[> Fictiuncaliterari CALATORIILE LUI GULLIVER de Jonathan Swift (1726, fragmente) {fn cele patru plecari pe mare, cépitanul Lemuel Gulliver ajunge in jinuturi stranii, indepartat de jintacalatoriilor sale fie de furtuni, fie de complotal unor pirafi. In Lilliput traiesc omuleti de citiva centimetri, Brobdingnag-ul este locuit de uriag, In a treia calatorie, capitanul ajange in Laputa, o fara carmuiti de o curte regeasca stabilita pe o insula aeriana, care se plimbi de-a lungul si de-a latul teritoriului ocupat de supusi. De la rege pana la ultimul curtean, toata lumea se ocupa de matematica si de muzica, tot ceea ce nu are legatura cu ele fiind disprefuit. Invitat si viziteze academia din Lagado, capitala farii, Gulliver descopera si citeva roiecte sliinifice care vizeaza educafia tinerilor. In ultima calatorie, in fara houyhnhnm-ilor, niste cai infelepti care au descoperit secretul convietuirii armonioase, intilneste, printre altele, nigte animale dezgustatoare prin licomia si mizeria in care tréiesc: yahoo-i, Fizi arata ca niste oameni silbatici ~ au cap, membre superioare si inferioare, cu ¢gheare si par in diverse parti ale corpului, Houyhnham-ii cred ca si Gulliver este un yahoo, mai civilizat, si-i cer pina Ja.urma sé plece din jara lor fericta.] Partea a treia Cilatoria in Laputa, Balnibarbi, Glubbdubdrib, ‘Luggnagg si Japonia Capitolul V (...] Ne-am dus apoi la scoala de filologie, unde trei profesori se consultau cu privire la perfectionarea limbii vorbite in fara lor. Vrimul proiect propunea si scurteze vorbirea, reducind polisilabefe la una singuré si renunjind la verbe si la participii, cici, de fapt, toate lucrurile care se pot imagina nu sunt decat substantive. Celalalt proiect propunea, pur si simplu, desfiinfarea tuturor cuvintelor, ceea ce, dupa cum se arita, ar fi foarte prielnic sinitapi iar insemna o mare economie de timp. Se stie ci fiecare cuvant pe care-I rostim micsoreazi intr-o oarecare masura pliménii prin roadere si in felul acesta ne grabeste sfarsitul. Or, cum cuvintele nu sunt decat ,nume ale lucrurilor’ ar fi mult mai potrivit ca tofi oamenii si poarte la ei jucrurile de care au nevoie pentru a se face infelesi.” Aceasta niscocire ar fi fost cu siguranja aplicata spre a usura viaja sia ocroti snitatea supusilor, daci femeile, in infelegere cu oamenii de rind gi cu cei neinvajafi, nu ar fi amenintat ca se vor rascula in cazul cind nu li se va mai da voie si vorbeasca pe limba Jor asa cum au pomenit din mosi-strimosi; cea ce aratd cit de inveryunafi dupmani ai invafiturii sunt oamenii de rind. Cu toate acestea, mul}i invijaji gi CTC ~—Cté<“‘iOS.T.|©\RUI infelepti se folosesc de noua metoda de a se exprima cu ajutorul lucrurilor, metoda care are un singur ncajuns, si anume acela ci, atunci cand cineva trebuie si rezolve o chestiune foarte important si variati in aspectele ei, e nevoit si poarte in spate o legitura mult prea mare, afari doar daca igi poate ingadui si umble cu cativa servitori dupa el. Nu o data mi-a fost dat si vid doi din acesti intelepti aproape strivifi sub greutatea poverilor lor, de ziceai ci sunt niste boccegii de-ai nostri, Cand se intilneau pe strada, isi puneau jos povara, deschideau sacii si discutau ceasuri in sit; apoi isi varau lucrusoarele 1a loc, se ajutau unul ‘pe altul si-si ia sacul in spinare si-si vedeau de drum.Cand e vorba insa de conversatii