu elemente specifice anotimpului;
• Decorarea imaginii fetei cu elemente specifice anotimpului (sau decuparea imaginilor pre-
gătite pentru desfășurarea frontală a jocului);
• Decuparea lunilor anului care se potrivesc anotimpului și a etichetelor cu numărul de zile
corespunzător pentru fiecare lună;
• Decuparea enunțurilor care au legătură cu anotimpul.
12
Cu excepția textului, fiecare echipă va primi aceleași materiale. Astfel, copiii vor fi puși în situația
de a analiza toate răspunsurile și de a le selecta doar pe cele corespunzătoare anotimpului echipei.
Toate elementele vor fi lipite pe un carton mare astfel încât se vor obține patru postere cu
anotimpurile. Urmează turul galeriei și prezentarea orală a rezultatelor muncii în echipă.
Alt joc despre anotimpuri, pe care îl desfăşor pentru fixarea unor noţiuni este „Roata anotim-
purilor”.
Sarcina didactică: Să răspundă corect la ghicitori; să recunoască imaginile de pe jetoane,
așezându-le pe ciorchine în dreptul anotimpului corespunzător.
Regulile de joc: Copiii vor fi împărțiți în patru echipe .Probele cuprind aceleași sarcini. Răs-
pund la întrebare copiii care sunt atinși de bagheta magică. Colegii de echipă au voie să se ajute între
ei. Fiecare răspuns corect va fi aplaudat și premiat. Câștigă echipa care adună cele mai multe puncte
și va fi premiată cu diplomă.
Varianta 1: Răspunde corect la ghicitori.
Varianta 2: Recunoaște și denumește imaginea de pe jeton. Așază jetonul pe ciorchine în drep-
tul imaginii anotimpului corespunzător.
Elemente de joc: Surpriza, aplauzele, bagheta magică , mânuirea materialului, întrecerea, re-
compensa.
Jocul reprezintă tipul fundamental al activităţii copilului. Sub influenţa lui se formează, se
dezvoltă şi se restructurează întreaga lui activitate psihică. Prin intermediul jocului, în psihicului co-
pilului se produc schimbări importante: copilul dobândeşte numeroase şi variate cunoştinţe despre
mediul înconjurător, i se dezvoltă procesele psihice de reflectare directă şi mijlocită a realităţii (per-
cepţia, reprezentările, memoria, imaginaţia, gândirea, limbajul, etc)
În jocuri intervin, se dezvoltă şi se exersează elementele creative, mobilitatea, comprehensiu-
nea gândirii, capacitatea de a imagina soluţii noi, aplicarea în practică a soluţiilor memorate şi care
sunt eficiente.
Bibliografie:
„Ghid de jocuri pentru copii”- Autori: Penelea Maricica, psihopedagog, Vadana Mona, psiholog
13
„JOCURILE ANOTIMPURILOR- RESURSE EDUCAȚIONALE
PENTRU PREȘCOLARI ȘI ȘCOLARI MICI- EXEMPLE DE
JOCURI SPECIFICE FIECĂRUI ANOTIMP”
Prof. ZOICAȘ EMANUELA
Grădinița cu P. P. „Ducky-Duck” Ploiești, Prahova
„Tot ceea ce știm, credem și gândim despre copil se reflectă în tot ceea ce facem pentru el. Cu
cât ne vom apropia mai mult de el și îl vom înțelege mai bine, cu atât vom învăța mai multe despre
ceea ce ar trebui să facem pentru a-l ajuta să crească și să se dezvolte la nivelul întregului potențial
de care dispune.”11
Perioada preșcolarității are cele mai mari influențe asupra presonalității, sensibilității, flexibi-
lității fizice. Este perioada în care se conturează premisele personalității și se așează bazele cognitive,
afectiv-motivaționale și volitiv-caracteriale.
„A fi bun este un lucru nobil, a învăța pe alții să fie buni este și mai nobil”, spunea Mark Twain.
„Prin joc, copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvoltării sale! De aceea,
jocul este cea mai eficientă formă de învățare integrată datorită naturaleței cu care copilul învață!” 2
Institutul Național pentru Cercetarea Jocului (National Institute for Play) a identificat șapte ca-
tegorii de jocuri: jocuri pentru armonizarea cu colegii, jocuri de manipulare a obiectelor, jocuri fizice și
de mișcare, jocuri de socializare, jocuri imaginare și de stimulare, jocuri de creație și jocuri bazate pe
povestiri și narațiuni (Pattern of Play - /Tipuri de jocuri –Institutul Național pentru Joc). Această clasi-
ficare face referire la toate activitățile pe care le desfășoară copiii pe parcursul întregii zile.
Jocul implică armonizarea cu cei din jur, activitățile pentru dezvoltarea motricității grosiere,
socializarea, creativitatea și relatarea poveștilor.
„Jocul este firul care leagă împreună deprinderile scris-citit, aptitudinile cognitive și deprin-
derile motrice.” 3
Lev Vîgoțki a studiat dezvoltarea umană, iar el a elaborat o teorie conform căreia cei mici
obțin performanțe superioare, atunci când participă la jocuri, mai ales la jocurile de dramatizare.
Constantin Cucoș afirma: „Nu ne putem juca sau nu putem face experiențe cu mintea și sufle-
tul copiilor. Firea omenească își are un mers firesc care trebuie cunoscut și respectat.” 4
Exemple de jocuri specifice anotimpurilor:
1. Joc: „Curcubeul florilor de primăvară”
Descrierea jocului: nivel de vârstă: 5-6 ani
Materiale folosite: jetoane cu flori de primăvară (ghiocei, ciuboțica-cucului, toporași, lalele,
zambile, narcise ) pentru toți copiii colectivului.
Cadrul didactic așază jetoanele cu flori în mijlocul semicercului pentru a putea fi vazute de
toți preșcolarii. Fiecare copil primește câte un jeton cu o floare.
În timp ce educatoarea interpretează cântecul “Flori de primăvară” (muzica Elena Ilie, versuri,
Cornelia Marta), preșcolarii care dețin jetonul cu floarea numită în cântec, se ridică în picioare. După
ce toate florile au fost denumite, cei mici cântă și dansează împreună.
2. Joc de împărtășire cu ceilalți ( moment ce face parte din cadrul Întâlnirii de dimineață):
Buburuza Zuzu le spune celor mici: „ În drum spre grădinița voastră am văzut foarte multe
flori de primăvară, frumoase, colorate, dar mai ales parfumate. Eu știu de unde vin albinele și alte
insecte, dar de unde apar florile după o iarnă geroasă? De ce nu sunt flori și iarna? Copiii se vor gândi
un moment și vor fi rugați câțiva dintre ei să răspundă.
1
„Ghid de bune practice pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani”, Ministerul Educației, Cercetării și Tinere-
tului (MECT), București, 2008, p.5
2
„Ghid de bune practice pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani”, Ministerul Educației, Cercetării și Tinere-
tului (MECT), București, 2008, p.37
3
Cindy Terebush, „Educația integrată a preșcolarilor: cum să le stimulăm mințile aflate în dezvoltare”, Educație și for-
mare, Editura TREI, trad. din limba engleză de Cristina Firoiu, București, 2020.
4
C.Cucoș, “Pedagogie”, Editura Polirom, Iași, 2000, p.60
14
3. Joc distractiv: „Păsărică, mută-ți cuibul!”
Scopul jocului: Dezvoltarea spiritului de atenție, viteza de reacție, spiritul competitiv și crea-
rea bunei dispoziţii.
Sarcina jocului: Să își găsească un cuib la semnalul cadrului didactic.
Descrierea jocului: Cei mici se grupează doi câte doi, faţă în faţă, ţinându-se de mâini. Se formează
mai multe perechi de acest fel, reprezentând cuibul. În mijloc va intra un al treilea jucător cu rolul de
“rândunică”. Un jucător rămâne fără cuib. Când educatoarea strigă: “Păsărică, mută-ți cuibul!”, preșcolarii
care se află în mijloc cu rolul de păsărele, vor porni în căutarea unui alt cuib. Astfel, jucătorul care nu a
avut cuib în prima rundă își poate găsi unul acum, altă rândunică, rămânând fără cuib.
4. Joc cu text si cant: „Țăranul e pe câmp”

Scopul jocului: Dezvoltarea spiritului de atenție, memoria, urechea muzicală și crearea bunei
dispoziţii.
Sarcina jocului: Corelarea mișcărilor cu textul și cântul versurilor.
Descrierea jocului: Jocul se bazează pe versurile cântecului „Țăranul e pe câmp”. Pentru fie-
care strofă un copil numit să fie ţăranul va alege un partener din grupul copiilor, având rolul nevestei,
la sfârşitul primei strofe. Nevasta alege un copil, rolul din următoarea strofă interpretată şi tot aşa, se
aleg jucătorii până la sfârşitul cântecului. Se va forma un şir de preșcolari care se vor ține de mâini in
interiorul cercului cântând, iar restul copiilor vor dansa în cerc în jurul familiei.
5. Descrierea jocului de grup: „Ridichea năzdrăvană”, nivel de vârstă: 3-4 ani

Copiii vor plimba mascota „Ridichea năzdrăvană”, din mână în mână, de la stanga către
dreapta. La o bătaie din palme de-a educatoarei se va schimba sensul de mers al ridichii. În cazul în
care un copil scapă ridichea din mână, el primește o sarcină de rezolvat (să bată din palme de două
ori deasupra capului, să sară ca iepurașul, să imită sunetul emis de anumite necuvântătoare).
6. Joc de mișcare: „Trage ridichea” , nivel de vârstă: 3-4 ani.

Scopul jocului: Dezvoltarea spiritului competitiv, a deprinderii de a lucra în echipă și
crearea bunei dispoziţii.
Sarcina jocului: Familiarizarea cu deprinderea motrică de tracțiune.
Descrierea jocului: Jocul se realizează prin intermediul ridichii uriașe. Colectivul de preșcolari
se împarte în două echipe egale ca număr de copii, în funcție de personajele din povestea “Ridichea
uriașă”. La comanda „Trage ridichea” copiii apucă de capătul funiei și o trag. Câștigă echipa care
reușește să rămână în picioare.
7. Joc de împărtășire cu ceilalți: „Dacă aș fi un fruct/ o legumă de toamnă, ce aș alege să fiu?”

Scopul jocului: Coeziunea grupului și realizarea intercunoașterii.
Împărtăşirea cu ceilalţi constituie momentul în care se va lansa tema în discuţie de către edu-
catoare.
Descrierea jocului: Copiii vor veni pe rând în față și vor intra în rolul povestitorului, formulând
câte o propoziție simplă, utilizând în exprimarea lor expresia: “ Dacă aș fi un fruct/ o legumă de
toamnă, aș alege să fiu... .”
Sarcina jocului: Să formuleze o propoziție simplă, numind un motiv sau mai multe pentru care
și-ar dori să fie fructul/ leguma respectivă.
Regulile jocului: -Ne așteptăm rândul pentru a răspunde!
-Așteptăm să termine toți colegii de oferit un răspuns!
8. Joc distractiv: “Cine face mai mulți oameni de zăpadă?”

Scop: Consolidarea deprinderii de mototolire a hârtiei, a deprinderii de a lucra în echipă
și dezvoltarea spiritului competitiv.
Descrierea jocului: Copiii vor fi organizați în două echipe. Ei vor fi rugați să realizeze bulgări
de zăpadă prin mototolirea hârtiei pusă la dispoziție, urmând apoi să îi depoziteze într-un coș. Fiecare
preșcolar va realiza un bulgăre și apoi își va ocupa locul în cadrul rândului. Timpul de lucru este
15
marcat de melodia ce se aude pe fundal. În momentul în care aceasta se termină, educatoarea va opri
jocul. La final, se vor număra bulgării. Câștigă echipa care a realizat cei mai mulți bulgări din hârtie.
Sarcinile jocului: Să realizeze bulgări de zăpadă, mototolind hârtie, să lucreze în echipă pentru
a realiza sarcina de lucru și să respecte timpul de lucru, respectiv timpul de realizare a activității
propriu-zise.
9. Joc didactic: „Vine vara…!”

Materiale necesare: o sticlă din plastic, plic, jetoane cu diverse imagini despre anotimpul vara,
imagini pentru despărțirea în silabe și pentru formularea de propoziții exclamative, enunțiative și
interogative.
Copiii sunt așezați în cerc. Cadrul didactic rotește un pet de plastic în mijlocul cercului.
Preșcolarul în dreptul căruia se oprește sticla, extrage din plic un jeton și realizează sarcina dată (des-
părțirea în silabe, alcătuirea unor propoziții: exclamative, enunțiative și interogative). Cadrul didactic
validează răspunsul. Dacă rezolvă corect sarcina dată, preșcolarul primește o bulină, dacă nu rezolvă
corect primește punct echipa care va reuși să ofere răspunsul corespunzător.
„Alături de muncă și învățare, jocul reprezintă o activitate umană fundamentală care apare ca
dominantă în ontogeneza timpurie, dar a cărei prezență se constată pe tot parcursul devenirii omu-
lui.” 5
Întocmai cum psiholoaga și poeta română, Ursula Șchiopu a afirmat: “Jocul creează utilități
sociale doar prin faptul că stimulează tonusul, antrenarea și participarea omului. La aceasta se adaugă
faptul că antrenarea psihomotorie foarte activă ce are loc în joc contribuie la dezvoltarea psihică ge-
nerală în mod intensiv, fapt ce face ca până la urmă să se pună în evidență funcțiile formative și
sociale ale jocului.”
Bibliografie:
Bodrova, E., Germeroth, C. și Leong, D. (2013), „Play and Self-Regulation: Lessons from
Vygotsky”. American Journal of Play 6(1): 112-115.
„Ghid de bune practice pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani”, Ministerul Educației,
Cercetării și Tineretului (MECT),, București, 2008, p.5, 37.
Cindy Terebush, „Educația integrată a preșcolarilor: cum să le stimulăm mințile aflate în dezvoltare”,
Educație și formare, Editura TREI, trad. din limba engleză de Cristina Firoiu, București, 2020.
Floarea Stan, “Jocul didactic: jocurile exercițiului și rolul lor în dezvoltarea limbajului copiilor
preșcolari”, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2013.
C.Cucoș, “Pedagogie”, Editura Polirom, Iași, 2000, p.60.
Anexa la ordinul ministrului Educației Naționale nr. 4.694/2.08.2019, Ministerul Educației Naționale,
“CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE”, 2019.
Valerica Anghelache (coordonator), Cristina Corina Bențea, Venera Mihaela Cojocariu, Iuliana Pe-
tronela Barna, Mihaela Carmen Baroni, Aurora Adina Colomeischi, Gianina-Ana Massari, Liliana
Mâță, Carmen Alexandrache, Alois Gherguț, Elena Seghedin, “Metodica activităților instructiv-edu-
cative din grădinița de copii: ghid pentru examenele de definitivat și gradele didactice”, Editura Di-
dactică și Pedagogică, București, 2017.
Adina Glava, Lolica Tătaru, Olga Chiș (coordonatori), referent științific: prof. univ. dr. Vasile Chiș, “Pira-
mida Cunoașterii: repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar”, Editura Diamant, Pitești, 2014.
Smaranda Maria- Cioflică, Gabriela Berbeceanu, Elena Ilie, Cornelia Marta, “ Ziua bună începe la
“Întâlnirea de dimineață” „ Editura Tehno-Art, Petroșani, 2016.
Genoveva Farcaș, “Autonomia copilului de vârstă mică: repere pedagogice”, Editura Polirom, Iași,
2019.
5
Genoveva Farcaș, “Autonomia copilului de vârstă mica: repere pedagogice”, Editura Polirom, Iași, 2019.
16
IMPORTANTA JOCULUI IN DEZVOLTAREA COPILULUI
Prof. înv. primar DRĂGAN MARIA LIANA

Şcoala Gimnazială ,,Teodor Murăşanu” Turda
Cercetarile psihologice au demonstrat faptul ca jocurile educationale determina copilul sa se

mentina intr-o continua stare de invatare.
Jocul în sine este o activitate voluntară și spontană, care produce copilului bucurie și plăcere.
Jocul este ca o lume paralelă, fantastică, în care copilul interpretează un rol într-o poveste imaginată
de el însuși. Pentru aceasta, copilul apelează la reprezentare, adică la imaginea senzorială a unor obi-
ecte din realitate, evocată mintal în absența acestora, exersându-și altfel capacitățile cognitive.
Prin joc, copilul acumulează cunoștințe noi, își diversifică acțiunile mintale și își dezvoltă
imaginația. Jocul înseamnă cunoaștere, asimilare practică și mentală a însușirilor lumii înconjură-
toare, cât și a experienței de viață.
În primul an de viață, copilul face cunoștință cu jocul de mișcare (se joacă atât cu mâinile, cât
și cu picioarele), jocul de manipulare a obiectelor și jocul de vocalizare.
În intervalul 1-3 ani, copilul pune accent pe jocul simbolic și devine interesat să se joace și cu
alte persoane.
În intervalul 3-7 ani, jocul cunoaște o nouă latură, mai elaborată, mai dezvoltată din toate
punctele de vedere. Această perioadă este considerată cea mai importantă în dezvoltarea intelectuală
a copilului prin joc. Acum, învățarea se face doar dacă este îmbrăcată într-o formă ludică. Copilul
începe să imite conduite, să-și imite părinții, să repete ce spun ei și înmagazinează o mulțime de
informații care adulților le scapă, pentru că sunt obișnuiți cu ele.
Inteligența copilului de dezvoltă și dacă are jucării adecvate. Pe măsură ce copilul crește și
jucăriile și jocul ar trebui să se schimbe, astfel încât să fie potrivite vârstei. La 2 ani, copilul nu va ști
să rezolve un puzzle din 10 piese. La 6 ani este aproape inutil un joc prin care copilul să învețe
sunetele pe care le scot animalele. Dacă jucăriile nu sunt adecvate vârstei, intelectul va stagna, infor-
mațiile folositoare fiind captate din alte surse.
Anumite jocuri pentru copii sunt concepute special pentru a contribui la dezvoltarea intelec-
tuală a copilului și gândite pentru anumite etape de dezvoltare. Cu ajutorul acestor jocuri, copilul
învață să clasifice, să memoreze, să raționeze, să asambleze, să pună în practică rațiuni logice și să
lucreze cu mintea.
Jocul contribuie de asemenea la dezvoltarea inteligenței sociale. Pentru copil este important
să fie sociabil, să acumuleze mai ușor informanții noi, sa fie ambițios. Un alt beneficiu adus de jocuri
este că permite părinților să identifice care sunt aptitudinile si talentele copilului
Copiii petrec din ce în ce mai mult timp cu ochii în telefoanele inteligente, tablete sau în fața
televizorului. Întradevăr, există o mulțime de jocuri și povești interesante pe aceste dispozitive care
ar fascina pe oricine. Dar acest obicei, atunci când este excesiv, poate fi dăunător pentru dezvoltarea
acestora și poate produce hiperactivitate. Pentru a ține copiii departe de jocurile video preferate sau
de desenele animate, îi putem distra cu niște activități interactive pentru copii atât în casă cât şi la
şcoală. Totodată, aceasta este și o ocazie perfectă de a petrece mai mult timp de calitate cu aceștia.
Jocurile cu copii în casă nu înseamnă doar board games sau jocuri de cărți. Trebuie făcut ceva diferit!
Toate aceste jocuri implică iubire, atenție, răbdare și unele obiecte pe care le ai deja în casă.
În cele ce urmează voi descrie câteva jocuri pe care la puteţi încerca cu copiii dumneavoastră.
Nimereşte cuvântul
Câţi copii pot participa: minim 4 copii
Materiale necesare:
- plăcute mici cu litere - multe! (le puteţi utiliza pe cele de la Scrabble spre exemplu), sau vă puteţi
face propriile dvs. plăcuţe: tăiaţi o bucată de carton în pătratele mici şi scrieţi pe fiecare câte o literă.
Cum se joacă?
In funcţie de numărul de jucători, poate doriţi să împârţiţi copiii în echipe. Dacă aveţi mai mult de 3
sau 4 echipe veţi avea nevoie de o mulţime de litere!
17
Alegeţi o colecţie de cuvinte, pe care credeţi că fiecare copil sau echipa va fi capabil să le deco-
deze. Copiii mai mici vor avea nevoie de cuvinte simple şi mai puţine la număr, iar cei mai mari vor putea
face faţă probabil, cu 5 sau 6 cuvinte mai lungi. Încercaţi să daţi o temă fiecărui grup de cuvinte.
De exemplu:
Pentru copii mici, animale de fermă - raţa, pisică, câine si vaca.
Pentru copii mai mari, animale de fermă - rata, pisica, caine, vacă, gâsca si găina.
Pentru grupuri mixte de copii, inclusiv adulti, animale - antilopă, gâscă, pui, girafă, leu.
Fiecare jucător sau echipă primeşte câte un teanc de litere, care vor forma cuvintele lor, pre-
cum şi un indiciu referindu-se la grup ("toate acestea le veţi găsi la fermă") sau la un singur cuvânt
(„are două stomacuri").
Primul jucător sau echipă care decodează toate cuvintele, castigă.
Acest joc poate deveni destul de captivant! Odată ce copiii înţeleg cum se joacă, ei îşi pot seta
mereu alte provocări.
Bibliografie.
• Dezvoltarea copilului şi educaţia timpurie,
Autor Liliana Stan
Colectie: Collegium
Editura: POLIROM ,2016
• https://www.psihologclinician.ro/rolul-jocului-in-dezvoltarea-copiilor
18
APĂ, FOC, FURTUNĂ
Prof. înv. primar POP LĂCRĂMIOARA BIANCA

Școala Gimnazială „Teodor Murășanu”, Turda
Scopul: restabilirea atenției și a concentrării;

Obiective operaționale:
• să asculte comenzile,prin concentrarea atenției spre cuvintele moderatorului;
• să execute corect,acțiunile sugerate de fiecare comandă,prin coordonarea mișcărilor în di-
recția potrivită.
Resurse didactice: scaune.
Desfășurarea jocului: Se prezintă numele jocului ,apoi se aranjează scaunele în formă de cerc
şi explică regulile: << Când voi rosti „Apă”, toţi veți urca pe scaune pentru a nu vă uda picioarele,
când voi striga „Furtună”, toţi vă veți aşeza in picioare în mijlocul cercului, iar la comanda „Foc”,
veți fugi afară din cerc >>.Comenzile vor alterna de câteva ori,până când va scădea energia grupului.
19
PRIMĂVARA - LEGENDA BUBURUZEI
– aplicații atractive –
Prof. înv. primar DIMITRIU LAURA

Școala Gimnazială „Otilia Cazimir” Iași
ANEXA 1: GHICITORI
Cresc din muguri flori şi frunze,
Zboară-n aer buburuze,
Zburdă iezi şi miei pe-afară,
S-a - ncălzit. E ……………………..
(Primăvară)
Cu rochiţa înfoiată,
Roşie, îmbulinată,
Stă pe-o frunză azi la soare.
Ce insectă este oare?
(Buburuza)
ANEXA 2: Harta textului „Legenda buburuzei”
Personajul principal Autorul textului
................................................ .......................................
Titlul textului
.................................................
............
Timpul acţiunii
Locul acţiunii
................................
....................................
Vocabular
..................................................................
..................................................................
..................................................................
Problemă veselă
În grădină, pe o floare,
Azi s-au aşezat la soare
Patru buburuze mici .
Ele stau să se-ncălzească

Primăvara să vestească.
Şapte bulinuţe are

Pe hăinuţă fiecare
Câte bulinuţe oare
În total stau către soare?
Buburuza – dialog în rime și completarea versurilor
20
A ieșit din ascunziş
O micuţă………………buburuză
Supărată că pe lume
N-are ea un rost ………… anume.
Astăzi însă a aflat

Că şi ea e importantă-
Ea prima se dezmorteşte
Şi primăvara……………vesteşte .
ANEXA
Cu ajutorul băiatului, buburuza a înțeles că este importantă, că are un rost în lumea aceasta.
Scrie, pe spațiul dat, un alt motiv pentru care buburuza este importantă.
.........................................................................................................................................................
DIAMANTUL - ÎNSUȘIRI ALE BUBURUZEI
21
PROIECT TEMATIC: „PRIMĂVARA, BINE AI VENIT!”
Prof. KÁDÁR ILONA

Școala Gimnazială Deák Farkas, Miercurea Nirajului
Tema: “Când, cum si de ce se întâmplă ? “

Perioada : 1 săptpmână
Nivel : I- grupa mică
Tema abordată: Mireasma florilor
Resurse umane : copiii, educatoarea, părinţii,
Resurse materiale : flori, planşe, dvd player, carti , enciclopedii, seminte de flori, ghivece,
ustensile de gradinarit, ustensile de bucatarie, coli, lipici, cartoane colorate, etc
Scopul :
• dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător;
• dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor
verbale orale.
Obiectivele proiectului:
• să afle despre aspectele caracteristice anotimpului primăvara;
• să cunoască activităţile oamenilor primăvara ;
• să identifice pe imagini de primăvară dintr-un set de imagini;
• să se exprime corect din punct de vedere gramatical ;
• să-şi adapteze comportamentul pozitiv la cerinţele grupului ;
Metode:
Observaţia,Învăţare prin descoperire, Conversaţia, Explicaţia, Problematizarea, Demonstraţia,
Experimentul, Exerciţiul, Jocul, Lectura după imagini, Lectura educatoarei
Inventar de probleme:
Ce stiu copii : Ce vor să afle :
Ca primavara este mai cald decat iarna; Ce muncesc bunicii in gradina primavara?
Ne place anotimpul primavara? ; Ce se intampla primavara in parcuri si livezi
Primavara aduce soare ,verdeata ; Poezii si cantece despre acest anotimp;
Primavara este cald si ne imbracam mai Cum se ingrijesc florile
subtire; Ce alte flori infloresc primavara
Legumele de primavara; Denumirile florilor care infloresc primavara
Legumele sunt sanatoase; (zambila, lalea,narcisa, viorea, ghiocel;
Ca ghiocelul este o floare.
EVALUARE
• aprecieri verbale, individuale si in grup;
• expozitie cu lucrarile copiilor;
• album cu poze realizate pe parcursul defasurarii proiectului;
• recompense
22
TEMA : CAND,CUM SI DE CE SE INTAMPLA?
SUBTEMA : „Mireasma florilor”
DATA: 02.05- 06.05.2021
LUNI ADP: Intalnirea de dimineata “imi place ce vad”;”Parfum si culoare (deprin-

derea de a observa frumosul din natura);Tranzitii:”Rânduri,-rânduri, ghiocei,
câte doi!”-mers în formaţie de doi
ALA: Biblioteca : “Citim imagini-Florile primaverii”; Constructii plane:
Ronduri cu flori”;
ADE: DS: “Florile primaverii “-observare “Narcisa si Laleaua”
ALA: “ Trenuleţul florilor”- joc de mişcare
ADP: Intalnirea de dimineata “Iubiti-ne ca suntem flori!”; “Florile prie-
MARTI tene”deprinderea de a se aranja unii pe altii; Calendarul naturii; Tranziţii:”Jo-
cul florilor”
ALA: Arta:”,Carticica cu flori”colorare flori; Joc de rol: “De-a floraresele”;
Stiinta: “De ce este frunza verde?”
ADE: DLC+DEC: “Ghiocelul ”- memorizare ; Cantec : “Infloresc gradi-
nile”,joc muzical”Cate unul pe carare”
ALA: “ Culegătorii de flori”- joc imitativ
ADP: Intalnirea de dimineata joc “Gaseste-mi culoarea!”;”Sunt curat ca o
MIERCURI floare”(deprinderea de a se ingriji); Calendarul naturii; T:”Jocul rimelor”
ALA: Biblioteca: “Ascult poezii despre flori”; Joc de masa: “Gaseste um-
bra”; Constructii:”Vaze pentru flori”
ADE: DS+DPM: “A cata floare lipseste?”-joc didactic ; Euritmie”Dansul flo-
rilor”
ALA: “ De-a florăria”- joc de rol
ADP: Intalnirea de dimineata “Gradinarul ne povesteste”; Jocuri in aer liber
JOI “Flori mangaiate de vant” T:”Ce face mama?”-pantonimă
ALA:Arta: “Carticica cu flori”-colorare de flori; Joc de rol: “La florarie”;
Stiinta:”Plantam flori” Jocuri de miscare : “Taranul e pe camp”
ADE: DEC: “ Buchetul de narcise “-pictura
ALA: “Trage barca la mal!”- tracţiune
ADP: Intalnirea de dimineata “Eu sunt ghiocel ,tu esti? ; “Ce mi-a povestit
VINERI primavara?”(deprinderi de comunicare); T:Ne pregătim pentru activităţi
ALA:Biblioteca:” Ridichea uriasa” repovestire; Arta: “Flori si legume tim-
purii”-modelaj;Constructii“Ladite pentru zarzavat”
ADE: DOS: Primavara in culori”-lucrare colectivă
ALA: “Floricele”- cu material mărunt
Bibliografie:
• Curriculum pentru invatamantul prescolar, 2008;
• Metoda proiectelor la varste timpurii, ghid metodic, Dima Silvia, ed. Miron, 2005;
• Aplicatiile noului curriculum pentru invatamantul prescolar, ghid, vol. I, ed. Didactica Pu-
blishing House, 2009,
• Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru invatamantul prescolar, Ed. Delta Cart
Educational, 2009
23
STIMA DE SINE – BAZA ÎNVĂȚĂRII
Prof. HORTOLOMEI IULIA

Grădinița Catolică „Sf. Ioana Antida”
Ce esta stima de sine? Cum se dezvoltă? Ce se întâmplă atunci când o persoană are o stimă de
sine scăzută? Aceste întrebări și altele asemenea au fost analizate în numeroase articole și manuale
din toate timpurile, mai ales în cele de dezvoltare personală, confirmând astfel faptul că autostima
reprezintă un factor de importanță primară în construirea și menținerea stării de bine socială și emo-
țională. Un copil cu un nivel de autostimă sănătos va reuși cu mai multă ușurință să-și folosească
propriile capacități și să dezvolte relații pozitive, față de un copil cu o stimă de sine scăzută, cu o
percepție greșită a propriei valori.
Stima de sine se referă la a te simți demn de iubire și capabil. În munca de fiecare zi, întâlnim
deseori copii cu o stimă de sine scăzută. Unii dintre ei sunt prea puțin încrezători în propriile reușite
și în abilitățile pe care le posedă. Le este foarte greu să-și stabilească obiective și să se folosească de
capacități de problem-solving. Mulți dintre ei renunță cu ușurință având drept consecință obținerea
de rezultate mult sub nivelul capacităților lor școlare și sociale. De exemplu, dacă un copil are o stimă
de sine scăzută, în fața a o sută de persoane care îi spun că s-a descurcat bine, el va crede pe cuvânt
doar acea persoană care îi spune că ar fi putut să facă mai mult și mai bine. Există apoi copii care
obțin rezultate bune, coerente cu capacitățile lor, dar care au o continuă teamă de a greși, de a eșua și
un impuls spre perfecțiune care pot anula în ei creativitatea și capacitatea de a experimenta. Aceștia
își impun obiective prea mari, confirmându-și în acest fel, ori de câte ori eșuează, că nu sunt capabili.
Stima de sine nu depinde, așadar, de victoria în sine, ci de prezența unui puternic sentiment al propriei
valori care să-i permită să accepte atât eșecul cât și succesul.
Cum se dezvoltă stima de sine? Un copil mic, se bazează mai întâi de toate, pe criterii externe
pentru a obține acea confirmare cu privire la propria valoare interioară și a propriilor capacități. Se
așteaptă să fie tocmai persoanele semnificative din viața sa (părinți, bunici, educatori, etc.) care să-i
ofere iubire și acceptare necondiționată. Virginia Satir, terapeut familial, scrie: "Un copil, când vine
pe lume, nu are niciun trecut nici experiențe din care să ia indicații pentru a se gestiona personal,
niciun instrument pentru a-și măsura capacitățile. Trebuie să se bazeze pe experiența pe care o are
cu persoanele din jurul său și de la care primește diferite mesaje cu privire la valoarea sa ca per-
soană" (Satir, 1972).
Modul în care copilul interpretează mesajele verbale și non verbale ale celorlați, joacă un rol
foarte important, în acest sens. Prin mesaje non verbale ne referim la acele aspecte precum expresia
facială, limbajul corpului și modul în care ambientul copilului este organizat. S-a constatat că, în
interacțiunile față în față, 55% din semnificația emoțională a unui mesaj este exprimată prin gesturile
feței, ale mâinilor și prin postură, și 38 % prin tonul vocii (Nowicki și Duke, 1992). Când vorbim,
vorbim cu tot corpul nostru. Dacă mesajele noastre sunt neclare și incoerente, copilul va tinde să
creadă mai mult mesajul exprimat prin limbajul corpului decât prin cuvinte.
Dacă experiențele timpurii ale unui copil au fost prevalent pozitive în ceea ce privește dezvol-
tarea stimei de sine, el va fi apoi în stare să interiorizeze simțămintele de valoare personală și să se
bazeze tot mai puțin pe părerea celorlalți pentru a obține acceptare și recunoaștere de sine. Un copil
care crede în sine și care a dezvoltat un anumit grad de autonomie va fi mult mai pregătit pentru a
înfrunta și a depăși inevitabilele dificultăți ale vieții. Un copil care, în schimb, rămâne dependent de
surse externe pentru menținerea propriei stime de sine, va percepe dificultățile mult mai greu de de-
pășit și va continua mereu să se bazeze pe comportamentul și reacțiile celorlalți pentru a se defini pe
sine. "Acest tip de copil va deveni un adult cu o continuă nevoie de a avea succes, de a fi mereu
primul, cel mai bun și de toți aprobat în a da un sens propriei valori (...) ca și cum nivelul său de
autostimă ar depinde în totalitate de succesul oricărui lucru pe care îl face în acel specific moment,
fără a ține cont de rezultatele din trecut sau de viitoarele oportunități" (Storr,1989).
În concluzie, consider că se poate face mult pentru a-i ajuta pe copii să construiască și să
mențină un bun nivel al stimei de sine față de numeroasele dificultăți ale vieții dar mai ales în a-i
24
susține pe cei cărora simțământul fragil al stimei de sine a fost deja rănit. Dezvoltarea stimei de sine
este strâns legată de experiențele de viață ale copilului. Adulții, așa cum este logic, joacă un rol fun-
damental în tot acest proces. De aceea, comunicarea adulților cu copiii trebuie să fie clară, fără am-
biguități, să nu judece și necondiționată. Trebuie să le arătăm că respectăm părerea lor și valorizăm
acțiunile lor, că suntem convinși că au un rol important și că ne stau la suflet ca și persoană. Trebuie
să-i încurajăm să-și recunoască succesele, să le permitem să lucreze la adevăratul lor nivel, să-i ajutăm
să-și stabilească obiective realiste și să ne asigurăm că se autoevaluează în mod pozitiv. Nu este o
sarcină ușoară, dar este cu siguranță foarte satisfăcătoare pentru totți cei care reușesc să o realizeze în
interacțiunea zilnică cu copiii.
Anexa 1:Fișă dezvoltare personală – Momentul campionilor
MOMENTUL CAMPIONILOR
Imaginează-ți că ești la școala

viitorilor magicieni și tu ești unul
dintre aceștia. În acest moment
ai primit o medalie de aur pentru
ceva la care te pricepi foarte
bine. Pentru ce anume ai primit
această medalie? Desenează o
imagine sau scrie ceva despre
lucrul/activitatea la care te
descurci foarte bine.
25
Anexa 2: Fișă dezvoltare personală – Să punem deoparte grijile
SĂ PUNEM DEOPARTE GRIJILE

Imaginează-ți că există un copac care se numește Copacul
Îmbrățișărilor. Este atât de mare și are atât de multe ramuri încât
poate să ducă pentru tine toate grijile tale. Scrie sau desenează
toate grijile pe care le-ai putea avea și agață-le de ramurile lui.
Poți folosi Copacul Îmbrățișărilor și seara pentru a lăsa acolo
preocupările tale înainte de a adormi. Este de ajuns să ți-l
imaginezi în mintea ta.
Imaginează-ți
cum îmbrățișezi tu
copacul!
Bibliografie:
Nowicki S. – Duke M., Helping the child who doesn`t fit in, Peachtree Publishers, Atlanta, 1992.
Satir V., Peoplemaking, Souvenir Press, London, 1972
Stor A., Solitude, Fontana, London, 1989
26
JOCURILE ANOTIMPURILOR – RESURSE EDUCAȚIONALE
PENTRU PREȘCOLARI ȘI ȘCOLARI MICI
Prof. DINCĂ SÎNZIANA

Clubul Copiilor Râșnov, Brașov
- Ne jucăm?!
- DAAAA!!
Sigur suntem toți familiari cu entuziasmul copiilor atunci când vine vorba de joacă.
Încă de la o vârstă fragedă, copiii interacționează cu lumea din jurul lor prin joc.
Deseori, acesta este asociat doar cu distracția.
Studiile confirmă că jocul înseamnă învățare, iar copiii învață jucându-se.
Jocul este atât de important pentru dezvoltarea optimă a copilului, încât a fost recunoscut de
Înalta Comisie a Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului ca drept al fiecărui copil.
Jocul înseamnă învățare și contribuie la dezvoltarea copilului din punct de vedere neurologic,
fizic, social, cultural.
Jocul vine în mai multe forme și poate cel mai important este jocul independent, când copiii
se joacă singuri, spun povești, se folosesc de marionete, fac puzzle-uri sau construiesc cu ajutorul
cuburilor. Jocul liber ajută copilul să-si înțeleagă propriile sentimente, să se adapteze si să facă față
schimbărilor și evenimentelor neașteptate, cultivă perseverența și concentrarea și promovează cola-
borarea și cooperarea. În jocul liber copilului îi este permis să greșească fără să se simtă constrâns,
fără să simtă presiunea pierderii. E precum o simulare a gestionării emoțiilor și reacțiilor din situații
reale, o exersare a autodisciplinei.
O altă componentă a jocului liber o constituie jocul social, când copiii se joacă unii cu alții
sau cu adulții.
O alternativă a jocului liber este jocul ghidat, când copiii se joacă într-un context stabilit de
adulți, iar un exemplu este jocul didactic.
Între mijloacele instructiv-educative, jocul didactic ocupă locul cel mai important prin influ-
ența pe care o exercită asupra celor mai profunde laturi ale personalității copilului, prin rolul său în
formarea unei gândiri corecte.
Prin jocul didactic se realizează obiective și sarcini de învățare prin folosirea unui conținut
accesibil, a metodelor creative și atractive, a modalităților de organizare și materialelor didactice in-
teresante, inovatoare. Toate aceste mijloace cultivă cu success interesul pentru studiu.
Jocul didactic pregătește într-un fel copiii preșcolari pentru activitatea de învățare.
În cadrul jocului didactic dar și în cadrul jocului liber, copilul își dezvoltă spiritul de observa-
ție, își concentrează atenția, își formează deprinderi de muncă intelectuală și independența.
Câteva exemple de jocuri didactice specifie anotimpurilor și importanța lor în dezvoltarea
copiilor:
Găsește aceeași culoare – copiii precizează și specifică denumirea culorilor învățate anterior,
axându-se acum pe culori specifice fiecărui anotimp.
O mare parte a jocurilor didactice cuprind exerciții senzoriale și de memorare, ce contribuie
la dezvoltarea sensibilității auditive și a auzului, cum ar fi:
Spune cum face – spre exemplu, vântul toamna, picurii de ploaie primăvara, frunzele toamna,
păsările când se întorc din țările calde.
Jocul Ghicește ce ai gustat pune accentul pe perfecționarea sensibilității gustative și olfactive.

