CONSERVATORUL DE MUZICA "GRORGE DIMA" CLUJ-NAPOCA PACULTATEA MUZICA SI COMPOZITIE MUZICALA, MUZICOLOGIE Gonf.dr. CONSTANTIN RIPE TEORTA SUPERIOARA A MUZICLI WoL. I SISTEME TONALE eave pentru conservatosre gi perfectionares cadrelor didactice din invitimintul media CLUJ-MAPOCA 1986Coperta: CONSTANYTH oubaN Desennt, MARTA HOGDAL CONSTANTIN BOGDAN Tehnoredactare: HOR INSTA PAVEL GABRIELA VAIDACUVINT INTRODUCTIV TEORIA SUPERIOARA A WUZICII? Pitlul pare (gi este) emfatic, dar nconsta ate nomenclatura disciplined in planul de Snv. elon, Totugi, nu acest fapt’a determinat optiunea pentru acest titlu ef intentia detne girii unui asemonen curs de manualele (gi tratatele) numite obignuit "Teoria uy aint al conservator efi", care repreinti cel mai adenea stadiul propedeutio al acested discipline yin obror sistematic’ e axati pe doymaticn epocis dominate dw sistemil tonal-tunc{ tonal, aetro-ritnica divisionari 9i semografia rotund ("tradi tionali")« Privith astfel, problema este desiul de complexi yi necositt unele clnriftoiri. Aceste clarificiri inplich im prim rind Limurdren ruportulut pe care leorin miai= ci £1 are cu muzicologin, in fapt, fixarea locului gi rolului oiiu fn ondrul gti tue felor musicif, cu alte cuvinte, definiren ohiectulus gt a matodet de corcetarn. Ramificarca studiului arte’ muzieale incepe in a dona jumitate a secolwut XViTL, efind Gustcologia devine object universitar, In necolnl XIX studiile auzicolonice inw amploare, clerificindu-wo notiunea de gtiintii a mzieds (Masikwianonnohatt) yi tree sindu-se directiile de cercetnrer acusticn, teoria inetrumentelor, eatetion, paloo- grafia, istoria mzicii, m2icologia comparatii ete. Yeoria auzicii incepe oii se formeze en obiect de sine stitiitor Ia wfirgitul ae eolulet XIX, dar num ca ramurii didactick. In aceusti ipostasi ea © clasificatii in~ tre diseiplinele leyate indirect de wuzicologie (uliturt de compozitie yi interpre- tare)? san in cadrul muztoologie! vsuale (Riemann). In conneointii,tooria muzicd | nu @ considerati disciplini gtiinyifiek, cl donr o disciplini diductiex, oe Snminus eheazi o serie de cunoytinye necesure celui ce se dedici studierti muzteil.in nceno~ t& situatic a riimas pink in silele noastre, In atadinl alu propedeutic aa oferii wle- wentele de basi ale muzicii (clomentole serie-cititulut muzicnl), continind notiuut Geapre tonalitate, ritm, dinamicti eto. In mod automat aceastli fazii ibordennii don o- Lemeatele uzuule traditionale, expuse intr-o manierk dogmatick, Bar do acoasti dogunticii mu seapi nici atunci cind teorla musiesi inten {lone 8% Gepiigeasc’ stadiul propedeutic. Conceputii in continuare pe oriterii didnctice,ea Ansisti pe © sistomaticti (prin dezvolteren concentricii a propedeuticii) care ocondu- ee 1a elaborarea unor ubstractiziiri prin sohematisiri 91 speculayii, onre adenen o fac inoperanti fn eimpul practicii mazicnle”. Cu alte cuvinte, cunogtintele dobindi- te le teorie nu pot fi utile (decit partial) in practiea artisticii acintiiris 1m ine- trument nau a comporitiel gi mzicologiel. Abstractiile elaborate devin reflectaron palidii a faptelor gi ast{el se subatituie faptului musical o schemi nesemnificati vii Pentru elementele concrete gi pentru migcares lor in muzica vie. In plunjen nu rov~ pepte ati-gi liirgeascii arin de cuprindere istorici, lisind in afari mlte stadii (eti- luri) de culturs muzicalX?, In achimb devine tot mai prolixi (adevirat "bazar" de cu 1. Vezi Histoire de la musique, vol.IT, Encycl.de la Pléinde, Paria, 1960, p.1594. 2. Adesen nceanti teorie, in procesul de Snviitiimint, ae comploterai gi cu o praoti- ch de solfeciu gi dictat, bauith pe exercitii confectionate, gi atfel se rupe complet de muzica vie. “oes) teorin mzicii (...) din punct de vedere motodologic, in civda numelui oot poarli, aparjine mui pujin dinciplinelor teoretice docit celor dogmtice. Teorin muziciiia font aprospe fotdeaunn dormition unui stil-tstorde, chiar diol nvea pre~ tentia den cuprinde in no{iunt wistemul naturel ul mazdeif." (Carl Dalhnuns Deer historinche und _oyntemitinche Musikwinnenachatt, in "Bericht Uber den Inter~ hationalen iueikwtasonuchar tlichen Konrr itty 1970, Mlrenred ter).noytinye) incereind si cuprindy elemunte din cit mai diverse ramuri mizicologice, i trind pe tirimul altor discipline (contrapunet, armonie, forme, teoria inatrumeutelo estetick ete.). Vonualele gi tratetele de teoria muzicid existente pe plan mondial gi la noi fn teri infijigeazd (in general) aceast% stare do lucruri, Problema care se pune, deci, pentru un nou curs de teoria misicii, este dea opte pentru forma tradifionald sau de a incerca o nouii concepero « abordiirii obiectulul. Aceastii nou concepere trebuie teoriet muziei cu muzicologia, reconsidernre prin care eligi dobindeased o o porneasci de la o reconsiderare a raportulut ndui ti gtiin{ificl, ca spirit operational in cadru) practicii wuzionle. Din acest punct de vederv rolul teoriel muzicli in cercotaren muzioologicl, not il considertia contitntiv, basil de informatid vtatiatie-ststembion yi d cifice stilistic. In consecinti teorla muLoid va inventuria aspectele teintos ale straturilor mizicale yi modalitutea lor de vehiculure, precuu gi procesul do pre: re gi tranvaitere ou cuantumul de evolujie gi dezveltare respectiv. Fixindu-gi acest Asjcctele sineronie gi diacronic), teorta miotd seop primordial (prin care imbin Agi va configura obiectul, formindu-yi capitolele din Sundumentulele probleme de con- finut tehnic ale muzicil vil din tonte timpurtle In co ne priveyte, continutul objectului, 1a acest nivel, I-am rezumat la tred capltoles I, Sieteme tonnle IT, Ritawd TIL, Sembogratia Dar obiectvl ee conatituie din domeniul real al eirncturilor investigate in Intre- at punict de vedere nvenm onture. Dip o piitrundere cu metodclo,in de studiu si prez de optat intre doui alternatives 8 elementolor in interachiunea Jor 1a nivelul fieckrat atrah, - preventarea linia dur care sii incumbe gi viz unaa retrospectivi gi proapecti ~ cumlares dntelor oprijinindu-ne pe cite un aingur paller in’ profunzime,prin me~ toda anali tic-compurntiva. Prima -oferii posibilitiitd mai largi de cuprindere 2 eventaiului de probleme; cea de u doua oferi posinilititi de sintesii, determinind seme 91 simboluri ce intenoifi~ c& explicatia gi inteleseren, amplificind interesuk pentru valoaren persistent Luind ca basi prima metodé, am gretat de cite ori a fost necenar alternative sl: gulerulud pentru relevaren unei functii individunle ce semifion valonre, proseriin du-4 semnificatia gi permrerta. In acest fel datele cantitative intrii intr-o dialec~ Ha devenirii, evolutiei yi dezvol tirii. In cvea ce privegte raportul interdinciplinar (cu armonia, contrupunctul, formele etc.) am evitat tendinja de ambiguitate (absorbirea lor) gi de polaritate (concuren- ¥&), adoptind complementaritntea oi implicntia mtaalii, Prin toate cele expuse mii nus conciderfim cli nm reugit ei decantiim obiectul de sine stitiitor al teoriei muzicii gi cz titlul de, TBORIA SUPERIOARA & MUZICIT ore rolul de c-1 sennela (prin uscd tare) intentiile. A asiguriim 0 autonomie motodosogici. In acest Autorul"O STIINJA, ORTCIT DE RINE AR FI POST GINDITX, TREBUIE GINDITX DIN NOU, VanaryastakePROLEGOMENE In domeniul muzicit modulud gi tonalur ciut noglunt felost tents tet pasul, daw nu totdenuna clar definite, ci mai de~ grabi Intelese de la sine.” A.Viera &) Definirea expresiei de "sistem tonal" Ca multi alji termeni, notiund gi expresii ai muzicologied noastre, expre= sie de,eistem tonal" apare vehiculet& cu insuficieng&. In uzul curent, prin aceas- tH expresie ee intelege adesea numai sistemul functional major-minor cu etimolagia gregit& de 1a cuvintul tonalitete, cu sensul de sistem in care actioneazt legile tonalitktii?. Dar seneul reel gi general al expresied trebute derivat etimologic de 1a cuvintul ton, adick eunet®; in consecint&, expresia (eistem tonal) desemnee- aK modu) (felul) de orgenizare a _sunetlor (tonurilor) in < ermonic) al diferitelor culturi musicale de-e-lungul mileniilor, mai eimplu, eune~ ul melodic (polifonic, tele folosite de o colectivitete in muzice se intr-o anumith perioudi istoricé gi felul cum le-a combinat?. . Din aceastk acceptiune va reiegi mai cler gi senoul noyiunii de Goa) hot cel mai frecvent, prin nojiunee de mod se intelege o scar muzical de secunde (mari gi mici) in cuprineul unei octave. Aceast& sir&cire e nofiunii de mod (redus Je scark gi le structure ei) neglijeesi inoigi sementica sa literer%, choi ,mod" este sinonim cu yfel", cuvint cu semnificatii bogate in limb&. De aceea prin notin~ nea de mod trebuie ei se inteleagk, felul in care o cultur& muzicald a actionat 1.In mod corect, acestui sistem trebuie sX 1 se spunk eietemul tonalithy1i eau eio— temul tonal functional. 