mai scurte, un om isi poate duce lucrurile de care are nevoie in buzunare sau sub braf; acestea fi sunt de ajuns, iar atunci cind ¢ Tael acasa, se descurca de minune. De aceea inciperea unde isi dau intalnire cei ce se indeletnicesc cu aceast arta ¢ ticsita cu fel de fel de lucruri agezate la indemana oricui spre a inlesni atari convorbiri iscusite. Nascocirea mai are si un alt mare avantaj, si anume acela ci ea poate sluji ca limba universala, in{eleasa de toate popoarele civilizate, ale caror bunuri si unelte sunt indeobste aceleasi sau indeajuns de aseménitoare, astfel ci intrebuinjarea lor poate fi injeleasi cu usurin{a, in felul acesta, ambasadorii ar putea duce tratative cu monarhi sau ministri striini a caror limba nu o cunosc. ‘Am vizitat si scoala de matematica, unde profesorul le preda elevilor dupa o metoda pe care noi, cei din Europa, cu grew ne-am putea-o inchipui. Fiecare problema si demonstrafie era scrisi pe o azimi, cu Cerneali ficuta din tincturd cefalici. $colarul trebuia sa inghita azima pe stomacul gol si in urmitoarele trei zile sa nu manince nimic decat pine si apa. Pe misura ce azima cra mistuiti, tinctura i se urca la creier, ducind si problema cu sine. Deocamdata, succesul acestei metode nu daduse rezultatele dorite, in parte datoriti unei erori in quantum satis! sau in comporitia dozelor, parte din pricina ticdlosiei scolarilor, cirora acest hap li se pare atit de grefos, incat de obicei se farigeaza binisor afari si-1 varsi inainte de a-si face efectul; in afari de asta, nici nu sunt in stare si rabde de foame atatea zile. 1 gut sate (lat) = et tebe; can ate ngredientelor TS Partea a patra Calitoria in fara houyhnhnm'-ilor Capitolul VI [...] Prietenia si bunavoinfa sunt cele doua virtufi de seami ale houyhnhnm-ilor, si amandoui privesc nu numai anumite fiinje, ci intreaga seminjie. Un strain din cele mai indepartate jinuturi este (ratat la fel ca si cel mai apropiat vecin si oriunde s-ar duce se simte ca acasa, Houyhnhnm-ii sunt foarte cuviinciosi si curtenitori, dar protocolul este ceva cu totul necunoscut in fara lor. Faja de ménjii lor, ei nu simt niciun fel de dragoste, iar grija cu care Ie urmiresc educatia izvoriste pe de-a-ntregul din rafiune, Am bagat de seama ca stapanul se purta Ia fel de dragastos cu odraslele vecinului ca si cu propriii sai copii. Ei spun ca natura ii invafa si-si iubeasca tofi semenii deopotriva si ci rafiunea face deosebire numai atunci cind este vorba de o fiinfi foarte inzestrata. [...] Atunci cand se casdtoresc, houyhnhnm-ii vadesc 0 deosebita grija in alegerea sofiei, luind seam la culoarea acesteia, pentru ca nu cumva viistarele ce vor fi zamislite sa supere ochiul printr-un amestec neplicut de nuanje. La barbaji, prejuita indeosebi este puterea, iar la femele frumusejea; dar au pentru ca si destepte dragostea, ci si impiedice degenerarea neamului, De pild’, atunci cand se intampli ca o femelA sa fie foarte robusta, i se alege un barbat ce se distinge prin frumuseje. Curtea, dragostea, cadourile, zestrea, averea cuveniti sofiei dupa moartea barbatului - toate acestea sunt foarte departe de ei; de altfl si din limba lipsese cuvintele care sa le exprime. Tanara pereche se intalneste $i se uneste numai pentru ca asa au hotarat parin(ii si prietenii. Acest lucru se intimpla in fiecare zi si ei socotesc ca asa trebuie si procedeze o fiinfi rafionala. Cat