Etica în cercetarea științifică.

Referințe
• European Comission, Ethics for researchers – Facilitating Research
Excellence, Bruxelles, 2013
• “On Being a Scientist: Responsible Conduct in Research”; National
Academy Press, Washington D.C, 2009
• https://oir.nih.gov/sourcebook/ethical-conduct/responsible-conduct-
research-training/annual-review-ethics-case-studies
• D.B. Resnick – The ethics of science, Routhles, NY, 2005
• S. Florea, Plagiatul și încălcarea drepturilor de autor, Dezbateri juridice,
https://www.juridice.ro/467536/plagiatul-si-incalcarea-drepturilor-de-
autor.html
• M. Florescu, Plagiatul. Scurte considerații, Lumea Justiției,
https://www.luju.ro/static/files/2012/iulie_2012/22/Plagiatul._Scurte_consi
deraii.pdf
• Codul de etică al UAIC
• Ghidul de integritate CNECSTDI
• Ghidul anti-plagiat SNSPA
 Cunoașterea științifică

Scopul cercetării științifice este acela de a extinde cunoașterea umană dincolo

de ceea ce este deja cunoscut.

Cunoștințele individului intră în domeniul științei numai după ce sunt

prezentate în așa fel încât cei interesați să poată judeca în mod independent
valabilitatea acestora.

The object of research is to extend human knowledge beyond

what is already known.
But an individual’s knowledge enters the domain of science only
after it is presented to others in such a fashion that they can
independently judge its validity

On being a scientist
 Cunoașterea științifică

O lucrare științifică este o descriere organizată de ipoteze, date și concluzii, cu

scopul de a instrui cititorul. Dacă cercetarea ta nu produce nicio lucrare
științifică, ar fi putut la fel de bine să nu se fi făcut.
(G. Whitesides, Adv. Mater., 2004, 16, 1375)

Dacă nu s-a publicat, atunci nu s-a făcut.

(E. H. Miller, 1993)
 Cele 3 obligații ale cercetătorilor

1. Au obligația de a onora încrederea pe care le-o oferă colegii lor.

2. Au obligații față de ei înșiși
3. Au obligația de a acționa în așa fel încât să servească interesului
public

“On Being a Scientist: Responsible Conduct in Research”; National Academy

Press, Washington D.C, 2009
 Principiile fundamentale ale cercetării ştiinţifice

Onestitatea ştiinţifică:
Străduiți-vă să fiți onești în toate comunicările științifice. Raportați cu
sinceritate datele, rezultatele, metodele și procedurile și statusul publicației. Nu fabricați,
falsificați sau nu prezentați în mod eronat date. Nu înșelați colegii, sponsorii sau publicul
larg.
Obiectivitatea
Străduiți-vă să evitați părtinirea (bias) în proiectarea experimentală, analiza datelor,
interpretarea datelor, referatele articolelor (peer review), deciziile de personal, scrierea
proiectelor, mărturiile experților și alte aspecte ale cercetării în care obiectivitatea este
așteptată sau necesară.

Evitați sau minimalizați prejudecățile sau așteptările nerealiste. Nu țineți cont de interesele
personale sau financiare care pot afecta cercetarea.

Încercați să evitați erorile care apar din neglijenţă, pe toate planurile cercetării ştiinţifice
6
 Principiile fundamentale ale cercetării ştiinţifice

Integritatea:
Țineți-vă promisiunile; acționați cu sinceritate; străduiți-vă să păstrați coerența între
gândire și acțiune.

Atenția:
Evitați erorile din neglijența; examinați atent atât lucrărtile voastre cât și ale colegilor.
Păstrați datele rezultate în urma activității de cercetare, cât și corespondența cu
agențiile de finanțare sau revistele.

