PROIECT DE LECȚIE

Profesor: GEORGIANA MARCU

Data: 27.05.2021
Şcoala: Școala Gimnazială „Alexandru Piru”, Mărgineni, Structură Luncani
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Clasa: V+VI Luncani
Unitatea de învăţare: aV-a: Galeria eroilor
a VI-a: Unitatea 5. Fascinanta lume vie
Subiectul: a V-a: Substantivul. Consolidare
a VI-a: Adverbul-tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc). Gradele de comparație. Consolidare
Tipul lecţiei: V+VI: reactualizare, sistematizare a cunoştinţelor dobândite în anul anterior, însușire de noi cunoștințe
Strategia didactică: mixtă

Competenţe generale:
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral/scris
2. Dezvoltarea capacităţii de elaborare a unui mesaj oral/scris

Competențe specifice: (a V-a)

2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.3. Formularea unui răspuns personal și/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte de diferite tipuri, pe teme familiare
2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenției în timpul lecturii unor texte pe teme familiare
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau
pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene, scheme.
4.2. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare corectă a intențiilor comunicative
4.4. Respectarea normelor ortografice și ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale și sintactico-morfologice în interacțiunea verbală
4.5. Utilizarea competenței lingvistice în corelație cu gândirea logică/analogică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții
5.1. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi

Competențe specifice: (a VI-a)

2.3 respectarea normelor morfosintactice în propoziţii şi în fraze
2.2 valorificarea categoriilor morfologice învăţate, în contexte diferite
4.1. utilizarea structurilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române standard pentru înțelegerea și exprimarea corectă și precisă a intențiilor
comunicative
1
4.4. utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea corectitudinii comunicării, prin raportarea la normă

Clasa a V-a Clasa a VI-a

A. COGNITIVE - La sfârşitul lecţiei, elevii vor şti :
O.C.I. – de identificare;
NIVEL:
-minimal: O.C.I.1. să identifice substantivele;
-mediu: O.C.I.2. să identifice substantivele comune / proprii;
-maximal: O.C.I.3. să identifice genul și numărul substantivului;
A. COGNITIVE - La sfârşitul lecţiei, elevii vor şti :
O.C.I. – de identificare;
NIVEL:
-minimal: O.C.I.1. să identifice adverbele;
-mediu: O.C.I.2. să identifice felul adverbelor;
-maximal: O.C.I.3. să identifice gradele de comparație ale adverbului;

O.C.II.: de descriere / analiză; O.C.II.: de descriere / analiză;

NIVEL: NIVEL:
-minimal: O.C.II.1. să descrie substantivul (definiție); -minimal: O.C.II.1. să descrie adverbul;
-mediu: O.C.II.2. să descrie ce denumesc substantivele; -mediu: O.C.II.2. să descrie felul adverbelor;
-maximal: O.C.II 3. să descrie articolul ; -maximal: O.C.II 3. să descrie gradele de comparație ale adverbului;

O.C.III.: de creație; O.C.III.: de creație;