Copiii se pot organiza in grupuri mici si pot gusta diferite legume si fructe specifice unui anumit
anotimp.
Un deosebit aport îl au jocurile didactice în educarea calităților memoriei.
Ce s-a schimbat? sau Ghicește ce lipsește, solicită copiii să rețină anumite lucruri specifice
in cazul nostru anumitor anotimpuri și implicit duce la dezvoltarea memoriei voluntare.
27
Spiritul creator, imaginația sunt stimulate intens prin jocurile care pun în fața copiilor sarcina
de a compune o ghicitoare, de a crea o poveste.
Ghicește cine este sau Ghicește la ce m-am gândit – copiii trebuie sa ghicească un anotimp
dupa anumite lucruri specifice.
Jocurile mai sus menționate se pot desfășura oral și cu ajutorul unor cartoline, jetoane care să
aibă anumite indicii utile. Finalul jocului poate fi marcat prin realizarea unei lucrări colective care să
întruchipeze un anumit anotimp – în cazul nostru. Astfel, trebuie subliniată și influența pe care o au
jocurile didactice la educarea estetică a copiilor. Mânuind diferite materiale artistic realizate, făcând
aprecieri asupra lor, copiii învață să aprecieze frumosul, își dezvoltă simțul estetic.
Jocul didactic contribuie fie direct, fie indirect și la educarea emoțiilor, a sentimentelor mo-
rale, a trăsăturilor pozitive de voință și caracter. Multe jocuri stimulează cinstea, răbdarea, spiritul
critic și autocritic, stăpânirea de sine. De asemenea, au un rol valoros în crearea colectivului și în
formarea disciplinei conștiente.
În joc, copilul este obligat să respecte inițiativa colegilor, să le aprecieze munca și să le recu-
noască meritele, să respecte regulile jocului și să reacționeze în conformitate cu ele, să-și autoregleze
propria activitate.
- Așadar, să ne jucăm !
Bibliografie:
1.Elinor Schulman Kolumbus "Didactica preșcolară", Ed. Integral, București, 1998
2."Revista învățământul preșcolar" Nr.1-2/1992
3.https://blog.kinderpedia.co/educatie-timpurie/jocul-liber?utm_term=&utm_campa-
ign=DRA+%7C+RO+%7C+Performance+Max&utm_source=adwords&utm_me-
dium=ppc&hsa_acc=4609168974&hsa_cam=16861396236&hsa_grp=&hsa_ad=&hsa_src=x&hsa_
tgt=&hsa_kw=&hsa_mt=&hsa_net=adwords&hsa_ver=3&gclid=CjwKCAjw9qiTBhBbEiwAp-
GE0a197_Gg55xWUcmP1fgj9PPhPsGRtkTvxEnlg0OiZDl_i6MlJyJuEBoCv9YQAvD_BwE
4.https://www.academia.edu/36438931/ROLUL_%C5%9EI_FUNC%C5%A2IILE_JOCULUI_DI-
DACTIC_IN_GR%C4%82DINI%C5%A2A_DE_COPII
5.MarinRodica-Importanta_jocului.pdf
6."Copilul și jocul" - Revista de pedagogie
7. Bernadette Theulet-Luzie, Valerie Barthe, “1001 Activități pentru grădiniță de-a lungul unui an”,
Ed. Aramis, București, 2010
28
ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ -
PLIMBARE PE MALUL RÂULUI
Prof. DOZSA ZSUZSANNA

Școala Gimnazială „Deak Farkas” Miercurea Nirajului
„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-l învățăm să se adapteze”.
(Maria Montessori)
Procesul instructiv- educative este important în viața copiilor. Pentru a perfecționa activitățile
școlare îmbinăm cu activitățile extracurriculare.
În educația copiilor este important formarea personalității. Copilul de azi trebuie să fie creativ,
trebuie să se adapteze în diferite activități. În timpul activităților extrașcolare dezvoltăm aptitudini
special, se dezvoltă gândirea critică.
Cu ocazia Zilei Mondiale al Apei am făcut o plimbare pe malul râului Niraj. Copiii acumu-
lează multe cunoștințe, punându-l în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură, observă
schimbările sezoniere în natură. Observarea naturii trezește imaginația copiilor. În urma plimbărilor
în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate imaginea realității, în cadrul activi-
tăților de desen și modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite la diferite activități. După ce
am observat natura, plantele, animalele, am adunat pietre de diferite forme și mărime. Am povestit o
poveste despre copii, care din pietre au compus un tablou. După poveste copii incearcă și ei, să com-
pună un tablou.
Formăm grupe din pietre după mărime, formă, culoare, după aia numărăm elementele grupu-
rilor. Am jucat un joc de îndemânare: Aruncă la țintă! Copiii trebuia să nimerească o țintă cu pietre.
Când am ajuns înapoi la grădiniță am pictat pietrele, și copiii au jucat cu pietrele adunate
jocuri senzoriale, de îndemânare, de creație.
29
ANTEZII DE TOAMNĂ
Prof. înv. primar LUȚIA ANA

Școala Gimnazială „Iulian Vesper” Horodnic de Sus, Suceava
TEMA ACTIVITĂȚII: „Fantezii de toamnă”

CLASA: a III-a
SCOP: Stimularea imaginației, a creativității și gândirii critice; dezvoltarea abilităților de co-
municare; manifestarea interesului pentru scrierea creativă; valorificarea potențialului artistic și cre-
ativ al elevilor prin lucrări artistico-plastice
OBIECTIVE:
- Observarea schimbărilor petrecute în natură în această perioadă
- Identificarea caracteristicilor anotimpului toamna în creații literare
- Dezvoltarea gândirii critice prin rezolvarea de probleme matematice
- Exemplificarea fenomenelor naturii care au loc în această perioadă
- Educarea simțului civic de ocrotire a mediului înconjurător
Activitatea „Fantezii de toamnă” s-a desfășurat în perioada 23-27 septembrie 2020 de către
colectivul clasei a III-a pornind de la faptul că elevii au dorit să descopere anotimpul favorit , toamna,
în cadrul mai multor discipline. Sarcinile pe care aceștia le-au avut de îndeplinit i-au ajutat să desco-
pere frumusețea toamnei, caracteristicile și dărnicia ei.
La limba și literatura română au început cu studiul textului ”Septembrie”, după George
Coșbuc unde au descoperit frumusețea și dărnicia toamnei, sarcina fiind de a realiza o fișă cu expresii
frumoase despre toamnă și au încheiat cu memorarea poeziei ”Toamna”, după Octavian Goga .
La matematică au rezolvat și au compus probleme utilizând operații de adunare și scădere
fără trecere peste ordin ( 0-10000) folosind în textele problemelor elemente specifice toamnei ( ex.
frunze, umbrele).
La ora de Științe ale naturii au identificat ce fenomene au loc în anotimpul toamna și cum se
formează acestea.
La Muzică și mișcare elevii au audiat volumul ”Rapsodii de toamnă” al lui Tudor Gheorghe.
La ora de Arte vizuale și abilități practice elevii au realizat desene și colaje cu și despre
toamnă.
După parcurgerea tuturor acestor activități elevii au fost foarte încântați. Unii au realizat o
cărticică cu materiale culese din natură.
30
31
PROIECT TEMATIC
„MIRACOLUL BOBULUI DE GRÂU”
Prof. înv. primar LUP VICTORIA

Colegiul Tehnic Nr. 1 Vadu Crișului
1. Scopul și descrierea proiectului

În realizarea proiectului am avut în vedere alegerea unei teme din universul imediat al şcola-
rului de vârstă mică, având în vedere că grupul țintă este situat în mediul rural, unde principal înde-
letnicire,din cele mai vechi timpuri,este agricultura. Consider că școlarii vor manifesta interes pentru
proiec tavând în vedere moștenirea transmisă din generație în generație prin viu grai.
Am inserat în desfăşurarea activităților elemente specifice locuitorilor comunei Vadu Crișului
cu scopul de a stimula copiilor curiozitatea pentru cunoașterea și investigarea mediului înconjurător,
pentru a motiva elevii să descifreze tainele textului popular suport: „Povestea bobului de grâu”.
Participarea la activităţile educative propuse conduce, de asemenea, la responsabilizarea celor
implicaţi, la conştientizarea tradiţiilor locale, stimulează interesul pentru lectură individuală şi colec-
tivă în perioada şcolară mică, în vederea dezvoltării şi activizării vocabularului și a dobândirii tehni-
cilor de muncă intelectuală;
2. Stabilirea obiectivelor
Obiectivele constituie elementele-cheie ale unui proiect. Ținând cont de acestea se realizează
planificarea activităţilor ce urmează a fi desfășurate cu elevii .Acestea trebuie să fie măsurabile, apli-
cabile, reale.
În realizarea acestui proiect am avut în vedere dezvoltarea următoarelor obiective:
O1 –să citească, în ritm propriu, un textul suport;
O2 – să asculte activ
Textul suport în format audio;
O3 – să desprindă informaţiile esenţiale din textul lecturat;
O4 -să-şi dezvolte tipurile de inteligenţă pregnant prin soluţionarea sarcinilor corespunzătoare
acestora;
O5 – să participle activ în cadrul grupului de lucru pentru rezolvarea diferitelor situaţii de joc/
problemă;
O6 – să prezinte opinii despre personajele întâlnite în textul citit;
O7 – să aleagă răspunsul correct pentru întrebările adresate;
O8 – să utilizeze expresiv limba literară şi aspecte regionale ale limbajului popular:
O9 – să elaboreze texte scurte în versuri/proză pe o temă sugerată;
O10 – să realizeze lucrări practice;
O11 – să precizeze etapele de dezvoltare ale grâului.
3. Grup țintă:
• elevii clasei a II-a
• părinții.
4. Analiza resurselor şi a condiţiilor de desfăşurare
 resursele umane: elevii clasei a II –a, profesori, părinţi, membri ai comunităţii locale;
 resursele temporale:proiectul se va desfăşuraîn perioada: 01 - 25 martie 2022
 resurse materiale:aparatură audio şi video, fișe de lucru,markere, consumabile, multi-
funcţională, flip-chart, pahare de plastic, boabe de grâu, pământ, apă;
 condiţiile de desfăşurare: în cadrul programului şcolar;
 responsabilităţi în cadrul activităților: elevii sunt îndrumaţi să participe activ în realiza-
rea sarcinilor individuale și de grup în funcţie de tipul de inteligenţăşi stilul de învăţare dominantetc;
 sursele de informare: membrii comunităţii locale, biblioteca școlii, Internet, mass-media etc.
5. Planificarea activităţilor
32
NR. LOC DE DESFĂȘU-
crt. ACTIVITATEA RARE DATA
1 Micii agricultori Sala de clasă Marți, 1 martie
2 Explozia stelară:Povestea bobului de grâu Sala de clasă Vineri, 4martie
3 Harta textului Povestea bobului de grâu. Sala de clasă Marți,8 martie
4 Cadranele creative Sala de clasă Vineri, 11 mar-
tie
5 Drumul de la grâu la pâine Sala de clasă Marți, 15 mar-
tie
6 Grafică distractivă în făină Sala de clasă Vineri, 18 mar-
tie
7 Prințul Bob de grâu Sala de clasă Marți, 22 mar-
tie
8 Încheierea activității: Jocul pălărioarelor Sala de clasă Vineri, 25 mar-
tie
6. Harta proiectului
Micii
agriculto
ri
Jocul
pălărioarel Explozia
or stelară
POVESTEA
Prințul Bob Harta
de grâu BOBULUI DE textului
GRÂU
Grafică
Cadranel
distracti
e
vă în
Drumul creative
făină
de la
grâu la
pâine
7. Concluzii
Rata învățării crește și se menține ridicată în situațiile în care părinții se implică în sprijinirea
copiilor prin diverse activități. Părinții care participă la programele educaționale inițiate de școală
apreciază mai bine abilitățile și aptitudinile copiilor, problemele și posibilitățile de rezolvare a aces-
tora în procesul învățării. Prin activitatea în parteneriat cu părinții, cadrul didactic își asigură un sprijin
în propria activitate. Învățându-i pe părinți să se implice în dezvoltarea copiilor lor, întărim interacțu-
nile și relațiile dintre părinți și copii.
8. Bibliografie:
1.Bîrlea, Ovidiu ,,Metoda de cercetare a folclorului,, Editura pentru Literatură București (1969).
2.Ciobotaru, M., Antonovici, S., Popescu, M,Fenichiu D.Aplicatii ale metodei proiectelor. Bucu-
rești:Editura Cd Press. 2008
3. Preda, V. Metoda proiectelor la varste timpurii:Editura Miniped București (2002)
4.Proiecte privind oportunităţi şi şansele egale, www.cpe.ro, accesat pe data de 10. 09. 2021.
33
GHICI!
Prof. DOBRE CRISTINA

Școala Gimnazială Specială nr.2 București
Pentru un copil, orice poate să fie o joacă, chiar şi atunci când face un lucru serios. Practic, orice
îl amuză, orice îl ajută să nu se plictisească e un joc. Se joacă sărind peste o băltoacă, se joacă sărind în
băltoacă şi se joacă sărind când în băltoacă, când peste băltoacă. Orice combinaţie este posibilă. Dacă
aproape orice activitate şi acţiune poate fi pentru copil „joacă”, nu e mai puţin adevărat că orice obiect
(chiar şi degetele, părul, un fir de aţă desprins din fularul lui) se poate transforma în jucărie.
Jocul, prieten nelipsit al copilului, reprezintă o formă de manifestare fără bariere geografice
ori religioase, o activitate care îi reuneşte pe copii şi în acelaşi timp îi reprezintă. În decursul jocului
copilul acţionează asupra obiectelor din jur, cunoaşte realitatea, îşi satisface nevoia de mişcare, do-
bândeşte încredere în forţele proprii, îşi îmbogăţeşte cunoştinţele. Manifestându-şi dorinţa de a parti-
cipa la viaţa şi activitatea celor din jur, copilul îşi asumă rolul de adult, reproducând activitatea şi
raporturile lui cu ceilalţi oameni. In acest fel jocul este social prin natura lui. însăşi posibilitatea de a-
şi imagina realitatea, de a o reflecta, reprezintă pentru copil sensul jocului. Prin această activitate
copilul îşi satisface nevoile prezente şi se pregăteşte de viitor.
Fiecare om descoperă încă din copilărie ce înseamnă a te juca. Jocul este ocupaţia preferată şi
cea mai captivantă pentru copii. Adulţii reneagă des şi repede amintirile legate de această activitate.
Ideea de ”Joc” ne arată, în sens pozitiv, că trebuie să îndrăznim, că trebuie să luptăm, că trebuie să ne
lăsăm ademeniţi de această activitate. „A te juca" este o confruntare plăcută cu tine însuţi, cu ceilalţi,
cu elemente din mediul înconjurător. In societatea noastră modernă ideea de joc a decăzut. Limbajul
curent preferă acele sensuri ale cuvântului care trimit la o conotaţie negativă: „E doar un joc!”, „Îna-
inte munca, după aceea jocul!”, „Te joci cu mine?" ş.a.m.d.
Prin prezenţa şi acţiune copiii ies „din anonimat” şi ni se înfăţişează ca fiinţe cu personalitatea
în formare, care gândesc, acţionează motivat după posibilităţi şi aspiră la perfecţionare. Jocul: îi stâr-
neşte copilului interesul şi curiozitatea; îi solicită imaginaţia, inventivitatea, gândirea, iniţiativa; îi
alungă urâtul şi-l împiedică să se plictisească; îi consumă energia prin mişcare; este activitatea pe
care copilul o face cu cea mai mare plăcere. Prin intermediul jocului, copiii îşi îmbogăţesc experienţa
cognitivă , îşi educă voinţa şi pe această bază formativă îşi conturează profilul personalităţii.
Jocul didactic este o formă de activitate distractivă şi accesibilă copilului, prin care se reali-
zează o bună parte din sarcinile instructiv-educative. Jocul evită achiziţiile de tip receptiv reproductiv,
solicitând procesele psihice de cunoaştere la nivel operaţional, formându-se astfel deprinderi practice,
intelectuale, strategii cognitive , atitudini, sentimente, structuri de personalitate. Jocul este extrem de
important pentru copil.
Jocul este situaţia ce oferă prilejurile cele mai bogate prin care copilul poate învăţa experi-
mentând activ. Un copil învaţă mult prin intermediul situaţiilor de joc variate şi stimulatoare. Ce
anume va învăţa el? Să luăm un exemplu simplu: atunci când copilul înalţă o construcţie de cuburi,
ori taie şi lipeşte ceva, el învaţă, de fapt, cum să-şi coordoneze ochiul cu mâna şi cum să exerseze
mişcările fine ale mâinii. Aceste două deprinderi le va utiliza mult mai târziu,când se va pregăti pentru
învăţarea citit-scrisului.
Pentru copil jocul este munca sa, iar adulţii nu trebuie să minimalizeze nici această activitate,
nici seriozitatea cu care ea este îndeplinită de cei mici. Jocul satisface în cel mai înalt grad nevoia de
activitate a copilului, nevoie generată de trebuinţe, dorinţe, tendinţe specifice acestui nivel de dezvol-
tare psihologică. Sub o formă sau alta, jocul se regăseşte la copiii tuturor popoarelor, din cele mai
vechi timpuri. Prin joc se manifestă, se exteriorizează întreaga viaţă psihică a copilului, se exprimă
cunoştinţele, emoţiile, dorinţele, chiar şi acelea care nu pot fi satisfăcute imediat. Jocul reprezintă, de
asemenea, una din modalităţile prin care copilul caută să cunoască realitatea înconjurătoare. În con-
tinuare exeplificăm un joc, numit ”Ghici!”
Câți copii pot participă: minim 4 copii
Materiale necesare:
34
• un creion
• o hârtie
Cum se joacă?
Se alege un jucător care începe. El va scrie un număr între 1 si 100, și va avea grijă ca ceilalți
să nu vadă numărul. După care va spune: "Mă gândesc la un număr intre 1 si 100"
Următorul jucător va încerca să ghicească, iar primul răspunde, "mai mare" sau "mai mic",
după caz. Apoi al treilea jucător va ghici, și tot așa în cerc, până cineva răspunde corect.
Exemplu:
Jucătorul 1: Mă gândesc la numărul ...
Jucătorul 2: Este 45?
Jucătorul 1: Nu, mai mare
Jucătorul 1: Nu, mai mic
Jucătorul 1: Nu, mai mic
Jucătorul 1: Ai ghicit!
Variante:
Nu trebuie ca cifra să fie neapărat până la 100. Copiii mai mici se pot juca cu cifre cuprinse
între 10 și 50, iar cei mai mari ar putea să ajungă și până la 500 sau chiar mai mult!
Bibliografie:
1. Creţu. E, Psihopedagogia şcolară pentru învăţământul primar, Editura Aramis, 1999
2. Piaget Jean, Inhelder B., -,, Psihologia copilului’’, Ed.Didactică și Pedagogică, 1966;
3. Gai Bianca, Epure Călin, Curcubătă Răzvan, Vaida Bogdan -,,Jocuri didactice’’, Ed. Taida, 2021;
35
NIMEREȘTE CUVÂNTUL
Prof. IUGA MIHAELA,

Prin latura sa ludică jocul este prima și principala activitatea a copiilor, prin intermediul căruia
își pot satisface dorințele și nevoile, pot crea diverse personaje și situații care să domine și să acționeze
în lumea imaginara pe care și-o construiesc. Lumea imaginara în care copiii se transpun prin inter-
mediul jocului este o lume ce le aparține în exclusivitate, întrucât acestia nu au nevoie sa fie îndrumați
de către un adult sau un coleg pentru a-și crea propriul univers. In lumea fictiva pe care copiii o
accesează aceștia se simt în siguranță, se simt protejati și ascultați, se simt importanți, semn ca prin
intermediul jocului se satisface nevoia de afectivitate a copiilor și se dezvolta creativitatea.
Jocul este activitatea specifica copilăriei ce hrănește mintea, corpul și sufletul, așadar, pentru
copilul de vârsta școlară mică, cum ar fi, spre exemplu, elevii claselor pregătitoare este foarte important
ca elementele de joc cu care aceștia sunt familiarizați de acasă sau din grădinița să nu dispară odată cu
intrarea lor în ciclul primar. Jocul didactic este unul dintre cele mai folosite mĳloace de instruire și de
educare rapidă,iubit de elevi și îndrăgit de profesori, întrucât acesta îmbină într-un mod armonios com-
ponenta instructiva cu cea educativa. Jocul didactic nu trebuie sa lipsească din activitatea școlară, mai
ales atunci când conținutul de învățat solicita elevilor un efort intelectual considerabil.
La clasele primare jocul didactic este imperios necesar datorită particularităților de vârstă ale
elevilor, dar și din necesitatea tratării diferențiate ai acestora în vederea îmbunătățirii rezultatelor
școlare, deci a creșterii randamentului școlar. Prin componenta sa ludică se stimulează creativitatea,
se trezește imaginația creatoare și perspicacitatea elevilor, se satisface nevoia de afectivitate, se îm-
bogățește vocabularul și experiența de viață a copiilor, se menține treaz interesul, se formează noi
sensuri și reprezentări, se dezvolta încrederea în sine a copilului, și ce este cel mai important, jocul
didactic, în funcție de specificul lui se pliază pe toate stilurile de învățare, astfel încât și elevii care
rețin mai greu informațiile au șansa de a le asimila și înțelege. Fiecare joc didactic reprezintă o buna
oportunitate pentru a învață lucruri noi. Copiii rezolva sarcini și probleme, își pun întrebări despre
cele învățate și caută noi soluții, altele decât cele cunoscute deja, comunică cu colegii și cu adulții
ascultându-i-i și exprimându-și punctul de vedere liber, învață să-și susțină ideile.
Din experiența la clasa pot afirma ca jocul didactic, integrat în activitatea instructiv-educativa
din școală formează și întărește colectivul de elevi, stimulează concurența și onestitatea prin regulile
de joc ce trebuie respectate de toți participanții. Pentru ca un joc sa fie „didactic” nu trebuie să uităm
că el are anumite etape ce trebuie respectate, atât de profesor, care realizează și explica jocul la nivelul
clasei cat și de elevi, care îndeplinesc sarcinile de joc și respectă regulile jocului. Astfel, etapele unui
joc didactic sunt următoarele:
● Scopul jocului – este o finalitate spre care tinde jocul și pentru care a fost proiectat, gândit;
● Conținutul jocului – cuprinde toate cunoștințele, informațiile, priceperile și deprinderile cu
care copiii operează în timpul jocului;
● Sarcina didactică – indica ce anume trebuie sa facă efectiv copiii în timpul jocului;
● Regulile jocului – sunt în strânsă legătură cu sarcina didactică și ajuta la îndeplinirea aces-
teia, ele sunt obligatorii pentru toți participanții;
● Elemente de joc – reprezintă acele elementele foloșite in timpul jocului pentru a da acestuia
o coloratura cat mai plăcută și distractiva. Pe lângă toate valențele formative pe care le are jocul
didactic și toate beneficiile pe care acesta i le oferă copilului în dezvoltarea sa armonioasă, nu trebuie
să uitam de bucuria pe care o vedem în ochii copiilor în momentul jocului, extazul pe care-l exprimă
atunci când duc o sarcina la bun sfârșit. Așadar, putem afirma ca jocul, în multitudinea lui de forme
este terapie, atât pentru copii cat și pentru adulți, care reușesc sa pășească din nou către un tărâm
păstrat adânc în suflet, tărâmul copilăriei.
36
Voi prezenta un joc utilizat de mine la clasă, un joc plăcut de copii, numit ”Nimerește cuvântul”
Participă: minim 4 copii

Materiale necesare:
- plăcute mici cu litere - multe! (le puteți utiliza pe cele de la Scrabble spre exemplu), sau va puteți
face propriile dvs. plăcuțe: tăiați o bucată de carton în pătratele mici și scrieți pe fiecare cate o litera.
Cum se joacă?
În funcție de numărul de jucători, poate doriți să împărțiți copiii în echipe. Dacă aveți mai mult
de 3 sau 4 echipe veți avea nevoie de o mulțime de litere!
Alegeți o colecție de cuvinte, pe care credeți ca fiecare copil sau echipa va fi capabil sa le deco-
deze. Copiii mai mici vor avea nevoie cuvinte simple si mai puține la număr, iar cei mai mari vor putea
face față probabil, cu 5 sau 6 cuvinte mai lungi. Încercați să dați o tema fiecărui grup de cuvinte.
De exemplu:
Pentru copii mici, animale de fermă - rața, pisica, câine și vaca.
Pentru copii mai mari, animale de ferma - rata, pisica, câine, vaca, gâsca și găina.
Pentru grupuri mixte de copii, inclusiv adulți, animale - antilopa, gasca, pui, girafa, leu.
Fiecare jucător sau echipa primește cate un teanc de litere, care vor forma cuvintele lor, precum
si un indiciu referindu-se la grup ("toate acestea le veti gasi la ferma") sau la un singur cuvânt ("are
doua stomacuri").
Primul jucător sau echipa care decodează toate cuvintele, câștiga.
Acest joc poate deveni destul de captivant! Odată ce copiii înțeleg cum se joaca, ei își pot seta
mereu alte provocări.
Bibliografie:
1.Cotuna, Rafila, Locul și rolul jocului didactic în învățare, Revista Învățământul primar nr. 3-4,
Editura Miniped, Bucureşti, 2005;
2. Elena Mîndru și colegii, Strategii didactice interactive, Editura Didactică Publishing House, Bu-
curești,2001;
37
JOCUL - FORMĂ DE ABORDARE PSIHOMOTRICĂ
Prof. PASCU OANA

Educaţia specială oferă o formă de educaţie şi intervenţie terapeutică adaptată şi destinată

copiilor cu cerinţe educative speciale care nu reuşesc singuri să atingă un nivel de educaţie corespun-
zător vârstei şi cerinţelor societăţii pentru un om activ, autonom şi independent. Finalitatea educaţiei
speciale este aceea de a crea condiţiile unei bune integrări sociale şi profesionale a copiilor cu nevoi
speciale. Una din cerinţele integrării eficiente a elevilor cu cerințe educaționale speciale (C.E.S), este
asigurarea de activități specifice recuperativ-stimulativ-compensatorii.
Abordarea jocului și a mișcării din punct de vedere al stimulării prin metode și mĳloace adap-
tate, identifică abilitățile copilului cu cerințe educaționale speciale (C.E.S.) și se concentrează asupra
dizabilității și a metodelor de recuperare a acesteia. Jocul pentru elevii cu C.E.S., are puternice valențe
formative și educative, prin conținut, formă și efecte și prezintă mari avantaje față de alte mĳloace și
sisteme de acționare.
Varietatea mișcărilor și sunetelor, din timpul desfășurării jocurilor, îl determină pe copilul cu
C.E.S., să-și dezvolte un anumit comportament social, analiza desfășurării jocului dinamic cu reușita
participării fiecărui elev, în funcție de sarcinile primite, contribuie la dezvoltarea trăsăturilor de per-
sonalitate și în autocunoașterea posibilităților proprii și valorificarea lor în activitatea școlară și ex-
trașcolară. Cele mai utilizate sunt jocurile derivate din contactele fizice simple (ghemuire, gâdilat,
mângâiere), jocuri vizuale, care constau în apropierea și depărtarea fețelor, mișcarea buzelor, a ochilor
și a capului, jocuri colective, care au la bază cîntatul, șoptitul, producerea unor sunete cu ajutorul
limbii și buzelor, bătutul din palme, mototolirea unei coli de hârtie.
Rolul jocului și al stimulării pentru mișcare prin mĳloace variate și adaptate, se referă la în-
curajarea emoțională, mentală, socială și starea de bine în general, la stimularea și consolidarea capa-
cităților expresive ale elevilor permițând să devină mai conştienţi de comportamentul lor inter-perso-
nal şi astfel să-și modifice modul în care îşi stabilesc şi menţin relaţiile cu alţii. Indiferent de vârstă,
jocul este fundamental pentru comunicare, eliberează stresul, stimulează creativitatea, iar pentru copii
este un mediu sigur de exprimare a sentimentelor, de explorare a relațiilor și de mărturisire a dorințe-
lor. Ca instrument pedagogic, jocul aduce tot ce este nou, folosindu-se de vechi sau folosindu-se de
ceea ce știe copilul, introducând ceea ce nu știe sau ceea ce îl provoacă.
Jocurile de mişcare sunt deosebit de agreate de elevi și constituie un prilej potrivit pentru
însuşirea deprinderilor motrice de bază şi utilitar aplicative, dezvoltarea motricității generale, dezvol-
tarea capacității de a realiza sarcini împreună, dar și creșterea capacităților de comunicare și a gradului
de sociabilitate. În jocurile de mişcare se utilizează deprinderile naturale, de mers, de alergare, săritură
şi aruncare; în jocuri, copiii aleargă, sar, escaladează, împing, trag, prind, aruncă, manipulează obiecte
de diferite mărimi cu ajutorul segmentelor pe diferite traiectorii. Jocurile de mişcare produc la copii
efecte favorabile, evidente în planul fitness-ului fizic, beneficiile fiind: ¾ creşterea rezistenţei cardi-
orespiratorie; ¾ îmbunătăţirea mobilităţii; ¾ dezvoltarea forţei şi rezistenţei musculare, ¾ obţinerea
unei greutăţi corporale optime.
Alegerea sistemului de mĳloace, prin intermediul căruia sunt determinate modalitățile de in-
fluențare a componentelor motrice și psihomotrice, utilizarea celor mai potrivite resurse metodologice
și promovarea lor în sistemul de lecții, reprezintă criterii ce vizează educarea sau reeducarea psiho-
motrică. Când folosim activități de joc ce implică mișcarea, conștientizăm modul în care activitatea
fizică contribuie la socializare și exteriorizare. Aceste activități prezintă interes, realizări și mĳloace
de exprimare proprie, iar materialele implicate satisfac curiozitatea și dezvoltă sentimentul de încre-
dere în sine, de dezvoltare a percepțiilor și reprezentărilor vizuale, a imaginației, și a capacității de
concentrare a atenției. Acest tip de exerciții trebuie să fie simple, ușor de executat, fără caracter de
performanță sau de întrecere, iar trecerea la exercițiile antrenante ale jocurilor, trebuie să se facă
treptat și cu prudență, evitând oboseala.
38
Prin conținutul, forma și efectele lor, jocurile oferă condiții favorabile de dezvoltare simultană
a proceselor psihice și a trăsăturilor de personalitate, obținându-se un beneficiu emoțional prin satisfacții
de ordin senzorial (kinetic, kinestezic, auditiv, vizual), de aceea jocul are și importante funcții informa-
tiv-formative, educative, terapeutice. Pentru recuperarea psihomotorie, elevul cu C.E.S. are nevoie de
activități de plasare și transfer ale corpului, de mobilizare a segmentelor corporale, de apucare, mani-
pulare și transformare a obiectelor, de educare a atenției, de urmărire a gestului, în scopul formării și
dezvoltării motivației, abilităților și aptitudinilor necesare adaptării și integrării în societate.
Lucrând cu stăruință, o mare parte dintre elevi ajung după o perioadă la rezultate satisfăcătoare și
la o stare generală bună din punct de vedere fizic. Jocul şi mişcarea fac parte nu doar din categoria abor-
dărilor psiho-corporale, dar şi din aceea a terapiilor expresiv-creative, alături de alte terapii cunoscute și
au ca fundament, principiul care arată că mişcările şi emoţiile sunt într-o permanentă conexiune. Jocul
rămâne pentru elevii deficienți mintal o componentă importantă în procesul de recuperare, pentru că oferă
eliberarea și exprimarea emoțiilor, prin mișcare, contact uman, scoaterea din izolare, făcând posibilă co-
municarea. Ei au nevoie de încurajare pentru a participa la jocurile creative, au nevoie de povești.
Bibliografie:
1. Albu C., ș.a., Psihomotricitatea, Editura Institutul European, 2006, Iași.
2. Bîtleanu R, ș.a., Tehnici de lucru prin arte combinate, Editura Egal, 2009, Bacău
3. Martin M., Ergoterapia în psihiatrie, Editura Limes, 2010, Cluj-Napoca.
4. http://prodea.ro/wp-content/uploads/2015/10/EF-prin-joc-_-suport-curs.pdf
39
IMPORTANȚA JOCULUI ÎN CORECTAREA LIMBAJULUI
Prof. PETRARIU LUCIANA

Jocurile didactice, organizate conform cerinţelor psihologice învăţării, sunt o metodă activă și
eficientă de instruire și educare. O contribuție importantă la pregătirea copilului pentru şcoală şi-o
aduc jocurile didactice pentru dezvoltarea limbajului. Se ştie că mediul familial exercită o influenţă
cultural-educativă binefăcătoare asupra dezvoltării limbajului copilului şi în mod deosebit, asupra
dezvoltării limbajului acestuia.
Cu toate acestea, realitatea confirmă că influenţele exercitate de mediul familial sub acest
aspect sunt încă deosebit de variate. În consecinţă, fie datorită acestor influenţe, fie datorită unor
întârzieri sau defecţiuni în vorbirea copiilor la intrarea lor în grădiniţă, diferenţele semnalate în dez-
voltarea limbajului sau a vocabularului acestora sunt încă deosebit de sesizabile. Aceste diferenţieri
accentuate se menţin până la intrarea copilului în şcoală, mai ales pentru cei ce nu frecventează zilnic
grădiniţa. Ori, între limbaj şi gândire există o interdependenţă binecunoscută. Aceste diferenţieri în
domeniul dezvoltării limbajului situează copiii în poziţii diferite, sub aspectele deosebit de complexe
ale activităţilor instructiv-educative.
Una dintre sarcinile majore ale activităților instructiv-educative o constituie omogenizarea
relativă a dezvoltării limbajului copiilor, în aşa fel încât la intrarea în şcoala primară, să posede noţiu-
nile strict necesare însuşirii cunoştinţelor de bază prevăzute de programa şcolară. Dezvoltarea limba-
jului se realizează atât în activităţile specifice dezvoltării vorbirii, cât şi în cadrul întregului program
de la clasă. Dezvoltarea vorbirii copiilor se realizează în mod treptat, prin lărgirea relaţiilor verbale
cu cei din jur, în condiţiile manifestării de către copii a curiozităţii de cunoaştere a obiectelor, a în-
suşirilor acestora, pe de o parte şi a atitudinii interogative referitoare la originea şi cauza unor feno-
mene, pe de altă parte.
În întregul proces de cultivare a limbajului, atât în activităţile specifice, cât şi în toate celelalte
împrejurări se urmăreşte:
• formarea deprinderilor de vorbire corectă (sub aspect fonetic, lexical, gramatical, coerentă
şi expresivă);
• îmbogăţirea şi activizarea limbajului şi a gândirii, dezvoltarea limbajului monologat şi dia-
logat, însuşirea simbolurilor verbale cu caracter generalizator, în funcţie de particularităţile
de vârstă;
• formarea deprinderii de exprimare adecvată a gândurilor, ceea ce contribuie la pregătirea
lor pentru activitatea instructiv-educativă din şcoală;
• trecerea treptată de la limbajul concret - situativ la limbajul contextual, pe măsură ce copilul
depăşeşte limitele experienţei senzoriale, însuşirea treptată a structurii gramaticale a limbii
materne în practica vorbirii, îmbogăţirea vocabularului în condiţiile comunicării continue cu
persoanele din jur;
• prevenirea şi corectarea defectelor de pronunţie, în cadrul muncii individuale, cu grupuri
mici de copii, precum şi în cadrul activităţii de dezvoltare a limbajului cu întreaga clasaă de
copii.
Cel mai eficient mĳloc de realizare a acestor sarcini îl constituie jocul didactic. Jocurile di-
dactice pot fi folosite atât pentru consolidarea şi precizarea cunoştinţelor, cât şi pentru verificarea şi
sistematizarea lor, pentru deprinderea unei pronunţii corecte, pentru îmbogăţirea sau consolidarea
vocabularului, pentru formarea vorbirii corecte şi coerente. Jocurile didactice destinate dezvoltării
limbajului contribuie, în mare măsură, la dezvoltarea acuităţii auditive a auzului fonematic. Ele soli-
cită perceperea corectă a sunetelor, descifrarea compoziţiei sonore sau semnalarea prezenţei sau ab-
senţei unui anumit sunet într-un cuvânt.
Asemenea sarcini pot fi înfăptuite prin jocurile: „Cine face?”, „Ce se aude?”, „De-a trenul”,
„Repetă ce spune”, „Cu ce sunet începe?” etc. În astfel de jocuri s-a introdus mai întâi sunetele a căror
pronunţie poate fi prelungită, cum este cazul vocalelor sau unele consoane ca: s, r, j, z, ş. Aceste sunete
40
au fost introduse în exclamaţii ca: „Aaaa”, „Uuuu”, „Oooo” etc., fie prin onomatopee ca: sss, vâjjjj,
bâzzzz, fâşşşş etc. Dezvoltarea auzului fonematic este strâns legată, şi de sarcina deosebit de importantă
privind corectarea defectelor de vorbire, întrucât cauza principală a acestor defecte o constituie tocmai
slaba dezvoltare a auzului fonematic. În acest sens, jocurile enumerate pot aduce o contribuţie de seamă
nu numai la perceperea clară şi corectă a sunetelor corespunzătoare, ci şi pentru corectarea pronunţiei
defectuoasă acestora, solicitând copiilor audierea lor cu atenţie şireproducerea lor corectă.
O altă sarcină pe care o îndeplinesc jocurile didactice destinate dezvoltării limbajului se referă
la clarificarea şi precizarea unor noţiuni, sarcină ce se realizează concomitent cu cele care se referă
la îmbogăţirea vocabularului şi activizarea lui. Cum am mai spus, jocul antrenează intens copilul în
stimularea şi exercitarea vorbirii în direcţia propusă, fără ca el să conştientizeze acest efort. Astfel
prin intermediul jocului didactic se fixează şi se activizează vocabularul copiilor, se îmbogăţeşte pro-
nunţia, se formează noţiuni, se însuşesc construcţii gramaticale. În scopul îmbogăţirii vocabularului
copiilor cu substantive proprii, care să denumească numele lor, al fraţilor, al părinţilor, al educatoa-
relor (la grupele mici şi mĳlocii), apoi la grupa mare, nume de localităţi importante din judeţ, din ţară,
ale unor forme de relief sau obiective socio-economice cunoscute de copii, numele ţării, ale unor
personalităţi istorice, se pot organiza şi desfăşura diverse jocuri didactice cum ar fi: „La cine s-a oprit
jucăria?”(recunoaşterea şi denumirea membrilor grupei din care fac parte), „Familia mea” (numirea
părinţilor, fraţilor, surorilor), „Unde s-a ascuns scrisoarea?” (denumirea corectă a adresei de acasă,
de la grădiniţă, a unor muzee, magazine, oraşe etc).
Cele mai multe jocuri didactice sunt destinate îmbogăţirii lexicului copiilor cu substantive
comune ce denumesc: obiecte şi fenomene percepute direct în natura înconjurătoare şi în viaţa socială,
nume de obiecte necesare în viaţă şi activitatea lor, principalele încăperi cu obiectele necesare, părţile
componente ale corpului, obiecte de igienă personală, îmbrăcăminte, încălţăminte, alimente, mĳloace
de locomoţie, anotimpurile şi fenomenele specifice lor, animale domestice şi sălbatice, plante cunos-
cute şi unele părţi componente ale acestora, unele aspecte ale muncii, ale vieţii sociale desfăşurate de
părinţii lor. La clasele mici se acordă prioritate cuvintelor care exprimă aspecte comportamentale,
sări afective, relaţii sociale şi noţiuni cu un grad mai mare de generalizare, trăsături de caracter, norme
de comportare, sentimente etc.
Se pot organiza jocuri didactice diverse prin care se urmăreşte:
• identificarea şi denumirea obiectului de îmbrăcăminte, corespunzător acţiunii efectuate de
educatoare (jocul „Cu ce se îmbracă păpuşa?”),
• recunoaşterea şi denumirea corectă a părţilor corpului omenesc, executarea unor acţiuni spe-
cifice (jocul „Spune ce face păpuşa?”),
• recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de veselă, alegerea lor în raport de utilitate (jocul
„Să servim musafirii”),
• recunoaşterea şi denumirea jucăriilor (jocul „Sacul lui Moş Crăciun”),
• denumirea unor profesii, materiale, unelte, produse ale muncii (jocul „Stop”),
• denumirea unor mijloace de transport şi a mediului de deplasare (jocul „Cu ce plecăm în
vacanţă?”),
• denumirea unor fructe, legume, alimente (jocul „Ghiceşte ce a cumpărat vecina”),
• denumirea diferitelor animale, a hranei lor (jocul „Caută-ţi hrana).
Toate cunoştinţele de limbă sunt date într-o organizare concentric – cantitativă, adăugându-se
pe niveluri de vârstă, componente ale aceleiaşi probleme abordate la grupele următoare, se reiau şi se
aprofundează într-o prezentare concentric superioară, prin sporirea gradului de generalizare şi abstrac-
tizare a cunoștințelor, fiecare parte de vorbire este reluată și însoțită de precizări şi recomandări clare
cu privire la cunoștințele şi jocurile care se recomandă, pe grupe de vârstă. Dar jocul didactic contribuie
la îmbogățirea lexicului copiilor şi cu diferite adjective; la grupa mică accentul cade pe însușiri privind
culoarea (roșu, galben, albastru, alb, negru), pe raporturi dimensionale (mare, mică); însuşiri gustative
(dulce, acru), olfactive, termice sau anumite calități morale (leneş, harnic, mincinos).
În ceea ce priveşte folosirea corectă a pronumelui, sunt recomandate jocuri – exerciţii desti-
nate pronumelui personal şi a celui de politeţe: „Cine a primit mingea?” (înlocuirea numelui colegului
din grupă şi al educatoarei cu pronumele personale şi de politeţe). Jocul didactic „Cine ţi-a dat
41
jucăria?” contribuie la formarea deprinderii copiilor de a folosi corect diferitele pronume personale
şi demonstrative în funcţie de relaţiile ce se stabilesc între membrii jocului, aceştia nu au voie să
folosească numele copilului care oferă jucării, ci să-l desemneze folosind pronumele personal sau
demonstrativ corespunzător. Se recomandă folosirea unor pronume relativ-interogative: care, cine ce
şi nehotărâte: cineva, ceva, unul altul, fiecare, oricine. Acestea se pot însuşi numai prin exerciţii în
cadrul jocurilor didactice („Cine este?”, „Cine sunt?”).
Prin anumite jocuri didactice se urmăreşte îmbogăţirea vocabularului cu numerale cardinale
şi ordinale; la grupa mică se însuşesc numeralele cardinale: unu, doi, trei şi ordinale corespunzătoare:
primul, al doilea, al treilea. Copii se familiarizează şi cu numeralele distributive: câte doi, câte zece,
în cadrul jocurilor didactice utilizându-se şi versuri care au un accentuat caracter ludic, fiind atractive
prin umorul lor, prin ritmicitate şi muzicalitate.
Jocul didactic contribuie şi la îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte ce denumesc acţiuni
(verbe): la grupa mică accentul cade pe acţiunile copilului în familie, pe stradă, pe acţiunile adultului
şi ale animalelor cunoscute. Astfel jocul didactic „Cine este şi ce face?” pune accent pe activizarea
vocabularului cu cuvinte ce denumesc fiinţe cunoscute şi acţiunile acestora („câinele latră, câinele
roade un os, câinele muşcă, câinele fuge, stă la pândă”). La grupa mĳlocie se continuă procesul de
îmbogăţire şi activizare a vocabularului copiilor cu verbe care denumesc atribuţii ale membrilor fa-
miliei, ale altor adulţi, iar al grupa mare elementul de noutate este legat de denumirea efectelor unor
fenomene ale naturii („Găseşte cuvântul potrivit”). Se pot folosi exerciţii-joc pentru precizarea înţe-
lesului unor antonime, sinonime şi folosirea lor corectă în propoziţii şi fraze.
Anumite jocuri didactice contribuie la îmbogățirea vocabularului copiilor cu cuvinte – ad-
verbe referitoare la locul unde se petrece acţiunea, la timpul când se desfăşoară şi la modul cum
aceasta se realizează. Jocul didactic contribuie atât la îmbogăţirea vocabularului, activizarea şi exer-
sarea lui; cât şi la însuşirea unei exprimări clare, coerente, corecte din punct de vedere gramatical, la
cultivarea independenţei în vorbire şi stimularea creativităţii în exprimarea orală. Deci, prin jocul
didactic se asigură înţelegerea, fixarea sau repetarea anumitor cunoştinţe în mod plăcut, fără ca inte-
resul celor care comunică să scadă. Jocul se constituie ca activitate fundamentală pentru dezvoltarea
personalității copilului.
Bibliografie:
1. Dumitrana, M., Educarea limbajului în învățământul preșcolar, Editura Metodidact, București,
2001
2. Florica Mitu, Ștefania Antonovici, Jocuri didactice integrate pentru învățământul preșcolar, Hu-
manitas Educațional, București, 2006
42
BALONUL
Prof. TĂNASE MARIA

