FIŞĂ DE LUCRU

ENIGMA OTILIEI, de G. Călinescu

NARATOR – „Atitudinea naratorului din Enigma Otiliei faţă de personajele sale nu diferă în mod esenţial de
atitudinea pe care o are, în general, criticul literar faţă de personajele ce populează un univers ficţional.” (Carmen Muşat)
Efortul constă în a vedea sobru, obiectiv şi pe eroii favoriţi. Obiectivitatea este paradoxală, căci nu mai desemnează absenţa
din evenimente a unui narator imparţial sau a demiurgului balzacian, ci amestecul permanent al unui comentator savant şi
expert, care în loc să înfăţişeze lumea, o studiază pe probe de laborator. N. Manolescu

1. Motivează că, prin perspectiva lui Felix, avem de a face, de fapt (de nenumărate ori), cu „ochiul unui estet”,
adică, ne aflăm în faţa părerilor, impresiilor naratorului.

2. Naratorul călinescian este deci un specialist. Ilustrează următoarele competenţe prin citate:
muzicale
plastice
psihologice
sociale
estetice

Timp Când se petrece acţiunea?

Spaţiu – „G. Călinescu parodiază cu nedisimulată voluptate locuri comune ale romanului realist al secolului
al XIX-lea” (Paul Georgescu)
1. Numeşte locurile acţiunii în romanul Enigma Otiliei de G. Călinescu.
2. Reprezintă, prin citate, focalizarea asupra casei (cap. I) arătând cum se transformă spaţiul descris.
3. Reconstituirea spaţiului iniţial se face (subliniază răspunsurile corecte):
a. de departe către aproape c. din afară către înăuntru
b. de aproape către departe d. dinăuntru către afară.
4. Casa din strada Antim este descrisă cu lux de amănunte. Aceste informaţii sunt menite să ne introducă în
viaţa unei familii. Cu ajutorul străzilor, caselor şi mobilelor cunoaştem oamenii. Dovedeşte veridicitatea celor
enunţate, aducând exemple din roman.
5. Casa lui Pascalopol este descrisă de el însuşi. Este un prilej de a-şi prezenta biografia.
Găseşte citatele în cauză şi arată cum îl caracterizează obiectele, mobilele pe posesorul lor.