2.Ceea ce ar indrept&ti gi expresia ysistem sonor*, der aceasta are dezevantejul ereKrii unei impresii desagreabile, de tegire din cimpul muziciid fn cimpul mei larg al fizicld ci ecusticli. Aceast& exprenie poate f1 eventual folosit& pentra Sistemele teoretice acustico-metematice (sistemul lui Pitagore, Zerlino, Merce- tor-lolder, temperat etc.). : 3.Inrid&cinarea (prin treditie) sensului incorect al expresie’ de ,sistem tonel" (ca sistem tonal-funcyional al culturid secolelor XVIII-XIX), imposibil dee f4 sobimbat, impune acceptarea unui sens restrins al expresied, ou inteles de sis~ tem tonal-functionel, of un sene lerg, ou ingeles de sistem orgenizet el orick- vei alte culturi musicale,cu sunetele gia statornicit 9 sum de aspecte constitutive esentiale in melodia (gi ammonia) ecested culturt. Modurile sint dect munifestarea coucreth a unui ela- tem tonal. In consecint&, fiecars culturé detoricegte censtituith va avea un glatem tonal propriu care se va exprima prin nigte moduri gpncitice!. Specificitetes mocald @ orickrui sistem tonal depinde des 1) formulele me~ lodice (gi urmonice) tipice (formulele de incipit, formulele mediene, forwulele de cadent& intern pi finel&); 2) treptele de cadent%; 3) rolul (diferentist a1) unor treptes 4) raportul diatonic-cromatics 5) intervalele preferenjiale; 6) sie- temul de modulajie (trecerea de la un mod le eltul)s 7) materialul fonic utilizats 8) elewente (intimpl&toare) cu total particulare. Scupa moduiut gi structure sclrii reprezint& numet. »: waa realizath teore tle, cere ajuté le anslige aspectelor caracteristice enuntute mai aus. In cadral culiurilor orale ddeea de ecer& este inexistentli. Scara dovinieyte un rol activ uumad in etapele eupericare ale muzicii profesioniste, oind compositorii devin ongtienti de schema modurilor cu care lucreazK (practic, incepind de le polifonia secolulud XIV). Dar gd in aceast& etepk eckrile (gamele) nu spun mary lucra despre vacnfe modal 4 creayied. Nofiunea de( dab Nenemnensk cose cee oaracteristic nodurilor, co aparti= © modurilor, fiind decd o notiune atribi Revenind 1a expreaie de ,sistem| *, consteti’ ci ea include noyiuasy © mod (gi modal) ca inviigd esenti a 20°, (osent& diferentiatt de le o cu uri mu- leell la alte). Caracterul de genorelitete pe care 21 are nojiunea de {, tonal") a- Jekatd ou ncewe de yateten", care presupune toote relatiile Anteme resurtute atu -© enumith orgenizere model& epecifick, permite ca expresin ,sivtem tonel" oi iS Ti vehiculat&é pentru toate structurile istoric conetitutte. Inmivi tone 3 + reprezinti un ,olstem tonal" oerecare?, in cere caracteristica esenjislé este Jonaliemul4, aptul cf teorde muzicel& creeezi 0 opoviyie intre tonalitate ot Tnougi eietemul tonal-funcfional, tonalitates (apartinind culturst secolelor XVILI-KIX) ee exprimi in dows moduri (major yi minor) In muzicologie sctualk adeece intilnim opued ced doi terment, toma) gf modal, in- yelegindu-se prin tone, functloneliemul vonelitayit (decd oxplicat mai sus) ef prin modal, nefunctionalismul celorjulte eisteme. dect opo~ iitie este in realitute intre functionaliem gi nefwiciionaiia (sau funchiona~ \em slab). \ceaste nu presupune nerecunoagteres capacit&yilor extreordinare pe care 1o-a @~ wring, dup cum ee ‘ut sietenul tonel-functional, pe onre we basut creatia o ‘red #titurs musicale winger burce, ciuoicinm, rommntian. ‘oe un “oiatem tonul" ve £4 gi ++ gtonuliomel, clicd in mod corvct ar trebus num Wit efunc}ionalion cou otonulitale (ena mad just wutifuncttona linn, eats tonnls ta e).elte siateme ylterioare, denotK o servitute fagK de traditin teoretted @ secolwial XIX cere aprecia tonto eiotemele numet prin prione tonalitaysi (functionaldomui. |) firh a seoscu ci tonalitates este yf oa un moment firese #l evolutiel atatewel tonale, moment ce va fi dep&ylt. Prejudiciile pe care le-e vdus gindires prin dope maticn tonolith{11, persistk inck fn tratatele teoretice yi munuslele de gcould ac tue! b) Istoricul suontttes snter rmugheale Teoria miztct) « atuddat pie scum {ntervalele doar din punct de vedere acustico-matewatic(intervaial ea ress)! .4 wl ddferentel de vibrufil intre douX su nete produse succesiv cau efmultss), et care aduce foarte puyine eervicdd in- felegerid conjinutului pxpremsy fun of rolulud individual al dntervale- lor fn configuratie melodic’ (ermonica),s fiec&red culturt muzioale!. Studiul formMris g4 evolufiet sistemelor tonale necesttt inek o clerifice- re preliminarll « genevet tatervelelor musicale, olemente de constructie ce presoriu, inainte de orice, continutul general expresiv al muzici! de pe flecare treaptt de cultur&, continut ce reflect& probabil treapta peiho-sociel& a omulut epoctt rep= pectives In aceast& directie muzicologia oferd pufine date, urmind ca r¥spunaul le eceasti mare problemi s muzicdi s&-1 dea genotice antropologick intr-un viitor ete~ diu al dezvolt&rii sale. De acees incercaree de a prezente un istoric al eparijied Antervalelor oi a eprocia contimttul ler general expresiv ce reflex al condities Potho-sociele, se bazcazt deceemdatd pe argumsnte cu caracter de presumpit. Conform datelor etnomisieclogice,, primels intenvals care se limpezeno din Intortocheatele intonayid biologics (eu ceratter de uriet) in epoce primitiv, efnt tonul (décunde wird), Korte mol 91 evarte perfectK? (im nsocieron ton-tert& mick ton-evart& perfectd). Se pere of overte » urmmt calea dele interval eumulat (oe- cundieterti), Ja interval de sine etiitiver>. .Unele referiri ompirice au vigat tote: i vag gi aspectul estetic,vorbindu-se de caracterul expresiv-depresiv in funeyiec de directia intervelului melodic (ascene re}iwsare corespuncind intorvalulud armonie con~ preclerd n-a Hout gi un cas apectal ¢in dent-descendent), sav de teneiune sonant-disonent.Pornind Je ls eccr! evarte miritk (considerath ,diabolus in munica") in teortn gregorien. Tot de s= ceast& noturk int gi estimirile: cvints perfect (armonicé) ~ goeliy terye me~ re - exuberant; terte mic ~ depresivé ctes) 2.Vezd lectie: ,Sdsteme tonale ale muziodd primitive’. 3.Afirmatia lui R.I.Gruver (Lotorie muzici univeranle, Bd,muzicald, Buc. ,1961,p+19) precum c& ovarta or fi un interval ,cucerit" pe de oparte din vorbire, dar pe de al th parte din vibrayiile acustice,nu pare a fi pleuzibil&,cici fenomenul eint&rsi nu este derivat din vorbire, ci cele dou facuithti,vorbires gi cintarea s-au dez~ voltat peralel, apartinind fiecare (conform cercet&rilor contemporane) alted emie-Melodiile con#tituite pe baza statornicirii acestor intervale, exprimd prim momeut de cucerire a uned sigurante, a unui atatut de independent& tapi uo ne tur pe care omul incepe sXo inteleag’ i datele esentials, eliherindu-se de stresul | permanent care caracterizeazM restul animelelor’. Sint intonatid de exprimare a ces lor mai generale (dar esentiale) st&ri peihice. Tonul, terta mick gi cvarta per a ne situa in ineugi leegnul naturii, exprimind tocmsi starea momentului de grenita& trezirii congtiintei din somnul milenar e] incongtienjei de animal inferior. De aceea aceste intervale contin in ele un anume echilibru nepretentios, der sigur, aga cum pentru copii un adev¥r dobindit este dublat de credinje in el. Intervale ale copiliried omenirii, ele exprimA gi candoarea fundamental& prescris& do limi~ erfect&, din care se tele gindirii gi Sntelegerii. ul, terte mick gi overta vor conetitui atit eistemele primare (oligocordice) cit gi pentatonia, corespund decd epocdd comuned primitive, elg oliret -caracterietici sociule sint cunoscute. Din tricordul anhemitonic, e-ev creat premise pentru eparitia, (terged » me —_ le inceput posibil ca interval imactiv, intr-o formil& melodick de tipuli Vv (6°35 Sn care saltul ca atare nu constitule decit o re~ u agezare pe tonul pilon (sol), ier mei tirziu ckpktind rol activ age cum ne