Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Untitled

    Uploaded by

    Ionel
    14 views46 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    14 views46 pages

    Untitled

    Uploaded by

    Ionel

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 46
    JBA | MEMORIU TEHNIC GENERAL- FAZA PT 4 enerale privind obiectivul de investti 4.4. Denumitea obiectivului de investi: Lucrar de reparare, conservare, restaurares1ifroducere in circuit tuistic al ansamblulibiserici evanghelice fortificate din Codlea 4.2. Amplasamentul: Codlea, str Lung8, nr. 113, jud. Brasov 1.3. _Actul administrativ prin care a fost aprobatta), in conditile leg, studiul de fezabiltate/documentafia de avizare a lucrarilor de interventi nu este cazul 4.4. Ordonatorul principal de credite: Biserica Evanghelicé CA Codlea 4.5. Investitorul: Biserica Evanghelica CA Codlea 1.6, Beneficiarul investitie: Biserica Evanghelica CA Codlea 117. Elaboratorul proiectulul tehnic de execufie: S.C. JB ARHITECTURA SRL 2 Prezentarea scenariuluil tei de avizare a lucrarilor de interventi 24. Partcularitafi ale amplasamentului @ _Descrierea amplasamentului ‘Ansambll fotficat este amplasat in central municipiuiui Codlea, Municiiul Codlea este situat in centrul ti, zona de SE a Transiveiei, in depresiunea Brasovului tn interior arcu muntlor Carpati, la 15km distant’ de municipil Brasov pe ON' (Bucuresti ~ Bragov ~ Sibu). ‘Ammplasamentul se afin intravilan, conform PUG Codlea, in zona cu destinatia de locuinfe si servic complementare din ‘cadrul zonei centrale protejate, UTR - Gp, zona fiscalé A, conform zonifcéiiaprobate prin HCL nt 167/ 27.11.2047. ‘Amplasamentul este proprietatea Biserica Evanghelicd C.A. Codlee, conform extras de carte funciara nr. 106995. Terenul are ‘o suprafaté de 7639.0 mp si este delimtat pe latura de sud-est de Strada Lung@, pe latura de sud-vest de Strada Maguri, in partea de nord-vest de 0 alee pietonala si Liceul Teoretio German, iar pe latura de nord-est de Strada Peti b. — Topografia Terenul de 7639 mp are numar cadastral si topografic 106996. Terenul are o forma neregulata, si suferé de o ugoard \ecliitate pe directa nord-sud. Terenul este delimitat pe latura de nord de strada Piet, pe latura de est de strada Lung@, pe latura sudicd de strada Magu, iar pe latura de vest o alee pietonalé invecinaté cu un teren apatinén une institu de ‘invafamant © Clima gi fenomenele natural specific zonei = Condi de cla: Conform narflorcimaterice prevézute de STAS 6472/2-83, SR 10907/1-97, STAS 10101/20-90 si STAS 40101/21-92 terenul se af in zona IV, cu Te de -21 grade Celsius si Tem de 2.4 grade Celsius. Viteza de calcula vanturor ‘este de 4mis si incdraile date de zapad sunt de 2.0 kNimp, d. Geologie, seismicitatea Stuciul a investiga terenul de fundare pri fraj geotehnic in sistem uscat la adancimea de 5.50m pe latura sudica a biserici sio dezvelie de fundatie pe latura nordica a biserc Stratifctia interoeptata in urma foraubi 2 fost urmatoarea: 0,00--0.50m Umplutua din nisip prafos cenusiu-brun 0.50. 1.20m Umplutura din mortar cu fragmente de caramida 41.20 1.80m Umplutura din nsip argils negru, cu fragmente, mici de ut ars plastic consistent 1,80 -2.60m_Pietrs mic calearos cu nisip, albicios 2.60- 2.90m_Nisip prafos brun cu petis 2.90-4.30m_Nisip prafos cafeniu-ruginiy afanat spre indesare mijlocie 4,30.-5.50m_Nisippetros cu pets, cu indesare mijocie Pana la adancimea de 5.50 m infra] nu s-a observa prezenta apel. In urma dezveliri sub fundate sa identficat rsip argos cu pits, cuplastcitatemiloce, plastic consistent. LLuand in considerare stratficata terenuui si vechimea constructel si adancimea de fundare de 0.93m,latimea fundatiel 1.45m rezuita presiunea conventionala de 200KPA, Zona seismic: Codlea se situeaz& in zona E caracterizatade: ks=0,12, Te =0,7 sev & —_Devierile gi protejrile de uilitati afectate Nu este cazul ceens JB Arhitectura_ vuebi Nicolae Balcescu nr.40, Bragov, Romania im CG f de apa, energie elctrica, gaze, telefon gi alte asemenea pentru lucrari definitive si provizo inprezent, zona dispune de aimentare cu utiltate curente (apd, gaz, electrictate, telefonie, etc) Caile de acces permanente, ‘comunicati si altele asemenea ‘Acces pietonal se va realiza ca si in prezent, pe latura sudicd la interseciastrilor Maguri cu Lunga. de acces provizoril ‘Nu este cazul 9g. Bunuri de patrimoniu imobil Prin prezenta documentatie se propun lucrari de reparare, conservare sirestaurare la biserica evanghelica (dentficata in Lista monumenteloristorice cu codul BV-I-m-A-1 1643.01), a incaperi pentru provi (entifcate in Lista monumentelor istorce cu codul BV-I-m-A-1 1643.02) sila incinta fortficata cu bastioane de aparare (identifica in Lista monumentelor istorice cu codul BV-Il-m-A-11643.03). 22, Solutia tehnica cuprinzand: a, Caracteristic tehnice gi parametri specifi obiectivului de investitie Ciadirea bisericii evanghelice este identficata in cadrul CF nr. 106995, la numarul cadastral 108995-C', avand suprafata masurata de 764 mp. Incaperle pentru provi sunt dentiicate in cadrul CF nr, 106995, la numarul cadastral 106995-C3, avand suprafata masurata de 1527 mp (sunt cuprinse atat incaperile pentru provzi cat si zidurle de incinta si 2 bastioane). Incinta foriticata este identficata in cadrul CF nr. 108995, la numarul cadastral 106996-C2 pentru tumul clopotite, cu suprafata de 188 mp sila numarul cadastral 108995.C3 pentru celelalte 2 bastioane si zd incinta. _-Suprafete construlte, desfasurate si utle existente: Constructie Arie utils ‘Arie construita ‘Arie desfagurata ‘Arie desfagurata spatiineutizate Biserica ‘Au = 735.6 mp. ‘Ac= 764.0 mp ‘Ad=764 mpi - (compartiment 1) ‘Ad (cu supante)= 1098.5 mp Incinta fortificatal | Au=aprox 830.00mp | Ao= 127.0mp ‘Ad= 1527.0 mpl ‘Ad= 615.1 mpl anexe ‘Ad (cu pod) = (compartiment 2) 2370.9 mp. Turn ‘Au=aprox. 108.0mp | Ac= 188.0 mp ‘Ad= 188.0 mpi ‘Ad= 188.0 mp! (compartiment 2) ‘Ad (cu supante) = 289.8 mp Total existent ‘Au = 1673.6 mp ‘Ac= 2479.0 mp ‘Ad = 2479.0 mp! ‘Ad= 1003.1 mpl ‘Ad (cu podu s supante) = 3759.2 mp ‘Supvafatateren conform CE. ‘Suprafata construt total Suprtaja destfiguraté (fra pod). Numar otal de ilzator- maxim 94 de persoane z i ‘maxim 40 viitator in situa exceptionale maxim 20 ulizator iu Inchiiat (cale secundard de evacuare ‘maxim 4 uilizatori qrupur sant iu inchir In {In calcul se va iva in considerare si suprafata construita a construcfilor adosate incntlfotficate,) Provent de ocupare al ferenului (POT) 40% Coeficient de utiizare al terenului (CUT) 04 Regimul de inte: Pater cu supantesPod Biseri lungime = 493m late... 223m JB Arhitectura__ Bee iaaete Nicolae Bacescu nr 40, Brasov, Romania BEC JBA ‘ndltime a comisa - nava. ‘natime la coama - nava snumar de nivelur: Incinté fortficaté (Parterepod}- initime la comisd initime fa coama rnum&r de nivel. ‘Tum (Partertpod): inaitime la comniga inaitime la vat... rnumér de nivelu parte + nivel clopotnita a b, __Varianta constructiva de realizare a investitiei \ Lucrarile de restaurae si consoldare au ca scop valoificarea ansamblull bisercifortficate prin introducerea sa in circuitul turistic, ‘Avand ca faza premergétoare faza DALI, se propun o serie de interven absolut necesare asupra monumentuli, cu rol de asigurare a integra s stabil constructors cu rol dea Inlatua factol care pun in percolstarea acestuia. Toate intervenfile prevazute vor fin spirtulregullorrestaurari si conservari monumentelor stoic. Lucrarile de intervente au fost structurate pe 3 obiecte, dupa cum urmeaza: = bserica si tumul opotni: + 2d incinté cu anexe; + sistematizareincint )trasarea lucrailor Va firealzat tinand cont de legisajia in vigoare si datelor rezultate in urma studlului geotehnic. 