1

AMG III, sem 1 2020

CHIRURGIE GENRALĂ ȘI SPECIALITĂȚI MEDICALE

1.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in pancreatita acuta:

a. Durerea abdominala in etajul superior “in bara” cu iradiere in spate
b. Durerea abdominala in etajul superior cu iradiere spre canalul inghinal
c. Se poate manifesta cu stare de soc in formele grave
d. Poate fi cauzata de consumul de excesiv de alcool
e. Durere retrosternala cu iradiere in umarul stang

2.Urmatoarele simptome apar in ocluzia intestinala:

a. Durere abdominala puternica colicativa
b. Durere retrosternala
c. Intreruperea tranzitului intestinal
d. Varsaturi in “zat de cafea”
e. Transit intestinal accelerat

3.Urmatoarele informatii sunt false in hemoragia digestive superioara:

a. se poate manifesta sub forma de hematemeza si melena
b. In HDS moderata se pierd pana la 250 ml de sange
c. Ciroza hepatica nu este una dintre cauzele aparitiei unei hds
d. Supravegherea functiilor vitale nu este necesara indifferent de cantitatea de sange pierdut
e. Nu se recomanda administrarea medicatiei hemostatice

4.Colica renala poate fi cauzata de urmatoarele afectiuni:

a. Strictura uretrala
b. Adenom de prostata
c. Litiaza reno-ureterala
d. Tuberculoza renala
e. Tumori renale

5.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre retentia acuta de urina:

a. Se poate datora unei obstructii mecanice sau perturbari functionale
b. Poate aparea in traumatisme ale maduvei spinarii
c. Se insoteste de neliniste si anxietate
d. Tratamentul consta in administrarea de diuretice
e. Se manifesta sub forma de durere in epigastru

6.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre comotia cerebrala:

a. Reprezinta un traumatism cranio-cerebral deschis
b. Reprezitna abolirea brusca a starii de constienta ireversibila
c. Nu necesita tratament, doar repaus fizic si psihic
d. Este insotita de midriaza bilaterala
e. Reprezinta abolirea brusca a starii de constienta de scurta durata total reversibila

1
 2

7.Urmatoarele afirmatii despre dilacerarea cerebrala sunt false:

a. Reprezinta un traumatism cranio-cerebral deschis
b. Tratamentul consta in explorare chirugicala
c. Nu este insotita de edem cerebral
d. Reprezinta o leziune distructiva cu lipsa de continuitate a substantei cerebrale
e. Afazia poate fi un simptom

8.Dintre traumatismele vertebro medulare fac parte:

a. Luxatii ale corpilor vertebrali
b. Fracturi ale apofizelor vertebrale
c. Sectiune partiala a maduvei spinarii
d. Edem cerebral
e. Fractura de stern

9.Urmatoarele afirmatii despre insuficienta respiratorie prin instabilitate toracica sunt false:
a. Imobilizarea fracturilor costale se efectueaza cu bandaje toracice circulare
b. Printre cauze se Numara voletul costal
c. Se insoteste de durere, tahipnee, cianoza
d. “respiratia paradoxala” este provocata de un traumatism vertebral
e. “respiratia paradoxala” este provocata de voletul costal

10.Urmatoarele afirmatii despre pneumotoraxul compresiv sunt adevarate:

a. Nu determina deplasarea inimii si a vaselor mari toracice
b. Este cauzat de rupturi de trahee sau bronhii
c. Se poate insoti de emfizem cutanat
d. Primul ajutor in introducerea unui ac in pericard
e. Primul ajutor consta in introducerea unui ac in pleura

11.Urmatoarele reprezinta diagnostice de prezumtie in fracturile de bazin:

a. Dureri la apasarea marelui trohanter
b. Impotenta functionala relativa a membrelor superioare
c. Largirea bazinului in fracturile coccisului
d. Durere la mobilizarea coapselor
e. Contractura muschilor abdominali

12.Pregatirea pre-operatorie presupune urmatoarele:

a. Pregatirea pacientului pentru explorari radiologice
b. Pregatirea fizica si psihica a pacientului
c. Bilantul paraclinic
d. Pregatirea pentru operatie
e. Transportul pacientului de la sala de operatie inapoi la salon

13.Pregatirea pre operatorie adecvata are ca scop urmatoarele:

a. Prevenirea infectiilor post operatorii
b. Depistare si semnalare a unor leziuni cutanate
c. Depistare si semnalare a posibilelor alergii
d. Cresterea posibilitatilor de contaminare a pielii prin utilizarea solutiilor antiseptic
e. Depistare si semnalare unor paraziti externi
2
 3

14.Urmatoarele afirmatii sunt corecte in legatura cu comportamentul si atitudinea asistentei:

a. Asistenta medicala nu va oferi pacientilor niciun fel de explicatii
b. Va incerca sa inlatura starea de anxietate a pacientilor
c. Ii va ajuta pe bolnavi sa-si exprime gandurile, grijile, teama
d. Nu va asigura pacientii ca vor fi ajutati pe perioada spitalizarii
e. Asistenta ii va insufla pacientului incredere in echipa operatorie

15.Increderea pacientului va scadea daca asistenta medicala:

a. Este insensibila
b. Aspectul exterior arata sobrietate si demnitate
c. Nu va folosi un limbaj adecvat pe intelesul celui cu care sta de vorba
d. Va dovezi rabdare si pricepere in conducerea discutiei de inceput
e. Daca va arata empatie si intelegere

16.Din cadrul bilantului clinic pre operator fac parte:

a. Bilantul clinic general
b. Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative
c. Culegerea de date privind antecedentele pacientului
d. Explorarea functiei renale
e. Examenul clinic pe aparate

17. În cadrul bilanțului clinic general, următoarele afirmații sunt corecte:

a. asistenta medicală va nota din când în când în foaia de observație starea generală a pacientului și
evoluția bolii acestuia
b. va urmări atent și sistematic necesitățile pacientului
c. va culege date din diverse surse foaia de observație, foaia de temperatură, familia pacientului
d. principala sursă de informație despre pacienta asistentei este reprezentată de membrii echipei de
îngrijire
e. asistenta ia cunoștință de situația globală a pacientului și va remarca detaliile importante

18. Următoarele afirmații despre bilanțul paraclinic sunt false:

a. completează examenul clinic
b. nu permite aprecierea exactă a stării viitorului operat
c. rezultatul examenelor paraclinice nu depinde de profesionalismul și corectitudinea cu care
asistentele medicale au recoltat produsele biologice și patologice sau au pregătit bolnavul pentru
investigatie
d. cuprinde examenele de rutină examenele complete examenele speciale
e. permite aprecierea exactă a Stării viitorului operat

19. În ziua precedentă unei intervenții chirurgicale:

a. pacientul va fi supus unor exerciții fizice intense
b. pacientul va primi un meniu alimentar complet greu digerabil
c. pacientul va primi un regim alimentar ușor digerabil
d. consumul de lactate este important pentru menținerea tensiunii arteriale și diminuarea setei
postoperatorii
e. se va efectua spălarea gastrică în intervenții laborioase pe stomac

3
 4

20. În seara zilei precedente unei intervenții chirurgicale

a. se va efectua baie generală inclusiv spălarea părului
b. după toaletă generală se va efectua clismă evacuatoare
c. este permisă alimentația lejeră (supă de legume băuturi dulci)
d. nu este necesară toaleta buco-dentară și a nasului
e. se va verifica regiunea inghinală ombilicul axilele și unghiile

21. În ziua intervenției chirurgicale:

a. este permis micul dejun
b. Se îndepărtează bijuteriile și proteza dentară mobilă
c. foaia de observație analizele și radiografiile vor rămâne în salon
d. transportul pacientului în sala de operație se va face numai însoțit de asistenta medicală care
are obligația să predea pacientul asistentei de anestezie
e. se îmbracă pacientul cu haine groase pentru protecție termică

22.Pregătirea pacientului în urgențe chirurgicale :

a. pregătirea pacientului se face după pregătirea Sălii și a chirurgilor
b. spălarea cu apă și săpun numai a zonelor cu risc.
c.eventualele plăgi prezente se vor îngriji și pansa ulterior în salon
d. îndepărtarea pilozității se face cu atenție pentru a nu produce escoriații
e.pregătirea pacientului se face în același timp cu pregătirea salii și a chirurgilor.