despre necinstirea casatoriei sau orice alta ticdlogie de felul acesta, asa ceva nu s-a pomenit, Inei, Toath viafa, birbatul si femela lui nutresc unul pentru celalalt ‘aceleasi simjaminte de prietenie si bunavoinfa reciproca pe care le poarté tuturor semenilor, fari si cunoasci gelozia, dulcegiriile, certurile sau nemuljumirile In ceea ce priveste educarea tinerilor de ambele sexe, metoda lor ¢ neintrecuta si este vrednici de a ne sluji drept pilda. (..] Cumpitarea, harnicia, exercifiile fizice i curifenia sunt lecfiile pe care le invafa deopotriva tinerii de ambe sexe. Stapanul meu socotea ci este © monstruozitate ca femelele noastre si capete 0 educajie diferita de cea a birbajilor, cu excepjia T Rouyhnnm -cavint snvental care ims necheratl calor: xe promunis Pao Of Ph TO—_k<<<—=—_- °° citorva probleme de gospodirie, fn felul acesta, spunea el, si pe bund dreptate, o jumitate din bastinagii nostri nu sunt buni de nimic altceva decit si aduca pe lume copii, iar a incredinta grija copiilor nostri unor astfel de animale nefolositoare este o dovada si mai graitoare de salbaticie. Houyhnhnm-ii cultiva in tinerii lor forta, agilitatea si rezistenfa, deprinzindu-i si urce gi si coboare in fugi dealuri pieptise si si strabata drumuri bolovinoase; iar cand sunt lac de sudoare, lise porunceste si se arunce in apele vreunui clesteu sau rau. De patru ori pe an, tinerii dintr-un inut se intalnesc pentru a se intrece in alergiri si sirituri fi alte, eercihil care cer putere 31 sprintencals. invingatorul este risplatit cu un cantec compus in cinstea lui sau a ei. In timpul serbarilor, pe cimpul unde se desfisoard intrecerile, servitorii aduc © ceata de yahoo-i incarcaji cu fan, oviz si lapte, pentru ca houyhnhnm-ii si se ospiteze, dupa care dobitoacele acestea sunt imediat manate inapoi, ca nu cumva sa tulbure adunarea cu zgomotul lor. (...] (Jonathan Swift, Calatorile lui Gulliver, fragment reprodus din vol. Calatorile lui Gulliver. Povestea unui poloboc sialte satire, trad. Leon Levitehi, Editura Univers, Bucuresti, 1985, pp. 175-176, 247-248) GT ~—ti<“i=i~™SOSONOOTTTT Fantezie si utopie II fn ce consta primul proiect al scolii de filologie din Laputa? Credeti ci ar fi posibila o limba alcituita doar din cuvinte monosilabice? Explicati Bi Comentati urmatoarea afirmatie: ,,Toate lucrurile care se pot imagina nu sunt decit substantive” Credeji cd exprima un adevar? Argumentali. Rezumati al doilea proiect al scoli de filologie. BY[ciiti fagmentul de mai jos - 0 descriere a laputanilor ~ si explicati cum ar putea fi el comunicat cu ajutorul obiectelor, dup metoda filologici expusi in al doilea proiect. Gandiji-va la urmitoarele aspecte: a. obiectele necesare comunicirii; D. corespondenta dintre cuvant si obiect (real, palpabil). »Aveau capul inclinat fie spre dreapta, fie spre sténga, unul din ochi era thtors induntru, iar celalalt cata catre zenit!. Purtau vesminte impodobite cu ‘figuri reprezentand soarele, luna si stelele, iar printre acestea, fel de fel de viori, fluiere, harfe, trompete, ghitare, clavecine io seamd de instrumente muzicale necunoscute noua, celor din Europa. Ici, colo vedeai oameni care, dupa imbracaminte, pareau a {fi slujitori; ef fineau in mand un baston la capatul cdruia se afla 0 basicd, prinsd ca un imblaciu’ de bat. In fiecare basica erau mai multe boabe de mazare uuscatd sau pietricele, dupa