Prin latura sa ludică jocul este prima și principala activitatea a copiilor, prin intermediul căruia
își pot satisface dorințele și nevoile, pot creea diverse personaje și situații care să domine și să acțio-
neze în lumea imaginara pe care și-o construiesc. Lumea imaginară în care copiii se transpun prin
intermediul jocului este o lume ce le aparține în exclusivitate, întrucât aceștia nu au nevoie sa fie
îndrumați de către un adult sau un coleg pentru a-și crea propriul univers. In lumea fictiva pe care
copiii o accesează aceștia se simt în siguranță, se simt protejați și ascultați, se simt importanți, semn
ca prin intermediul jocului se satisface nevoia de afectivitate a copiilor și se dezvolta creativitatea.
Jocul este activitatea specifica copilăriei ce hrănește mintea, corpul și sufletul, așadar, pentru
copilul de vârstă scolara mica, cum ar fi, spre exemplu, elevii claselor pregătitoare este foarte impor-
tant ca elementele de joc cu care aceștia sunt familiarizați de acasă sau din grădiniță să nu dispară
odată cu intrarea lor în ciclul primar. Jocul didactic este unul dintre cele mai folosite mĳloace de
instruire și de educare rapidă, iubit de elevi și îndrăgit de profesori, intrucat acesta îmbina într-un
mod armonios componenta instructiva cu cea educativa. Jocul didactic nu trebuie sa lipsească din
activitatea școlară, mai ales atunci când conținutul de învățat solicita elevilor un efort intelectual con-
siderabil. La clasele primare jocul didactic este imperios necesar datorită particularităților de vârstă
ale elevilor, dar și din necesitatea tratării diferențiate ai acestora în vederea îmbunătățirii rezultatelor
școlare, deci a creșterii randamentului școlar. Prin componenta sa ludică se stimulează creativitatea,
se trezește imaginația creatoare și perspicacitatea elevilor, se satisface nevoia de afectivitate, se îm-
bogățește vocabularul și experiența de viață a copiilor, se menține treaz interesul, se formează noi
sensuri și reprezentări, se dezvolta încrederea în sine a copilului, și ce este cel mai important, jocul
didactic, în funcție de specificul lui se pliază pe toate stilurile de învățare, astfel încât și elevii care
rețin mai greu informațiile au șansa de a le asimila și înțelege.
Fiecare joc didactic reprezintă o buna oportunitate pentru a învață lucruri noi. Copiii rezolva
sarcini și probleme, își pun întrebări despre cele învățate și caută noi soluții, altele decât cele cunos-
cute deja, comunică cu colegii și cu adulții ascultându-i și exprimându-și punctul de vedere liber,
învață să-și susțină ideile. Din experiența la clasa pot afirma ca jocul didactic, integrat în activitatea
instructiv-educativa din școală formează și întărește colectivul de elevi, stimulează concurența și
onestitatea prin regulile de joc ce trebuie respectate de toți participanții. Pentru ca un joc sa fie „di-
dactic” nu trebuie să uităm că el are anumite etape ce trebuie respectate, atât de profesor, care reali-
zează și explica jocul la nivelul clasei cat și de elevi, care îndeplinesc sarcinile de joc și respectă
regulile jocului.
În ceea ce urmează voi descrie un joc care poate fi desfășurat atât în clasă, cât și afară.
Copiii se țin de mână, formând un cerc. Nu au voie să dea drumul la mânuțe decât la sfârșitul
jocului.
Jocul începe când educatoarea spune:
- ”Am intrat într-un magazin si am cumpărat un balon mic-mic-mic (copiii ținând-se de mâini
se adună spre mĳlocul cercului)”
- “Am ieșit afară și l-am umflat foarte tare (toți copiii suflă în jos și merg în spate până când
formează un cerc foarte mare)”
- “Dintr-o dată a început să bată vântul și să îl ducă sus-sus-sus (toți copiii sar deodată, pe loc,
cât mai sus cu desprinderea/aterizarea pe ambele picioare )”
- “Dar vântul s-a oprit (toți copiii încremenesc precum statuile (în picioare) - nu au voie să se miște)
- “A început să bată și să dea balonul de pământ: jos-jos-jos (copiii stau în poziția ciuciulete
și sar ușor, pe loc)”
- “Dar vântul s-a oprit (copiii stau în poziția ciuciulete fără să se miște)”
- “A început din nou să bată vântul și să îi ducă sus-sus-sus (copiii sar în sus)”
- “S-a oprit (copiii rămân nemișcați, în picioare)”
43
- “Dintr-o dată a început să bată vântul foarte tare și să ducă balonul spre…. (diferite repere:
geam, ușa, perete, masa) (copiii merg împreună spre direcțiile indicate)”
- “Și a început să îl dea în față și în spate (copiii se apleacă în față apoi se lasă ușor cu capul
pe spate)
Exista doua variante de a termina jocul:
Prima varianta - “Dintr-o dată, balonul, s-a lovit de o pietricică ascuțită și s-a spart (Educa-
toarea bate tare din palme și spune ”POC”, moment în care copiii își dau drumul la mâini și se aruncă
ușor pe covor/se așază ciuciulete (daca jocul se desfășoară afară)).
A doua-a variantă: “Cum balonul zbura, s-a atins de o crenguță și s-a găurit (copiii își dau
drumul la mânuțe și aleargă în diferite direcții- imitând un balon care fâsâie și se dezumflă, până când
educatoare spune: ”POC” și atunci copiii se aruncă ușor pe covor sau se așază ciuciulete)”.
Jocul este foarte util deoarece este distractiv pentru copii, le captează atenția, îi ajută să se
coordoneze și le dezvoltă orientarea în spațiu.
Bibliografie:
1. Piaget Jean, Inhelder B., -,, Psihologia copilului’’, Ed.Didactică și Pedagogică, 1966;
2. Catalano Horațiu, Albulescu Ion- ,,Didactica jocurilor’’, Ed.Didactică și Pedagogică, 2019; 3.
Gai Bianca, Epure Călin, Curcubătă Răzvan, Vaida Bogdan -,,Jocuri didactice’’, Ed. Taida, 2021;
44
PROIECT TRANSDISCIPLINAR
,,UN ALTFEL DE CRĂCIUN”
Prof. înv. primar MIOARA GAVRILUT

Activități transdisciplinare
Școala fără manuale –Să înțelegem mai bine lumea din jur, să devenim mai buni!
Data:21decembrie2021
Clasa: I–a A
Profesor pt inv primar : Mioara Gavrilut
Orarul zilei: 1. Limba și literatura română, 2. Proiecte tematice, 3. Educația fizică, 4. Educația
tehnologică.
Conținutulgeneric -Educație pentru mediu
Subiectul: Un altfel de Crăciun
Produsul activităților: Expoziție de jucării pentru brad din obiecte reciclabile,
Babă din zăpadă,
filmuleț video Eco Crăciun 2019
Competențe generale:
- Comunicare in limba română-------- 2.4, 3.2,4,1
- Educația muzicala---------------------2.9, 3.3.
- Arte vizuale si abilitati practice--------------2.2, 2.3.
- Joc si miscare-----------------------------------1.1,1.2
Competente specifice:
La sfârşitul activităţii didactice elevii vor fi capabili:
• O 1 –să cunoască schimbările care se petrec în natură în anotimpul iarna;
• O 2 –să descrie activităţile omului şi viaţa animalelor în acest anotimp;
• O 3 –să citească corect cuvintele şi propoziţiile scrise pe fișe;
• O 4 –să ordoneze corect silabele şi apoi cuvintele în propoziţie;
• O 5 –să scrie corect şi îngrijit cuvintele şi propoziţiile la tablă şi pe fisele de lucru;
• O 6-să răspundă corect la ghicitorile date;
• O 7 –să interpreteze clar şi corect colindele de Crăciun;
• O 8 -să recite poezii despre Crăciun;
• O 9 –să cunoască sărbatorile de iarnă,precum şi tradiţiile şi obiceiurile legate de acestea;
• O 10 –să respecte regulile jocurilor de iarnă, dând dovadă de respect din parte colegilor;
• O 11-să rezolve corect rebusul
• O12-să confecționeze o babă de zăpadă din materiale reciclabile, integrând în mod creativ
achizițiile dobândite anterior,
45
• O 13 –să coopereze in vederea rezolvarii sarcinilor de grup;
• O 14-sa manifeste interes si placere pentru participarea la lectie;
Strategie didactică:
1. metode şi procedee de tip: conversația euristică, explicația, observația, jocul didactic,pro-
blematizarea, lucrul in echipă, icebreaking( spargereagheţii ),munca independentă, exercițiul.
2. material didactic: imagini cuiarna, figurine decupate cu imagini reprezentative pentru
unele sarcini,fișe de lucru, calculator, videoproiector, creioanecolorate, foarfeca,materialereciclabile,
lipici,rebus.
3. forme organizatorice:
a) dupănumărulelevilor: individual, colectiv;
b) după sarcini: frontal, pe grupe;
c) după participare: dirijată, independentă;
Duratatotală a activității 8.45-13.00
Durata activității didactice 4x 45 min
Locația- auditoriu, sala festivă, curtea școlii.
Parteneri- administrația gimnaziului, părinții .
Bibliografie:
*Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori .Clasa 1, 2017.
*Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar.Clasa 1.Ghid metodologic .Ediție
revăzută și actualizată, 2017.
Nicolescu P. Pop. V, Transdisciplinaritatea Manifest, Editura Junimea, Iași, 2007p
ETA- OB. tU Unități de învă- STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

PELE OP./ e METODE ŞI MIJLOACE
LEC- TIMP PROCEDEE DE ÎN-
ŢIEI VĂŢARE
I:Evocare Asigurarea condiţiilor optime

pentru desfăşurarea activi-
2 min tăţii.
Ghicitori despre iarnă.
O6 ANEXA 1 Conversaţia Ghicitori Aprecieri verbale
5 min globale şi indivi-
duale
II.Realiza- Anunţarea subiectulu iactivi- Explicaţia
reasensu- tății“Un altfel de Crăciun”si Aprecieri verbale
lui O14 obiectivele pe inţelesul elevi-
3 lor.Îi informez ca activitatea
min se desfăşoară sub forma unui
joc, cerinţele exerciţiilor fi-
ind scrise pe diferite figurine
,reprezentând imagini sug-
gestive despre iarna, cu aju-
torul cărora vom alcatui un
tablou/colaj.
Se imparte efectivulde co- Conversaţia- Ecusoane Aprecieri verbale

pii in 4 grupe, fiecare având euristică pentru grupe, globale
câte un semn distinctive
prins în piept – grupa oame- Calculator
20 nilor de zăpadă, grupa bră- videoproiector Observarea siste-
min duţilor, grupa fulgilor, grupa imagini matica
norișorilor. Icebreakin despre
46
Pentru început, elevii vor vi- (spargerea iarnă
ziona un filmuleţ despre ano- gheţii)
timpul iarna.
Fiecare elev, pe rând, va
spune câte un cuvânt care are
legătură cu acest ano-
timp(bucurie, ger, alunecuş, Fise de lucru
Crăciun, friguros……).
O3 Voi solicita elevii să alcătu- figurine
iască oral propoziţii cu
aceste cuvinte. Fise de lucru
O4 Pe rând, fiecare grupă va ex-
trage câte un plic. În plic vor
O5 fi figurine pe spatele cărora
va fi scris câte un exerciţiu. Jocul didactic
O13 După ce rezolvă cerinţa, fi-
gurina va fi lipită pe o coală
O14 mare de hartie, în vederea al-
cătuirii tabloului.
Grupa1:Potriveşte silabele
15 pentru a alcătui cuvinte din
min două silabe, apoi transcrie. Exerciţiul
iar -col
se - rin
So -nin
vis -nă
Grupa 2 ::Potriveşte silabele
pentru a alcătui cuvinte din
trei silabe, apoi transcri-le.
a -ce -na
15 a -mo -le Explicaţia
min Si -si -on
O7 Va -vi -la Dramatizarea
O8 Joc de rol
III. Re- O9 Grupa 3.Inverseaza literele
flecția 45 pentru a obtine cuvinte noi:
min cal-......... are-........... Munca inde-
car-................ pendenta om de zapada
O10 luna-............. Jocul mobil
O1 mare-..................
02
Grupa 4Ordonează cuvintele Conversația-
45min în propoziţie şi transcrie pro- euristica
poziţia obţinută:
Are, nouă,Sorin, sanie.
e, Iarna, vremea, colindelor.
Crăciunul ,cea ,mai, serbarea,
mare, e, a, creștinilor .
-Mergem în cantina școlii ,
luam micul dejun.
-Apoi în prezența copiilor și
a părinților copii cântă colin-
dul-Seară Sfântă Luminată ,
cântecul –Îngerii din rai , re-
cită poemul de Crăciun.
Anexă.
47
-Mergem în curtea școlii
,unde e multă zăpadă…..
-Vreau să mă ajutati să facem
o babă de zăpadă în curtea
școlii.
-Jocul mobil-Să ne împroș-
căm cu bulgări de zăpadă.
-Conversație în baza schim-
bărilor care se petrec în na-
tură pe timpul iernii, activi-
tăţile omului in această peri-
oadă, viaţa animalelor sălba-
tice.
IV. Extin- O11 Rezolvarea rebusului , cer Conversația-

dere O12 soluţionarea acestuia si veri- euristică Calculator Aprecieri verbale
O10 fic oral rezolvarea lui. Pe Jocul didactic videoproiec- globale şi indivi-
O14 verticala Crăciun Eco. Problematiza- tor duale
-Vizionarea filmulețului Cum rea Cadouri de la Moș
40 se confecționează un omuleț Exercițiul Rebus Nicolae
min din obiecte reciclabile.
-Propun copiilor împreună
cu părinții lor să confecțio-
neze un omuleț de zăpadă din
materiale reciclabile.
Se va viziona filmulețul “Un
10 Crăciun Eco”, iar apoi elevii Conversația,
min își vor împărtăși impresiile Propoziții ne-
despre activitatea data, com- finisate
pletând propozițiile…….
Se fac aprecieri individuale Aprecieri privind

5 min şi collective asupra modului Conversatia corectitudinea răs-
de participare la activitate. punsurilor copiilor
48
JOC DIDACTIC
ANOTIMURILE
Prof. înv. primar BOȚ LIANA ORTENZIA

C.T. Nr. 1 Vadu Crișului
În completarea activității desfășurată la orele de științe, “Aotimpurile. Lunile anului”, folosesc

jocul didactic cu scopul consolidării cunoștintelor învățate anterioar. Jocul didactic se numeste,
ANOTIMPURILE. Se poate desfășura frontal șau pe echipe.
Materiale necesare:
- Patru cartonașe cu denumirea celor patru anotimpuri- pe ficare cartonaș( pe verso) câte o
ghicitoare;
- 12 cartonașe cu denumirile lunilor anului și 12 enunțuri pentru identificarea fiecărei luni a
anului;
- 12 simboluri( imagini reprezentative), câte trei pentru fiecare anotimp;
- 4 texte referitoare la cele partu anotimpuri;
Desfășurarea jocului:
Patru copii vor extrage dintr-un bol câte un cartonaș pe care este scris denumirea unui ano-
timp. Vor asculta cu atenție ghicitorile și vor răspunde atunci când răspunsul ghicitorii este anotim-
pul scris pe cartonaș.
Cartonașele se vor așeza la tablă.
Se prezintă pe scurt povestea celor patru fiice ale anului, fiecare lăudându-si bogăția și fru-
musețea. Alți patru copii citesc cele patru texte( fără titlu), despre fiecare anotimp. Elevii râmași in
bancă, recunosc anotimpul prezentat in text și se alătură grupului respectiv.
Copiii rămași in bănci, extrag cartonașe cu lunile anului și se alătură anotimpului potrivit. Pe
verso vor avea scris câte un enunț despre luna respectivă. Le citesc în fața clasei. Si aceste cartonașe
sunt așezate la tablă, în dreptul anotimpului potrivit.
Copiii care încă n-au participat, până acum la joc, li se împart cartonașe cu simboluri pentru
fiecare anotimp. Si aceste simboluri sunt așezate la tablă, în dreptul anotimpului potrivit.
Numărul zilelor fiecărei luni se va realiza prin afișarea cartonașului cu numărul corespunză-
tor în dreptul fiecărei luni.
49
50
PROIECT DE LECŢIE
Prof. CIUCU IRINA ALINA

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile” Craiova
Clasa a III-a
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura romană
Subiectul: Primăvara – Vasile Alecsandri (exerciţii de scriere şi de vocabular): ora a II-a
Scopul lecţiei: formarea deprinderilor de citire coerenta, cursivă si expresivă; consolidarea
cunoştinţelor despre textul liric; îmbogăţirea vocabularului prin utilizarea cuvintelor cu sens asemă-
nător şi opus
Obiective operaţionale:
O1: – să denumească anotimpul prezentat în poezie;
O2: - să argumenteze ( prin recitarea de versuri) care sunt vestitorii primăverii;
O3: - să înlocuiască cuvintele date cu altele cu sens opus sau cu sens asemănător;
O4: - să selecteze părţile de vorbire învăţate din textul poeziei;
O5: - să identifice cât mai multe adjective potrivite pentru un anotimp dat:
O6: – să reconstruiască pe grupe un puzzle;
O7: – să creeze un scurt text despre primăvară;
O8: – să ilustreze strofe din poezie prin desene;
O9: – să reproducă din memorie cântece sau poezii despre primăvară.
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, ciorchinele, activitatea independentă,

turul galeriei
Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe
Strategia didactică: dirijată
Mijloace didactice: puzzle, fişe de lucru
Resurse:
 oficiale: „Curriculum naţional”
 pedagogice: „Îndrumător – Să dezlegăm tainele textelor literare”, Carmen Iordăchescu, Ed.
Carminis, „Limbă şi literatura română”, manual pt. clasa a III-a; „Gândirea critică”, Ioan
Scheau, suport de curs, CCD Alba
 umane: 12 elevi
 spaţiale: sala de clasă
51
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Nr. Secvenţele lecţiei Ob. Conţinutul şi strategia didactică Evaluare
1. Moment  Se asigură un climat de ordine
organizatoric şi disciplină necesar desfăşurării
în bune condiţii a lecţiei.
2. Verificarea O1  Activitate frontală. Ce aţi avut Aprecieri
cunoştinţelor O2 de pregătit pentru astăzi? Despre frontale
ce anotimp de vorbeşte în această individuale
poezie? Cum este întâmpinată pri- pe grupe
măvara? Care sunt vestitorii pri- Observare
măverii? sistematică
Se verifică oral textul. Se recită în
întregime poezia, folosind un ton
vesel, mimica şi gesturile potri-
vite. Se recită versurile în care po-
etul urează „bun venit primăverii”,
versurile care vorbesc despre acti-
vitatea albinei, strofa în care se
vorbeşte despre rândunică.
Activitate individuală. Se dau ca
autodictare primele două strofe ale
poeziei „Primăvara” de V. Alec-
sandri. Elevii îşi vor verifica unul
altuia caietele cu autodictarea, cu
manualul deschis.
Învăţătorul va face observaţii asu-
pra modului de lucru.
3. Captarea atenţiei  Activitate pe grupe. Clasa se îm- Aprecieri

parte în patru grupe: a buburuzelor, frontale
a furnicuţelor, a fluturaşilor, a albi- individuale
nelor. Un membru din fiecare grupă pe grupe
va adresa o întrebare din lecţie ce- Observare
lorlalte grupe. Fiecare grupă va sistematică
primi câte o floricică pentru fiecare
întrebare şi răspuns dat.
4. Anunţarea titlului  Se va anunţa titlul lecţiei noi şi
şi a obiectivelor se va scrie pe tablă „Primăvara –
operaţionale V. Alecsandri; exerciţii de scriere
şi de vocabular” şi apoi se vor
enunţa obiectivele operaţionale pe
înţelesul elevilor
5. Dirijarea învăţării  Activitate frontală. Se vor înlo- Aprecieri
O3 cui cuvintele subliniate din textul frontale
de pe tablă, cu altele cu sens opus. individuale
Fiecare grupă va înlocui câte un pe grupe
cuvânt. Pentru răspunsul corect Observare
vor primi o floare. sistematică
A trecut iarna geroasă iarna –
vara
Câmpul iată-l înverzit!
geroasă – călduroasă
52
Rândunica cea voioasă
O4 voioasă - tristă
La noi iarăşi a sosit.
a sosit – a plecat
 Activitate frontală. Se selec-
tează adjectivele din textul poe-
ziei. Fiecare grupă are o strofă.
Pentru găsirea adjectivelor vor
primi o floare.
Strofa I: geroasă, înverzit, voioasă
Strofa a II-a: galben, aurit, frumos
Strofa a III-a: harnica
Strofa a IV-a: înflorit, frumos.
 Activitate frontală.
Se selectează substantivele din
textul poeziei. Fiecare grupă are o
strofă. Pentru găsirea lor vor primi
o floare.
Strofa I: iarna, câmpul, rândunica
Strofa a II-a: creangă, sturzul, pri-
măvară, timp
Strofa a III-a: turturelele, fluturi,
albină, flori, miere
Strofa a IV-a: cucu, copacul, pri-
măvară, timp
6 Obţinerea perfor-  Fiecare grupa va primi câte o Evaluare
manţei fişă de lucru pe care este scris nu- pe grupe
mele unui anotimp. Elevii vor găsi
O5 cât mai multe caracteristici care să
se potrivească cu respectivul ano-
timp.
Ex.
PRIMĂVARA
Pentru fiecare cuvânt potrivit găsit

echipa va primi câte o floare.
53
7 Asigurarea re-  Se realizează pe grupe câte un Aprecieri pe grupe
tenţiei şi a transfe- O6 puzzle după imagini mici. Puzzle-
rului ul astfel realizat va fi expus de fi-
O7 ecare grupă la colţul de expoziţie.
Trebuie să găsească legătura din-
tre puzzle şi anotimpuri. Un repre-
zentant al grupei va descrie ano-
timpul descoperit în jocul de puz-
zle după ce a adunat pe o coală in-
formaţii de la colegi.
Se va acorda câte o floare pentru
realizarea puzzle-ului şi una pen-
tru prezentarea anotimpului.
8 Fixarea cu- O8  Fiecare grupă va realiza câte Aprecieri
noştinţelor un desen care să ilustreze o strofă frontale
dintr-o poezie. Desenele realizate individuale
se afişează în sala de clasă. Elevii pe grupe
O9 trec prin faţa lor notează pe o hâr-
tie aflată lângă desen câte o idee
sau un sentiment transmis de acea
tablou. Fiecare grupă va primi flo-
ricică pentru modul în care au rea-
lizat desenul.
 Pentru a-i mulţumi primăverii
pentru minunăţiile pe care ni le
aduce fiecare grupă va interpreta
câte un cântecel sau două despre
acest anotimp. De asemenea vor fi
răsplătiţi cu floricele.
9 Tema pentru acasă  Pentru acasă veţi selecta, pe o
fişă de portofoliu, expresii poetice
din poezia „Oaspeţii primăverii”
de Vasile Alecsandri, veţi tran-
scrie poezia „Primăvara” respec-
tând regulile de aşezare în pagină
a textului în versuri.
10 Aprecieri  Se va face totalul florilor pri- Evaluare pe grupe
mite. Echipa care a acumulat cele Aprecieri individuale
mai multe flori va fi răsplătită cu
aplauze şi diplome.
 Voi face aprecieri asupra mo-
dului în care a participat la des-
făşurarea lecţiei şi fiecare elev în
parte.
54
CONCURS
1. ÎNTREBĂRI ŞI RĂS-
PUNSURI
2. CUVINTE CU SENS
ASEMĂNĂTOR
CUVINTE CU SENS
OPUS
3. ADJECTIVE
4. SUBSTANTIVE
5. REALIZAREA
FIŞELOR DE LUCRU
6. PUZZLE
7. DESEN
8. CÂNTEC
9. TOTAL
55
PRIMAVARA VARA
TOAMNA IARNA
56
ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ REALIZATE ÎN
VEDEREA REZOLVĂRII CONFLICTELOR LA ELEVII DIN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Prof. BUTOI LILIANA IONELA

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile” Craiova
Adina Glava deineşte cunoaşterea psihopedagogică „un 57idacti organizat şi continuu, în care,
printr-o acţiune de generalizare şi sinteză a unui ansamblu de informaţii 57idactic57a prin metode şi
în 57idacti variate, educatorul evidenţiază parametrii organizării psihice individuale a celor pe care îi
educă”. Legătura dintre grădiniţă şi şcoală este reflectată de includerea grădiniţei, împreună cu clasele
I şi a II-a în acelaşi ciclu curricular, numit ciclul achiziţiilor fundamentale.
Disciplinarea reprezintă un 57idacti continuu de învăţare prin care copilul este pregătit să în-
veţe noi comportamente dorite şi să fie responsabil de propriile acţiuni, însă, prin eliminarea compor-
tamentelor neadecvate. Elevii învaţă să se comporte în anumite situaţii şi locuri prin felul în care
educatorul îşi gestionează comportamentul şi modul de a se comporta zi de zi.
Comportamentul poate fi definit ca fiind totalitatea acţiunilor exercitate de copil sau adult,
incluzând atât aspectele poziive (adecvate), cât şi cele 57idactic (inadecvate). Comportamentul copi-
lului poate fi întotdeauna 57idactic de o nevoie cum ar fi cele esenţiale, legate de supravieţuire, de
adaptarea la mediul social, de sănătate sau chiar de nevoile emoţionale. Nevoile emoţionale sunt cele
mai importante în perioada preşcolarităţii, iar dintre acestea amintim dragostea, 57idactic57a, onesi-
tatea, acceptarea, răbdarea, înţelegerea sau corecitudinea. Când stabilim dacă un comportament este
adecvat sau neadecvat trebuie să ţinem cont de vârsta copilului care are acel comportament, dacă a
apărut într-un moment de tensiune, de conflict în care avea nevoie de apărare sau dacă acel compor-
tament este acceptat în alte familii, însă nu corespunde dorinţelor familiei din care face parte copilul.
Un element important în menţinerea unei relaţii bune cu copilul îl reprezintă comunicarea.
Modul în care părinţii sau educatoarea comunică inluenţează comportamentul copilului, acesta
aflându-se la vârsta la care 57idact 57idacti adulţii exercită. De cele mai multe ori comportamentele
sunt învăţate observând 57idacti alţii fac, iar orice comportament este facut doar dacă este urmat de
obţinerea unor efecte 57idactic.
De exemplu, folosirea umbrelei atunci când plouă, acesta fiind un comportament 57idactic57 la
alţii. Acest comportament ajuta copilul (persoana) să se ferească de ploaie, fiind o consecinţă poziivă.
• Comportamentul adecvat este definit ca un comportament care îl ajută pe elev şi îi permite
educatorului/învăţătorului să-şi desfăşoare acivitatea.
• Comportamentul neadecvat este definit drept un comportament care afectează 57idactic ele-
vul şi nu permite educatorului/învăţătorului să-şi desfăşoare acivitatea.
În jocurile de rol, copilul poate vedea diferenţa între comportamentul adecvat şi cel neadecvat
şi discută, bunăoară, despre ce înseamnă să lucrezi în linişte, apoi vor mima acest lucru în mod 57idac-
tic57, apoi 57idacti până vor înţelege. Orice copil care are un comportament adecvat, atât fiecare în
parte , cât şi în grup, poate fi 57idactic57al57 prin acordarea de timp liber sau prin atingerea unor
obiecive dorite de copil. În timpul unei lecţii copiii nu trebuie să fie întrerupţi sau puşi să facă activităţi
care le distrag atenţia pentru că aceşia îsi vor creea un comportament neadecvat.
În lucrările lui Olsen (1982), s-a 57idactic57al că regulamentul de comportament în clasă ar
trebui să reprezinte partea negaivă a disciplinării pentru ca profesorii să fie liberi să stabilească re-
laţiile poziive pe care le pot avea cu elevii săi. Recompensa este cea mai 57idactic57 modalitate de a
atrage comportamentul adecvat al copilului, iar cele mai importante sunt acordarea unor certificate
de bună-purtare, acordarea de timp liber sau acordarea unor aprecieri verbale 57idactic şi multumiri
(„Ai lucrat foarte bine.”, „Tema este foarte bună, Andrei.”, „Îţi multumesc că îţi ajuţi colegii.”). Încă
de la începutul anului şcolar educatorul-învăţătorul va realiza împreuna cu elevii o listă de reguli şi
consecinţe în cazul unui comportament neadecvat.
57
Regulamentul trebuie să cuprindă următoarele categorii:
− Siguranţa în clasă;
− Înterzicerea violenţei fizice sau verbale;
− Respectarea anumitor limite;
− Aitudinea civilizată faţă de ceilalţi colegi;
− Aitudinea civilizată în timpul unei activităţi.
Încălcarea acestor reguli 58idact şi anumite consecinţe. Acestea trebuie realizate în funcţie de
comportament şi să ţină cont de faptul că elevii trebuie să cunoască aceste consecinţe şi să ajute
educatorul-învăţătorul la crearea lor. De aceea copiii vor şti ce consecinţe vor suporta în cazul în care
vor avea un comportament neadecvat. Copia acestei liste cu reguli şi consecinţe va fi trimisă şi pă-
rinţilor pentru a lua la cunoşinţă şi pentru o semna.
Strategia LEARN – „este o modalitate de evaluare a 58idacti nu funcţionează bine, asfel încât
să puteţi încerca ceva diferit, să vă creşteţi puterea în clasă şi să evitaţi asfel de greşeli. LEARN pune
la dispoziţie un cadru care ajută profesorii să structureze relaţiile de la şcoală, din clasă şi legăturile
dintre şcoală, copil şi mediul de acasă” (J. Olsen, T. Nielsen) [3, p. 74-76]. Acestă strategie ajuta la
identificarea şi remedierea problemei, iar cele cinci categorii sunt: limit (limitare), expect (aşteptări),
accept (acceptare), relinquish (retragere), network (relaţionare). Mulţi elevi cu un comportament
neadecvat, distructiv par să aibă probleme de comunicare, fiind „surzi” la vocea educatorului-învăţă-
torului, având o atitudine de neinteres faţă de cerinţele cadrului didactic, de activităţile desfăşurate în
clasă, dar şi faţă de ceilalţi colegi.
O afecţiune des întâlnită în copilărie este ADHD, fiind o afecţiune des răspândită (aproximaiv
6% din populaţia de vârstă şcolară), având ca simptome lipsa de atenţie, hiperactivitatea, impulsivi-
tatea. Mulţi oameni când aud de această afecţiune au în imagine un copil lipsit de control, în 58idactic
mişcare, ce 58idacti liniştea celor din jur. Dar aceasta nu este singura imagine. Unii copii cu
ADD/ADHD sunt hiperacivi, în timp ce alţii stau în linişte, la distanţă faţă de celelalte persoane. Unii
pun prea mult accent pe o sarcină şi au probleme în cooperarea şi rezolvarea acestei sarcini, iar alţii
sunt doar uşor neatenţi, dar prea 58idactic58. De multe ori, un comportament neadecvat al elevului
de vârstă 58ida este asemănat cu această afecţiune des întâlnită.
Introducerea acestor ore de dezvoltare personală pentru clasa pregăitoare, clasa I şi clasa a II-
a, reprezintă un pas important atât pentru copii, cât şi pentru educatori, deoarece ajută la formarea
personalităţii şi abilităţilor de viaţă a copilului. Exerciţiile folosite pentru a facilita dezvoltarea per-
sonală la copiii sunt exerciţiile de exprimare personală spontană, exerciţii şi jocuri pentru depăşirea
blocajelor emoţionale, exerciţii de râs, de întrajutorare şi colegialitate, jocuri de rol, exerciţii de iden-
tificare şi de asociere, exerciţii de completare a desenului, tehnici de mişcare, dans şi exerciţii de
creare de poveşti.
Cunoaşterea personalităţii elevului reprezintă principala sarcină a educatorului sau învăţăto-
rului, copilul fiind centrul lumii şcolare, subiect şi nu simplu obiect al educaţiei. Acivitatea de învăţare
îşi propune formarea şi dezvoltarea de capacităţi, competenţe, abilităţi, comportamente, atitudini şi
însuşirea de cunoştinţe.
Disciplina „Dezvoltare personală” urmăreşte formarea şi dezvoltarea capacităţii de autoînţe-
legere, autocunoaştere şi autodezvăluire a copiilor. Sub formă de joc, copiii observă cum le place
58idactic să înveţe, ce este încrederea în sine, cum să-şi exprime emoţiile, modalităţile concrete de a
relaţiona cu familia şi prietenii, achiziţionează cunoşinţe despre meserii, exersează diferite abilităţi,
îşi formează abilităţi şi chiar atitudini despre muncă. Scopul acestei discipline este dezvoltarea capa-
cităţii copiilor de a trăi împreună cu ceilalţi prin însuşirea şi aplicarea normelor de 58idacti necesare
în diferite 58idacti de viaţă, alfabetizarea moral-civică a copiilor, dezvoltarea unor atitudini poziive
faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi.
Bibliografie:
1. Druţă G., Jurcău M. Jocul în cadrul acivităţilor complementare. Editura Print, Arad, 2000.
2. Glava A., Glava C. Introducere în predagogia preşcolară. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2002.
3. Olsen J. Nielsen T. Noi metode şi strategii pentru managementul clasei. Didacta Publishing House,
Bucureşi, 2009.
4. Patraşcu D. Managementul conlictului în sistemul 58idactic58al. Tipograia „Reclama”, 2017.
5. Radu M., Ciocâlteau I.A., Floarea R.F., Stănculescu A. Dezvoltare personală. Auxiliar 58idactic.
Piteşti: Editura Paralele 45, 2014.
58
JOCURI DE PRACTICAT PRIMĂVARA ÎN AER LIBER
Prof. LASCĂU LAVINIA

La vârsta de 7-11 ani, copiii sunt deficitari la capitolul forță, rezistență, atenție. De aceea este
recomandat ca la alegerea jocurilor de mișcare să se opteze pentru acelea ce conțin alergări scurte,
sărituri, prinderi, aruncări, aruncări la țintă. Prin intermediul lor se urmărește dezvoltarea coordonării
mișcărilor în mers și alergare, la săritura în înățtime și lungime, dezvoltarea deprinderii de a arunca
si a prinde mingi mici si mijlocii sau alte obiecte. Regulile jocurilor de mișcare au o mare importanță
educativă; ele orientează și fac mai activă gândirea copilului, îl determină nu numai să manifeste
ințiativa ci si să-și frâneze mișcările atunci când este nevoie, îl îndeamnă să învingă piedicile, îl învață
să fie organizat și disciplinat în cadrul colectivului. Modificarea permanentă și rapidă a situațiilor nou
create, dezvoltă spiritul de observație, facultatea de a percepe rapid, initiațiva creatoare. Prezenta ele-
mentului de întrecere mobilizează forțele copiilor în lupta cu greutățile și cu adversarul, dezvoltând
hotărârea, dârzenia curajul, perseverența. Ei devin conștienți de faptul că victoria se obține numai
prin munca susținută.
1. Buchețelele
În timp ce copiii se joacă pe terenul de sport, conducătorul jocului strigă un număr, de exemplu 3. La
auzul acestei comenzi, jucătorii se strâng repede în grupe de trei, formând buchețele. Jucătorii care
nu au reușit să se grupeze, sunt eliminați din joc. Ultimii rămași în joc sunt declarați câștigători.
2. Culesul cartofilor
Se împarte colectivul în mai multe echipe. Pe sol se trasează o linie în spatele căreia stau
echipele. La o distanță de 15-20 m se desenează trei-patru cercuri la distanțe egale, iar în interiorul
fiecărui cerc se pun diferite obiecte (pietricele, eșarfe, creioane, etc).
La semnal, primul jucător din fiecare echipă aleargă și culege din fiecare cerc (cuib) obiectele
pe care le aduce următorului jucător. Acesta are sarcina de a le așeza la locul lor. Câștigă echipa care
termină prima ”culesul cartofilor”.
3. Rațele și vânătorii
Se desemnează 2 cercuri concentrice, cercul mare cu 6-7m raza, iar cercul mic de 3-4m. Ju-
cătorii se împart în 2 echipe egale ca număr. 'Rațele' vor sta în cercul mic iar 'vânătorii' în cel mare.
Echipa vânătorilor au mingea și realizeaă pase între jucători, pe circumferința cercului sau pe diago-
nala, căutând ca la momentul prielnic să loveasca rațele cu mingea. Jucătorii loviți sunt penalizați cu
1 punct pentru lovitură.
La 5-10 minute se schimbă rolurile echipelor între ele.
Jocul se poate repeta, însumându-se loviturile de la fiecare joc.
Câștiga echipa care a reușit să lovească un număr mai mare de rațe.
4. Atinge omul cu mingea
La acest joc poate lua parte un număr de jucători de 2 ori mai mare ca numărul de mingi de
care dispunem. Se poate juca în sală sau pe un teren plat, cu zgură.
Jucătorii se împart in 2 echipe egale, stau pe un singur rând, fiecare echipă aflându-se înapoia unei
linii trasate pe teren. Distanța dintre cele 2 linii trebuie să fie de cel puțin 25 m.
Jucătorii unei echipe capătă fiecare câte o minge. La semnalul conducătorului, jucătorii cu
minge aleargă spre centrul terenului dintre cele 2 linii, conducând mingea în dribling. Ei trebuie să se
deplaseze pe cât posibil în linie dreaptă. Când sunt aproximativ la jumătatea terenului, conducătorul
dă un semnal scurt de fluier. Atunci jucătorii cu minge se întorc brusc și aleargă înapoi spre linia de
unde au plecat, în timp ce jucătorii celeilalte echipe îi urmăresc, căutând să-i atingă pe spete. În aler-
garea înapoi, jucătorii cu minge continuă să conducă mingea în dribling. Pentru fiecare jucător atins
se acorda 1 punct. Dupa aceea echipele își schimbă rolurile. Este învingatoare echipa care dupa 3-
4 repetări ale jocului totalizează mai multe puncte.
59
COMUNICAREA CU COPILUL
Prof. DINU MIHAELA ELISABETA