23. Următoarele afirmații sunt corecte:

a. supravegherea postoperatorie începe în momentul terminării intervenției chirurgicale înainte ca
pacientul să fie transportat în cameră
b. pacientul operat va fi transportat la salon în decubit ventral
c. pe perioada transportului pacientul operat va fi instalat comodă în pat și va fi acoperit
d. asistenta medicală va urmări aspectul feței, respirația, pulsul , perfuzia
e. supravegherea postoperatorie va începe odată cu instalarea pacientului operat în cameră

24. Poziția pacientului operat în pat:

a. transferul pe pat va fi efectuat de către o persoană cu stimularea operatorului pentru o trezire mai
rapidă
b. cea mai frecventă poziție este în decubit dorsal cu capul între o parte pentru recăpătarea
cunoștinței
c. în multe cazuri se folosește și poziția de decubit lateral drept și stâng care se va schimba la fiecare 5
minute
d. poziția FOWLER (genunchiI flectați cu un sul sub ei) se folosește în caz de pacienti obezi, la
cardiaci, operații la sân sau torace
e. transferul pe pat va fi efectuat de către 3 persoane cu mișcări sincrone Pentru a evita bruscarea
operatului.

25. Următoarele date clinice oferă asistentei medicale informații despre starea pacientului operat:
a. starea mucoaselor oferă informație despre starea de hidratare a pacientului
b. toropeala sau agitația externă pot fi Semnele unei complicații chirurgicale
c. tensiune arterială și pulsul pacientului se vor măsura o dată la două zile
d.temperatura se va măsura o dată pe oră până în ziua a doua zi postoperatorie
e. colorația pielii și a unghiilor nu oferă informații despre apariția cianozei.
4
 5

26. Următoarele afirmații sunt false:

a.diureza se va relua complet în aproximativ 7 zile de la operație
b. dacă emisie de urină lipsește se practică sondajul vezical
c. în caz de vărsături nu este obligatoriu să se noteze cantitatea, aspectul și caracterul bilioasa,
alimentară, sanguinolentă
d. în cazul pierderilor prin drenaj se va nota aspectul și cantitatea pentru fiecare dren în parte
e. nu se va măsura cantitatea de urină emisă de pacient

27. Următoarele afirmații sunt corecte:

a. datele clinice și biologice vor fi consemnate în foaia de temperatură de supraveghere sau în
foaia de reanimare
b. asistenta medicală are obligația de a completa la timp și corectă a acestei foi
c. foaia de temperatură se va completa doar în cazul unei intervenții chirurgicale de mare amploare
d. În foaie de temperatură se va nota temperatura pulsul tensiunea arterială diureza scaunul ziua
operației medicamentele administrate îngrijirile pre și postoperatorie
e. nu intră în atribuții asistente medicale completare a foii de temperatură

28. Foaia de Reanimare:

a. este completată în serviciul de terapie intensivă
b. este o foaie de supraveghere separată care nu se completează datele din foaia de temperatură
c. se va nota cantitatea de lichide pierdute de bolnav reprezentată de volumul diurezei volumul
aspirațiilor gastroduodenale și al vărsăturilor diaree și transpirație
d. pierderile prin dren și fistule nu vor fi calculate la „ieșiri” la bilanțul lichidian
e. se va nota cantitatea de lichide primite de bolnav

29. Bilanțul hidric:

a. reprezintă raportul dintre ingestiei și excreție „intrări și ieșiri”
b. în caz ideal bilanțul hidric va fi pus în plus
c. Perfuziile cu plasmă masă eritrocitară sau sânge integral integral nu vor fi calculate la intrări în
bilanțul lichidian deoarece au rol în refacerea masei sanguine și nu reprezintă un aport hidric
d. pierderile prin dren și fistule și vărsăturile nu vor fi calculate la ieșiri în bilanțul lichidian
e. bilanțul hidric se va calcula o dată pe săptămână

30. luptă împotriva complicațiilor pulmonare în cazul pacienților operați presupune următoarele măsuri:
a. efectuare exerciții respiratorii o dată pe săptămână
b. provocarea tusei prin „tapping" și obligarea pacientului să scuipe
c. administrarea aerosoli cu produse fluidizant a și ale expresiilor bronșice
d. dezinfecție nazofaringiană
e. evitarea Frigului în special în timpul nopții

31. Lupta împotriva stazei venoase în cazul pacienților operați presupune următoarele măsuri:
a. mișcări active și contracții musculare statice ale membrelor inferioare cu repetarea de mai
multe ori / zi
b. mișcările de pedalare în pat Sunt contraindicate
c. ridicarea precoce din parte reprezintă metoda cea mai eficientă pentru prevenirea
complicațiilor venoase
d. ridicarea precoce din pat favorizează respirația și ventilația pulmonară
e. mobilitatea precoce influențează în mod negativ psihicul pacientului
5
 6

32. Măsurile necesare pentru prevenirea leziunilor de decubit în cazul pacienților operați:
a. menținerea curată și fără cute a lenjeriei de corp și de pat
b. pielea se va menține umedă în special în regiunea sacro-coccigiana
c. schimbarea poziției pacientului o dată la 2 ore
d. folosire a saltelelor antiescara este contraindicată
e. masajul regiunilor expuse escarelor escarelor

33. Rolul asistentei medicale în perioada postoperatorie:

a. asistenta medicală din tura de dimineață va lăsa echipamentele următoare materialele necesare
pentru îngrijiri prevăzute și neprevăzute
b. asistenta medicală din tura de dimineață va transmite doar verbal planul de ingrijire al pacienților
c. asistenta medicală va explica cu strictețe și punctualitate toate indicațiile chirurgului
d. în timpul vizitei asistenta medicală va avea asupra ei caietul de rapoarte din ziua precedentă și
rezultatele examinărilor
e. asistenta medicală din tura de noapte nu va administra pacienților sedativ a fără motiv pentru a
avea liniște și pace

34. Urmatoarele arfirmatii despre escare sunt adevarate:

a. reprezinta leziuni ale tegumentelor interpuse intre 2 planuri dure
b. aparitia lor este determinata de cauze generale si cauze locale
c. in evitarea cauzelor generale intervine aistenta medicala
d. dintre cauzele favorinzante fac parte mentinerea indelungata in aceeasi pozitie si o igiena
defectuoasa
e. bolnavii dinamici cu ateroscleroza au risc foarte mic de aparitie a escarelor

35. Regiuni expuse aparitiei escarelor la pacientii aflati in decubit dorsal:

a. regiunea scaro-coccigiana
b. tample
c. umar
d. calcaie
e. regiunea occipitala

36. Riscurile aparitiei escarelor sunt determinate de:

a. starea generala
b. starea nutritionala
c. starea psihica
d. starea pielii
e. capacitatea de mobilizare

37. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. sistemul de evaluare a riscului la escare nu evalueaza prezenta incontinentei
b. sistemul de evaluare a riscului la escare se noteaza cu puncte de la 0 la 3
c. un punctaj intre 13 si 18 puncte inseamna existenta unui risc mic de a dezvolta escare
d. un punctaj intre 13 si 18 puncte inseamna existenta unui risc foarte mare de a dezvolta escare
e. pacientii care prezinta incontinenta de urina si fecale vor fi notati cu 3 puncte in sistemul de
evaluare a riscului la escare

6
 7

38. Urmatoarele afirmatii despre scara lui Norton sunt adevarate:

a. se foloseste pentru evaluarea riscului de a dezvolta escare
b. aceasta scara este influenta de 4 factori: conditia fizica, activitatea, mobilitatea, incontinenta
c. aceasta scara este influentata de 5 factori: conditia fizica, sanatatea mintala, activitatea,
mobilitatea, incontinenta
d. se acorda 4 puncte pentru risc mic si 1 punct pentru risc ridicat
e. acumularea de 20-25 de puncte reprezinta un risc mare de aparitie a escarelor

39. Urmatoarele afirmatii despre escarele de decubit stadiul 1 sunt false:

a. pot sa apara si dupa 2 ore de imobilitate
b. zonele cu risc ridicat sunt reprezentate de tample si calcaie
c. primele simptome sunt reprezentate de necrozarea pielii
d. tratamentul consta in reducerea presiunii pe zona respectiva
e. bine ingrijite, aceste leziuni se pot vindeca in 24 de ore

40. Urmatoarele afirmatii despre escarele de decubit stadiul 2 sunt adevarate:

a. pacientii resimt usturime in zona escarei
b. se manifesta sub forma de flictene
c. dupa curatare, rana se va curata cu un pansament steril
d. pansamentele se vor schiba de 2 ori pe ora
e. rana se va curata si monitoriza o data / saptamana

41. Urmatoarele afirmatii despre escarele de decubit stadiul 3 sunt adevarate:

a. subiectiv pacientii resimt durere in zona escarei
b. pielea prezinta ulceratie care se poate extinde in profunzime pana la os
c. nu este indicata folosirea unei saltele sau perne antiescara deoarece nu este nevoie sa se scada
presiunea in zona respectiva
d. se recomanda schimbarea pansamentului atunci cand se umezeste
e. tratamentul consta in curatarea ranii de tesutul necrozat, spalarea cu solutii antiseptice si
pansament

42. Urmatoarele masuri reprezinta mijloace de preventie a escarelor de decubit

a. schimbarea pozitiei pacientului la 2-3 ore
b. ungerea regiunilor expuse umezelii
c. prezenta cutelor pe lenjeria de pat
d. folosirea saltelelor speciale antiescare
e. hidratarea pacientului cu maxim 1 L de lichide/zi

43. Folosirea vascularizatiei in zonele comprimate se poate efectua prin masaj. Urmatoarele afirmatii sunt
corecte:
a. masajul nu inlatura durerea si anxietatea
b. prin masaj se indeparteaza celulele descuamate si se destupa glandele sebacee
c. masajul are rolul de a rehidrata pielea
d. se efectueaza in momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse
e. se poate efectua si bolnavilor cu infectii ale pielii sau cei care prezinta septicemie

7
 8

44. Urmatoarele afirmatii despre ingrijirea bolnavilor imobilizati la pat sunt corecte:
a. trebuie create conditii optime de confort
b. se va acorda o grija deosebita igienei generale si corporale
c. orarul meselor nu trebuie respectat deoarece pacientii se alimenteaza in pat
d. se urmaresc si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative
e. se acorda atentie sporita prevenirii pneumoniilor, trombozelor, stomatitelor, anchilozelor

45. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:

a. sistemul muscular cuprinde doar muschi scheletici (striati)
b. sistemul osos sustine greutatea diferitelor parti ale organismului
c. muschii viscerali mentin pozitia verticala a corpului
d. prin contractia lor, muschii viscerali asigura indeplinirea functiilor organelor respective
e. sistemul osos reprezinta un depozit de calciu

46. Urmatoarele afirmatii despre prevenirea afectiunilor locomotorii sunt corecte:

a. pozitionare corecta in timpul unor activitati
b. evitarea sedentarismului nu reprezinta o masura preventiva in aparitia afectiunilor locomotorii
c. alimentatie hipercalorica si hiperproteica
d. evitarea frigului si a traumatismelor
e. mers prelungit pe teren accidentat

47. Evitarea morfofunctionala a aparatului locomotor se face urmarind urmatoarele:

a. evaluarea pozitiei corpului si a membrelor
b. evaluarea diurezei si a tranzitului intestinal
c. evaluarea gradului de independenta in efectuarea activitatilor zilnice
d. evaluarea tolerantei la efort
e. evaluarea faciesului, a tegumentelor si a starii de hidratare

48. Urmatoarele afirmatii despre circumstantele de aparitie a afectiunilor aparatului locomotor sun FALSE:
a. in menopauza riscul de aparitie a osteoporozei este foarte ridicat
b.tuberculoza osoasa poate fi determinata de infectia cu Stafilococul Auriu
c. infectiile amigdaliene nu sunt o cauza de aparitie a afectiunilor reumatismale
d. furunculii pot reprezenta locul de plecare a infectiei sistemului osos (osteomielita)
e. luxatiile sau entorsele pot fi produse de afectiuni metabolice

49. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:

a. osteopatia deformanta afecteaza mai frecvent femeile
b. frigul accentueaza durerile articulare si musculare
c. in perioada de menopauza sunt mai frecvente afectiunile cu caracter degenerativ
d. epicondilita apare frecvent la jucatorii de fotbal
e. tenosinovitele apar frecvent la pianisti

50. Urmatoarele semne si simptome pot aparea in afectiuni ale aparatului locomotor:
a. in caz de ruptura musculara durerea este intensa si apare brusc
b. durerile si deformarile osoase nu sunt semne de osteoporoza
c. in caz de tuberculoza osoasa, simptomele apar insidios cu inapetenta, subfebrilitate, transpiratii nocturne
d. durerea la nivelul articulatiei, febra ridicata, frison, puls accelerat, pot fi semnele unei osteomielite
e. in epicondilita durerea este localizata, de obicei la nivelul gleznei
8
GRILE Chirurgie- ORTOPEDIE 2021 DEVA

Cursul 1: urgente chirurgicale

1. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in pancreatita acuta:
a. Durere abdominala in etajul superior „in bara” cu iradiere in spate
b. Durere abdominala in etajul superior cu iradiere spre canalul inghinal
c. Se poate manifesta cu stare de soc in formele grave
d. Poate fi cauzata de consumul excesiv de alcool
e. Durere retrosternala cu iradiere in umarul stang

2. Urmatoarele simptome apar in ocluzia intestinala:

a. Durere abdominala puternica, colicativa
b. Durere retrosternala
c. Intreruperea tranzitului intestinal
d. Varsaturi in „zat de cafea”
e. Tranzit intestinal accelerat

3. Urmatoarele informatii sunt false in hemoragia digestiva superioara:

a. Se poate manifesta sub forma de hematemeza si melena
b. In HDS moderata se pierd pana la 250 ml sange
c. Ciroza hepatica nu este una dintre cauzele aparitiei unei HDS
d. Supravegherea functiilor vitale nu este necesara indiferent de cantitatea de sange pierdut
e. Nu se recomanda administrarea medicatiei hemostatice

4. Colica renala poate fi cauzata de urmatoarele afectiuni:

a. Strictura uretrala
b. Adenom de prostata
c. Litiaza reno-ureterala
d. Tuberculoza renala
e. Tumori renale

5. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre retentia acuta de urina:

a. Se poate datora unei obstructii mecanice sau perturbari functionale
b. Poate aparea in traumatisme ale maduvei spinarii
c. Se insoteste de neliniste si anxietate
d. Tratamentul consta in administrare de diuretice
e. Se manifesta sub forma de durere in epigastru

6. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre comotia cerebrala:

a. Reprezinta un traumatism cranio-cerebral deschis
b. Reprezinta abolirea brusca a starii de constienta, ireversibila
c. Nu necesita tratament, doar repaus fizic si psihic
d. Este insotita de midriaza bilaterala
e. Reprezinta abolirea brusca a starii de constienta, de scurta durata, total reversibila

7. Urmatoarele afirmatii despre dilacerarea cerebrala sunt false:

a. Reprezinta un traumatism cranio-cerebral deschis
b. Tratamentul consta in explorare chirurgicala
c. Nu este insotita de edem cerebral
d. Reprezinta o leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a substantei cerebrale
e. Afazia poate fi un simptom

1
 8. Dintre traumatismele vertebro-medulare fac parte:
a. Luxatii ale corpilor vertebrali
b. Fracturi ale apofizelor vertebrale
c. Sectiune partiala a maduvei spinarii
d. Edem cerebral
e. Fractura de stern

9. Urmatoarele informatii despre insuficienta respiratorie prin instabilitate toracica sunt false:
a. Imobilizarea fracturilor costale se efectueaza cu bandaje toracice circulare
b. Printre cauze se numara voletul costal
c. Se insoteste de durere, tahipnee, cianoza
d. „Respiratia paradoxala” este provocata de un traumatism vertebral
e. „Respiratia paradoxala” este provocata de voletul costal

10. Urmatoarele afirmatii despre pneumotoraxul compresiv sunt adevarate:

a. Nu determina deplasarea inimii si a vaselor mari toracice
b. Este cauzat de rupturi de trahee sau bronhii
c. Se poate insoti de emfizem cutanat
d. Primul ajutor consta in introducerea unui ac in pericard
e. Primul ajutor consta in introducerea unui ac in pleura

11. Urmatoarele reprezinta diagnostice de prezumtie in fracturile de bazin:

a. Dureri la apasarea marelui trohanter
b. Impotenta functionala relativa a membrelor superioare
c. Largirea bazinului in fracturile coccisului
d. Durere la mobilizarea coapselor
e. Contractura muschilor abdominali

Cursul 2: pregatirea preoperatorie.

1. Pregatirea preoperatorie presupune urmatoarele:
a. Pregatirea pacientului pentru explorari radiologice
b. Pregatirea fizica si psihica a pacientului
c. Bilanzul paraclinic
d. Pregatirea pentru operatie
e. Transportul pacientului de la sala de operatie inapoi la salon

2. Pregatirea preoperatorie adecvata are ca scop urmatoarele:

a. Prevenirea infectiilor postoperatorii
b. Depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate
c. Depistarea si semnalarea posibilelor alergii
d. Cresterea posibilitatilor de contaminare a pielii prin utilizarea solutiilor antiseptice
e. Depistarea si semnalarea unor paraziti externi

3. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in legatura cu comportamentul si atitudinea asistentei:

a. Asistenta medicala nu va oferi pacientilor nici un fel de explicatii
b. Va incerca sa inlature starea de anxietate a pacientilor
c. Ii va ajuta pe bolnavi sa isi exprime gandurile, grijile, teama
d. Nu va asigura pacientii ca vor fi ajutati pe perioada spitalizarii
e. Asistenta ii va insufla pacientului incredere in echipa operatorie

4. Increderea pacientului va scadea daca asistenta medicala:

a. Este insensibila

2
 b. Aspectul exterior arata sobrietate si demnitate
c. Nu va folosi un limbaj adecvat, pe intelesul celui cu care sta de vorba
d. Va dovedi rabdare si pricepere in conducerea discutiei de inceput
e. Daca va arata empatie si intelegere

5. Din cadrul bilantului clinic preoperator fac parte:

a. Bilantul clinic general
b. Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative
c. Culegerea de date privind antecedentele pacientului
d. Explorarea functiei renale
e. Examenul clinic pe aparate

6. In cadrul bilantului clinic general, urmatoarele afirmatii sunt corecte:

a. Asistenta medicala va nota din cand in cand in foaia de observatie starea generala a pacientului si
evolutia bolii acestuia
b. Va urmari atent si sistematic necesitatile pacientului
c. Va culege date din diverse surse: foaia de observatie, foaia de temperatura, familia
pacientului
d. Principala sursa de informatie despre pacient a asistentei este reprezentata de membrii echipei de
ingrijire
e. Asistenta medicala ia cunostinta de situatia globala a pacientului si va remarca detaliile
importante

7. Urmatoarele afirmatii despre bilantul paraclinic sunt false:

a. Completeaza examenul clinic
b. Nu permite aprecierea exacta a starii viitorului operat
c. Rezultatul examenelor paraclinice nu depind de profesionalismul si corectitudinea cu care
asistentele medicale au facut recoltarea produselor biologice si patologice sau au pregatit
bolnavul pentru investigatie
d. Cuprinde: examene de rutina, examene complete, examene speciale
e. Permite aprecierea exacta a starii viitorului operat

8. In ziua precedenta unei interventii chirurgicale:

a. Pacientul va fi supus unor exercitii fizice intense
b. Pacientul va primi un meniu alimentar complet, greu digerabil
c. Pacientul va primi un regim alimentar usor digerabil
d. Consumul de lichide este important pentru mentinerea tensiunii arteriale si diminuarea
setei postoperatorii
e. Se va efectua spalatura gastrica in interventii laborioase pe stomac

9. In seara zilei precedente unei interventii chirurgicale:

a. Se va efectua baie generala, inclusiv spalarea parului
b. Dupa toaleta generala se va efectua clisma evacuatoare
c. Este permisa alimentatia lejera (supa de legume, bauturi dulci)
d. Nu este necesara toaleta buco-dentara si a nasului
e. Se va verifica regiunea inghinala, ombilicul, axilele, unghiile

10. In ziua interventiei chirurgicale:

a. Este permis micul dejun
b. Se indeparteaza bijuteriile si proteza dentara mobila
c. Foaia de observatie, analizele si radiografiile vor ramane in salon
d. Transportul pacientului in sala de operatie se face numai insotit de asistenta medicala care
are obligatia sa predea pacientul asistentei de anestezie

3
 e. Se imbraca pacientul cu haine groase pentru protectie termica

11. Pregatirea pacientului in urgente chirurgicale:

a. Pregatirea pacientului se face dupa pregatirea salii si a chirurgilor
b. Spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu risc
c. Eventualele plagi prezente se vor ingriji si pansa ulterior, la salon
d. Indepartarea pilozitatii se face cu atentie pentru a nu produce escoriatii
e. Pregatirea pacientului se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor

Cursul 3: supravegherea postoperatorie si ingrijirile pacientilor operati

1. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. Supravegherea postoperatorie incepe din momentul terminarii interventiei chirurgicale,
inainte ca pacientul sa fie transportat in camera
b. Pacientul operat va fi transportat la salon in decubit ventral
c. Pe perioada transportului, pacientul operat va fi instalat comod in pat si va fi acoperit
d. Asistenta medicala va urmari: aspectul fetei, respiratia, pulsul, perfuzia
e. Supravegherea postoperatorie incepe o data cu instalarea pacientului operat in camera