erath o~ constt colind& binkyean’ arheic&s Cest th nav aa - ty ial — = lui Doamane cu toate c& of in acest caz terte se ivegte din manevrerea liberi e tonuriler unui nod statornicit - tricordul anhemitonic. Confinut& in tricordul anhemitonic in e- coat fel, tera mare nu-pi revendick in aceastk ipostaz& vreun rol expresiv mult Uilerentiet de terya mic’.Non-opozitia tery& mick-terta mere poate f1 verificath in melodiile tuturor popoarelor, Numai sistemu) tonel-functionel @ creat acest trast el tertelor, obyanind, prin mijloacele_ armoniei, cele douk modurd opupet rast ol tertelor jor gi minor. C&ci terte numai in acord igi manifest& eceasth eptiiudine. In site mele tonele ulterdoare (atonalism, neomodelism) fenomenul ste anulat. In conse~ cin}&, terte mere in vremurile primare se elinie expresiei celorlalte intervale (ton, tert mick, cvart& perfectd). fere cerebrale. ler in ce privegte tat’ atite timp cit cvinta g4 octave (cele wei acustice intervele) nu eint dobindires ecustick, idesa nu poete f4 uccep- inck sebiaitionate. L.ventiru stlri excepyionale 14 ve-rSmine permanent otrightul.Pasul urm&tor « fost cucerirea semitonulud (secundet mici),’ dup cum xo jee din sistemole tonale ele popoarelor antice (tetracordurile Grecied antice ,ou- Fenomenul # fost pootbil dutorit& rixi~ petele pient din pentatonie chines& etc.) vif punctelor de sprijin, pLlonilox in cadrul terged mel y eau dou sunete, vartabile dup principiul etrectiei polere (udsoX nai apropiat de Be a BEToauT de Jom oeu do col de aus). Atrectie.a.depKait enter peut de soniton ajun- gind adegea le microtntervale (aferturd de ton)|, met eles la popoarele ordentele. Efortul cucerirli semitonulud u fost indelung gi probabil determinat de necesité- ——— cones oe ee {4 oxpresive de more tenoiune: o anumit& tensionare a viefii (reflex al aned epock a de jaf pi inrobiro, epoc’ de formare a orinduirii solavegiste?), nagterea une con gtiinte deapr senoul existentei, 0 evolutie a autocuncagterti, o rafinare afecti~ & ie 8 sutocuncs = vi, plus o infinitnte de elte elemente evolutive paiho~genetice. Concomitent cu aceste dubindiri intervalice, izvorite din adincul struc~ turii inteligentei umonc®, utilicaren instrumentelor de suflet sau ou cored oferea cele dou intervelo acustice de bazki Gvinte gi octave. eters cele gle _acustic a 9 Cima deveni. curing (2p cadre steteneter obigveordtce) interval u= cum vedem in aceast& colinds arhaick-s Giuste parlande (Ps208) pa poar-t Intervalul de cvinth aduce in melodie lurgires spatinlui ¢i creeaz’ un now cadre (po lings tert oJ cvartd) care s& fic umplut cu sunete. Age va fi melodice arpe~ giath, intilnith in wtretul erheic el muzicii mul tor popoerc- 1.ComparativS eu expresia stkrid de tenoiune a secunded mici mejodicg in vremee Benezet sale, poste fi ciaren expresionistk (céhwcterietick genocidulud celor dou& conflagratii mondisie) din secoiu) nostru, cind, in mod vimitor, secunie Mick armonich (94 risturnaren au, eeptime mare) devine ejement vertical pre ferat. Structurd in care domink principiul simetriei gi al eectdunds auri, dupx cum Ya redeyt din analixn oligocorsiilor gi pentetoniilor. S.Din Alexandru,?.: Musica pipulert binKteank, 1942, p.26Expreeia cvintet ca interval acustic, e lipeité de tensiune. [Dstaval ve r&mine ineX specifick melodiilor Angtrumontale, melodia vocal wttlizind-o practic numet dup stabilires modurtior octaviente (decd dup secolul Xen.) exceptic ficind imitatia vocalX a inetrumentelor de euflat oa fn mex lodiile h&ulite oltenesti? Cvinta\va fi ne gi interval cu virtutt acustico-matematice, ceva ce il ve ofert teortet musicale inck din entichitate. Atit 1a chinest eit of Iu vechtt gora) vinta va fi etalon de calcul pentru obtineres unor raporturi_ aunerice de intervelolor®. Geptina nied) (a gapton armonick), dar le fel ca gi octava.a fost foarte tirziu preluat& in melodie. Practic, o in- +ilnim Incepindcu-eistemul tonul-functionsl (baroc). Desigur c& va fi fost pre- venté gi anterior in intonatiile unor instrumente de suflat de tipul tulnicu- od: sit qua? = Gvarte m&ritd poate fi considerat& un intervel cu acceagi vechime oa yi cvarte_perfect&, f1ind regultati din intonarea labil& « ac stela, in functie de starea emotions: din momentul cint&rii. De aceea cvarte mirit& nici nu s-e putut xa in cint decit in mod exceptional in cite o turnurk meludich fix din unele sraiuri muzicale, aga cum este etesteté in folclorul bihureant Se va observa totugi c& in eceste cazuri cvarte mi~ Ath reaulté din conexiuni speciale, precum in exemplul acesta unde saltul gi-fe ste de fapt ealtul de la celula bi- tricordic# (do-st, 0-81) le sunetul pilon formatiunii modale fe, situatie in care intervaiul ca etare (pi-fa) este un val pasive Agader, cvarta mirita, departe de ¢ f1 un »diebolue in munice™, precum © ‘igonea (in abstract) torte eregorieni, va,fi existot 4H muzic intotdesum, in ~o formi naturel& de cintare in care precizia intonufiel Au ee reoliae cu exi- Wu poate fi considerat oalt intervalic congtient procedeui mutirid le octava Aiferitelor motive in eadrul unei melodii (aga cum ee produces freevent in meLe- jice chinezi). In acest cuz intervelul de octavi cute tote! inactiv. Tezd in acest sena, lectiile despre ,Sistemele matematico -acuntice™. d4n Bort6k,B.+ Rumanion Polk Music, vol.1, Ed. Martinus Nijhoff, Hons, 1907, 73 (nr.777)«genta din mileniul nostru. Ca expresie, cvarte mirith va fi u&eura de ourescitare monentan& a individulud sau colectivitaj4i in procesul cint&rii. Momentul eperities @éxte}) (mick 4 meri) este greu de aproximat, Se ytie c& in melosul gregorien g1 bi: este caz cu totul rer g4 a tuned edesea Justificat de cezur& (deck intre sunetul de cadentk al uned frase of eunetul de incipit 91 frazei urmitoare), ceea ce 34 confer un rol neutru. In ofn- tal popular, cel pufin atit cit desprindem din stratul arhete al folelorulul romf- asec, este inoxistent. Prezente sa tretute ciutaté tot in intonatitle acustice ale tnetrumentelor de suflot (ca salt intre armonica 5-8 seu 5~3), ca in aceusth molo- aie culessX de Bartdk?s Parlande, d= (24 oN ==: =jete, La Im melodia polifonic vocale & Renagterii este edmis& numsi sexte mick escendentd, der le msdrigaligtii cromatici restrictie scade, inctt i momantul in~ stelirii polifoniei instrumentele « berocului, utilizeres sextei este consserstii Altegre D.Sceriatti: Sonate in Sol,nr.33, voleIZ Weimele intervale din seria color distonice cu eperitie cea maf tirsie, eint @vinte micgorat®\yi Geptime ia Ovinta micyoreti se impune in tonelitete datordt& calitijilor armonice «~ Je functionalismui e1 ecut, fiind format din dow’ seneibile ou sens convergent Cae H | « Intrucit rwonie ee resfringe gi in melodie, vom injelege utilizeres sa intonationali. dritz" 6 ceneipiies®s Utilizath in varoc, fie on rezolvare gf mutatde « regietrului in procesul unei secven~ efln depline utilitete in intonayiile secolulud XX (mei $e ete., septime iyi w L.Berték,8.: Rumanian Folk Humic, p04 (ar.799) 2.Din tema fugii in Do diew.(J.S.Becus *W.KLe"Z).fn muzica exprestonist&) ca expresie @ tensiunilor pethice provocate de ori- a za ideologicK ce @ premers r&zboiuht fasciut. “Tntervelele aLIGTGt! prima mir1th (somttoaul crometis), terta mogorait, cverta mice orath, ovinta wart, sexta mKritK, septima micgoratX sint achizifid ele sistemlut tonal-functional (secolele XVIII-XIX) sau ale epocdi premergXtoure. NMocute din tendinja tunctionel& a gravitetiel tonele, ele concun& epiritualith}at generale a epocii care a niscut teoria newtontenk si dialectica hegeldant. Bxistente dintotdeauna in cintarea naturel& a onenirit, mtcrointervalele ‘au conservat mai mult in muzica orientel&, in timp ce in mi~ seau proliferat gi Jeniul ultim muzica european’ cult& le-a exclus, f%rA ine& s le putea inlAtura de- finitiv, detorit& cinttri4 netomperate a vocilor yi instrumentelor care (voit sau fortuit) au depMgit limiteie diferentierilor stricte ale intervalelor. Muzicienid secolulut XX (Haba, Enesou etc.) lo-au reactuelizat, ar muzica electronick des. chide un capitol neb&muit pentru microintonayii. Coluristica pe care o adue in melodic& aceste microintervale, @ constituit dintotdeauna expreaia unei netagr&= Gite tendinje de ornare, de impodovire cu uspectele fine ele meandrelor sufletu= lui umon.Ele sint deci, un det genetic de adinci apectficitate entropologick, t4- nind de cea inclinatie estetick uman& citre pituresc, manifestaté in toate artele. Aceste aproximiri ale cronologiei aperitiei Antervalelor gl succdntele conexirid cu starea palho-socisi& in cere au epfrut, conduc la citeva concluedi care vor fi utile in tratarea sistemelor tonnle. 