Grădiniţa Nr. 73 Bucureşti
În timpul vorbirii, comunicarea nu se efectuează numai prin cuvinte, ci şi prin intermediul

tonului vocii, al amplitudii sau localizării respiraţiei, al variaţiei expresiei faciale, al atitudinii noastre.
Vorbim astfel despre comunicarea verbală, nonverbală şi paraverbală.
În continuare ne referim la cele trei tipuri de comunicare asertivă, pasivă şi agresivă pe înţe-
lesul copiilor de vârstă preşcolară.
Comunicarea asertivă poate fi explicată la grădiniţă, pe înţelesul copiilor, astfel:
o Când vorbim cu cineva ne gândim „Eu sunt bine!, Tu eşti bine?”;
o Vreau ca colegii să se poarte frumos cu mine, iar eu mă port frumos cu colegii mei;
o Eu pot să fac multe lucruri (am încredere în mine);
o Aleg singur pentru mine ce vreau să mă joc, hotărăsc pentru mine singur;
o Îi ajut pe ceilalţi dacă pot, îi susţin, le vorbesc frumos ;
o Dacă nu îmi place ceva spun , folosind cuvântul EU („ Eu simt ... ”)
Un copil care să ştie să comunice eficient este căutat de ceilalţi să se joace împreună, reuşind
să îşi facă mulţi prieteni. Acesta gândeşte înainte să răspundă şi îşi exprimă dorinţele şi aşteptările pe
un ton normal, cu gesturi relaxate, fără să ezite. El ia în considerare şi dorinţele celorlalţi, dar spune
ce nu îi place fără jignească.
Copilul asertiv va refuza dacă nu vrea să facă ceva pe un ton politicos şi motivul pentru care
nu vrea să facă acel lucru.
Comunicarea pasivă va fi explicată şi ea pe înţelesul copiilor prin jocuri de rol, realizate de
educatoare, sau prin scenete cu personaje din poveşti. Aceste exerciţii au rolul de a atrage copilor
atenţia asupra efectelor negative aşe pasivităţii. Aceste tehnici de conştientizare au rolul de a încuraja
copiii să vorbească cu un adult sau cu un prieten când vor să exprime ceva.
o Un copil pasiv căruia îi este frică să vorbească , se gândeşte greşit la următorul lucru: „ Eu
nu sunt ok, tu eşti ok ”;
o Îi las pe ceilalţi să aleagă ce să mă joc eu, în locul meu;
o Nu cred că pot face multe lucruri, nu ştiu dacă pot multe lucruri, nu ştiu dacă reuşesc, îmi
este frică să încerc;
o Eu îi susţin doar pe alţii, pentru că ei ştiu mai bine ca mine;
o Ceea ce eu vreau nu contează;
Aceşti copii sunt de obicei cuminţi, le este greu să îşi exprime chiar şi cele mai justificate
dorinţe, cereri sau emoţii. Ei se simt stânjeniți, nu își exprimă sentimentele negative chiar dacă nu le
convine ceva. Acești copii par de acord cu cei din jurul lor, chiar când aceștia se poartă urât cu ei.
Un copil pasiv poate fi ușor manipulat de către un alt copil să îi cedeze o jucărie sau să aibă un
comportament neadecavt la propunerea celuilat care pune presiune pe el.
Educatorul cu tact poate interveni integrându-i și pe acești copii în grupul de joc și încura-
jându-i să se exprime atunci când sunt nedreptățiți.
Comunicarea agresivă are următoarele aspecte:
o Cel care se poartă agresiv cu alții se gândește așa: „ Doar eu sunt ok, tu nu eşti ok ”;
o Contează doar ce vreau eu, nu și ce vrei tu;
o Eu aleg jocul pentru mine și aleg și pentru alții;
o Doar eu știu cum să fac;
o Doar mie mi se cuvine;
o Dau ordine, ameninț, mă răzbun;
o Ceilalți sunt răi, dacă nu mă ascultă pe mine;
o Vreau să fie doar cum spun eu, lucrurile trebuie să fie cum îmi plac mie;
60
Un copil care comunică agresiv poate interpretat greșit chiar dacă el pare să aibă intenții bune.
De obicei acești copii sunt etichetați negativ de adulții care lucrează cu ei. Acești copii sunt mai greu
de gestionat la grupă știut fiind faptul că la această vârstă copiii se influențează ușor unii pe alții și
ceilalți au tendința să imite comportamentul nepotrivit. Educatorul îi va atrage atenția copilului care
greșește, oprindu-i comportamentul agresiv, fără să țipe la copil, sau să îl bruscheze, oprindu-i com-
portamentul agresiv într-o manieră echilibrată, fără supărare. Un educator poate sancționa comporta-
mentul necorespunzător, dar este important să accepte copilul: („Ești ok, dat te-ai purtat greșit!”);
De obicei stilul de comunicare este modelat din familie. Copilul poate prelua modelul unuia
din părinți. Prin educație copilul poate învăța despre stilul comunicării eficiente și se poate autoeduca
să comunice asertiv și nonviolent. Comunicarea agresivă este strâns legată de experimentarea emoției
de furie la copii. Ei resimt furia la o intensitate mare atunci când realitatea diferă de așteptările și
dorințele lor.
În continuare voi prezenta o serie de „Drepturi asertive” ale copiilor pe care educatoarea le
poate avea în vedere la grupă și le poate prezenta copiilor pentru a le respecta împreună. Bineînțeles
că această serie de drepturi vine și cu o serie de obligații din partea fiecărui copil despre modul în
care se poartă cu ceilalți.
Fiecare copil din grupă are dreptul:
• de a alege în timpul de joacă ce vrea să se joace;
• de a avea acces la jucării sau materiale în timpul activităților;
• de a avea propriile păreri și idei;
• de a spune celorlalți ce are nevoie, cum vrea să fie tratat;
• de a spune ce gândește fără a jigni alt copil;
• de a spune nu / nu știu / nu înțeleg / nu îmi place;
• de a cere ajutor sau explicații când nu înțelege;
• de a greși de a avea performanțe mai mici uneori;
• de a se răzgândi;
• de a avea prieteni;
• de a se juca și învăța.
Aceste principii trebuie aplicate zilnic, atât de educatoare cât și de către copii. Ele ajută la
prevenirea comportamentelor agresive și la evitarea certurilor, conflictelor dintre copii. La această
vârstă copiii intră mai ușor în conflict, de exemplu dorind să se joace cu aceași jucărie, sau dorind
mereu ce are celălat copil. Printr-o gestionare corectă din partea educatoarei copiii pot să ceară atunci
când își doresc, să ofere ceva la schimb, să se pună în șocul persoanei din fața lor, să își controleze
impulsurile și să se gândească înainte să acționeze. La intrarea în colectivitate sunt copii care încearcă
să se impună în grup prin forță: mușcând, lovind sau împingând alți copii. Aceste comportamente
trebuie oprite la timp, tratate de educatoare cu fermitate, dar în același timp cu căldură și înțelegere
față de copilul agresiv. Calmul și echilibrul adultului, corectitudinea cu care se raportează la situație
contează mult în rezolvarea ei. O atitudine potrivită din partea adultului ar fi aceasta: “Ai greșit
reacționând așa! Am încredere în tine că data viitoare te vei purta altfel! Sunt aici să te ajut dacă ai
nevoie de ceva!”
Bibliografia:
- Ion Ovidiu Panisoara, Comunicarea eficientă educațională, Editura Polirom, Bucuresti, 2015;
- Jean Claude Abric, Psihologia comunicării. Teorii și metode , Editura Polirom, București, 2022;
- Venera Roxana Lazăr, Autocunoaştere şi comunicare la vârsta preşcolară, Editura Grapho, Bacău,
2021.
61
25 DE ACTIVITĂȚI DE PRIMĂVARĂ DISTRACTIVE PENTRU
COPII CURIOSI ȘI PĂRINȚI GATA DE JOACĂ
Prof. înv. primar și preșcolar ZISSULESCU IANCULESCU ENACHE IOANA CRISTINA

Grădinița „Dumbrava Minunată” București
Sosirea primăverii ne umple de forțe proaspete, energie pozitivă și dorința de a conecta cu

natura. Ce cale mai bună pentru noi, adulții, poate fi mai frumoasă decât aceea de a lua cu noi copiii
în descoperirea primăverii, pe măsură ce aceasta prinde putere și pe măsură ce aceasta își ia “La
revedere!”, lăsând loc altor întrebări, altor locuri numai bune de a fi descoperite și explorate?
1. „Vânăm” un curcubeu, apoi îl pictăm împreună: a apărut curcubeul! Minunat! Luăm coli
de hârtie și culori și ieșim împreună afară, găsim un loc sigur în care ne putem așeza și desenăm sau
pictăm curcubeul respectând ordinea culorilor. Putem discuta despre fenomen și fredona împreună
“Curcubeu, curcubeu, plouă și e soare/ Curcubeu, curcubeu, minunat apare!”. Ne bucurăm împre-
ună de fenomen, facem poze și învățăm lucruri interesante.
2. Culegem plante și facem “poțiuni magice”: Plecăm în parc și luăm cu noi culori, o coală
de hârtie și un borcan. Când întâlnim o plantă pe care vrem să o “colectăm” întâi o desenăm pe coală.
Adunăm cât mai multe plante și le desenăm pe foaie. După aceea pregătim rețeta “poțiunii”. Desenăm
pe foaie ce anume plante din cele culese amestecăm. Când preparăm “poțiunea” trebuie să respectăm
ordinea din rețetă. Este foarte important să vă asigurați că copilul înțelege că este un joc, că nu există
poțiuni magice în realitate și că multe plante port fi periculoase dacă le ingerăm.
3. Ne jucăm cu melci și învățăm despre viața acestora: Când apar melcii copiii devin foarte
curioși cu privite la viața acestora. Putem lua acasă un melc pentru câteva zile. Îl vom ține într-un
borcan mare, cu capacul perforat și îl vom hrăni cu salată. Copilul poate observa mult mai bine cum
se hrănește melcul și cum arată. Vom discuta despre viața melcilor, tipuri de melci și vom avea o
experiență nouă pentru a ne deschide mintea.
4. Culegem, presăm flori și alcătuim un album: ce alt anotimp oferă mai multe flori? Să pro-
fităm de primăvară și să alcătuim un album! Culegem și presăm florile într-o carte groasă, cu coperta
tare. După câteva săptămâni așezăm cu grijă florile într-un album și le căutam denumirile.
5. Adunăm crengi și ne jucăm “focul de tabără”: Când ajungem într-o zonă cu arbori îndem-
năm copilul că culeagă cât mai multe crenguțe uscate. Construim împreună vatra unui foc de tabără
și așezăm crengile. Explicăm copilului despre importanța construirii vetrei și de ce se așează bețele
în formă de piramidă. Nu uitați să discutați cu copilul că acesta este un joc. Copiii nu au voie să se
joace cu foc adevărat!
6. Preparăm ceva gustos folosindu-ne de fructele de sezon: Mergem împreună la piață și cum-
părăm fructe de sezon. Alegem o rețetă ușoară în care copilul poate participa fără să se accidenteze.
Spor la lucru și poftă mare!
7. Căutăm insecte, le desenăm într-un album și învățăm despre viața acestora: Căutăm insecte
și le prindem pe rând, fără a le face rău, într-un borcan de plastic. Observăm pe loc aspectul acestora,
discutăm cu copilul despre viața și importanța lor, îl ajutăm să le deseneze în album. Se deschid astfel
căile către cunoaștere, se prelucrează atenția copilului și se acumulează informații care îi ajută pe
copii să înțeleagă mai bine lumea înconjurătoare și conexiunile faunei și florei.
8. Mergem la picnic: Zilele de primăvară sunt cele mai potrivite pentru un picnic. Să îndru-
măm copilul în a alege gustările, în a prepara gustările și în a organiza întregul eveniment.
9. Ne alegem ținute potrivite anotimpului și facem parada modei: Hai să învățăm despre im-
portanța vestimentației adecvate și să ne distrăm!
10. Sărim în bălți: Primăvara aduce vreme frumoasă, soare călduț, curcubeu dar și ploaie.
După ploaie găsim un prilej minunat să ne destindem alături de copil și să îi arătăm că lumea lui este
încă și lumea noastră.
11. Ne plimbăm când plouă: Plimbările pe ploaie, atunci când ploaia nu este foarte puternică,
pot fi foarte plăcute. Oferim copilului cizme și o pelerină sau chiar umbrelă, dacă copilul este mai
mare. Nu este nevoie de zile însorite pentru a ne simți excelent și a petrece timp de calitate cu copilul.
62
12. Plantăm un pom sau plante: Plantarea pomilor sau diferitelor plante nu numai că se adresează
direct problemelor de mediu actuale dar și înrădăcinează spiritul responsabilității oferind copilului satis-
facția de a urmări pomul înflorind și rodind dar și bucuria de a realiza cu copilul o acțiune ale cărei efecte
se pot vedea după zeci de ani. Fie că plantăm în curtea proprie sau într-un loc despădurit, parc sau grădina
blocului implicați cât mai mult copiii. Ei pot așeza pomul, îi pot aduce pământ peste rădăcini și îl pot uda,
vărui, estetiza. Oferiți pomului un nume. Copilul va fi foarte mândru de reușita sa!
13. La cireșe: Pentru că le-am cules noi, sunt mai gustoase, nu-i așa? Dacă nu avem acces la
curte cu pomi, se găsesc oferte care propun părinților și copiilor să meargă la cules de fructe. Câte
culeg, atâtea pot lua. Preparați din fructe bunătăți, implicați cât se poate și copilul. Cu siguranță că va
înțelege mai bine procesul care stă la baza preparării hranei și este și distractiv.
14. Unde se află furtuna? Aproape sau departe?: O metodă bună de a diminua teama de ful-
gere și tunete a copilului este aceea de a discuta pe îndelete procesele care au loc. Cronometrând
timpul care trece între fulger și tunet vom ști dacă furtuna este aproape sau departe.
15. Culorile primăverii: Plecăm la plimbare și luăm cu noi culori. Vom desena o bulină colo-
rată de câte ori vedem un lucru nou. Care sunt culorile primăverii?
16. Plimbare prin parc: Plecăm la plimbare și observăm natura. Povestim pe rând ce vedem
apoi oferim note despre cât de interesant a fost ceea ce s-a povestit.
17. Primăvara la munte: Fiecare anotimp are farmecul lui atunci când călătorim la munte. De
ce nu primăvara când natura se trezește la viață?
18. Cel mai frumos tablou: Plecăm în parc și luăm cu noi coli de desen, pensule, culori și apă.
Alegem împreună o zonă/un peisaj și îl pictăm cât mai apropiat de realitate. Repetăm experiența și
deschidem o “galerie de artă”.
19. Dansăm și ne distrăm: Ne facem timp și... dansăm!
20. Observăm un pomișor și îl îngrijim: Căutăm un pomișor mic într-un loc accesibil. Îl cu-
rățăm împreună de crengile uscate, îl văruim și observăm treptat înmugurirea, înflorirea, scuturarea
florilor și apariția fructelor. Ce efect a avut îngrijirea oferită? Să protejăm natura și să încurajăm
comportamentele pro-active.
21. Vizităm Grădina Botanică: Să mergem la sfârșitul lunii aprilie la Grădina Botanică.
Atunci natura debordează de frumusețe și flori.
22. Ce forme au norii?: Într-o zi caldă, cu nori pe cer, ne luăm o pătură, o gustare, creioane
și coli de desen. Ne întindem pe spate și... ce forme au norii?
23. Cel mai bun povestitor al serii: Seara, la foc sau pur și simplu facem un concurs. Toți cei
prezenți vor spune o poveste scurtă. Cea mai frumoasă, distractivă sau interesantă poveste este aplaudată.
24. Facem compot: Împreună cu copilul alegem vișine, le curățăm și le îndepărtăm codițele.
Copilul va măsura zahărul după indicațiile noastre și împreună vom prepara un compot delicios. Îl
așezăm la rece, în frigider, și de câte ori avem poftă de ceva dulce și sănătos vom avea!
25. Să observăm stelele și luna: Nopțile senine de primăvară, mai ales că încă se întunecă din
vreme, sunt minunate pentru a observa corpurile cerești. Putem merge la Observator sau putem căuta
un loc în care este întuneric. Discutăm cu copilul despre importanța lunii, discutăm despre stele și
încercăm să identificăm câteva constelații. Un ajutor bun pot fi aplicațiile pe telefon.
Spor la distracție și profitați de tot ceea ce anotimpul primăvara ne oferă mai mult ca oricare
alt anotimp: creșterea și dezvoltarea plantelor, formarea fructelor (cireșe, căpșune), multitudinea fe-
nomenelor meteo, viața insectelor și a păsărilor călătoare, schimbarea comportamentelor oamenilor,
sărbătorile primăverii și începutul jocurilor în aer liber.
63
VOLUNTARIATUL - O NOUĂ FORMĂ DE A FI PREZENT
ȘI ACTIV ÎN SOCIETATE DE MIC –
Exemple de bune practici
Prof. înv. preşcolar TOFAN CRISTINA ELENA

Grădinița „Dumbrava Minunată” Sector 4, Bucureşti
„Iubiți copiii; ei au fost creați prin dragoste și numai prin dragoste pot fi înțeleși. De dragoste au
nevoie întocmai ca floarea de soare. Prin ea vor ajunge la sănătate, frumusețe și fericire. Trăiți cu
ei, trăiți pentru ei, trăiți în bucuria prezenței lor, scumpi copii!”
W. Platt
Dezvoltarea liberă și armonioasă a personalității copilului în funcție de ritmul propriu de

dezvoltare și de trebuințele sale, sprijinind formarea autonomă și creativă a acestuia, respectând rit-
mul propriu de dezvoltare și căutând neîncetat oferirea de șanse egale tuturor copiilor, este viziunea
pe care învățământul românesc încearcă să o îndeplinească prin procesul instructiv-educativ.
Evoluția societății contemporane a impus schimbări de anvergură ale școlii concretizate în
inovări și redimensionări la nivel de macro și microsistem.
În acest context conceptul de voluntariat capătă o nouă formă, fiind o componentă de bază în
sporirea eficienței pedagogice, a sistemului de învățământ care vizează, în fapt, integrarea rapidă,
ușoară a individului în viața și activitatea socială.
Integrarea se conturează ca îmbinarea organică și echilibrată a intereselor personale cu cele
generale ale societății, încât fiecare individ să se realizeze din punct de vedere social la nivel maxim
al posibilităților sale, care cum altfel decât prin participarea directă ca membru activ și prezent în
comunitatea locală, s-ar putea realiza mai eficient și rapid?
Ca urmare, participarea directă a copiilor în viața comunității, prin acțiuni de voluntariat,
tinde să devină nu doar un deziderat ci o obligativitate din perspectiva amplă a dezvoltării multilate-
rale a fiecărui copil cât și din perspectiva evoluției societății la nivel național și mondial.
Pentru realizarea acestei perspective sistemul de învățământ trebuie să aibă o viziune clară, cu
privire la fiecare copil privit ca viitor membru al societății.
În învățământul românesc voluntariatul este slab inclus între modalitățile de educare a tine-
relor generații.
Voluntariatul a luat amploare la nivelul adulților însă lasă mult de dorit la nivelul școlarității
mici și preșcolarității cu toate că în multe țări este desfășurat cu copiii și este considerat modalitatea
cea mai eficientă de creștere a calității actului educativ și de participare activă a copiilor în viața
socială dând un start acestui aspect.
Schimbarea acțiunii pedagogice în direcția activităților de voluntariat este utilă din multiple
considerații, dintre care cele referitoare la finalitățile educației ocupă un loc central. Una dintre fina-
litățile educației este chiar liberă și armonioasă și plenară a copilului.
Folosindu-ne de acțiuni de voluntariat, începând cu vârsta preșcolarității, câștigăm un instru-
ment extrem de util al creării unei oferte educaționale de actualitate, transpunerea în practică a ceea
ce înseamnă conectarea la realitatea cotidiană, formând baza reușitei vieții de adult.
Pentru a răspunde nevoilor societății noastre și a pregăti copilul pentru viața de adult, con-
fruntarea, la nivel adecvat, cu problemele cotidiene, construiește un bagaj important de cunoștințe și
înzestrează copilul cu abilități și deprinderi care, exersate, în timp duc la formarea unui adult respon-
sabil nu numai pentru sine ci și pentru ceea ce se întâmplă în jurul său, conectat la realitatea timpului
său, activ și implicat.
Oferta educațională trebuie să răspundă acestor noi cerințe care încep a se contura la nivel
mondial, menite să ajute copilul în drumul devenirii sale.
Pe altă parte, ignorarea realității din cauza unei atitudini de confort și protejare exagerată a
copilului, echivalează cu un act de ignorare intenționată a realității.
64
Tendințele actuale pun în centrul atenției acțiunile de voluntariat, întregul sistem de învățământ
tinde să se centreze pe societate însăși, pe diagnosticarea problemelor reale și căutarea unor soluții efi-
ciente pentru un viitor sustenabil în care membrii societății cooperează în atingerea acestui scop.
Educarea tinerelor generații în spiritul participării active și al voluntariatului trebuie să înceapă
de la o vârstă timpurie, iar cadrul didactic trebuie să construiască într-o asemenea manieră întreaga
scenă educațională încât să-i ofere acestuia posibilitatea de a participa la activități de voluntariat spe-
cifice vârstei și care privesc viitorul și nevoile reale ale societății.
Cadrul didactic se află, mai mult ca oricând, în fața unei decizii privind personalizarea proiec-
tării intervenției sale formative, resimțind nevoia dezvoltării competențelor sale profesionale pentru
a avea priceperea de a valoriza activitățile de voluntariat, de a pregăti copilul pentru reușita lui socială
ca adult și de-al aduce la un nivel optim de funcționare ca membru implicat al societății.
Cadrul didactic are datoria de a obține un tablou mai complex și integrativ despre societate și
nevoile sale, folosind toate sursele de informație de care dispune și a selecta acele acțiuni de volun-
tariat scopului urmărit, acțiuni educative de calitate, personalizate și potrivite în cea mai mare măsură
posibilă unui copil.
În învățământul preșcolar cadrul didactic este cel care planifică și asigură activități potrivite la
clasă pentru toți copiii și împreună cu ceilalți adulți care se ocupă de acesta, planifică activități educațio-
nale speciale, sprijinind astfel formarea copilului, încurajându-l în a fi activ, organizând activitățile de
voluntariat propuse și implicând adulții din viața copilului, membrii ai comunității locale, ONG-uri.
Calitatea procesului de instruire poate fi influențat decisiv de participarea la acțiuni de volun-
tariat, depinzând în mare măsură de sprijinul competent pe care cadrul didactic îl oferă copilului prin
implicarea acestuia și a tuturor adulților responsabili.
Prin cooperarea dintre adulții responsabili se obține și implicarea acestora în acțiuni de volun-
tariat, poate pentru prima dată în viață, și, alături de proprii copii pot deveni factori de schimbare în
bine a societății noastre.
Deoarece în anii preșcolarității se petrec schimbări spectaculoase și în privința capacităților
cognitive a copilului, stăpânirea competențelor sociale si dobândirea caracterului este cea mai reco-
mandată perioadă pentru inițierea copilului în acest tip de activități.
Acesta, luând contact cu lumea fizică și socială din jurul lui, ajunge să le cunoască și să le
înțeleagă mai profund și își dezvoltă abilități de gândire, observare, imaginație, rezolvare de probleme
cât și abilități sociale.
Copiii care nu beneficiază de acest contact sunt de fapt izolați și privați de contactul cu reali-
tatea. Acestor copii le este negat dreptul de a participa la viața socială și de înțelege aspecte importante
ale realității.
Când copiii înțeleg semnificația și impactul acțiunilor lor asupra mediului fizic și social, când
sunt capabili să se adapteze diferitelor contexte sociale și sunt implicați în activități de voluntariat se
formează o generație în prezent pentru un viitor mai bun.
A acorda acces acest tip de acțiuni înseamnă a recunoaște nevoile actuale mondiale, nefiind
nevoie decât de profesori care să găsească o traiectorie corectă, să elaboreze un plan de acțiune și să
stimuleze participarea copiilor și adulților deopotrivă.
Vă propunem în continuare 50 de activități organizate în spiritul voluntariatului.

1. Plantare de pomi;
2. Plantarea unor plante sau sădirea unor semințe;
3. Estetizarea spațiilor verzi;
4. Curățarea spațiilor verzi;
5. Curățarea arborilor și oferirea îngrijii specifice;
6. Organizarea unor marșuri de conștientizare a comunității locale;
7. Acțiuni de încurajare a protejării florei locale;
8. Organizarea unor dialoguri cu Primăria și Direcția de administrate a spațiilor verzi;
9. Păstrăm sâmburii de la diverse fructe și îi sădim în locuri în care nu se află arbori;
10. Vizitarea unor zone despădurite și participarea la reîmpădurirea zonei;
65
11. Implicarea membrilor familiei copiilor în acțiuni de ecologizare și estetizare;
12. Reducerea deșeurilor prin refolosirea anumitor obiecte;
13. Colectarea selectivă în unitatea școlară;
14. Organizarea unui concurs cu premii care vizează colectarea selectivă a deșeurilor;
15. Vizitarea unui centru de reciclare;
16. Confecționare de jucării Eco din materiale reciclate;
17. Parada costumelor Eco;
18. Folosim mijloace de lucru din materiale reciclate;
19. Confecționarea unor obiecte utile din materiale reciclate;
20. Ora de reducere a consumului desfășurată la nivel de unitate;
21. Vizitarea unui centru de reciclare a hârtiei;
22. Confecționarea unei expoziții cu vânzare de obiecte reciclate, cumpărarea unor arbori și
plantarea acestora;
23. Vizitarea unui centru de reciclare al plasticului cu vânzarea unor PET-uri colectate la
nivel de unitate;
24. Dezbateri, filme și articole destinate copiilor privind necesitatea adoptării unei atitudini
de protejare a mediului înconjurător;
25. Crearea unor flyere având scopul conștientizării cu privire la problemele ecologice;
26. Plantarea unor pomi și îngrijirea acestora pe o perioadă mai lungă de timp;
27. Organizarea unor acțiuni caritabile cu scopul strângerii de haine, rechizite și jucării pentru
copiii din categorii defavorizate;
28. Organizarea unor acțiuni în centrele pentru îngrijirea bătrânilor;
29. Acțiuni de voluntariat organizate de persoane peste 50 de ani în grădinițe și centre de
plasament;
30. Un prieten prin scrisoare – acțiuni de corespondență între copiii din grădinițe și copiii
internați pe termen lung în spital;
31. O jucărie, o bucurie – acțiuni de colectare de jucării și cărți pentru copiii internați în spital;
32. Schimburi de felicitări cu diferite ocazii cu copii din centre de plasament sau spital;
33. Schimburi de experiența cu copii care provin din centre de plasament;
34. Spectacole de teatru împreună cu copiii care provin din centre de plasament;
35. Donarea către centre de plasament a unor cadouri cu diferite ocazii;
36. Organizarea unor acțiuni privind conștientizarea cu privire la situația animalelor din adăposturi;
37. Construim căsuțe pentru păsări;
38. Construim dispozitive pentru hrănirea și adăparea păsărilor;
39. Vizităm zone în care fauna și flora sunt bogate și facem un album cu tot ceea ce am
descoperit;
40. Construirea unor cuiburi pentru rândunele;
41. Participarea la acțiuni de protejare a mediului de viață al anumitor animale protejate;
42. Acțiuni de colectare de hrană pentru animalele din adăposturi;
43. Participarea la acțiuni de protejare a mediului de viață al albinelor;
44. Acțiuni de conștientizare a comunității locale asupra importanței albinelor în perpetuarea
speciilor de plante;
45. Activități de observare a vieții albinelor;
46. Acțiuni de colectare și recondiționare a cărților;
47. Acțiuni de donare de cărți către spitale și centre de plasament;
48. Citește-mi o carte – schimburi de experiență;
49. Înființarea unor standuri cu cărți pentru copiii aflați în dificultate;
50. Formarea unor biblioteci pentru copiii aflați în scoli și grădinițe din zone defavorizate.
66
JOCURI DIDACTICE UTILE ÎN CORECTAREA TULBURĂRILOR
DE LIMBAJ LA PREȘCOLARI
Prof. CRISTOLȚAN CODRUȚA ANCA

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2 Șimleu Silvaniei
Există nevoia constantă de a diversifica demersul terapeutic, desfășurat în cabinetul logope-

dic. Preșcolarii sunt expuși în mare măsură dispozitivelor cu ecran și astfel se conturează nevoia de a
„concura” cu acestea. Astfel, trebuie să diversificăm modalitățile de intervenție folosite în corectarea
limbajului.
Jocurile didactice sunt modalitatea principală prin care putem organiza intervenția logopedică.
Aceste jocuri vor antrena preșcolarii, pentru a se implica în activitățile care au ca scop îndeplinirea
obiectivelor legate de limbaj și comunicare. Jocurile didactice proupse sunt jocuri cunoscute, dar și
jocuri didactice originale.
Nr. crt. Jocul didactic Obiective Ilustrare
1 Cutia magicianului -ghicirea obiectului, pe baza sim-
țului tactil;
-denumirea corectă a obiectului;
-despărțirea cuvântului în silabe;
-numărarea silabelor;
2 Copacul -descoperirea imaginilor;
-pronunțarea corectă a cuvintelor;
-identificarea sunetului inițial din
cuvânt;
-identificarea cuvântului care nu
începe cu același sunet ca și cele-
lalte, care sunt sub acceași culoare;
-plasarea imaginii pentru acel cu-
vânt la baza copacului.
3 Cutia cu surprize -identificarea obiectelor pe baza
simțului tactil;
-identificarea sunetului inițial din
cuvânt;
4 Roata norocului -realizarea unor exerciții de gim-
nastică fonoarticulatorie și de
respirație;
5 Pietricele -consolidarea sunetului C în cu-

vinte;
-realizarea de sărituri cu picioarele
apropiate, de pe o „pietricică” pe
alta;
6 Ghicitori animate -dezlegarea ghicitorilor;
-pronunțarea corectă a unor cu-
vinte cu sunetul C.
67
7 Castelul -despărțirea cuvintelor în silabe;
-plasarea cartonașelor în castel,
după criteriul numărului de silabe;
8 Ferma -identificare de cuvinte care au

două și trei silabe.
9 Șorțul cu buzunărașe -ascultarea poveștii ascunse în bu-

zunărașe;
-privirea ilustrațiilor;
-extragerea bilețelelor cu intrebari
din ultimul buzunăraș;
-oferirea de răspunsuri la întrebări.
10 Găsește locul! -consolidarea sunetului Ș în cu-
vinte;
-realizarea corespondenței dintre
imagini.
Jocurile didactice prezentate pot fi adaptate diferitelor contexte de învățare și pot fi îmbună-
tățite. Aceste jocuri didactice, îmbinate cu alte metode și procedee pot duce la realizarea obiectivelor
propuse în actul învățării.
Bibliografie:
Bodea Hațegan, C. Logopedia - Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschise, Editura
Trei, București, 2016.
Hărdălău, L. Mici secrete în emiterea sunetului R, Editura Primus, Oradea, 2013.
Maria, A. Logopedie, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007.
68
EXEMPLE DE JOCURI DISTRACTIVE ÎN TIMPUL
IERNII CU OCAZIA CARNAVALULUI
Prof. înv. preșcolar MÁNYA ENIKŐ

Prof. înv. preșcolar PÁSZTORI-KUPÁN IMOLA
Grădinița cu Program Prelungit nr. 16
Structura Grădinița cu Program Prelungit nr.15. Târgu Mureș
Grup țintă: preșcolari și școlari mici

Categoria de activități: jocuri si activități de dezvoltare personală și/sau liber alese
Obiective cadru:
• crearea unei atmosfere de bună dispoziție și destindere a copiilor;
• formarea capacitații copiilor de coordonare între semantică si mișcare;
• folosirea acțiunilor motrice învățate pentru a exprima sentimente și/sau comportamente;
• coordonarea mișcărilor în funcție de rolul avut;
• explorarea și controlarea emoțiilor și trăirilor afective.
Metode si procedee: conversația, demonstrația, explicația, exercițiul;
Mijloace de învățământ: diferite costumații ale unor personaje din povești cunoscute
Locul desfășurării: sala de grupă
1. Mişcări in oglindă
Este un joc preferat de toți copii. Un copil stă în fața celorlalți și face tot felul de mișcări
amuzante sau se strâmbă în diverse feluri iar ceilalți trebuie să îl imite. Jocul nu are miză, însă dis-
tracția e garantată prin strâmbături.
2. Ghicește personajul!
Primul jucător se gândește la unul dintre copiii mascați, iar ceilalți au la dispoziție un număr
de întrebări convenit in prealabil (5-10 si in functie de varsta copiilor) pentru a afla despre cine este
vorba. Se pot da doar raspunsuri cu DA sau NU. Exemple de intrebari: „Este înalt?”, „Este băiat?”,
„Este un personaj dintro poveste?”, „Este un animal?”.
3. Care mască a dispărut?
Sunt așezate pe măsuță diferite măști de carnaval. Copiii sunt invitați să-i observe, apoi vor
închide ochii. În acest timp vom ascunde pe rând câte o mască. La un semn dat, copii își vor deschide
ochii și vor ghici care mască a dispărut. Este un joc simplu, dar care va contribui la dezvoltarea me-
moriei si atenției.
4. Vrăjitorul
Prin numărătoare distractivă vom alege un vrăjitor dintre jucători. Cel ales îi aleargă pe ceilaţi.
Dacă îl atinge pe un alt jucător, atunci pe acesta din urmă îl va vrăji și se va transforma în:de ex.
animale,plante, personaje din povești. Jocul continuă până când toți vor deveni unul dintre categoria
stabilită anterior.
5. Sticluţa cu elixir
Jocul începe prin alegerea jucătorului care va juca rolul “sticluței”. Cel ales este “sticluţa” și
stă cu mâinile întinse. Ceilalți jucători îl prind de câte un deget după care el spune “Sticluţa cu
suc/apă/oțet/ulei”, sau cu oricare alt lichid sau obiect. Atunci când se hotărăște să spună “Sticluţa cu
elixir”, jucătorii trebuie să fugă în așa fel încât să nu fie prinși sau atinși. Cine este prins sau atins iese
din joc. Mai există și varianta în care el devine “sticluţa”.
6. Vânătoarea de baghetă magică
Bagheta magică este ascunsă, iar copiii o caută cu ajutorul unor hărți care indică locul ei. Se
întroduc în joc și diverse simboluri pentru indicii pentru a fi jocul mai palpitant. De exemplu: la
primul indiciu de pe hartă vor găsi un bilețel pe care va scrie o ghicitoare: după ce ghicesc ce este,
copiii vor putea găsi locul celui de-al 2-lea bilețel care-i va ghida către bilețelul nr. 3 și tot așa până
ajung la bagheta magică.
69
7. Dansul în jurul scăunelelor
Se pune un rând de scaune și se dansează pe lângă ele când melodia este pornită. Când se
oprește muzica, trebuie să se așeze cât mai repede pe scaun. Dacă nu prind loc pe un scaun, ies din
joc. La fiecare etapă a jocului se scoate câte un scaun ca să fie mai puține decât copiii care joacă. Cine
reușește să rămână ultimul, câștigă jocul.
8. Dansul cu balonul
Se fac echipe de câte doi. Fiecare echipă dansează cu un balon între ei.
Câstigă echipa căreia nu îi cade și nu se sparge balonul ținut între ei.
9. Intrecerea cu lingura
Fiecare participant ține o lingură în mână cu o minge de ping-pong. Cine ajunge cel mai re-
pede, fără să-i cadă mingea, câștigă.
10. Trage de funie!
Se fac două echipe. Fiecare echipă se ține de un capăt al funie. La start fiecare echipă trage de
funie. Câștigă cine îi trage pe adversari spre ei, astfel încât să treacă cel puțin o persoană de dunga de
pe mijloc dintre cele două echipe.
11. Statuia
Pornim muzica de bal și din când în când oprim, iar copii vor sta nemișcați ca o statuie în
poziția încremenită. Cine se mișcă iese din joc, ultimul rămas este câștigătorul.
Bibliografie:
1. Caracterizarea dinamică a copilului şi adoleşcentului (de la 3 la17/18 ani) cu aplicaţie la fişa
şcolară, (ediţia a II-a adăugită), EdituraTehnică, Bucureşti, 1997
2. C r e ț u , T . , Psihologia vârstelor, Editura Universităţii, Bucureşti,1994
3. Gurbet, N., Socializarea preşcolarilor- investiţie de viitor, în: “Revista învăţământului
preşcolar”, nr. 3- 4/ 1996
4. Şchiopu, U., Verza, E., Psihologia vârstelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
5. Verza, E., Verza, F. E., Psihologia vârstelor, Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 2000
6. Vrăşmaş, E., Educaţia copilului preşcolar: elemente de pedagogie la vârsta timpurie, , Editura
Pro Humanitate, Bucureşti, 1999
7. https://cdn4.libris.ro/userdocspdf/840/175%20de%20jocuri%20pentru%20presco-
lari%20si%20scolari%20mici.pdf
70
BUNE PRACTICI ÎN COMUNICAREA CU PREȘCOLARII PENTRU
DEZVOLTAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE
Prof. înv. preșcolar GRIGOROV IULIA ANAMARIA

Grădinița Nr. 196 Sector 3, București
Daniel Goleman defineşte inteligenţa emoţională ca desemnând “o capacitate de control şi

autocontrol al stresului şi emoţiilor negative; o meta-abilitate, care determină şi influenţează modul
şi eficienţa cu care ne putem folosi celelalte capacităţi şi abilităţi pe care le posedăm, inclusiv inteli-
genţa educaţională.”
În urma cercetărilor cu privire la factorii care contribuie la succesul adaptării şi atingerea suc-
cesului în viaţa de adult s-a identificat rolul deosebit de important al inteligenţei emoţionale, alături
de IQ. Inteligenţa emoţională din viaţa adultă îşi are originea în dezvoltarea competenţelor emoţionale
şi sociale în perioada preşcolară şi şcolară mică, acestea fiind perioade de achiziţii fundamentale în
plan emoţional, social şi cognitiv.
Inteligenţa emoţională este necesară, de asemenea, copiilor pentru a soluţiona probleme pre-
cum: relaţionarea cu colegii de clasă şi joacă, dificultăţile lucrului în echipă, managementul emoţiilor
în condiţii de examen, adaptarea la un nou context cultural şi social, situaţii de pierdere (divorţul
părinţilor, pierderea unei persoane dragi), situatii imprevizibile.
Copiii care prezintă deficite la nivelul competenţelor emoţionale şi sociale riscă să dezvolte
probleme serioase, atât în timpul copilăriei, al adolescenţei cât şi al vieţii adulte, într-o serie de do-
menii cum ar fi: sănătatea mentală (anxietate, depresie, tulburări de comportament, delicvenţă juve-
nilă, consum de alcool şi droguri etc.), dezvoltarea cognitivă (atitudini negative faţă de şcoală, lipsa
încrederii în abilitatea de a rezolva sarcinile şcolare şi refuzul acestora), adaptarea şcolară (absente-
ism, abandon şcolar, dificultăţi în adaptarea la cerinţele mediului şcolar etc.)
Jocurile desfășurate la grupa pe care o conduc au avut drept scop dezvoltarea inteligenței
emoționale, a abilităților de comunicare , creșterea toleranței la frustrare la copiii de vârstă preșco-
lară.Obiectivele pe care le-am urmărit au fost:
 Formarea unui stil pozitiv de relaţionare interpersonală;
 Identificarea şi împărtăşirea emoţiilor în timpul lucrului;
 Reglarea emoţiilor şi a comportamentului în situaţii problemă;
 Consolidarea deprinderilor de comportare civilizată în grup şi în afara grupului;
 Iidentificarea corectă a emoţiilor şi asocierea acestora cu diferitele contexte;
 Recunoaşterea emoţiilor pe baza componentei nonverbale: expresie facială şi postură;
 Valorificarea comportamentelor pozitive în relaţiile copil-copil, copil – adult;
 Dezvoltarea capacităţii de relaţionare în grup, în situaţii concrete, în mediul şcolar;
Exemple de jocuri de dezvoltare a inteligenței emoționale:
ACTIVITATEA NR. 1
Titlul activităţii: ”Propria mea poveste”
Perioada de desfăşurare: octombrie 2012
Locul desfăşurării: sala de clasă
Participanţi: preșcolari grupa mijlocie B, părinţii
Responsabil: prof. înv. preșcolar Pascariu Iulia
Materiale necesare: O foaie de hârtie şi creioane colorate
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII
Acum ziceam că eu sunt Făt Frumos şi trebuia să mă bat cu dragonul... Iată un început obişnuit
de poveste pe care o spun copiii. A crea fel de fel de aventuri cu personaje bune şi rele, cu bătălii,
învinşi şi învingători, este una din activităţile preferate ale copiilor. Inventând aventuri ale eroilor
preferați, copiii își dezvoltă creativitatea și își dau frâu liber imaginației. De asemenea, ei învață să
creeze un fir logic al poveștii, să planifice acțiunea, dezvoltându-și în felul acesta gândirea. Cum
copiii se transpun în poveste, ei experimentează fel de fel de emoții, de la teamă sau îngrijorare până
la speranță, curaj și bucurie. este
71
Crearea de povești este o activitate foarte potrivită pentru dezvoltarea emoțională, a gândirii
și a imaginației copilului. Activitatea se va desfășura pe trei echipe. fiecare echipa având o culoare
diferită: roșu, verde, galben.
Mai întâi copiii vor aleage cine va fi eroul povestirii. După ce l-a ales, este rugat să-l deseneze
în prima căsuță, și să îl descrie cât mai detaliat (ce puteri are, cum arată, ce îi place să facă, unde
locuiește, etc).
Apoi copiii trebuie să se gândească la misiunea eroului, adică o sarcină măreață pe care acesta
trebuie să o îndeplinească. După ce au decis care este misiunea eroului, sunt rugați să se gândească
la un obiect sau la un personaj reprezentativ pentru respectiva misiune, și să îl deseneze în căsuța 2
(de exemplu, dacă misiunea lui Făt Frumos este să o găsească pe Ileana Cosânzeana, copilul ar putea
desena-o în căsuța 2 chiar pe Ileana Cosânzeana).
Povestea a ajuns în momentul în care eroul pleacă să își îndeplinească misiunea. Însă se știe
că în orice drumeţie apar obstacole: fie sunt personaje negative, fie sunt fel de fel de dificultăţi. Copiii
din cele trei echipe trebuie să creeze rând pe rând obstacole și piedici în calea eroului. În acest moment
povestea ar trebui să fie în plină desfășurare a acțiunii. Pe măsură ce echipele descriu obstacolele care
apar, un reprezentant al fiecărei echipe le deseneze în căsuța 3.
În continuare li se spune copiilor că în orice poveste, deşi apar obstacole, mereu există perso-
naje care îl ajută pe erou. Sunt rugați să se gândească la alte personaje care să îl ajute, și să le descrie
cât mai mult: cum arată, ce pu teri au, cu ce îl ajută pe erou, etc. De asemenea sunt rugați să le
deseneze în căsuța nr. 4
Orice poveste are un punct culminant, si anume marea confruntare dintre bine și rău. Copiii
să descrie cât mai amănunțit cum se desfășoară bătălia finală, cât durează, cum se desfășoară, cât este
de grea. Echipele aleag o scenă de bătălie și să o deseneză în căsuța 5.
Fiecare poveste are un final. Fiecare echipă povestește cum se termină această poveste?
Reuşeşte eroul să îşi ducă la bun sfârşit misiunea sau nu? Ce se întâmplă la final cu eroul? Dar cu
personajele negative? Dar cu ajutoarele? După au descris cum se termină povestea, sunt rugați ca în
ultima căsuță să îl deseneze pe erou așa cum arată acum, la finalul poveștii.
În timp ce echipele construiesc povestea, sunt incurajați să dezvolte cât de mult ideile, să
adauge detalii, dar şi să îşi exprime diferitele sentimente care apar pe parcursul construirii ei. Pune
întrebări suplimentare doar dacă simţi că îl stimulează să dezvolte povestirea şi mai mult. Cel mai
important este să nu influenţăm în nici un fel povestea (chiar dacă tentaţia e mare).
ACTIVITATEA NR. 2
Titlul activităţii: „Călătoria cu surprize”
Perioada de desfăşurare: februarie 2013
Locul desfăşurării: sala de clasă
Participanţi: preșcolari părinţii
Responsabil: Alungulesei Cristina
Beneficiari: preșcolari, părinţii, şcoala
Modalităţi de evaluare:
- expoziţii de desene
- analiza activităţii atelierelor
- realizarea posterului
Acest joc senzorial este foarte amuzant şi plăcut pentru copii. Pot fi folosite teme diverse: o
călătorie în junglă în care vă întâlniţi cu tot felul de animale, o călătorie subacvatică, schimbările
vremii, realizarea unei prăjituri.
Spatele copilului va deveni locul unde se petrec toate aceste “călatorii”. De exemplu, pe spa-
tele lui pot trece elefanţi, şerpi, broscuţe, iepuraşi, antilope si tigrii fioroşi. Sau poate simţi apa şi
valurile cum îl ating, peştişori şi steluţe de mare. La fel, poate să picure, apoi să plouă torenţial, cu
fulgere si tunete, pentru ca la final să apară soarele şi curcubeul.
După aceea, îi puteţi propune copilului să vă facă el masaj folosind una dintre teme sau chiar
să inventeze o călătorie nouă dacă doreşte.
72
In acest mod, copilul învaţă să îşi dozeze energia şi felul în care atinge, poate diferenţia tipurile
de atingeri, întelege când apasă prea tare şi îi poate provoca durere celuilalt, îşi dezvoltă imaginaţia.
Este foarte important ca încă de la început, de când suntem copii mici să ne trăim emoțiile clar
și fără a încerca să le “mascăm”. Nu există emoții bune sau rele, pentru că toate trebuie trăite așa cum
sunt și exprimate pentru a nu se adună în noi energii negative.
Un copil inteligent emoţional va ști întotdeauna să spună “Nu” fără a răni sau a jigni pe cineva,
este conștient de emoțiile sale și nu îi este teamă să vorbească deschis oricând despre ele, recunoaște
și ematizeaza cu emoțiile celor din jur, știe cum să se poarte atunci când lucrurile nu “ies ca la carte”
și găsește o modalitate de a trece peste o situație dificilă, are mulți prieteni, se integrează ușor în
grupuri noi, își recunoaște greșelile și știe că a cere ajutorul nu este o urmă de neputință sau lașitate.
Bibliografie:
1. Ann Vernon, “Dezvoltarea inteligenţei emoţionale”, ed. ASCR, Cluj Napoca, 2006
2. Silvia Breben, “Jocuri pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale la vârsta preşcolară şi
şcolară mică”, Ed. Reprograph, Craiova, 2010.
73
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
,,CRĂCIUNUL DIN PĂDURE”
Prof. înv. preșcolar MOLDOVAN ALEXANDRA