7
 Principiile fundamentale ale cercetării ştiinţifice

Nediscriminarea:
Evitați discriminarea față de colegi sau studenți pe bază de sex, rasă, etnie sau alți factori
care nu au legătură cu competența și integritatea științifică.
Competența
Mențineți și îmbunătățiți competențele și experiența profesională proprie prin educație și
învățare pe tot parcursul vieții; acționați pentru promovarea competenței în domeniul
științei în ansamblu.
Legalitatea
Cunoașteți și respectați legile relevante și politicile instituționale și guvernamentale.
Publicarea responsabilă
Publicați pentru a avansa cercetarea, nu pentru a avansa doar în propria carieră. Evitați
publicarea dublă.

8
 Etica în cercetarea ştiinţifică

Mentoratul responsabil
Ajutați la educarea, mentorarea și consilierea studenților. Promovați binele lor și permiteți-
i să ia propriile decizii.
Respectul pentru colegi
Respectați colegii și tratați-i în mod corect.
Responsabilitate socială
Străduiți-vă să promovați binele social și să preveniți sau să atenuați pagubele sociale
produse prin cercetare sau educație.

9
 Responsabilitățile autorilor
- Să se asigure că lucrarea este o cercetare nouă și originală

- Toți autorii sunt conștienți de trimiterea lucrării la o revistă (submission),

sunt de acord cu conținutul și sprijină trimiterea

- Toți autorii sunt de acord că manuscrisul poate fi examinat de către recenzori

anonimi (reviewers).

- Să furnizeze copii ale altor lucrări cu aceeași tematică prezentate sau

publicate în altă parte

- Să obțină permisiunea de drepturi de autor pentru imagini/ tabele

- Să includă afilierea corectă

Conduita necorespunzătoare în cercetare
(Research misconduct)
Conduita necorespunzătoare în cercetare înseamnă
fabricarea, falsificarea sau plagiatul (FFP)
în propunerea, efectuarea sau recenzia cercetării sau în raportarea rezultatelor
cercetării.

(a) Fabricarea reprezintă crearea de date sau rezultate și înregistrarea sau

raportarea lor.
(b) Falsificarea înseamnă manipularea materialelor, echipamentelor sau
proceselor de cercetare; schimbarea sau omiterea datelor sau rezultatelor
astfel încât cercetarea să nu fie reprezentată exact în rezultatele finale.
(c) Plagiatul este aproprierea ideilor, proceselor, rezultatelor sau
cuvintelor altora fără a cita în mod adecvat.

Conduita necorespunzătoare nu include erori oneste sau diferențe de opinie.

 Plagiat și auto-plagiat

Plagiatul: folosirea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane fără citarea
adecvată

Auto-plagiat: copierea sau reutilizarea textuală (mot-a-mot) a propriei

cercetări

În limba latină „plagium“ = „a vinde altora sclavi furați sau care nu aparțin
vânzătorului“.
 Plagiatul
Plagiatul reprezintă însușirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor,
rezultatelor sau textelor unei alte persoane, indiferent de calea prin care
acestea au fost obținute, prezentându-le drept creație proprie.

LEGEA nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduită în cercetarea științifică,
dezvoltarea tehnologică și inovare

Plagiatul expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format
electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate
ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor
autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale.

O.G. nr. 28/ 2011

13
 Plagiatul

Plagiat grosolan

Plagiat subtil

Autorul real poate fi o persoană, o organizație, sau poate include mai

multe persoane sau organizații. Indiferent de tipul autorului real, și de forma de
publicare (anonimă, sub pseudonim, sau sub numele real), preluarea creației
acestuia fără specificarea corectă a sursei reprezintă plagiat.

Plagiatul este distinct de încălcarea drepturilor morale ale autorului sau de

încălcarea drepturilor de autor. De exemplu, susținerea publică unei lucrări de
diploma cumpărate de la o firmă specializată în redactarea lucrărilor de
diplomă reprezintă plagiat - deși nu încalcă nici un fel de drept de autor sau de
proprietate intelectuală.