4) protejarealucrarlor executate i a materialelor din gantier, ‘Se vor realiza conform indicator din capitol organiza de santir ¢) organiza Prezentarea general Pentru organizarea de sentir executantl isi va prevedea 0 baraca tp container metalic care se va amplasa in interionul incintl, pe 0 patforma pietruita care se va amenaja in prima etapa a santeruu. In etapa contractai lucratlor,ofertanti vor prezenta proprul proiect pentru organizarea santieruu, linitandu-se valorc la 1 % din valoarea lucrariorofertate Lucrarile de execute se vor destésura in imitele propietii Biseriii Evanghelice, Nu vor fi necesare lucrei pentru asigurarea aocesult, devieri de retele, racordurilautlitati sau demolart Daca va f cazul se vor folositoalete ecologice amplasate in interior parcelel, Materialele de construcie vor fi procurate de la fumizor\autorizalj si vor respecta normele de caltate prevzute in proiectul tehnic. Transportl si manipularea aoestor materiale se vor efectua prin grja constructorului sau a furnizoruu. Lucraile vor efectuate cu personal calfcat din cadrul une frme specializate in domeniul constructor ciile, Se vor respect indicatile de transport, manipulare si depozitare ale materialelor de construci in santier conform cu indicaile din caietele de sari Se va organiza o platforma pentru depozitarea materalelor in vecntatea port de acces. Toate echipamentele tehnice utiizate vor corespunde normelor de tehnicd securtii muni, nu se vor utiiza echipamente defecte sau care pot pune in pericolintegitatea corporalé a utiizatorlui. Sefl santierului va fi responsabil cu ditjarea Circulate in incinta gantierului g cu insturea personalului privitor la normele PSI i de protecia munci, dotarea cu echipament si ummaritea desfésurai lucrailor. Panoul pentru identiicarea lucraror se va amplasa in loc veil, si va confine: denumirea obiectvu, datele benefcinuu, ale proiectantului si antreprenoru ‘Santierul va fi racordat la refelele edilitare existente — energie electric, apa potabila si canalizare. Se prevede langa accesul principal un loc de colectare a deseurlor. Pentru depozitarea acestora, se vor uiiza containere, care se vor transporta a intervae regulate, in afara santierlu Se va utiliza casi vesiarbardci unul dint spatile anexa ‘Toate construe (schele gi imprejmuirea) sunt provizor si se vor dezafecta la terminarea lero s darea in folosing, find intersé prin lege menfinerea acestor. JB Arhitectura Ceoe4 Nicolae Balcescu nr.40, Brasov, Romania CECE “Th punctul accesului in incint, realizat pentru aprovizionarea gantierului se va realiza un racord provizoriu de apa pentru a cura vehicolee de transport de noro i surplus de material Masuri PSI 5 doer tg eg cafes " Peni toa durata de execute, masurle de preven candor sabiesc de ctr uniatea de execu in concordanis cu cernjle benefciarulu si cu respectarea prevederor cuprinse in: Legea 10/1996, privnd catatea in construct; Indicatv P118/2-2013, normativ de siguranta la foc a constructor; 8% Nore generale de prevenie si stingere@ Incendifo aprobate cu Orcinulcomun Mi: 81/04,03,1994 si MLPA. 1219NICI03.03. 1994; ‘Masur de protectia mediului Pentru protejarea mediluiinconjuritor se vaintezice depozitarea das @fata'7onelor amenajate conform proiectull de organizare a lucror (aprobat conform normelor in vigoare). La sfarsitu executiellucrarlorterenul se va elbera de restutle materiale si se va reconditiona conform proiectlui de sistematizare si amenajare a terenuli aferent invest. Masuri de protectie a muncit LLucrrle de execulie se vor desfasura numa n imteleincintel dinate de beneficiary Pe durata execu lucrtor de conse se vor respecta ummétoarel: Legislatie de securitate aplicabilé pe gantier: LLegea securttti si séndtaf in muncé nr. 31912006 Nome metodologice de apicare a prevederilr Legea securtti si séntatitin munca nr. 1425/2005, compl. Cu HG 1955/2010 Holdrarea de Guver nr. 1051/09,08.2006 prvind cernfele minime de securtatesiséntate pentru menipularea manvelé a maselor care prezintarscuri pentru lucratr, in special de afectiuni dorsolombare. Hotérarea de Guver nr. 1048/09,082006 prvind cerinfele minime de secuntate si sénatate pentru uilizarea de cétre lucrtor a echipamentelorindviduale de protect la locul de munca Hotérarea de Guver nr. $71/26.07.2006 privnd cerinfele minime pentru semnalizare de securitatesisau de sénatate la Focul de munca Hotérarea de Guver nr, 300/02.03.2006 privnd cerinjele minime de securtate si sénatate pentru gantierele temporare sau mobile Hotararea de Guvem nr, 1876/22. 12.2005 privind ceinele minime de securate si sénatate referitoare la expunerea lucratorilor ia iscuri generate de viral Hotdrarea de Guvern nr. 493/12.04.2006 privind cerinjele minime de securtate si sénétate refertoare la expunerea lucratorilor la iscuri generate de zgomot Hotararea de Guvem nr. 1091/2008 privnd cerinjele minime de securitte gi sdntate pentru locul de munca Hotdrarea de Guvern nr. 1146/2006 privind cernjele minime de securitate si séndtate pentru ullizarea in munca de cStre lucrator a echipamentelor de munca Hotdrarea de Guvern nr. 1218/2006 privind cernjele minime de securitete si séndtate pentru asigurarea protecteilucrétoilor ‘impotrvariscurior legate de prezenta agentilorchimici Instructiune proprie de securitate @ munci - Sapatura Instructiune proprie de securtate @ munci ~ Lucrl la inalime ‘Masuri generale de organizare a santierului: Laexecutarea lucraror se vor respecta -Regulamentul privind protecta gi giena muncil in construc, aprobat de MLPAT cu ordinul nr, SIN/15,03.1993, - Norme generale de protecfe a muni editate de Ministerul Munci si Protectei Sociale si Ministerul Santi, ediia 1996. ~ Legea protect munci,n.90/1986, publicaté tn B.O. nr 157/23.07.1996. Nome specfice de protecfie a muncii pentru lucrri de beton, zdare, montalprefabricate 5 fnisaje tn construc, indicat IM 006096 aprobat cu ordinul MLPAT nr, 773IN din 18.10.1996. Nome spectie g Pg ere schele;indictiv IM 007/90, aprobate cu or. iC a voy etvica sects poten a mun n confomitae cu dipole itare impuse de conditile locale; Sue ee vada fn clasa de importanga i conform STAS 10.100V0-75 si P 100-82 Categoria de ste"B* conform H.G. nr, 768/1997 si Ord. MLPAT nr. 347NI, escrierea lucrérilor care pot prezenta riscuri pentru sanatatea si securtatea lucrétorilor : ice de execute care pot afecta séndtatea si securitatea lucratoror gi a celotalti participant la tier gi identficarea rscurior - conform Planului General SSM. ritate fa locul de munca: nati si secur lucrdtoror specitice lucralor pe care antrepenorulsubantrepenorul le excuta de protect colectiva gi masuri de protect incividvea - conform Pranului general SSM. NICE PE SPECIALITATI ARHITECTURA ® se propun lucral de reparare, conservare sirestaurae la biserica evanghelica (dentficata in « cu codul BV-ll-n¥A-11643.01), la incapert pentru provi (identficte in Lista monumentelor ~11643,02) la incina frtficata cu bastioane de aparare (Identficata in Lista monumentelor 1843.03}: ‘omaté.aipropur m75de persoane 8,39mp - 0 utiizatori 7,47mp -0 utiizaton 5,88mp - 0 utlizatori immata din neos $i prenaos) 432,68mp - 30 utiizatori enoriagi + 3 utlizatori 7,36mp 10,00mp de detectie 34,44mp- 0 utiizator 3140mp = 7640 mp 72,08mp -2 utiizaton persinal 64,64mp - 0 utilizaton Ate 13 mp Amp - 0 utilizatori (t2= 53.4. mp = 1098.5 mp ast 391mp. 34,ramp> 2eeamp,* Brasov. Romapia EEE EHCP utlizatori-26 de persoane (utilizatori al functiunilor vecine care au cai de evacuare secundare prin. incinta de sud a Biserici DS.POI.1 Sala de senvire 4 12.85 mp DSPO.2 Sala de senire 3 9.00 mp DS PO1.3 Sala de senvire 2 17.70 mp In cele 3 inciper se imteazé numérul de uiiztor la 20 de persoane DS.PO1.4 Hol 145 mp DS,PO1.5 Oficu/ CT 8.80mp DSPOI6GS. 5.70mp DS.POI.8 WC, 4.30 mp DS.PO2 Incdpere neutiizaté 18.44m9 DS.P03 Incapere neutlizaté 8.43mp SPO incapere neutiizaté 32.93mp DS.PO5 Incdpere neutiizaté 15,03mp DS.P06 Incapere neutlizaté 49,12mp DS.PO7 Hol 2.25 mp DSPO7.02 CT 3.60 mp DSP08.1 GS. 5.50 mp- se considera un numér maxim de 4 ullzator de evacuat DS.P08.2H 8.90 mp Ds POB.3 Hal 8 DSP09 GS-hol 5,30mp DSP10 GS ~femei 6,47mp DSPI1 GS-dizabity 4,56mp DS.P12 GS - barbaf hol 2,83mp DS P12 GS - barbati 254mp se utilizeaza pentru slujbele de pe timp de iarna) - utilizator-30 utilizatori enoriasit5 utiizatori person P01 Windfang +4,83mp P02 Saldexpozitie pictur _56,92mp- maxim 20 utilizar turn ora stabil, in afar orelor de sub .P03. Capelé- sala de rugaciuni 80,47mp- 30 utlizatori enoriasi¥S uilizator personal (utizetoi biserci Incinté nord DN-OT Incdpere neutlizata ——120,34mp DN-PO2 incdpere neutlizaté —_§8,01mp DN.PO3 Spatiu evenimente —_166,55mp-ufizare sezonieré- maxim 35 de utlzatori( 30 uitzaton enoriasit5 utitzator 9ersonal) DN-PO4 Incdpere neutlizata — 112,65mp Bastion 4 (est B1.PO1 Intrare 14,02mp B1.P02 Incdpere neutlizats —_85,75mp Bastin 2 vat B2POt Incapere 412,69mp B2E101 Incdpere neutiizata —13,41mp ‘Ac coristita incinta = 1527.0 mp A desfasuratincinté = 1527.0 mp Lucraile de restaurare gi consolidare isericl ortfcate prin introducerea sa in circuitulturisti, JB Arhitectura as EN ama Of erat ae Af oan Ee CCL046 eho 1 JBA ‘Avand ca faza premergatoare faza DAL, se propun o serie de interven absolut necesare asupra monumental, cu rol de -sigurare a integra si stabltticonstuctlo si cu rol de a tnatua facto care pun in perco starea acestuia, Toate interventile prevazute vor fn sprtulregullorrestaurafi si conservari monumenteloristorice. Lucrarile de interventie au fost strucurate pe 3 obiecte, dupa cum urmeazé: = bserica gtumul clopotit; = 2d incinta cu anexe; + sistemeatizare incint Biseri Inlerventi de amengiare Grupul senitarinsalat n prezent in interior biserci in camera B.POS va fi desfinft si mutat pe latura anexelor sudice in DS,P08-DS.P12. Camera eliberata va primi functiunea de oficiu de curdtenie, In incdperea 6.P07 cu rol de sacriste {incdpere in care se pastteaza obiectele de cult vetminiele preojest) se va monta contrala de detectc.Incdperea are tavan bott in patra si pereti peimetral din ziddrie mixta pata gi cBrémida Numarul maxim de utiizatori-enoriasi care participa a siujba este de ane+ 5 persoane care fac parte din rsonalul de servici, In cazuri exception i liziator cu 40 de persoane- vitator, ‘Terapie structural’ fundati, zi Pentru intervetia la nivel de structur vertical si bol, de asemen in functe de rezultatelestudilorgeologice, se prezinté urmatoarea variant de aciune! = reparaiafisuror prin impanare, eventual njectare, si matare cu mortar de var - fisurle de la bolt i de ta contactl dine bolt si perefi perimetral vor i remediate prin impanare si umectare cu 0 suspensie din lapte de var si ciment tras - inseqa unor noi tian} sau retensionarea celor vechi daca metalul nu ga pierdut capacttateaportanta Combaterea unig din zidéit Data find umiditatea ascensionala care se constat in partea de jos a ziduiui, se propun urmatoatele masurk 22) Masuri pentru a impiedica patrunderea si stagnarea apelor de ploaie in sol, la pereti si sub funda biserci = realizarea unui sistem de drenaj in jurul biserai sa unui trotuar de garda cu lime de 1m din patra de rau peste un sistem de fit invers de peti, in lungul zdurorbiserci; colectarea apelor de ploaie gi deversarea lor departe de construct, urménd linia generalé a cdelor de teren, folosind g sourgetleexistente ~ canal deschis la poarta actualé de intrare, canal subteran — acum obturat—latumulistoric de poart se Vor epara acoperiguril gi se vor realiza, la acoperigulbiserci, la tum sin lungul potculu,jgheaburi si burane care s& ‘conduc apa in mod control care sistemul subteran de deversare. 