2. Pozitia pacientului operat in pat:

a. Transferul pe pat va fi efectuat de catre 1 persoana, cu stimularea operatului pentru o trezire mai
rapida
b. Cea mai frecventa pozitie este in decubit dorsal cu capul intr-o parte pana la recapatarea
cunostintei
c. In multe cazuri se foloseste si pozitia de decubit lateral drept si stang, care se va schimba la
fiecare 5 minute
d. Pozitia FOWLER (genunchii flectati cu un sul sub ei) se foloseste in caz de pacient obez, la
cardiaci, operatii la san, torace
e. Transferul pe pat va fi efectuat de catre 3 persoane, cu miscari sincrone, pentru a evita
bruscarea operatului

3. Urmatoarele date clinice ofera asistentei medicale informatii despre starea pacientului operat:
a. Starea mucoaselor ofera informatii despre starea de hidratare a pacientului
b. Toropeala sau agitatia extrema pot fi semnele unei complicatii chirurgicale
c. Tensiune arteriala si pulsul pacientului se vor masura o data la 2 zile
d. Temperatura se va masura o data pe ora pana in ziua a doua postoperatorie
e. Coloratia pielii si a unghiilor nu ofera informatii despre aparitia cianozei

4. Urmatoarele afirmatii sunt false:

a. Diureza se va relua complet in aproximativ 7 zile de la operatie
b. Daca emisia de urina lipseste, se practica sondajul vezical
c. In caz de varsaturi nu este obligatoriu sa se noteze cantitatea, aspectul si caracterul
(bilioasa, alimentara, sanguinolenta)
d. In cazul pierderilor prin drenaj se va nota aspectul si cantitatea pentru fiecare dren in parte
e. Nu se va masura cantitatea de urina emisa de pacient

5. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:

a. Datele clinice si biologice vor fi consemnate in foaia de temperatura (de supraveghere) sau
in foaia de reanimare
b. Asistenta medicala are obligatia de a completa la timp si corect aceste foi
c. Foaia de temperatura se va completa doar in cazul unei interventii chirurgicale de mare amploare
d. In foaia de temperatura se vor nota: temperatura, pulsul, TA, diureza, scaunul, ziua
operatiei, medicamentele administrate, ingrijirile pre- si postoperatorii
e. Nu intra in atributia asistentei medicale completarea foii de temperatura

4
6. Foaia de reanimare:
a. Este completata in serviciul de terapie intensiva
b. Este o foaie de supraveghere separata, care nu completeaza datele din foaia de temperatura
c. Se va nota cantitatea de lichide pierdute de bolnav, reprezentata de volumul diurezei,
volumul aspiratiilor gastro-duodenale si al varsaturilor, diaree, transpiratie
d. Pierderile prin dren si fistule nu vor fi calculate la „iesiri” in bilantul lichidian
e. Se va nota cantitatea de lichide primite de bolnav

7. Bilantul hidric:
a. Reprezinta raportul dintre ingestie si excretie („intrari” si „iesiri”)
b. In caz ideal bilantul hidric va fi in plus
c. Perfuziile cu plasma, masa eritrocitara sau sange integral nu vor fi calculate la “intrari” in
bilantul lichidian deoarece au rol in refacerea masei sanguine si nu reprezinta un aport
hidric
d. Pierderile prin dren si fistule si varsaturile nu vor fi calculate la „iesiri” in bilantul lichidian
e. Bilantul hidric se va calcula 1 data pe saptamana

8. Lupta impotriva complicatiilor pulmonare in cazul pacientilor operati presupune urmatoarele

masuri:
a. Efectuare exercitii respiratorii 1 data pe saptamana
b. Provocarea tusei prin “tapping” si obligarea pacientului sa scuipe
c. Administrare aerosoli cu produse fluidizante ale secretiilor bronsice
d. Dezinfectie nazo-faringiana
e. Evitarea frigului, in special in timpul noptii

9. Lupta impotriva stazei venoase in cazul pacientilor operati presupune urmatoarele masuri:
a. Miscari active si contractii musculare statice ale membrelor inferioare cu repetare de mai
multe ori pe zi
b. Miscarile de pedalare in pat sunt contraindicate
c. Ridicarea precoce din pat reprezinta metoda cea mai eficienta pentru prevenirea
complicatiilor venoase
d. Ridicarea precoce din pat favorizeaza respiratia si ventilatia pulmonara
e. Mobilizarea precoce influenteaza in mod negativ psihicul pacientului

10. Masuri necesare pentru prevenirea leziunilor de decubit in cazul pacientilor operati:
a. Mentinerea curata si fara cute a lenjeriei de corp si de pat
b. Pielea se va mentine umeda, in special in regiunea sacro-coccigiana
c. Schimbarea pozitiei pacientului o data la 2 ore
d. Folosirea saltelelor antiescara este contraindicata
e. Masajul regiunilor expuse escarelor

11. Rolul asistentei medicale in perioada postoperatorie:

a. Asistenta medicala din tura de dimineata va lasa echipelor urmatoare materialele necesare
pentru ingrijiri prevazute si neprevazute
b. Asistenta medicala din tura de dimineata va transmite doar verbal planul de ingrijiri al pacientilor
c. Asistenta medicala va executa cu strictete si punctualitate toate indicatiile chirurgului
d. In timpul vizitei asistenta medicala va avea asupra ei caietul de rapoarte din ziua
precedenta si rezultatele examinarilor
e. Asistentele medicale din tura de noapte nu vor administra pacientilor sedative fara motiv,
pentru a avea “liniste si pace”

5
Cursul 4: Ingrijirea pacientilor imobilizati la pat
1. Urmatoarele afirmatii despre escare sunt adevarate:
a. Reprezinta leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua planuri dure
b. Aparitia lor este determinata de cauze generale si cauze locale
c. In evitarea cauzelor generale intervine asistenta medicala
d. Dintre cauzele favorizante fac parte mentinerea indelungata in aceeasi pozitie si o igiena
defectuoasa
e. Bolnavii adinamici cu ateroscleroza au risc foarte mic de aparitie a escarelor

2. Regiuni expuse aparitiei escarelor la pacientii aflati in decubit dorsal:

a. Regiunea sacro-coccigiana
b. Tample
c. Umar
d. Calcaie
e. Regiunea occipitala

3. Riscurile aparitiei escarelor sunt determinate de :

a. Starea generala
b. Starea nutritionala
c. Starea psihica
d. Starea pielii
e. Capacitatea de mobilizare

4. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. Sistemul de evaluare a riscului la escare nu evalueaza prezenta incontinentei
b. Sistemul de evaluare a riscului la escare se noteaza cu puncte de la 0 la 3
c. Un punctaj intre 13-18 puncte inseamna existenta unui risc mic de a dezvolta escare
d. Un punctaj intre 13-18 puncte inseamna existenta unui risc foarte mare de a dezvolta
escare
e. Pacientii care prezinta incontinenta de urina si fecale vor fi notati cu 3 puncte in sistemul
de evaluare a riscului la escare

5. Urmatoarele afirmatii despre scara lui Norton sunt adevarate:

a. Se foloseste pentru evaluarea riscului de a dezvolta escare
b. Aceasta scara este influentata de 4 factori: conditia fizica, activitatea, mobilitatea, incontinenta
c. Aceasta scara este influentata de 5 factori: conditia fizica, sanatatea mintala, activitatea,
mobilitatea, incontinenta
d. Se acorda 4 puncte pentru risc mic si 1 punct pentru risc ridicat
e. Acumularea intre 20-25 puncte reprezinta un risc mare de aparitie a escarelor

6. Urmatoarele afirmatii despre escarele de decubit stadiul I sunt false:

a. Pot sa apara si dupa 2 ore de imobilitate
b. Zonele cu risc ridicat sunt reprezentate de tample si calcaie
c. Primele simptome sunt reprezentate de necrozarea pielii
d. Tratamentul consta in reducerea presiunii pe zona respectiva
e. Bine ingrijite, aceste leziuni se pot vindeca in 24 ore