NIVEL: NIVEL:
-minimal: O.C.III.1. să găsească exemple proprii de substantive; -minimal: O.C.III.1. să găsească exemple proprii pentru categoriile de
-mediu: O.C.III.2. să elaboreze enunțuri care să cuprindă substantive; adverbe însușite;
-maximal: O.C.III.3. să elaboreze o compunere gramaticală în care să -mediu: O.C.III.2. să elaboreze enunțuri care să cuprindă adverbe;
utilizeze substantive; -maximal: O.C.III.3. să elaboreze o compunere gramaticală în care să
utilizeze adverbe;
B. MOTRICE – pe parcursul lecției, elevii vor deveni capabili:
OM1(+) : să-și coordoneze mișcările pentru a foileta în condiții de igienă B. MOTRICE – pe parcursul lecției, elevii vor deveni capabili:
și securitate a materialului; OM1(+) : să-și coordoneze mișcările pentru a foileta în condiții de igienă
OM2(-): să-și împiedice tendința de a practica mișcări inutile pe durata și securitate a materialului;
lecției; OM2(-): să-și împiedice tendința de a practica mișcări inutile pe durata
lecției;
C. AFECTIV-ATITUDINALE – de atenție;
Elevii : C. AFECTIV-ATITUDINALE – de atenție;
O.A.1. (+) : vor prețui adevărul științific; Elevii :
O.A.2. (-) : vor lua atitudine față de încălcarea normelor de exprimare O.A.1. (+) : vor prețui adevărul științific;
corectă. O.A.2. (-) : vor lua atitudine față de încălcarea normelor de exprimare
corectă.
RESURSE :
2
 A. Bibliografice :
Limba şi literatura română, manual pentru clasa a V-a;
B. Metodico- didactice:
Danilă, Ioan; Ţarălungă, Elena, „Lecţia în evenimente”, Bacău, Editura
„Egal”, 2002.
Gramatica limbii române pentru gimnaziu, coordonator: Gabriela Pană
Dindelegan, București, Editura „Univers Enciclopedic Gold”, 2019
Pamfil Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri
didactice deschise, Piteşti, ed. Paralela 45, 2006;
DOOM 2, ediția a II-a revăzută și adăugită, Academia Română, Institutul
de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, București, editura „Univers
Enciclopedic Gold”, 2010
C. Metodologice:
C.1. metode şi procedee: conversaţia, coli albe, creioane colorate,
exerciţiul, explicaţia, argumentarea, problematizarea, analiza gramaticală;
C.2. forme de organizare: individuală, frontală;
C.3. mijloace didactice: fişe de lucru, tabla, textul-suport (xerografiat),
planşa, laptopul, manualul, caietele de clasă;
D. Temporale: 100 min. (2 ore)
RESURSE :
A. Bibliografice :
Limba şi literatura română, manual pentru clasa a VI-a;
B. Metodico- didactice:
Danilă, Ioan; Ţarălungă, Elena, „Lecţia în evenimente”, Bacău, Editura
„Egal”, 2002.
Gramatica limbii române pentru gimnaziu, coordonator: Gabriela Pană
Dindelegan, București, Editura „Univers Enciclopedic Gold”, 2019
Pamfil Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri
didactice deschise, Piteşti, ed. Paralela 45, 2006;
DOOM 2, ediția a II-a revăzută și adăugită, Academia Română, Institutul
de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, București, editura „Univers
Enciclopedic Gold”, 2010
C. Metodologice:
C.1. metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, argumentarea,
problematizarea, analiza gramaticală;
C.2. forme de organizare: individuală, frontală;
C.3. mijloace didactice: fişe de lucru, tabla, textul-suport (xerografiat),
planşa, laptopul, manualul, caietele de clasă;
D. Temporale: 100 min. (2 ore)

Nr. Ob. Etapele Activităţi de învăţare

Resurse Evaluare
crt. op. lecţiei a V-a a VI-a
1. Captarea atenţiei Elevii sunt rugați să deseneze pe o coală de Completează mesajul pe care i-l trimite Conversația,
2’ hârtie o casă care să aibă: pereți galbeni, două Alina prietenei sale, Mirela, așezând în locurile coli albe,
ferestre pătrate, o ușă mare cu două trepte la potrivite cuvintele: creioane
intrare, un acoperiș țuguiat și un horn înalt. Elevii  acasă colorate
vor expune desenele și vor indica substantivele  astăzi Bilețele cu
prin care au fost denumite elementele  repede texte
componente ale casei desenate. „Miru, vin ... la tine să te ajut la proiect. Ies
la școală, mănânc ... și pornesc spre tine. Crezi
că ajungi ... pe la două?”