'b) Masuri pentru a permite ventilarea zdarei, coelerénd evaporarea umiditji deja prezente in zi se vor demonta stranele gi lambriurile; acestea vor fi remontate sand o distant de 10 om de a zd, pe perete se vor aplicatencuiel de var poroase, permeabile Reparaiainveto Se impune o eparafe ainveitori,c se constatd mit infra. : = Concomitent cu aceasta operatune vor fidentiicate sizonele In care infltrafile au afectalstructura Invelitol. in acest sens, studiul biologic se va extinde pe parcursul santerulu iva determina elementele de lemn care trebue restaurate sau Inlocuite. locuirea tglelorfisurate si refacerea atenté a zonelor de la baza acoperigulu, unde Intervent asupra elementelorinteroare din ern - Direafja genera de interventie este pastrarea pe cét posibil a elementelor existent, - Se va urmar in mod constant cain urma interventiel sa se conserve actual impresie de structura rural, facut dupa stina ‘mesterior local, cu multe elemente incropite din piese reutlizate etc; este de evitat in orice caz un efect final de perfeciune. + Treptele de lemn masiv de la scara care urcé a pod side la scara care urca la orga vor fi pastrate si cur + Stranele din lemn alate fa nivelul 1 g2 al galerilor vor fi reparate i re-organizate spatial astfel inc supraelelepictate. Intervent pe suprafetele de athitecturd (paramente, podele é = Dupé uscerea umiditai din dare se vor reface tencuielile extere siinteme, cu mortar de var. Conform recomandeilor studiull de parament, noile 2ugrdveli vor avea culor in nuante de beg. In JB Arhitectura Nicolae Balcescu nr.40, Brasov, Romania ~ Zugrévelle inteioare si exterioare de c&mp vor fi executate cu vopsea pe baza de var RAL 1016 pe tencuiala isd - zugrdvele pe zone de accent (eistente mai ales pe tumul clopobit) vor fi executate cu vopsea pe baz’ de var RAL 1013 pe tenouial lsd ~ 2ugravelle pe zonele de soclu ale anexelor se vor executa cu vopsea pe baz’ de var RAL 1014 pe tencuiala drgcuit + Conform studiui de parament anexat, in zonele cu substratpictural medieval din vecindtatea altarului tencuiala pe bazé de ciment se va indepérta cu asistenta unui pictor restaurator, iar ulterior se vor stabili metodele de prezervare. Zonele de pardoseald de lemn identfcate ca find degradate se vor repara prin restaurarea pardoseli sia stratul supor, iarin locurle unde acest lucru nu este posibil,elementele din lemn vor inlocuite cu elemente similare astelincdt s& se pastreze o imagine apropiat cele actule, - Pardoseala din plc ceramice cin windfangul de pe nord (8.P08) va fi inlocuité cu o pardoseal& din dale de pat, simlare cu cele regsite Tn naosul bse Tampla de in cazul tamplarior de ferestre, de la cazla cz, se vor conserva cele existente cu refacerea etanseitai la contacul cu zdu, revopsire et. Vor fi curate si restaurate use spore, conservnd tpu de fnsa actual (mn natural sau vopsea ez), peste care vai ( aplicat un tratament protectiv. in caz de degradare irecuperabila vor fi inlocuite cu altele identice. Zid de incinta, bastioane gi anoxe Interventi de consolidare,reparare, fsa in aceasté etapa nu se propun lucri structurale la zidur, tum si anexe. interventile necesare constau in = revizuiea inveltotor din tiga, cu inlocurea lator de sustnere si completarea tiglelor degradate, Se vor utliza file solz de acelasitip. = desfacerea tencuiellor degradate sau pe baz de ciment, curajitea rostulor de zidaresirepararea fsuror din zidare; = refacerea tencuielior cu mortar de var gras; * Conform recomandatiorstudiului de parament, noe zugravel vor avea culor tn nuanje de bej. In consecnta, zugravelile se ‘impart in tre categori: = Zugraveileinterioare si exterioare de cémp vor fi executate cu vopsea pe bazd de var RAL 1015 pe tencuiata lis - nugrévelile pe zone de accent (existente mai ales pe tumul copotnia) vor executate cu vopsea pe baz de var RAL 1013, pe tencuiala lsd = 7ugrévelile pe zonele de soc ale anexelor se vor executa cu vopsea pe bazé de var RAL 1044 pe tencuial criscuit in masura in care se protejeaz8 zidul de infitrafi prin repartia acoperisuli, pot fi lasate in starea actual unele tencuiel vechi, chiar dacd in unele zone sunt degradate, pulveruiete: patna este o parte din storia edicilu ‘particular, pe zona tumuiui de es, la rvellcomisel unde s- relevat uma de picturd se impune oinlegrare atentésio conservare a situate existent Interventi de amenaiare Grup Sanitar = Pe lalura de sud a anexelorse va constui un grup sanitar nou pentru a deserv biserica si ot uizator icine orficate. in ‘acest sens, idulanexelor de sud se va continua tot din caramida pina pentru a inchide ltura de sud a anexelorinspre clédirea care addpostese capela - Nous zidérie va avea acelagi tp de tencuilé gi fnisaj ca zidul anexelor. Etapa noua de interventie se va distinge de zidavia veche printr-un nut vertical - Interventia va avea delimitari si structuré separate astelincéts& nu fie afectaté construtia istorica. - Strvctura este pe perei structural din caramida pina cu mortar de var. Plangeele sunt pe structuré de lernn cu pardosealé din ern $i plafon din scnduri de lem. - Sunt asigurate grupuri sanitare pentru ambele sexe si una pentru persoane cu dizabilit. « inca va fi asigurata de noul sistem termic, detallerea acestui capitol se regaseste in documentalia de specialtale anexaté cr = Int-una dint incdperile existente ale jn care va adposti centrala termica- decomprimare in caz de ex, ‘o rezistenta la foc de REI 1 JB Arhitectura ea Nicolae Balcescu nr.40, Brak JBA Prin incdperea adlacenté cele care adposteste CT, se vor evacua persoaneleutlizatoare ale grupuriorsanitare aferente patilorinchiriate din afaa incintifortfcate, oul spatiu de evenimente va f ad3postt pe ltura de nord a incinte,n camera DN.POS. Oporturitatea amenaléii acest spatiy este oferiti de faptul c& un segment semnifcati din anexa nordic are grin transversal care s-au degradat in tip $1 linsesc in prezent. Stabiitatea structural nu este afectat8, deoarece grinzilesusiineau un planseu intermedia care a fost desfacut in trecut Din motive de siguranfain exploatae si pentru a benefica de intreaga lungime si inlime a spafuli, pau dintre grinzile ramase in mijoc, affate int-o stare avansaté de degradare vor fii ele desfacute = Intervenfia propune curatarea spafuli de obiectele depozitate tn prezent,inlocuirea a dova ug de acces aflate in stare ‘avansaté de degradare si nstalarea une pardosel de lemn pentru a facta uflizarea spat - Témplrile celotategolui vor restaurat sau inlocuite in cazul in care restaurarea nu este posi - Pardoseala de lemn propus este compusa din module de 1.Smx'.5m si va instaata pe un grid de dale de beton asezate pe un pat de nsip care s esigue planeitatea structuri. - Intre noua pardoseala gi zidul existent va fi pus un strat de pietrs care sa asigure ventilarea la baza a zidarie istorice, - Soluia constructva asigurd reversbiltatea interven -lluminatul se va realiza ata natural ct i atficil.uminatu natural este asigurat prin qutleistorice de tragere gi de pacura, 9, magntudine > 7): 1471, 29 august 7.4 grade 1802, 26 octombrie 7.5 orade 1516, 08noiembrie 7,2 grade 1908, 6 octombrie 7,1 grade 1620, 24 decembrie 7,2 grade 41840, 10 noiembrie 7.7 grade 1681, 8 august 74.grade 1977, 4 martie - TAgrade 1738, 31 mai 7.4 grade 1986, 30 august 7.1 grade JB Arhitectur Nicolae Balcescu nr-40, Bragov, Romania CUCOET Le BA : Terenui de fundafie al ansambluluibiserici, conform studiului geotehnio, este consttuit din nsip argilos cu peti, cafeniy-gélbul.cu plasticitate mijocie, plastic consistent, cu umidiaterdicat,avand presiunea conventjonala de calcul de baz Peony = 200 kPa, Pena la ad€ncimea de 5,50 m in foraje nu s-a observa prezenta api fide zonare Hazardul SEISMIC este caracterizat de acceleratia orizontala a terenului pentru intervalul mediu de recurenta IMR = 20g conform P100-112013 400 ani: Harta de zonare in termeni de valoti de var ale accelerate terenulul Pericada de control(col): To= 0,7s conform P100-1/2013 Harta de zonare in termeni de perioada de contol (colt) spectruli de spuns \Veloarea caracterstica a incdrc&ri din ZAPADA pe sol, in amplasament: sk= 1,5 kNin* (Ce= 1,0-expunere normala, Ct= 4,0 coeficient termic) conform CR-1-1-3/2012 € Harta de zonare in termeni de valor caractristie ale incarcati din zapada pe sol ‘Amplasamentul este caracterizat prin valoarea de refernta a presiuni dinamice a VANTului: b= 0,4 KPa conform CR-1-1-4/2012 Harta de zonare in termeni de valri de refering ale presiuni dinamice a vantull Sistemul structural ‘Ansamblul bserci evanghelice se compune din mai multe subansamblur. Descrierea structural confine toate subansamblurle, divizate pe umatoare: Biserica (1), tumul clopotnité (2), zd incint& cu anexe (3). Subansambluie structurale sunt alcdtuite dn (|) sarpanta de lem, (I) plangee din em, bot, (ll) peri portant din zdrie de patra cdrémida si (IV) fundafi din zd de patra In vederea clarficaitipurle materalelor care alcatuiesc ansamblul structural au fost efectuate sondaje pentru a se identifica pul si modul de alcatuire al acestorelemente structurale. Evaluarea Daca se considera o unitate tntreaga structuré de rezistenté si elementele lor componente: sarpanta,plangeu, perete portant si fundale, scurgerea efortulor de pe zona de acjune la terenul de fundare este urmatoare: sarpanta preda reactiunile proverite din greutatea propre, greutateainveltoi,incérci de vant si zapada, la care se adauga greutatea propre a Zidurior, fundatilor, plangeelorimpreuna cu incarcatileseismice si provente din procesul de exploatar, incdrcére cumulate astel prin intermedia fundafor sunt redate terenuli de fundare Desfacerea ansamblului in subansambluri se face dupa citi de rigiitate (deformabilitate) dar si dupé crite de ‘execu, rostutle tehnologice delimiteazd univoc subansamblure. In ipsa unui stud de parement profunda descompunerea ansambluli fn subarsamblur se bazeaza doar pe presupuneri conform releve. Descrierea dearadérilor Deoarece structure de rezistena istorice poseda inclusv valor de patrmoniu necesare de protejat, determinarea cauzelor insufcientelor pretinde cunostinfe legate deopotrvs de conformarea tehnica, respectv de valole de patrimoniu ln general factor exteriors interior care au afectat in timp starea structurior de rezistenga sunt + | se pot observa fenomene de degradare fizicé superficial datorité unortencuieli de reparatie din mortar de ciment- Var, care afavorizeto umiditate accentuaté si permanent tn masa zara, corelat cu caraterul oc, fvorizénd fenomnene de eroziune prin nghet ~dezohet, + Tantul este un mortar nisipos cuartos frabl care a avut mai mult un rol de egalizare decal de lint al zie din lisa rte asic (rouae de gard) zctiunea vaniul (piatra, mortar in medi ured, lermul) Rluila agenii de medi exterior, umezirea continu a structs (grad rica de umiditate ‘Neitime de cca, 2-3,00m) ral importante: psa legaturlororizontale de tp sail nivel plangesior bee pe u G22 It JBA + neintretinerea corespunzatoare @ ansamblulul + compunerea perefor portante in zidatie din piatré de ditferte dimensiun cu legatur neregutate + interven ulteroare in ansamblul structural al construct Intervent anterioare Ia nivelul structurii de rezistent Biserica-sala a fost ridcalé instil romanic in secolu al XIlLlea si madficaté la inceputul veaculi al XVHea, Din prima etapa de constucte se pastreaza sala cu faada de vest din plata legaté cu mortar, tmpanul triunghiuiarstrapuns de tte ferestre inguste (obturate in prezent cu zidaie de c&ramida) si portal principal, alla astzi in spatele unei construct adosate in secolu al XIX-ea Biserica-sala far turn-clopotni, a fost modificaté dupa anul 1500, cénd sanctuarul a fost reconstrult priind 0 absidd poigonala si o bolt reticular gotica tazie, cu nervuri ceramice si console clindice decorate cu stra Biserica medievalé a sufet de pe urma incendilor din ani 1685 g 1701, find In mare part refacuta in anul 1702, moment in care a fost realzatstavanul din lemn casett si pictat al navel. Turul-clopotnia al biserici a fost reconstrut pe dure vechiuiui Tum al Fieraior, incepand cu anul 1619, dup ce a fost partial dstrus de trupele lui Gabriel Bathori in 1612. Din constructia medievald se pastreaza primele dous rivelur care au paramentul dublat de un strat din uf vulcani, ajungénd lao grosime de § m Tumut a fost renovat dupa planurile inginerului Josef Nekolny din Bragov in anul 1892, primind un acoperispiramidal si un decor neogotic la nivelulfajadele celor cnc! nivel ‘Madernizarea urbanistica cin secolul al XiXea a afecat gi cetatea, Dacd Turmurle Tesdtotlor si Dogatlor, zdul de apérare cu drumul de strajé si majoiatea cmeror de provi s-au pAstrat pnd astazi in forma ini, alte prt ale cet bisericesti au fost demolat gi nlacuite cu edfc noi de interes public In 1829 a fost idicat sediul Primarei (pe locul unei ‘constucti mal vechi din 1724-1726, respectv 1775), nga Tumulclopotnitreconstrutinpartea de sud-est, arin 1898 helesteul a fost umplut si nivel. in partea de suc-vest, s-au construit Vechea Scoala de fete (1853) pe locul vechialui Tum al Rotarilor si Kasino-i, sediu al Asocatei Mestegugarior (1922), pe locul zwingerului din partea de sudvest acetai. Testarea c ortante structur Conform breviar de calcul sunt determinate ncdrcérle permanente si ule, respectv grevtatea suprastructulor sl ncarcarea seismic8, S-a evaluat acfunii z8pezi si vantului asupra construcilo, ‘Sunt calculate rezistentele caracerstice gi meci al materalelr(lermn, zdére din cSrémidal pat). Pentru calcul Ccapacitfi de rezistent sia rgiitti elementelo structurale existentes-afolositvalorie medi ale rezistentelor de rupere al iar Pereti portant au fost constrite in continuarea fundatilor din zidrie de piatr3. Grosimea zidurilor este considerabil. Blocuile de piatré au orezistent medie de rupere de calcul fa compresiune de 70 Nimm*, Rezistenta medie la compresiune objinuté la mortarele de argild gi var este 0,25 Nimm Cardmizile au o rezistenfa medie la rupere de 10 Nim? Blocurile de piatrd,lespezi din patra, cu o rezstenta medie de rupere! de calcul la compresiune al blocului de ~ 50 Nim sau dimensiuni extrem de variate, Petree au fost alese asf! incat sa aiba suprafele netede spre exterior si interior. Caramiziepline din ari arsé au orezistent& mecie de rupere/ de calcul la compresiune al blocull de ~ § Nim. Este stabil clasa de ris prin gradul de asigurare structural seismica, Construcile propuse se incadreaza in lasa Rs ‘Lucraii propuse La intervenia asupra une struct istorice pe nga exigentele de baza formulate fata de orice structura — rezistenta, stabillat, siguranga in exploatare etc, se pune si problema conservari structuri, conservarea conceptelor structurale, a materialelor originale, impreuna cu tehnologile prin care acestea s-au pus in opera, int-un cuvént a mesajuluistric inglobat in avestea. Este necesard, in mod obiigatoriu, o reexaminare a sti generale a structurlor de rezisten istorice gi, in particular, a elementelor care se vor reface! reconstru,Inainte de inceperea lucrrior. Simpla explicare a terminologiel termenilor ne pot da ofero imagine de ansamblu a complexitai operaiunilor care trebuiesc efectuate din punctul de vedere al pune in practca a solutilor propuse + Consoldarea structuilor de rezstentaistorce: intervene asupra structurlor de rezistena itorce; rezuitat majorarea capacitji portant existent, in concordant cu exigenfele de performan + Conservarea structulor de rezistentistrice: intervene asuprastructuior de de oprire a fenomenelor de degradare structurale, menndndsituaia acivalé, PROPUS) JB Arhitectura Nicolae Balcescu nr.40, Brasov, Romania SBA =~." ~ Restaurarea strucurilor de rezistenfdistorce: nterventie asuprastructurlor de rezistentistorice,asigurénd revenirea la paramettl istrice, readucerea ansamblulu structural lanivelulexigenflor de performane aferente une etape istorce. (PROPUS) + Reabiltarea structurior de rezistentistorice: intervente asupra structurior de rezistenta istrie, asigurand adoptarea la cerinjele actual privnd rezistenta gi stabltatea lor. Ridicarea parametrlor structurale la nivel performantelor pretinse, + Inferventi urgente la structuror de rezistent istorice: intervene asupra structurlor de rezistenfaistorice, asigurand condi minime de supraviuire al ansambllu constr, prevenea degradri tote 1, LUCRARI GENERALE Pentru punerea sub contol al fundalor, se propune Indepartarea vegetal! din apropierea constructor pe tot perimetrul a o distanta de cca. 10 m. Se execut o sistematizare vertical gio amenajare corespunzatoare a ampasamentlui. Se vor indepérta apelor din precipita (de suprafaa) din apropierea ansambluliprnt-un sistem de evacuare conform propunerle din Memory general La coborérea nivel terenuul nga gin interorul construc, rebuleverfict adzncimile de fundare, Daca dup coboarérea rveluladéncimea de fundere este sub 1,1m se va consoida