1. Universalitates intervalelor in procesul devenirii ertistico-muzicu- le @ omenirii, 2. Dobindirea intervalelor ca raporturi logice (vonytiente) gi afective intre sunete. 3. Raportul dintre expreeia intervaiului yi treapte palno-soeda1X ‘din vremes au fost create gi utilizate. 4, Conserverca continutulut expreeiv’dobindit Je momentul nayterts pale vi tranomiteree lui in epocile mzicnle urmitoare. terior = genetie (= valelor: din 5 Procesul dublu al oparigies 1 metrie, sectiune surie) yi din extertor = acumlic.SISTEME TONALE (Prospectii) nel", aneamblul relagsilor ce se stebiless intre sunotele utilizate de creatie muzical& dintr-o snumitk etaph de cultur& istoricegte dati. Stotemele tonsle reflectK deci legile generale interne de intercundigio- nare intre cunetele unei compozi{ii musicale, # composififior unui musician, precum gi @ intregii epoct musicale”. Acente relatit privese dond dimensiuni esentiale « le muzicii: dimensiunes melodick (orizonteld) g4 cee ermondep-poléfonick (vertioalZ). Studiul setoric a1 mucicti dovedegte e& spatial (geogrefic) ei teaporel, incepind de 18 prinele manifeetArd musicule congtiente ale omentrti, s-ou orietali~ wet oulturi sincrone, adich stadii de o enumiti specificitate, eu o eumS de repor= turi interne constente po durate unor etape de tam. Antfel, cercetérile etnomuzicologice descopert of muzice fuselor primiti~ ve ele dezvoltdrii omenirii, ere constituith in bese unor eunete pufine, dar cu 0 corelatie intern& determinet&. Oligocordiile gi pentetonia reprezinti, in aceastt etepi, gindiren tonali apecifich. Se vorbegte epoi de vechile culturi muzicale sle; Bgiptului antic, Chinei antice, Indici, Palestinei, Feniciei, Sumero-babiloniei, Greciei gi Romei antice, fiecare avind caracterintici specifice, concretizete intre eltele gi in sistemul to- nal utilizat. Aceste sisteme tonele specifice au fost deacrifrate de teoreticiends anticd gi trensmise pink in zilele nonstre. Urmeasii culture bizantini yi pregordané din spstiul Buropei gi Astei Micd din primul mileniu #1 ered ncastre, care de agemeni are stebilit un sistem to- nel, constituit din raporturile ce se nase intre auneteie melodiilor cintete in ace vreme, In continuare ce impune culture magical& © Are Novel oi Renayterii, cu un ndire mazicaid « raporturilor melodice ¢4 armonico-polifonice. iWotiunoa de qtonul® onte deci folositi in sensul ou general porniad de lo ctimo~ donde vo, din ton, cu semndficatia de sunet. Fenow;nul este valabil gi peutra otreturile evolutive din folelors eivtem uniter de ¢Barocul, clasicismul, romantiemul gi gcolile nationale romantice se cone stitute ca o unitate bazat& pe un complex de reletii intre elementele sonore = functionalismul tonel. Urmeaz& epoce modern’ (secolul XX) care angajeazX o anume viziune despre Anterdependenta intre sunetele componente ale unei lucr&ri muzicale, viziune ce a n&scut o serie de curente cum sint: impresioniem, etonslismul-dodecafoniemi)-t ee ees oe ee ee Paralel cu atadiile mustel4 culte din ultimele dcull-tret milectt, gi-en continuat extstenta eulturtle muztoale folelorice ale fieckrui popor, cere ou avut gi ele o evolutie, nu atit de spectaculoasX ca muzica cult&, der in care se obser- vi stedid evolutive in cedrul uned expresii unitere. Doosebind mai importante apar de le popor 1a popor?, concretizindu-se in stiluri melodice cu mare specificitate etnict. Studierea sistemelor tonale este de mere importent& pentru orice muzicien, deoarece $4 asiguri cunoagteres unor aspecte generale ale stilului orickred culturt musicale, g4 S4 oferk elenente pentru p&trunderee in studiu) structurii musicale @ erkeired epoct, In cedrul acestul cure de toorie se vor etudia deci urm&toarele eisteme tonalet ‘ Ls Sisteme toneie primitive. 2, Shateme tonale ale poponrelor antice 3, Sistene tonnic medievales = Modurile bicantine = Modurile gregoriene = Modurile muzicit cevelerestt 4. Moduriie polifonice ale Are Noved ot Renagterii. 5. Sistema) tonal-functionel mejor-minor el baroculut, clasicismalut, romantiismulut. 6. Sisteme tonale moderne: = Sirtemil atonal-dodecafonic-serial modale la compozitorii etapei a doue 4 gcolilor na- © lui Meseiaen = Sictene tonel- tionale - Kext6k, Eneseu, Stravinski; modu = lietntonalitutes contemporan’ . Sistemul tonal al muzicii populare rominegti. J.Observatia lui L.Gomes dup% care «melodie cult& se diferentieai in timp, cea populerk este diferentiet’ in spatiu™, Melodia palentriniand, Bd-muzicel, Bucuresti, 1971, p.47). este de mare obiectivitate. (L.Comess= 13 | Cum se veds, se vor studia maf eles acele sisteme, cure aparfin dexvo! rif musicdd europene, fn ale clirei fese tiret4 (secolele XIX-XX) se Snow: 2 gt cultura muzicelX rominensc. De asement, se vor studie gi modurile bizantine, 29 parginind fondului de culturk romnese prin practicerea de vencuri a muzicli cult de c&tre poporul ronan, preluet de le popoarele orientale. Acvasti mux a-a interferat cu folclorul, influentinda-se recipscc, astfel incit vem avitci ia tor o cintare bizantink de un specific rominese diferentiat de el altor popoare gi care Snosamn% un fond musical valores aldturi de folclor. Vor fi otudiate gf cietemple tonale ole muzicii populare rominegti,atit de necesare inci de 1a inceput oricieud muzicien roman, pentru intelegeren ef va- lorificarea tezeurului nostru de erté populerd. Adenes expresia de ysisteme’ tonale", ysistene de intonatie™, sau ,sle ti me sonore” a foot utilizeti 9 pentru sietemele teoretice mstemetico-acuctice (ol: lui Pitagore, Zarlino, ercetor-Holder ete.). Sistemele matematico-aoustice vor constitu un capitol scperat, fiind conkiderete sisteme tetinice, f8r implicet esentiele in formsrca gi evolujia eietemelor tonale ale stilurilor muzicelc.wInainte ca octava s& f1 fost descoperits, musica foot un amestec grosolan de oi~ teva tonurd pi&cute urechii™. Voltaire - 88 apreciem fiecare lucru, indepirtind ee 80 spune despre el, gi’ si re: ce este : _ Seneca SISTEME TONALB ALE MUZICII PRIMITIVE: SONAL ALB MUZICIL PRIMITIVE: QLIGoCo) SI_PENTATON, Gind ‘-oreticionii de le ofirgitul secolului al X1X-1ea au citit dlalogul lud Plutarch asupra muzicii antichithy11 eline, din care redeyea ck OLimpos of Terpandru compuneau melodii din tres sunete, sensul expresiei a fost conoiderat figurat, neputindu-se admite posibilitates existentei unei astfel de muzici: EB de le sine inteles ck nici Olimpoe, nici Terpandru n-aou scris niciodat&’ melodit de trea suneten?, Valul de cercet&ri care au urmat fn gecolul XX, va aduce contribufit de~ finitorii Ie elucideres sistemelor tonale dinaintea civilizeiilor antice gi din predetorie. Mei multi cercet&tori®, pe diverse cli, ajung le uceleayi concluaii pri- vitoare la sistemele mizicale primitive. Astfel, H.v.Helmholtz? etudiind senzetiile auditive ca baz’ fiztologick pentru teoria muzical&, observé c& pe primele stadii de dezvolture @ muzicil, mul- +e popoare evité intrebuintarca semitonului gi formeaz& game in care alternvazk intervale de ton gi terta mick. A.J.Bllis prin cercet&ri minutjioase g1 m&sur&tori cxacte usupre instru~ ventelor muzicale exotice, descoperti gi el pentatonia le poponrele din Marea de bud (Pacific), Jeve, Chine ¢4 Japonie, precum gi la celt4 (paatrote in vectiie mo~ indid scotiene, irlandeze, valiziene). Kurt Sache studiind vechile reliefuri plastice yi documente iconoyrat.c: noiriene gi egiptene, stabllegte, dup miyckrile miinilor pe courde me taatrumenti 9~ tilor, ci in pructica muzical& a intregii gone wediteruniene in timpul celer tres 1.Plutareh, De 1a wusiguess., Edition crituque et explicutive par llcnri Well et Th.Reinach, Leroux, Paris, 1900, p.b2. 