“Baltagul”

de Mihail Sadoveanu
-tema si viziune-

Realismul este un curent literar care apare la sfarsitul secolului al XIX-lea in Franta,
ca o reactie impotriva romantismului, impotriva tendintei de evadare din real a romanticilor,
promovand in operele literare o viziune asupra vietii cat mai aproape de realitate.
Trasaturile realismului sunt autenticitatea, veridicitatea si obiectivitatea. Temele
preferate de autori sunt problemele societatii contemporane lor, pe care le prezinta in mod
critic, iar personajul este unul tipic, reprezentativ pentru o categorie sociala.
Scriitor deosebit de prolific, Mihail Sadoveanu a creat o opera care se intinde pe
aproape jumatate de secol, avand amploarea unei intregi literaturi.
Publicat in anul 1930, in perioada interbelica, romanul “Baltagul” de Mihail Sado-
veanu este un roman monografic, mitic, dar si initiatic (bildungsroman).
Tema romanului este calatoria cu scopul aflarii adevarului. Aceasta este, insa, si un
pretext pentru autor pentru a prezenta si lumea arhaica a omului romanesc, specificul nostru
national. Totodata, sunt prezente si tema familiei, dar si a initierii.
Titlul romanului este unul simbolic deoarece baltagul (un topor cu doua taisuri) este
atat arma crimei (cu care a fost ucis Nechifor Lipan), cat si arma dreptatii, intrucat acelasi
baltag este folosit pentru uciderea criminalului.
Compozitional, romanul este alcatuit din 16 capitole prezentate prin inlantuire si
evocare. Perspectiva narativa este obiectiva, naratiunea fiind relatata la persoana a III-a, de
catre un narator omniscient.
Relatiile temporale si spatiale sunt relativ definite, actiunea petrecandu-se pe melea-
gurile Moldovei, de la sfarsitul toamnei pana la sfarsitul primaverii.
Incipitul romanului contine legenda pe care Nechifor Lipan obisnuia sa o spuna pe la
nunti si pe la petreceri, legenda despre darurile pe care Dumnezeu le-ar fi dat neamurilor.
Expozitiunea prezinta personajele, spatiul si timpul actiunii. Astfel, Vitoria Lipan este
o munteanca din Magura Tarcaului, casatorita cu Nechifor Lipan. Au impreuna doi copii,
Gheorghita si Minodora. Pentru ca Nechifor era oier priceput, “avere aveau cat le trebuia”.
Intr-o zi, Nechifor pleaca la Dorna sa cumpere oi si nu se mai intoarce acasa o buna vreme.
O scena semnificativa pentru tematica operei este cea de la inceput, cand Gheorghita
vine acasa de sarbatori, asa cum ii ceruse mama sa. Vitoria il primeste “cu mare bucurie”, iar
apoi se retrage in alta odaie “ca sa poata plange singura”. Gheorghita observa totusi suferinta
ascunsa a mamei sale si transformarea ei: “se uita numai cu suparare si i-au crescut tepi de
aricioaica”. Vitoria ii spune lui Gheorghita ca, fiind singurul barbat din familie, trebuie sa
plece in cautarea tatalui sau. Desi accepta initial, Gheorghita cere explicatii in legatura cu ce
ar trebui sa faca si atunci Vitoria realizeaza ca trebuie sa renunte la nadejdea pe care si-o
pusese in el. De aceea, decide sa plece impreuna la drum, avertizandu-l pe Gheorghita de
scopul calatoriei sale: “pentru tine de aci inainte incepe a rasari soarele”.
In cautarea sotului disparut, Vitoria il gaseste pe Lupu, cainele lui Nechifor, in curtea
unui gospodar. Cu ajutorul acestuia descopera ramasitele pamantesti ale sotului sau intr-o rapa
de sub Crucea Talienilor. Anunta autoritatile sa constate crima, apoi pregateste cele necesare
pentru inmormantare si parastas.
O ultima scena semnificativa este cea de la parastasul dat in memoria lui Nechifor.
Vitoria intuieste cine este principalul vinovat de crima si pune la cale un abil scenariu, prin
vorbe aluzive, insinuari, reusind sa-l faca pe Calistrat Bogza sa cedeze psihic si sa-si
recunoasca vina. Acesta vrea sa isi recupereze baltagul de la Gheorghita, insa atunci “feciorul
mortului simti crescand in el o putere mai mare si mai dreapta decat a ucigasului”. Il paleste
pe Bogza cu baltagul in frunte, arma crimei devenind astfel si arma dreptatii. Odata dreptatea
infaptuita, sufletul ambelor personaje isi poate gasi linistea, viata reluandu-si cursul ei firesc.
In opinia mea, desi urmareste un singur fir epic, actiunea operei este complexa deoa-
rece in “Baltagul” se regasesc mai multe tipuri de romane. In primul rand, este un roman
monografic prin prezentarea detaliata a satelor de munte ale Moldovei cu topografia lor,
institutiile specifice, obiceiurile, traditiile, mentalitatea oamenilor. Este si un roman mitic prin
numeroasele asemanari cu balada “Miorita”, dar si cu mitul despre Isis si Osiris. Aspectul
initiatic este evident pentru Gheorghita, care este supus pe parcursul calatoriei unor probe
menite sa-l pregateasca pentru viata, dar si pentru Vitoria, care pleaca de la o lume cunoscuta,
cea a satului traditional, catre una necu-noscuta.