cum am aflat mai tarziu. Cu aceste basici slujitorii loveau din cand in cand gura si urechile celor de langa ei, obicei al cdrui rost ‘mi-a fost cu neputinfa sa-l pricep atunci. Se pare cd minfile acestor oameni sunt atat de absorbite de speculafii? avantate, incat ei nu pot nici sa vorbeascd, nici sd asculle ce spun alfii dacd nu li se alinge gura sau urechea, find astfel adusi la realitate; de aceea oamenii cu dare de mand isi angajeazi un pocnitor (un climenole, in limba lor); ei nu ies niciodata din casa fara acest servitor si nici mu fac vizite fara el. Insarcinarea lui este ca atunci cand doud, irei saw mai multe persoane sunt impreund si-l loveasca usor cu basica peste gurd pe acela care urmeaza sa vorbeased, si urechea dreapta a aceluia sau acelora catre care se adreseaza vorbitorul. De asemenea, pocnitorul trebuie sa-si insofeascd stapanul /pretutindeni in preumblarile acestuia si, atunci cand se iveste prilejul, sa-1 loveasca incetisor peste ochi, ‘unct deilersecie al vertical locuui cu sferacereased stuat deasupsa caput observatorult ini, cline 2 nila = uneals agrialé 3 specu = cercetare abstract, toreticddeoarece stapanul este vesnic atat de cufundat in meditatii, incdt la tot pasul e in primejdie sa cada in prapastie sau sd se loveasca cu capul de vreun stalp ~ iar cand se afla pe strada, si-t imbranceasca pe ceilalfi sau sa fie el insusi imbrancit in vreun sant.” //Fantezia unei utopii este alimentata de constiinja TS 9 operatori pentru datele numerice (integer, real, byte, word), La kaprino kun tri idoj, To be, or not to be: that is the question..., In cémpul ce ifea de brutureazi,/ A cfipitat un ptruf, ce-i drept cam bumbarbac, Dar un luceafar rasarit/ Din linistea uitarii/ Da orizon nemérginit/ Singurditagii mari, je m’ apelle Marie, un climenole. limitelor fizice si mentale ale omului, a. Precizali citeva asemenea limite pe care le pulem ghici in spatele celor doua proiecte filologice. ». Ce limite ale comunicarii stau la baza situafiilor comice din fragmentul citat la exercitiul anterior? . Ce limite ale relajiilor interumane dispar din lumea houyhnhnm-ilor? limba naturala_| limba artificiala/ limbaj artificial [Gi Ciutarea unei limbi universale perfecte este caracteristicd tuturor culturilor. Ce legatura credeti cA exist intre aceasté utopie si povestea biblica a Turnului Babel? [I Cu ajutorul unui dictionar al limbii romaine, completaji tabelul alaturat, alegind pentru fiecare rubric’ nojiunile si exemplele pottivite: o limba romani, limba laputanilor, limba englez, esperanto, limba francezi, limba spargi a Ninei Cassian, Lincos (un model stiinjific de comunicare cu eventualii extraterestri, creat in 1960 de Hans A. Freudenthal), Pascal (limbaj de programare); MEMO Utopie este un termen care se impune in cultura occidental odata cu aparifia cArfii intitulate Utopia (1516) a lui Thomas Morus, scritor si om politic englez. Utopia este, in acest caz, numele unei insule unde eroul cirtii descoperi o societate ideala. Termenul provine din limba greact: topos ,loc’, ou = particula cu sens negativ si eu ,ideal’, ,perfect” Prin urmare, utopie are sensul de ,,loc ideal care nu exist” In secolele XVI-XVII apar, in literatura european’, numeroase scrieri, narative in special, care relateaza calatorii extraordinare (categoria este denumita, cu o expresie din limba franceza, voyages extraordinaires) si