local fundaia construe, prin subzidie din beton simply C1216 DDupa' se coboard nvelul din incnt: se va curdta suprafafa si rosturlorzdéret degradat al drei de pier; cislocdrie zidarei vor fi desfacute si apo efécute (plombate) din ire din patra cu mortar de var, se va plomba fisutlor de suprafat; se va reabilta coninuii structurale azide pi inject in masa zie, respectiv prin inject fsur; se va rostui zddria cu mortar din var-nisip. Se va reabiltafundatile din zidérie de patra. ‘Se vor crea condi optime de lucru pe toata supratataziduror. Montare schela, Se va reabiltaperei portany din zidarie de pair cu mortar de var. Lucrr propuse la eabittarea zie la nivel suprastructuri: curtirea suprafets ia rostulor zddrie din pat; curr coronamentulu zd! gireabiltarea zie coronamentuiui prin desfaceri parjale si rezii; demolarea zonelor de zidarie deteriorate injectare i masa zidavel cu mortar, reabiltareatronsoanelor degrada cu folosirea materiaelor compat; reabiitarea buiandrugior din lespezi de piatr,lemn rsinos sau arcur din cmd; inlocuirea materialulul degrada azide de piatr; refacerea legaturior elementelor dislocate, plombarea fisutlor de suprafal si ostuitea zdarei cu mortar ain varnisip. Prin injecterea cu mortar, cu material compatibi va fi majorat capacitatea portanta a zidariei de piatr Important de luat in consideratfaptul, c& perefie portan istorice sunt de regu realizttriplustart: inte doua straturi de zidrie prelucrata exist un miez de mai slab caltate. Remedietea fisutlor din zidére prin impanare(Iemn esent tare ster) la arceleexistente peste golurl (ex. buiandrugi). Arcele vor fi reabiitate si prin plombe, Impanar, inject, rostuir, Buiandruoii dn ler degradate se vor reabilita prin ntocuie. Se va rabita plangeele intermecire din lernn la turulclopotia. Pentru spore rigiitin plan orizontala plangeelor se va adéuga, pe patea superioaré a grinzlor din emn, un strat de dulap (perpendicular fad de directa grinzlor), fixat cu gurubur pentru lem, Pentru asigurarea circulaje’ inte nivelele intermeciare al tumurlorse reabiltesc scare din lemn, Inveltoarea trebuie adoptat la cernfle actuale privnd rezisten(asistablitatea lor, pentru a preveni degradarea ‘lementelor structurale din mn. Pentru asigurarea protecteiimpotiva infitrailor apelor este necesara schimberea sipclor ‘cu sectjune de 5x3,5 crv17 om. La lucrile de reparati inveltoare se vor refolos! ile soli, respectv se vor fotos le din acelasi material, de aceeas! form si nuani@ de culoare asemandtoare cu cea a fgllorinveltorianterioaral existent Se va curata podul,inclusiv coronamentulzidriei, Depunerile masive de praf si resturi organice de pe elementele ‘arpantel necesité Indep&rare cu ajutorul unui aspirator profesional. Se vor verfica elementele, nodule tturorfermelor Se vor curdja cu peri toale suprafetele de coajé si suprafetele afectate de defibrare la elemente din lemn, Se vor ‘ndeparta degradéiilor moderate de suprafata la elemente din lemn, dar nu mai mult decat 1/3 din inalfimelttime. In cazul st&biti secfnilor elementelor structurale prin curajrea suprafetei, respect prin indepartarea degradatilor de suprafata, secfunile sltite se vor consolda prin completare cu duapi (5 cm) sau cu sc&nduré (2,5 cm) solidarizai cu sec{lunea ‘elerentului pin surubur pentru lem, Se va inlocui elemente degradate. Sarpantele vor fi conservate pe loc, far afi demontate. Toate reparatile si remediele negesare se vor executa local, prin demontarea strict a elementelor sau fragmentelor care prainis deteriora 3 ern ep pel ena). Aart Bole senna se spear ech ubuZe 13 JBA adduga pene din lern de consolidare a prnderlor sau se vor realiza inlocui pariae pentru a asigura geomeltia corecté a nod. Elementele ips, indicate de chertaileramase lbere pe elementele suport, vor fi ompletate cu element noi, imensionate si configurate corespunzator. ‘acute biologice sunt putine, care aparfrecvent la lemnul de rasinoase din construc. Atacurile sunt paral active si'se impune un tratament curatv cu solute insectcida. Solutja se apica prin pensulare repetaté de dou8 ori consecuty, la zonele identiicate cu atac ac ‘in portiunie unde au av oc ifitrati de ape pluviale de lung durat,s-a produs o defibrare alemnului, Pentru stoparea procesului de defibrare propunem, ca la revizuirea invelitori, s fe utlizate coame care se fixeaz’ mecanic, fr mortar. Zonele infectate se vor Indepaita mecenic (dati, cunt, slefute et), unde sunt deteriora biologice de max. 2- 3-cm adéncime in scoarfa ofl suprafaté material lemnos. Deteriraile mai adnce de 3 cm, alata in porjune care mai poate fi folosita din punct de vedere static, in afara de indepartarea porfuni afectate, se va efectua tratarea la adéncime, prin Lunplerea orficior burghate, Deterirare pe jum&tatea ot intreaga secjune transversal, se va trunchia or se va inlocul zona afectata, Deteiorare mecanica, crépatura, uptura, legatura slabita eo, se vor consoida prin completare Lipsa unui intreg element se va ilocu Se vor executa podinis scr de acoes mobile pentru usurarea lucrilor de intretinere al invelitoriiacoperisurilor Pentru intretinre aooperiguui se va executa straturi de asterealé dn dulap de om grosime bine inchise, solidarzet cu suruburi pentru lemn cu elementele sarpantei. La nivele se vor executa balustrade din lemn, Materiall lemnos va fi ales cu gti, Materialul lernos nou trebuie si fle ales din lemn réginos de bun8 caltate (C22) si debitat fara poriuni de album gi va corespunde clasei 2 de exploatare, avand umiditatea de ecilibru alemnulu max. 12% Lemnul nou, se va trata preventv, inane de mont, cu grund de impregnare insecto-fungicde side igifugare contra incendiu. Materialul de piatd va fi ales cu gti. Piatra nou trebuie sa fe ales din roci sedimentare(gresie compact) cu creutate speciicd inire ~23 kNim3, rezistenja la compresiune ~70 Nimm2 Mortar pentru zidre se va realiza dupa ree tradijonal: 1 parte var past (minim 6 luni vechime), 2.5 pari nsip de ru spat, 15% praf de patra adtvhidrauic, Acest mortar poate fi asimilat cu mortal M25. n ceea ce priveste risipul de rau spalat sorturileutlizate vor f: 2/3 sort 0-3, 18 sort 3-7. Pentru pastrarea aspectuli original, mortarul din rostui trebuie s& aiba acelasiculoare cu cel nal (care s-a mai pastrat nealtera!). Dupa terminarea executiellucranlor se va curala suprafetele plangeelor de lemn si zona coronamentelor din copes, respectv se va elbera terenul de restule de materiale nefolositeg se va aduce la parameti corespunzatoare (vezi amenajari exterioare). Pentru intetinerea corespunzatoare acoperisului se interzicefolosrea spatiloracestora pentru depot. Se vor intreline periodic iveltorisarpantelorin-o stare buna pentru a mente capacitatea de impermeabilitate a acestora. 2. BISERICA (1) LLcratilepropuse generale pentru bisericé sunt detalat fa captoul Luca generale. Reabiltarea fundatile dezvelt, peretie portant, bole din zidarie de plata s structura sarpante, Se consolideaza sarpantele la porticuri cu elemente de rgiizare transversale (travers colar, contrafga, grind de tap. Se retencuiesteextradosul bollor cu mortar din var-isi (strat subfire de protect). Se executa doi nivele de intretinere la nivelulacoperigului biseric cu sc&r de accese din lemn inte ele, 3. TURNUL CLOPOTNITA (2) Lucile propuse generale pentru turn sunt detalate la capitolul Luca generale, Reatiltarea fundailor. Reabiltarea pereio portany din ziarie de piatr3. Se reabilteaz8 niveleleitermediere din ating de lern cu podine din dulap. Trebuie reparat invetoarea coiflu Se veriicdreazemele grinzilor de plangeu la flecae nivel Se vor curdta elementele metalice de consolidare anterioare (trang) prin slefuire, respect revopsitea cu solujie de protect 4, ZID DE INCINTA CU ANEXE GS. (3) ‘La coborérea riveluluiterenului lang construc, trebuie verficat adéncimile de fundare, Adancimea minima de fundare va fi 1,10 m. Daca se coboard nivelul amengjat sub aceasta valoare se va consolida local fundatia constru degradat al zdarel de pia dislocérile zdérei vor fi desfacute si apoi refute (plombate) din Zid var, se va plomba fsutlor de suprafala: se va reabilita continuitaji structurale a zid&rel prin inj respect prin inject fisur; se va rostuizdariei cu mortar din varnisip. JB Arhitectura Nicolae Bélcescu nr.40, Bragov, Ror 16 ul suprastructuit curairea suprafefel gia rosturor zie din patra curdjrea coronamentulizdérei si reconstruciazidarei coronamentului prin desfaceri partial si ezidi; demolarea zonelor de zidarie deteriorate; injectare in masa Zidriel cu mortar ciment-rass; reconstruct tronsoanelor prabusite cu folosea ‘materialelor compatbile; reconstrucia buiandrugior din lespezi de pat, lemn sau arcu din c&ramid inlocuirea ‘materialului degradt al zidarie! de piatr; refacerea egatutlorelementelor dislocate, plombareafsurlor de suprafaa i rostuirea zdarel cu mortar din var-isip. in aceasta etapa nu se propun lucrari structurale la zd, tumuri (bastioane) si anexe. Numa pe latura de sud a anexelor se va consti un grup sanitar nou pentru a deserv biserica si tof utiizatori incite frtficat. In