Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Untitled

    Uploaded by

    Marin Popovici
    4 views3 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views3 pages

    Untitled

    Uploaded by

    Marin Popovici

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 3
    i § 2. VIATA URBANA TNEVUL MEDIO Compendiu: + Evolutia vietii urbane in Evul Mediu * Categoriile sociale ale oraselor medievale + Normele juridice si administrative ale vietii oragenesti Orasenii, chiar dac& nu incapeau in schema ttipartité societafii: militari — preofi — jarani, nu ‘mai puteau fi neglijati. Un oras se definea inainte de toate prin statutul locuitorilor si, prin drepturile lor. Egalitatea juridic& si libertatea personald a cetitenilor erau caracteristica principal a orasului medieval. Pentru a obtine $i apira aceste libertafi oraigenii au intrat adesea in conflicte cu seniorul local, pe pimanturile céruia se afla agezatea. Acesta, fie feudal laic, fie ecleziastic fi trata pe origeni ca pe supusii sti, obligandu-i la taxe si la prestarea diverselor servicii. Luptele se incheiau adesea dramatic, cum a fost cazul orasului francez Lan din anii 1111-1112. Adesea, pentra a obtine autonomia dorité, ordsenii intrau in alianté cu puterea regal, care, pentru a diminua puterea marilor feudali, le lua apararea acestora, ins de cele mai multe of orasete reuseau si-siriscumpere libertatea, mai ales atunci c&nd posibilitajile financiare le permiteau acest Iucru. Emanciparea de sub autoritatea seniorilor ficea din origeni o comunitate de oameni liberi si solidari (communitas civium, universitas civium). Accasti libertate putea si 0 obfind juridic si orice serb care reusea si evite prinderea sis triascit in oras nu mai putin de un an gi 0 zi, cu toate ci in practica acest Jucru se intimpla destul de rar. De aici apare un dicton urban german “Stadtluft macht frei” (“Acrul orasului face liber’). Populatia oragelor nu a fost omogent. Pe de 0 parte, cxistau categorii sociale imbogifite in urma activititilor comerciale, din finan{e si din “industrii” ~ marea burghezie (patriciatul urban). Exista si 0 pituri intermediara, format din diversi artizani, mesteri, comercianfi, birocrati de orice fel (magistrafi, notari, avocati ete,). “Poporul de jos” era format din ucenici,slujbasi mirunti adesea proveniti din satele limitrofe. La acestia se mai adaugau si un numar mare de marginalizati: farani, in cdutare de lucru, impingi din locurile de basting de foame, serbi fugari, in asteptarea objineriilibertii sau criminali de tot soiul, incercéind si se ascunda de autorititi, cersetori si leprosi Mestesugarii, alituri de negustori, constituiau uunul dintre cele mai numeroase grupuri urbane. Importanta lor venea din faptul c& in societaile preindustriale, productia lor fi punea in contact cu reprezentanii tuturor piturilor sociale. in plus, ei constituiau un grup foarte dinamic din punet de vedere social si economic. Diversele meserii de artizanat crau in mod normal grupate in confrerii sau ghilde care reglementau in mod corporativ toate problemele legate de existenta meseriei asigurénd, totodata, si transmiterea cunostinfelor profesionale dela o generatie la alta, Pentru a asigura o concurenti loiala dintre membrii corporatici, statutele reglementau strict activitaile si ziua de munc&, Spre ‘exemplu, pentru a nu periclita uniformitatea pictei se interzicea munca pe timp de noapte, de unde vine si expresia ce indic& 0 activitate iliciti ~ “a tera la negru”, adicd pe intuneric. Existenta acestor corporatii a marcat existenta ‘mestesugurilor pana la mijlocul secolului al XVI- lea, Mestesugarii, ca un grup social bine organizat in cadrul corporatiilor au beneficiat de 0 reprezentanga in consiliile ordsenesti in chestiunile legate de gestiunea publicd. Lupta pentru promovarea intereselor profesionale i-a dus adesea pe mestesugari la alianje cu negustorii impotriva oligarhiei oraselor, care defineau monopolul puterii. © comunitate se conducea dupa norme juridice si administrative proprii. Ea era administrata de un organ propriu, ales din origeni si de catre + In Evul Mediu megtesugarii tsi vindeau toate Riis gitanabcsioe Seater iuerau char sub prvi trocdtoior—o forma de control 2 comunitii asupra calitji produce. societitile contact cu ‘in plus, ef asigurand, ofesionale: ‘concurenfa statutele ji al XVELI- organizat fciat de 0 p chestiunile promovarea mestesugari ici oragelor, prme juridice vindoau toate