i Notiuni de baza ~ fn teoria grafurilor Teoria grafurilor este o ramura relativ recenta a ‘matematicit, care s-a dovedit utila si cu aplicatii in domentt dintre cele mai variate: economic, chimie, orga psihologic, anumite domenii ale artei etc Pentru diverse situaii-problema se cauta in primul rand o metoda de Feprezentare 4 acestora care s& permita receptarea intregii probleme dintr-o privire (pe cit Posibily care si evidentieze cat mai clar si cat mai multe din aspectele acesteia. In acest SCOP se folosesc imagini grafice de tip diagrame, schife, grafice etc. O reprezentare dintre cele mai utilizate este cea prin grafiri in general, vom reprezenta componentele situatiei-problema prin puncte din plan, iar relatiile (legaturile, dependentele, influentele etc.) dintre componente prin segmente de dreapta sau arce cu extremitatile in punctele respective. foarte Nizare ul Metodele folosite in teoria grafurilor conduc la o solutionare intuitiva si, ca atare usoara si rapida, a unor probleme complexe. Algoritmii din teoria grafurilor pot fi utilizay cu bune rezultate in unele probleme in care se cere optimizarea unei actiuni Ca exemple vom prezenta cateva probleme care pot fi rezolvate cu ajutorul teoriei grafurilor. © 1. Sepune problema construirii unei sosele intre doud localitati importante, notate x, $19, Care sa treacd prin localitatile x, x3, x4, Xs, Xg,X7, Xg, Xy. Se cunoaste costul lucrani pe fiecare portiune de sosea care leaga diverse localitati si se cere sa se determine trascul soselei, care sa lege localitatile x, six;9, X % astfel incat cheltuielile totale necesare Xs construirii soselei sa fie minime. \ Daca se vor reprezenta localitatile 1 x3 Ng to Prin puncte notate x1, x», x3, X4, Xs, Xp, Xy %p Xe Xo, Xio, lar portiunile de sosea x, x5 prin linii, atunci rezulté schema din figura 1. . wa . . . care © 2. Osectie a unei intreprinderi are de executat patru produse diferite x), 2% M4 . ic nu pot fi executate simultan, trecerea de la executarea unui produs x; la altul x ime anumite cheltuieli cy, i= 1,4, j= 1,4. Se pune problema determinarii unei ordint e ; in fabricatie, astfel incdt cheltuielile totale de trecere s& fie minime. fn acest az, 44 sunt | 4 | MATEMATICA - clasa a xi. filiera vocational, profil pedagogic si profil spor”reprezentate prin puncte produsele, iar prin arce posibilitatile de trecere de la fabricarea unui produs la altul, se obtine schema din figura 2. © 3. Patru muncitori urmeazi sa fie repar- tizati s& lucreze la patru masini. Din practic& se cunoaste randamentul pe care-| da fiecare muncitor, pentru fiecare masina fn parte. Problema care se pune este aceea a unei repartizari a muncitorilor astfel incat Fig. 2 productivitatea s& fie ct mai mare. x 24) in figura 3 punctele x;, x, X3, X4 reprezinté muncitorii, punctele y, 2, 3,4 reprezintd masinile iar arcele de legturd a “a reprezinté posibilitatile muncitorului x; de a lucra la masina_— x, V3 J; Evident acolo unde nu exist arce intre x; si y; inseamn& c& muncitorul x; nu poate lucra pe masina Yj lipsindu-i, de *4 v4 exemplu, calificarea pentru masina respectiva. Fig. 3 Definitii ale unui graf Fiecare din exemplele prezentate a permis asocierea unei figuri geometrice construite din