Metoda poate fi folosita in orice ord de istorie yi in orice moment, insd implic’ mai multe tape: -alegerea temei si a sarcinii de lucru; -se solicitd exprimarea unui numar cat mai mare de idei, asa cum le vin in minte elevilor; se pot face asocieri in legituri cu ideile enunfate, se pot completa sau transforma ideile colegilor, fird a se aduce critici; -toate ideile se seriu pe tabla; -se face o pauza pentru aranjarea ideilor, de la 15 minute la | zi; -se grupeaza ideile emise dupa diferite categorii sau criterii; -se fac comentarii asupra celor prezentate si se opteazi pentru cele mai bune idei; -evaluarea se face in functie de participarea elevilor la lectie si la gasirea celor mai bune idei.” Aceast metoda da frau liber imaginafiei si creazd condijii propice pentru incurajarea exprimirii libere. Profesorul intervine doar prin incurajari si emiterea notelor la sfargitul lecfiei. Dup parerea mea, brainstorming-ul se incadreaza in categoria metodelor activ- participative pentru cd este in primul rind o metoda care da frau liber exprimarii de opinii si antreneaza un numéar mare de elevi. Experienfa la clas a demonstrat cA nici un elev nu a stat deoparte cind a fost vorba si spund un cuvant sau frazd legat de o lectie din cadrul opfionalului ORASUL MEDIEVAL OCCIDENTAL: CENTRU ME$TESUGARESC, COMERCIAL $I CUL-TURAL. S-a observat de asemenea ca elevii se antreneaza unii pe alfii si se ajuta, lucrand in echipe foarte bine. Brainstorming-ul a fost prima metoda activ-participativa pe care am folosit-o ined de la prima lectie a optionalului propus. Dupa o scurta prezentare a optionalului, le-am propus elevilor sa se gandeasca la ce inseamna pentru ei un oras. Am precizat cd pot spune orice legat de subiectul nostru, doar cH este vorba de un oras din perioada medievala. Le-am cerut si se gandeasca la ceea ce invatasera in clasa a V-a despre orase. inca de la prima intalnire cu noua disciplina, schema a fost realizata la tabla de elevi. Dupa ce elevii si-au exprimat punetele de vedere, am aranjat informatiile dupa cum urmeaz’ ORASUL MEDIEVAL Aspect Activititi economice Arta intindere mare comert palate populatie numeroasi magazine universititi primarii strizi piata biblioteci biseri case mari cu etaj bani civilizatie confort binci Jocuri de mune Astfel, am realizat o trecere in revistd a capitolelor ce urmau a fi studiate. Metoda Philips 6-6 este 0 forma a dezbaterii care implica toti clevii, impartiti pe grupe Grupele sunt aledtuite din 6 membrii care au de rezolvat o situajie de invajare in timp de 6 minute. Metoda este una activa intrucat necesiti implicarea tuturor membrilor grupelor care au cite o sarcind de rezolvat. Profesorul nu participa la discutile dintre elevi. Etapele acestei metode sunt: -se formeazd grupele cu cate 1 lider, 1 secretar si 4 membrii; -se inmaneaza sarcinile de lucru fiecarei echipe si i se spune ce are de realizat -membrii grupelor au la dispozitie 6 minute de discutii in care fiecare isi di cu pirerea sau dezvolti parerile coechipicrilor; -secretarul notea7A toate ideile in soris pe foaie; -se colecteaza foile * Elemente de didactied istoried, Gheorghe lutis, Elena Cozma, luliana Astanoaie, lasi, Editura Graphys, 2008, p. 65-66 3cu solufiile elaborate pe care liderii grupelor le prezinta in fafa clasei; «are loc discufia cu toata clasa gi alegerea celor mai bune idei; -se trag concluziile si se noteaza elevii.” Recursul la o astfel de modalitate de lucru asigura abordarea mai multor aspecte ale unei un timp scurt faciliténd creativitatea, comunicarea si stimularea participarii Am aplicat aceasti metoda la lecfia de predare-invijare-evaluare Orasul Florenja, Am imparfit clasa in 3 echipe de cate 6 elevi. Fiecare grupa a primit cate o fig de lucru si sarcinile corespunztoare. Am explicat apoi metoda: elevii au la dispozitie 6 minute si citeasca figele de lucru, in 6 minute tofi membrii grupei trebuie si exprime ciite o prere cu privire la tema lecfiei. Fiecare grup are céte un lider de discugii si un secretar care va nota pe o foaie toate ideile membrilor. Astfel, grupele au de realizat de fapt cate 0 schem’ a lectiei de predare- invafare-evaluare. Pe baza notifelor, grupele trebuie si realizeze un poster istoric. in prealabil, profesorul imparte grupelor mape de lucru care confin foi AO, imagini cu obiective istorice din Florenfa, creioane colorate, carioci, lipici. Posterul trebuie realizat tot in 6 minute. Posterele sunt prezentate in fafa clasei de liderii grupelor. Profesorul cere elevilor sa analizeze si si evalueze posterele, cu partie pozitive si negative. Anexez.posterele istorice cu schema lecfiei aprofundata de levi Prima grupd si-a prezentat schema realizata pe care profesorul o aprobat idei scurte sila obiect. S-a recunoscut cd s-a scris strimb, prea mic si nu se observa din spatele clasei > Suinga invagariisde la teorie la practied, lon Negre}-Dodridor, Ion-Ovidiu Pénigoara,lasi, Editura Politom, 2005, p, 179-180 4