in strada gi rma de contro Istoria Universalé. Epoca Antica si Medieval Ta sfargital tnvggaturl lor, care dureaza ‘ativa| ani, ucenicil_prezinta| megterului 0 lucrare| rnumité capodopera (chet| d'oeuvre, fr.), pentru 9| demonstra abiltatie prote-| sionale, sperand sa devina| membri depiini ai ghild 88-51 Intemeieze propria| afacere (Miniaturé medievala, Biblioteca Britanicé, Londra) oraseni ~consifiul municipal. Se alegea anual si cuptindea de obicei 12 membri care, in functie de localitate, putcau si se numeasci jurafi, consul, seabini, biirgeri (de unde descinde denumirea romaneasca pargar), Consiliul era condus de un primar (magister civium, maire, Biirgermeister cic). Sfatul avea atributii complexe ~ economice, po------ =, I Informatie suplimen Isaint-Omer 0 charta_privilegiala: 1 1 4. Sile acord privilegiul pe care Lau avut_pell I vremurile mnaintasior mei, anume ca niciodata 68 nu | pomeasca in campanie mai departe de tinutul lor, ci numai daca o ogtire dusmana ar alaca pémantul Vrtandrel ! 15, Scutesc pe tot aceia care au ghida (gidam) or Ilsi4n de ea gf loculase induntru zidurlor ovagulu de f Ivama de la portul Diksmuide (Dichesmude) gi de la Gravelines (Gravening); si scutesc, pe intreg teritorul Flandrel, (de aplcaroa droptulul) de epave (sewer 1 1 Si le rénduiesc vama la Bapaume (Batpalmas), pe [care o pistesc (si) oragoni din Arras (Atrebatenses), 1 6. Oricare dntre ei ar merge cu treburi de negot in I [ara imparatului (Germania), s8 nu fie silt de nici unul J | into slujbasii mei sf plateasc’. vam& pentru comer! f thansam). ! 9, Hotaréscca tol cola care loculesc seu vorlocui ! de acum fnainte.induntruziduilor (oragului) Saint ‘Omer sa fle scui de capitatie (cavagium), adica do Idarea pe cap de locuitor si de chemari (pentru, [ndeplinirea unor obiigati 12, lar comuna (communicnem) lor, a9a precum y [2% lege! prin juramnt, prunes 38 se pasteze si nu Ingau ca s@ fio destintata de rimeni gi le acord ! | intregul crept sidreapta justiie, astfel precum este bine f [randuit in jara mea, adica in Flandra. |. 13. $ivoau ca de acum tnainte sa fle scuti, asemenea ordgerilor bun sibel ai Flandre, de orice [site extumiars nu ie cor nc dare scoh), ici {2 aim iii veo sund do ban Orasul medieval, Culegera de texte, p. 65 1 (Se Sa * Cititiatent cele doua texto si oxtrageti pe coloane separate obligatil Saint-Omer (priviiogiu nobilar), respectiv, cel din Lorris (orivilegiu regal. 115") administrative, judiciare, fiscale, militare, edilitare ete Catre sfirsitul secolului al IX-lea, indeosebi in Italia de Nord, dar gi in restul Europei cetajenii incep si preia guvernarea oraselor. Ei devin autonomi mai ales fata de seniorii ecleziastici care detineau pana la acea vreme controlul in regiune. Se creeazii consilii comunale conduse de consuli, care erau primii magistrati comunali. Acestia erau alesi din cele mai ilustre familii ale orasului. Ei deveneau garanfi in fata populatiei urbei. S-au claborat o serie de reguli (statuturi) pe parcursul secolului al X1ll-lea care reglementau intreaga viati sovial-politica, economica, religioasa si cultural a orasului, Odati consolidata, puterea in interiorul orasclor, magistrafii oraselor se intorceau spre ex terior, supunnd teritoriile adiacente, Scopul lo acest demers, ora si diminueze puterea seniorilor teritoriali, atét pe cei laici, ct si pe cei ecleziastici, ¢----- = ute ee suplimen' 1 Charta Lorrisulul 1 (1187) I ‘Noi le-am acordat, din voinfe. noastrd regal pr@ileale de care s-au bucurat in vechime gi la-am stabilit ca si cum ele ar fi date pentru prima data. 1 Nic! un om din parohia de la Lorri nu va plat | vama gi nici alta obligatie (consuetudier) pentru hrana; Tot nu vada nici dima din recolta pe care 0 va dobana L prin munca sa gi a animaleor sale si nu va plat toxa f [pentru vinul pe care va objine din va sa I [__Nimeninu va participa la campani gi nu vaf tris f J curior daca nupoate sa se intoarca ecasd, dupa vont f 9. Ih aceeasi 2 Nimeni, nici regele, nici alt (slultor regal) nu va J pune locutoror din Loti iia, nc alto obliga senioriale. 1 TV Nimeni nu va face corvezi pentru noi, in afard de! Vaur, o singura data pe an, pentru a ne aduce vinul ja Oriéans: gi aceasta numa coi care au cai gi cute gif Tdaca au primit dispozite si pentru aceasta vor fil [despagubiti de noi. Dar jarani (vlani) vor trebui sa [ J educa lemme de ars pentru bucatarile nase. ine va locui un an gio zi in parohia de la Loris, f

    You might also like