Grădinița cu P.P „Dumbrava Minunată” Cluj-Napoca
Grupa: Mare
Tema anuală de studiu: „CÂND/CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMLĂ?”
Tema săptămânii: „În așteptarea lui Moș Crăciun!”
Tema activității: „Crăciunul din pădure!”
Formă de realizare: integrate
Activitățile integrate: DLC+ DEC
Tipul activității: mixtă
Comportamente urmărite pe parcursul derulării activității integrate:
A.1.3. Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate

B.4.1. Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de
artă etc.
C.1.1. Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi
C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență
D.1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
(comunicarea receptivă)
D.2.1. Demonstrează capacitatea de comunicare clară a unei idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții
proprii
Comportamente vizate Obiective operaționale

D.1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a O1. Preşcolarul va fi capabil să exprime verbal
unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui ideiile principale ale povestirii, pe baza mache-
(comunicarea receptivă) tei;
D.2.1. Demonstrează capacitatea de comuni- O2.Preşcolarul va fi capabil să formuleze
care clară a unei idei, nevoi, curiozități, acțiuni, enunţuri pe baza întrebărilor de pe fețele cubu-
emoții proprii lui.
A.1.3. Utilizează mâinile și degetele pentru rea- O3. Preșcolarul va fi capabil să utilizeze, cu con-
lizarea de activități variate secvență, tehnica trasării unor elemente de lim-
C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consec- baj plastic:punctul, linia dreaptă, linia curbă
vență pentru a realiza tema dată(globul din carton).
O4Preşcolarul va fi capabil să aplice pe suportul
dat materialele avute la dispoziției în vederea
obținerii podoabe pentru brad.
C.1.1. Manifestă curiozitate și interes pentru ex- O5.Preşcolarul va fi capabil să enumere perso-
perimentarea și învățarea în situații noi najele prezentate în poveste, pornind de la ma-
chetă.
Strategii de învățare:
Metodee și procedee didactice: conversația, povestirea, explicația, exercițiul, demonstrația,
metoda cubul.
Mijloace de învățământ: macheta, scrisoare, cubul, pahare, planșete, suport din carton în
formă de glob, pensule, acuarele.
74
EVALUARE:
- Acuratețea răspunsurilor verbale oferite de copii la întrebările referitoare la poveste;
- Calitatea și acuratețea produselor activității: podoabele de brad obținute la activitatea prctică;
- Gradul de manifestare generală a comportamentelor și atitudinilor pozitive urmărite (iniție-
rea unor interacțiuni pozitive cu copiii de vârstă apropiată, consecvența, autonomie personală)
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;
Durata: 45 de minute.
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
Moment organizatoric.
În vederea bunei desfăşurări a activităţilor de învăţare, au loc: aerisirea sălii de grupă, aranja-
rea mobilierului, stabilirea liniştei şi asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate.
Captatrea atenției..
În sala de grupă copiii descoperă un pachet însoțit de o scrisoare, trimis de spiridușii Moșului.
,,Moșul a aflat cât așteptați voi Crăciunul, dar și cât de mult vă place anotimpul iarna și
animalele.Căsuța lui se afla în apropierea unei păduri, în care locuiesc multe animale, și în fiecare
an moșului îi place să se plimbe prin pădure pentru a găsi cel mai frumos brad pe care să îl împodo-
bească, însă într-un an, de Crăciun animăluțele din pădure i-au pregătit o surpriza foarte fru-
moasă.Așa că i-a venit în minte moșului o întâmplarea din pădure, o povestea, petrecută demult,
demult. Astfel, moșneagul ne-a rugat să vă spun și vouă această poveste și dorește să ne arate o parte
din acea pădure și din locuitorii ei.
Anunțarea temei și a obiectivelor activității
,,Activitatea pe care o desfășurăm astăzi se numește „Crăciunul din pădure”. Folosind ma-
terialele trimise de Moș Crăciun, veți asculta povestea ,, Crăciunul din pădure”, vom realiza podoabe
pentru bradul de Crăciun. Moșul va trece pe la noi și ne va lăsa recompense.”
Dirijarea învățării și obținerea performanței
Domeniul Limbă și Comunicare-„Crăciunul în pădure” – povestirea educatoarei

,,Dragi copii, povestea pe care o vom asculta azi se numește ,,Crăciunul din pădure”.
,,-Cum se numește povestea?”
Copiii repeat titlul în cor. (Povestea se numește ,,Crăciunul din pădure”).
Educatoarea expune conținutul poveștii utilizând o intonație adecvată, tonalitate potrivită, cu
modularea vocii specifice fiecărui personaj din poveste, marcând pauzele determinate de semnele de
punctuație și utilizând mimica și gesturile potrivite diferitelor situații. Se va respecta succesiunea
momentelor principale. Pe parcursul povestirii, va explica cuvintele necunoscute: luminiș, scrijelit,
împrejur, frânți. Va evidenția sentimentul de prietenie regăsit între personajele poveștii si dorința de
intrajutorare.
La finalul povestirii, se vor adresa câteva întrebǎri în vederea fixării conținutului acesteia.
Copiii vor avea ca suport intuitiv macheta și marionetele.
Se reamintesc copiilor cuvintele necunoscute și se explică sumar.
„Ce poveste am ascultat astăzi?” (Noi am ascultat povestea Crăciunul din pădure)
„Despre cine a fost vorba în poveste?” (În poveste a fost vorba despre niște animăluțe.)
,, Ce personaje ați întâlnit în această poveste”?( Personajele din poveste sunt: Șoricica Mimi,
Iepurașul Țopăilă, Ciocănitoarea Berta, Veverița Lulu și cerbul Rică)
„Pentru ce se pregăteau animalele din pădure?” (Animalele din pădure se pregăteau pentru
Crăaciun.)
,,Ce au folosit animalele din pădure pentru a îmbodoni bradul? (Animalele au folosit la împo-
dobirea bradului: nuci, castane și conuri de brad)
„De către cine își doreau animăluțele să fie vizitate?” (Animăluțele își doreau să fie vizitate
de Moș Crăciun.
75
,,Ce cadou își dorea Mimi de la Moș Crăciun?Dar, Țopăilă?” (Mimi își dorea de la Moș Cră-
ciun o căciulă colorată, iar Țopăilă ghete călduroase.)
,,De ce pleacă Țopăilă și Mimi de lângă prietenii lor ?”( Țopăilă și Mimi pleacă de lângă
prietenii lor pentru că doresc să-l întâlnească pe Moș Crăciun)
,,Cum sunt celelalte animăluțe când observă că Mimi și Țopăilă lipsesc?” ( Celelalte animăluțe
se îngrijorează).
,,Unde sunt găsiți Mimi și Țopăilă de către prietenii lor?” (Mimi și Țopăilă sunt găsiți la ca-
bana de pe deal).
,,Ce descoperă animalele la întoarcerea în poieniță sub brad ?” (Animalele descoperă sub brad
daruri de la Moș Crăciun).
,,Cum se simt animăluțele în jurul brădului împodobit?”(Animăluțele se simt fericite).
Educatoarea va insista ca răspunsurile copiilor să fie formulate în propoziție și corecte din
punct de vedere gramatical.
Educatoarea va găsi în cutia primită de copii imagini din povestea audiată și se cere acestora
să le ordoneze cronologic, evidențiind momentele principale din poveste.
Educatoarea propune copiilor să se joace cu acele cuvinte noi din poveste și să formuleze
propoziții cât mai frumoase cu acestea.
„V-ati descurcat foarte bine, pentru că în cutie avem globuri și clopoței decupați noi îi vom
decora, obținând podoabe pentr brad și ce părere aveți dcă ne impodobim și noi brăduțul din grupă la
fel ca animalele din pădure?”
Domeniul estetic și creativ
Prin tranziția:
„Unul după altul,/ Ne-așezăm în rând/ Mergem la pădure/ Mergem toți cântând/ Iepurașul
sare, morcovi culegând/ Cerbul pe cărare, merge colindând” copiii se așază la măsuțe.
Se atrage atenția asupra poziției corecte la masă.
Pe măsuțe sunt așezate materialele necesare desfășurării optime a activității. Educatoarea va
îndruma copiii să realizeze intuirea materialelor.
„Ce materiale aveți pe măsuțe?” (Pe măsuțe avem: globuri decupate, acuarele (de culoare roșu,
galben, portocaliu, mov),pensule, planșete, șervețele).
„Astăzi vom realiza/picta podoabe pentru brad cu ajutorul elementelor de limbaj plas-
tic:punctul,linia dreaptă, linia curbă.Priviți cum va arătă aceasta. Educatoarea va prezenta modelul:un
glob pe care sunt trasate următoarele elemente de limbaj plastic:punctul, linia dreaptă, linia curbă.
Educatoarea va explica și demonstra modul de lucru:
„Vom trasa aceste elemente amintite mai devreme, utilizând ca instrument de lucru pensula.
Pentru a nu ne murdărim, vom prinde coada pensulei mai sus de partea metalică a cozii. Vom pune
vârful pensulei în apă, apoi ne vom alege o culoare și vom trasa pe suportul dat puncte, linii drepte și
linii curbe în ordinea dorită, folosind oricare dintre culorile de pe planșetă după preferința fiecăruia
dintre voi. Începem dintr-un capăt și trasăm elementele pentru a umple cât mai bine globul. Vom urmări
să nu rămână spații mari goale pe glob..” Modelul educatoarei va rămâne expus pe tablă.
„Pentru a lucra mai bine si mai frumos, ne vom încălzi mânuțele înainte de începerea lucrului”
Copiii vor începe să lucreze, timp în care educatoarea îi va supraveghea și le va acorda ajutor,
la nevoie. Educatoarea atrage atenția asupra modului de realizare a lucrărilor, estetic și îngrijit, dar și
asupra poziției corpului față de suportul de lucru. Va încuraja și va aprecia modul de lucru și com-
portamentul copiilor.
Copiii se vor așeza pe covor și se va realiza fixarea poveștii cu ajutorul metodei cubului. Se
prezintă cubul, având fețele colorate diferit. Fiecare față a cubului are o sarcină (descrie, compară,
asociază, analizează, aplică, argumentează) care face referire la povestea audiată sau a unei situații
din experiența anterioară.
1. DESCRIE: -Spune ce elemente plastice ai folosit pentru realizarea podoabelor brăduțului
din sala de grupă?
- Descrie cum se pregătesc animăluțele din pădure de Crăciun!
76
2. COMPARĂ:-Stabiliți asemănari/deosebirile între brăduțul împodobit de noi în sala de
grupă și animăluțele din pădure.
-Stabiliți asemănările/deosebirile dintre voi și personajele poveștii în așteptarea Moșului.
3. ASOCIAZĂ:-Spuneți un fragment dintr-un cântec dedicat lui Moș Crăciun.
-Dacă ați vedea de departe o nucă, cu ce element plastic ați putea să o asociați?Cu ce seamănă?
4. APLICĂ:-Imită scena în care Mimi găsește bradul cu luminițe și cadourile lăsate de Moș
Crăciun!
-Desenează ce își dorește Mimi să primească în dar de la Moș Crăciun.
5.ANALIZEAZĂ:- Spuneți cum trebuie să ne comportăm pentru a primi cadouri de la Moș
Crăciun.
-Spuneți cum credeți că este comportamentul animăluțelor dacă pornesc în căutarea lui Mimi
și a lui Țopăilă?
6.ARGUMENTEAZĂ:- De ce pornește Mimi în căutarea lui Moș Crăciun?
-De ce am împodobit și noi un brăduț în sala noastră de grupă?
-De ce e important să ai prieteni?
Concluzionăm că este este o bucurie să fim împreună de sărbători și să avem prieteni care să
ne iubească și este foarte important să îl așteptăm cuminți pe Moș Crăciun pentru că el nu lasă nici
un copil fără cadouri de Crăciun.
Încheierea activității:
Se fac aprecieri verbal și colective asupra modului de lucru și se oferă recompense.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
Curriculum pentru educație timpurie, MECT (2019);
Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani,
UNICEF, coord. dr. Mihaela Ionescu, București: Vanemonde 2010
Lolica Tătaru, Adina Glava, Olga Chiş, (2014), Piramida cunoaşterii, Editura Diamant, Pi-
teşti
77
PURCELUȘII ȘI LUPUL CEL RĂCIT
Prof. CRIȘAN CORNELIA IOANA

Gradinița ,,Dumbrava minunată” Cluj-Napoca
Grupa: mijlocie
Tema anuală de studiu:„Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”
Tema proiectului tematic: ,, În lumea animalelor”
Tema săptămânii: „Animalele din curtea bunicii”
Tema activității: „Purcelușii și lupul cel răcit” Categorii de activități de învățare:
- ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
Rutine: Primirea copiilor, micul dejun, gustarea (deprinderi specifice).
Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, dragi ciupercuțe!”, „Animalul preferat de la
ferma bunicii”
Joc liber: jocuri la alegerea copiilor „Jucăria preferată”
Tranziții: „Bat din palme, clap, clap, clap”, ,,Unul după altul”
Moment de mișcare/tranziție : „Bună dimineața”
• JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER ALESE:
o Centrul Artă “Căsuțe pentru purceluși”
o Centrul Construcții “Gardul casei”
o Centrul Știință “Poster-reguli de igienă”
o Joc cu text și cânt: „Batista parfumată”
o Joc muzical: ,,Mâinile noi le spălăm”
• ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE: DOS (Educație pentru societate),DEC
(Activitate artistico-plastică)
MIJLOCUL DE REALIZARE: activitate integrată
Centrul Construcții
Centrul Artă “Gardul casei” Centrul Știință
“Căsuțe pentru purceluși” -îmbinare piese colorate- “Poster-reguli de igienă”
-lipire- - sortarea și lipire-
Activitate integrată
,,Purcelușii și lupul cel răcit”
ALA1+DOS (povestirea educatoarei)+ DEC
(activitate artistico-plastică)+ALA2
Domeniul Om și societate ALA2 Domeniul Estetic şi Creativ (DEC)

(DOS) Joc cu text și cânt: Activitate artistico-plastică
Educație pentru societate • pictură: „Batista”
„Batista parfumată”
• povestirea educatoarei :
Joc muzical:
„Purcelușii și lupul cel răcit”
,,Mâinile noi le spălăm”
78
Activităţi pe dome- Domeniul Om și societate (DOS) Educație pentru societate – povestirea
nii experienţiale educatoarei :„Purcelușii și lupul cel răcit”
(ADE) Domeniul Estetic şi Creativ (DEC) activitate artistico-plastică – pictură:
„Batista”
Jocuri şi activităţi Centrul Artă “Căsuțe pentru purceluși” – lipirea bucăților de carton și a mate-
liber alese rialelor din natură (paie, crenguțe) pe acoperișul căsuței și pe pereții acesteia;
(ALA) Centrul Construcții “Gardul casei”- îmbinarea pieselor colorate pentru a ob-
ține gard pentru căsuțe.
Centrul Știință “Poster-reguli de igienă”- sortarea și lipirea imaginilor cu re-
gulile de igienă, în spațiul dat.
Joc cu text și cânt: „Batista parfumată”
Joc muzical: ,,Mâinile noi le spălăm”
Activităţi de Rutine: primirea copiilor, micul dejun

dezvoltare perso- Întâlnirea de dimineaţă: „Bună dimineaţa, dragi ciupercuțe!” – „Animalul
nală preferat de la ferma bunicii?”
(ADP) Tranziţii: „Bat din palme, clap-clap-clap”
Moment de mişcare: „Bună dimineața”
Dimensiunile dezvoltării: Comportamente vizate: Obiective operaţionale:

A.1.3. Utilizează mâinile și degetele O.1. Preșcolarul va fi capa-
A.1. Motricitate grosieră și pentru realizarea de activități variate bil să realizeze o compoziție
motricitate fină în context de A.2.3. Își coordonează mișcările în decorativă utilizând punctul
viață familiar. funcție de ritm, cadență, pauză, sem- ca element de limbaj plastic
C.2. Finalizarea sarcinilor și a nale sonore, melodii. pentru realizarea temei „Ba-
acțiunilor (persistență în acti- C.2.1. Realizează sarcinile cu con- tista”, manifestând consec-
vități). secvenţă. vență și creativitate în desfă-
C.3. Activare și manifestare a C.3.2. Demonstrează creativitate șurarea activității.
potențialului creative. prin activităţi aristico-plastice.
D.1.1. Exersează, cu sprijin, ascul- O.2. Preşcolarul va fi capabil

D.1. Mesaje orale în contexte tarea activă a unui mesaj în vederea să extragă cu ajutorul mario-
de comunicare cunoscute. înţelegerii şi respectării lui netelor şi a machetei ideile
D.1.2. Demonstrează înţelegerea principale din povestire
unui mesaj oral ca urmare a valori- O.3. Preșcolarul va fi capabil
ficării ideilor, emoţiilor, semnifi- să numească comportamente
caţiilor. specifice igienei corporale,
pe baza experienței anteri-
oare și pe baza poveștii.
A.2.3. Îşi coordonează mişcările în O.4. Preşcolarul va fi capabil

A.2. Conduită senzorio-moto- funcţie de ritm, cadenţă, pauză, sem- să interpreteze jocul cu text şi
rie, pentru orientarea mișcării. nale sonore, melodii. cânt, asociind corect mişcă-
rile sugerate de text, referi-
toare la igiena corporală.
79
STRATEGII DIDACTICE :
Metode şi procedee:
Conversaţia, explicaţia, exercițiul, demonstrația, cubul.
Mijloace de învăţământ: Calendarul naturii – jetoane, jetoane care ilustrează reguli de igienă,
piese de construit, ecusoane, marionete – cei trei purceluși, mama purceluș și lupul, casa purcelușilor,
modelul educatoarei – batista, bețișor, acuarele, cub.
EVALUARE:
- Acuratețea răspunsurilor verbale oferite de copii la întrebările adresate, punându-se accent
pe regulile de igienă prezentate;
- Calitatea și acuratețea produselor activității: batistele pictate în cadrul activității artistico-
plastice
- Gradul de manifestare generală a comportamentelor și atitudinilor pozitive urmărite (con-
secvența, autonomie personală)
- Corectitudinea executării mişcărilor în timpul jocului cu text și cânt, a rutinelor şi
tranzacțiilor.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual
DURATA: o zi
SCENARIUL ZILEI
I. Momentul organizatoric al activității constă în aranjarea şi aerisirea sălii de grupă şi pre-

gătirea materialelor necesare activităţii.
II. Întâlnirea de dimineaţă debutează cu salutul:
Salutul: Îi voi saluta pe copii: ,,Bună dimineața, dragi copii!” iar copiii vor răspunde la salut:
,,Bună dimineața, Ioana!”.
Prezența: Voi citi catalogul grupei, iar copiii prezenți ridică mâna.
Calendarul naturii: Împreună cu copiii, voi stabili: anotimpul, starea vremii și felul în care
ne îmbrăcăm în anotimpul curent - iarna. Astfel, sunt aleși trei copiii care să exprime verbal cele trei
aspecte.
Gimnastica de înviorare: Împreună cu copiii se vom exectua mișcări de înviorare prin inter-
mediul cântecului ,,Bună dimineața”:
Urѕulеțіі ѕ-аu trеzіt, Вună dіmіnеаțа

Іерurаșіі ѕ-аu trеzіt, Вună dіmіnеаțа
Șоrісеіі ѕ-аu trеzіt, Вună dіmіnеаțа
Șі сорііi ѕ-аu trеzіt, Вună dіmіnеаtа
Rіtmul dе învіоrаrе lа сuрrіnѕ ре fіесаrе

Duрă се șі-аu făсut раtul, а urmаt ароі ѕрălаtul
Pe obraji, pe ochișori, pe năsuc, pe dințișori
Віnе е ѕă fіі сurаt, îngrіјіt șі ріерtănаt
Са ѕă fасі tоt се роftеștі șі са ѕă nu tе grăbеștі

Fіі dеvrеmе lа сulсаrе șі dеvrеmе lа ѕсulаrе
Ѕă n-аlеrgі duрă trаmvаі, са ѕă nu tе îmріеdісі,
Vаі! Șі о ѕă fі dе tоțі іubіt, ѕănătоѕ șі fеrісіt!
Împărtășirea cu ceilalți: Voi întreba copiii care este animalul lor preferat și aceștia vor ar-
gumenta răspunsul lor.
Noutatea zilei o va reprezenta prezența unui personaj surpriză, mama-purceluș, care le pre-
zintă copiilor ferma în care trăiește și le dezvălui motivul vizitei la grădiniță.
80
III. Captarea atenţiei:
Voi aduce în fața copiilor invitatul zilei, mama-purceluș și le voi prezenta o scurtă poveste a mu-
safirului, explicându-le copiilor motivul pentru care acesta se află în vizită la grădiniță, la grupa mijlocie.
,,Mama-purceluș a venit în vizită la noi pentru că știe cât de mult iubiți animalele de pe lângă
casa omului și dorește să ne prezinte ferma în care trăiește și o parte dintre animalele de aici. La fermă,
mama-purceluș are grijă, ca toate animalele să cunoască regulile de igienă și să știe cum să își îngri-
jească corpul: să-și spele ochișorii dimineața, să folosească șervețelul, să-și acopere gura când tușesc.
Acum este iarnă și unele animale se pot îmbolnăvi dacă nu respectă regulile de igienă. Voi cunoașteți
aceste reguli? Le respectați?
Musafirul nostru și-a amintit o înâmplare /o pățanie a puilor săi, adică a purcelușilor și s-a gândit
că v-ar placea și vouă să o aflați, de aceea m-a rugat pe mine să vă povestesc această întâmplare.
Dar, înainte vom porni cu mama-purceluș să cunoaștem ferma și să ne jucăm puțin împreună.
Ce spuneți?”
IV. Anunțarea temei și a obiectivelor activității:

„Activitatea pe care o desfășurăm astăzi se numește ,,Purcelușii și lupul cel răcit”. Împreună
cu musafirul nostru, ne vom juca la centrele deschise, vom asculta povestea „Purcelușii și lupul cel
răcit”, vom picta batiste pe care le vom oferi lupului și purcelușilor și la final le vom arăta personajelor
noastre dragi cum să se îngrijească și cum să se spele pe mâini.”
V. Dirijarea învățării și obținerea performanței:

ALA1
Împreună cu copiii și cu personajul surpriză vom vizita centrele de interes, le voi descrie
materialele pe care le vor utiliza la fiecare centru în parte și le voi explica succint sarcinile.
Într-un coșulet sunt pregătite ecusoane ilustrate (căsuță, gard, copii sortând imagini). Prin metoda
“mâna oarbă” copiii își iau câte un ecuson și se vor așeza la centrul cu simbolul corespunzător ecusonului
ales. La finalizarea sarcinii de la un anumit centru, copiii au posibilitatea de a alege liber alt centru.
Tranziția spre activitatea de la centre se desfășoară pe versurile:
Bat din palme clap-clap-clap,
Din picioare trap-trap-trap,
Ne-nvârtim, ne răsucim,
Și spre centre noi pornim.
La centrul Artă copiii vor realiza “Căsuțe pentru purceluși” – lipirea bucăților de carton și a
materialelor din natură (paie, scoarță de copac, fâșii din plută) pe acoperișul căsuței și pe pereții acesteia..
Copiii se vor așeza pe scăunele și vor lipi bucățile de hârtie și materiale din natură (paie,
scoarță de copac, fâșii din plută) pe căsuțele din carton, după indicațiile date. Se va avea în vedere
poziția corporală a copiilor aflați pe scăunele și executarea corectă a sarcinii de lucru. La final, casele
vor fi așezate pe machetă.
La centrul Construcții copiii vor realiza “Gardul casei”. Copiii vor îmbina piese colorate
pentru a obține gard pentru căsuțe.
La centrul Știință copiii vor realiza “Poster-reguli de igienă”. Copiii de la acest centru vor
sorta imagini cu regulile de igienă și le vor lipi pe un suport din hârtie.
După finalizarea lucrărilor, acestea vor fi expuse și voi discuta cu copiii despre ceea ce au
reușit să realizeze. Voi face aprecieri generale cu privire la modul de îndeplinire a sarcinilor.
Rutina:
Copiii se îndreaptă spre apă și baie pe tranziția
„Unul după altul
În rând ne așezăm
Și cu toți acum
Spre apă ne-ndreptăm”
81
Prin tranziţia:
„Unul după altul
Ne așezăm în rând
Am pornit spre fermă
Cu toții cântând”copiii se întorc în sala de grupă și se așază în semicerc pregătiți de poveste.
ADE
Domeniul Om și Societate – Educație pentru societate
„Dragi copii, povestea pe care o vom asculta astăzi se intitulează „Purcelușii și lupul cel
răcit.” „Care este titlul poveștii?”
Copiii repetă titlul. (Titlul poveștii este „Purcelușii și lupul cel răcit”)
Voi expune conținutul poveștii, utilizând o intonație adecvată, tonalitate potrivită, cu modu-
larea vocii specifice fiecărui personaj din poveste, marcând pauzele determinate de semnele de punc-
tuație și utilizând mimica și gesturile potrivite diferitelor situații. Voi respecta succesiunea momen-
telor principale. Pentru fiecare personaj, voi mânui câte o marioneta pe care o voi prezenta la mo-
mentul potrivit. Pe parcursul povestirii, voi explica cuvintele necunoscute.
La finalul povestirii, voi adresa câteva întrebǎri în vederea fixării conținutului acesteia și cu
ajutorul posterului relizat la centrul Știință, împreună cu copiii voi repeta regulile de igienă.
Copiii vor avea ca suport intuitiv macheta și marionetele.
• „Ce poveste am ascultat astăzi? (Noi am ascultat povestea „Purcelușii și lupul cel răcit”)
• ,,Care sunt personajele poveștii? (Personajele poveștii sunt: mama-purceluș, purcelușii și lupul)
• ,,Care dintre aceste aceste personaje sunt animale domestice? (Animalele domestic din
această poveste sunt: mama-purceluș și purcelușii)
• ,,Ce le cerea lupul purcelușilor?” (Lupul le cerea purcelușilor șervețele.)”
• ,,De ce le-a cerut lupul șervețele purcelușilor?” (Lupul le-a cerut șervețele purcelușilor pen-
tru că era răcit și îi curgea nasul.)
• Ce trebuie să facem și să folosim atunci când strănutăm sau tușim?” (Să folosim un șervețel;
Să punem mâna la gură sau să strănutăm în pliul cotului.)
• De ce avea nevoie lupul pentru a-și șterge nasul? (Lupul avea nevoie de o batistă.)
• Ce a luat lupul pentru a se însănătoși? (Lupul a luat un sirop.)
,,Voi ați pregătit un afiș cu regulile de igienă și haideți să îl învățăm și pe lup aceste reguli. Lupul
le vede în imagini, dar haideți să îi și demonstrăm ce trebuie să facă atunci când strănută sau tușește.”
Îi voi îndemna pe copii să îi arate lupului comportamentul corect: imită strănutul și duc mâna la
gură sau strănută în pliul cotului. „Acum trebuie să ne ștergem nasul. Ce folosim?” Copiii îi arată lupului
cum trebuie să își sufle nasul cu un șervețel sau o batistă. „Au ajuns microbi și pe mâini. Ce ar trebui să
facem? Ne spălăm pe mâini sau ne dezinfectăm.” Copiii trebuie să imite spălarea corectă a mâinilor.
„Vă propun să pictăm o batistă pentru lup pentru ca, data viitoare când va fi răcit, să aibă una
la îndemână și să nu mai împrăștie microbi în jurul lui, dar și pentru purceluși pentru a avea înto-
deauna la îndemână o batistă. Vă place ideea mea?”
Domeniul Estetic și Creativ: Activitate artistico-plastică Prin tranziția:

„Bat din palme clap-clap-clap, Din picioare trap-trap-trap, Ne-nvârtim, ne răsucim,
Să pictăm ne pregătim”.
Atrag atenția copiilor, asupra poziției corecte la masă.
Pe măsuțe sunt așezate materialele necesare desfășurării optime a activității.
Se realizează intuirea materialelor.
„Ce materiale aveți pe măsuțe?” (Pe măsuțe avem: o batistă din hârtie, acuarele, bețișor, plată
de culori, planșetă, șervețele)
„Astăzi vom realiza batiste pentru lup și pentru purceluși. Priviți cum va arăta aceasta.
Voi prezenta modelul: o batistă decorată cu elemente plastice: puncte.
82
Voi explica și demonstra modul de lucru:
„Vom picta, cu ajutorul bețișorului puncte în cele două spații (spațiul deasupra liniei și spațiul
de sub linie). Vom alege o culoare cu care vom aplica puncte în spațiul de sus și o altă culoare pentru a
picta spațiul de jos. Pentru fiecare capăt al bețișorului vom folosi o singură culoare de pe paleta de
culori. Vom începe să pictăm din partea de sus și de la margine. Vom realiza punctul prin atingerea foii
cu bețișorul (aplicăm culoarea cu vârful bețișorului și îl ridicăm de pe hârtie), apoi continuăm să aplicăm
puncte colorate în tot spațiul din partea de sus. Vom întoarce și celălalt capăt al bețișorului și alegem o
culoare diferită, apoi în continuare vom aplica puncte în spațiul de sub linie (aplicăm culoarea cu vârful
bețișorului și îl ridicăm de pe hârtie). Modelul educatoarei va rămâne expus pe tablă.
„Pentru a lucra mai bine și mai frumos, ne vom încălzi mâinile înainte de începerea lucrului:”
,,Palmele eu le-am deschis ,
Pumnișorii i-am închis.
Și apoi, îi răsucesc
Am frumoase degețele,
Astăzi vom picta cu ele.”
Copiii vor începe să lucreze, timp în care îi voi supraveghea și le voi acorda ajutor, la nevoie. Voi
atrage atenția asupra modului de realizare a lucrărilor, estetic și îngrijit, dar și asupra poziției corpului față
de suportul de lucru. Voi încuraja și voi aprecia modul de lucru și comportamentul copiilor.
După finalizarea lucrărilor, se va face evaluarea și aprecierea acestora ținând cont de criterii
precum acuratețea realizării acestora, aspectul, de respectarea cerinței.
Rutina:
Copiii se îndreaptă spre baie pe tranziția
„Unul după altul
În rând ne așezăm
Și cu toți acum
Spre baie ne-ndreptăm”
VI. Obținera performanței și asigurarea transferului

„Copiii se vor așeza în semicerc și cu ajutorul metodei Cubului se va sintetiza activitatea derulată.
,,Pentru că l-ați învățat pe lup regulile de igienă și pentru că ați pregătit batiste colorate, mama-
purceluș ne oferă un cub pentru a ne juca cu el. Îl vom rostogoli, spunând: <<Cubul se rostogolește/
la ce culoare se oprește?>>.Și pentru fiecare culoare de pe cub vom avea o întrebare. Doriți să ne
jucăm cu cubul?”
Fețele cubului vor avea următoarele culori: roșu, verde, galben, albastru, portocaliu și alb.
Copiii vor rostogoli cubul, vor menționa culoarea la care s-a oprit acesta și vor alege de pe masă un
plic de aceeași culoare. În plicuri vor fi întrebări care vizează: descrierea, comparația, asocierea,
analizarea, aplicarea, argumentarea, adaptate nivelului de vârstă al copiilor.
APLICĂ- ,,Ce i-ați dăruit lupului?” (I-am dăruit lupului o batistă.)
,,Ce folosim când ne curge nasul?”(Când ne curge nasul folosim un șervețel.)
DESCRIE- ,,Când strănutăm, spune cum trebuie să facem/cum procedăm?( Când strănutăm,
ducem mâna la gură sau strănutăm în pliul cotului.)
COMPARĂ- ,,Cum credeți că s-a simțit lupul pentru că nu a știut să-și acopere gura când a
strănutat?
(Lupul s-a simțit trist)
,,Cum se simte lupul acum, după ce l-ați învățat regulile de igienă?( Lupul se simte încrezător,
pregătit, vesel.)
ASOCIAZĂ-,,Vouă vi s-a întâmplat să nu vă acoperiți gura, ca lupul din poveste, atunci când
ați tușit/ați strănutat?/ Când anume?
ANALIZEAZĂ ,,-Care dintre căsuțele celor trei purceluși/batiste îți place mai mult?”/ Anali-
zează comportamentul purcelușilor când au refuzat să îi ofere șervețele lupului (De ce nu au dorit să-
și împartă șervețelele cu lupul?)” (Purcelușii nu au droit să-și împartă șervețele cu lupul pentru că le
era frică, pentru că li se termină).
83
ARGUMENTEAZĂ- ,,Dacă ai fi un purceluș din această poveste cum ai proceda, când lupul
ți-ar cere o batistă?”
Se vor face aprecieri generale și individuale asupra comportamentului și asupra implicării în
cadrul întregii activități.
Purcelușa îi felicită pe copii și îi recompensează pentru răspunsurile oferite, apoi aceștia sunt
invitați la joc.
„Atât eu, cât și personajele poveștii dorim să vă felicităm pentru strădania voastră și pentru
că ați fost cuminți și răbdători. Lupul se simte mult mai bine și mai sănătos și promite că va ține cont
de regulile de igienă. Acum haideți să îi arătăm cum trebuie să se îngrijească, executând mișcările
sugerate de cântecul pe care noi îl cunoaștem deja.”
ALA 2
Joc muzical:- pe melodia „Mâinile noi le spălăm”, se exectuă mișcările sugerate de versuri.
În cadrul acestui tip de activitate se va desfășura jocul cu text și cânt: „Mâinile noi le spălăm”.
Copiii vor executa mișcările în concordanță cu cele sugerate de versurile cântecului.
Mâinile ni le spălăm, curați noi vrem să fim (Se execută mișcări reprezentative
Mâinile ni le spălăm, deloc nu ne grăbim pentru spălarea mâinilor și
Mâini curate-acum avem scuturarea lor)
Dar vai de noi! Prosop n-avem!
Mâinile uscăm, le scuturăm și le uscăm
Tare le scuturăm, le scuturăm și le uscăm
Și acum părul!
Părul acum ni-l spălăm, curați noi vrem să fim (Se execută mișcări reprezentative
Părul acum ni-l spălăm, deloc nu ne grăbim pentru spălărea părului, iar apoi
Păr frumos, curat avem se scutură capul)
Ce ne facem?
Părul îl uscăm, îl scuturăm și îl uscăm
Tare îl scuturăm, îl scuturăm și îl uscăm
Acum picioarele!
Picioarele ni le spălăm, curați noi vrem să fim (Se execută mișcări reprezentative
Picioarele ni le spălăm, deloc nu ne grăbim pentru spălarea picioarelor, iar apoi
Picioarele curate avem se scutură)
Și acum?
Picioarele uscăm, le scuturăm și le uscăm
Tare le scuturăm, le scuturăm și le uscăm.
Joc cu text și cânt: ,,Batista parfumată”

Copiii sunt așezați în cerc, fiecare pe câte o bulină. Un copil merge în jurul cercului, având
în mână o batistă, în timp ce copiii de pe buline vor cânta: ,,Batista parfumată/ Se duce la o fată/ La
fată sau băiat/ Batista a plecat”.La finalul cântecului copilul din afara cercului plasează batista în
spatele unui coleg aflat în cerc. Colegul ia batista și aleargă pentru a-și prinde copilul (care a lăsat
batista în dreptul lui), dacă acesta ajunge în cerc (în locul copilului căruia i-a fost plasată batista),
atunci jocul cotinuă. În cazul în care copilul ,,cu batista” este prins, acesta merge încă o data în jurul
cercului pentru a plasa batista unui alt coleg.
84
VII. Asigurarea feedback-ului și evaluarea
Pe parcursul desfășurării activității integrate voi evalua următoarele aspect:
• acurateațea răspunsurilor verbale oferite de copii în cadrul conversației pe arginea poveștii
expuse;
• produsele activității, calitatea acestora și corectitudinea realizării deprinderilor artistico-
plastice;
• corectitudinea executării mișcărilor în timpul jocurilor de mișcare, a rutinelor și tranzițiilor;
• gradul de manifestare generală a comportamentelor urmărite și nivelul de autonomie.
VIII. Încheierea activității:

După finalizarea activităților, copiii vor fi apreciați atât colectiv cât și individual, iar lupul le
va mulțumi pentru ajutorul acordat și mama-purceluș va oferi copiilor recompense.
Anexa 1
„Lupul cel răcit”
Poveste adaptată după Steve Smallman – „Suflă-ți nasul, lup Hain!
A fost odată ca niciodată o mamă-purcea care avea trei purceluși. Aceștia erau mici și jucăuși
și aveau tot timpul codițele răsucite și poftă de mâncare, dar nu a ținut mult distracția pentru că au
crescut mari cât ai zice pește!
- Dragii mei, ați crescut, nu mai sunteți niște copilași. Este vremea să vă faceți propriile case.
- Vai, mami!
- Cum să ne facem propriile case?
- Haaapciu, strănută ultimul purceluș.
- Te rog frumos data viitoare să îți acoperi botul cu lăbuța/mâna sau să strănuți în pliul cotu-
lui, să folosești un șervețel pentru a-ți șterge nasul, iar apoi să te speli pe mâini, altfel vei împrăștia
microbi și ne vei îmbolnăvi pe toți.
Mama-purcea le-a dat câșiva bănuți și câte o cutie de șervețele, apoi i-a trimis pe drumul lor.
Primul purcel a întâlnit o fată care avea o căruță plină cu paie. A cumpărat toate paiele, a
construit repede-repede o căsuță și apoi a intrat să doarmă puțin.
Al doilea purceluș a întâlnit un om care avea o căruță plină cu lemne. Le-a cumpărat pe toate
și a construit repede o căsuță și apoi a intrat și el să doarmă.
Al treilea purceluș a întâlnit o familie care avea o căruță plină cu cărămizi. Le-a cumpărat pe
toate și a construit o căsuță cu multă răbdare, iar apoi a intrat să mănânce o gustărică.
Undeva, nu departe, trăia un lup, dar să știți că nu era un lup rău, dimpotrivă, era chiar bun.
Într-o zi, o răceală cumplită a pus stăpânire pe el și îi curgea nasul foarte tare, ca un robinet. Avea
nevoie de un șervețel.
Căutând să-și cumpere un șervețel, a întâlnit în cale o căsuță din paie. Privi pe fereastă și văzu
un purceluș care avea o cutie de șervețele.
Lupul bătu politicos la ușă și spuse:
- Purceluș, purceluș, primește-mă acuș!
Dar purcelușul nu-l primi.
- Te rog, vreau doar să Haaap – ceeeer un șervețel!
Lupul strănută atât de tare încât căsuța de paie se dărâmă într-o clipită.
Purcelușul alergă în căsuța de lemne a fratelui său.
Lupul îl urmări și ajunse la casa de lemne și spuse politicos:
- Lup hain, nu încerca, n-ai să intri-n casa mea!
- Dar vreau doar să Haaap-ceeeeer un șervețel. Și strănută atât de tare încât și casa de lemne
se dărâmă.
Cei doi purceluși fugiră speriați în casa de cărămidă a fratelui lor.
Lupul îi urmări și bătu politicos la ușă și spuse:
85
- Lup hain, nu încerca, n-ai să intri-n casa mea!
- Vă rog frumos, vreau doar să vă Haaaap-ceeeer un șervețel! Și lupul strănută atât de tare,
împrăștiind în jur numai microbi, dar casa de cărămidă nici nu se clinti.
Cei trei purceluși erau atât de încântați că au rămas la adăpost încât își răsuceau codițele de
fericire. Auzindu-i, de data aceasta, lupul se înfurie foarte tare și zise:
- Atunci voi coborî pe horn și îmi voi lua singur șervețel de la voi!
Și începu să se cațere pe casă și ajunse pe acoperiș.
Purcelușii au pus repede un cazan cu apă pe focul din sobă. Dar lupul alunecă atât de repede
pe horn încât ateriză în cazanul în care apa nu apucase să se înfierbânte și era întocmai ca o baie
călduță, relaxantă.
- Te rugăm nu ne mânca!
- Nu vreau să vă mănânc. Vreau doar să Haaaap-ceeeer un șervețel. Și înainte să apuce să își
acopere botul cu laba, strănută zgomotos, împrăștiind microbi în toată casa.
- Oh, nu! Guițară purcelușii.
- Trebuia să îți acoperi botul cu laba sau cotul, să folosești un șervețel, iar apoi să te speli pe mâini!
Acum toți purcelușii erau răciți și strănutau. Dacă măcar unul din ei i-ar fi dat lupului un
șervețel, niciunul nu ar fi luat răceala și ar fi putut să zburde cu codițele răsucite. Dar acum, toți își
pasau cutia cu șervețele unul altuia și sirop. I-au oferit și lupului sirop de răceală, iar după acesta și
baia sa călduță, lupul începea să se simtă mai bine.
86
IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN PREDARE
Prof. LUP CLAUDIA-MARIA

Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva
Prin complexitatea și bogăția aspectelor sale modelatoare, predarea se legitimează ca ‘"nu-

cleul dur" ce dă substanță întregii activități didactice. Nici o altă secvență din activitatea profesional-
didactică nu formulează cerințe și exigențe mai numeroase private din perspective a ceea ce " trebuie
să știe" și a ceea ce "trebuie să facă" un profesor, decât partea care se referă la predare. Într-un sens
mai larg, acest gen de activitate reprezintă una dintre funcțiile fundamentale proprii oricărei instituții
școlare- funcție de care depind, starea de progres semnificativă în pregătirea generațiilor de elevi, o
buna educație școlară și, în general prestigiul însuși al învățământului.
Ca un scurt istoric al predării putem distinge o versiune clasică și una contemporană, în ver-
siunea clasică, termenul de "predare" este luat din accepția lui didaskein ( gr.) = a învăța pe alții ,
elevul fiind aici cel care este învățat, modelat din exterior, de către profesor.
Si de fapt , ce înseamnă "predarea"?- cum însuși spune cuvântul "a preda" semnifică "a transmite",
un proces de receptare, de acumulare de cunoștințe.
Începând cu sfârșitul sec al XIX –lea și până astăzi, procesul de conceptualizare a predării se
intensifica, urmând cursul schimbării succesive ale unor paradigme de investigație și de educație, și
chiar daca termenul de "predare" continuă să se mențină în limbajul pedagogic de zi cu zi, activitatea
pe care acesta o desemnează a evoluat continuu, câștigând în amploare și profunzime.
Predarea, apare în procesul de învățământ ca o activitate specifică profesorului, prin care acesta le
„transmite” elevilor un anumit sistem de cunoștințe din diverse domenii ale cunoașterii umane.
Predarea, ca activitate instructiv -educativă presupune o serie funcții: transmitere de informa-
tii, activități de elaborare și conducere, organizare și conducere a învățării, control, inovare a proce-
sului de învățământ.
Astfel, procesul de predare trebuie să fie cât mai captivant pentru elevi. Din această cauză
apare necesitatea ca elevul să fie pus în postura de personaj activ în propria formare.
De exemplu, în învățământul primar , elevii au o gândire inductivă, fapt pentru care ei înțeleg
dacă descoperă, experimentează, exersează, iar multitudinea de instrumente digitale fac aceste as-
pecte mai atractive, mai interesante . La Comunicare în limba română elevii au fost puși în situația
de a rezolva un rebus (Fig. 1). La matematică și explorarea mediului, elevii au rezolvat jocuri de pe
wordwall pentru formarea și consolidarea cunoștințelor despre anotimpul primăvara (Fig.2).
Fig.1. REBUS
87
Fig.2
Resursele educaționale permit organizarea unor activități care să răspundă atât nevoilor elevilor,
de a se juca, de a descoperi lucruri noi, dar se asigură și realizarea obiectivelor instructiv- educative.
Bibliografie:
http://lfv.ucv.ro/DPPD/Procesul%20de%20invatamant%20ca%20relatie%20predare-
19%20martie-manolescumanole.pdf.
https://wordwall.net/resource/12701232/primavara.
88
NOI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
INSPIRATE DIN METODOLOGIA FINLANDEZĂ
Prof. RALUCA IOANA DAVIDESCU
Palatul Copiilor Brașov
În perioada 10 - 17 octombrie 2021 am participat la mobilitatea “What NEXT in Finnish

Classrooms! New learning ways & spaces”, Helsinki, Finlanda, din cadrul proiectului „Găsește plă-
cerea în învățare” 2020-1-RO01-KA101-079351, realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene,
în cadrul programului Erasmus+, Acțiunea cheie 1- proiecte de mobilitate în domeniul educației șco-
lare, beneficiar Inspectoratul Școlar Județean Brașov, Palatul și Cluburile Copiilor Brașov.
În cadrul fluxului de mobilitate la care am participat, m-am familiarizat cu sistemul de educa-
ție finlandez, cu metode care să permită dezvoltarea competențelor metacognitive și abilităților tran-
sversale. Mi-am însușit abordarea de bază pentru ”reproiectarea școlilor”- cu implicarea profesorilor,
elevilor, părinților; cu modalități de creare a unor spații educaționale deschise și flexibile, care să
sprijine învățarea în echipă și aplicarea de metode centrate pe elev. Am învățat să aplic instrumente
care să îi transforme pe elevi din receptori în creatori de cunoștințe. Ca urmare a participării la mobi-
litate, am devenit capabilă să reproiectez curriculumul pentru a sprijini autonomia elevilor și să le
dezvolt abilitățile transversale, precum și să creez spații educaționale deschise și flexibile, care să
sprijine învățarea în echipă și aplicarea de metode centrate pe elev.
Dintre metodele însușite în cadrul participării la mobilitate, care vin să ilustreze competențele
enumerate mai sus, se numără activități de tip: ”Sparge gheața”, de reflectare, de realizare a unui
colaj, de conștientizare de soluții, de descoperire de megatrenduri și de realizare a unei instalații. În
rândurile care urmează, voi descrie pe scurt fiecare dintre aceste activități de învățare, oferind exem-
ple sugestive de aplicare a acestora:
1. Activități de tip „Sparge gheața”:
1.1 ”Căutarea de sine”- exercițiu de relaxare (durată activitate- aproximativ 5 minute):
Abilitatea de a fi fericit este un principiu pentru finlandezi. Prin urmare, la începutul fiecărei
zile de studiu, profesorul le cere elevilor să se așeze într-o poziție confortabilă, să închidă ochii, să își
îndrepte întreaga atenție către ei și spre conștientizarea propriului corp. Profesorul le cere elevilor să
se lase ghidați de vocea, cuvintele, tonul și mesajul profesorului care conduce exercițiul.
Exemplificare activitate: Profesorul le cere elevilor să închidă ochii, să țină spatele drept și să
își așeze mâinile pe genunchi, să nu se gândească la nimic altceva decât la momentul prezent și la
locul în care se află, să se concentreze pe respirație și pe principiile fundamentale: control, concen-
trare, centralizare, respirație. Profesorul le spune elevilor că momentul de relaxare este un moment în
care corpul se întoarce la calm, mintea se golește. Profesorul le cere elevilor să inspire și să simtă
aerul cum se dilată în cutia toracică și cum vine împins în lateral în plămâni de coaste, iar pe expir să
simtă aerul cum se comprimă în cutia toracică și cum vine împins înspre planșeul pelvic de coaste și
de obligii abdomenului. Profesorul le cere elevilor să repete de câteva ori respirația. Profesorul le cere
elevilor să deschidă ochii, să se uite unde se află, să mai repete de câteva ori respirația, apoi profesorul
și elevii pot continua cu restul activităților.
1.2 Să ne cunoaștem mai bine (durată activitate- aproximativ 5 minute):
Profesorul adresează copiilor întrebări pe diverse teme cu caracter general. Elevii al căror
răspuns la întrebări este da, se ridică în picioare.
Exemple de întrebări:
• Cine are un animal de companie.
• Cine are prenumele Mihaela.
• Cine ia autobuzul în fiecare zi pentru a merge la școală.
• Cine este singur la părinți.
• Cine are culoarea preferată albastru.
• Cine are ca anotimp preferat este vara.
• Cine are ochi căprui.
• Cine are ca mâncare preferată pastele. etc.
89
1.3 ”Blocat”- exercițiu în perechi (durată activitate- aproximativ 15 minute):
Profesorul îi roagă pe elevi să lucreze în perechi. Profesorul îi cere unui elev din fiecare pere-
che să se gândească la ceva care îi împiedică să avanseze. Profesorul roagă acel elev să mimeze
acțiunea care îl face să se simtă blocat. În timp ce face acest lucru, celălalt elev din pereche spune
”văd”, ”simt”, referitor la ceea ce mimează colegul de echipă. (Exemplu: văd- agitație; simt- durere).
Mai apoi, elevii fac schimb de roluri și repetă activitatea.
1.4 Compune o poezie haiku (durată activitate- aproximativ 15 minute):
Profesorul le cere copiilor să se gândească la o imagine, prima care le vine în minte (ex. Pot
vedea pădurea aurie pe care am văzut-o pe fereastra avionului în momentul aterizării la Helsinki).
Apoi, profesorul le cere copiilor să se gândească la un sentiment pe care îl asociază cu acea imagine
(ex. liniștit). Mai apoi, profesorul le cere copiilor să se gândească la o acțiune care să le aducă pe cele
două împreună (ex. a te plimba). În final, profesorul le cere copiilor să realizeze un haiku care să le
cuprindă pe cele trei anterior menționate. (ex. Sunt în mod deosebit liniștită/ În timp ce mă bucur de
o plimbare lejeră/ În pădurea aurie finlandeză.)
Exemplificare activitate: Vă rog să vă gândiți la o imagine, prima care vă vine în minte și să
o scrieți pe hârtie. În continuare, vă rog să vă gândiți la un sentiment pe care îl asociați cu imaginea
aleasă și să îl scrieți și pe acesta pe hârtie. Acum, vă rog să vă gândiți la o acțiune care să le îmbine
pe amândouă, imaginea și sentimentul. În final, vă rog să le includeți pe toate trei într-o poezie de tip
haiku. Cine dorește își poate recita poezia în fața colegilor.
Haiku este un gen de poezie japoneză cu formă fixă, alcătuită din 3 „versuri”.
Haiku-urile trebuie să conțină cel puțin o imagine sau un cuvânt care să exprime anotimpul în care
acesta a fost scris. De obicei subiectele se referă la natură, plante, flori, insecte, etc: Ex. Viața mea
toată:/ Frunze purtate de vânt/ În prag de toamnă. sursa: Wikipedia - vezi bibliografie
2. Stop- Reflectă- Scrie- Raportează (durată activitate- aproximativ 15 minute):
Profesorul le cere elevilor să se gândească la ceva care îi face să se simtă blocați, sau la o
decizie crucială pe care au trebuit să o ia la un moment dat. Profesorul le cere elevilor să lucreze în
echipă de patru colegi. Profesorul îi roagă pe elevi să scrie ideea și să o împărtășească cu colegii în
interiorul echipei. Ulterior, profesorul le cere copiilor, în interiorul echipelor deja formate, să își adre-
seze câte o întrebare pentru clarificare lingvistică. Mai apoi, profesorul le cere elevilor ca pentru
fiecare dintre situațiile prezentare să se întrebe ce ar fi făcut dacă se aflau într-o situație similară și în
final să ofere soluții la problema colegului folosind structura: ”Dacă aș fi fost în locul tău...”. Acest
tip de activitate poate fi cu succes folosită și de profesorii de limba engleză pentru a-i ajuta pe elevi
să înțeleagă modul subjonctiv (exemplu: If I were you, I would/ wouldn’t…).
3. Realizează un colaj (durată activitate- aproximativ 30 minute):
Profesorul pregătește în prealabil fâșii de ziar pe care le expune, amestecate, pe două pupitre.
Profesorul le cere elevilor să ia o coală de hârtie, să își aleagă câteva fâșii de ziar și să realizeze un
colaj fără să lipească fâșiile de ziar pe hârtie. Profesorul le cere elevilor să dea un titlu colajului și să
îl noteze pe coală folosind creioane colorate/ carioci. La finalul activității, profesorul le cere elevilor
să răspundă în scris la următoarele întrebări:
1. Care a fost primul lucru pe care l-ați observant la începutul activității?
2. Imaginați-vă că aveți de făcut un comentariu negativ în legătură cu o etapă a activității.
Care ar fi acela?
3. Descrieți un moment din activitate în care v-ar fi plăcut să schimbați/ reparați ceva.
4. Cum vi s-a părut această activitate?
4. Conștientizarea de soluții (durată activitate- aproximativ 15 minute):
Profesorul le cere elevior să facă conturul uneia dintre propriile mâini pe o coală de hârtie și
să scrie în mijlocul ei o problemă/ un obstacol pe care doresc să îl depășască. Profesorul cere elevi-
lor să identifice și să scrie pe fiecare deget al mâinii câte o soluție pentru problema aleasă. În conti-
nuare, profesorul le cere elevilor să dea ”o notă” de la 1 la 10 unde se află în legătură cu soluția gă-
sită. Mai apoi, profesorul le cere elevilor să dea o altă ”notă” de la 1 la 10 unde ar vrea de fapt să fie
cu soluția găsită și să se gândească ce trebuie să facă pentru a ajunge acolo.
90
5. Megatrenduri (durată activitate- aproximativ 30 minute):
Profesorul le cere elevilor să citească cardurile cu megatrenduri (vezi bibliografia). Profesorul
le cere elevilor să lucreze în echipe de câte patru elevi. Profesorul le cere elevilor să aleagă trei- patru
megatrenduri, despre care cred că este cel mai probabil să reprezinte o problemă și pe viitor. Profe-
sorul le cere elevilor să argumenteze în interiorul echipei de ce au ales acele megatrenduri. În baza
concluzilor la care au ajuns în urma discuțiilor, profesorul le cere elevilor să creeze în echipă un alt
megatrend.
6. Instalație- Școala viitorului (durată activitate- aproximativ 30 minute):
Profesorul le cere elevilor să realizeze o instalație care să reprezinte școala viitorului folosind
obiecte pe care le au la dispoziție. Profesorul le cere elevilor să facă poze cu instalația realizată. Pro-
fesorul le cere elevilor să folosească instalația realizată pentru a-i ajuta să descrie școala viitorului.
Alternativ, un elev își arată instalația realizată și își desemnează un coleg/ colegă care să spună ce
reprezintă aceasta.
Instalația reprezintă o modalitate a obține idei/ sugestii de la persoane care nu sunt direct im-
plicate în problema în legătură cu care li s-a cerut părerea. Bineînțeles că activitatea poate fi adaptată
și pentru alte teme, funcție de interesele/ specificul/ materia predată.
Exemplificare activitate: Vă rog să faceți o instalație care să exemplifice ”Școala viitorului”,
așa cum vă doriți voi să arate, folosind obiecte pe care le aveți la îndemână acolo unde vă aflați. Faceți
poze cu instalația pe care ați creat-o. Folosiți instalația creată pentru a vă inspira în a descrie ”Școala
viitorului” (în scris/ oral). Cine dorește își poate prezenta instalația și descrie ce reprezintă aceasta.
Cu puțină imaginație și păstrându-ne mintea și sufletul deschise, activitățile propuse mai sus,
pot fi cu ușurință adaptate unor materii diverse. Ele se pretează diferiților ani de studiu, dar mai ales
inteligențelor multiple ale elevilor, bucurându-se de un real succes în cadrul activităților transdisci-
plinare. Obiectivul acestor activități, este în cele din urmă, de a educa astăzi cetățeni capabili să facă
față provocărilor zilei de mâine. Aceste activități răspund principiului finlandez legat de ”cercul în-
crederii”, conform căruia elevilor li se oferă toată libertatea de a învăța oricum, oricând și oriunde
doresc, însă acest cerc se strânge dacă această încredere este încălcată.
Bibliografie:
Haiku. (23.02.2022). Wikipedia, enciclopedia gratuită. Luat pe 23.02.2022, de la ora 15.00
https://ro.wikipedia.org/wiki/Haiku
***. Megatrend cards- Know your future. Sitra. Helsinki. 2020
https://media.sitra.fi/2020/03/04130112/2021544megatrendikortit2020enverkko.pdf
91
UTILIZAREA JOCULUI DIDACTIC ÎN PREDAREA –
ÎNVĂȚAREA ADJECTIVULUI
Prof. înv. primar PETRESCU OANA – CĂTĂLINA

Școala Gimnazială „Ion Conea” Coteana
Jocul didactic este metoda cea mai îndrăgită de către copii și una dintre cele mai eficiente
metode de predare – învățare din ciclul învățământului primar dacă este bine ales și se desfășoară în
condiții corespunzătoare.
În alegerea jocului, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere :
 particularitățile clasei;
 obiectivele lecției;
 implicarea tuturor elevilor în activitate;
 existența unor reguli pe care elevii să le poată respecta;
 experiențele de învățare ale elevilor, precum și conținuturile pe care aceștia le stăpânesc;
 aplicarea cunoștințelor elevilor în diferite situații.
Un joc didactic ce vizează cunoștințele despre adjectiv este Jocul însușirilor. El se desfășoară
pe rânduri de bănci. Pe prima bancă se află o foaie de hârtie albă. Elevul din stânga scrie un substantiv
și trece hârtia celui din dreapta, care scrie alături o însușire a substantivului. Hârtia trece la colegii
din spate, care o completează la fel. Nu se admit repetări ale aceluiași adjectiv. Câștigă rândul care a
completat primul și a scris corect.
Jocul se poate organiza și în alt mod : elevii din stânga rândului de bănci scriu pe caiete câte
un substantiv, iar cei din dreapta, câte un adjectiv. Apoi se numește un elev dintr-un rând, care citește
substantivul scris. De pe rândul lui se ridică cei care au scris câte un adjectiv care se potrivește acelui
substantiv. Se face verificarea. Fiecare greșeală se penalizează și se notează la tablă. Așa se proce-
dează cu 1-3 elevi din fiecare rând. Câștigă rândul cu cele mai puține penalizări.
Dacă prima variantă a jocului poate fi realizată încă din clasa a II-a, varianta a doua poate fi
folosită în clasa a III-a pentru a consolida noțiunile referitoare la acordul adjectivului cu substantivul
determinat.
Pentru clasa a IV-a putem adapta jocul Călătorie ortografică, în care pe colile de hârtie care
se împart elevilor sunt desenate trei furgonete, fiecare dintre ele având de făcut patru drumuri la patru
destinaţii diferite. Furgonetele se disting prin inscripţiile deosebite pe care le poartă: 1 =un + substan-
tiv + adjectiv, 2=nişte+ substantiv + adjectiv, 3 = adjectiv + substantiv. Destinaţiile sunt marcate de
câte trei căsuţe, grupate în diverse puncte ale paginii. Denumirea primului destinatar spre care se
îndreaptă furgoneta nr. 1 este scrisă în prima căsuţă din grup: urs cafeniu, bujor vișiniu, cercel auriu,
fulg argintiu, pantof maroniu, crin portocaliu. În final, elevii trebuie să stabilească ceilalţi destinatari,
în funcţie de inscripţia existentă pe furgonetă, şi să scrie, în fiecare dintre căsuţe, formele corecte ale
pluralului substantivelor și adjectivelor menţionate, prin care sunt identificaţi destinatarii.
Pentru realizarea corectă a acordului adjectivului cu substantivul determinat, a fost utilizată o
variantă modificată a jocului Eu spun una, tu spui multe... însușiri ! :
Modifică propozițiile după model:
Eu cumpăr o păpușă frumoasă. → Maria cumpără trei păpuși frumoase.
1) Eu am o mașină nouă. → Tata are .......................................................... .
2) Eu am adus o pară coaptă. → Bunicul a adus ....................................................... .
3) Eu am cumpărat o rochie roșie. → Alina a cumpărat .................................................... .
4) Am expus un tablou renumit. → Pictorul a expus ...................................................... .
5) Am pierdut papucul pufos. → Mihaela a pierdut ............................................. .
6) A trecut iarna geroasă. → Au trecut ................................... .
7) A migrat pasărea călătoare. → Au migrat ....................................... .
8) Eu am un ceas auriu. → Mama are ..................................................... .
9) Am străbătut cărarea îngustă. → Băieții au străbătut .......................................... .
10) Eu am adus prăjitura delicioasă. → Mătușa a adus ........................................ .
92
11) Bărbatul ară terenul fertil. → Bărbații ară .......................................... .
12) A ieșit gălbiorul pui. → Au ieșit ...................................... .
13) A răsărit un gingaș ghiocel. → Au răsărit ............................................ .
14) A înflorit îmbietorul trandafir. → Au înflorit ........................................... .
De asemenea pot fi lucrate exerciții de îmbogățire a vocabularului, cu accent pe cuvintele ce
exprimă însușiri, urmărindu-se atât extinderea vocabularului elevilor, cât și dezvoltarea capacității
acestora de a asocia corect noțiuni.
În acest scop pot fi utilizate jocuri didactice – Caută – mi perechea! sau Cine e dușmanul
meu? în cadrul cărora elevii formează perechi de sinonime sau de antonime cu ajutor adjectivelor
scrise pe jetoane.
93
Aceste jocuri reprezintă baza unor exerciții:
- de schimbare a numărului adjectivului/a genului/și a numărului și a genului adjectivelor;
- de asociere a unor substantive potrivite;
- de alcătuire de propoziții cu perechile de adjective identificate.
Pe lângă utilizarea jocurilor didactice în predarea – învățarea categoriilor gramaticale ale ad-
jectivului, acestea pot fi utilizate pentru însușirea/identificarea caracteristicilor fiecărui anotimp.
Pornind de la metoda brainstorming-ului, elevii pot realiza o compunere/un text creativ în care
să descrie un peisaj. Elevii vor urmări aspecte precum :
 identificarea anotimpului/ a formei de relief;
 delimitarea planului apropiat – depărtat;
 elemente legate de timp – dimineață, amiază,seară;
 elemente vizuale – forme, culori, dimensiuni;
 imginarea unor sunete ce pot fi auzite/ a mișcărilor determinate de anumiți factori;
 exprimarea sentimentelor, emoțiilor transmise de imagini.
Pentru a se consolida deprinderea de redactare a unor texte creative în care să fie fructificate
cunoștințele despre adjectiv, elevii au redactat compuneri legate de anotimpul toamna, omagiind bo-
găția și căldura acesteia, precum și anotimpul iarna, imaginat ca o zână rece, și aventurile copiilor în
noianele de zăpadă. Elevii au realizat, individual, texte creative cu început dat în care să utilizeze cât
mai multe adjective pentru a crea o lume/un colț de lume feeric :
Redactează un text creativ pornind de la următoarea introducere :
Iarna strălucitoare a sosit pe neaşteptate. Zăpada cristalină s-a aşternut într-o noapte ge-
roasă peste pământul amorţit. Spre dimineaţă, fulgii catifelați au brodat flori vesele pe geamurile
înalte ale ferestrelor transparente.
Activităţile ludice (...) pot fi extrem de variate. Ele trebuie folosite pentru a dinamiza activi-
tatea de predare - învăţare şi pot fi îmbinate cu alte metode, în funcţie de particularităţile de vârstă ale
elevilor şi de tipul de lecţie. (Axenti, Victor; Verşina, Maria, 2009, p. 78).
Bibliografie :
1. Axenti, Victor; Verşina, Maria – Metodica predării limbii și literaturii române (în gimnaziu și
liceu) - Suport de curs, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, Cahul, 2009;
2. Molan, Vasile – Didactica disciplinelor „Comunicare în limba română” și „Limba și literatura
română” din învățământul primar, Editura MINIPED, Bucureşti, 2015;
94
EXERCIŢII PENTRU ACTIVIZAREA VOCABULARULUI
Prof. GIRIGAN LUMINIŢA-MARIA

Școala Profesională ,,Tiberiu Morariu” Salva, Bistrița-Năsăud
• Exemple de activităţi de exersare a vocabularului în care apară ideea de reţele de cuvinte

(câmpuri lexicale, câmpuri semantice):
 Am plecat de la o imagine ce reprezintă o lalea; am cerut primului elev să spună ce cuvânt
îi vine în minte privind acea imagine, următorului ce cuvânt îi vine în minte le auzul cuvântului rostit
de predecesorul său şi aşa mai departe. Prezint mai jos răspunsurile elevilor:
LALEA JOC ÎNTÂLNIRE
ROZ DISTRACŢIE BUCURIE
FRUMOS ACASĂ SCRIERE
FLOARE PISICA URÂT
MAMA SPERIETURĂ FANTOMĂ
BUNĂTATE ALBINĂ INEXISTENT
FRATE MIERE
FLORI
HAIOS
CLAUN MARI
ŞCOALĂ
RÂS
95
 Pe baza unei imagini centrale am realizat o activitate de exersare a vocabularului elevilor
clasei I, Şc. Prof. ,,Tiberiu Morariu” Salva, jud. Bistriţa-Năsăud. Am format grupe de câte 4 elevi.Am
cerut primei grupe de elevi să exprime printr-un singur cuvânt ceea ce le sugerează imaginea prezen-
tată. Fiecare cuvânt s-a scris pe o foaie mare de hârtie. Elevii următoarei grupe vor exprima tot printr-
un singur cuvânt ce le sugerează fiecare cuvânt exprimat de grupa precedentă. Exerciţiul se repetă
până ce toate cele patru grupe şi-au exprimat punctul de vedere. Pentru o comparaţie am inversat
ordinea grupelor şi am constatat că se pot obţine alte rezultate. O astfel de activitate dezvoltă, pe lângă
vocabularul copiilor de vârstă şcolară mică, atenţia, gândirea, creativitatea, memoria, copiii inte-
racţionează, socializează, comunică. Am redat mai jos răspunsurile elevilor.
pândă
noapte
mister privire
frică ochelari
întuneric ochi
negru
binoclu
fratele
cameră
om uşă
sora cheie
hoţ
mama surpriză
tata
 Ca suport, am folosit câteva versuri din poezia ,,Marin are-un beţişor!”. La întrebarea ,,Ce
poţi face cu un beţişor?”, elevii au dat următoarele răspunsuri, mai întâi prin desen, demonstrând la
ce se poate folosi un beţişor, apoi prin cuvinte, pe care le-am organizat sub forma unui ,,ciorchine”:
,,Ce să fac c—un beţişor? De aş face ce vă spun,
Să îl supăr pe Azor? Nu aş fi un copil bun!
Păsărelele s—alung? Fiindcă am un beţişor,
Sau o floare să împung? Mă voi face dirijor!”
96
Băţ pentru Catarg Atelă
drapel (5 (2 (1
elevi) elevi) elev)
Arac
(3 Ce poţi Arătător
elevi) face cu un (6 elevi)
beţişor?
Liniar
Baston (1
Forme
(3 elev)
geometrice
elevi)
(3 elevi)
Bibliografie:
Curriculum pentru educație timpurie, MECT (2019);
Glava Adina, Pocol Maria, Tătaru Lolica-Lenuţa, 2009, Educaţie timpurie, ghid metodic pentru apli-
carea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45
coord. dr. Ionescu Mihaela, 2010, Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copi-
lului de la naștere la 7 ani, UNICEF, București: Vanemonde
Tătaru Lolica-Lenuța, Glava Adina, Chiș Olga, 2014, Piramida cunoaşterii, Editura Diamant, Piteşti
Smallman Steve (trad, Tobescu Cristina-Maria, Mihăilescu Raluca-Veronica), 2015, Povești altfel:
Suflă-ți nasul, lup Hain!, Editura Girasol, Chiajna.
97
PROIECT TEMATIC
,,IARNĂ, BINE AI VENIT!
Prof. NARIȚĂ GABRIELA

Școala Gimnazială Nr. 4 / Structură Grădinița P.N. Nr.1 Vulcan
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? (NIVLE II)

PERIOADA: 06.12.2021 – 17.12.2021
TEMA PROIECTULUI: ,,Iarnă, bine ai venit!”
Focalizare pe fenomene ale naturii în anotimpul iarna ,,Iarna în natură!”
( 06.12.2021 – 10.12.2021)
Focalizare pe obiceiuri şi tradiţii de iarnă ,,E vremea colindelor”
(13.12.2021 – 17.12.2021)
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
- să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor,
cât şi în calitate de auditor;
- să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, gră-
diniţă, grupul de joacă);
- să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de
securitate personală.
- să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles;
- să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.;
- să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii;
- să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
- să efectueze operaţii cu grupe de obiecte constituite în funcţie de mai multe criterii date, ori
găsite de ei însuşi;
- să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte;
INVENTAR DE PROBLEME:
Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm ?
Iarna este frig; Cum trăiesc vieţuitoarele ?
Afară ninge. Ce semnificaţie are Crăciunul ţi bradul împo-
Ne îmbrăcăm gros, purtăm mănuşi şi fular. dobit?
Vine Moş Crăciun. Care este mesajul colindelor?
Mergem la colindat. Cum se sărbătoreşte Crăciunul la noi în zonă?
Primim daruri.
a) Centre deschise și materiale puse la dispoziția copiiilor

BIBLIOTECĂ ARTĂ JOC DE ROL
-fișe suport, imagini de iarnă, -creioane, carioci, pensule, - măști, trăistuțe, sorcove, clo-
albume, coli pentru scris, crei- acuarele, foi de desen, plasti- poței, instrumente muzicale,
oane, cărți, reviste, planșe, tă- lină, planșete, carton colorat, costume populare
blițe magnetice cu litere foarfecă, fârtie glasată, hârtie
creponată, materiale din natură
CONSTRUCȚII ȘTIINȚĂ NISIP ȘI APĂ
-cuburi lemn, joc de construc- -lupă, materiale din natură, -forme pentru nisip, unelte
ție Arco, mozaic, puzzle Tan- forme geometrice, pentru nisip, jucării,
gram
b) Resurse umane:
- preșcolarii grupei mari
- părinți
- bunici
- educatoare
98
c) de timp: două săptămâni
Metode folosite: observarea spontană şi dirijată, povestirea, explicaţia, demonstraţia, jocul,
dramatizarea, experimentul, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, verificarea orală şi scrisă;
Bibliografie:
1. Metodica activităților instructiv – educative în grădinița de copii, Editura SINTECH, Cra-
iova, 2010;
2. Programa activităților instructiv – educative în grădinița de copii, Editura V&I INTERGAL,
București, 2000;
3. Aurelia Ana, Cioflica, S.M., ,,Proiecte tematice orientative”, Editura Tehno-Art, Petroșani,
2003;
99
„NATURA DIN JURUL MEU”
- PROIECT EDUCAŢIONAL -
Prof. înv. primar SILVIA POTORAC

Şcoala Gimnazială „Elena Văcărescu” Bucureşti
Experienţa noastră ,ca învăţătoare, ne permite să facem următoarea afirmaţie: educaţia fizică şi
matematica reprezintă, în general, materiile de învăţământ cele mai agreate de majoritatea elevilor de la
ciclul primar. Pot spune că, în ultimii ani, am constatat că o altă materie ocupă locul I într-un aşa-zis
clasament, top al preferinţelor elevilor. Este vorba despre orele de „Cunoaştere a Mediului Înconjurător”.
Orele de cunoaştere a mediului reprezintă un prilej de bucurie pentru majoritatea elevilor din
clasa mea. De ce? Pentru că este ora în care ei află despre taine „neexplicabile” pentru ei până atunci,
capătă răspunsuri la întrebări pe care şi le puneau de multă vreme.
Protecţia mediului înconjurător este o problemă globală a omenirii, reprezentând astăzi un
proces esenţial, care poate avea un caracter limitativ în dezvoltarea societăţii contemporane. Pe tot
globul şi în special în ţările avansate tehnologic nu se concep niciun fel de scenarii şi programe ale
dezvoltării fără a se lua în calcul impactul acestora asupra condiţiilor naturale sau asupra factorilor
de mediu. Practic, pentru a se putea asigura supravieţuirea omenirii, dezvoltarea economică şi socială
trebuie subordonată ideii de conservare şi utilizare durabilă a resurselor naturale de pe Terra. Iată de
ce, orele de cunoaştere a mediului înconjurător, reprezintă un punct de plecare în formarea copiilor
de azi ca adulţi responsabili mâine.
Fiind pe deplin conştientă de rolul deosebit de important al educaţiei ecologice pentru păstra-
rea naturii şi a vieţii, în urmă cu câţiva ani am participat la cursul de pregătire pentru învaţători „Edu-
caţia ecologică pentru ciclul primar”, organizat de Centrul pentru o nouă Educaţie a Copiilor şi pre-
zentat de doamna Marijke Kruyt, Olanda. Aceste cursuri mi-au transformat mie însămi, felul de a
privi natura înconjurătoare şi, implicit, modul de a preda acest obiect de învăţământ. Pe stradă, am
devenit un trecător care priveşte activ, caută să descopere lucruri noi sau lucruri considerate puţin
importante până atunci. Acelaşi lucru îi învăţ şi pe elevii mei:să privească , să asculte, să se bucure,
să ocrotească ceea ce natura ne-a oferit cu atâta generozitate.
Instruirea a cuprins următoarele capitole:
●Plante sălbatice din jurul şcolii ●Studiul copacilor ●Mici vieţuitoare ●Păsări ●Instrumente
de cercetare a caracteristicilor vremii ●Fabricarea hârtiei reciclate ●Simţurile ●Momentul biologic
●Jocuri în aer liber
Scopul general al instruirii a fost familiarizarea cadrelor didactice cu activităţi practice de
investigare a mediului, în cadrul şcolii şi al împrejurimilor şcolii.
Un lucru ştiut este că, pentru a învăţa mai uşor şi a reţine mai mult timp cele învăţate, este
nevoie să percepi obiectul sau fenomenul respectiv prin cât mai multe simţuri. Pentru o săptămână
am redevenit copii, iar doamna noastră profesoară, doamna Kruyt, lucrător civil, servant în Olanda,
ne-a arătat cum putem cunoaşte natura văzând-o, mirosind-o, auzind-o, pipăind-o, gustând-o, ju-
cându-ne cu ea, in mijlocul ei.
Doamna profesoară ne-a evidenţiat ideea că natura este unul dintre cei mai buni prieteni ai
omului, poate chiar cel mai bun. Ea îi oferă acestuia adăpost, hrană, lumină, apă, condiţii vitale. Iată
o idee pe care am reţinut-o pentru că mi s-a părut esenţială, idee pe care am transmis-o şi eu elevilor
mei. Natura ne este prietenă, dar cere respect şi iubire din partea noastră. În orele de cunoaştere a
mediului( la clasele I-II) şi în cele de ştiinţe(la clasele III-IV), am avut nenumărate ocazii să subliniez
şi să dezvolt această idee prin temele de discuţie propuse: „Cum să ne comportăm în natură”, „Vieţui-
toarele şi mediul lor de viaţă”, Pământul, planeta vieţii”, „Colţul naturii vii”( colţul viu amenajat în
clasă, acasă, în grădină), „Varietatea şi unitatea lumii vii”, „Mediul înconjurător al omului”.
Ca pe un bun prieten, natura trebuie tratată cu omenie, cu judecată, cu atenţie şi cu grijă. Iată
alte repere ce trebuie să orienteze viaţa şi comportarea noastră şi a adulţilor de mâine- copiii de azi.
Activitatea desfăşurată în cele cinci zile, mi-a deschis noi posibilităţi de cunoaştere a naturii
prin jocuri organizate în aer liber, prin activităţi de investigare, prin construirea diverselor jucării
100
folosind materiale naturale, prin grija faţă de oamenii, fiinţele vii şi lucrurile din jurul nostru. În
lecţiile de cunoaşterea mediului, în cele de limba română, de lectură, pictură, muzică, abilităţi prac-
tice, educaţie civică şi cu orice alte ocazii potrivite, am încercat să trezesc în sufletele copiilor admi-
raţie, uimire, dorinţa de a investiga, de a descoperi, de a îngriji, de a fi responsabil faţă de obiectele
din jur. Elevii trebuie să înteleagă că: natura este valoroasă şi necesară; natura este un sistem;sistemele
pot fi întrerupte( rupte); oamenii nu pun în pericol intenţionat sistemele naturii, ci din lipsă de înţele-
gere, de raţiune, din necunoaştere; pagubele pot fi prevenite şi echilibrul refăcut.
Exemple de activităţi
Capitolul „Simţurile”(ştiinţele naturii, abilităţi practice, abilităţi de comunicare, colabo-
rare, lucru în echipă)
-Calcă peste diferite materiale cu piciorul, legat la ochi. Spune ce simţi! Ce material crezi că
este? Materiale folosite: nisip, pietriş, pământ, câlţi etc.;
-Identifică materialul din care este făcut fiecare dintre obiectele de pe masă, fără a-l vedea! -
Obiectele pipăite sunt din lemn, plastic, piatră, metal, cauciuc, sticlă etc);
-Compară temperatura diverselor obiecte pe care le pipăi!- Obiecte din lemn, metal, plastic;
-Compară duritatea, elasticitatea obiectelor;
-Observă modificările corpului tău prin cântărire periodică, măsurarea înălţimii, circumfe-
rinţei taliei, forţa de apăsare cu o mână asupra cântarului;
-Ascultă-ţi inima ta sau a colegului( cu un stetoscop);
-Miroase materialele din diferite borcănaşe( alimente, plante, etc).
Toate acestea sunt realizabile în cursul orelor noastre, cu materiale la îndemâna oricui. Orga-
nizând activitatea pe microgrupuri, toţi elevii vor trece prin toate „jucăriile”. Putem folosi drept „în-
drumători” persoane dornice să ne ajute din rândul părinţilor( aşa cum se procedează şi în Olanda)
Capitolul „Studiul copacilor” (ştiinţele naturii, limba română, matematică, abilităţi de re-
laţionare, colaborare)
Elevii au fost scoşi în mijlocul naturii, în împrejurimile şcolii. Au fost lăsaţi să-şi aleagă un
copac pe care să-l studieze. Observaţiile individuale sau ale grupului, în cazul unei astfel de organizări
a colectivului, trebuiau notate pe o fişă, ce conţinea întrebări de genul:
-Ce vezi pe copacul tău?( frunze, fructe etc.)
-Ce culori vezi?
-Ia două frunze ale copacului! Pune-le la presat!
-Vezi dacă găseşti un fruct sau o floare! Ia-o!
-Măsoară cât de gros este copacul!(tulpina)
-Pune o hârtie peste scoarţa copacului şi, prin colorare, vei descoperi „amprentele”ei.
-Priveşte copacul cu lupa! Ce vezi?
-Gândeşte-te ce animale ar putea trăi în copacul tău;
-Vezi dacă găseşti vreo insectă! Care?
-Cât de înalt este?( măsurare sau aproximare)
-Unde este nordul?( orientare după muşchi, ciuperci)
-Joc de descriere a unui copac. Schimbarea acestor descrieri între elevi. Identificarea copacu-
lui după descrierea colegului.
Capitolul „Vietăţi mici” (ştiinţele naturii, limba română, matematică, desen/pictură, abili-
tăţi de relaţionare, abilităţi de studiu individual şi în grup)
-Capturarea unor insecte din grădina şcolii;
-Studierea individuală a lor, răspunzând la întrebări de genul: numele insectei(dacă-l cunosc);
lungimea corpului, culori, numărul picioarelor; ce-ţi place mai mult la el; are antene; are ochi? cum
sunt ei aşezaţi? Încearcă să desenezi insecta prinsă! După ce o studiezi, o poţi desena, apoi elibereaz-
o! Caută alte informaţii despre insecta ta în alte surse( albume zoologice, colecţii despre animale,
internet)!
Important este de reţinut faptul că nu contează corectitudinea răspunsurilor elevilor, cât efortul
lor de a observa, de a analiza, de a compara, de a lucra efectiv.
101
Capitolul „Confecţionarea de jucării”( arte vizuale , abilităţi practice, protecţia mediului,
reciclare) pentru măsurarea direcţiei vântului, intensităţii lui, a însuşirilor solului şi subsolului, pentru
măsurarea temperaturii. Acestea se pot realiza cu materiale foarte simple: carton, cutii de chibrituri,
dopuri, pahare plastic, capace de metal, aţă, sticluţe, elastic etc.
Aplicaţii practice cu materiale din natură ( educaţie plastică, abilităţi practice, protecţia
mediului)
-Aranjarea frunzelor pe o planşă prin repetiţie, alternare, reflecţie;
-Confecţionarea de felicitări prin tehnica serigrafică;
-Realizarea unor tablouri folosind seminţe, flori presate şi uscate;
-Un moment deosebit de interesant şi atractiv îl constituie fabricarea hârtiei într-o sală obişnu-
ită de clasă, deci realizabil şi în condiţiile noastre.
După cum s-a putut observa, putem vorbi despre natură la toate obiectele de învăţământ.
Activităţile extracurriculare ne oferă nenumărate prilejuri de a face educaţie ecologică. Excursiile
reprezintă ocazii de a descoperi miracolele naturii. Tot la aceste cursuri am mai învăţat ceva: investi-
garea naturii, preocuparea pentru păstrarea naturii, pentru ocrotirea ei, trebuie să fie obiective perma-
nente ale cadrelor didactice, nu numai în orele de cunoaşterea mediului. Acest obiectiv se poate rea-
liza zilnic prin integrarea „momentului biologic” în cursul programului şcolarilor. Aceasta înseamnă
că, un copil, desemnat dinainte, va aduce în faţa clasei „ceva interesant”: o floare deosebită, o piatră,
o insectă, o frunză etc. Toţi vor afla despre obiectul respectiv prin câteva minute de discuţii, de dialog
profesor- elev sau elev- elev.
Modalităţile principale de desfăşurare a acestor momente biologice, dar şi a orelor propriu-
zise, sunt: asaltul de idei, dialogul permanent, programarea mentală a desfăşurării experimentelor,
experimentarea, prognosticarea rezultatelor, compararea prognosticării cu rezultatul obţinut.
Pentru învăţător desfăşurarea unei asemenea ore este mai dificilă decât orele clasice dar, pen-
tru elev, este înzecit mai benefică. Privind în viitor, din perspectiva educării pentru natură a copiilor
de azi, putem spune că vom fi cu toţii mai câştigaţi.
Bibliografie:
Georgescu, Călin, „Programul Naţional de Acţiune pentru Mediu- o şansă pentru România”- articol
în Revista „Terra XXI”, nr. 5, mai 1995
Daia, Mihai şi Georgescu, Valeriu, „Activitatea de regenerare a pădurilor”, articol în publicaţia peri-
odică de cultură şi informaţie silvică „Pădurea şi Viaţa”, editată de Regia Naţională a Pădurilor- Rom-
silva, Râmnicu Vâlcea, nr. 2/2005, pag. 6,7
102
,,ZÂNĂ IARNĂ, BINE AI VENIT!”
PROIECT DIDACTIC
Prof. înv. preșcolar NEAGU CRISTINA MARIANA

Școala Gimnazială Nr. 30 ,,Gh. Țiteica - structura - Grădinița cu program normal
,,Hansel și Gretel ,, Nr. 17 Constanța
NIVELUL : 3-5 ani, I, Grupa ,,Fluturașii

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Când, cum și de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTULUI : ,,Călători prin anotimpuri.
TEMA SĂPTĂMÂNII: ,, Iarnă albă cu ninsoare.
TEMA ACTIVITĂȚII: „ Zână Iarnă, bine ai venit!”
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:
ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA

Întâlnirea de dimineață: ,, De vorbă cu Zâna Iarnă.”
Tranziții: ,, Iarna a sosit în zori.’
,, Bate tare palmele...”
,, Caută simbolul tău.
,, Caută culoarea ta.”
JOCURI SI ACTIVITATI LIBER ALESE:
Arta – ,,Fulgișori pentru Zâna Iarnă.”- modelaj
Construcții - ,,Castelul Zânei Iarnă. - cuburi de lemn
Știință – ,,Să facem zăpadă ! „ - experiment
Bibliotecă – ,, Decorațiuni pentru rochița Zânei Iarnă - elemente de comunicare scrisă
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE
Domeniul Limbă și comunicare – ,, Legenda Iernii « - povestea educatoarei
Domeniul Om și Societate- activitate practică – ,, Rochița Zânei Iarnă - lipire
JOCURI SI ACTIVITATI LIBER ALESE:
,, Dansul fulgilor ! – joc distractiv
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
 Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare
 Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
 Activare și manifestare a potențialului creativ
 Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
COMPORTAMENTE VIZATE:
 Utilizează mâinile şi degetele pentru realizare de activităţi variate.
 Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piesele musicale, texte literare, obiecte
de arta
 Realizează sarcinile de lucru cu consecvență
 Manifestă creativitate în activități diverse
 Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, sem-
nificațiilor etc. (comunicare expresivă)
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea capacității de înțelegere și exprimare a propriilor emoții valorificând creații lite-
rare şi stimularea creativităţii, a inteligenţelor multiple, a lucrului în echipă, a cooperării şi a
toleranţei prin activităţile practice.
OBIECTIVE:
- să utilizeze tehnici de lucru specifice activităţii practice;
- să aplice corect materialele folosite în vederea realizării sarcinii propuse;
- să colaboreze cu partenerii de joc respectând regulile de grup;
103
- să asculte cu atenţie, concentrându-se asupra povestirii;
- să demonstreze înţelegerea textului răspuzând la întrebări;
- să reţină unele cuvinte şi expresii din povestire;
- să formuleze enunţuri corecte din punct de vedere gramatical, cu cuvintele nou însușite;
- să respecte etapele de lucru exersând deprinderile tehnice însuşite anterior;
- să evalueze şi să autoevalueze lucrările pe baza criteriilor de evaluare stabilite.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee didactice: conversaţia, exerciţiul, problematizarea, Turul galeriei, jocul ,
explicaţia, povestirea, expunerea.
Mijloace de îinvăţământ: siluete cu personajele din poveste, ecusoane, scrisoare de la Zâna
Iarna, baghetă ,, magică”, fişe de lucru, pasta modelatoare, plașetă de lucru, forme de plastilină, cuburi
de lemn, spumă de ras, bicarbonat de sodiu, sclipici, planşe demonstrative, şerveţele, lipici, recom-
pense dulci, calculator, decupaje, siluetă Zâna Iarnă, pernuțe albe
Forma de organizare: frontal, individual, pe grupuri
Scenariul zilei
Activitatea va debuta cu Întâlnirea de dimineaţă.