I. „În apropierea ferestrei se afla o masă de toaletă cu trei oglinzi mobile şi cu multe sertare. în faţa ei se vedea
un scaun rotativ de pian. Sertarele de la toaletă şi de la dulapul de haine erau trase afară în felurite grade, şi-n ele
se vedeau, ca nişte intestine colorate, ghemuri de panglici,cămăşi de mătase mototolite, batiste de broderie şi tot
soiul de nimicuri de fată. Cutii de pudră numeroase, unele desfunda-te, flacoane de apă de Colonia destupate erau
aruncate în dezordine pe masa de toaletă, ca într-o cabină de actriţă,dovedind graba cu care Otilia le m 'nuia.
Rochii, pălării zăceau pe fotolii, pantofi pe sub masă, jurnale de modă franţuzeşti mai peste tot, amestecate cu note
muzicale pentru piano-forte.” (Enigma Otiliei - George Călinescu)
Redactează răspunsuri pentru fiecare dintre cerinţele următoare, pe baza textului dat mai sus:
1. Numeşte un element al tehnicii balzaciene regăsit în acest fragment.
2. Selectează două comparaţii şi două enumeraţii.
3. Precizează patru obiecte de mobilier prezente în camera fetei.
4. Alcătuieşte enunţuri cu cele două forme de plural ale substantivelor următoare: ghem, cap.
5. Explică la ce se referă citatul următor: "tot soiul de nimicuri de fată".
6. Selectează sintagmele care atestă preocuparea Otiliei pentru muzică.
II „Era un om cam de vreo cincizeci de ani, oarecum voluminos, totuşi evitând impresia de exces, cărnos la
față și rumen ca un negustor, însă elegant prin fineţea pielii și tăietura englezească a mustăţii cărunte. Părul rar
dar bine ales într-o cărare care mergea în mijlocul frunţii până la ceafă, lanţul greu de aur cu breloc la vestă,
hainele de stofă fină, parfumul discret în care intra și o nuanţă de tabac, toate acestea reparau cu desăvârşire, în
apropiere, neajunsurile vârstei și ale corpolenței"
„Astfel se făcu că, într-o după-amiază, Felix și Otilia, aşezaţi în larga trăsură, străbăteau Calea Victoriei de
la capătul dinspre Dâmboviţa pana în apropiere de Biserica Alba. Aici se coborâră în fața unei clădiri cam
fumurii, numai cu două caturi, dar înalte, în gangul căreia intrară. Casa, azi ştearsă faţă de noua arhitectura a
Capitalei înfăţişa atunci ultimul confort. Ferestrele și încăperile erau înalte, uşile erau largi și cu frontoane de
lemn bogat ornamentate, tavanurile decorate cu stucuri. Pereţii erau tapetaţi cu hârtie dungata, și de tavan
atârnau lămpi electrice, în anticamera apartamentelor. Otilia suna apăsat soneria electrică. Se auziră paşi grăbiţi
și grei și Pascalopol însușii deschise ușa, îmbrăcat într-un halat larg de mătase fină, legat la mijloc cu un mare
cordon, pomădat și parfumat cu profunzime. Interiorul i se păru lui Felix cu mult mai rafinat decât și-ar fi putut
închipui, cunoscând numai omul, aşa de rezervat și convenţional, în loc de pat în dormitor, avea o sofa joasă
enormă, care ocupa o porţiune de odaie. De peretele din fund atârnau arme vechi: iatagane, pistoale cu mânere
sidefate, o tolbă de săgeţi exotice. Pe o măsuţă turcească, o mare tipsie de aramă ţinea în mijloc un ibric
oriental. Câteva scaune în X, încrustate cu sidef erau risipite de-a lungul pereţilor pe care atârnau câteva mici
picturi cu privelişti de pe Bosfor. Pe pereţi se vedeau tablouri alese cu gust, o copie veche după Salvador Rosa,
reprezentând un peisaj marin napolitan, un Grigorescu autentic şi alte câteva tablouri, centrate în jurul unui
portret mare al unui tânăr student de universitate germană, în uniforma de asociaţie goliardică, măsliniu la față,
cu trăsături fine și ascuţite. " (G. Călinescu, Enigma Otiliei)

1. Transcrie din text patru neologisme.

2. Transcrie patru termeni din câmpul semantic al armelor.
3. Indicaţi două adjective din fragmentul: „Se coborâră in fata unei clădiri cam fumurii, numai cu doua caturi,
dar înalte, în gangul căreia intrară."
4. Exprimă-ți opinia despre atitudinea gazdei față de oaspeţii săi, care se poate deduce din faptul ca Pascalopol
însuşi deschise uşa.
5. Realizează portretul Iui Leonida Pascalopol apelând numai la informaţiile oferite de textul de mai sus.
III „Într-o seară de la începutul lui iulie 1909, cu puţin înainte de orele zece, un tânăr de vreo optsprezece ani,
îmbrăcat în uniforma de licean, intra în strada Antim, venind dinspre strada Sfinţii Apostoli cu un soi de valiză
în mana, nu prea mare, dar desigur foarte grea, fiindcă obosit o trecea des dintr-o mana într-alta. ( ) Uniforma
neagră îi era strânsă bine pe talie ca un veşmânt militar, iar gulerul tare și foarte înalt și şapcă umflată îi dădeau
un aer bărbătesc și elegant. Fața însă îi era juvenilă și prelungă, aproape feminină din pricina şuviţelor mari de
păr ce-i cădeau de sub şapcă, dar coloarea măslinie a obrazului și tăietura elinică a nasului corectau printr-o notă
voluntară întâia impresie". (G. Călinescu, Enigma Otiliei)

1. Descrieţi portretul lui Felix, aşa cum rezultă din incipitul textului, completând spaţiul punctat.
Detaliile fizice :....................................................
Detaliile vestimentare :.........................................
Structura.........................................................dezvăluie o latură sensibilă, delicată a fiinţei lui.
2. Uniforma neagră de licean care-i dădea "un aer bărbătesc şi elegant" schiţează portretul unui tânăr
3. Completează spaţiile de mai jos cu detalii referitoare la:
Faţa lui Felix:......................................................... sugerează...................................
Starea psihică...........................................................
4. Numeşte mijlocul de caracterizare folosit pentru conturarea acestor detalii.