puncte si din segmente de dreaptd sau arce orientate (sageti) care unesc aceste puncte. in caz general, se considera o multime X= {45 py oy Fy} sio aplicatie a multimii Xin P(X), unde prin P(X) se noteaza multimea partilor multimii X. Prin aplicatia I unui element oarecare din Xi se pune in corespondenta unul, niciunul sau mai multe elemente din X, deci oricdrui punct din. se asociaza o anumita submultime a multimii partilor lui X. TT TS Daca A CX, atunci imaginea lui A va fi multimea r(4)= Ure . weA Fig. 4 Grafuri. NOTIUNI DE BAZA IN TEORIA GRAFURILOR | 5 teet, unui graf a oo mee Jementele lui X, numite varfur 7 sau noe Prin puncte 5 si EE aoe, nurhit muchie, sau un arc orientat a ‘a Necare varf din : ir nui : sa ducem un ETD) si obtinem reprezentarea in plana a graf Xia fiecare vif din f este definit daca se cunosc multimea vdrfurilor, notata cu Remarcdm astfel ca un gra! 7 U. X gi multimea muchiilor sau arcelor, notaté cu Reprezel Convenim Daca de la varful x, la varful 45 eX perechea ordonata (x,, Xj) unde: sta un arc, atunci se asociaza arcului respectiv x; este extremitate inifiald, iar x, bste extremitatea finald a arcului. Daca extremitatea initiala coincide cu extremitatea finala, atunci arcul respectiv se numeste bucld. Arcul insusi va fi desemnat prin perechea &, x) E XXX, unde Xx X este Produsul cartezian al multimii X cu ea insdgi. cazul in care x, nu este unit cu x, in multimea U nu exist perechea (x, x,) cu Xin PE X, _Convenim, ca mai Sus, sd reprezentim varfurile (nodurile) lui X prin puncte in plan si ori de cate ori Pentru doua pun cte x si y exist perechea (x, y) € U, si ducem o sageata de laxlay (un arc orientat), Fie X= {%1, Xp, 25,24, U= {(%, x), (, x, 5}, multimea varfurilor grafului si 4) 1s X5), (2, x3), @z, Xs), (Xp Xs), Cas 3), (4, %s)}, multimea arcelor grafului, atunci graful este Teprezentat, de exemplu, ca in figura 5.a, Remarcim C& reprezentarea in plan a unui graf nueste unica. Figurile 5 $i i S.c sunt alte reprezentari in planale Fo Ga Srafului de mai sus. ° re 3X xX, xy %3 xs X, Xs! Xq Fig. 5.b Fig. 5.c Deducem ca un graf nu se confundd cu o reprezentare a sa, dar este important sa remarcam faptul ca in rezolvarea anumitor probleme este deosebit de utild alegerea reprezentarii. Vom observa ca la asezari diferite ale punctelor corespund diverse reprezentari in plan pentru acelasi graf. Astfel, daca varfurile grafului repre- zentat in figurile 5.a, b, c ar fi asezate ca in figura Sd, obtinem urmatoarea a reprezentare in plan a grafului: Cele patru grafuri din figurile 5, a, b. c, d reprezinta aceeasi pereche ordonati G = (X, U). Un caz particular de graf este cel in care pentru orice x, y € X, (x, y) € U daca si numai daca (y, x) € U. Cu alte cuvinte exista un arc de la x la y daca si numai daca exista si arcul de la y lax. IR RRR TT TE S| te graf neorientat daca pentru oricare x, y € x © U daca si numai daca b,xe U Rezulta ca intr-un graf neorientat intre doua puncte exist doua arce invers orientate sau nu exista niciun arc. Grafuri. NOTIUNI DE BAZA IN TEORIA GRAFURILOR 17]Fie graful din figura 6.2, G=(X, U): scan fn cazul grafurilor neorientate se face conventia can Jocul celor doua arce invers orientate, care unesc ous noduri, si