14
 Manipularea datelor

Cercetătorii care manipulează datele lor într-o manieră în care urmăresc

înșelarea altora încalcă atât valorile morale de bază cât și standardele științifice
profesionale.
• Își induc în eroare colegii și potențial împiedică progresul în domeniul lor de
cercetare.
• Își subminează propria autoritate și încredere ca cercetători.
 Manipularea datelor

Datele false pot apărea, de asemenea, din cauza conceperii proaste ale
experimentului sau a lipsei de precauție în măsurători, sau a manipulării
necorespunzătoare.

Atunci când apare o greșeală într-un articol sau într-un jurnal, aceasta trebuie
corectată într-un notă, erratum (pentru o eroare de producție) sau Adăugări /
Corecții (Addictions/ Corrections)
 Exemplu
Andrew Wakefield a scris un studiu din
1998, pretinzând că autismul este legat de
vaccinare. În 2005, concluziile studiului au
fost respinse în mod clar de noi cercetări, iar
în 2011 au fost prezentate dovezi că întregul
studiu a fost o fraudă.
Wakefield a fost eliminat din rândul
medicilor în 2010, dar studiul este încă citat
de numeroși oameni.
 Exemplu
Jan Hendrik Schon, a urcat pe scurt într-o poziție de primă importanță după
ce aparent a avut o serie de descoperiri uimitoare în mai multe experimente
folosind semiconductori. Aceste "descoperiri" au fost ulterior demonstrate ca
fiind frauduloase, dar nu înainte ca JHS să primească premiul Otto-Klung-
Weberbank pentru fizică, 2001, premiul Braunschweig din 2001 și premiul de
excelență pentru tineri cercetători al Materials Research Society.
 Păstrarea datelor experimentale

Aveți obligația fundamentală de a crea și de a păstra toate datele care au

condus la lucrările voastre.
Înregistrați suficiente detalii pentru ca alții să verifice și să reproducă lucrarea.

Fiecare rezultat științific trebuie să fie pregătit cu atenție, prezentat la

referenți și reexaminat chiar și după publicare.
 Lista de autori
Lista autorilor stabilește pe de o parte meritele în publicarea rezultatelor, dar pe
de altă parte aduce și o responsabilitate.

• Politicile din majoritatea revistelor științifice afirmă că: o persoană ar trebui

să fie listată ca autor al unei lucrări numai dacă acea persoană a avut o
contribuție intelectuală directă și substanțială la proiectare, cercetare,
interpretarea datelor sau redactarea lucrării.

• Se poate utiliza secțiunea de Acknowledgments pentru a mulțumi celor care

au contribuit indirect la lucrarea respectivă.
 Lista de autori

• Includerea autorilor “de onoare” sau

"cadou" diluează meritele
persoanelor care au făcut de fapt
munca, și în final măresc numărul
de lucrări ai autorilor adăugați, ceea
ce face ca atribuirea adecvată a
meritelor să fie mai dificilă.
(“On Being a Scientist” , NAP)

Including “honorary,” “guest,” or “gift” authors dilutes

the credit due the people who actually did the work,
inflates the credentials of the added authors, and
makes the proper attribution of credit more difficult.

http://ori.dhhs.gov/education/products/RCR
intro/c02/0c2.html
 Citări
Citiți lucrările înainte de a le cita!- pentru a le cita corect și complet.
 Alte încălcări ale eticii
• Publicarea aceleiași lucrări în două reviste diferite, fără a le spune editorilor
• Trimiterea aceleiași lucrări la diferite jurnale, fără a le spune editorilor
• Neinformarea un colaborator cu privire la intenția de a trimite un articol sau a depune
un brevet pentru a vă asigura că sunteți singurul inventator
• Includerea unui coleg ca autor pe o lucrare în schimbul unor favoruri, chiar dacă
colegul nu a contribuit serios la lucrare
• Discutarea cu colegii a datelor confidențiale dintr-o lucrare primită în calitate de
recenzor la o revistă
• Utilizarea datelor, a ideilor sau a metodelor pe care le-ați aflat în timpul recenziei unor
granturi sau a unei lucrări
• Folosirea unei tehnici statistice nepotrivite pentru a spori importanța cercetării
• Ocolirea procesului de evaluare de tip peer review și anunțarea rezultatelor direct în
presă sau pe o pagină web.
 Alte încălcări ale eticii
• Realizarea unui review a literaturii care nu recunoaște contribuțiile altor persoane în
domeniu sau o activitate anterioară relevantă
• Exagerarea rezultatelor posibile pe o cerere de finanțare pentru a convinge
recenzorii că proiectul dvs. va aduce o contribuție semnificativă la domeniu
• Exagerarea rezultatelor din CV
• Oferirea aceluiași proiect pentru doi studenți pentru a vedea cine este mai rapid
• Excesul de muncă, neglijarea sau exploatarea studenților doctorali sau postdoctorali
• Nepăstrarea corespunzătoare ale înregistrărilor datelor de cercetare pentru o
perioadă rezonabilă de timp
• Efectuarea de comentarii deranjante și atacuri personale în recenzii
• Expunerea studenților și a personalului la riscuri biologice sau de altă natură
• Sabotarea muncii cuiva
• Efectuarea copiilor neautorizate de date, documente sau programe de calculator
 Etica folosirii animalelor