acest sens, zidulanexelor de sud se va continua tt din caramida pind pentru atnchide laura de sud a ‘anexelor inspre clédiea care adéposteste capela, nterventia va avea delimit si structura separate astel inc s& nu fle alec construct istorcd, Structura este pe fundafi continue din beton simplu C12/15 (adéncime de fundere 1,10 m), peref structural din ‘crémid& cu mortar de var, Planseele sunt pe structura de lern cu pardoseala din lemn si plafon din scandur de erm, 5, AMENAJAR! EXTERIOARE Pentru punerea sub control al fundafior, se propune indep&rtarea vegeta! din apropierea constructor pe tot perimetrul a o distanta de cca 5 m. In interiorul incinte fotficate se propune numai plantare de arbust. € /Amenajarea exterioaré trebuie srezolve indepdrtarea apelor din precipita din jurul construgfilor. Nerezolvarea inte-un timp foarte scurt a sistematizarii adecvate a terenului poate conduce la perittarea structuri de rezistené a construcfloravand in vedere calitatea mortaruui zdrie fundailr si zduror, la continua degradare a elementelor structurale importante, Se va avea in vedere posibiltatea coboréinivelululincntl, prin initurarea umpluturior a céror compozitie este foarte amor f ; DESIGUR, ACESTE PROPUNERI STRUCTURALE SE BAZEAZA PE REZULTATELE UNOR CERCETARI ARHEOLOGICE $! GEOTEHNICE PARTIALE, $I ELE VOR TREBU! CONSOLIDATE $1 COMPLETATE PRIN EXTINDEREA SIFINALIZAREA INVESTIGATIILOR, IN PARALEL CU REABILITAREA INTREGULU! ANSAMBLU. (©, MEMORIU INSTALATIL DATE GENERALE Situatia Instalatia electrica de iluminat si prize. Instalatia de uminat este compusa din diverse tipur de cablur si conductoare electrice care alimenteaza corpur de iluminat de tip vechi, uzate, care necesita reconditionare in cazul corpurilor de iuminat cu valoare estetca, respectv ilocuire in cazul corpurlor de iluminat comune. Avand in vedere destinatia clair si faptul ca aceasta poate avea in enumite situatii un grad de ocupare ridicat se impune reevaluarea tipurilr de iluminat necesare, Conform legislate in vigoare, in afara de iuminatul normal, oiectivul va trebul sa fie prevazut cu iuminat de siguranta Instaletia de prize 230V este compusa din dverse tipuri de cablur si conductoare electrice care alimenteaza prize de tip parent siingropat de tip vechi, uzate, fapt care impune inlocuirea lor. ‘In mutte stuatiexistao tips de coerenta in privinta folosti unui sistem de pozare unita,instaata de prize find rezutatul adaugarilr repetate si in diverse forme a unor prize suplimentar, Instalatia de prize prezinta multe improvizati care nu intrunesc conditileimpuse de legislata in vigoae. Instalatia electrica de forta Instalatia electrica de fort este compusa cin tablourelectrice si instalatl de alimentare de lata tablouri electric si receptor clectrici de forta, cum ari motoarele electrce aferenteorgi si sistemului de actionare a clopotelor. Casi in cazuinstalatiior electrice de duminat si prize, siin aceasta situate au fost adoptate de-a lungul timpului solu care ‘nu corespund legislate’ in vigoare, S-au facut multe extinder, s-au montat tablouri electice nol in locuilein care a fost nevoie 18 Albitectira ane 6) é Nicola Bgleeéeu nt 46; Braga Homaria —CUbz6 = al Go, JN GSS eS LEICATOR JBA Tablourie electrice existente care fac pate din instalatia electric intiala sunt executate cu echipaménte uzate moral care nu mai corespund cerntelor de siguranta actuale Problemele refertoare la tpurle de cabluriconductoare si modalitatile de pozare sunt simitare cu cele sermnalate pentru instelatile de iuminat si prize In plus, calateatabloutor electice, a echipamentelor de protectefolosite sia modaltai in cae este ganda dstibuta si protectia in iterorul lor nu sunt corespunzatoare. Instalatia de legare la pamant si protectie impotriva descarcarilor atmosferice (paratrasnet) Instalatia electrica de legare la pamant este compusa dint-o priza de pamant care deserveste exclusiv instalata de protectia impotiva descarcarilor atmosterice (paratrasnet) si nu se cunoaste rezistenta sa de dispersie. Avand in vedere puterea electrica necesara se impune proiectarea si executarea une instalati de legare la pamant care sa deserveasca atatinstalatia electric interioara cat si instalatia de protectie impotiva descarcatilor almosferice (paratrasnel). Rezistenta de dispersie a prizei de pamant proiectate va fi Rpp<1 ohm. Instalatia de protect impotrva descarcarlor amosterice (paratrasnet) existenta este compusa dint-o tia de captare montata pe varful ure, un conductor de coborare de tip sufa de ote si opriza de pamant care deserveste exclusvinsalatia de protectie impottiva descarcatilor atmosferice. Problemele semnalate sunt urmatoarele * jade captare este insuricienta pentru a protejaimpotrva descarcaflor atmosferceintregul obiectiv; + conductorl de coborare este subdimensionat uzat si pozat necorespunzator,existand bucle de-a lungu treseulu de coborare ; + nuexista informati in privntarezstentel de disperse a prizei de pamant. Toate aceste probleme argumenteaza concluzia conform careiainstalata existenta de protectie impotrva descarcarior atmosferice este ineicienta, Evaluarea instalatilor electrice existente releva necesitatea efectuari unor lucrari ample de reabilitare a acestora in ‘vederea asigurari unel functionatisigure si conforme cu legislatia in vigoare. Premise de proiectare Obiectivul consttuie o valoare patrimonialainestimabila, motiv care impune urmatoarele constrangert 1 Lucratil care necesita interventi de orice fel asupra supraetelorexistente (zidai,tencuiel, patra, podole, structuri de lemn) vor fi efectuate cu atentie maxima, inr-un mod minim-invazv si numai dupa consultarea temeinica a sefulul de proiect. Implementarea solutilortehnice se va face urmatind intocmalindicatite acestia, 2 ‘Se recomanda evitarea operator de situir, solutia altemativa agreata pentru extinderea instalatel clectrice existente find o soltie non-invaziva din punct de vedere structural si anume montajul aparent al instalatilor proiectate, 3 In siuatile in care evaluarle situatielexistente 2u dus la concluzie ca anumite tronsoane de instalatie cexistonta necesita inlocuire acest lucru va fi facut prin tragerea conductoarelor noi in locul celor vechi prin tuburile de protectie existente 4 In situate in care conductoarele exstente vor mentinute se va proceda la refacg legaturilorelectrce i conductoarelor pe o lungime de minim 4 cm, se vor rasuci, decapa si consolidarea leg Situatia proiectata Datele electroenergetice de consum pentru obiectvul proiectat sunt urmatoarele Putereinstalatatotala Pi: 38KW ; ~Putere absorbita total Pa : 27KW ; = tensiunea de ulizare Un : 3x400/230 V; 50 Hz; 3 Receptor elect din instal electric a consumatonai nu produc infuente negative perturbetoare aS fail) eS furizoru = JB Arhitectura CEEG2T Nicolae Balcescu nr.40, Brasov, Romania co or ‘Almentarea cu energie electricd se realizeaza dint-un Bloc de masura si protecte tfazat BMP-T, la un nivel al tensiunii de 0,4KV printr-0 coloana electrica dimensionata conform puter maxime simultan absorbite. Coloana electrica de alimentare va alimenta tabloul elect general de distibutie TEG, care va alimenta receptoi aferent acesti obiectv. Tabloul electric. Pentru a satstace conditile minime de securtate si siguranta in exploatareainstalateielectrice tabloul electric existent TEG va fi schimbat cu unul nou, corespunzator exigentelor normativelor actuale si importante obiectivuu Tabloul electric proiectat va fi executat in conformitate cu. SR EN 60436- In vederea protejari instalatie electice impotriva supratensiunilorindustriale si atmosferice tabloul electric TEG proiecta va fi echipat cu protec la supratensiune de tp BC. lluminatul de siguranta al obiectvului este de tip 3, este compus din iuminat de siguranta pentru evacuare, luminat antipanica si luminat pentru continuarea lucrulu si va fi relizat prin corpuri de luminat echipate cu acumulator si dispozitv de comutare automata (luminoblocur) Durata de autonomie a acumulatoiot va fide minim 1 ora si 30 min. luminatul de siguranta pentru evacuare va fi prevazut pe toate caile de evacuare si deasupra usilor pe care se realizeaza evacuarea persoanelor.lluminatul de siguranta pentru evacuare va fi alimentat dn tabloul electric de crcuite monofazate formate din SxFY 15min, protejate cu disjunctoare PEN, 1OA/30mA, 4,5kA, curba C. tuminatul normal aferent obiectvului va fi asigurat de mai mute tipuri de corpuri de iluminat prevazute in conformitate cu necesitatle feceru spat desenvit liuminatul general va fi alimentat din tablourile electrioe de circuite monofazate formate din 3xFY 2,5mm?,proteate cu disjunctoare P+N, 10A/30mA, 4,5kA, curba C. Circuitele de iuminat general vor ficomandate prin intreruptoare, comutatoare, intreruptoare cap-scara si comutatoare cruce, montate pe perete la h=0,8m. CCircutele de iuminat vor fi proteate in tuburi de protect D=20mm. tuminatul exterior (arhitectural) al obiectivuui va fi alimentat din tabloul electric de crcuite monofazate formate din cablurt CYAbY 3x15, protejate cu disjunctoare P+N, 