Professional Documents
Culture Documents
Lucrare de Specialitate Confectioner Produse Textile - Elaborarea Documentatiei Tehnice Pentru Produsul Fusta Semiclos
Lucrare de Specialitate Confectioner Produse Textile - Elaborarea Documentatiei Tehnice Pentru Produsul Fusta Semiclos
Lucrare de specialitate
Calificarea:
TEMA PROIECTULUI
Planul proiectului
Cap.1. Argument
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
2.6.1.Croirea materialelor
Bibliografie
Anexe
Cap.1 Argument
Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind functiile estetice si
utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta devenind expresia
artistica unitara a unei anumite epoci.
Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se modifica
lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a caror principala
calitate este noutatea.
Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si spatiu,ceea ce duce la
pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui produs trebuie sa tina seama de o
anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem
imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand cont de
specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi sortimente,diversificate pe sex si
varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin diversificarea
accesoriilor si modalitatea de executie.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea anumitor asimetrii
ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai avantajos siluetei respective.
2. Enuntarea temei.
In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse acceptata de
piata de desfacere.
Modelul ales de mine este fusta semiclos.Se obtine din fusta semiclos intreaga care reprezinta de fapt
2 sferturi de cerc.
Amplitudinea celor doua sferturi de cerc le-am misorat spre terminatia cu 15 cm de fiecare parte.
Fusta este formata din fata ,spate .Lungimea fustei este de 65 cm depasind linia genunchilor. Este o
fusta la moda in perioada actuala.Poate fi purtata de femei de toate varstele, fiind o fusta tip sport.
Materialul din care este confectionata este un material mai gros in carouri pentru sezonul de
primavara,toamna.Croirea fustei se face pe bie carourile fiind pe diagonala .
-fata
-spate
-betelie
Ansamblul documentatiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care caracterizeaza
modelul nou creat si care trebuie sa asigure realizarea lor industriala in toate fazele procesului de
fabricatie.
A. imbracamintea scurta (mini) avand linia de terminatie la nivelul taliei;este destinata produselor ca:
-bluze
-pulovere
-veste
-bluzoane.
B.imbracamintea medie (midi) cu linia de terminatie la nivelul soldului;este specifica produselor ca: -
jachete
-sacouri
-vestoane
-pardesiuri
-paltoane
-mantale.
-paltoane
-pardesiuri
-camasi de noapte.
-produsul etalon
-sabloanele
-sabloanele
Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea prototipului.
b) Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse executandu-se
si alte variante .
IC=inaltimea corpului
Pb=Perimetrul bustuluii
Ad=Adaosul de lejeritate
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se executa produsul
(gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele dimensiuni, valorile acestora si
locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele admise fata de valorile nominale.
Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi egale si intarite la capete.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza pete sau urme de degradare.
-fierul de calcat
Tesaturile constituie materia prima de baza pentru confectionarea imbracamintei. Tesaturile trebuie sa
indeplineasca o serie de proprietati fizico mecanice din care cele mai importante sunt:
- rezistenta la frecare
- elasticitatea
- tuseul
- higroscopicitatea
Aceste proprietati depind in mare masura de felul materiei prime folosite pentru producerea
tesaturilor.
Rezistenta materiei este extrem de importanta astfel inainte de inceperea procesului de productie
materialul este supus unor analize de laborator.In urma acestora analize se stabilesc caracteristicile
principale ale materialelor de baza: desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la rupere,
modificari dimensionale la spalat, calcat, rezistenta la vopsire si spalare precum si caracteristicile
materialelor auxiliare intarituri,garnituri.
-tesaturile
-blanurile
-tricoturile
-piei si inlocuitor
Tesaturile sunt produse textile obtinute prin incrucisarea a doua sisteme de fire unul de batatura si
unul de urzeala.
Tesaturile se clasifica dupa mai multe criterii :dupa structura,dupa destinatie,dupa natura materiei
prime folosite.
Materialul de baza ales pentru confectionarea produsului: pantalonul clasic pentru femei are
urmatoarele caracteristici:latimea 150 cm culoarea negru.
-captuselile
-intariturile
-furniturile
-garniturile.
-ata de cusut
-fermoar
-copci
Fusta clos este un model de forma circulara avand, decupat din centru un detaliu pe marimea taliei
conformatiei. Fusta clos total are forma unui cerc, din mijlocul caruia se face o degajare care sa
cuprinda talia corpului. Modelul semi clos este croit in forma de semicerc, prevazut cu degajare pentru
talia conformatiei. Prima varianta a modelului clos este utilizat indeosebi la costumatii pentru balerine
iar ca vestimentatie obisnuita este folosit modelul semiclos.
La confectionare ambele variante sunt prevazute cu cordon sau cu rejansa prin care se ajusteaza pe
talia corpului. Pentru proiectarea tiparului se folosesc ca dimensiuni principale:
IC= 165 cm
Pb= 40 cm
Constructia fustei clos este simpla si identica pentru cele doua variante de model. In acest sens se
considera ca fusta closata total este formata din patru sferturi de cerc, iar cea semiclos din doua
sferturi. La construirea fustei clos se procedeaza la construirea unui clin ale carui dimensiuni se
determina prin trasarea a doua axe de cordonate cu varful in A din care se masoara o distanta egala
cu raza cercului ce reprezinta perimetrul taliei. Ca dimensiuni de baza se foloseste perimetrul taliei in
care:
PT= 2 x 33=66 cm
PT= Lc1 in care Lc este lungimea cercului care se imbraca pe talia corpului Lc= 2 x л x r=PT
Se stabileste punctul B pe orizontala din care se traseaza un arc de cerc obtinandu-se punctul B1.