se ducd o linie continua, fara sageti, care ‘ numeste muchie gi se noweazi bl oe 2 x al bone x i lui. Astfel reprezent fennel ! ee U) din hes 6.a. este data in figura6.b. Fig. 6.a —— Cu alte cuvinte, obtinem urmatoarea definitie x echivalenta cu definitia de mai sus. \ Day Pe harta, planul strazilor unui oras (figura 6.c) este reprezentat, de regula, printr-un graf neorientat (figura 6.d). Acest lucru este absolut suficient pentru pietoni In schimb, dacd ne referim la o harta automo- bilistica pe care sunt marcate traseele cu sens unic, atunci este necesara reprezentarea strazilor printr-un graf orientat. > Exercitiu. Construiti un grafal strizilor din vecinatatea Scolii unde invatati si puneti in evidenfa strazile cu sens unic (daca exista). Probleme propuse + Reprezentati in plan urmiatoarele grafuri: a) G=(X, U), unde X= {x, x2, x5} $i U= (G1, x), (@,x3)}; b)G=(X%, U), unde X= (x1, 35, x4} i U= {%,¥9), (x, x4), @, 43) - a) Reprezentati un graf cu patru noduri si sase arce b) Reprezentati un graf cu patru noduri si sase muchii. c) Exist un graf cu patru noduri si sapte muchii? 18 | matemarics — Clasa a X\-a filiera vocationala, profil pedagogic si profi! sport’3, Se considera praturile: G) = (VX, Uy) si Gy = (Y, Up), unde X= {X45 Xa, ¥3» Xa Xss Uy = {Oa Xs Cay ¥4) (XQ. 5)5 CX, Kye Xs Nye Cay Xs Clg Ds Ol59 Xa) by Y={vW2 ’a Var Vsds Uy = {Qn 1)s Was Ys)s Oa Y0)s Oras Yas Wan dds Olay Ys) Os, Yd} Reprezentati in plan cele doud grafuri 4 . Se considera un graf neorientat, un pentagon convex Seric{i multimea varfurilor si multimea muchiilor grafului all cl, x5 \ {x).4),.¥5} este multimea varfurilor unui triunghi s1 U= {(15X9); (15 %5); (25 %a)} este multimea arcelor, reprezentati in plan graful orientat. Reprezentati in plan $1 graful neorientat asociat 5. Pentru sraful G= (XU) reprezentat in plan in figura 6.a, precizati multimea X si multimea U. 6. Daca X= Notiuni intr-un graf orientat - ED Drum. Circuit. Lungimea unui drum. Drum elementar gg Drum. Circuit Fie x, y € X doua varfuri in graful orientat G= (X. U). Se numeste drum o succesiune de varfuri (=24.42, sy) = J), Cu proprietatea ¢: (X15 HV(Xy, 3). pee Xp) © UL adica sunt arce ale grafului . & Abana ad Vom nota drumul de fa x la y astfel: d= (5 Xp. «5 Xp)- Cu alte cuvinte, un drum este o succesiune de arce (Uy, tay 0-5 Mp) astfel incat extremitatea finald a arcului u, coincide cu extremitatea inijiald a arcului u,,,, k= 1, p-1, cuuy = (%, x2) $i Uy =p xp). Altfel spus, un drum este © succesiune de arce in care extremitatea initial a oricaruia, incepand cu al doilea, coincide cu extremitatea final a arcului precedent | Observatii ~ Drumul poate fi privit att ca o succesiune de varfuri, cat si ca o succesiune de arce. Drumul contine cel pufin doua arce. Grafuri. NOTIUNI DE BAZA IN TEORIA GRAFURILOR | 9 |Fie graful G = (X, U) cu multimea nod . X= {x,y X3, 4 Xs) Xp} din figura 7 $i multime arcelor U= {ty, Up, U3, Ug, Us, Mg, U7, Ug} uy 4, Sa stabilim conform definitiei, daca de exemplu intre varfurile x = x, si y = x, existé drumuri si x, Us x3 us x care sunt acestea. Observam ca in x = x, exist4 un singur arc care Fig. 7 are extremitatea inifiala in x, $i extremitatea finala ; : 4 in x,. De asemenea, in x, are