În 1996, NASA a publicat un document influent intitulat „Principiile NASA

pentru îngrijirea etică și utilizarea animalelor”. (NASA Principles for the Ethical Care
and Use of Animals)
Acesta a fost destinat să ghideze o discuție asupra provocărilor etice care
apar în cursul cercetării pe animale sub auspiciile NASA, dar este util pentru
utilizarea animalelor în general. Pe scurt, documentul afirmă că respectul față de
principiile bioeticii este vital pentru practicile de cercetare responsabile și că cel puțin
animalele vertebrate necesită o atenție specială. Utilizarea animalelor în cercetare
implică responsabilitate - nu numai pentru administrarea animalelor, ci și pentru
comunitatea științifică și societate.
 Etica folosirii animalelor
Cele trei principii de bază ale documentului includ:
Respect pentru viață. Acest principiu impune ca animalele utilizate în cercetare să
fie de specii potrivite, să aibă o stare de sănătate adecvate și să implice numărul minim
necesar pentru a obține rezultate științifice valabile. De asemenea, se precizează că
utilizarea diferitelor specii poate ridica preocupări etice diferite.
Beneficiu social. Acest principiu implică faptul că, în cazul în care animalele sunt
folosite, evaluarea valorii etice generale a unei astfel de utilizări ar trebui să considere
totalitatea beneficiilor estimate, numărul animalelor folosite și a modului în care acestea
sunt afectate.
Eficiență. Acest principiu presupune că minimizarea suferinței, durerii și suferinței
este un imperativ moral. Cu excepția cazului în care se stabilește contrariul, cercetătorii
trebuie să ia în considerare faptul că procedurile care provoacă durere sau suferință la
oameni pot provoca durere sau suferință la alte animale.
 Specism
Specismul înseamnă considerarea unei valori morale sau etice superioară unei specii
față de alta. Cercetătorii trebuie să ia în considerare acest concept atunci când se
utilizează animale de laborator: o particularitate este utilizarea animalelor mai puțin
evoluate pe scara filogenetică (de exemplu, utilizarea șoarecilor în loc de iepuri,
iepurilor în loc de pisici, pisicilor în loc de primate neumane).

Unii susțin însă că specismul este o extensie a logicii rasismului. Efectuând

experimente pe un animale deoarece acestea sunt o specie diferită, mai puțin
evoluată este același tip de nedreptate care discriminează după gen și rasă.
 Număr mai mare sau durere mai mare?

Să presupunem că lucrați cu primate neumane. Acestea sunt creaturi extrem de

inteligente, așa că simțiți nevoia de a utiliza cel mai mic număr de de animale în
proiectul dvs. de cercetare. Cu toate acestea, ceea ce faceți animalelor poate provoca
durere și suferință. Aveți două opțiuni: reduceți numărul de animale și provocați mai
multă durere la mai puține animale sau creșteți numărul de animale și provocați mai
puțină durere la mai multe animale.

Ce faceți?