2.4 se vedea in arest sens studiul lui G-Brenzul ded curcutes., din Yugini din Astoria muzioit romiuegti, vol.V, Edsmuzicold, Bucureyti, 1961, peTf-14y~ g.In luerarce Die Lenre vor: den Tonuypfinduyen oly phywtologtecie Grund lupe Je dle Tworde ger Musik- 15 - milenii dintre vechiul imperiu 62 Bgiptului gi epoca Imp&ratilor roment exteta av numei pentetonia, ci ee Intrebuinjau ef bicordurd congonante. Alfi cercethtort, studiind fololorul diferitelor popoare, descopers ate~ i44_strivech’ oligocordice gi pentatonicer H.Riemann, in lirica populark scofiant, irlende’, scandindvds C.J Scharp, in muzica englez’s KodSly, Barték gi Szobolcs! Bonce, in muzica uaghter’; F.Kornfeld,in muzica chines etc. Stumpf gi Hornbostel ne ocup% de o lth aurak, aceea a muzieii popoarelor primitive din secolul XX, care corcspunde,comparativ, primitivismulud mazical al Antregii omeniri. StumfconstetX de pildX c& in muzica eiamoz& corpul melodsilor e format din numai cinci sunete. Dintre muzicologii antich s-e amintit Plutarch ce fiind primul care vor= degte despre melodii cu ounete puyine din creotia lui O1smpos gl Terpendru, folo~ aind termenul ae Gliggooniia) In ofirgit, etnomuzicologii romani G.Breazu) gi mai eles ¢.Brdtioiu, stu- hack straturd strivochi in fololorul rominese yi el altor popeare, precum yi fol~ elorul copiilor, aducing contribnysi pe plan mondial lu eluctdarea problemelor a= eestor sisteme tonele'. Cova ce 14 cnn piirut eaventilor eseufiel in wistemele ologocordice gt pon eee en ie euvint anhemitonice. Ge lege gen ducerea acestei muzici anhemitonice? RAspunsul le aceasit intrevare ve vent dup eS ve fi ecfionet iu om? primitiv pentra pro= studiul celor doud sisteme, Odetd orgumentath existenta stediulud cligocordic g4 pentatonic, se pune / Probleme pe de o parte a genezei lor yi pe de alti parte © evolutiel lor. Fenomen nezei ue confund cu ina%yi originen muzicit, clici momentul cons- tHtuirii unei uclodii inseuumi automt stabilirea unor raporturi fixe gi repetnbile nsemeni antunle- Antre sunete. ja ucent moment ae ve fi ajune dns treptet,pentru Lor, omul primitiv u ois inijin) urlete nedeterminete pe un ambitus variebtl pli explozic biolori ouple de nsemnnen melodii nvem in “onorrame)s Ls a se voden Iuertrite Ini reo melodie pnsii (Up 2 Ome emis aceste otrinite mu ch imitatie nete din naturii, ei din fonaul su print Lud wat vorutic cu la 91 ie as Une savinte mute fundemen f Ciidate pentin saunter. Ihe in ee enre matistioe i tat hu le forte oe aint Jor te ‘surce (eu dmiltion) ue 7 é ube dan Tenuta)- 1 - Inceputul secolului xX de 1a tribw cheat pe lor elite pontatonie gf pol etre heptatonie nun Snsemnat anularea unut stu: je “Mere eplalult, fupt care face ca astzi ef intilnim in folelorul tuturor popou relor melodii eparfinind diferitelor stadii, eau melod in care auprepuneree aor stadid superioare peste un schelet initiel (oligocordio sau pentatonic) ei rie ev aent&. isteme oligocordice vi Aspectul carecteristic esenjiel al sistemelor oligocordice primitive eate iipsa semitonului, Melodiile oligocordice sint deci formate din trepte aliturate (prin ton) sau disJuncte (prin terja mick seu cverta perfectX). In connecingt voi rile oligocordice vor fi de dou felurte ; a) prin trepte eiiturate, sonjuncte ~ bioord, tri: -_ b) prin trepte disiuncte (cu eelt) ~ bitonii, triton: empl = —F = la toi-ea mo-su | eT Fluture ro-su Vin ~ melodie wedde (Geylon)*: a = = eS — = melodie din are de fo: Bd-didactic# 91 pedagogick, Bucuresti, 1907 L.Comige],B.t Polelor muzical, vor.I, p.9. ber,RIet opscite, beIdem, pelie A, Vie PROT LP tt rth ~ melodie de cuplt dia Spanta‘;- 19 - ~ melodie delandezk?: — =< SS ~ melodie wedda*: 13476 ger? So ae = (@Hton f setoate snatena? Gipsy = melodie russ’: a A PSE { oo 5 ~ bocet eltenese Beppe ee Gheor-ghicta Gheoe-ghi-t-ol or yew Zooi-le wmma-cu var- sl p39 (conform Jon Leifa: Jelindische Volisiteder) opsekt, vol.I, pelO (trangpunt pe do +380 (of Ph, Buend 2.Gruber,R,1. 2.Bri{1oiu,c. 4-Tdem, p.30 S.Breazul se: er, Ghente Zamb a) 4-Petersboury,, 1868.- 20 - ( ~ tetraton 2\melodie din tibet! ~ melodie din Oceante?: i ok — — | Se co-bor in va-le Scirile posibile la tetraton (dupé C.Brdijoiu)4: Ms 0-2 ipo = o Despre o melodie rust, p.372 (cf.iie.Prancke, La musique au Wibet L.Briitoiu,c in"Encyel.Lavignacy I, Paria, 1922). 2.dden. }Nicola-hirao-Sueniks Qurs de folclor muzAcel, vol.1,Sd.did.vi ped., Bucur 1903, pel9L. 4.tindd cercetateri contemporani demonstreazk existenta unui sistem tetratonie de sine nt&t&tor (det fiind frecvenya se wosivé in stratul erhaic @l culturdjor fol se) ceva ced determing sX-1 scoaté din cutegoriu oligocurddilor (vezi Max rione Kebane: Boze prepentatonicK » melodicii din Ojtenia gubearpeticl, Kev.de folelor, vol-It, 1964, ar.4-5). Dar notiunea de oligocordie trebule injelens& in eioteme au- elor sensul de sistem de misteme, sau de categorie modal&. Emancipares is fu wed formntiunt modnle mici (triton, tetraton) au exclude poatuilita- lor le categoria: oltpocordii. tonome ten efitiertaImportant de observet ¢ feptul oM orieare din sunetole unui mod oltgucor- aio, poste. deveni_gentru de aprajin (sunet tien) pentru constituixen motivici, a bus cudential&, neextotind decd o derarbie (funcyionala) f4x5, 0 tanted, Problema formirti so&rilor oligocordice a preocupet pe etnomuzicologs. undd au preaupus evolujia prin adijionare de la monocord 1a bicord-biton, tricord- triton etc.j aljid au langat ideea poligene, 4, adic aparijia simaltant a melodi~ | Alor de 1, 2, 3, (4) sunete. Ipotese din urmk logic, mat reulk. | Din punct de vedere geografic, nu se poate atribui unui popor sau uned re se crearea acestui atret de culturi muzicel&. Toate rasele de pe toate continente- 1e au ajuns concomitent, printr-un proces lent, la aceleayi formule tonule oligocor- dice. Diferentiertie de 1a zon 1e sont, de la popor la popor, vor fi constat in formulele melodice, cadenyiale etc. . EBxaminind espectul enhemitonic al oligocordiilor, vom consteta urmitoarele: Peoria muzicit din toate timpurile s~e buzat in explicatiile sale avupre raporturilor dintre sunete in cadrul sistemelor tonele, pe legea acustick ( a rezo~ nenyed sonore, a armonicelor superioare), Conform acestet legs ins octava, cvinte, overta yi teria were oy trebul aX fie intervalele preeminente, lucru neconfirmat de oligocordii, in care necunde mare (tonul), terta mick gL cvarta perfect& sint intervalele generatoare. Depkgind acest studiu unii savanti contemporani intujesc faptul c& intr—un alt mod cole trei intervule do best din ermontoele superioare gt indeosebi evi pablo condonantic, vonform okruia aunetele | - G.Bree2ul prezintk acest princdpiu consonentic constituit Ee oe in acordaju1( (Tirei preorfite/ Am care, cum se vede, con{ine cele tred intervele de basil din princdpfulFezonanges. Cu toate cK principiul consonantic este in substanja sa o realitete a or- eanizirit fiziologice (yi peivologice) a euzulud umen, r&min totugi nedesluyite e~ Aigmele bicorduiui gi tricordulul anhemitonie gi ale bitonului of tritonulud cu Seoundd mare i terg&i mick, formayiunielecKror sunete nu se ingiruie ia cvintes G.Breazul constatind prezenta masivi o ecestor sc&ri in cintece, ve propune un=~ 22 - principiu intrucitva artificios, numit principiul terfed minore coborituare, cons; doret& «nixue formativus (celulM generetoare) #1 modurilor prepentetontcon!, Prk e respinge implicatia principiilor amintite (rezonauja superioark, principiul consonantic gi princdpiul terjei minore deacendente) trebuie 6% ae w tH cM alte principit (legi) Smpregnate opiritulud uman (de Snokgt mterte din cuss e constituit yi pe care o reflec gi in epiritualitate) au acfiouet mad intens, B vorba de principiul (legea) (gimetriet gi al s@ctiunil auri? (wectio aurea) auth noting tonul cu 2 (2 semitonuri), terfa mick cu 3 yl cvarta perfect cu 5,vom o ~ in cazul tricordulul:\——_+»-_— ~ simotrie pol la at 2 3 = in cazul tritonuluiy G—————t————4. seoyiune aurse re mt gol 3 2 tte pectin eurtos re fe gol tn ae necftune aurio re Eve le 5 2 te sec tune urd re ool le 5 - se imo trite le re 7 sol . 