extremitatea initiala un singur arc si extremitatea fina inx;. inx, au extremitatea initial doua arce care au extremitatile finale inx,, Tespectiy iy %, are extremitatea initiala un singur arc si acesta are extremitatea finald in xs =): in X¢ au extremitatea inifiala trei arce, unul cu extremitatea final in X5=y, altul are extremitatea finald in xX) =x, iar celalalt are extremitatea finala in X. Rezultatele din analiza de mai sus le putem reprezenta astfel: Pe aceasta reprezentare putem marca arcele conform notatiei din Teprezentarea Fig. 8 plana a grafului G = XY). Constatam ci pentru x = x, = : SlY =Xs, av drumurile: mesavem 1 Y) 4. = Gx, x, 4 Xs); P 2) dy = (x), x,, X3, XG, Xs); a » yy = (1, x9, x5, ¥6 XL Xp, x3, x4, x5); e y ny = Ot Xa, 6 x, Xn 3 Xp, x5); #: saa ) 4. = (X1, xy, 73s XG Xp, Xy, X4y Xs). , = = - Fig. 9.a | 10 | matemaricn - ; Clasa a XI-q filiera Vocational, Profil pedagogic si profil sportivSM cp ianaea te an x aoa C1 NEE X Fig. 9.d Fig. 9.e Pentru drumurile mentionate, avand in vedere Notatiile pentru arce, putem scrie: 1) dy = (Q&,, x2), (ps ¥3), (&y, x4), (4s X5)) = (Uy, thay Ug, Uy); 2) dey = (, Xn), Ca, 5), (5, 6), (6, X5)) = (Uy, ay Us, Ug); 3) dey = (Br X2)s Cay 3), (35 ¥6)s (G1) O%, X)s ay 3), (45 X4)s (qs X5)) = = (Uy, Uy Us, Uy, Uy, yy Ug, U7); 4) dy = (1, 2), ry 3); 3, Xs OG ™) (Hs X2)s (ay 3); 3, XQ)s (XG X5)) = = (uy, Ug, Us, U3, Uy, Ug, Us, Ug); 5) yy = (G1, X2), Cay Xa)s Cys %Q)s (ey 2) (as H3)s ORs, Xa), (X4p X5)) = = (Uy, May Us, Up, gy Ug, Uy). Analizand succesiunea de varfuri si de arce in exemplele 1) $i 2) figurile 9.a si 9.b. constatém cA atat varfurile cat si arcele sunt distincte. in fiecare din cazurile considerate, lungimea fiecdrui drum este: 1) Kd.) = 4; 2) Ud.) = 4; 3) dy) = 8; 4) Id) = 8; 5) Kd) =7. Drum elementar TTT Ty Dac senimeste circuit element Cu alte cuvinte, un drum este elementar daci fiecare varf apare 0 singura data si un circuit este elementar dac& intr-un drum fiecare varf apare o singura data, cu exceptia celui final, care coincide cu cel initial. Grafuri, NOTIUNI DE BAZA IN TEORIA GRAFURILOR JaaRezultd c& drumurile din exemplele 1) si 2) din figurile 9.a. gi 9.b. sunt drumuri elementare si au lungimea egala cu 4. A Drumurile din exemplele 3) si 4) din figurile 9.c gi 9.d. nu sunt elementare, contin varfuri care se repeta si contin si arce care se repeta. Putem observa cA drumul oy = y =x, Uy XX Xe (Gy. ADs Oa Xa), QQ 0s Ose 4D) SAU (14), Kg, Ms, My) Teprezentat fn My D) Ms uy, a figura 9.f. are x =x, = y gi repre- zinta un drum elementar pentru care x = y, deci este un circuit y i, Xs x=yaXy x, elementar. De asemenea d,,,, =(¥ =X2y Ngo ge Xz =Y) = as Mss Mp) figura x x 9.g. este un circuit elementar. Bucla este un circuit de lungime | (figura 10). Drumurile din exemplele 3) si 4), figurile 9.c. si 9.d. nu sunt elementare, au varfuri care se repet, de exemplu x3, X¢. Fig. 10 Fig. 9.f Fig. 9.g Drum hamiltonian* Cu alte cuvinte, un drum hamiltonian este un drum x Uy x6 xs elementar al unui graf care trece prin toate varfurile grafului. " fa in graful cu reprezentarea plana in figura 9j, exist drumul: yx, = (XG) X1 Xp X4y Xap Xs)s M2 4 yg Xe Fig. 9.j care este un drum hamiltonian, drumul trece prin toate