Copii vor fi aşezaţi în semicerc pentru a putea stabili un contact vizual cu toţi membrii grupei.
Salutul porneşte de la educatoare şi este continuat de toţi copiii grupei.
Copiii răspund salutului adresat de educatoare ,,Buna dimineața, doamna educatoare! şi se
salută reciproc, de la stânga la dreapta, cu glas tare, clar, uitându-se unul la celălalt, folosind formula
de salut ,, Bună dimineața, fulgișor! și numele colegului pe care îl salută. După salutul copiilor se va
face prezenţa:
Prin jocul ,,Formează perechea fetiță – băiețel, copiii vor descoperi daca sunt mai multe fetițe
sau băieței în sala de grupă.
Voi trece apoi la completarea calendarului naturii, rugând ,, meteorologul de serviciu să ne
prezinte condițiile meteorologice din ziua respectivă, stabilind apoi anotimpul și ziua în care ne
aflăm. Pentru aceasta voi adresa întrebări ajutătoare:
După completarea calendarului naturii îi voi întreba pe copii de ce iubesc iarna și ce le place
să facă cel mai mult în acest anotimp (împărtășirea cu ceilalți).
Prin intermediul scrisorii de la Zâna Iarnă , voi prezenta noutatea zilei.
,,Dragi copii de la grupa ,,Fluturaşii, eu sun Zâna Iarnă şi am auzit cât de mult mă iubiți și
cu câtă nerăbdare mă așteptați . Până voi poposi pe meleagurile voastre, cu mantia mea de zăpada
și prietenii fulgișori, astăzi v-am pregătit o surpriză : v-am trimis o baghetă magică și v-am amenajat
un ținut magic, unde să vă bucurați de surprizele iernii, până ne vom întâlni. Ca să descoperiți ținutul
magic va trebui să plecați într-o drumeție, nu uitați de regulile de călătorie! - să fiți buni colegi, să
vă ajutați reciproc la nevoie, să fiți perseverenți și ordonați. Doamna educatoare mi-a spus că și voi
aveţi pentru mine o grămadă de surprize, de cadouri. Abia aştept să le primesc şi să mă bucur de
toate. Mult succes în activitatea voastră! Pe curând!
Zâna Iarnă.”
Voi prezenta tema zilei şi voi explica pe înţelesul copiilor sarcinile pe care le au de îndeplinit
pe parcursul zilei. Se trece la gimnastica de înviorare, desfășurată sub formă de exerciți motrice
ușoare , pe fond muzical, care reprezintă călătoria spre ținutul magic pregătit de Zâna Iarnă.
Odată descoperit ținutul magic, copiii sunt invitați să se așeze pe câte un bulgăre de zăpadă
(pernuțe albe) și voi prezenta Legenda Ierni, descoperind astfel de ce Zâna Iarnă este cea mai iubita
și mai puternică dintre cele patru fiice ale anului.
După audierea conținutului expus, îi voi provoca pe copii la discuții legate de ceea ce s-a
întâmplat în poveste.
Le voi sugera să pregătim cadouri pentru Zâna Iarnă, drept mulțumire pentru generozitatea și isteți-
mea ei. Voi prezenta copiilor centrele tematice, explicându-le sarcinile de lucru de la fiecare centru.
104
Prin joculețul ,, Găsește-ti culoarea !, copiii se vor grupa în funcție de culoarea ecusonului pe
care îl au în piept și astfel vor merge la ALA pe centre.
Copiii se grupează la centre după culoarea ecusoanelor şi al marcajelor de pe mese. Voi urmări
modul de lucru de la fiecare centru intervenind acolo unde este cazul sau la cerere copiilor. După ce
toţi copiii şi-au realizat sarcinile se va face rotaţia de la un centru la altul prin intermediul tranziţiei:
,,Caută simbolul tău!”. La finalul activității se vor face aprecieri analizându-se rezultatele obţinute,
cu accent pe autoevaluarea copiilor.
După terminarea activității pe sectoare, copiii vor merge la baie să se splele pe mâini iar apoi sunt
invitați în ,,ținutul magic” unde vor dansa și se vor juca cu zăpada artificială, pe fondul melodiei ,, Iarna
a sosit în zori ! „ – tranziție care va face trecerea către următoarea secvență a zilei., DOS – aplicatie.
Copiii vor împodobi rochița Zânei Iarnă cu fulgișorii pregătiți la sectorul Artă, cu fulgii trasați
la sectorul Bibliotecă, cu zăpadă artificială realizată la sectorul Știință dar și alte decorațiuni, iar
apoi o vor conduce la castelul de gheața construit de ei la sectorul Construcții.
Le voi arăta modelul meu, le voi explica și demonstra modul de lucru. Înainte de începerea
lucrului se vor realiza câteva exerciții de încălzire a mușchilor mâini pe versurile:
Le urez copiilor “Spor la lucru!”. Se va lucra pe fondul melodiei ,,Anotimpurile- Iarna” de
Vivaldi. În timpul executării lucrării, urmăresc modul de lucru al copiilor, trec printre mese, îi îndrum,
îi încurajez acolo unde este cazul.
După terminarea activității se vor analiza produsele obținute, realizându-se o expoziție a lu-
crărilor, se va aprecia modul de lucru, punându-se accent pe autoevaluarea copiilor.
Prin intermediul tranziției ,, Un, doi, trei, înspre ușă ne îndreptăm,, !, copiii se încolonează și
se îndreapta spre baie pentru a se spăla pe mâini .
La revenirea copiilor în sală le voi propune jocul ,, Dansul fulgilor de nea.” Copiii vor dansa
în cerc în jurul “bulgărilor de zăpadă”- pernuțe albe, cu două mai puţine decât numărul copiilor.
La semnalul sonor (încetarea melodiei), fiecare fulgişor se asează pe câte un bulgăre.
Fulgişorii care rămân fără ,,bulgăraș” vor ieși din joc.
Într-o cutie pe o măsuţă “Zâna Iarnă” a lăsat neobservată o scrisoare de mulţumire grupei
mijlocii, prin care îşi arată recunoştinţa şi aprecierea pentru această zi minunată pe care au petrecut-
o împreună. Copiii sunt încurajați să-și exprime sentimentele și să facă aprecieri asupra modului în
care s-a desfășurat activitatea. Pentru efortul depus Zâna Iarnă a lăsat câte o recompensă dulce pentru
fiecare ,,fulgișor” din grupa mijlocie.
Bibliografie:
***Curriculum pentru educaţia timpurie 2019
***Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani
***Suport pentru explicitarea şi înţelegerea unor concepte şi instrumente cu care operează curriculu-
mul pentru educaţie timpurie
***Scrisoarea metodică pentru anul şcolar 2020-2021
Laurenţia Culea, Filofteia Grama, Mioara Pletea - ,, Activitatea integrată în grădiniță”, Editura Di-
dactică Publishing House, București, 2008;
105
JOCURILE ANOTIMPULUI IARNA
Prof. POPOVICI RALUCA – TEODORA

Colegiul Tehnic „Ion Holban”
În cele ce urmează voi prezenta 3 joculețe de mișcare care pot fi ultizate cu preșcolarii sau elevii
din ciclul primar. Aceste joculețe le-am găsit în cărți diverse și le-am reinterpretat în funcție de anotimp.
1. Cursa fulgilor de nea
Participanți: preșcolari/elevi ciclul primar
Materiale pentru preșcolari: 3 cutii, fulgi de hârtie
Materiale pentru elevi: 3 cutii, fulgi de hârtie, marker, tablă, cretă, burete
Reguli preșcolari: La început preșcolarii se împart în 2 grupe egale. Cutiile sunt așezate 2 în
fața clasei și una în spatele clasei. Pe fulgii de nea se scriu numere, ele reprezentând valoarea în puncte
a acelui fulg de nea. După ce pe toți fulgii au fost scrise numere aceștia se așează în cutia din spatele
clasei. Grupurile de preșcolari vor fi așezate unul în colțul din stânga din spatele clasei și celălalt grup
în colțul din dreapta din spatele clasei. Preșcolarii vor fi așezați unul în spatele celuilalt. Când se dă
startul jocului primii din șir vor alerga spre cutia din spatele clasei, vor lua un fulg și îl vor așeza în
cutia grupei lor din fața clasei. După așezarea fulgului în cutie preșcolarul/elevul va alerga înapoi la
grup și îl va atinge pe cel care urmează la rând iar apoi se va așeza la capătul șirului. Jocul continuă
până ce se termină fulgii din cutia din spatele clasei. La final cadrul didactic numără fulgii fiecărei
echipe și anunță câștigătorul. Jocul poate fi reluat însă recomandarea este ca echipele să fie refăcute.
Reguli elevi: La început elevii se împart în 2 grupe egale. Cutiile sunt așezate 2 în fața clasei
și una în spatele clasei. Pe fulgii de nea se scriu numere, ele reprezentând valoarea în puncte a acelui
fulg de nea. După ce pe toți fulgii au fost scrise numere aceștia se așează în cutia din spatele clasei.
Grupurile de elevi vor fi așezate unul în colțul din stânga din spatele clasei și celălalt grup în colțul
din dreapta din spatele clasei. Elevii vor fi așezați unul în spatele celuilalt. Când se dă startul jocului
primii din șir vor alerga spre cutia din spatele clasei, vor lua un fulg și îl vor așeza în cutia grupei lor
din fața clasei. După așezarea fulgului în cutie elevul va alerga înapoi la grup și îl va atinge pe cel
care urmează la rând iar apoi se va așeza la capătul șirului. Jocul continuă până ce se termină fulgii
din cutia din spatele clasei. După aceea cadrul didactic îi așează pe scaune în 2 semicercuri pe elevi.
Cadrul didactic ia 2 fulgi din cutia primei echipe și alege un elev care să scrie pe tablă numerele de
pe fulgi și să le adune. Dacă elevul răspunde corect atunci fulgii se păstrează. Dacă elevul răspunde
greșit fulgii sunt eliminați. După aceea se cheamă un alt elev, de la cealaltă grupă, se iau 2 fulgi și se
realizează adunarea. Regula este aceași: dacă elevul răspunde corect fulgul se păstrează, dacă răs-
punde greșit fulgul este eliminat. Apoi se cheamă un elev din cealaltă echipă care trebuie să adune
numărul de pe tablă cu numărul de pe un fulg. Regula este aceași: dacă elevul răspunde corect fulgul
se păstrează, dacă răspunde greșit fulgul este eliminat. Se continuă astfel cu câte un elev dintr-o echipă
și un altul din cealaltă până la finalizarea tuturor fulgilor din cutii. Echipa cu scorul cel mai mare de
pe tablă este câștigătoare. Jocul poate fi reluat însă recomandarea este ca echipele să fie refăcute.
2. Cetatea de zăpadă
Materiale: bănci, steag, hârtie
Reguli: Jocul se va desfășura în sala de clasă pe care o vom considera o pădure înzăpezită.
Participanții jocului se împart în „atacanți” și „apărători”. Cei din urmă trebuie să fie de două ori mai
puțini la număr decât „atacanții”. Apărătorii pornesc spre un punct din clasă, stabilit împreună cu
cadrul didactic: colțul din stânga spate al sălii de clasă. Acest punct din clasă nu este cunoscut de
către „atacanți”. Acolo elevii construiesc cu ajutorul băncilor o „fortăreață de zăpadă” și deasupra
ridică un steguleț. În timp ce apărătorii merg pe drum și își construiesc fortăreața „atacanții” stau cu
fața la tablă și ochii închiși. Cadrul didactic în timp ce „apărătorii” își construiesc fortăreața așează
restul băncilor în așa fel încât să îi inducă în eroare pe „atacanți”. După terminarea așezării băncilor
în clasă „atacanții” pot porni și ei la drum. Aceștia trebuie să descopere fortăreața. Atunci când for-
tăreața este descoperită elevii încep bătălia cu bulgări zăpadă (hârtie mototolită). Orice participant
106
atins de un bulgăr este eliminat. Jocul se termină când atacanții capturează stegulețul sau când toți
membrii unei echipe sunt eliminați.
3. Trenul zăpezii
Materiale: nu necesită materiale
Reguli: Cadrul didactic alege anotimpul. După aceea cadrul didactic începe să se plimbe prin
sala de clasă spunându-le elevilor să se gândească la caracteristicile anotimpului iarna. Atunci când
profesorul se oprește în fața unui preșcolar/elev acesta trebuie să spună o caracteristică a anotimpului
iarna. Dacă răspunsul este greșit preșcolarul/elevul se întoarce la locul lui, dacă răspunsul este corect
preșcolarul/elevul se urcă în tren și pornește în călătorie împreună cu cadrul didactic. Se continuă
astfel până ce toți preșcolarii/elevii se urcă în tren. Atenție: dacă cineva specifică o caracteristică deja
numită atunci el va rămâne pe scaun, răspunsul lui fiind considerat greșit. După ce preșcolarii/elevii
sunt toți în tren în ordinea urcării ei trebuie să și coboare la destinație. Pentru a realiza acest lucru ei
trebuie să spună o altă caracteristică a anotimpului iarna decât cea spusă la urcarea în tren. Atenție:
preșcolarul/elevul poate numi orice altă caracteristică mai puțin cea spusă inițial de el, necontând
dacă aceasta a fost spusă de un alt elev. Jocul se termină atunci când toți elevii ajung la destinație și
coboară din tren.
Bibliografie:
● Moldovanu Iosif, Coadă Claudia, Tomșa Sergiu, Babii Viorel, Mîrza Diana, Grosu Mihai, Coada
Nina, Guzun Maria, Șian Alexandra, Cozma Sorina, Postică Sergiu, Cobîleanu Marcel, Pașcenco
Olga, Chiosa Eugenia; 855 de jocuri și activități. Ghidul animatorului; Asociația European Youth
Echange Moldova; UNICEF; Chișinău, 2005
107
ÎN AȘTEPTAREA LUI MOȘ NICOLAE
Prof. înv. preșcolar CĂLUGĂRU BERNANDETA

Școala Gimnazială Pârcovaci
ARGUMENT:
Iarna, se spune în popor, că începe de Sfântul Nicolae, când moşul işi scutură barba.
În noaptea de 5/6 decembrie se spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care dorm
şi sunt cuminţi, lăsându-le în ghete dulciuri şi alte daruri, însă tot el este acela care-i pedepseşte pe
cei leneşi şi neascultători. E un obicei vechi, nu numai la români, de a face cadouri în această zi. Spre
deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. De altfel, povestea darurilor împărţite
pe furiş în această noapte începe din vechime.
Legenda spune că trei surori, fetele unui nobil sărac, nu se puteau mărita datorită situaţiei
financiare precare. Se spune că atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritişului, Nicolae, ajuns
deja episcop, a lăsat noaptea, la uşa casei nobilului, un săculeţ cu aur. Povestea s-a repetat întocmai
şi când a venit vremea de măritiş pentru cea de a doua fată. Când i-a venit vremea şi celei de a treia
fete, nobilul a stat de pază pentru a afla cine era cel care le-a făcut bine fetelor sale. În acea noapte,
nobilul a stat de pază şi l-a văzut pe cel care lăsa săculeţul cu aur. Se spune că Sfântul Nicolae s-a
urcat pe acoperiş şi a dat drumul săculeţului prin hornul casei, într-o şosetă pusă la uscat, motiv pentru
care a apărut obiceiul pregătirii şosetelor.
După ce tatăl fetelor a văzut cele întâmplate, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, însă acesta
nu a rezistat tentaţiei de a povesti mai departe. De atunci, oricine primea un cadou neaşteptat îi mulţu-
mea lui Nicolae pentru el.
Despre Sfântul Nicolae se spune că a fost educat de mic într-un spirit profund creştin, iar mai
târziu, rămas cu o oarecare moştenire, el continuă să trăiască îngrijind de cei necăjiţi, dedicându-şi
viaţa celor săraci, făcând daruri copiilor.
SCOP
• Stimularea preşcolarilor pentru cunoaşterea şi aprofundarea valorilor creştine, implicit a dra-
gostei, respectului şi preţuirii faţă de Sfântul Nicolae.
• Stimularea potenţialului artistic al copiilor.
OBIECTIVE:
• Stimularea interesului faţă de tradiţiile şi obiceiurile românilor la marile sărbători religioase;
• Dezvoltarea abilităţii de cooperare şi lucrul în echipă;
• Valorificarea potenţialului creativ al preşcolarilor;
• Formarea deprinderii de a utiliza materiale şi instrumente de lucru noi în realizarea unor
activități constând în desene,picturi,colaje;
• Valorificarea aptitudinilor artistice ale copiilor implicaţi în activitate.
108
109
110
HAI SĂ NE JUCĂM CU IARNA!
Prof. înv. preșcolar CĂLUGĂRU BERNANDETA

Școala Gimnazială Pârcovaci
Obiective de referință:să cunoască anumite schimbări și transformări din mediul înconjurător;

Obiective prioritare:
 Să recunoască fenomene ale naturii caracteristice anotimpului de iarnă;
 Să identifice caracteristicile anotimpului„iarna”și lunile corespunzătoare;
 Să enumere modificări apărute în viața omului,plantelor,animalelor în acest anotimp.
Forma de exprimare:joc de cunoaștere.
Competențe psihologice:gândirea,limbajul,memoria,atenția.
Resurse umane:educatoare,copii
 Materiale utilizate:siluete,imagini cu elementele caracteristice anotimpului de iarnă;
Imagini,siluete cu elementele caracteristice altor anotimpuri;
Resurse de timp:25-30minute.
Conținutul jocului:
Copiii vor fi așezați pe scăunele în formă de semicerc.În fața lor se află un panou de polisti-
ren.Într-un coșuleț sunt așezate siluete-imagini cu elemente caracteristice anotimpului de iarnă și alte
imagini cu elemente caracteristice altor anotimpuri.
Educatoarea are inițial rolul de conducător și ține în mână o baghetă plimbându-se prin fața
copiilor recitând versurile:
„Totu-i înghețat îndrum,
Florile-s pe geam acum,
În sobă focul trosnește,
Spune ce anotimp este?”
În momentul care termină versurile, educatoarea atinge pe umăr un copil din grupa care va
exrtrage din coșuleț o siluetă-imagine cu un element caracteristic acestui anotimp. Acesta vine la
panou, o privește, o arată copiilor, denumește elementul(fulg de zăpadă, om de zăpadă, clopoțel, glob,
sanie, brad, patine, mănuși, stea, fular, etc.)pe care –l reprezintă imaginea, apoi o descrie.
Dacă elementul înfățișează un aspect de iarnă, iar descrierea este făcută corect, îl așază pe
panou, încadrându-l în spațiul pus la dispoziție, în așa fel încât după epuizarea siluetelor să fie alcătuit
un tablou de iarnă.
Rolul de conducător al jocului este preluat de copilul care a descris imaginea și apoi de urmă-
ritorii copii care vor extrage siluete din coș și le vor așeza în panou.
Copilul care poartă bagheta trebuie să urmărească ca la sfârșitul rostirii versurilor prezentate
mai sus, să nu se oprească de două ori în fața aceluiași copil.
Copilul care nu a putut descrie sau recunoaște imaginea cu elementele caracteristice, trece la
loc și nu primește rolul de conducător al jocului. În acest caz, educatoarea va numi alt copil care va
prelua sarcina.
În coșuleț sunt strecurate și ilustrații(siluete)cu elemente aparținând altui anotimp (primăvara,
vara, toamna). Copilul care le extrage trebuie să denumească anotimpul, să descrie imaginea și apoi
să-l depună pe masa de joc.
În timpul desfășurării jocului copiii vor fi răsplătiți cu aplauze, după fiecare prestație corectă.
După ce se epuizează toate siluetele, educatoarea apreciază copiii care au răspuns corect și îi recom-
pensează cu bulinuțe zâmbitoare.
Este apreciat tabloul, fiind compus din elemente caracteristice anotimpului de iarnă.
Regulile jocului:
Copilul numit de conducătorul jocului va alege o ilustrație(siluetă)din coș, o descrie, moti-
vează de ce aparține anotimpului respectiv, iar pe cea care reprezintă toamna o așază la panou în
deplină coordonare cu celelalte imagini(siluete)încât la final să se obțină un tablou ilustrativ de iarnă.
Evaluare: Copiii vor primi dulciuri pentru răspunsurile corecte.
111
112
„JOCURILE ANOTIMPURILOR – RESURSE EDUCAȚIONALE
PENTRU PREȘCOLARI ȘI ȘCOLARI MICI”
Prof. BRATU ANA-MARIA RALUCA

Grădinița cu Program Prelungit „Ducky-Duck” Ploiești
Exemple de jocuri specifice fiecărui anotimp

Iarnă, primăvară, vară, toamnă! Învățarea despre anotimpuri este distractivă folosind aceste
activități preșcolare. Activitățile legate de cele patru anotimpuri pot fi folosite pentru a-i învăța pe
copiii mici despre schimbările de vreme care apar pe tot parcursul anului.
Copiii preșcolari, dacă ne referim la ei, află doar modul în care este organizat anul. În timpul
calendaristic încep să învețe zilele săptămânii și lunile. Utilizând aceste activități, preșcolarii vor în-
văța despre cele patru anotimpuri. Ei vor afla numele anotimpurilor, vremea tipică și alte caracteristici
distinctive ale fiecărui sezon.
Pentru o mai atractivă abordare putem folosi cântecele, poezii fie cele existente deja ori altele
inventate de noi.
Exemplu:
Pică ploaia pe burlane, pic, pic, pic,
Cad castane dolofane, poc, poc, poc,
Cârâie în pom o cioară, câââr, câââr, câââr ,
Vaai, ce frig este afară, bââr, bââr, bââr . (Anotimpul Toamna)
O altă variantă ar fi:

Iarnă, primăvară, vară, toamnă
Există anotimpuri, patru la număr
Se schimbă vremea: soare, ploaie și zăpadă
Frunzele cad iar florile cresc
Iarnă, primăvară, vară, toamnă
Există anotimpuri, patru la număr

Priviți afară și veți vedea
Despre ce anotimp puteți învăț
Putem folosi o machetă didactică pentru a arăta diferitele lucruri asociate anotimpurilor. Fo-
losim imagini (jetoane sau altele decupate din reviste) pentru a ajuta copiii să înceapă să învețe despre
vreme, îmbrăcăminte, activități și alte lucruri care sunt specifice fiecărui anotimp.
113
Pentru o activitate cu cele patru anotimpuri, colectați poze ale oamenilor care fac lucruri dife-
rite cum ar fi patinajul pe gheață, jocul pe plajă, plimbarea în ploaie etc. Apoi plasați imaginile pe
macheta existentă. Copiii să lucreze în perechi și să privească fotografiile pentru ca mai apoi să le
asocieze anotimpului respectiv. Și jocurile nu se opresc aici.
Jocul preferal al anotimpului toamna „Borcanul cu murături al bunicii”
Încă de dimineață, cei mici au primit coșul cu roadele celui mai darnic anotimp, respectiv
roșii, morcovi, castraveți, ardei, vinete. Cum legumele păreau să nu mai aibă loc în coș, a urmat
activitatea specifică domeniului om și societate, practic o activitate gospodărească. Am purtat discuții
cu copiii despre legumele de toamnă și importanța acestora în alimentație, după care s-au înarmat cu
bonete și cu materialele necesare preparării murăturilor.
Ca niște bucătari adevărați, copiii au spălat legumele și s-au pus pe treabă. Le-au tăiat bucățele,
le-au pus în borcane, ca mai apoi să pună condimentele peste ele. Astfel, copiii au resimțit bucuria
muncii în echipă, distracția din bucătărie, cât și importanța vitaminelor date de legume. Produsul fi-
nal a fost unul pe măsura așteptărilor, iar copiii au fost foarte încântați de ceea ce au realizat.
Bibliografie:
1. Anotimpurile prin ochii copiilor
20 iunie 2019
În „Activitati educative pentru copii”machetedidactice.com
2. Anotimpurile și lunile lor
16 octombrie 2019
În „Machete dezvoltarea vorbirii”machetedidactice.com
114
FIȘĂ DE LUCRU ELEVI CU CES
CLASA I
Prof. SIMA ROXANA MIHAELA

Colegiul Tehnic ,,Ion Holban” Iași
Trasează o linie de la cifră la mulțimea cu același număr de elemente!
115
FIȘĂ DE LUCRU ELEVI CU CES
CLASA I
Prof. SIMA ROXANA MIHAELA

Colegiul Tehnic ,,Ion Holban” Iași
1. Numără oamenii de zăpadă și spune câți sunt! Încercuiește primul om de zăpadă cu

culoarea galbenă, pe al patrulea cu culoarea verde, iar pe ultimul cu culoarea albastră.
2. Alege cifra corespunzătoare numărului de pinguini, încercuiește-o și colorează tot atâtea

pătrățele câți pinguini sunt în imagine.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3. Desenează în diagramă tot atâția fulgi de zăpadă câți sunt în prima mulțime.
116
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ȘI A
JOCURILOR ÎN AER LIBER ÎN ACTIVITATEA ȘCOLARĂ
Prof. înv. primar și preșcolar LUMINIȚA MOHOREA

Grădinița Nr. 1 Ciolpani, Ilfov
MOTTO:
„ ... nevoia de aer, lumină, soare şi apă, aceste izvoare gânditoare de sănătate nu le poate da de-
cât educaţia fizică”
(Prof. univ. Iuliu Haţegan)
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul

pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării perso-
nalităţii copiilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual,
fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale
impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor
în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-cultu-
rale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile ex-
traşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul
şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu
epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului
liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest
cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii mei au conţinut cultural, artistic,
spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi
activitatea comunităţii locale.
Toţi dascălii sunt de acord în privinţa definirii jocului ca un mijloc ideal de educaţie. În prac-
tică, şcoala nu se identifică cu jocul, deşi Comenius, în urmă cu 300 de ani a prefigurat această idee.
Misiunea de educator presupune desfăşurarea unei activităţi care să contribuie direct la dezvoltarea
multilaterală, armonioasă a copiilor, şi implică totodată o mare răspundere morală şi socială.
Copiii dispun de o uimitoare energie, de această avuţie naturală care trebuie canalizată, folo-
sită creator, în scopul creşterii normale, al dezvoltării armonioase a şcolarului.
În ultima vreme, copiii consacră din ce în ce tot mai puţin timp jocului, televizorul şi, în
general, odihna pasivă luând locul formelor de mişcare.
Dorinţa de mişcare, dinamismul - caracteristice copiilor - trebuie să devină instrumente în
mâna părinţilor, educatorilor, prin care să se acţioneze în sensul formării unor oameni sănătoşi, vigu-
roşi, apţi din punct de vedere moral.
În îndeplinirea acestor deziderate imperios necesare în zilele noastre, alături de un regim co-
rect de viaţă, odihnă şi de o educaţie sănătoasă, un rol important îl are jocul în aer liber, parte integrată
a procesului instructiv- educativ.
În școală nu trebuie să existe zile în care copiii să nu-şi petreacă cel puţin o oră în aer liber.
Este oare jocul un mijloc important de educaţie? Merită să-i acordam atenţie deosebită? Nu
sunt oare eforturile noastre sortite eşecului? Pentru a răspunde la aceste întrebări este necesar să pri-
vim jocul ceva mai îndeaproape. Să urmărim, de exemplu, un grup de copii care se joacă într-un parc.
În 10 minute ei fac mai multe mişcări decât execută în mod obişnuit într-o oră. Prin urmare, într-un
interval scurt de timp, jocurile îi ajută să contracareze efectele sedentarismului, satisfăcându-le toto-
dată nevoia de mişcare.
117
Majoritatea jocurilor solicită multilateral organismul; aceasta nu înseamnă că n-ar exista jocuri cu
destinaţie precisă. Astfel, un copil care sare coarda îşi supune gleznele unui antrenament excelent.
Sintetizând efectele jocului de mişcare putem afirma că ele dezvoltă forţa , viteza, îndemâna-
rea şi perseverenţa, desăvârşesc pregătirea fizică şi întăresc sănătatea.
S-ar putea aduce argumentul că acelaşi rol îl îndeplinesc activităţile de educaţie fizică şcolară
şi extraşcolară.
Atractibilitatea şi spontaneitatea lor mobilizează toate forţele, menţin treaz interesul copiilor.
Jocurile simple pot fi practicate oriunde şi oricând.
În acest sens, aş exemplifica câteva activităţi de joc desfăşurate cu copiii în aer liber.
Aflaţi intr-o excursie în pădure, copiii repartizaţi pe două echipe se joacă „de-a v-aţi ascunse-
lea”. Într-un loc colectiv, în aer liber, fiecare participant are libertatea de acţiune şi respectă regulile
jocului. Aici, nu este vorba numai de mişcarea în aer liber, ci şi de dezvoltarea spiritului de fair-play,
care este principiul de bază al tuturor jocurilor.
Un alt exemplu, jocul de mişcare „Veveriţele şi vânătorii” pe care copiii îl îdrăgesc foarte
mult, în care un copil (vânătorul) păzeşte un teren delimitat; ceilalţi intră prin toate părţile, apoi îl
părăsesc în grabă. „Vânătorul” îi goneşte, încercând să prindă una din „veveriţe”. Ar fi o mulţime de
jocuri: „Căruţa”; „Cursa vrăbiuţei sau cursa într-un picior”; „Apucarea şi ridicarea unui beţişor cu
degetele picioarelor şi aruncarea lor”, etc.
Câţi îşi dau oare seama de faptul că încearcarea de a pătrunde într-un teritoriu apărat reprezintă
un exerciţiul de curaj? În orice caz copiii nu sunt conştienţi de valenţele educative ale jocului. Prin
astfel de jocuri li se dezvoltă diferitele trăsături ale personalităţii umane, acţiune imperceptibilă pentru
cei antrenaţi în joc.
Trebuie subliniat însă faptul că în joc se manifestă nu numai trăsături pozitive de caracter.
Concomitent cu acestea se dezvăluie şi cele negative. Astfel, lipsa de interes coexistă cu egoismul,
modestia cu orgoliul nemăsurat, onestitatea cu viclenia. Jocul în sine nu cultivă însuşiri negative,
uneori însă le scoate la iveală şi le accentuează.
Printre principalele jocuri practicate în aer liber amintesc „Şotronul”, „Zarurile”, „Baba
oarba”, De-a prinselea”, pe care copiii de toate vârstele le îndrăgesc .
Interesul copiilor pentru jocurile în aer liber este foarte mare . Practicarea jocului în aer liber
se împleteşte armonios cu factorii naturali de mediu de preocupările educaţionale ale omului din tot-
deauna.
Jocul organizat în mijlocul naturii, departe de praful străzilor este folosit ca un mijloc de dez-
voltare fizică armonioasă. Copilul trebuie învăţat să-şi petreacă mult timp în aer, să se bucure de
soare, lumină, apă.
Părintele medicinei, Hipocrate, arată că exerciţiile şi jocurile favorizează respiraţia, circulaţia,
echilibrează activitatea sistemului nervos.
Jocurile se pot adapta în funcţie de mediu, bază materială şi anotimp. Ele se pot desfăşura pe
perechi, în grupuri restânse sau lărgite.
Sunt incontestabile avantajele activităţii în aer liber faţă de cea desfăşurată în interior.
Poate cele mai plăcute şi mai distractive jocuri ale copiilor sunt cele din toiul iernii. Am căutat
să le organizez astfel încât ele să contribuie în cât mai mare măsură la dezvoltarea şi fortificarea
organismului copiilor.
În acest sens aş exemplifica câteva jocuri: „Aruncarea cu bulgări de zăpadă la distanţă- Cine
aruncă mai mai departe”; „Aruncarea cu bulgări la ţintă (în omul de zăpadă)”; „Urcare pe derdeluş,
coborâre prin alunecare, în trei, prinşi de mâini”; etc.
Activităţile extracurriculare și jocurile în aer liber mai sus enumerate şi analizate sunt apre-
ciate atât de către copii, cât şi de factorii educaţionali în măsura în care :
valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor, contribuind la optimi-
zarea procesului de învăţământ ;
formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă;
118
participarea este liber consimţită, necodiţionată, constituind un suport puternic pentru o acti-
vitate susţinută;
au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;
sunt caracterizare de optimism şi umor;
creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;
urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;
contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Activitatea extracurriculară și jocurile în aer liber sunt o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine
creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare și a jocu-
rilor în aer liber oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul ac-
tivităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire,
să evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feedback pozitiv.
119
JOCURI IN AFARA CLASEI
Prof. înv. primar și preșcolar LUMINITA MOHOREA

Gradinița Nr.1 Ciolpani, Ilfov
Activitatile in aer liber ofera mult mai mult decat beneficii fizice. Dezvoltarea cognitiva si so-
cial-emotionala sunt si ele incluse. Afara, copiii isi pun imaginatia in miscare, si mai mult decat atat
inventeaza jocuri. Facand acest lucru, copiii se exprima cu o usurinta mult mai mare si invata despre
lumea din jurul lor pe care o percep prin maniere proprii si unice. Se simt in siguranta si in control, ceea
ce promoveaza si intareste autonomia, ii ajuta sa ia decizii. Prin practicarea de sporturi ce implica ma-
nuirea mingei, aruncarea sau prinderea, ei devin mai organizati. De asemenea capata deprinderi de ma-
nuire a obiectelor: invata sa impinga un leagan, sa traga un vagon, sa ridice si sa care obiecte.
Copiii de azi sunt martorii nedumeriţi al numeroaselor transformări din mediul înconjurător
şi pe multe dintre acestea nu le pot înţelege , dar le percep pericolul şi efectul distrugător. Interesul şi
dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor, instinctive iar comportamentele şi convingerile
formate la o vârstă fragedă se păstrează toată viaţa.Scăpând de rutina zilnică a activităților desfășurate
în sala de grupă, activitățile desfășurate în natură capătă un caracter atractiv și mai aplicat. Învățarea
outdoor nu înseamnă doar un nou loc al învățării, ea presupune o schimbare de abordare, de viziune
asupra desfășurării activităților, o nouă filozofie de acțiune, o nouă perspectivă asupra învățării, o
permisivitate ridicată pentru achiziția experiențială și prin punerea în situație.
Educația în aer liber este o formă organizată de învățământ care, prin specificul mediului în
care se desfășoară, pregătește copiii pentru viitoarea lor viață în mediul natural, pentru o viață liberă,
îi ajută să dezvolte relații mai strânse cu mediul înconjurător,îi învață diferite modalități de învingere
a greutăților.
Iată câteva exemple de activităţi outdoor, nonformale cu caracter profund formal. Dar pentru
că acest tip de activităţi se bazează pe activitatea în echipă putem realiza coeziunea grupului printr-
o serie de jocuri de teambuilding.
Acestea sunt de regulă tot activităţi outdoor. Durata unei activităţi este de regulă între 30
minute şi 120 minute (în funcţie de nivelul de vârstă al participanţilor se pot organiza runde, se pot
da taskuri suplimentare, vor fi puse condiţii care cresc dificultatea activităţii).
CONSTITUIREA ECHIPELOR:
Conceperea unui nume, a unui blazon, al echipelor, pe tricouri cu spray, pe foi cu markere, etc.
Obiective:
1. educarea spiritul de echipă
2. realizarea identităţii echipei
3. deezvoltarea creativităţii
4. distracţie
5. indicat printre primele dintre activităţi în cadrul teambuildingului
6. posibilitate organizare: outdoor/ indoor
SĂ DUCEM BALONUL
Se vor forma două sau mai multe echipe. Fiecare echipă se va aşeza în cerc. Li se vor da câte
un ghem de sfoară foarte lung. Participanţii îl vor arunca de la unul la altul. Odată formată reţeaua,
se va aşeza un balon în centru pe care aceştia trebuie să-l ducă pe o anumită distanţă. Ex.: 10 m. Se
vor organiza trei runde şi evident, va fi o echipă câştigătoare. Alternativ se poate organiza cu o farfurie
şi un ou, taskul fiind acelaşi.
Obiective:
1. lucru în echipă
2. competiţie
3. sincronizare
4. consolidare relaţii între oameni
5. dinamism
120
PERFECT TEAM
Este un joc provocator în care trebuie să se caute soluţii. Se vor face două echipe. Singura
soluţie este aceea în care ei vor funcţiona ca o echipă. Toţi participanţii vor fi legaţi la ochi şi se vor
ţine de mână. Vor avea de parcurs împreună un traseu foarte complicat. Lungimea traseului va fi de
aproximativ 100 m pentru o echipă de 10-12 persoane. Este un joc care are şi o soluţie.
Obiective:
1. creşterea încrederii
2. sincronizare
3. identificare potenţiali lideri
4. orientarea către soluţii
5. orientare către distribuirea sarcinilor
7. spirit de echipă
8. lucrul în echipă
PĂIANJENUL URIAŞ
Se vor forma două echipe. Exerciţiul este foarte atractiv pentru participanţi. Între doi pomi
participanţii îşi construiesc din frânghie o pânză de păianjen. Fiecare ochi al pânzei poate fi folosit de
un singur participant. Toţi participanţii vor trebui să treacă în partea cealaltă a pânzei. Jocul este astfel
gândit încât, participanţii nu pot realiza sarcina decât după o anumită metodă şi numai cu ajutorul
celorlalţi membri.
Obiective:
1. creativitate
2. rapiditate
3. distribuirea sarcinilor
4. orientarea către soluţii
5. sincronizare
6. creşterea încrederii
8. recunoaşterea meritelor în cadrul echipei
9. distracţie
MARŢIENII ŞI PĂMÂNTENII
Participanţii vor fi împărţiţi în 2 echipe.Unii vor fi marţieni, iar ceilalţi pamânteni. Ei vor primi
un set de instrucţiuni, însoţit de o descriere a situaţiei în care se află.Ei vor trebui să negocieze cu
cealaltă echipă o anumită tranzacţie, cât mai avantajoasă.Va fi o negociere în runde.
Obiective:
1. abilităţi de comunicare şi negociere
2. stabilirea priorităţilor
3. orientarea către o mentalitate win-win
GHICEŞTE POZA
Fiecare echipă primeşte câte un bileţel. Pe bileţel se află un cuvânt/idee/scenetă. Echipa res-
pectivă trebuie să reproducă acel cuvânt cât mai exemplificativ printr-o „poză”. Echipele vor fi puse
la o distanţă rezonabilă pentru a nu se auzi/vedea ce pregătesc. Celelalte 5 echipe trebuie să ghicească
ce reprezintă poza lor. În momentul în care strategia s-a format, fiecare echipă, pe rând, se va aşeza
în poziţia „pozei” şi vor avea aproximativ 30 secunde – 1 minut (discutabil) ca ceilalţi să ghicească
cuvântul pe care-l reprezintă.
Obiective:
1. creativitate
3. inovaţie
4. distracţie
5. perspicacitate
121
EMISIUNE TRANDY
Participanţii vor fi împărţiţi în echipe. Aceştia vor trebui sa conceapă o emisiune de ştiri de
15 minute în care să prezinte realizări grupului în cadrul unui proiect tematic abia încheiat şi personale
ale membrilor echipei. Obligatoriu ştirile trebuie să includă toţi membrii. Va fi alcătuit şi un juriu
care va decide echipa câştigătoare. Obiectivul exerciţiului: aducerea în prim plan a realizărilor mem-
brilor echipei şi aflarea unor lucruri noi despre colegii lor.
Obiective:
1. creativitate
2. evidenţiere talente artistice
4. consolidarea relaţiilor dintre participanţi
6. orientarea către obiective
7. distracţie
SĂ NE SALVĂM ÎMPREUNĂ
Jucătorii alcătuiesc un grup de călători prin junglă, capturat de canibali. Toţi călătorii, stând
în picioare şi lipiţi strâns unul de altul, au fost legaţi cu o funie ca sa nu scape. Totuşi, nu sunt paznici,
iar dacă grupul reuşeşte să se deplaseze pachet, până în alt loc, va găsi acolo ajutor şi călătorii vor
scăpa din cazanul canibalilor.
Obiective:
1. sincronizare
4. apropiere fizică
6. competiţie
7. distracţie
FOTBAL EXTREM
Participanţii vor fi legaţi câte doi de picioare (de piciorul stâng, respectiv dreptul colegului).
Se vor împărţi în două echipe şi apoi vor juca fotbal după regulile clasice, numai că trebuie sincroni-
zare maximă pentru că fiecare din cei doi jucători legaţi va fi practic unul.
Obiective:
1. sincronizare cu echipa
2. sincronizare cu un coleg
3. mişcare
4. energizare
6. competiţie
8. spirit de echipă
JOC DE ÎNCHEIERE PE GRUPĂ
Participanţii vor fi aşezaţi în cerc şi li se va da o frânghie. Fiecare participant va face un nod lejer
acelei frânghii. Apoi frânghia va trece din nou din mână în mână şi fiecare participant va trebui să desfacă
un nod şi va spune ce a învăţat nou în acel teambuilding şi cum ar putea aplica ceea ce a învăţat.
Obiective:
1. tragere concluzii
2. împărtăşirea experienţei
3. apelul la emoţii
6. apelul la experienţă
7. proiectarea în viitor a experienţei
122
NUMERE ÎN NATURĂ
Căderea frunzelor în anotimpul toamna este un bun prilej pentru activităţi de învăţare pro-
fund distractive pentru copii. Copiii pot:
• să adune frunze;
• să adune frunze după diferite criterii: mărime, formă, culoare;
• să sorteze frunze după diferite criterii: mărime, culoare, formă;
• să numere frunze;
• să raporteze numărul la cantitate şi invers;
• să observe copaci şi să le determine caracteristicile după grosime, înălţine, etc;
• să execute diferite exerciţii fizice în condiţii diferite faţă de sala de sport.
Între acţiunile cu caracter ştiinţific, pentru deconectare se execută diferite sarcini specifice
domeniului psiho-motric.
MICII GRĂDINARI
Este o activitate outdoor de educaţie ecologică în care copiii contribuie direct la îmbunătăţirea
calităţii aerului, la înfrumuseţarea curtii casei conştienţizând astfel importanţa vietii pe Pământ. Mun-
cile pe care le vor executa copiii trebuie să fie adaptate la nivelul lor de dezvoltare psiho-fizică şi
trebuie să fie precedate de un serios instructaj de protecţia muncii, facut de catre parinti.
Bibliografie:
1. Luminita Mohorea, Consilierea prescolarilor prin strategiile educationale ,,Outdoor”, Edi-
tura Esential Media, Pitesti-2019.
2.Manual de educaţie outdoor, Primăria Cătunele, 2012-2013
3. Cucoș, C. (2012), Este importantă educația de dincolo de ușa clasei?,www.doxologia.ro,
4. Ionescu, M. , Radu, I. (coord), (2001), Didactica Modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca.
5. Life Long Learning Program, (2010-2012), Manual de educație outdoor.
123
CARTEA CA O FLOARE – ACTIVITATE INTEGRATĂ
Prof. înv. primar Dr. FLORENTINA RĂDUCANU