Numește partea de vorbire de care depind

3

Momentul anterior va permite realizarea unei
legături între trăsăturile enunțate de elevi şi tema
propusă spre a fi studiată. Subiectul lecţiei va fi
Enunţarea temei
enunţat, atrăgându-se atenţia asupra complexităţii
2. şi a obiectivelor
sale şi asupra necesităţii unui efort crescut în
2’
vederea îndeplinirii obiectivelor. Acestea vor fi
afişate în ordinea stabilită în partea iniţială a
proiectului.
3. OC1 Actualizarea 1. Istoria cuvintelor (Anexa 1)
cunoştinţelor Substantivul „casă” înseamnă o clădire destinată
2’ locuirii de către om. Provine din limba latină, de
la casa, care însemna „colibă, bordei“, adică o
locuință sărăcăcioasă, spre deosebire de
substantivul villa, care denumea o locuință mare,
luxoasă. Construiește o propoziție în care acest
cuvânt să aibă sensul de „familie“.
1. Istoria cuvintelor. (Sugestii de răspuns)
Această casă nobiliară este destul de
cunoscută. – sensul de „familie“ Profesorul poate
completa şi cu alte sensuri ale cuvântului: •
gospodărie; • căsnicie. Se pot da şi sensuri
precum: • spațiul în care se găseşte ascensorul
(casa liftului); • spațiul dintr-o clădire care
adăposteşte o scară (casa scării); • produsul
specific unui local (specialitatea casei).
Se poate da şi un sens complet diferit de cel
legat de locuință: dulap de fier în care se țin banii
sau ghişeu unde se fac plățile. Cuvântul cu acest
sens vine din limba italiană, cassa, şi din limba
germană, Kasse. Există şi expresii care includ
substantivul casă: • a face casa – a număra banii
cuvintele introduse în textul Alinei.
Elevii vor identifica verbul ca parte de
vorbire, iar profesorul va ruga un elev să ofere
definiția adverbului.
Momentul anterior va permite realizarea unei
legături între trăsăturile enunțate de elevi şi tema
propusă spre a fi studiată. Subiectul lecţiei va fi
enunţat, atrăgându-se atenţia asupra
Expunerea
complexităţii sale şi asupra necesităţii unui efort
crescut în vederea îndeplinirii obiectivelor.
Acestea vor fi afişate în ordinea stabilită în
partea iniţială a proiectului.
Adverbul este partea de vorbire care Frontala
determină un verb și care arată circumstanțele Conversaţia şi
desfășurării acțiunii. Explicaţia individuală
(Anexa 1) Demonstrația
1. Privește imaginea alăturată și citește biletul Caietele de
pe care Alina i l-a lăsat mamei sale. Grupează clasă
cuvintele scrise colorat în biletul Alinei în
funcție de ce arată: locul, timpul și felul în
care se desfășoară acțiunea.
„Am mâncat și acum merg la Miruna. Vrea
să lucrăm împreună la proiectul pentru română.
Cel cu istoria scrisului, ți-am spus aseară! Stăm
afară, pe terasă la ea, și lucrăm liniștit. Sper să
nu ne rătăcim departe, prin Mesopotamia sau
Sumer.
Alina”
1.Răspunsuri așteptate:
 Adverbe de loc: afară, departe.
 Adverbe de timp: acum, aseară.
 Adverbe de mod: împreună, liniștit.
4
 încasați într-o zi; • a face casă bună cu cineva – a
trăi în bună înțelegere cu cineva; • a avea casa
casă şi masa masă – a duce o viață ordonată, fără
dificultăți.
2. După ce au lucrat, cele două fete au scris
concluziile proiectului. Citește cele două
încheieri ale fetelor.
2. Precizează ce denumesc substantivele din
propozițiile de mai jos. Acolo în Mesopotamia, a apărut scrisul.
a) Casa portocalie are ferestre, flori, perdele, Scribii se așezau jos, cu picioarele încrucișate, și
gard, copii. scriau pe plăcuțe de lut. Apoi, au scris pe
b) Vila are cuiburi de rândunele. papirus. Așa a început. Sub textele de pe
c) Pisica și bătrâna locuiesc împreună. papirusuri, ștrengărește, se ascund bine scrieri
d) Mă impresionează răutatea blocurilor peste scrieri. Ieri scriam doar pe hârtie, acum
certărețe. scriem și pe tabletă. Oare mâine omul va nota cu
e) Ninsoarea liniștită se așterne pe strada mea. degetul sau cu gândul pe undele hologramelor? Textul-suport
Conducerea Pretutindeni s-a răspândit scrisul și astfel s-a Conversaţia
f) Câinele își face plimbarea zilnică. Frontală,