5 2 ts ime tl nd le ea mi 2 5 2 ~ in cazul tetratonuiut : o atag sol le re mn 2 2 . ee ee re mi mol le 2 3 = a ne secteur re Bol 1a do we pec pittine wurde mi sol le re Penomenul poate fi valabil gd in pentatonie. © eltk problem& lerot& de aceate siuteme oligocurdice ente aceoa wu evel L.Breazul, G.1 op.cit., p73.heptacordie. pled lor cktre siotemele urmXtoare: pentatont Din cercet&rile etnomuzicologilor ronfint G.Breazul gf C.BrMi2oia, rezulsit ch de le bi+ tricord gi bi~ tri- tetraton e-a evoluat c&tre pentatonie? (psnteto~ nia enbemdtontel). De aceea, G-Breazul le gi numegte propentatonice anbemttontco, in musicile populere de gotlist cxiotk Snsk gf melodid tricorides (91 tetracordice) nwsifentco; ce 2 exenyiu ecoot clntoo do 2eoghfy cu semiton vor fi existat dine totdeauna? In realitete acest umpleye ou pi | mingol e-e produa_mult de_mult forme th, sistemele conviefuind (in cint&rd) yl fitnd atit de inoinegate, pilonii atit ae mai tirsiu (in faze precivilizajiilor entice) cind gi pentatonta fixati, incit aluncofrile de 1a unul 1a eltul pot deja conytientiza veloaren unut sunet intermedier etras in jos, sau in suse Onder Br&iloiu strage atentie of gi in cagul cind exist& pient ,grei", in posifid accentuate (ceea ce nue cazul in melodia de fafX) acegtia trebuie priviti ca ate~ re. Bl va dezvolte teorla metabolului (in pentatonie) pentru cazurile cind picnul este deja solid inctalat, pentru a explica,tot prin pentatonie, scrile mei evolue~ 4 te ale unor melodii. Teoria pienilor we aplic& gi pentru cazuri ca acesteat Te Toa-de-re, Sh — toa de—- Zediez nu poate fi aici un sunet constitutiv al schrii. l.dhircoiagiu,k.» 5n Gontributii Je toto, 2: negtd (Ed-muzicalk, Bucu~ regti,1963,p.51,53), pune pe scama lui Bréiloia idee evolugied de le oletemul trix tonie 1a modalul diatonic. ,El' (Bréiiloiu) formuleazK intr-edeviir ideee c& de le sistema tritonic, muzica popular antick @ putut ajunge direct le sistemu] model @ietonic, pe un drum propriu. Acest fapt i4 r&pegte Sinai sistemului tritonic ca- Uitatoa de prepentatonic, iar drumil direct le distonie inldturé yi poedbilitutes unui ptadiu pentatonic al vochii muzici grecegti". Aceast& interpretare s~a nis~ cut probabil dintr-o intelegere formel& @ psnajului de 1s p.384 din C.Br&iloius Qkere complete, vol.I. 2 Gomige1, B.: Folclor muzical, p.91. . 0.L,Cosma connider% cX @ exintat o evoluyie cfltre ninionie, ¢4 printr-un sistem mai rudimentar” Bucuregti, 1973, p+22). In beza unor ascmonea date of heptatonie "trecind nu prin p (ikonieul muzicii roujnoyti,’ siemeton Meola, rea, Gzenik: op.cit., p.302-- 24 - Se poate admite inok ch 1a tetratonte pl pentatonte s-a ajune cvast com comitent (ipoteza extinzindu-so chiar gl la triton), pentru ca apot aceste late mo, o& evolueze, tot conconitent, ciitre modurile conjunete, aya cum reieas dia y nele cercetiri recente’. etom) yentalonis Siateml pentatonic reprezintd o feck superioark eiatemelor oligocord fazk relevat&é de etnomuicoiogl le toate poposrele po o auumith treapth a evolu fied lor (in face precivilizetidlor gf chiar a unor civilizayii antice). Conser rea lor in ptreturile folclorice se realizat in clip diferit de Je popor le vovg Desigur popoarele asietice au piutret mai bine acei fond arhaic, dar aya cum “4 Robert Lachmann ,gama cu clined trepte nu poate f1 considerat& ca semn distinctiy, pentra muzica vreunui popor sau uned culturi*®, Totuyi etratul pentatonic (cx 9 cel oligocordic) are trislurd apecifice de le zonk la zon {contrul sosacie;vell ——S—i(iOwrrtrtrtrtrtrtrstrz=t=‘é‘=‘CONNCROR..—“O®C_UCi‘iCitsS la popor, prezentind deooebiri in manicra de a constitui melodii cu aceste aunetd incipit, turnuri meiodice, cadenje interne gi finale ete. fa i ventatonic in{cined sciris Cele trei cunete s)Aturate poertd denunt: i i 4 de _pignon. El este simburel tricordal (oligocordic) ~BrMilosu acordindu-1 o mare importent& metabolick ~ edi teicordal (oligocorsic! fntr-o melodie, prin muterea picnonului pe alte sunete se deplaseaz% centrul poi tatonied (realizind un fel de ymoduletie"). Prin acest mijloc de imbog&tire se intrevede pi o form’ de evolutie e pentetonied ciitre sistemele conjuncte (hexe~ heptecord). Iatk un exemplu (BrkiLoiu, op.cit., voleL, p-296)s Tina © neaplrat vorba despre evolujie lao tetratonte gi pentetonte pur (cere ce pare c& repugni muzicologilor), ci de un stadiu tonal-predominant le un moment intre pilond nu we percep ve a constitudt fondul muzicii din vremea reapectiv | decd nu putem presupune eciri de sunete dat, in care Luneciirile ce velori de sune te reale. Cintarea vocal car nu e realizat niciodath intonetia purk. pure. 2eLachmann,R.t Musik dep Oriente, Breeleu, Hirt, 1929, p362 Cele cinet acliri pentatonice prexentate mei sus nu_apun uimic despre ipo ogi neredte melodic’ a pentatonied. A.J.Bllis g1 Szobolcei Bence’ IS 10 forme de-tipurd pentatonice. Interesant& din acest punct de vedere este g4 cistematizarea lui ¢.Breazul, care construind po tiecare trespt& a girwlui celor 7 note d4atonice (pornind de a de) toate scirile pentatonice posibile cu ounete naturale, ajunge 1a numBrul de gheit nek peste 50 20 de pcliri. Acvote oclirt ve impart apot fn xece upeckt in functie de poritie we~ undelor gf terfelor de scark. Aceste specii se mpart epoi in doud categorits = specdd care pot f4 construite pe 3 notes B - epecii care pot fi construite 1 pe o not& (specia din 3 tonurd go terth mick felul aceste G.5reazul tooretiveas& (g4 exemplific&) douX sisteme pentatonice’s primul sistem,eale chruieunete pot £1 ingiruite in evinte = do, sol, re, le, m4, cordiilor, eviteres sepito: wi) Astfel, pentatouse gphenitoniok” bazath pe ton lei teri mick; Ta care se ve adMuga of principiul consonantic (e1 consonantei do i lvart& yi cvint&?), realizeasd un oiston echilitret in care se verifick g1 ratio— hrawentur cdclulud de cvinte (principiul consonantic), cit mai ales legea simetri- let of « sectiunid aurii. Iat& modu) de iniMntuire prin cvinter K_modul de inl&nguire prin evinter [.ddeca este prezentd yi la L.Bérdoe in Ketfirliche Tonoysteue in vol. ,Studia me- © | morise Belee Bartok sacra", p-237. Veui in acest sens Exes ua lui Gheorghe Cio~ | bonu 1e G.Breazul, opicht., p.35-36. 2.Pentatonia enhemitonicS nu prezint& pe aceast& treapté istoricK interes pentru studiu, det fiind feptul c& ea, provine din incidentele diferitelor sisteme to~ male (inclusiy el pentatoniei enhemitonice), nereprezentind un sistem tonal de Bine stktitor. Ea apere fn muzicile unor popoare de azi (sudu) Indiei ei Japo~ niei), cs form& model& evoluata. Octave nu este inck, in acest sistem, intervel format. Chier dack-multe melodii | eting sau dep&gese octava, accasta ge explicd fie prin juxtapunerea unor segmen~ | te de ackrt, tie prin progresia de consonant estfel: Im toate cazurile octeva nu constituie punct melodic de referin{&.Fenomenul este Velebil gi pentru sistemele anterioere. in consecing& sistemele oligocordice gi Pentatonice eint neoctaviante. Peoreticienii care prezint& eclrile pentatonice tn cedrul octaves (do, re, mi, #01, la, do) sint prizonierii traditiei teoreti~ ee de le sfirgitul secolului XIX,bezaté pe dogaetismul gamoi tonal functionsle.“eingur Tpunet (ah) ackrte pentatoniée cu un sunet central (a) mi gol la et - 2 Giavtnte a0 rotette>) rotetie >) = sechiuni aurii be te ae inetrie de tranelatie) * sectiuud aurii = sinetrie de transletie = sectiund aurii Aspectul de eimetrie e prezent gi intre se&riy mi sol le si re sol le si re mi re mi sol le ef ja si re mi gol si re mi ol le Aceste aspecte de consonanj&, simetrie gi seojiune aurie igi afi concre= wwea intr-o anume libertate gi independent& functional& « sunetdor in cadrul me-) Lior. Aga cum spune Br&dloiu: wNature tonali a pehtatoniculut oe relevi, in | wl rind, in Andiferenta functionald, atit armonicK, oft gi melodicX, a princi-. | or sale. Hu nunai ci nied o atractie nu ee face aici simtitt, dar sunetete sale“ ty 3, 5, 6, pot face, oricare din ele, oficiul de cadenti Jatertoard eau fine Gncit e-ar ingela grav cel care ar voi cu orice pret, sii-i fixeze o tonick,sau vo fundamental&". Desigur ci, le fel ca in cazul oligocordiilor, intr-o melo- un sunet poate deveni pilon prin revenirea insistenté le el, prin plasarea in rol de accent, prin crearea formulelor melodice in jurul lui etc. dar am. +t dJerarhizere fine doar de principiile constituirli melodice. elay,N.: Rolul ideii de simetrie in geneze pistemelor muzicele, in"lucriiri de zicologies vols4, Conservotorul ,G.Dima®, Cluj, p-189- e eoum oduritor enst& simetrie e aplicabild gi sistemului pentatonic IT, precum yi m ptetonice i acuetice (veci Giobanu,Gh., Prefati le G.breazul, opeakt.sPe3))+- ts Sistemul pentatonic apare deci ca un sistem inchegat, conetituing wn mo~ nent evoluat al gindirii muzicale pe treptele primitivismulut dezvoltet, coinci- sind