varfurile si numai o singurd data prin fiecare varf. Sa consideram drumul: gaz = os Xt» Xs Xp X5y Xp Xp, Xz) = (gy Us, Uy, Up, Ug, Ug, U7), reprezentat in figura 11. * Hamilton, William Rawan (1805 — 1865), matematician $i mecanician irlandez. Contributii importante in calculul vectorial, calculul cu marimi complexe, a pus in evident analogia dintre optica geometricd si mecanic& (idee care a condus la realizarea microscopului electronic). | 12 | MATEMATICK - clasa a XI-a filiera vocational’, profil pedagogic $i profil sportiv ;Constatém cé drumul trece prin toate X, - arcele o singura data, trece $1 prin toate varfurile grafului, dar nu este drum Ua fonian pentru ca exist un varf, si anume x i prin care drumul trece de doua ori uy Un circuit care trece o singura dat: circuit hamiltonian, Cu alte cuvinte, un circuit elementar care trece prin toate varfurile grafului se numeste circuit hamiltonian Fie graful reprezentat in figura 12. In acest graf Cireuitul (x), x2, x4, x6, x4, Xs, X}) este un circuit hamiltonian, * %6 O calatorie imaginard in jurul lumii in 1859, matematicianul William Hamilton pune in circulatie un joc interesant. Acesta era format dintr-un dodecaedru regulat facut din lemn (dodecaedrul regulat este un corp geometric marginit de 12 fete pentagonale regulate, congruente si are 20 de varfuri). Fiecare varf X, al poliedrului reprezinta un oras important: Bruxelles Fig. 12 Canton, Delhi, Frankfurt etc. Sarcina jucatorului era ° de a gsi un drum de-a lungul muchiilor care sa treacd prin fiecare oras o singura data si sa se incheie in orasul de unde a pornit. in fiecare varf era montat un cui in jurul caruia se putea intinde un fir care s4 marcheze traseul efectuat. 122.3.) Drum eulerian** ea 7 Un drum care parcurge 0 singura data toate arcele unui graf se numeste drum eulerian. % x3 a in figura 13 este desenat un drum eulerian. ** Euler, Leonard (1707 — 1783), matematician, mecanician $i astronom elvetian. Opera sa vasté confine cercetari in Xy aproape toate ramurile matematicii, numeroase teoreme, pana formule si notiuni fiind legate de numele sau. ig. Grafuri. NOTIUN! DE BAZA IN TEORIA GRAFURILOR | 13 |= O problemi celebra, care a fost rezolvata de marele matematician Euler, in anul 1736, intr-o lucrare care poate fi numita ,,actul de nastere literatura de specialitate sub denumirea: Problema podurilor din Kénigsberg Orasul Kénigsberg se aflé in apropierea punctului de varsare al raului Pregel in Marea Baltica si se intinde pe ambele maluri ale raului si pe doua insule. Cele patru regiuni ale orasului erau legate prin sapte poduri. Enuntul acestei probleme este urmiatorul: existé un traseu pentru care fiecare din cele sapte poduri este traversat o singura data si sa ajunga pe acelasi mal de unde s-a plecat? x Marele matematician Euler a rezolvat aceasta problema si a ( J ™ demonstrat ca un astfel de itinerariu nu este posibil. Ela transpus x; harta orasului intr-un graf in care cele doud maluri ale raului sicele © \_» ty doua insule sunt noduri si cele sapte poduri sunt arce. Graful asociat este dat in figura 14b. Mai mult, Euler si-a pus o problema mai generala: ince conditii un graf dat poate fi parcurs pe un drum inchis astfel incat fiecare arc si se parcurga o singura datd. Un drum eulerian de acest tip exist daca si numai daca in fiecare nod se intalnesc un numéar par de arce. “al teoriei grafurilor este cunoscutg in Fig. 14b Mentionam ca Notiunile de: drum, circuit, drum hamiltonian, drum eulerian sunt specifice grafurilor orientate si se numesc concepte orientate.Notiuni 7ntr-un graf neorientat Nofiunile si definitiile prezentate pentru un graf orientat | “___*s_s_s sunt studiate si in cazul grafurilor neorientate. 