Facultatea de Drept

DISCIPLINA: Drept financiar și fiscal

TEMA: Curtea de Conturi a Romaniei

COORDONATOR STIINTIFIC:
lector dr. Ramona Ciobanu

Autor:
Numele şi prenumele studentului

BRAŞOV
2021/2022
 2

Cuprins

I Istoric................................................................................................3

II Organizare......................................................................................4

1.Departamentul Juridic..................................................................5

2.Camerele de conturi judetene si ale Municipiului Bucuresti....6

3.Autoritatea de Audit......................................................................6

III.Exercitarea controlului financiar de către Curtea de Conturi a

României..............................................................................................8

IV. Executarea propriu-zisă a acţiunilor de control de Curtea de

Conturi...............................................................................................

2
Titlul lucrării de licență/disertație Nume şi prenume student

ISTORIC

Curtea de Conturi a fost înfiinţată prin Legea din 24 ianuarie 1864

La cinci ani de la Unirea Principatelor Române, din anul 1859, voind
a da o garanţie mai mult Țării despre dorinţa Noastră, ca
întrebuinţarea banilor publici să fie supusă unui control, pe cât de
serios pe atât de neatârnat de orice bănuieli de înrâurire din
partea agenţilor însărcinaţi cu manipulația bugetului, domnitorul
Alexandru Ioan Cuza promulgă Legea pentru înființarea Curții de
Compturi.
Actul normativ a fost publicat, în aceeași zi, de 24 ianuarie, în
Monitorul Oficial nr. 18 și poartă semnătura  Ministrului Secretar de
Stat / Președinte al Consiliului de Miniștri, Mihail Kogălniceanu. 
Art. 116 din Constituţia din 1866 prevede că Pentru toată România
este o singură Curte de Conturi, iar art. 114 stipulează că Regularea
definitivă a socotelilor trebuie prezentată Adunării cel mai târziu în
termen de doi ani de la încheierea fiecărui exerciţiu.
Sediul Curții de Conturi a fost inaugurat în mai 1899, în prezența
regelui Carol I și a principelui Ferdinand, alături de ministrul de
finanțe, George Manu și importanți demnitari ai statului. După 35 de
ani de la înființare, din anul 1864 și până în anul 1899, pentru prima
dată instituția Curții de Conturi  are un sediu propriu. 

Art.116 din Constituţia din 1923 prevede: controlul preventiv şi cel

de gestiune al tuturor veniturilor şi cheltuielilor statului se va exercita
de Curtea de Conturi, care supune în fiecare an Adunării Deputaţilor
raportul general rezultând conturile de gestiune ale bugetului trecut
semnalând, totodată, neregulile săvârşite de miniştri în aplicarea
bugetului.
În contextul istoric din perioada 1938-1948 - pierderile teritoriale,
războiul, ocupația sovietică, precum și instaurarea regimului comunist
- s-au produs schimbări majore care au afectat și activitatea Înaltei
Curți de Conturi. Astfel, aceasta a fost desființată. Funcția de control
financiar a fost preluată de Ministerul de Finanțe, prin departamentele
de control intern special înființate în cadrul ministerelor,
întreprinderilor de stat, administrațiilor locale și instituțiilor publice,
Prin Legea nr.2 din 28 martie 1973 a fost înfiinţată Curtea
Superioară de Control Financiar care funcţiona pe lângă Consiliul de
3
 4