chiar cu faze formMrii civilizatiilor entice. Aceast& gindire muzical& cores- punde perfect cu etadiul gindirii filozofice i a conceptelor etno-politice.con- ceptis cosmogonic& ei concepjla despre armonie elementelor naturid int representa te in muzick de simplitetea roporturilor pentatonice, iar ordinea inetauret& in vo- cietates gentilic’, inc nesclavagizat&, este prezent& in interdependenta funotto~ jnglM © sunetelor pentatonied. Aya cum vom constate gf mai tirziu, evolutie aistenc- Jor tonsle fine pasul cu evolufia gindirii filozofice gi fiico-matematice din fie~ core epock. Cu privire le evolujie pentatoniei au fost avensate deja citeva prezumpii. ‘In mod categoric muzica fiecirui popor a trecut prin faza pentatoniei, dovadd melo- aiile folclorice din stratul etr&vechi. La unele popoere faze a fost mai limpede, Ne altele a conviegjuit cu fazele de trecere cAtre modalul evoluat. In muzica unor popoare pentatoniea sa conservat, mentinindu-gi chiar suprematie pink in zilele astre. La altele a fost definitiv dep&git& prin intercelere in spetiul tertelor See) care se vor fixa in decursul 2}, imbogitindu-se eee | u prin microatractivitate + q stfel fondul diatonic gi cromatic al sclrilor modale. Dar intonajiiie oligocordice gi pentatonice rimin presente gi azi in melo~ a folclorick gi in muzica cult& dea lungul tuturor etapelor de dezvoltarc,atee~ ind vigoarea lor de etere primordiel& « muzicii, de rostiri fundementele, celule gmatice piloni pentru conetruiri melodice in toete stilurile ulterioere.j i aToorde ma slujegts in gine deokt in 1 | sura in cure ne face e& credem i or turtle dintre fenomenes | i Qoe the Ti MELODIA GUULPURILOR MUZICALE ULTERTOARE Gelulele melodice din 3, 4, 5 eunete, germinate in faza primi tivinuului, ou neeeagi veloure gi fort pe care a au cuvintele cu rol de comumicare emofiona- 18 fundamental, niscute in epoca reepectiv’..Care vor fi font accste cuvinte? Probabil acclea care vounificsu cele mai directe raporturd afective cum ar £11 mu- wi, moarte, drag, urit, doare, blind, frumos, trist, vesel etc. cuvinte a ciror pl& rostire tres Concentrind expreaia cufletcasc’ cea mai acuth, cee mai direct, legaté ao resorturi sentiuentale primordiele, rostirile muzicale oligocordice gi pentatonice. vimes peste mi. i ete gi asttizi in orice om un ecou profund (adesea eal cnli ca nestewate, ce pot alcktui fie len} de componente, fie veva melodick, fie pllond pentru brodiird ornamentale. Anuiizind melodica culturilor muzicale ce s~au succedat in spefiul Buro- peat din entichitetes greco-roman& pin& in gilele noastre, vom descopert presenta permmnentS @ acestud strat oligocoréte-pentatonic. Astfel, muzica cregtin&, formath inifdel din melodica popoarelor Acted Wiel Le care se va ediuge epoi contribuyie tuturor culturilor folclorice ele Euro- : ‘ : ; i i in deours de peste 1000 de ani, va conserva masiv acest fond ancestral. Youreticdenii care su studiat culture gregorienk (muzica bisericii de a~ \.) au constetat (aproape involunter) prezente pentatoniei. K.Jeppesen spunes Yara @ £4 pentatonic in edevéretul sens el notiunii, cintul gregorien este puter- nbibat cu simt pentatonic, Fondul originer el modurilor bisericegti monodice, eapectiy pentatonie,nu poate fi deamingit™, melodia gregorieni aves "o carecare aversiune pentru mersul semitonal (evitindu-se pe cit posibil mints 4 sindo)"*. Solange Corbin? \vorbegte lafel de melodit ou sclri, moduri qdef Juin Buropa relevindu-se evolutia cee mai specteculows& in planul sistemelor tonule 2.Jeppesen,Ket Gontrapunctul, Bd-muzicai, Bucuregti, 1967, p.67-68- 3.1n La musique dene le monde crStien. Histoire de 1a musique, vol-IT, Ba.Lib. Gallimard, 1960, p.659-600.= 29 - enue pentatonic& drept scart de beak in cas ca pleni) 94 aumitonurd yi chiar uferturd de tone A ue prezentete sub form de gome nu curespans Antlind «rupuri de formule (e.a.) trepte eau ale wheia (uecl sunete ELiord. youi.d, co 1 2 au atitule cur via al altuda® ore © din coralul gregorian pentru a (lustre practic nonenul di vi pentate: acenobt cutturs. al lua Pst— 50 be Princiyinl netaboled (Brstoiu), adtcX a deplavirii ptenonulud de pe fe-uo pe do-ne-mi. Coustringeres tot mai inveryunst& a cintulud gregorian de cAtre papal spre cintarea ,plan&" (incepind mai ales din sec.VIII), va impune te mersul tat care va include sonttouvrlle diatonice, dar anunite formle de conginut p tatonke (ca de pildd celula d,vor diinud permunont. bizantiny (muzica de cult a, biserict1 de risXrit) pornind din celeagd ridicini eu ces gr gortent (de eave se desparte incepind din secolul J ve avea un proces de imboy fire foalcK mai rapid gi mat intens, datorita pre tui de care ge bucure muzica in Bizant a libortapii de wantfestare pe care of, auie oficialitstes bizantin’. Cu toate acestea prin geaXtura mellematick yt o: loditior » poste observa totuy ovatura originar’ vllgocordie’ gl pet toniet. “Invierve ta Criatoasely Se observé seliditatea celor doi piloni oligecordict mt: ol, pod extinderen sus, realisind un pionon (sol-lu-ai), dar fa deyi ouficient de prezent evte U numad sunet de trenzitic. Melodia cintuiui guvalereac, reprezentind erte lick cvaal culté a st lelor XI-KIIL, bozet% pe ecourile muzicd4 populare filtrate prin muzica de cu ouferind gi influenta melodied bisericegti, va utilize un modal in care deseo tranaper locuyiunile oligocordice eau fondul pentatonic. Iutk gpro exempiu o oo oe este evident prin valorificaren intense’ gi mereu in pozitie eérentuat’& # aces ].Panjixu,Gr-+ Hotetie of iurlle muzicit bizentine, Bd-muzicsl&, Bucuregtd, 1! P.94. 2.Tan Popovicd,D.t Arte trubadurilor, Ed.wuzicnl&, Bucureyii, 1974, p.174. die © lui Bernanra de Ventadour® in care acheletul pentatonicemel) gi in pozitle freevant now Observiin ck 44 apare ca pien mobil (wi, ot tuath. HA epure rar, dar atunct croeaz’ impresda uned nol orlentiri a achened per tatonicer | + Aspect yi mad important, este util iuaren cont! = nud a celulei oligocordice de triton (ton gi tert& mick) ce figuré motdviat cv structiva. Desigur nu toate melodiile trubadurilor, truverilor yi minneaMigerilor auun substrat atit de evident erhaic, dar nicd o melodie nu deuminte oubetange -Oligocordick gi pentntonick. Mai alee principiul evitiril_semitonuriior funcjio~ neazk inc destul de vizibil. In plus, prezente celulet de triton in aceote melo- G11, atesth perenitetes oligocordiilor gi pentatoniei. AlMturi de eceusti celuta S€ va impune cea de tricord (bemitonic, anbemitonic) care in culturile ce vor ur- ma va avea un rol constructiv precump&nitor. Polifouie voceli n Renagterti,preluind cintul gregorian in mote yi melo Sul de origine aemipopulerii (cintul cavalerese, muzica brealelor ete.) in wadrd~ Gl, frottolk, vilenell& ete. va pistra acel substrot olipocordic g4 jentatoute eriginar culturtlor pe care le preie, dar 2] va estompa mult, datoritt imborhyi-~ Ti modele. Aga cum se vacoustote gi in cadrul sistemului tonel-funetional (barve, Slesic, romantic), elementele oligocordice se mei pot aprecta doar ia nivelul oo Wlelor melodice, cere vor prezenta figuri motivice sau motive generatuare pentru Mrecesul constituirii tematice. ,= 32 Palestrinar"Benedictug’ (din wiess "Ave Maria) s Observain conformatia Tiguriior motivice, din uni tliys med (triton, trteerd) «atx gen in mod deosebst utentia din nou eoupra celuled de ton $4 ter}X, celuiX oli: eocordted ertgiouert, clirwt conserwure © tmpus 0 lege epectelk (de axcentte) of Lifonted voouler Joyea cumbinter. j Dezvoltorea polifonied cXtre madrigalul cromatic, aduce imbog&tires 4 aie% a nodurilor, concomitent cu evolujia simgului functional (mai alee in onag Ye). Acensta face ca foudul arhate oldgocordic gi pentatonic af se intrevad’ d ce in ce mal grou. Cu toste acestea gf in lucrtirile madrigeligtilor cromatici, renzio, Gesualdo, Monteverdi, descoperim gindirea melodick pe unit&ti modale steinge de 3, 4,5 sunete. tene o mied sospirt’: Gesualdos" dlonteverdisg"L& trat) songue' (Medrigale, vol,III, psa II~a)1 ett - Barocul, instalind sistem] tonal-functional, estompeazs 1 mai mult 1h aca Antonatiilor de ton gi terf&. Elementul sensivilé, purt&toral principal deo tensiune functional, care Inseamn& raport de semiton (diatonic), va impune ace) interval ei in melos. In consecintX apayiile oligocordice vor f4 umplute cu oem touurd (ob{dnute gi prin elterayii), imprimind melodied un ceracter cursiv func citre un pilon urmonic. ional cu directii precise Bach: W.KL. I, Fuge in De: Insé ,von putea afirma of motivele initiele tricordele rupreintK o tréniturd Ligtic a burocului muzical" - spune S.Poduyil. Afirmayie nu argumenteazd fapt sSeBneh, voll, Bi bargculus in operete jul J wugzicnle ple rdculi, Bucureyii, 1969, p-8.