7. Urmatoarele afirmatii despre escarele de decubit stadiul II sunt adevarate:

a. Pacientii resimt usturime in zona escarei
b. Se manifesta sub forma de flictene
c. Dupa curatare, rana se va proteja cu un pansament steril
d. Pansamentele se vor schimba de 2 ori pe ora
e. Rana se va curata si monitoriza 1 data/saptamana

6
 8. Urmatoarele afirmatii despre escarele de decubit stadiul III sunt adevarate:
a. Subiectiv pacientii resimt durere in zona escarei
b. Pielea prezinta ulceratie care se poate extinde in profunzime pana la os
c. Nu este indicata folosirea unei saltele sau perne antiescara deoarece nu este nevoie sa se scada
presiunea pe zona respectiva
d. Se recomanda schimbarea pansamentului atunci cand se umezeste
e. Tratamentul consta in curatarea ranii de tesutul necrozat,spalarea cu solutii antiseptice si
pansament

9. Urmatoarele masuri reprezinta mijloace de prevenire a escarelor de decubit:

a. Schimbarea pozitiei pacientului la 2-3 ore
b. Ungerea regiunilor expuse umezelii
c. Prezenta cutelor pe lenjeria de pat
d. Folosirea saltelelor speciale antiescare
e. Hidratarea pacientului cu maxim 1L lichide/zi

10. Favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate se poate efectua prin masaj. Urmatoarele afirmatii
sunt corecte:
a. Masajul nu inlatura durerea si anxietatea
b. Prin masaj se indeparteaza celulele descuamate si se destupa glandele sebacee
c. Masajul are rolul de e rehidrata pielea
d. Se efectueaza in momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse
e. Se poate efectua si bolnavilor cu infectii ale pielii sau cei care prezinta septicemie

11. Urmatoarele afirmatii despre ingrijirea bolnavilor imobilizati la pat sunt corecte:
a. Trebuie create conditii optime de confort
b. Se va acorda o grija deosebita igienei generale si corporale
c. Orarul meselor nu trebuie respectat deoarece pacientii se alimenteaza in pat
d. Se urmaresc si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative
e. Se acorda atentie sporita prevenirii pneumoniilor, trombozelor, stomatitelor, anchilozelor

Cursul 5: afectiuni ale aparatului locomotor

1. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. Sistemul muscular cuprinde doar muschi scheletici (striati)
b. Sistemul osos sustine greutatea diferitelor parti ale organismului
c. Muschii viscerali mentin pozitia verticala a corpului
d. Prin contractia lor, muschii viscerali asigura indeplinirea functiilor organelor respective
e. Sistemul osos reprezinta un depozit de calciu

2. Urmatoarele afirmatii despre prevenirea afectiunilor locomotorii sunt corecte:

a. Pozitionare corecta in timpul unor activitati
b. Evitarea sedentarismului nu reprezinta o masura preventiva in aparitia afectiunilor locomotorii
c. Alimentatie hipercalorica si hiperproteica
d. Evitarea frigului si a traumatismelor
e. Mers prelungit pe teren accidentat

3. Evaluarea morfo-functionala a aparatului locomotor se face urmarind urmatoarele:

a. Evaluarea pozitiei corpului si a membrelor
b. Evaluarea diurezei si a tranzitului intestinal
c. Evaluarea gradului de independenta in efectuarea activitatilor zilnice
d. Evaluarea tolerantei la efort
e. Evaluarea faciesului, a tegumentelor si a starii de hidratare

7
4. Urmatoarele afirmatii despre circumstantele de aparitie a afectiunilor aparatului locomotor sunt false:
a. In menopauza riscul de aparitie a osteoporozei este foarte ridicat
b. Tuberculoza osoasa poate fi determinata de infectia cu Stafilococul Auriu
c. Infectiile amigdaliene nu sunt o cauza de aparitie a afectiunilor reumatismale
d. Furunculii pot reprezenta locul de plecare a infectiei sistemului osos (osteomielita)
e. Luxatiile sau entorsele pot fi produse de afectiuni metabolice

5. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:

a. Osteopatia deformanta afecteaza mai frecvent femeile
b. Frigul accentueaza durerile articulare si musculare
c. In perioada de menopauza sunt mai frecvente afectiunile cu caracter degenerativ
d. Epicondilita apare frecvent la jucatorii de fotbal
e. Tenosinovitele apar frecvent la pianisti

6. Urmatoarele semne si simptome pot aparea in afectiuni ale aparatului locomotor:

a. In caz de ruptura musculara durerea este intensa si apare brusc
b. Durerile si deformarile osoase nu sunt semne de osteoporoza
c. In caz de tuberculoza osoasa, simptomele apar insidios cu inapetenta, subfebrilitate,
transpiratii nocturne
d. Durerea la nivelul articulatiei, febra ridicata, frison, puls accelerat pot fi semnele unei
osteomielite
e. In epicondilita durerea este localizata, de obicei la nivelul gleznei

7. In ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale aparatului locomotor se urmaresc urmatoarele obiective:

a. Mentinerea tonusului muscular
b. Cresterea tolerantei la efort
c. Minimalizarea efectelor imobilizarii
d. Reeducare posturala
e. Exercitii fizice intensive si de durata de 3 ori/zi

8. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul pacientilor imobilizati in aparat gipsat:

a. Asistenta medicala va urmari miscarile si segmentele distale
b. Asistenta medicala va observa culoarea tegumentelor din jurul aparatului gipsat
c. Obiectele de stricta necesitate se vor aseza departe de pacient pentru a nu-l incomoda
d. Un miros fetid emanat de la nivelul aparatului gipsat poate insemna prezenta unei infectii
e. Se va face educatia pacientului legat de mijloacele auxiliare pentru deplasare si necesitatea
respectarii indicatiilor medicului

9. In cazul pacientilor cu afectiuni ale aparatului locomotor, asistenta medicala va face educarea
pacientilor in functie de patologie. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. Pacientii cu amputatie vor fi invatati despre modul de pansare al bontului
b. In cazul pacientilor cu extensii si tractiune, asistenta medicala va explica pozitionarea
corecta a corpului in timpul tractiunii
c. Pacientii cu osteoporoza vor fi invatati ca mersul pe jos si o alimentatie echilibrata bogata in
calciu nu vor aduce nici un beneficiu si nu sunt indicate
d. Pacientii cu osteopatie deformanta trebuie sa fie precauti in timpul miscarii pentru evitarea
fracturilor
e. Pacientii cu tendinita vor evita activitatile care cauzeaza exacerbarea procesului inflamator timp
de 12 saptamani

10. Urmatoarele afirmatii despre pacientii cu osteoporoza sunt corecte:

a. La femei osteoporoza apare mai frecvent in perioada de menopauza
b. Pacientii vor fi invatati sa faca zilnic miscare (mers pe jos)

8
 c. Se recomanda ca pacientii sa doarma pe un plan moale, cu perne mari sub cap
d. Se recomanda ca pacientii sa doarma pe un plan dur, cu o perna subtire sub cap
e. Este recomandata o dieta bogata in calciu

11. Pacientii cu amputatie au nevoie de nursing special. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. Pacientului si familiei li sa ve acorda suport psihic
b. Pacientul nu va fi incurajat sa isi priveasca bontul
c. Pacientii trebuie informati despre posibilitatea protezarii
d. Prevenirea contracturilor prin pozitionarea corecta a segmentului
e. Pacientul va fi incurajat sa isi priveasca bontul