IV. „Strada era pustie şi lumea părea adormită, fiindcă lămpile de prin case erau stinse sau ascunse în mari
globuri de sticlă mată, ca să nu dea căldură. în această obscuritate, strada avea un aspect bizar. Nici o casă nu era
prea înaltă şi aproape nici una nu avea cat superior. însă varietatea cea mai neprevăzută a arhitecturii (operă
îndeobşte a zidarilor italieni), mărimea neobişnuită a ferestrelor, în raport cu forma scundă a clădirilor,
ciubucăria, ridiculă prin grandoare, amestecul de frontoane greceşti şi chiar ogive, făcute însă din var şi lemn
vopsit, umezeala, care dezghioca varul, şi uscăciunea, care umfla lemnăria, făceau din strada bucureşteană o
caricatură în moloz a unei străzi italice...Casa avea un singur cat, aşezat pe un scund parter-soclu, ale cărui geamuri
pătrate erau acoperite cu hârtie translucidă, imitând un vitraliu de catedrală. Partea de sus privea spre stradă cu
patru ferestre de o înălţime absurdă, formând în vârful lor câte o rozetă gotică, deşi deasupra lor zidăria scotea tot
atâtea mici frontoane clasice, sprijinite pe câte două console. în faţadă, acoperişul cădea cu o streaşină lată,
rezemându-se pe console despărţite de casetoane, totul în cel mai antic stil, dar console, frontoane şi casetoane
erau vopsite cu un ulei cafeniu. Zidăria era crăpată şi scorojită în foarte multe locuri, şi din crăpăturile dintre faţada
casei şi trotuar ieşeau îndrăzneţ buruienile... Nici o perdea nu acoperea ochiurile de geam, pline de un praf
străvechi, pe care se vedeau bine urmele picăturilor de ploaie şi ale melcilor fără casă. Neavând alt chip de ales,
tânărul apăsă clanţa moale şi dădu să tragă uşa. însă, spre spaima lui, uşa cea uriaşă se mişcă aproape de la sine,
căzând spre el cu un scârţâit îngrozitor... Ceea ce ar fi surprins aici ochiul unui estet era intenţia de a executa
grandiosul clasic în materiale atât de nepotrivite. Pereţii, care, spre a corespunde intenţiei clasice a scării de lemn,
ale cărei capete de jos erau sprijinite pe doi copii de stejar, adulterări donatelliene, ar fi trebuit să fie de marmură
sau cel puţin de stuc, erau grosolan tencuiţi şi zugrăviţi cu şablonul şi cu mâna, imitând picturile pompeiene, şi
îndeosebi porfirul, prin naive stropituri verzi şi roşii. ... Acest sistem de decoraţie, precum şi crăpăturile lungi şi
neregulate ale pereţilor dădeau încăperii un aer de ruină şi răceală." (G. Călinescu, Enigma Otiliei)

1. Selectaţi din descrierea casei Giurgiuveanu termenii ce pot forma un câmp semantic.

2. Demonstrează că incipitul romanului este realizat în metodă balzaciană, având în vedere următoarele
caracteristici:
Stabilirea reperelor temporale şi spaţiale:..........................................................
Descrierea străzii............................................................................................
Detalii privind arhitectura casei.....................................................................

3. În metoda balzaciană, se utilizează prezentarea personajelor dinspre exterior spre interior (strada, arhitectura
casei, descrierea interiorului, a camerei, vestimentaţia, fizionomia-indicii ale caracterului). Transcrie fragmente
din descrierea casei lui moş Costache (arhitectura sau interiorul/ anticamera) care conotează trăsăturile acestuia.
Fragmente transcrise din descrierea casei conotarea unor trăsături ale locatarilor
4. Reconstituire spaţiului iniţial se face(subliniază răspunsurile corecte):
a. de departe către aproape c. din afară către înăuntru
b. de aproape către departe d. di-năuntru către afară.