Școala Gimnazială „Elena Văcărescu” București
Aria curriculară: Limbă și comunicare

Clasa a III-a
Disciplina: Limba și literatura română+ Arte vizuale și abilități practice
Unitatea de învățare: Ce știm despre cărți?
Subiectul lecției: Cum se face o carte ?
Tipul lecției: consolidarea și sistematizarea cunoștințelor
Competențe generale:
Limba și Literatura Română:
1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Arte vizuale și abilități practice:
4. Realizarea de creaţii funcţionale şi /sau estetice folosind materiale şi tehnici adecvate
Competențe specifice:
Limba și Literatura Română
2.1. Descrierea unui obiect din universal apropiat pe baza unui plan simplu
2.3. Prezentarea unei activități realizate individual sau în grup.
3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia
3.6. Aprecierea valorii cărților
4.5. Manifestarea disponibilității pentru transmiterea în scris a unor idei.
Arte vizuale și Abilități practice:
2.2. Realizarea de creații funcționaleîn diverse tehnici, pe diferite suporturi.
O1- să recunoască părțile componente ale unei cărți. Obiectivul se consideră realizat dacă toți
elevii denumesc părțile componente ale unei cărți pe fișa de lucru.
O2- să completeze informații legate de elementele compponente ale unei cărți. Obectivul se
consideră realizat dacă toți elevii completează posterul cu cuvinte potrivite.
O3-să exemplifice părțile unei cărți pe o carte de lectură suplimentară. Obiectivul se consideră
realizat dacă toți elevii prezintă componentele cărții de lectură.
O4-să confecționeze o carte în miniatură, respectând toate părțile componente. Obiectivul se
consideră realizat dacă fiecare elev din echipă participă la realizarea produsului finit.
O5-să redacteze conținutul cărții confecționate. Obiectivul se consideră realizat dacă fiecare
elev își aduce contribuția la redactarea cărții în echipă.
Strategia didactică: activ-participativă
Resurse procedurale: conversația , explicația, exercițiul, metoda ciorchinelui, explicația,
observația, problematizarea, demonstrația.
• Resurse materiale: manual, videoproiector, flip-chart,tabla, material video, material PPT,
cărți, fișe cu sarcini de lucru.
• Resurse temporale: 1 oră
• Resurse umane: elevi.
• Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe.
• Locul desfășurării: sala de curs.
124
Materiale necesare:
- Coală de cartom colorată
- Coală colorată pentru floare și verde pentru codiță și frunze
- Foi albe/de caiet dictando
- Foarfecă, lipici, carioci
Etapele de lucru:
1. Se conturează forma unei flori din hârtie colorată.
2. Se decupează floarea, apoi se lipește pe foaia suport de carton.
3. Se pliază câteva coli albe/dictando, astfel încât să se obțină forma paginilor de carte.
4. Se lipesc paginile pe mijlocul foii, astfel încât să se poată răsfoi.
5. Se desenează, apoi decupează și lipesc din hârtie colorată verde, coada și frunzele foii.
6. Se concepe textul cărții după indicațiile cadrului didactic.
125
STUDIU - DEZVOLTAREA PERSONALĂ PRIN JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI
SPECIFICE, ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Înv. MARC AURICA
Școala Gimnazială Câmpeni
Conceptul de dezvoltare personală presupune o evoluție și o transformare a individului pe

toate planurile. Acesta este cunoscut și sub denumirea de “self-help” sau “evoluție personală” cu-
prinde suma tuturor activităților formale sau informale și a experiențelor, care au drept scop îmbună-
tățirea stării de conștientizare, dezvoltarea abilităților și realizarea aspirațiilor personale.
Dezvoltare personală înseamnă autocunoaștere, creșterea încrederii în sine, însușirea unor me-
tode de gestionare eficientă a situațiilor dificile și nu în ultimul rând creșterea creativității. Toate
aspectele menționate și nu numai contribuie la dezvoltarea integrată a elevului viitor adult, capabil să
se autogestioneze și să se raporteze, în modul cel mai eficient pentru sine dar și pentru ceilalți, la
lumea înconjurătoare.
Pentru a fi îndeplinită misiunea ”dezvoltării personale” ca disciplină școlară, e nevoie de cre-
area unui mediu stimulativ, în care elevii au posibilitatea să își însușească și să exerseze cunoștințe,
abilități și atitudini referitoare la încrederea în sine, relaționarea cu cei din jur, înțelegerea propriilor
emoții, binele comun și alte teme specifice disciplinei.
Metodele cele mai potrivite prin care elevul poate experimenta situații noi sau își poate des-
coperi calități, abilități, atitudini pe care să le dezvolte ulterior și să le transfere în viața reală, sunt
cele activ-participative. Metodele activ-participative au marele avantaj de a crea contexte în care ele-
vii se pot autodescoperi și de asemenea îi descoperă pe cei cu care lucrează.
De exemplu în cadrul unei activități de dezvoltare personală cu tema „Emoții”, am utilizat mai
multe metode interactive, cu scopul de a crea o situație de învățare prin care elevii să învețe să nu-
mească emoțiile, să le identifice pe cele pe care le simt în anumite situații și să își însușească metode
de autoreglare. Elevii au urmărit un videoclip despre emoții, apoi au notat emoțiile pe care le cunosc
într-un ”Ciorchine” al emoțiilor. Pentru a-și îmbogăți vocabularul prin care nuanțează descrierea unei
emoții am folosit ”Roata emoțiilor” și ”Mozaicul”. În fiecare grup inițial am avut 6 experți, fiecare
dintre ei având ca sarcină de lucru prezentarea unei emoții de bază însoțită de câteva exemple de
situații în care ar putea apărea acea emoție. Apoi, elevii au învățat să utilizeze instrumentul „Mood
meter” pentru a conștientiza emoția pe care o simt într-un anumit moment al zilei și de asemenea
metode de autoreglare pentru situațiile în care apar emoții negative. Printre metodele de autoreglare
menționez „Roata soluțiilor”, „Diagrama punctelor tari și a punctelor slabe” și „Planul meu în 3 pași”.
În cadrul activităților de cunoaștere, pot fi folosite anumite activități și jocuri, ca:
”Da sau Nu?”
Descriere: La începutul jocului, fiecare participant primeşte câte 10 beţe de chibrit. Jucătorii
se plimbă prin sală şi stau de vorbă unii cu alţii, punându-şi întrebări. In răspunsuri nu au voie să
folosească cuvintele Da sau Nu şi nici să gesticuleze dând din cap. De fiecare dată când face acest
lucru, jucătorul trebuie să dea unul dintre beţele sale de chibrit celui care i-a pus întrebarea. După
cinci minute, se opreşte jocul. Toţi jucătorii sunt rugaţi să îşi numere beţele. Cine are cele mai puţine
beţe de chibrit este câştigător.
Obiective:
• Câştigătorul nu este întotdeauna cel care se aşteaptă toată lumea să fie.
• Cei din urmă vor fi cei dintâi, iar cei slabi sunt consideraţi puternici.
„Nume cu nume”
Descriere: participanţii vor fi împărţiţi în două grupe. Fiecare grupă în parte formează un
cerc. Fiecare jucător este rugat să îşi spună numele suficient de tare pentru a fi auzit de ceilalţi. După
ce toate numele au fost spuse, jucătorii sunt rugaţi să se aşeze în ordine alfabetică, tot în cerc. Pentru
realizarea acestui lucru, nu au voie să vorbească sau să îşi facă semne. În momentul în care ei consi-
deră că sunt gata, jocul se opreşte şi are loc verificarea. În cazul în care nu toate numele sun aşezate
la locul lor, mai urmează o încercare. Şi încă una până când toată lumea este la locul ei. Dacă le iese
din prima, mai încercaţi o dată, dar de această dată contra cronometru. Activităţile din fiecare grup se
desfăşoară în paralel, nu în concurenţă unul cu celălalt. Când cele două grupe au terminat, se poate
încerca o variantă şi cu toată lumea.
126
Obiective:
• Să-i ajute pe jucători să îşi reţină mai bine numele unul altuia.
• Să-i facă mai atenţi la unele detalii.
• Să descopere cât de important poate fi să asculţi pe cineva atunci când vorbeşte.
„Harta vieţii”
Descriere: Participanţii vor fi împărţiţi pe grupe. O dată acest lucru realizat, fiecare membru
primeşte o foaie şi un creion. Va avea la dispoziţie 5 minute pentru a desena o hartă a vieţii lui până
în momentul de faţă. Cu legenda inclusă. La încheierea celor 5 minute, fiecare participant va trebui
să-şi prezinte şi explice harta în cadrul grupei lui.
Obiective: Interacţiune, introspecţie, descoperirea unor lucruri noi unul despre celălalt.
„În căutarea…..mea”
Descriere: Fiecare participant va avea lipit pe spate pe post-it cu un animal/o profesie/o tipolo-
gie umană/o floare. El le poate vedea pe ale tuturor celorlalţi mai puţin pe a lui. Misiunea lui este însă
aceea de a se găsi pe sine. Pentru realizarea acestui lucru, are dreptul să pună întrebări. Nu mai mult de
una o dată unei persoane. Întrebări referitoare la ceea ce face, cine este, cărora nu li se poate răspunde
însă decât prin da sau nu. Participanţii întrebaţi sunt rugaţi să nu ofere indicii. Jocul se termină atunci
când fiecare a aflat cine este. Pe măsură ce mai mulţi termină, aceştia pot participa la o discuţie de grup
pe marginea activităţii desfăşurate. Iată câteva întrebări ce pot constitui un punct de plecare:
• Cât de greu a fost?
• Ce anume te-a ajutat cel mai mult să descoperi cine eşti?
• A fost vreun moment în care ai vrut să te dai bătut?
• Cât de greu/uşor este să descoperi cine eşti în viaţa de zi cu zi?
• Cât de mult ajută discuţiile cu alţii în descoperirea identităţii?
Obiective: interacţiune, dezvoltarea creativităţii, crearea unui cadru pentru o discuţie despre
identitate şi formarea imaginii de sine.
„Trenul cu baloane”
Descriere: Pentru că ar fi destul de complicat de realizat un astfel de joc cu toţi cei 70 de
participanţi o dată, aceştia vor fi împărţiţi pe 3 grupe. Fiecare grupă se va aşeza în şir indian. Între
fiecare doi membrii va fi pus un balon. Misiunea grupului va fi să ajungă împreună până la un punct
stabilit fără a scăpa vreun balon. Atunci când un galon atinge pământul, grupul trebuie să o ia de la
capăt. Pe drumul lor spre punctul terminus vor fi amplasate diferite obstacole. De subliniat este ca
grupul trebuie să ajungă împreună, nimeni nu are voie să o ia înainte, sau să meargă mai repede. Cele
trei grupe nu se află în competiţie.
Obiective: dezvoltarea spiritului de echipă, disponibilitatea de a se aştepta unul pe altul, dez-
voltarea creativităţii. La sfârşitul jocului, în cadrul fiecăreia dintre cele 3 grupe va avea loc o discuţie
pornind de la următoarele întrebări:
• Cât de greu a fost să menţii balonul permanent în aer?
• Ce anume te-a ajutat să reuşeşti să faci lucrul acesta?
• Cum te-ai simţit atunci când ai greşit?
• Ce lecţie ai putea învăţa din toată această activitate?
• Crezi că poate fi o paralelă între încercarea de a menţine balonul sus şi lupta ta de fiecare zi
pentru a te menţine….la suprafaţă?
• Ce anume te ajută să rămâi sus în astfel de situaţii?
La toate disciplinele școlare pot fi utilizate unele rutine și proceduri care vizează starea de
bine atât în ceea ce privește propria persoană cât și grupul clasei (regulile clasei, Mood meter, crezul
clasei etc.). De exemplu, în fiecare zi la prima oră elevii își atașează jetonul pe panoul Mood meter,
pe culoarea care arată modul în care se simte în acea zi. În acest fel avem o reprezentare vizuală a
emoțiilor și aplicăm tehnici de autoreglare la nivel individual sau de grup, dacă este nevoie. Indiferent
de disciplina la care lucrăm cu elevii putem dezvoltă autonomia, încrederea în sine, autodepășirea,
colaborarea și creativitatea prin contexte de învățare care îi provoacă să exerseze aceste capacități.
Bibliografie:
https://programarea-succesului.ro/dezvoltare-personala/
https://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-primar/dezvoltare-personala/clasa-1?page=2
127
JOCURILE PRIMAVERII
Prof. înv. primar GEORGESCU IONELA

Școala Gimnazială Nr. 80 București
Primăvara aduce cu ea zile mai lungi și o explozie de vegetație, păsări și insecte. Vremea este
mai caldă și perfectă pentru ca cei mici să petreacă mai mult timp afară.
Jocurile sunt foarte importante pentru dezvoltarea celor mici, din punct de vedere psihic, emo-
țional, psihic și social.
Am decis să scriu despre jocurile copilăriei mele. Atunci nu exista tabletă, telefon, laptop, de
primăvara și până toamna, majoritatea timpului îl petreceam afară.
Jucăriile noastre erau :mingea, coarda, elasticul, batista etc.
Totul începea cu numărătorile. Iată câteva exemple:
„Oală, smoală
Ieși afară.”
„Una, mie, sută lei

Ia, te rog, pe cine vrei,
Din grămada cu purcei,
A lui moș Andrei.
Dacă n-ai pe cine,

Ia-mă chiar pe mine! „
„Din oceanul Pacific

A ieșit un pește mic,
Și pe coada lui scria
Ieși afară dum-nea-ta! „
Jocuri în aer liber:

1. V-ați ascunselea
Jucători: minim 3
Regula jocului:
La început copiii stau în cerc și se numără pentru a fi ales unul dintre ei. După ce se alege un
copil, acesta se pune cu fața la perete sau un copac și începe sa numere, din unu în unu sau din zece
în zece, (pentru fiecare copil trebuie să numere până la 10/100 plus jocul 10/100).
Între timp ceilalți se ascund. Există câteva variante în ceea ce privește sfârșitul jocului:
- primul găsit va fi pierzător, el va număra runda viitoare ;
- dacă cel care numără nu va reuși să „scuipe” pe nimeni, se va pune din nou;
- dacă ultimul reușește să ajungă la punctul de pornire, îi salvează pe toți (urma scăpa turma).
2. Baba Oarba
Jucatori: minim 6
Regula jocului:
Se delimitează spațiul unde se va desfășura jocul. Se face numărătoarea pentru a se alege
copilul care va fi Baba Oarba. Se așază în cercul făcut de copii legat la ochi cu o eșarfă pentru a nu
vedea nimic în jur.
În timp ce „Baba” întrebă „Unde ești Chiriță? „ copiii răspund „Aici, Chiriță, aici! „ mergând
în jurul „Babei”. Jocul se termina atunci când un copil este prins sau atins.
3. Ulii și porumbeii
Jucatori :minim 6
Regula jocului:
128
Se joacă pe un spațiu extins între două echipe. Fiecare echipă își alege o casă ( fiecare echipă
își alege casa cât mai departe). Când un „uliu” prinde un „ porumbel” îi taie aripile (tăierea aripilor
constă în atingerea umerilor cu palmele). Acesta va putea pleca din casa „uliilor” doar când un alt
porumbel îl va atinge ca să îi dea viață. Jocul se termină și se inversează rolurile după ce toți „porum-
beii sunt prinși.
4. Coarda
Jucatori: minim 2
Regula jocului:
„Coarda” se sare în fața și în spate plus „Morișcă în fața și spate”. Sunt „10 runde”, fiecare
având o mișcare specială care trebuie repetată de atâtea ori cât indică numărul. Numărătoarea se face
de la 10 la 0 astfel:
• 10 – săritură simplă ;
• 9 – se sare alternativ, de pe un picior sau altul;
• 8 – se sare cu ambele picioare, alăturate ;
• 7 – se sare într-un picior ( la alegere) ;
• 6- sunt doua variante: fie se fac câte trei sărituri pe un picior, trei pe celălalt sau se apropie
picioarele și coarda se trece pe sub tălpi numărând din 2 în 2 (2,4,6);
• 5- se alternează săriturile (o data cu picioarele depărtate și apoi cu picioarele apropiate) ;
• 4- se sare de două ori pe fiecare picior;
• 3- săriturile se fac cu picioarele încrucișate ;
• 2- se sare cu stângul în fata și dreptul în spate și invers;
• 1- o săritură simplă ;
• 0 – se fac patru sărituri (câte una pentru fiecare litera din cuvântul ZERO). Sunt mai multe
variante:
Varianta 1: trei sărituri simple și una cu mâinile încrucișate ;
Varianta 2: se alternează săriturile simple cu săriturile cu mâinile încrucișate ;
Varianta 3: o săritură simplă și trei cu mâinile încrucișate ;
Varianta 4: toate cele patru sărituri se fac cu mâinile încrucișate.
MORIȘCA
După ce ai sărit de la 10 la 0, se trece la Morișcă. Trebuie sa sari de la 10 la 0 fără să te oprești.
Singura oprire este la 6 dacă alegi să treci coarda pe sub tălpi. Dacă greșești trebuie sa începi de la 10 sau 5.
129
PROIECT DIDACTIC
Prof. MARTON EMŐKE CSILLA

Școala Gimnazială „Deák Farkas”, G. P.P. Miercurea Nirajului
Unitate de învățământ: Școala Gimnazilă ”Deák Farkas”, Gr. Program Prelungit, Miercurea
Nirajului
Educatoare: Marton Emőke Csilla
Tema de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Nivel de vârstă: Nivel II. Grupa mare (4- 6 ani)
Tema săptămânală: Animale domestice
Tema zilei: Animale de la fermă
Domeniul experiențial: Domeniul Limbă și comunicare – Joc didactic: ”Cine sunt eu?”
Tipul activității: Sistematizare și consolidare de cunoștințe
Forma de organizare: Individual, pe grupuri
Dimensiuni ale dezvoltării:
- Ascultarea activă a mesajului pentru înțelegerea și receptarea lui
- Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română
Comportamente vizate:
- Înțelege mesaje simple
- Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc
- Pronunță correct sunetele specific limbii române
- Extinde progresiv vocabularul
- Participă cu interes și cu plăcere, la activitățile în limba română
- Demonstrează abilități de solicitare și primire a ajutorului în situații problematice specifice;
Scopul activității: Dezvoltarea capacității de cunoaștere despre animale domestice
Obiective:
O1- să asculte atent informațiile date de educatoare;
O2 - să răspundă la întrebările educatoarei;
O3- să pronunțe correct sunetele specifice limbii române;
O4-să extindă vocabularul cu cuvinte noi
O5 - să reproducă în mod clar, și corect cuvintele în limba română
O6 - să recunoaște animalele domestice, și să formeze corect numele animalului în limba română
O7 - să desparte corect cuvintele date în silabe
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, demonstrația, observația, exercițiul
Mijloace didactice: săculeț, imagini despre animale domestice, clopoțel, agricultorul János
din pluș
130
DEMERSUL DIDACTIC
Etapele activității Conținutul instructiv-educativ al activității Metode și procedee Evaluare

Moment organi- Întâlnire de dimineață, prezența, calendarul Conversația Apreciere
zatoric narutii verbală
Reactualizarea -Ce vedeți pe masă? – Ferma animalelor

cunoștințelor Recapitulăm numele animalele domestice,
hrana, locuința.
Captarea -A venit la noi în grupă cineva de la ferma Demonstrația
atenției animalelor. Haideți să ne cunoaștem cu el! (
O figură din pluș, numită „János gazda”)
-El a venit la noi, ca să jucăm împreună, și
ca să vede ce multe lucru știm despre ani-
male domestice!
Regulile jocului: Exercițiul
Anunțarea Copii se așezau în cerc. La semnalul sonor Apreciere
temei (clopoțelul) săculețul pornește din mână în verbală
mână și se oprește la următorul semnal sonor
Desfășurarea al educatoarei: -”Săculețul s-a oprit! Ce ai
activității găsit?, Ce ai găsit?” Copilul la care s-a oprit
săculețul, trebuie să extragă din el un animal
domestic, și trebuie să-l denumească și
spune ce este hrana ei.
Apoi toate copii primește un imagini, un je- Apreciere
ton, și trebuie să alcătuească grupuri, în func- verbală
ție de locul de reședință.
După aceea educatoare trage prin săculeți un
animal domestic, iar copiii vor despărți în si-
labe: -Vorbim în limba de robot.
Educatoare șoptește fiecare copil un animal
domestic și ei trebuie să găsească unul pe al-
tul după sunet: -Cum face pisica, oaie, vaca,
gâsca, etc.?
Apreciere
verbală
Evaluare -Ați fost foarte priceput, și atent. János gazda
este foarte bucuros, și a adus niște surprize la
voi. (Copii primește un animal domestic pin Excursie
ciocolată) la fermă
Încheierea -János gazda a invitat la voi în ferma ei. Vom
activității merge cu copii după amiază la fermă, aici în
Miercurea Nirajului.
131
CUPRINS
„POMUL DE VARĂ” ..........................................................................................................................3

Prof. înv. preșcolar LUCACI MELINDA ........................................................................................ 3
Liceul Teoretic „Samuil Micu”/Grădinița cu P.P. Sărmașu, Mureș ............................................. 3
PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL JOCURILE ANOTIMPURILOR - RESURSE
EDUCAȚIONALE PENTRU PREȘCOLARI ȘI ȘCOLARI MICI ORGANIZAREA
CENTRELOR DE INTERES - JOCURI PE CENTRE DE INTERES ................................... 6
Prof. înv. preșcolar DINU ȘTEFANA ............................................................................................. 6
Grădinița cu P.P. ,,Roboțel” Constanța......................................................................................... 6
RECUNOAȘTE ANOTIMPURILE (JOC DIDACTIC INTERDISCIPLINAR) ........................ 7
Prof. înv. preșcolar GLODEAN IULIA ........................................................................................... 7
Școala Gimnazială Valea Vișeului ............................................................................................... 7
Grădinița cu P.N. Bistra, Maramureș............................................................................................ 7
METODE, PROCEDEE ȘI TEHNICI INOVATIVE UTILIZATE LA CLASĂ ÎN
ACTIVITATEA DE CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ-PROIECTUL
R.E.S.T.A.R.T. ..................................................................................................................................... 10
Prof. BERDILĂ ANICA ................................................................................................................ 10
Școala Gimnazială Nr. 28 Galați ................................................................................................ 10
ANOTIMPURILE ȘI JOCURILE LOR PENTRU ȘCOLARII MICI ........................................ 12
Prof. înv. primar VASILE VASILICA- MĂDĂLINA .................................................................. 12
Liceul „Carol I” Plopeni, Prahova .............................................................................................. 12
„JOCURILE ANOTIMPURILOR- RESURSE EDUCAȚIONALE PENTRU
PREȘCOLARI ȘI ȘCOLARI MICI- EXEMPLE DE JOCURI SPECIFICE FIECĂRUI
ANOTIMP” ......................................................................................................................................... 14
Prof. ZOICAȘ EMANUELA ......................................................................................................... 14
Grădinița cu P. P. „Ducky-Duck” Ploiești, Prahova ................................................................... 14
IMPORTANTA JOCULUI IN DEZVOLTAREA COPILULUI ................................................. 17
Prof. înv. primar DRĂGAN MARIA LIANA ............................................................................... 17
Şcoala Gimnazială ,,Teodor Murăşanu” Turda .......................................................................... 17
APĂ, FOC, FURTUNĂ ...................................................................................................................... 19
Prof. înv. primar POP LĂCRĂMIOARA BIANCA ...................................................................... 19
Școala Gimnazială „Teodor Murășanu”, Turda.......................................................................... 19
PRIMĂVARA - LEGENDA BUBURUZEI – aplicații atractive – ............................................. 20
Prof. înv. primar DIMITRIU LAURA ......................................................................................... 20
Școala Gimnazială „Otilia Cazimir” Iași ................................................................................... 20
PROIECT TEMATIC: „PRIMĂVARA, BINE AI VENIT!” ....................................................... 22
Prof. KÁDÁR ILONA ................................................................................................................... 22
Școala Gimnazială Deák Farkas, Miercurea Nirajului ............................................................... 22
STIMA DE SINE – BAZA ÎNVĂȚĂRII .......................................................................................... 24
Prof. HORTOLOMEI IULIA ......................................................................................................... 24
Grădinița Catolică „Sf. Ioana Antida” ........................................................................................ 24
JOCURILE ANOTIMPURILOR – RESURSE EDUCAȚIONALE PENTRU
PREȘCOLARI ȘI ȘCOLARI MICI ................................................................................................. 27
Prof. DINCĂ SÎNZIANA............................................................................................................... 27
Clubul Copiilor Râșnov, Brașov ................................................................................................. 27
132
ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ - PLIMBARE PE MALUL RÂULUI ..................... 29
Prof. DOZSA ZSUZSANNA ......................................................................................................... 29
Școala Gimnazială „Deak Farkas” Miercurea Nirajului............................................................. 29
ANTEZII DE TOAMNĂ .................................................................................................................... 30
Prof. înv. primar LUȚIA ANA ...................................................................................................... 30
Școala Gimnazială „Iulian Vesper” Horodnic de Sus, Suceava ................................................. 30
PROIECT TEMATIC - „MIRACOLUL BOBULUI DE GRÂU” ............................................... 32
Prof. înv. primar LUP VICTORIA ................................................................................................ 32
Colegiul Tehnic Nr. 1 Vadu Crișului.......................................................................................... 32
GHICI! ................................................................................................................................................. 34
Prof. DOBRE CRISTINA .............................................................................................................. 34
Școala Gimnazială Specială nr.2 București ................................................................................ 34
NIMEREȘTE CUVÂNTUL............................................................................................................... 36
Prof. IUGA MIHAELA, ................................................................................................................. 36
JOCUL - FORMĂ DE ABORDARE PSIHOMOTRICĂ.............................................................. 38
Prof. PASCU OANA...................................................................................................................... 38
IMPORTANȚA JOCULUI ÎN CORECTAREA LIMBAJULUI ................................................. 40
Prof. PETRARIU LUCIANA......................................................................................................... 40
BALONUL ........................................................................................................................................... 43
Prof. TĂNASE MARIA ................................................................................................................. 43
PROIECT TRANSDISCIPLINAR ,,UN ALTFEL DE CRĂCIUN” ........................................... 45
Prof. înv. primar MIOARA GAVRILUT ....................................................................................... 45
JOC DIDACTIC ANOTIMURILE .................................................................................................. 49
Prof. înv. primar BOȚ LIANA ORTENZIA .................................................................................. 49
C.T. Nr. 1 Vadu Crișului ............................................................................................................ 49
PROIECT DE LECŢIE...................................................................................................................... 51
Prof. CIUCU IRINA ALINA ......................................................................................................... 51
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile” Craiova ................................................. 51
ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ REALIZATE ÎN VEDEREA
REZOLVĂRII CONFLICTELOR LA ELEVII DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ............... 57
Prof. BUTOI LILIANA IONELA .................................................................................................. 57
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „SF. Vasile” Craiova ................................................ 57
JOCURI DE PRACTICAT PRIMĂVARA ÎN AER LIBER ........................................................ 59
Prof. LASCĂU LAVINIA ............................................................................................................. 59
COMUNICAREA CU COPILUL ..................................................................................................... 60
Prof. DINU MIHAELA ELISABETA ........................................................................................... 60
Grădiniţa Nr. 73 Bucureşti.......................................................................................................... 60
133
25 DE ACTIVITĂȚI DE PRIMĂVARĂ DISTRACTIVE PENTRU COPII CURIOSI ȘI
PĂRINȚI GATA DE JOACĂ ........................................................................................................... 62
Prof. înv. primar și preșcolar ZISSULESCU IANCULESCU ENACHE IOANA CRISTINA .... 62
Grădinița „Dumbrava Minunată” București ............................................................................... 62
VOLUNTARIATUL - O NOUĂ FORMĂ DE A FI PREZENT ȘI ACTIV ÎN
SOCIETATE DE MIC – Exemple de bune practici ...................................................................... 64
Prof. înv. preşcolar TOFAN CRISTINA ELENA ......................................................................... 64
Grădinița „Dumbrava Minunată” Sector 4, Bucureşti ................................................................ 64
JOCURI DIDACTICE UTILE ÎN CORECTAREA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ LA
PREȘCOLARI .................................................................................................................................... 67
Prof. CRISTOLȚAN CODRUȚA ANCA...................................................................................... 67
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2 Șimleu Silvaniei ............................................................. 67
EXEMPLE DE JOCURI DISTRACTIVE ÎN TIMPUL IERNII CU OCAZIA
CARNAVALULUI .............................................................................................................................. 69
Prof. înv. preșcolar MÁNYA ENIKŐ ............................................................................................ 69
Prof. înv. preșcolar PÁSZTORI-KUPÁN IMOLA ........................................................................ 69
Grădinița cu Program Prelungit nr. 16........................................................................................ 69
Structura Grădinița cu Program Prelungit nr.15. Târgu Mureș .................................................. 69
BUNE PRACTICI ÎN COMUNICAREA CU PREȘCOLARII PENTRU
DEZVOLTAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ................................................................... 71
Prof. înv. preșcolar GRIGOROV IULIA ANAMARIA ................................................................ 71
Grădinița Nr. 196 Sector 3, București ........................................................................................ 71
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ ,,CRĂCIUNUL DIN PĂDURE” ......................... 74
Prof. înv. preșcolar MOLDOVAN ALEXANDRA ....................................................................... 74
Grădinița cu P.P „Dumbrava Minunată” Cluj-Napoca ............................................................... 74
PURCELUȘII ȘI LUPUL CEL RĂCIT ........................................................................................... 78
Prof. CRIȘAN CORNELIA IOANA ............................................................................................. 78
Gradinița ,,Dumbrava minunată” Cluj-Napoca .......................................................................... 78
IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN PREDARE .......................................... 87
Prof. LUP CLAUDIA-MARIA ...................................................................................................... 87
Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva .................................................... 87
NOI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE INSPIRATE DIN METODOLOGIA FINLANDEZĂ ... 89
Prof. RALUCA IOANA DAVIDESCU......................................................................................... 89
Palatul Copiilor Brașov............................................................................................................... 89
UTILIZAREA JOCULUI DIDACTIC ÎN PREDAREA – ÎNVĂȚAREA
ADJECTIVULUI ................................................................................................................................ 92
Prof. înv. primar PETRESCU OANA – CĂTĂLINA ................................................................... 92
Școala Gimnazială „Ion Conea” Coteana ................................................................................... 92
EXERCIŢII PENTRU ACTIVIZAREA VOCABULARULUI .................................................... 95
Prof. GIRIGAN LUMINIŢA-MARIA .......................................................................................... 95
Școala Profesională ,,Tiberiu Morariu” Salva, Bistrița-Năsăud ................................................. 95
PROIECT TEMATIC ,,IARNĂ, BINE AI VENIT! ....................................................................... 98
Prof. NARIȚĂ GABRIELA ........................................................................................................... 98
Școala Gimnazială Nr. 4 / Structură Grădinița P.N. Nr.1 Vulcan .............................................. 98
„NATURA DIN JURUL MEU” - PROIECT EDUCAŢIONAL - .............................................. 100
Prof. înv. primar SILVIA POTORAC.......................................................................................... 100
Şcoala Gimnazială „Elena Văcărescu” Bucureşti..................................................................... 100
134
,,ZÂNĂ IARNĂ, BINE AI VENIT!” PROIECT DIDACTIC ..................................................... 103
Prof. înv. preșcolar NEAGU CRISTINA MARIANA ................................................................. 103
Școala Gimnazială Nr. 30 ,,Gh. Țiteica - structura - Grădinița cu program normal
,,Hansel și Gretel ,, Nr. 17 Constanța ....................................................................................... 103
JOCURILE ANOTIMPULUI IARNA ........................................................................................... 106
Prof. POPOVICI RALUCA – TEODORA .................................................................................. 106
Colegiul Tehnic „Ion Holban” .................................................................................................. 106
ÎN AȘTEPTAREA LUI MOȘ NICOLAE...................................................................................... 108
Prof. înv. preșcolar CĂLUGĂRU BERNANDETA .................................................................... 108
Școala Gimnazială Pârcovaci ................................................................................................... 108
HAI SĂ NE JUCĂM CU IARNA! .................................................................................................. 111
Prof. înv. preșcolar CĂLUGĂRU BERNANDETA .................................................................... 111
Școala Gimnazială Pârcovaci ................................................................................................... 111
„JOCURILE ANOTIMPURILOR – RESURSE EDUCAȚIONALE PENTRU
PREȘCOLARI ȘI ȘCOLARI MICI” ............................................................................................. 113
Prof. BRATU ANA-MARIA RALUCA ...................................................................................... 113
Grădinița cu Program Prelungit „Ducky-Duck” Ploiești .......................................................... 113
FIȘĂ DE LUCRU ELEVI CU CES CLASA I ............................................................................... 115
Prof. SIMA ROXANA MIHAELA.............................................................................................. 115
Colegiul Tehnic ,,Ion Holban” Iași ........................................................................................... 115
FIȘĂ DE LUCRU ELEVI CU CES CLASA I ............................................................................... 116
Prof. SIMA ROXANA MIHAELA.............................................................................................. 116
Colegiul Tehnic ,,Ion Holban” Iași ........................................................................................... 116
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ȘI A JOCURILOR ÎN
AER LIBER ÎN ACTIVITATEA ȘCOLARĂ.............................................................................. 117
Prof. înv. primar și preșcolar LUMINIȚA MOHOREA .............................................................. 117
Grădinița Nr. 1 Ciolpani, Ilfov ................................................................................................. 117
JOCURI IN AFARA CLASEI......................................................................................................... 120
Prof. înv. primar și preșcolar LUMINITA MOHOREA .............................................................. 120
Gradinița Nr.1 Ciolpani, Ilfov .................................................................................................. 120
CARTEA CA O FLOARE – ACTIVITATE INTEGRATĂ ....................................................... 124
Prof. înv. primar Dr. FLORENTINA RĂDUCANU ................................................................... 124
Școala Gimnazială „Elena Văcărescu” București..................................................................... 124
STUDIU - DEZVOLTAREA PERSONALĂ PRIN JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI
SPECIFICE, ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ............................................................................ 126
Înv. MARC AURICA .................................................................................................................. 126
Școala Gimnazială Câmpeni ..................................................................................................... 126
JOCURILE PRIMAVERII.............................................................................................................. 128
Prof. înv. primar GEORGESCU IONELA .................................................................................. 128
Școala Gimnazială Nr. 80 București......................................................................................... 128
PROIECT DIDACTIC ..................................................................................................................... 130
Prof. MARTON EMŐKE CSILLA.............................................................................................. 130
Școala Gimnazială „Deák Farkas”, G. P.P. Miercurea Nirajului ............................................. 130
135
Nr. 1 / 2022
ISSN 2972 – 0346

ISSN-L 2972 – 0346

2022 - Proiect Educational Nationa Jocurile Anotimpurilor

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

2022 - Proiect Educational Nationa Jocurile Anotimpurilor

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ASOCIAȚIA PREZENTUL EDUCĂ VIITORUL

Lucrările Proiectului Educațional Național

ISSN 2972 – 0346

Lucrările Proiectului Educațional Național

Responsabilitatea pentru conținutul lucrărilor aparține, în exclusivitate, autorilor.

Editura PRINTERA, România

ISSN 2972 – 0346

Prof. înv. preșcolar LUCACI MELINDA

Fig.1 Fig.2 Fig.3 Fig.4

Marți se vor deschide două centre: Artă/pictură și Bibliotecă

Joi se vor deschide două centre : Bibliotecă și Construcții

Vineri de vor deschide două centre : Joc de rol și Știință

Fig.1 Fig.2 Fig.3

A a a, acum e toamnă da Iarna a sosit in zori,

Numele şi prenumele…………………….. Data………………

Prof. BERDILĂ ANICA

4. Joc cu text si cant: „Țăranul e pe câmp”

5. Descrierea jocului de grup: „Ridichea năzdrăvană”, nivel de vârstă: 3-4 ani

6. Joc de mișcare: „Trage ridichea” , nivel de vârstă: 3-4 ani.

7. Joc de împărtășire cu ceilalți: „Dacă aș fi un fruct/ o legumă de toamnă, ce aș alege să fiu?”

8. Joc distractiv: “Cine face mai mulți oameni de zăpadă?”

9. Joc didactic: „Vine vara…!”

Prof. înv. primar DRĂGAN MARIA LIANA

Cercetarile psihologice au demonstrat faptul ca jocurile educationale determina copilul sa se

Prof. înv. primar POP LĂCRĂMIOARA BIANCA

Scopul: restabilirea atenției și a concentrării;

Prof. înv. primar DIMITRIU LAURA

Ele stau să se-ncălzească

Şapte bulinuţe are

Astăzi însă a aflat

DIAMANTUL - ÎNSUȘIRI ALE BUBURUZEI

Prof. KÁDÁR ILONA

Tema: “Când, cum si de ce se întâmplă ? “

LUNI ADP: Intalnirea de dimineata “imi place ce vad”;”Parfum si culoare (deprin-

Prof. HORTOLOMEI IULIA

Anexa 1:Fișă dezvoltare personală – Momentul campionilor

Imaginează-ți că ești la școala

SĂ PUNEM DEOPARTE GRIJILE

Prof. DINCĂ SÎNZIANA

Jocul Ghicește ce ai gustat pune accentul pe perfecționarea sensibilității gustative și olfactive.

Prof. DOZSA ZSUZSANNA

Prof. înv. primar LUȚIA ANA

TEMA ACTIVITĂȚII: „Fantezii de toamnă”

Prof. înv. primar LUP VICTORIA

1. Scopul și descrierea proiectului

Prof. DOBRE CRISTINA

Prof. IUGA MIHAELA,

Participă: minim 4 copii

Prof. PASCU OANA

Educaţia specială oferă o formă de educaţie şi intervenţie terapeutică adaptată şi destinată

Prof. PETRARIU LUCIANA

Prof. TĂNASE MARIA

Prof. înv. primar MIOARA GAVRILUT

ETA- OB. tU Unități de învă- STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

I:Evocare Asigurarea condiţiilor optime

Se imparte efectivulde co- Conversaţia- Ecusoane Aprecieri verbale

IV. Extin- O11 Rezolvarea rebusului , cer Conversația-

Se fac aprecieri individuale Aprecieri privind

Prof. înv. primar BOȚ LIANA ORTENZIA

În completarea activității desfășurată la orele de științe, “Aotimpurile. Lunile anului”, folosesc

Prof. CIUCU IRINA ALINA

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, ciorchinele, activitatea independentă,

3. Captarea atenţiei  Activitate pe grupe. Clasa se îm- Aprecieri