104/30mA, 4,5kA, curba C. De laiesirea din dladire cablurie care alimenteaza iluminatul exterior vor fi pozate in pamant, pe strat de nisip, la h=-0,8m si semnalizate cu foie de avertizare ka =-0,4m. In situatia in care traseul de cablu subtraverseaza drumuriasfaltate sau betonate, la sublraversari cabul va fi pozat in tub de protect rigid ¢=50mm, CCircutele si dozele luminatvlui normal trebuie s fe distincte de oele ale iluminatului de siguranl, ‘Alimentarea cladirlor anexe va fasigurata de cablur elecrice pozate subteran si protejate cu disjunctoare cu protectie diferentila,dimensionate conform sectuni transversale a cablutlorproteate. Dela iesirea din clare cablurile care alimenteaza cladiie anexe vor fi pozate in pamant, pe strat de nisi, la h=-0,8m si sermnalzate cu folie de avertzare la h=- (0.4m. In siuatia in care traseul de cab subtraverseaza drumuriasfaltale sau betonate, la subiraversar cablul va fi pozat in tub de protectie rigid d=50mm. In claile anexe vor fi prevazute tablourielectrice in conformitate cu necesitatle, ¢ Circuitele de prize care asigura alimentarea iverselortipuri de receptor vor fi monofazate, formate din concuctoare 3¥FY 2.5m, proteate la plecarea cu disjunctoare PN, 16A/30mA, 4,5KA, curba C. CCircutele de prize vor fi protejate in tubur de protectie D=20mm, montate ingropat in peret si tavane, Toate prizele 230V vor prevazute cu contact de protect (P+N+PE) iar pentru spall exterioare vor fi prevazute prize cu grad de protect IP55, montaj aparent, montate la hp=0,4m, Pentru evtarea actionafll accidental a clspozitvelor de protectediferentiala cat sia ator accdente se vor folosi prize cu obturator. ‘Avand in vedere importata ridicata a obiectivului, toate crcuitele electrice vor fi proteate prin intreruptoare dferentiale cu actionare la curent de defect mai mic sau egal cu 0,03 A (30 mA), In cazul in care crcuitele electric vor fi pozate pe elemente combustitile, acestea vor fi montate in tuburi metalic (ip PEL, ‘COPEX), sau tuburi din materiale plastice ignfuge omologate iar instalatiaelectrica va avea grad de protect IP54, inclusiv a intrarle inesirle din dozele de ramificate ignifuge. Etanserie la intrarle in dozele de ramificatie side aparat sin tablourile electice montate pe elemente combustible vorfirealizate cu spuma ignfuga. In aceste situa vor fi respectate prevederlle normativului NP-17-11 Protectia impotiva electrocutai se realizeaza prin legare a nulul de protectie sila pamant conform STAS 12604, 1260415 Legarea la pamant a receptoilor va fi facuta prin al cinclea fra cablului de alimentare in azul cicuitelor trifazate si pin al trelea fir al cabluilor de alimentare in cazul ccuitelor monofazate. Protectiaimpotiva atingeriorindrecte se asigura prin legarea bomel de PE a przelor la null de protect lor maSusi pentru buna functionare a instalatilor d pri de crcl are funciona in bune condita instalatilr de luminal si prize; 1 JBA . ‘reevaluarea pozitilor in care exista necesitatea prezentei iluminatului, respectiv a unor alimentari 230V prin ‘montarea de prize; + adoptarea unui sistem uniter de pozerlproejare a conductoareloricablurlor, cae sa prezintesiguanta in exploatare, avand in vedere faptui cain multe situatiinstalatiaelectca este pozata pe elemente constructive din lemn; + efectuarea unorlegaluri ferme in dozele de ramificate, izolate corespunzator si protejate cu gelurgnifuge in tot volumul dozelor de ramificatie; + gasirea unel solu centraizate pentru comenda iluminatu, soluta existenta find ineficienta si incomoda; + rotejaea corespunzatare a circuitelor de duminat si prize in tablourileelectrice; Se impune luarea urmatoarelor masur pentru buna functionare a instalatilor de forta: + adoptarea une strategiicoerente de cistributie a energiel electric in interiorlobiectivii, dn care sa rezuite locurilein care este necesara montarea unortablour electice; + adoptarea unui sistem unitar de pozere/protejare a conductareor/cablurilor care sa prezine siguranta in exploatare, avand in vedere faptul ca in mute situa instaatia electrica este pazata pe elemente constructive din lemn; + efectuarea unorlegatur ferme in dozele de ramificate, izolate corespunzator si protejate cu gelurignifuge in tot volumul dozelor de ramiicatie; + inlocurea tuturortablourilorelectrice existente cu tablour eletice noi, echipate si montate conform necesitator ‘Spatilor deservite si in conformitate cu normele SR EN 60439-1, Tablourile electrce noi vor inruni urmatoarele cerinte: = Vor avea grade de protectie corespunzatoare spatilorin care vor fi montate; vor fiechipate cu protect la supratensiune; vor fi echipate cu intreruptoare generale dimensionate corespunzator pentru a asigura protectia instalatilor electric la suprasarcina si scutcrcui, vor fi echipate cu intreruptoare cu protectie la suprasarcina, scurtiruit si curenfi reziduali de -30mA pentru toate circuitele care deservesc obiectivul, ‘+ protejarea corespunzatare a circuitelor de duminat si prize in tablourie electrice; Priza de pamant, Pentru legarea la pamant a receptororaferent obiectivului va fi prevazuta o priza de pamant formata din banda de OiZn 40x4mm si electrozi de OlZn tip teava, Banda de OlZn va fi montataingropat in pamant a h=-0,8m imbinarea dine banda si electroz va fi realizata prin imbinare cu piese omologate. Avand in vedere racordarea la piza de ppamant a unel instlati de paratrasnet, rezistenta de cispersie a prize’ de pamant vafiRep<10, Instalatia de paratrasnet, Evaluarea nivelului de protectie necesar a fost abordata pomind de la premisa ca obiectivul ‘tolejat este de importanta maxima, consttund in sine o valoare patimoniata inestmabila, Pomind de la aceasta premisa a rezultat necestatea cautari unei solu care sa ofere un nivel optim de protecte sin acelasi timp safle cat mai putin invaziva din punct de vedere estetic avand in vedere potential turtic al obiectivulu, Soluta tehnica adoptata implica montarea unui dispozitv de amorsare pe varful ture biseici. Montarea dlspozitivulul de amorsare va fi facuta pe tja metalica I-3m ancorata de acoperisul biserci pentru compensarea solictarilor mecanice la vantri puternice. De la dispozitvul de amorsare se va cobori de o parte side ala a cladiri cu 4 conductoare rotunde de otelzincat pana la mustatie przei de pament perimetrale,Imbinarea dine conductoarele de coborare si musta prize! de pamant va fl facuta cu piese de separate iar mustatle prizei de pamant vor fi proteate in evi metalice pana la inatimea de 2m. ‘Se impune luarea urmatoarelor masuri pentru buna functionare a instalatilor de legar impotriva descarcarilor atmosferice: = proiectaea si executarea unei prize de pamant care sa deserveasca att instalata electricainterioara cat si instalata de protectieimpotiva descarcarlor amosterice(paratrasne). Rezstonta de disperse a prizel de pamant proiectate la pamant side protectio vafi Rppst ohm; + adoptarea unei solu de protecte impotriva descarcanloratmosterice de tip dspozitv de captare (PDA); * __efectuarea unor coborari cu conductor rotund OlZn sau patbanda de OlZn, dimensionate corespunzator, + Iegarea a prize de pamant a tuturorelementelor metalce ale obiectivli si echipotentialzarea lo, + folasiea de protect ta supratensiune cimensionate corespunzator in ate tablourile electrce aferente obiectivuu Toate carcasele metalce ale corpurlor de iluminat, tablourorelectrice si altorreceptoare electie utlizate se vor lega la nul de protecte prin al trelea respect al cncilea fr al cicutelor electric. —~ La executarea lucraor se vor utliza numai scar si schele metalice omologate. Personalul muncitor va fi echipat cu: cast de protectie, ochelari de protect, in functie de luca “ Ss 4 « JB Arhitectura cu nr.40, Brasov, Romania OCCOZ9 on La executarea instalatior electrice prevazute in prezentul proiect se vor respecte prevederile urmatoarelorlegi si normative: ‘Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva incendillor; Legea nr.319/2006 privind securitatea si sdndtatea in munca; Ordinul MF si MTCT nr.34/2006 privind achizitille publice; HGR nr.766/21.11.1997 pentru aprobarea unor reglementari privind calitatea in constructii; Regulamentul privind controlui de stat al caitlin construcfi, aprobat prin HGR nr.272/1994; Regulamentul de receptie a lucrarilor de construcfisiinstalati aferente acestora, aprobat prin HGR nr. 273/994 ‘Normativ pentru proiectarea si executarea instalafilor cu tensiuni pana 1000 V c.a,,indicativ NP-I7-11;, hid pentru instalai electrice cu tensiuni pana la 1000 Vc.a si 1500Vc.