Simion Mehedinţi

Simion Mehedinţi (n. 19 octombrie 1868, Soveja - d. 14

decembrie 1962, Bucureşti) a fost un academician, geograf şi
geopolitician român. Spirit filozofic, format la şcoala lui Titu
Maiorescu, a desfăşurat o vastă activitate culturală ca educator al
maselor şi cu deosebire al tineretului, prin scrierile şi numeroasele
sale conferinţe ţinute în faţa studenţimii române din centrele
universitare ale ţării.

Şi-a făcut studiile la Bucureşti, apoi în Franţa şi Germania. A fost

profesor la Universitatea din Bucureşti, la prima catedră de geografie
din România. Academician - a fost membru titular al Academiei
Române din anul 1915. A fost director al revistei Convorbiri literare.

A avut un rol important în dezvoltarea gândirii geografice şi geopolitice

în România. S-a preocupat de stabilirea obiectului şi conţinutului
geografiei, de precizarea locului ei în sistemul ştiinţelor, de
determinarea legilor şi categoriilor geografice şi a metodelor de
cercetare în geografie şi geopolitică.

A elaborat un sistem propriu de gândire geografică, concretizat în

lucrarea sa fundamentală Terra - introducere în geografia ca ştiinţă
(2 vol., 1931). Între 1940 şi 1944 a colaborat la revista Geopolitică şi
geoistorie.

Numit la 17 mai 1900 profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti, la

prima catedră de geografie înfiinţată în România, Simion Mehedinţi a
format în această calitate generaţiile de mari geografi ai ţării în frunte
cu George Vâlsan, Constantin Brătescu, Vintilă Mihăilescu, Mihail D.
David şi alţii.

Personalitatea ştiinţifică a savantului Simion Mehedinţi se impune la

începutul secolului XX, care prin lucrări proprii direcţionează atât
învăţământul gimnazial, cât şi pe cel superior. Este momentul când se
dezvoltă o nouă gândire geografică axată pe geografia generală,
geografia regională şi de ramură.