‘Substantivul (numele) defineste fiinte, obiecte, fenomene, actiuni, stari, calitati, relatil Este alcatuit din radical + desinenta; desinenta se schimba in timpul flexiunil, pentru a indica genul, numérul, cazul substantivului: casa, baiata, tablous, case, pomi, tablouri. (@ = desinenta zero); radicalul poate sufer si el modificari (alternante fonetice) in timpul flexiun cu doua forme Forme comune Tipul (felul) simple compuse enul gramatical: Genul & S (substantivul nu isi schimba formain substantive functie de epicene gen) ‘substantive mobile ‘substantive numarabile Numarul substantive colective substantive defective de numar (nonnumarabile) ,aiat-baieti, poarta-porti. feminine: mama-mame; steasstele, usé-usi; floare-fiori masculine: upe-lupt membru-membri frate-frati neutre: teatru-teatre; scaung-scaune; acvariu-acvarit stilou-stilouri; dare-daruri feminine: lips, (unei) ipse, lipsuri; treaba, (unei) trebi, treburi masculine: ochi, pui feminine: invatatoare neutre: nume ras, baiat, fu, scoala, carte (Nota: sunt substantive comune: zilele sptamanii, [unile anului: luni, mai; obiectele de studiu: matematica; numele popoarelor: romani, francezi, functille publice: director, ministru; punctele cardinale: nord, vest) Brasov, Andrei, Olt, Scoala General Nr. 5, Luceaférul (Nota: sunt substantive propril: numele de fiinte si de personaje literare: Nica, Fram, Popescu; denumirile geografice: Olt, Bucuresti; astil ceresti: Venus, Marte; denumirea unor sarbator: Anul Nou; titlul publicatillor: Atlas geografic; denumirea insti Facultatea de Litere) -substantive comune ce devin substantive proprit: ocreanga — lon Creanga; o violeta — Violeta - substantive proprii ce devin substantive comune: Olanda — olanda (tesatura); Harpagon — un harpagon (avar) caine, floare, camp, mare, copil cAine-lup, floarea-soarelui, Campulung, Marea Neagra, Plafar, C.F.R. masculin: (un/acest) copac - (doi/acesti) copaci feminin: (o/aceasta) fata - (doua/aceste) fete neutru: (un/acest! birou - (doua/aceste) birouri (exista si exceptil, cand acesta nu corespunde genului natural: Ea este medic.) elefant, rinocer, girafa, veverita, focé; medic, ministru (au o singura forma de gen, atat pentru fiinta de gen masculin, cat si pentru cea de gen feminin) urs-ursoaica, rata-ratoi, gascé-gascan (formeazé, cu sufix motional, masculinul de la feminin si invers) singular: elev, casa, tablou plural: elevi, case, tablouri - substantive cu mai multe forme de plural, cu sau fara modificare de sens: cap - capete/capi/capuri; corn - cornuri/coarne/corni; roata - roti/roate (invechit) tineret, stejaris, multime, lemnarie; popor, echipa, grup, stol, turma. (au forma de singular si inteles de plural; se pot numara) de singular: ochelari, aplauze, sale de plural: (cele masive) malai, lapte, branza, aur (cele abstracte nonnumarabile) pace, curajCazul Articularea elevul/un elev/ (acest) elev nominativ (pella/cu etc.) elev/elevul) unelev Prepozitii care cer cazul acuzativ: pe, cu, la, despre, in, din, langa, sub, de pe la, intre, dinspre, fardetc; locutiuni prepozitionale: impreuna cu, inainte de, din cauzé de etc. acuzativ al (a/ai/ale) elevului/unui elev/(acestui) elev Formele articolului genitival/marci ale Genitivutui: al, a, ai, ale. genitiv Prepozitii care cer cazul genitiv: asupra, contra, ‘impotriva, inaintea, inapoia, inlauntruly locutiuni prepozitionale: in fata, la dreapta, din cauza, in scopul etc. elevului/unui elev! (acestui) elev Prepozitii care cer cazul dativ: gratie, datorita, muttumita (Obs.: cuvintele conform, contrar, potrivit, agemenea sunt considerate adverbe, nu prepoziti) elevule (Obs.:la formele de vocativ, baiatule, copile, Ano;-le,-e, -o sunt desinente) N. Ac.: (sg.) un/o (pl) niste (sg,) unui/unei (pl) unor N.Ac.:(sg.) le-a (pl) ite dativ vocativ cuarticol nehotarat / nedefinit, Ga. proclitic cuarticol hotarat/ definit, enclitic (Obs.: cuvantul lui In structure: lui ton, lui Carmen nu sunt atticole, cimarci ale genitiv-dativutui) GD: (sg) (pl) Aor Functil sintactice: Subiect: Elevul scrie. Nume predicativ: Ela devenit pictor. Apozitie: Sora mea, Ana, este studenta. Atribut: Orasul Bucuresti este capitala tari Functii sintactice: Complement: - direct: El scrie versuri. - prepozitional: Se teme de caini. Atribut: Scrisoarea pentru bunica este aici. Circumstantial: - de loc: Vine de la scoala, - de timp: in vacant, mergem la munte. - de mod: Asteapta cu rabdare. - de cauzé: Lipseste din cauza de boala. - de scop: Invata pentru examen. -concesiv: Chiar fara ajutor, sitot a reusit. Apozitie: Ma bazez pe Ana, pe sora mea. ctice: Functii Atribut: Petalele florii sunt albe. Circumstantial de: loc: -a asezat in fata televizorului. ip: A sosit inaintea invitatilor. scop: Invata in scopul admiteri la liceu. -conditionat: In locul arbitrului, fi dadeam cartonasul galben. -concesiv: In ciuda greutatilor, a reusit. (Obs. Structurile de tipul: Cartile sunt ale loanei se considera structuri complexe, cu pronume semiindependent, nu se mai studiaza ca nume predicativ) Funetii sintactice: Complement indirect: -am trimis un mesaj prietenului meu. Atribut: Acordarea de burse elevilor incurajeaza performanta scolara. Circumstantial de loc: Stai locului! Apozitie: |-am dat flori Mariei, verisoarei mele. Nuare functie sintactica: Fetelor, iti atente! George, asculta! ‘Am cumparat un pepene si niste mere. Unor spectatori le place filmul unui regizor francez. Calul, cainele si pisica sunt animale domestice, iar lupii si vulpile sunt slbatice. Le-am trimis felicitari matusil, unchiului si verisorilor mei.