Stat. Legea a fost modificată prin Decretele nr.150 din 19 iunie 1974
şi nr.36 din 21 februarie 1981. Curtea era abilitată să exercite atribuţii
de control financiar şi jurisdicţionale.
Prăbușirea regimului comunist din România, în urma Revoluției din
Decembrie 1989, a condus la desființarea Curții Superioare de
Control Financiar, prin Decretul nr. 94/ 07 februarie 1990, emis de
Consiliul Frontului Salvării Naționale. Atributiile acesteia au fost
preluate de Corpul de control economico-financiar al primului-
ministru al Guvernului României, iar mai apoi de Direcția Generală de
Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanțe.
Constituția României repune Curtea de Conturi acolo unde îi este
locul, în ansamblul instituțiilor esențiale ale statului
democratic: Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului
de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor
financiare ale statului şi ale sectorului public. 
Direcția Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de
Finanțe își încetează activitatea, iar Parlamentul României pune în
valoare prevederile textului constituțional: Legea nr. 94/1992 privind
organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României este
adoptată.
Curtea de Conturi a României își reia activitatea la 1 martie
1993. Instituția funcționează, inițial, în clădirea Palatului
Parlamentului. În luna iulie a aceluiași an, primește clădirea din strada
Lev Tolstoi, nr. 22-24, București, care devine sediul central al Curții.

ORGANIZARE
Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor
art. 140 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 94/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, denumită în continuare ”Legea
nr. 94/1992” şi ale prezentului Regulament.
La baza organizării şi funcţionării Curţii de Conturi a României stă
principiul independenţei, conform căruia această instituţie supremă de
control financiar se supune numai legii, programul său este decis în
mod independent şi în deplină autonomie, iar membrii săi se bucură de
inamovibilitate.
Curtea de Conturi funcţionează pe lângă Parlamentul României şi îşi
desfăşoară activitatea în mod independent, în baza prevederilor
înscrise în Constituţie şi în celelalte legi ale ţării.

4
Titlul lucrării de licență/disertație Nume şi prenume student

Curtea de Conturi a României este formată din 18 consilieri de

conturi, aleşi de către Parlamentul României pe baza principiului
independenţei. Dintre aceştia, tot de către Parlament, sunt aleşi
preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii. Membrii Curţii
de Conturi sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor
permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere,
pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Curtea
de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de
Parlament, din 3 în 3 ani.
Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea
mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Aceştia sunt
demnitari de stat şi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de
lege pentru judecători. Se interzice membrilor Curţii de Conturi să
facă parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu
caracter politic dar si exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a
activităţilor de comerţ, participarea la administrarea/conducerea unor
societăţi comerciale sau civile.
În structura organizatorică a Curţii de Conturi, sunt cuprinse:
1. 12 departamente, din care 11 departamente de control/audit şi un
departament juridic;
2. Camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti;
3. Autoritatea de Audit;
4. Secretariatul general.
5. alte structuri în subordinea preşedintelui Curţii de Conturi:
- serviciul audit intern;
- serviciul relaţii externe şi protocol;
- serviciul comunicare, imagine şi relaţii publice;
- compartimentul - Unitatea de implementare a programelor finanţate
din fonduri nerambursabile
Conducerea Curţii de Conturi se exercită de plenul Curţii de Conturi
iar conducerea executivă se exercită de către preşedinte, ajutat de doi
vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi.
1. Cele 11 departamente de control/audit sunt conduse de câte un
consilier de conturi, care îndeplineşte şi funcţia de şef de
departament, numit de plenul Curţii. În cadrul departamentelor pot fi
organizate direcţii, servicii, birouri şi compartimente de specialitate.
Prin aceste departamente se exercită funcţia de control/audit asupra
modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor
financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi auditul
5
 6

performanţei asupra gestiunii bugetului general consolidat şi a oricăror

altor fonduri publice.
Departamentul Juridic este condus de un consilier de conturi, care
îndeplineşte funcţia de şef de departament, desemnat de plen. În
structura Departamentului Juridic se află Direcţia Juridică, condusă de
un director, care cuprinde:
- Serviciul de contencios, condus de un şef serviciu aflat în
subordinea directorului Direcţiei Juridice;
- Serviciul avizare şi consultanţă, condus de un şef serviciu aflat
în subordinea directorului Direcţiei Juridice.