7 . H m. m. Fie graful neorientat reprezentat in plan in figura 16. Pentru 7 7 un graf neorientat nofiunile de drum si de lant se confunda. rr a a eA Grafuri. NOTIUNI DE BAZA IN TEORIA GRAFURILOR | 15 |Cualte cuvinte, un anf este o succesiune de muchii (m,, ™), ..., m,), unde fiecare muchie m,este legata de muchia m,_, printr-o extremitate si de muchia ™y,, prin cealalta extremitate, Notiunii de circuit de la grafurile orientate fi Corespunde notiunea de ciclu la grafurile neorientate. i Se Ma Si in cazul grafurilor neorientate lungimea unui lant x x6 me x; este numarul muchiilor componente ale lanului. in graful neorientat din figura 16, succesiunea de m| ™% muchii: (m, my ms, Me, my, Mg) este un lant de lungime 6, Teprezentat in plan in % figura 16.a: Succesiunea de muchii: Fig. 16.a xX, m, me (ms, mg, m; mg) $ $ ; este un ciclu de lungime 4, figura 16.b. ms; m fw _Lant elementar sits Me OX Fig. 16.b * x6 Xs Cu alte cuvinte, un /ant elementar este un Jant in m|\ - care fiecare varf al grafului apare o singura data. ms iu De exemplu, pentru graful reprezentat in plan in figura 16, succesiunea de varfuri: x x mex, (15 X25 XG 35 4p Xs) Fig. 16. este un lant elementar, figura 16.c, dar succesiunea de varfuri xy Xe Ms Xs 15 X65 5 Xs X55 Xp X9) nu este un lan{ elementar, varful x, se repet, figura 16.4. m, ms m, x2 x3 me x Fig. 16.4 ii. | 16 | MATEMATICA - clasa a X\-a filiera vocational&, profil Pedagogic si profil sportiv. Xs a Lant hamiltonian __ TT xy a lant car eta singura dati sé nur nth cmiltonia % % Cualte Cuvinte, un lany hamiltonian este un lan{elementar Fig. 17 care trece prin toate varfurile grafului, Xx. x, 5, 4 TT) Mm cic %3 a a % Cualte cuvinte, un ciclu hamiltonian esteuncicluelementar Fig. 17.4 care trece prin toate varfurile grafului x, x “ . . S. Fie graful neorientat cu 5 varfuri reprezentat in figura 17. Succesiunea de varfuri din graful reprezentat in figura 17: x. Li = Cay x3, Xy X55 x1) > este un lant hamiltonian (figura 1’7.a), iar succesiunea de varfuri CH = (3s X4s 5, X15 Xp, %3) * aa este un ciclu hamiltonian (figura 17.b.). Fig. 17.b ep Lant eulerian Succesiunea de varfuri Leg = (3, X15 X4y X39 X59 X29 4) fe 7 Teprezinta un lant care trece prin toate muchiile grafului o Xs x. singura data. / 2 7 Succesiunea de varfuri Ce = Oy Xp Xa FH As) ; reprezinté a ciclu care trece o singura data prin toate isd ———— muchiile grafului Grafuri. NOTIUNI DE BAZA IN TEORIA GRAFURILOR | 17 |a Tipuri de grafuri Cu alte cuvinte, un graf orientat sau neorientat este complet daca oricare doua varfuri din grafsunt %4 x % 7? legate printr-un are sau printr-o muchie. Consideram grafurile alaturate: in figura 20.a este Teprezentat un grafcomplet, ZN orientat, cu patru varfuri, iar in figura 