procesului de răspândit informația. Nicăieri scrisul nu e absent. Explicaţia
OC1 prin
4. recapitulare și Exerciţiul
2. (Răspunsuri așteptate) Substantivul comun răspunsurile
sistematizare Expunerea
şi substantivul propriu – : a. casă – lucru; 3. Grupează cuvintele scrise colorat pe trei elevilor
Lectura
ferestre – lucruri; flori – plante; perdele – lucruri; coloane: adverbe de loc, adverbe de timp și
gard – lucru; copii – persoane; b. vila – lucru; adverbe de mod. Precizează verbele pe care le
cuiburi – lucruri; rândunele – păsări; c. pisica – determină adverbele selectate mai sus.
animal; bătrâna – persoană; d. răutatea – însuşire; 3. (răspunsuri așteptate)
blocuri – lucruri; e. ninsoarea – fenomen al  adverbe de loc: acolo, jos, pretutindeni,
naturii; strada – lucru; f. câinele – animal; nicăieri
plimbarea – acțiune. Profesorul completează  adverbe de timp: apoi, ieri, acum, mâine.
observațiile, arătând că aceste cuvinte denumesc  adverbe de mod: așa, ștrengărește, bine,
clase de obiecte, fiind substantive comune. astfel.
Verbe: a apărut, se așezau, au scris, a început, se
ascund, se ascund, scriam, scriem, va nota, (s)-a
răspândit, e.
OC1Conducerea 3. Completați cu substantive fișa următoare: REPERE TEORETICE (reactualizare): Explicaţia
5. procesului de străzi orașe țări prenume nume de sărbători După înțeles, adverbele sunt: Exerciţiul Frontală
OC2 recapitulare și animale  de loc (aici, deasupra, jos, sus) Conversaţia
5
  de timp (acum, astăzi, curând, mereu)
(Anexa 1 – fișă de lucru)  de mod (agale, alene, așa, bine).
După joc se conchide că substantivele Adverbul nu își schimbă forma în funcție de
proprii denumesc individualități. Se prezintă context.
scrierea acestor substantive.
4. Citește textele de mai jos și rezolvă apoi
4. Explică felul în care s-au format cerințele.
substantivele proprii din următoarele  I-am întins cartea, dar el s-a tras îndărăt.
propoziții:  Probabil voi veni și eu la școală.
a). În vacanță am fost la Bușteni.  Perușii mei cântă întruna.
b). Ion Creangă este unul dintre marii noștri  Fratele meu se trezește devreme.
scriitori.  Mama l-a trimis pe Mihai înăuntru.â
4. (Răspunsuri așteptate)  Bunica se mișcă anevoie prin casă.
a. Numele oraşului Buşteni este obținut din a). Transcrie adverbele în caiet, grupându-le în
pluralul substantivului comun buştean. funcție de tipul acestora.
b. Numele scriitorului Ion Creangă este obținut b). Indică verbele determinate de adverbe.
dintr-un substantiv comun, creangă. Anexa 1 (fișe
sistematizare 4. (Răspunsuri așteptate)
OC3 a). adverbe de loc: îndărăt, înăuntru. de lucru)
20’
REPERE TEORETICE (reactualizare) adverbe de timp: întruna, devreme.
Substantivul este partea de vorbire care adverbe de mod: probabil, anevoie.
denumește ființe, lucruri, fenomene ale naturii, b). (s)-a tras, voi veni, cântă, se trezește, a trimis,
însușiri, acțiuni, stări sufletești, considerate în (se) , a trimis, (se) mișcă.
sens larg obiecte.
Substantivele sunt: 5. Găsește intrusul din fiecare serie de mai
 comune, când denumesc o clasă de jos.
obiecte de același fel; a). acum, alaltăieri, devreme, jos, îndată.
 proprii, când denumesc individualități b). abia, așa, binișor, departe, prietenește.
cum ar fi: nume de persoane, de țări, de c). aproape, dedesubt, împrejur, încoace, mereu.
localități, de ape, de sărbători etc. 5. (răspunsuri așteptate).
Acestea se scriu cu literă mare la inițială. a). jos
Există substantive proprii obținute din b). departe
substantive comune. c). mereu.
5. Menționează de ce gen sunt substantivele 6. Transcrie în caiet, de trei ori, propoziția de
următoare: acoperiș, balcon, cocoș, fereastră, mai jos, completând spațiul liber de fiecare
perete, stradă. dată cu câte un adverb de alt tip.
6
(Răspunsuri așteptate)
acoperiş – genul neutru; balcon – genul neutru; Tatăl meu călătorește ... .
cocoş – genul masculin; fereastră – genul
feminin; perete – genul masculin; stradă – genul 7. Trece adverbele bine și repede, pe rând, la
feminin. toate gradele de comparație.