¢, indicativ GP052-2000; ‘Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de electrice interioare de curentii slabi aferente cladirilor civile side pproductie, indicativ | 18/1-01; ‘Normativ pentru proiectarea si executarea instalafilr de semnalizere a incendillor sa sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri indicativ | 18/2-02; Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri, indicativ NP-061-02; ‘Normativ prvind proiectarea cladir cvie din punct de vedere al cernfe de siguranfa in exploatare, industv NP-068-02; Regulament de furnizare si utllzare a energiei electrice, indicativ PE 001/94; Norme de prevenire si stingere a incendiilor pentru ramura energiei electrice, indicativ PE 009/93; ‘Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice, indicativ NTE 007/08/( Normativ de incercari si masuratori la echipamente $i instalafi electrice, indicativ NTITEL-R-002-2007-00; Normativ privind limitare regimului nesimetric si deformant in refelele electrice, indicativ PE 143/94; ‘ndreptar de proiectare si executie a instalatillor de legare la pam&nt, indicativ 1REIp30-88; Norme generale de protectia muncii-2002; Norma metodologica de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sAnatatii in munca - 2008 Norme generale de aparare Impotriva incendiilor, aprobate prin Ordin MAI nr, 163/28.02.2007 Hotarérea Guvemului Romaniei nr 971 din 26.07.2008 prvindcernfeminime pentru sernalizarea de securitate side s&natate la locul de munca, Normativ de siguranta la foc a constructillor, indicativ P 118-99; Normativ de prevenire si stingere a incendilor pe durata execut8rilucrarilor de construct si instalati aerente acestora, indicativ C300-1994; Normativ pentru protectia antiseismica a constructilor de locuinfe, social-culturale, agrozootehnice si industrale, indicativ P 100-1995; Ghidul criterillor de performanta pentru instalatii electrice din cladiri, indicativ GT-059-03; ‘STAS 12604/87 — protectia impotriva electracutéri prescriptii generale; ‘STAS 12604/5-90 — protectia impotriva electrocutanii prin atingere indirecta. ¢ Instalati electice fixe, prescrip de proiectare si executie; ‘SR CEI 364--1...7 - instalatii electrice ale cladirilor; ‘SR CEI 60439-1- ansambluri prefabricate de aparataj de joasa tensiune. C.2, MEMORIU INSTALATH CURENTI SLABI SISTEM DE DETECTIE $I SEMNALIZARE INCENDII ¢ 3.1. Condit generale Sistemiul de detecte gi semnalizare incendiu este astfel conceput pentru a realiza urmatoarele functi . Detecia din timp a inceputurior de incendiu . Proteciia spatilor cu detectoare adecvate. . Avertizerea sono g optic in cazul unei posible alarme de incendi Conform arcolului 3.3.1 privind echiparea cu instalati de semnalizare a incendilor,obiectvul se incadreaza la Ii.b): . CConstrfi inchise de important exceptional gi deosebité (A,B), incadrate conform leislafei spectfice, neechipate cu instalafi automate de stingere aincendilor,precum si cele echipate la care este necesara semnalizarea incendilor inainte de itrarea in unctiune ainstalatiior automate de stinger. . 3.2. Desoriereasistemlui de detect si avertzare incendi Sistemul de detectareseqrnaligara st elarmare incendiu a fost realizat in vederea asiguréi exigenfelor de sigurantA la foc a uilizatorilorgon; apatite ¢ JBA Detecta se face prin detectoare adresabile si asigura: supravegherea si semnalizarea automata a izbucnii unui incendiu (aparijiafocuu, fumulul n incapenie Supravegheate). S- au prevazut detectoare linia de fur in sala principal si altar, si detectoare de fum punctforme cablatesilsau wireless in restul spatilor, - declansarea manual a alarmari in caz de incendiu se va face de la butoane de semnalizare adresabile cablate sisau wireless, Butoanele vor fi amplasate in locurvizbile (la iesi, pe cai de acces), - sine de alarmae in caz de incendiu vor amplasate pe caile de evacuare, in zone adecvate pentru o buna auditie din toate punctele spatul protejat module comands inchidere usi RF6O dintre compartimente de incendiu, Instalarea sistemului se va efectua pe toatd suprafata obiectvuli si va fi impérfté pe zone de detect Funclonarea sistemelor de siguran la foc vor f monitorizate si controlate dela central de incendiy (ECS), de catre rsonalul calc. in conformitate cu normativul P118/1999 ar. 1.1.4 “Pentru construc monumente istorce sau de arhitecturd, prevederile prezentului normaty au caracter de recomandare, urmand a fluate, de la caz la caz, numa masuri de imbunatatie a ‘sigurantei a foc posibl de realizat, fa afecterea caracterului monumentulu'. Prin urmare centraia de incendi (ECS) se va ‘monta in incdperea denumita Sacriste, unde poate fi supravegheatd de cétre persoane autorizate, ‘Amplasatea echipamentuul de control si semnalizare (ECS) respecta cerintele normativului P1183 din 2045 cu modificarile ulterioare prin ordinul MORAP 6025 din 25.10.2018, condi detaliate in ar. 3.9.2.1 gia. 3.9.2.2 Sistemul de detect si semnalizae incendii va fi aimentat printr- coloang electrca de alimentare dinaintea tablouli electric, print-un cablu NHXH FET80VE90 3x2,5mmp introdus in tubur de protec ionituge. Incaperea Sactiste in care vafinstalatacentrala de detectieincendi va fi prevazuta cu * Instalate de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului; * tuminat care sa permita crea cu uguringa a etichetelor sl indicator vizuale (cel pun 2001); * Cel putin un element de detectare conectat la sistemul de semaizare a incendilor In centrala de detect si semnalizareincendl se va instala un comunicator vocal care va transmit informal (alarm, defect) catre un dispecerat prin intermedia nei telefonice existent, In aces fel, central va f supravegheata permanent de ‘atte persoane autorzat. La centrala de incenciu vor fi conectai detector in bucle de detect si wireless pin intermedi receptoarelor din buca LLungimea maxima a buclelor va fi o2a specificaté de producator. ‘Aigarea starr sistemului vor fi fScute pe un afisa cu cistalelchide cu caractere alfanumetice. Alarmele si defectele vor fi ‘afigate in mod oblgatoriu pe panouri cu LED- ur rosivgalbene, cu elichete care vor indica zona. Sistemul de deteofe si semnalizare incendiu va fi conectat aun comunicatortelefonic pentru transmiterea alarmelor la cistanta 3.24. Structura sistemului de detectie gi semnalizare incendiu Sistemui este structurataste ‘+ ocentralé de avertizare laincendiu analog adresabila de tip Siemens FC724. lispoztive de detecte (notate prescurttin plan): detectoare adresabile de fur optice DF, tip Siemens OP720, detectoare adresabile de fum optce linire DL, tip Siemens FDL241-9, detectoare adresabile de fum optice wireless DFR, tip Siemens FDOOT271. clspoziive manuale de alarmare: butoane manuale de alarmare incendiu Bl, ip Siemens FDM223 , butoane manuale de alarmare incendiu wireless BIR, tip Siemens FDM275, cispozitive de avertizare la incendiu: sitend alarmare lacalé de interior Sl, tip Siemens FOS229R, sirend alarmare localé de exterior SIE, tip KAC CWSS-RB-W7. ‘+ dispozitive de intertatare: JB Arhitectura Nicolae Balcescu nr.40, Brasov, Romania BA - Interfaté adresabila pentru detectoare si butoane wireless MR, tip Siemens FOCW241. + dispoztve esi . Modul de ints . Modul de ints UO, tp Siemens FDCIO223 UO, tp Siemens FDCIO221. Echiparea investi cu instalafi de semnalizare aincendilor se realizeaz& in vederea asiguréi exigentelor de siguranta la {ca utiizatorior acestra, pentru prevenirea incendilorgintervenia in imp util in caz de aparije a acestora. Cablarea sistemului de avertzare la incenc se va realza astil . cablu de semnal JE-H(S)H E30 220.8 mmp proteatastel inca circuitls& rezste 30 de minute la foc pentru bucla de detectlea centrael de control (detectoare, butoane avertzare) ; . cablu de sermnal JE-H(StH E30 2320.8 mmp proteatastel inca circuitls& reziste 30 de minute la foc pentru linia de sirend a centrale de control (sren8 exterior); . abla rezistent a foc tip NHXH FE180/E90 3x2,5mmp pentru aimentarea centrale de detectieincendiu sia surselor de alimentare; ¢ Montajul detectorior, a butoanelor de alermare la incendiu, a sirenelorilerioare se va realiza in conforitate cu legisla tn vigoare gi cernfele cent, dupa cum umeaza . se vor monta detector de um pe tavan, cenrat fata de grinzi ‘€ vor monta detector de fum nia (cu posiitate de soc incalzl) in sala principal se vor monta butoane manuale de avertizae incendlu pe calle de evacuare se vor monta sirene de semnalizare incendi. dlstanfa maxima din orice punct al clad gi un buton manuel de incencly nu trebuie sa depageascé 20 m, ecarooe pokes agora dnermere, ‘amplasarea butoanelor de alarmare la incendiu si a sitenelor de avertzare incendiu se va realiza tinand ‘seama de culoarele de evacuare rezuitae 8 cu respectarea prevederilr normativului P118-32015 privind amplasarea butoanelorsidistantele pana la acestea, . sitenele de averizare incendii vor i amplasate astfelincat sunetulalarmel de incendiu va avea un nivel cu 5 {dB deasupra oricarui alt sunet care ar putea sa dureze pe 0 perioada mai mare de 30 de secunde, dar nu mai mic de 6548. ‘Aceste niveluri minime vor fi atinse in oicare punct in care sunetul de alarma trebuie sa fe auzit Conform cu Tabell 3.6 din Pt 18/3-2015 detector de fum cin pod vor f montaila0.35-1m de varul podull,pe suport. Sistem de detect, avertizare gi alae tence la incendiu va tebui sa realizeze urmatoarelefuncfun: . detectia incepututlor de incendiu in faz incipienté prin detectoare adresabile . ‘semnalzarea inceputurlor de incendlu prin butoane acesabile, . alarmarea acusticd a persoanelor, local sau general prin sitene .

    You might also like