20.b este Teprezentat un grafcomplet, neorientat, cu arenes) a a varfuri. Fig. 20.a Fig. 20.b Subgraf ST Cu alte cuvinte, un subgraf se obtine prin eliminarea unor varfuri si a arcelor muchiilor adiacente (alaturate) acestora. in figura 22 este prezentat un subgraf al grafului din figura 21 pentru care au fost eliminate varfurile x, si x3 si arcele (x), xs), (xz, x), (3, 2), (4, 3). Xs X, Xs x4 x 2 % ia fg2l tt” Fig. 22 Grafuri. NOTIUNI DE BAZA IN TEORIA GRAFURILOR | 19 loa scheme ale unor re{ele electrice unde cepute, de exemplu, $1 ¢ muchiile sunt firele care leaga diferite puncte Unul dintre mijoacele eficiente de realizare 4 si pentru aparatele de radio) consta in imprimarea sc! unei matrite metalice. {nsa pentru ca aceast s& admit& o reprezentare P) circuit in sistem Grafurile pot fi con or electrice standard (de exemplu chemel pecial cu ajutorul hemei pe un material 5 ful re{elei electrice respective tiebuie realizatd, gra adoua muchii ar produce un alt a si poata fi intersectia Jana; in caz contrar Definitie pr ey, i MP Un eraf care poat _ intersecteze numai in var are act Swat Fie graful din figura 23. Se observa ci muchiile (x), X3) $i 2 X4) Se intersecteaza intr-un punct care nu este f nu este planar. insa in figura 24, care reprezinta varfal grafului, deci s-ar parea cd acest gral i intersecteaza si deci graful este planar. acelasi graf, muchiile nu se mai i Pentru acelasi graf avem reprezentarea din figura 25. Se are in vedere ca cele trei jesene reprezinta aceeasi situafie un graf complet cu patru varfuri. Tn TH Teprezentat in plan astfel i furi se numeste graf planar. PPAR Sed RE ot STs Wa a neat muchiile sale sa se 4 } x3 Xe x5 x x y cr} cal > Fis 7 ig. 23 Fig. 24 Figizs In practica, exist4 multe exemple de grafuri c: lanare. In continuare, vom ica, exis! le d furi Ip! 8 Pp I are nu sunt i prezenta dou exemple remarcabile de grafuri care nu sunt planare : i anP Aree » roblema utilitatii (problema celor trei case si trei fanta: e o portiune de t ae paee lara serena fost construite trei case gi au fost sapat , i ani eae imp locuitorii caselor A, B, C au deci: fico ee Beer ‘ tc »B, Ss: i i are toa intani X, Y, Z in asa fel si evite intalnirea Pe dra nd rumul spre fantand | 20 | matematick - clasa a XI-a filiera vocationala, profil pedagogic si i profil sportivfigura 27. Din desen se observa ca doug i : : oua drumuri (A, Z) si (C, Y) se intersectea: nu este planar. © 2) Seconsidera figura 28. R&spunsul la intrebarea daca acest graf din figura 28 este planar, este negativ, graful nu este planar, iar numarul minim de intersectii este 1, aga cum se vede, de exemplu in figura 29. Studiul grafurilor planare are o important& deosebita *2 pentru practica. graful complet cu cinci varfuri, x Matematicienii au stabilit conditii necesare gi suficiente ca un graf sa fie planar. -Graf conex. Graf arbore ete Graf conex a Pentru ideea intuitiva ..dintr-o bucata* la grafuri, corespunde ideea de conexitate, rT — ‘Un graf se numeste conex daci pentru orice pert f “cel putin un dram sau un lant care le uneste. uy s Jn cazul in care un graf nu este conex se numeste neconex, Cu alte cuvinte. un grafeste conex daca intre oricare xy uy xX, Use doua varfun distincte exista cel