Profesorul notează pe tablă cele trei genuri 8. Transcrie, din seriile următoare, adverbele
ale substantivelor fără grade de comparație.

6. Indică numărul substantivelor din
propozițiile date.
a). Vila are iederă și obloane închise.
b. Mușcatele sunt roșii.
c). Strada mea are sentimente.
(Răspunsuri așteptate)
vila – numărul singular; iederă – numărul
singular; obloane – numărul plural; muşcatele –
numărul plural; strada – numărul singular;
sentimente – numărul plural.
Profesorul notează pe tablă care sunt
numerele substantivelor.
7. Ce crezi că arată literele scrise colorat la 2. Comparativ:
sfârșitul substantivelor de mai jos?
un maidanez / doi maidanezi
o casă / două case
un bloc / două blocuri
(Răspunsuri așteptate) – desinențe de plural.
REPERE TEORETICE (reactualizare)
Substantivele sunt de trei genuri:
 masculin, când se numără un, doi (un
copil, doi copii);
 feminin, când se numără o, două (o fată, 9. Prima coloană conține gradele de
a). acasă, aproape, departe, împrejur, jos, sus.
b). astăzi, devreme, îndată, mereu, pretutindeni.
c). abitir, afară, degeaba, mâine, odinioară.
8. (Răspunsuri așteptate)
a). acasă, împrejur
b). astăzi, îndată, mereu, pretutindeni
c). afară, degeaba, mâine, odinioară.
REPERE TEORETICE (reactualizare)
Gradele de comparație (sau de intensitate) ale
adverbului sunt aceleași ca la adjectiv.
1. Pozitiv (învață bine)
a. de inferioritate: (învață la fel de bine)
b. de egalitate: (învață tot atât de bine)
c. de inferioritate: (învață mai puțin bine)
3. Superlativ:
a. relativ – de superioritate: învață cel mai
bine
- de inferioritate: învață cel mai puțin
bine
b. absolut: învață foarte bine

7
 două fete); comparație ale adverbelor, iar coloana a doua
 neutru, când se numără un, două (un adverbe aflate la diverse grade de comparație.
caiet, două caiete). Unește cu o linie gradul de comparație cu
Substantivele au două numere: adverbul de corespunzător.
, când denumesc un singur obiect;
, când denumesc două sau mai multe obiecte. Pozitiv
Desinențele sunt sunetele sau grupurile de sunete Comparativ de superioritate
așezate la sfârșitul substantivelor pentru a indicaComparativ de inferioritate
genul și numărul acestora. Comparativ de egalitate
Superlativ relativ de superioritate
8. Joc. Semaforul. Fiecare elev din clasă Superlativ relativ de inferioritate
primeşte un bilețel (post-it) pe care este scrisă Superlativ absolut
una dintre formele substantivelor de mai jos.
Cuvântul de pe bilețel trebuie notat pe culoarea Foarte aproape
potrivită a semaforului, desenat pe un afiș, în fața Cel mai bine
clasei. Sus
stâlp stâlpul un stâlp Mai jos
stradă strada o stradă Cel mai puțin departe
Mai puțin departe
semafor semaforul un semafor La fel de tare