Cursul 6: pacientii geriatrici

1. Rolul evaluarii functionale a varstnicului consta in:
a. Evalueaza nivelului starii de bine al persoanei varstnice
b. Evalueaza acuitatea vizuala a persoanei varstnice
c. Identifica nevoile personale si punctele slabe in ingrijirea personala
d. Evalueaza starea de sanatate cardiaca a varstnicului
e. Identifica si suplineste nevoile varstnicului cu serviciile potrivite

2. Urmatoarele afirmatii despre Indexul Katz de evaluare a persoanelor varstnice sunt corecte:
a. Evalueaza capacitatea de a realiza activitatile de ingrijire personala mai complexe
b. Priveste activitatile traiului de zi cu zi
c. Evalueaza abilitatile de a realiza 6 activitati zilnice de ingrijire personala
d. Evalueaza urmatoarele 6 activitati zilnice: capacitatea de a gestiona resurse financiare,
imbaiere, imbracare, asigurarea igienei, transferul, hranirea
e. Evalueaza urmatoarele 6 activitati zilnice: imbaiere, imbracare, asigurarea igienei,
transferul, controlul sfincterelor, hranirea

3. Urmatoarele afirmatii despre Scala Lawton de evaluare a persoanelor varstnice sunt corecte:
a. Evalueaza capacitatea de a realiza activitatile de ingrijire personala mai complexe
b. Priveste activitatile traiului de zi cu zi
c. Se refera la activitati necesare pentru a sustine traiul autonom
d. Activitatile sunt cotate de la 1 la 3, incepand cu autonomia → nevoia de un oarecare
sprijin → incapacitate totala
e. Nu evalueaza capacitatea de a folosi telefonul, de a gati sau de a face cumparaturi

4. Urmatoarele functii de autoingrijire sunt evaluate de Scala si Indexul Barthel de evaluare

functionala a persoanelor varstnice:
a. Efectuarea igienei personale
b. Deplasarea pana si de la toaleta
c. Imbaierea
d. Deplasarea pe suprafete inclinate cu multe denivelari
e. Mentinerea continentei intestinale, controlarea vezicii urinare

5. Scala de Resurse Sociale OARS:

a. Instrument de evaluare a persoanelor varstnice dezvoltat la Universitatea Duke in anul
1978
b. Evalueaza activitati ale traiului de zi cu zi (mobilitatea, imbracarea, igiena personala,
hranirea, mersul la toaleta si factori legati de incontinenta)
c. Evalueaza nivelul functionarii varstnicului in urmatoarele 5 domenii: resurse sociale,
resurse economice, sanatate fizica, sanatate psihica,activitati ale traiului de zi cu zi
d. Cu cat scorul acumulat este mai mic, cu atat mai mare este nivelul deficientei
e. Fiecare domeniu este notat de la 1 la 3

9
6. Urmatoarele afirmatii despre evaluarea functionala a varstnicului sunt false:
a. Evaluarea trebuie facuta cat mai repede din momentul internarii
b. Evaluarea va fi revizuita si actualizata de fiecare data cand o modificare importanta apare in
starea fizica si mentala a pacientului
c. Imbatranirea normala, mai mult decat boala, este responsabila pentru scaderea
capacitatii functionale a organelor
d. Declinul functional inseamna ca persoanele in varsta se adapteaza mai usor la variatiile
factorilor de mediu
e. Persoanele varstnice au o predispozitie mai mare la reactii adverse ale medicamentelor

7. Anamneza varstnicului presupune cateva particularitati si anume:

a. Datele furnizate de varstnic nu sunt intotdeauna relevante si suficiente de aceea este
necesra orientarea spre families au persoana care ingrijeste varstnicul
b. Observarea mersului varstnicului nu este importanta
c. Anamneza va fi efectuata in graba pentru a nu obosi varstnicul
d. Varstnicului trebuie sa i se vorbeasca mai incet pentru a nu-l speria
e. Din cauza hipoacuziei de tip central (aude dar nu intelege) i se va vorbi varstnicului mai
tare si mai rar

8. Urmatoarele afirmatii despre caderile in cazul persoanelor varstnice sunt corecte:

a. Caderile sunt foarte rare la varstnici, si afecteaza in general barbatii
b. Caderile reprezinta o problema majora pentru varstnici, mai ales la femei
c. Obstacolele din mediul inconjurator nu reprezinta o cauza a caderilor
d. Vulnerabilitatea la cadere creste in caz de afectiuni neuro-musculare
e. Dementa este un factor de risc pentru cadere in randul persoanelor varstnice

9. Pentru prevenirea caderilor in randul persoanelor varstnice se pot lua urmatoarele masuri:
a. Indepartarea obiectelor marunte de exemplu incaltamintea, de pe podele
b. Folosire de ceara antiderapanta pe podele
c. Iluminare slaba a holurilor si a incaperilor pentru a nu afecta vederea
d. Bare de sprijin pentru cada, dus si toaleta
e. Utilizare de incaltaminte cu tocuri joase si talpi nealunecoase

10. In cazul varstnicilor cu dementa, urmatoarele masuri pot fi luate pentru a scadea riscul caderilor:
a. Evitarea sedativelor
b. Folosirea sedativelor zilnic
c. Exercitii si deplasari supravegheate
d. Evaluarea sigurantei in mediul casnic
e. Indepartarea obstacolelor de la nivelul podelelor

11. Prevenirea riscului de cadere datorat hipotensiunii posturale presupune urmatoarele:

a. Rehidratare
b. Purtare de ciorapi elastici cu presiune reglabila
c. Cresterea dozelor medicatiei hipotensoare
d. Evaluarea medicatiei primite
e. Efectuare de exercitii de dorso-flexie

12. Prevenirea riscului de cadere in caz de afectiuni musculo-scheletale presupune urmatoarele

masuri:
a. Evaluarea integritatii si functionalitatii aparatului locomotor
b. Identificarea afectiunilor piciorului care predispun la instabilitate: calusuri, deformari,
edeme
c. Antrenamentul echilibrului si al mersului

10
 d. Ingrijirea unghiilor
e. Evaluarea sigurantei in mediul casnic

13. Urmatoarele afirmatii despre Sindromul de imobilizare al varstnicului sunt corecte:

a. Reprezinta un sindrom specific geriatric care aduce o conditionare etiologica complexa
si implicatii medicale si economice importante
b. Reprezinta un sindrom specific geriatric care aduce o conditionare etiologica complexa dar
fara implicatii medicale si economice importante
c. Varsta inaintata reprezinta un factor favorizant de aparitie
d. Persoanele anxioase, depresive au un risc scazut de aparitie
e. Persoanele predispuse la imbolnaviri psiho-somatice au un risc crescut de aparitie

14. Urmatorii sunt factori determinanti de aparitie a Sindromului de imobilizare al varstnicului:

a. Afectiuni grave care impun imobilizari de lunga durata
b. Stari de depresie cu apatie-abulie, negativism
c. Hipertensiunea arteriala
d. Glaucomul
e. Vertijul benign

15. In evolutia sindromului de imobilizare al varstnicului pot aparea urmatoarele simptome:

a. Simptome psihice ca: anxietate, depresia, dezorientare, negativism, plans, insomnie
b. Simptomele psihice sunt cele mai frecvente simptome
c. Diaree
d. Infectii urinare si pulmonare
e. Hipertensiune arteriala

Cursul 7: Participarea asistentului medical alaturi de medic la efectuarea punctiilor si manevrelor

chirurgicale
1. Urmatoarele afirmatii despre punctii sunt corecte:
a. Se efectueaza atat de medic cat si de catre asistentul medical
b. Reprezinta patrunderea cu ajutorul unui ac sau trocar intr-o cavitate naturala sau
patologica ori intr-un organ parenchimatos cu scop explorator sau terapeutic
c. Au ca scop precizarea existentei, naturii, aspectului si compozitiei lichidului dintr-o cavitate
d. Cu ajutorul unei punctii nu se pot preleva fragmente de tesut pentru examen histopatologic
e. Au ca scop evacuarea lichidului patologic dintr-o cavitate