Arcul de cerc reprezinta linia taliei la clinul fustei . Apoi se masoara lungimea fustei Lpr pe orizontala
unde se noteaza punctul L trasandu-se un arc de cerc care reprezinta linia tivului. In functia de
marimea closului tiparul poate fi ingustat la tiv cu 5-6 cm de fiecare parte.
LL2=L1L3=5-6 cm.
Prin unirea punctelor B cu L2 si B1 cu L3 se obtine conturul final care se intareste prin linie mai
groasa. Fusta semiclos are acelasi procedeu de constructie cu deosebirea conditiei care se pune in
relatia:
-Sferturile din cerc construit de fusta semiclos intreaga se misoreaza spre terminatie cu 15 cm din
fiecare parte,misorandu-se amplarea fustei.
Sabloanele sunt copii ale tiparelor de baza la care se adauga rezerele pentru cusatura si tiv.
Rezervele pentru cusatura sunt de 1.5 cm iar rezerva pentru tiv este de 3 cm.
Cap.2.6. Pregatirea materialului pentru croit
Este etapa procesului de productie in care materialul se pregateste inaintea croirii cu scopul
valorificarii maxime a acestuia si obtinerea unor produse finite de calitate. Pregatirea materialului
pentru croit cuprinde urmatoarele operatii: controlul, calcarea, sortarea, sablonarea, calculul loturilor
si spanuirea.
CONTROLUL- reprezinta operatia de verificare in intregime a lotului de material lansat in fabricatie din
punct de vedere calitativ si cantitativ.
Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecarui balot de material lansat si a defectelor neadmise pe
produsul finit in vederea eliminarii lor.
SORTAREA- este operatia de grupare a balotilor de aceeasi latime, desen, culoare si depozitarea lor in
rafturi speciale.
Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure latimi in cadrul unui span.
SABLONAREA MATERIALELOR- este operatia de asezare a sabloanelor, reperelor componente ale unui
produs pe suprafata unei foi de material si reproducerea lor prin conturare.
Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cutitul masinii de croit, (foarfeca) determinarea
necesarului de material pentru realizarea numarului de produse stabilit a se confectiona si asezarea
incadrarii obtinute deasupra spanului in vederea decuparii acestora.
SPANUIREA MATERIALULUI- este operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse cu
lungimi si latimi egale. Dupa felul de asezare a straturilor spanuite poate fi pe dublu lat sau desfacut,
cu fata intr-un sens sau fata la fata. Spanuirea pe dublu lat se aplica la produse in care detaliile sunt
desenate numai pe jumatate iar piesele rezultate sunt perechi. Spanuirea materialelor se poate
efectua manual sau mecanizat cu ajutorul masinilor de spanuit.
Cap.2.6.1.Croirea materialelor
1.Sectionarea spanului
2.Decuparea detaliilor
Lugimea incadrarii
Latimea incadrarii
Lungimea incadrarii=
-un nasture
-fermoar
Cs=consum specific
Ip=indicele de pierderi
Iu=indicele de utilizare
Iu + Ip= 100 %
n = numar de bucati
Cs= Linc/n=
Sinc=Linc x linc=
Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna, indicele de pierderi trebuia sa aiba o valoare cat mai mica
astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80 % din suprafata incadrarii.
Cap2.8 Procesul tehnologic de confectionare
Nr.
Denumire Denumirea
Denumire detalilor Reprez. Utilaje folosite
operatiei cusaturii
curent
Surfilarea Fata,spate,betelie Cusatura de Masina triplock
detaliilor surfilare
Asamblarea Fata,spate Cusatura de Masina simpla
cusaturii laterala tighel
cu semnarea
pozitiei
fermoarului
Descalcarea Fata spate Fier de calcat
cusaturii
Aplicarea fusta Cusatura de Masina simpla
fermoarului tighel
Aplicarea betelie Fier de calcat
intariturii pe
betelie
Coaserea beteliei betelie Cusatura de Masina simpla de
la capat si tighel cusut
intoarcerea ei
Aplicarea beteliei fusta Cusatura de Masina simpla
pe fusta tighel
Intoarcerea si fusta Cusatura de Masina simpla
tighelirea beteliei tighel
pe fata fustei
Executarea Produs Cusatura Masina simpla
butonierei zig-zag
Coaserea Cusatura Manual
nasturilor manuala
Cap. 3.
Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o componenta a
ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a personalului.Nici un angajat
nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul de protectia muncii. Asigurarea ca
personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin semnatura angajatului.
a)instructajul general
b)instructajul introductiv
c)instuctajul periodic
Se va urmari :
In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte comoda, sunt
obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte de lucru la utilajele la
care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor, este interzis lucrul pe
acestea.
Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de momente penibile
care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea lucrului locul de munca
trebuie sa ramana curat.
La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare, blatul masinii sa
fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.
Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si distruge valori
materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au transformat in
catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi uitate.
In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa obtina victoria
intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a dus la obtinerea si
utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete
existente la locul incendiilor.
Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede cu atat se
stinge mai usor.
-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-se oxigen si
hidrogen
-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide combustibile.
- jet compact
- jet pulverizat
- abur
Utilizarea stingatorului
Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau transportabile
numite stingatoare.
Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune care este
necesara si in cazul celui cu spuma:
- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare
- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara trepidatie a
stingatorului)
- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei, dupa
dorinta.
Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de protectie acordat
meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.
Bibliografie
Proiectarea imbracamintei