putin un drum (in cazul in care graful este onentat) sau cel putin un lant (in cazul in care graful este neorientat). a ie Graful din figura 30 este conex, intre orice pereche de varfuri distincte exista cel putin un lant; dar graful cu cine) varfun din figura 31 este neconex deoarece, - de exemplu pentru varfurile x; six; nu exist nici un Fig. 30 drum. care sa le uneasca. in figura 31 este vorba de un X4 xs singur graf si nu de doua cum s-ar parea la prima vedere. Cele doud : ~buc&ti* din care se compune graful se numesc componente conexe. : Este evident ca un grafeste conex dacd si numai daca are o singura componenid conexd . Graf arbore * 9 enn Fig. 31 | Senumeste graf arb re un graf neorientat x, _ fp Beecctn Pe ray OR é | L/S baa Pes 2 ‘ } as Grafunle din figurile 32, 33, 34 sunt arbori, 2 Graful din figura 35 este neorientat, este conex dar nu este arbore deoarece conjine un ciclu (4, Fig. 32 Fig. 33 XQ, X3, X4). 22 | MATEMATICA - clasa a xt -a filiera vocationala, Profil pedagogic si profil sportivGraful din figura 36 nu este arbore deoarece nu este conex al xy * 2 xu xX, \ X4 x5 Fig. 35 Xo Xs * X6 x) X4 Xs xy xy Xs Fig. 34 Fig. 36 Studiul arborilor este justificat de existenta in practica a unui numar mare de probleme care pot fi modelate prin arbori. De exemplu: * construirea unor cii de acces intre mai multe puncte izolate; * construirea unor refele de aprovizionare a unor puncte de consum de la un punct central; * construirea unor retele de relee electrice; * organigrama unei intreprinderi; ¢ luarea deciziilor in mai multe etape (arbori decizionali); ¢ desfasurarea unui joc strategic; * evolutii posibile ale unui sistem pornind de la o stare initiala; + legarea intr-o refea a unor calculatoare; ¢ studiul circuitelor electrice in electrotehnica (grafuri de fluenta etc.); * scheme bloc ale programelor pentru calculatoare etc. In toate exemplele de mai sus, urmarim sa extragem dintre muchiile grafului, care modeleaza situatia, un arbore optim din multimea tuturor arborilor care pot fi extrasi din graful dat.Graf ponderat ; i punerea in evidentg Modelarea unor probleme practice prin grafuri eau ae ou numere pozitive, a varfurilor si a muchiilor/arcelor ci si asocierea legaturilor intre vat , Care pot reprezenta distanfe, timpi, costuri, productivitate etc. Fie G=(X UV) ungrat Dacé fiecirui arcimuchie ie asociem un numir real pozitiv, numit valoa “sat Ponderea arcului/muchiei, graful se numeste ponderat, Semnificatia numarului real pozitiv, care se asociazi unui arc/unei muchii, reprezinta, de exemplu: — timpul necesar de a parcurge arcul/muchia intre doua varfuri aliturate, x, gi xp.) sau — costul transportului unei unitati dintr-un produs de la varful x, la varful x,,, sau — distanta dintre doua varfuri aliturate etc, Aceste numere se scriu pe arcele/muchiile grafului care l este reprezentat in plan (figura 37 si figura 38). 7 xs By, Fig. 38. Unui drum/lant dintr-un graf ponderat fi asociem Suma valorilor ay - componente. Acest numir se numeste valoarea drumului/lanqului., tcelor/muchiilor fn probleme practice, exprimate prin grafuri Ponderate, ne intereseazsi 53 : un drum sau un lant de valoare (pondere) maxima sau minima, intre ou = cterminim rluri date.