care includ aspecte de utopie. Cele mai cunoscute sunt Robinson Crusoe de Daniel Defoe i Calatorile lui Gulliver de Jonathan Swift. In ultima dintre ele, apare © socielate a cailor - jara houyhnhnm-ilor — unde se traieste in armonie. fn spirit iluminist, Swift imagineaza o lume virtuoasa in limitele unui trai auster, aproape de natura. Houyhnhnm-ii nu au dezvoltat o civilizatie materiala - nu stu, spre exemplu, si construiasci un vas -, ci numai una morali: relaiile dintre ei au ca prima regula curtoazia, obligajia de a-si trata seaminul cu Prietenie. Totusi, celelalte lumi in care ajunge Gulliver sunt cel putin la fel de imperfecte ca si aceea din care evadeaz din cind in cind. Romanul lui Swift este mai degraba antiutopic si, de aceea, pe gustul cititorilor secolului XXI. fn secolul trecut s-a creat adevirati moda a distopiilor (utopii negative) in literatura si-n filmele fantastice sau SE. In aceasta categorie intr’ texte ca 1984 si Ferma animalelor de George Orwell, 451° Fahrenheit de Ray Bradbury, Portocala mecanica de Anthony Burgess, mpdratul mustelor de William Golding,pees onan tenn! SB eee) Pera terec RCE RUCLS J \Tema de reflectie Scrieti un eseu despre expresivitatea limbii romane, plecind de la urmitorul fragment: "0 limba naturali se pretinde a fi omniefabila', adica in stare s& dea seams de intreaga noastra experienta, fizica si mentali, si prin urmare si poati exprima senzafii, perceptii, abstractii, pina la intrebarea de ce exista Fiin{4 mai curand decat Nimic. Este adevarat ca limba naturala nu este intru totul efabila (incercati sd descrie{i prin cuvinte diferenfa dintre parfumul verbinei $i cel al rozmarinului) si ca atare trebuie sa se ajute cu indicafii, gesturi, inflexiuni ale tonului. Totusi, dintre toate sistemele semiotice, apare ca prezentind ‘cea mai largi i cea mai satisficitoare raza de efabilitate, si tocmai de aceea la modelul limbii naturale s-au raportat aproape toate proiectele de limba perfect” (Umberto Eco, In cautarea limbii perfecte) 1 ennai re poste exprima ttul Alegeji, cu argumente, explicatia adecvata. Scoala din Laputa este amuzanti pentru c& a. nu exista; b. este o scoala pe dos; c. recurge la metode originale; 4. are tinte imposibile. Prin ce se caracterizeaza elevul tipic pentru scoala de matematicd imaginata de Swift? Gasifi trei insusiri sugerate de situafia descris4 in primul fragment. ET —Ct~<~ti‘CSOsOSONOTOOONNNEni imaginea scolii din Laputa este mai mult o satira, in forma alegoriei, apropiata de fabula. Ce neajunsuri ale scolii reale, dintotdeauna i de pretutindeni, critica autorul? Selectafi din al doilea text reprodus patru fragmente ‘care descriu aspecte ale vie{ii houyhnhnm-ilor, cu totul strdine de acelea specifice oamenilor. Bl Precizati in care dintre fragmentele urmitoare apare antifraza ca mecanism al ironiei: a OMe CM csc ito mn OLS UE ono ere een Fa BURST Ne eS en Ccy GY Numiti patru valori morale esentiale in educatia houyhnhnm-ilor. By Explicati sensul urmatorului fragment: ,Ei spun ci natura ii inva si-si iubeasc toli semenii deopotriva si clrafiunea face deosebire numai atunci cand este vorba de o fiinta foarte inzestrati” Care este insusirea unei fiinje, apreciata in mod deosebit de houyhnhnm-i? BI/Vi se pare ideala societatea houyhnhnm-ilor? Argumentafi Imaginaji, intr-un text de o pagin§, o scoala a unui viitor foarte indepartat.