10. Identifică adverbele din textul de mai jos

- substantive și indică: felul adverbului, partea de vorbire
nearticulate determinată, funcția sintactică, completând
tabelul următor.
Copiii se joacă mereu în curte împreună.
- substantive articulate Acolo se întâmplă cele mai surprinzătoare
hotărât lucruri. Ies degrabă din clase. Își lasă grijile
notelor înăuntru. Afară, veselia domnește. Unii
intră apoi în clase foarte încet. Intră tiptil, după
- substantive articulate profesori.
nehotărât Advebul Felul Partea de Funcția
adverbului vorbire sintactică
Fiecare elev primeşte un post-it determinată
pe care este scris un substantiv, care poate fi
nearticulat, articulat hotărât sau nehotărât. Toți
8
 elevii se ridică în acelaşi timp şi lipesc bilețelele
unde consideră că se potrivesc, conform 10. (Răspunsuri așteptate)
rezolvării de mai jos. Advebul Felul Partea de Funcția
• roşu: stâlp, stradă, semafor; adverbului vorbire sintactică
determinată
• galben: stâlpul, strada, semaforul;
mereu de mod Se joacă Circumstanțial
• verde: un stâlp, o stradă, un semafor. de mod
împreună de mod Se joacă Circumstanțial
REPERE TEORETICE (reactualizare) de mod
Articolul este un element care însoţeşte acolo de loc Se Circumstanțial
întâmplă de loc
întotdeauna un substantiv. Articolul arată în ce
măsură obiectul denumit le este cunoscut degrabă de mod Ies Circumstanțial
de mod
vorbitorilor. înăuntru de loc Lasă Circumstanțial
Substantivele pot fi: de loc
- articulate, atunci când obiectul le este cunoscut afară de loc Domnește Circumstanțial
vorbitorilor (semaforul, un semafor); de loc
Articolul hotărât arată că obiectul apoi de timp Intră Circumstanțial
de timp
denumit de substantiv este cunoscut atât de
foarte de mod Intră Circumstanțial
vorbitor, cât şi de ascultător. Articolul încet de mod
nehotărât arată că obiectul denumit de tiptil de mod Intră Circumstanțial
substantiv este mai puţin cunoscut vorbitorului şi de mod
ascultătorului. 
- nearticulate, atunci când nu se oferă nicio
informaţie cu privire la cunoaşterea obiectului
(semafor).
6. OC1 Obţinerea 9. Grupează substantivele articulate şi REPERE TEORETICE (reactualizare) Exerciţiul Frontală
OC2 performanţei nearticulate de mai jos conform desenului. Adverbul poate avea funcția sintactică de:
OC3 10’ ■ alunecuş  Circumstanțial de loc; răspunde la
■ bocancul întrebările: unde?, de unde?, pe unde?,
■ bulgărele încotro?, dincotro?
■ căciulă  Circumstanțial de timp; răspunde la
■ fular întrebările: când?, de când?, până când?,
■ frigul cât timp?
■ ger  Circumstanțial de mod; răspunde la
■ iarnă întrebările: cum?, în ce mod?
■ mănuşa 11. Subliniază adverbele și precizează-le
9
 funcția sintactică:

a). Demult, chiar aici, curgea lin un izvor.