2. In cazul efectuarii unei punctii, asistentul medical are urmatoarele responsabilitati:

a. Pregateste materialele pentru punctie
b. Participa la pregatirea pacientului
c. Asigura pozitia pacientului si supravegheaza functiile vitale
d. Asigura ingrijirea pacientului dupa punctie
e. Nu noteaza nicio informatie despre punctie si ingriirile acordate in foaia de observatie

3. Urmatoarele reprezinta indicatii pentru efectuarea unei punctii pleurale (toracocenteza):

a. Pneumonia necomplicata
b. Tusea seaca
c. Evacuarea lichidului pleural in caz de plaurezie masiva
d. Prelevarea si analiza lichidului pleural
e. Administrare de medicamente la nivelul spatiului pleural

4. Urmatoarele incidente si accidente pot aparea in cursul efectuarii punctiei pleurale:

a. Hematemeza
b. Durere precordiala cu iradiere in umarul stang

11
 c. Acces de tuse datorat iritatiei pleurale
d. Edem pulmonar acut datorita evacuarii prea rapide a lichidului pleural
e. Pneumotorax

5. Urmatoarele afirmatii despre pregatirea pacientului pentru toracocenteza sunt corecte:

a. Pacientul se pozitioneaza in decubit lateral pe partea sanatoasa, sau in pozitie sezand, pe
marginea patului
b. Nu este necesara explicarea procedurii si obtinerea consimtamantului informat
c. Se efectueaza anestezia locala dupa dezinfectia locului punctiei
d. Punctia se efectueaza in spatiul 7-8 intercostal pe linia axilara posterioara
e. Punctia se efectueaza in spatiul 4-5 intercostal pe linia axilara anterioara

6. Montarea unui drenaj pleural se indica in caz de:

a. Pneumonie
b. Pneumotorax spontan
c. Pneumotorax iatrogen
d. Empiem pleural
e. Pleurezie in cantitate foarte mica

7. Urmatoarele materiale trebuie pregatite de asistentul medical in cazul montarii unui drenaj pleural:
a. Seringi de 2 ml
b. Fiole cu anestezic local
c. Dren pleural
d. Comprese sterile
e. Monitor cardiac

8. Pregatirea pacientului si a materialelor in vederea montarii drenajului pleural, afirmatii corecte:

a. Cea mai utilizata pozitie este in decubit dorsal cu antebratul de partea drenajului plasat
sub cap
b. Cea mai utilizata este pozitia sezand la marginea patului cu spatele incovoiat si antebratele
sprijinite in fata pe o masa
c. Nu este necesara spalarea chirurgicala a mainilor de catre medic
d. Asistentul medical va ajuta medicul sa imbrace halat steril si manusi sterile
e. Drenajul pleural se va monta in spatiul intercostal 5-6 pe linia axilara anterioara

9. Ingrijirea pacientului dupa montarea drenajului pleural presupune urmatoarele masuri:

a. Se supravegheaza drenul sa nu fie cudat, incolacit sau debransat
b. Se va verifica presiunea de aspiratie
c. Se va observa lichidul aspirat
d. Se efectueaza o radiografie pulmonara dupa 36 ore de la montarea drenajului
e. Se monitorizeaza functiile vitale ale pacientului

10. Urmatoarele afirmatii despre punctia peritoneala sunt corecte:

a. Reprezinta patrunderea in cavitatea peritoneala cu ajutorul unui ac sau trocar, prin
traversarea peretelui abdominal
b. Nu se efectueaza in scop explorator ci doar terapeutic
c. Este indicata in caz de ascita masiva
d. Prin intermediul punctiei peritoneale se poate efectua diagnosticarea cito-bacteriologica a
ascitei
e. Se masoara circumferinta taliei si se cantareste pacientul inainte si dupa efectuarea
punctiei peritoneale

12
GRILE Uro

1. Colica renala:
a. durere violenta, cu caracter colicativ
b. iradiaza pe traiectul ureterului
c. poate asocia greturi si varsaturi
d. poate asocia hematurie
e. este intotdeauna asociata cu febra

2. Diagnosticul diferential al colicii renale se face cu:

a. colica biliara
b. lombosciatica
c. apendicita acuta
d. fracturile de coapsa
e. emfizemul subcutanat

3. Durerea hipogastrica poate aparea in:

a. cistita acuta
b. retentie acuta de urina (glob vezical)
c. tumori vezicale voluminoase
d. pleurezie
e. ulcer gastric

4. Care dintre urmatoarele sunt efecte ale obstructiei prostatice

a. diverticuli sigmoidieni
b. diverticuli vezicali
c. retentie acuta de urina
d. calculi vezicali
e. infectii de tract respirator recidivate

5. Ce tratament poate fi administrat in cadrul adenomului de prostata (hiperplaziebenigna de prostata)

a. tratament medicamentos
b. tratament chirurgical clasic-adenomectomie
c. tratament minim invaziv
d. adenomul de prostata nu necesita tratament indiferent de severitatea simptomelor
e. tratamentul medicamentos nu se mai foloseste in prezent

6. Tratamentul medicamentos al adenomului de prostata cuprinde

a. fitoterapia
b. alfablocante
c. inhibitori de 5 alfa reductaza
d. tratament combinate- alfablocant+inhibitor de 5 alfa reductaza
e. rezectia transureterala a prostatei

7. Care sunt indicatii de tratament chirurgical al adenomului de prostata

a. retentia acuta de urina
b. litiaza vezicala secundara HBP
c. preferinta pacientului
d. starea generala alterata a pacientului
e. diverticuloza sigmoidiana

8. Rezectia transureterala a prostatei

a. se utilizeaza rezectoscopul

13
 b. la ora actuala cea mai utilizata procedura chirurgicala pentru adenomul de prostata
c. este o tehnica fara aplicabilitate actuala
d. se practica intr-un orificiu artificial
e. se utilizeaza instrumentar pentru chirurgia deschisa-bisturiu, pense, departatoare

9. Complicatii tardive ale chirurgiei adenomului de prosatata

a. disfunctia erectila
b. libido exagerat
c. ejacularea retrograda
d. hemoragia postoperatorie imediata
e. epistaxis

10. In functie de compozitia calculului, acestia pot fi

a. calici
b. non-calici
c. nu se pot clasifica in functie de compozitie
d. compozitia nu este importanta
e. din acid aritocholic

11. Incidenta maxima a cancerului de prostata este

a. intre 10-15 ani
b. intre 60-80 ani
c. nu are o incidenta maxima
d. 50-55 ani
e. 20-40 ani

12. Cancerul de prostata prezinta urmatoarele manifestari

a. jet urinar slab
b. astenie
c. dureri osoase
d. disurie
e. niciun raspuns nu este corect

13. Pentru depistarea cancerului de prostata se efectueaza urmatoarele investigatii

a. dozare PSA seric
b. dozare CA19-9
c. dozare CEA
d. ecografie transrectala
e. RMN multiparametric de pelvis

14. In cadrul cancerului de prostata localizat, sunt disponibile urmatoarele modalitati terapeutice
a. ignorarea pacientului
b. prostatectomia radicala
c. radioterapia externa conformationala
d. brahiterapia
e. terapia hormonala

15. Care din urmatoarele, sunt variante corecte ale prostatectomiei radicale
a. laparoscopia
b. perineala
c. asistata robotic
d. retropubiana
e. transtoracica

14