- 3 - 0X Bach folosegte eistemele oligocordice, c&ci tricordurile lui eint adesea de = turd ‘onal-functionalx, cd feptul ck totugd gindires unui compositor ca Bech pti treazK ceva din gindirea ancestralk mizical& etunci cind acticneazk pe epatiul mic ol celulet motivice, In afurt de aceasta, conjinutul unor tome muzicule beroce ne trengport&, prin filiatiunea coralulut gregorisn sua protestent, 1a un fond er pete oligovordic. Spre exemplu, tema din ,Cantota de Pagti" de Bach, proluaté din Cantua plenue prin intermediul coralulud germen's Se recunose $n melodie celulele megmatice oligocordice (tritonul, tetratonul etc.) GnlMnjulte in diferite formic. Avemonsa gh tema Imgit in MA (W KL, IX)e Older atuncd cind inetrumentalistul igi pune amprenta vehiculind cu suplege inter valele, sunetele constitutive diy constelatie pentatonied emintese sorgintes pri~ nerd. ba Puga in do (WeKL. II) Bach: Puge in La bemol (W.K1. IZ)1 Bub presiunoa accentukrid functionaliemulud, ia spe @ intensifickrid Tolului seneibilei, unele auclee oligooordéice suporth modificiiri, cum se intimplé (W.K1.1) de Backs in tema Pugit in ee 1.Vozi Goatous As: opectt., pel2t34 =go\te Fo=2 | gi prin elaborare instrumentel& se ajunge la forme ca acestea: Puga in la (W. K1.II)s forme pe care le vor prelua gi clasicii (Mozart ;"Requem; Kyrie eleigon) gi le vo : emancipa gi mai mult. In acest evoluat context, fondul de aur #1 formulelor olig cordice gi pentatonice va fi intilnit permanent in beroc yi in intreaga oreatie_ beset& pe functionalismul tonsl. Qlasiciemul, ducind functicnelismul tonal la epogeu, imprimind melodie! caracterul armontc (arpegiu): Mozart, Sonata in do KV 475 isi eee ' isa intrevigute oligocordiile, asemenea barocului, doar in gindirea mioromotivit seu tetracordel&, ca de exemplu tema Sonatei op.2 nr.3, p.I~e de Besthovent =? SS eau chiar tema finalului Simfonied a IX-a de Beethoven, unde tricordul (euuutet deja in capodopere enterioare cea Sonata op.13, 53, Ovartetul op.16 nr.4) joack rol fundamental in constituirea motivick:- 35 - Uneord {4 face aparitia in temele clesictlor gi mogtenir primitiva eu forma unud motiv ca acela care a traversat toate oulturile melodice de pink aici: din finalul Simfontei nr.41 de Mozart (intilnit e4 1a Bech). Tensionate functional prin introducerea sensibilelor cromatice, nucleels oligocordice ad a vietuiesc sacuns, der intense. sty Beethoven: Ovartetul op.132, p.I-a SER Mere Aceesta este fapt modalitetea cea mei general& de presenti e ecestor sisteme in eaérul functionaliemului tonal, sge cum de eltfel se anunja nck din baroc. Lumea sonork a oligocordiilor gi pentatoniilor igi face reaparijia deechi- w& (aiatoniclk) ia pomantiem, curent care snunt& prin compozitorii gcolilor nations le romantice, lumi sonore noi. Pr.Liszt este cel cere face inaugurerea: ,Momentul este crucial: sintem in jurul anului 1830. Catedralele riser dintr-odat& din ce-~ turt, Shakespeare emeninti s&-1 detroneze pe Sofoclé, gi in curind, {n primele mi~ suri ole Preludiilor lui Liszt, o gemi pentetonicl de o puritete deslvirgith ve w&eune in unisonul orchestrei. De date sceasta nu mai e vorba de o noth de pito~ ‘Peec, nici de un efect special urmArit. 0 substan{K uctivi nous se integreask cr- gentemlui eimfonic, cu elte ouvinte in muzice noastri"?: Elementul oligocordic gi pentatonic este ine’ intilnit anterior le Weber {mai uit conventionel) in opera'fursndot’? ¢1 mai eles in campionul crometismulut functional R.Wagner. Iat& cunoscuta tem& din'TennhBuser's _—_—_—_ AUBrELieiu,c.; op.cit., vol-5Z, p.230 % Aden, p.229,Revenind la compozitorii gcolilor nationale, poate fi citatX tema a doua din Simfonie a VI-a de cevkovskir precum gi temele din Simfonis a IX-e (,Pin lumes nouk") # lui Dvorak (pentetonia Americdi de Word): Pts == In mKsura 5-6 se poate coneigera un metabo] (mutarea picnonulud pe gi), apei eerevine la sistemul initial. Sclirile erheice sint prezente gi la impresionieti. C.Bréiioiut, on suse- denie de exemple, demonstreasd utilinerea pentatonic’ gi chiar a tritonulud gi te- tretonului de cXtre Debussy. ,Anumite opere - dintre cere milte din cele mai iu- portante ~ sint saturste de pentatonie gi prepentatonic (Pantaisie; Printempes quetuor, Pelléas et Mélisonde, La mers Troie Poimes de Stépheae Mallansd) qulte melodii g4 pagini pentru pien, din care enume Hommage & Ranena)". Toit un exemplu din "Pellées gi Méligenude? In lucrfrile compozdtorilor celei de a doun etape 6 scolslor nuttor Boossu, Bortsk, Jonscck, Scymenovaki, Aatonaliiie eligocerdice gi pentatonteo, 1s vorite din melosul popular, vor respare in touti nuditatee lor. Iet& teme ,Prelu~ @4uiut 10 unison" din Suite T-a de G.Bnescur sh > ¢ ole} ——— Motivul de secundd gi tert (tritonul) ve fi comun aproape tuturor temelor enee~ == cdene. Apiirind incti din ,Poeme Romink*: = primal eu opae, eensul unel,tristeys trecice"s Motivul pere a-i devent cripticr fp ——_ ~ Ew Es Gil Tet&1 present in Sonate I-e in fa diez minor pentru pian, sonst& cure marchoael Cotitura enescianK c&tre un fond de ide filozofice de specific rominesc ~ fondul mioritic: ¢ 4 im partes e II-a e Sonsted in form inversir Motival (cu expresie de dor) apare gf sBriiloiu,C.1 op.cit., vol-I, etudiul aVa fi intilnit gi in Cvertetul in Mi b major: ¢- gi intr-o form% g1 mai condensat& in motivul temei I-a din Sonate a III-a pentru vioar& gi pian ,In ceracter populer roménesc": Intreege tem a aceetei sonate se preteazK de eltfel le o enelizé prin prisma nu- cleelor oligocordice. Ultimal eu opus, Sinfonia de camer&", repreaint& incK un document in ecest sens. Se confer& tems I-a din partes I-a: Git | | | i i i ~, “Css ma © II-a din pertes I-at —~ oo, pe beze acestui model melodic, muzicologia roménesecK vorbegte de caracterul ci-~ clic al celei mai importante pirji din crestia enesciank. Le Barték pentetonie va reprezente esenje unei leturi a gindirdi sale to -.tonice. Din pentetonie ve extrage proportie sect1unii surii gi simetria. In st fel pentetonia nu eete prezent& numai ca form& de intone{ie, ci gi ca prin- cipiu componietic, ce lege extrast din esenj&, ce se r&afringe asupre cromaticii melodice ei mai eles asupra gindirii armonice*. In acelagi timp Berték ere sufi- ciente piese in ‘care utiidzeaz& gi teme oligocordice sau pentatonice distonice ml eles in yMicrocosmos" (vezi picasa nr-61, vol.II). Degi Stravinoki in Smprumuturile ele din folclor se ndreseack mad mult ritmurilor primitive ruse, nici melodice ss (in epeciel din perioade rust) nu se sustrage gindirii modale fn ale cred substreturi ce eflK osigocordiile. Analizing TA ee vedea in nocat gone lectia ,Sistemul tonal srmonic el lui Bertdk Béla.| 5 ge exeuplu tema inifial& din ,PrimKvare sacri": constatém o hexetonie hemitonic’. Der privind gi mai profund se observ& cli in tend se imbink douk sciri centrete pe dou sunete pilon do ei la (do ce inoipit de mo- tiv gf le cadent&). Astfel avem: Consistenta melodich fnclink chtre formatia © dous on ele~ ment dinamic, in timp ce do ere rol de contrast ca pilon fix. Motive din sunete putine apar gi in ,Trei piecse pentru ovartet de coarde:- 40 - | Desigur pare hasardat sK se Sncerce o deacifrere a gindirii oligocor, dice in lucr&rile dodecefonice ale lui Stravineki, ca p1 inabcelorialti atona-_ lagtd (Schinberg, Webern, A.Berg etc.). Cu toate acestea, investigatia ar da Poe de. j Colulele melodice elementare oligocordice gi pentatonice se vor eupund of eltor forme de oublimare in musica modelX a ultimelor decentt. tucrkrt teore, tice de profunde investigetii esupra modalului! dou seama asupra di sponibili tat, unor moduri cu sunete putine, care, implicind gi elemente cromatice, devin gene. ratoare de mare performant& expresivi. i at iis Te a dat 1+A se vedee in ecest sene Vieru,A.: Cartes modurilor, Bd.muzicelM, Bucuresti, 190 gi Berger,W.1 Moduxi ei proportii in Studii de muzicologie’ vol.I, Bucu~ regti, 1965. 2