■ sanie
b). Cartea am pus-o sus.
■ viforniţă
c). Să te terezești devreme este sănătos.
■ zăpadă
d). Mersul agale mă relaxează.
(Răspunsuri așteptate)
11. (Răspunsuri așteptate)
Substantive articulate: bocancul, bulgărele,
a). demult= adverb de timp, circ. de timp
frigul, mănuşa;
aici= adv de loc, circ de loc
Substantive nearticulate: alunecuş, căciulă,
lin= adv de mod, circ de mod
fular, ger, iarnă, sanie, viforniță, zăpadă.
b). sus=adv de loc, circ de loc
c). devreme= adv de timp, circ de timp
10. Completează următoare enunțuri, alegând
d). agale = adv de mod, circ de mod
dintre prepozițiile următoare: cu, după, pe,
sub, de pe, lângă, în, de.
12. Alcătuiește o poezie, cu sau fără rimă, în
a). Și-ar da haina ... el ca să ajute un om necăjit.
care fiecare vers să conțină adverbul bine,
b). Am găsit caietul ... dulap.
utilizat la alt grad de comparație, după
c). Scriu ... stiloul.
modelul de mai jos:
d). Caută ... cutia ... pat.
e). ... cărare , ... izvor, am văzut un cerb.
Merge agale
Merge tot atât de agale ca un melc
Melcul merge mai agale decât furnica.
Are loc permanent, pe parcursul conversaţiei Are loc permanent, pe parcursul conversaţiei
OC1
Feedbackul şi al analizei şi se concretizează prin aprecieri şi al analizei şi se concretizează prin aprecieri Individuală
7. OC2 Exerciţiul
OC3 5’ verbale făcute de profesor sau prin solicitarea verbale făcute de profesor sau prin solicitarea şi frontală
unor exemple formulate de elevi – autoevaluare unor exemple formulate de elevi – autoevaluare
8. OC1 Evaluarea Se va realiza prin rezolvarea unei fişe. Se va realiza prin rezolvarea unei fişe. Fișa de lucru Individuală
OC2 performanțelor (anexa 2 – minitest). Rezultatele obţinute vor fi (anexa 2 – minitest). Rezultatele obţinute vor fi (minitest)
OC3 10’ comunicate la următoarea oră de limba română. comunicate la următoarea oră de limba română.
Barem minitest Barem minitest
I. Ecaterina Filipescu, Ion Ţăranu, Calea Rahovei 1. Adverbul este partea de vorbire care
(3 x 5p.) 15 p. determină un verb și care arată circumstanțele
II. Seria b. 5 p. desfășurării acțiunii.
III. trepte – plural; terasă – singular; acoperişurile (2x1p= 2p)

10
 2. Agale = adverb de mod
– plural. 5 p.
Aici = adverb de loc
IV. articole hotărâte: locuința • anii • poetului •
Bine = adverb de mod
acoperişurile • clădirilor • frunzişul • odăii
Mâine = adverb de timp (4x0,5p=2p)
articole nehotărâte: o marchiză • unei curți • o
3. Repede= adverb
terasă (10 x 1p.) 10 p.
Un bine = substantiv (2x1p=2p)
V. atribute exprimate prin substantive: clădirilor,
4.
pomilor, de pe strada; atribute exprimate prin
a. Copiii nou-născuţi vor fi externaţi.
adjective: joase, ascunse. (5 x 5p.) 25 de p.
b. Elevii cei mai noi au răspuns cel mai bine.
VI. prepoziții simple: cu, spre, la, de, în, sub;
c. În concluzie, vom merge la mare împreună.
prepoziții compuse: de pe, de la. (5 x 1p.) 5 p.
d. Prin urmare, nu mai pleci în Canada.
VII. 1 – A; 2 – A; 3 – F (3 x 5p.) 15 p.
(4x0,5p=2p)
Retenţia Voi sintetiza conţinutul teoretic al lecţiei.
9. Conversaţia
2’ Voi sintetiza conţinutul teoretic al lecţiei.

Transferul Tema elevilor: de rezolvat exercițiile rămase Tema elevilor: de rezolvat exercițiile rămase Conversația
10
2’ nerezolvate de pe fișă. (Anexa 1) nerezolvate de pe fișă. (Anexa 1) Explicația

11