Departamentul Juridic are următoarele atribuţii:

a. acordă asistenţă juridică şi consultanţă departamentelor de
control/audit, camerelor de
conturi, Autorităţii de Audit şi Secretariatului general;
b. reprezintă Curtea de Conturi în faţa instanţelor judecătoreşti;
c. analizează şi avizează pentru legalitate actele juridice întocmite la
nivelul Curţii de Conturi;
d. monitorizează aducerea la îndeplinire a hotărârilor judecătoreşti
care privesc activitatea Curţii de Conturi;
e. îndeplineşte toate atribuţiile stabilite de lege, de Regulamentul
de organizare şi funcţionare şi celelalte reglementări aplicabile Curţii
de Conturi.
2. Camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt
conduse de către un director şi un director adjunct. În structura
camerelor de conturi judeţene funcţionează servicii şi birouri.
Personalul de control financiar încadrat la Curtea de Conturi
dobândeşte calitatea de auditor public extern. Pe această funcţie
pot fi încadrate persoane cu studii superioare economice, juridice
şi de altă specialitate, necesare desfăşurării activităţii Curţii de
Conturi.
3. Autoritatea de Audit este organizată şi funcţionează în
vederea îndeplinirii unor obligaţii în domeniul auditului extern, ce
revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene,
pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate
României de Uniunea Europeană prin programele PHARE, ISPA
şi SAPARD, pentru fondurile structurale şi de coeziune, pentru
Fondul European de Garantare în Agricultură, pentru Fondul
European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru Fondul

6
Titlul lucrării de licență/disertație Nume şi prenume student

European pentru Pescuit, precum şi pentru fondurile ce vor fi acordate

în perioada postaderare.
Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de
vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi faţă de celelalte
autorităţi responsabile cu gestionarea şi implementarea
fondurilor comunitare nerambursabile, are atribuţii şi proceduri de
lucru proprii. În teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale
organizate în judeţele în care îşi desfăşoară activitatea agenţii,
autorităţi de management şi/sau organismele intermediare care
gestionează fondurile comunitare.
Autoritatea de Audit este singura autoritate naţională competentă
să efectueze audit public extern, în conformitate cu legislaţia
comunitară şi naţională asupra fondurilor menționate.
Poate efectua audit public extern şi asupra altor categorii de fonduri
urmând ca reglementările care vizează fondurile respective să prevadă
şi asigurarea resurselor necesare acestei activităţi.
Pentru fondurile comunitare nerambursabile, destinate susţinerii
agriculturii şi dezvoltării rurale, Autoritatea de Audit îndeplineşte
rolul de organism de certificare. Autoritatea de Audit raportează
Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor
comunitare nerambursabile, iar principalele constatări şi recomandări
rezultate în urma auditurilor effectuate sunt incluse în raportul public
anual al Curţii de Conturi.
Autoritatea de Audit este condusă de un preşedinte şi 2
vicepreşedinţi numiţi de Parlament dintre consilierii de conturi,
pentru perioada mandatului de consilier de conturi pentru care aceştia
au fost numiţi. Mandatul nu poate fi reînnoit.
În cadrul competenţelor avute, Curtea de Conturi desfăşoară
activităţile specifice asupra următoarelor categorii de entităţi publice:
a. statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane
juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice,
autonome sau neautonome;
b. Banca Naţională a României;
c. regiile autonome;
d. societăţile comerciale la care statul, unităţile administrativ-
teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau
împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;
e. organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură,
care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal
7
 8

obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se

prevede acest lucru.
Curtea de Conturi poate hotărî desfăşurarea activităţilor stabilite
de lege şi la alte persoane, care:
1. beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii
sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor
administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;
2. administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de
închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului
ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
3. administrează şi/sau utilizează fonduri publice, în sensul
prezentei legi, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu
legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri.
Controlul execuţiei bugetelor Camerei Deputaţilor, Senatului,
Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, Curţii Constituţionale, Consiliului Legislativ şi Avocatului
Poporului se exercită exclusiv de Curtea de Conturi.

III. Exercitarea controlului financiar de către Curtea de Conturi a

României În vederea instituirii, la nivel naţional, a unui sistem unitar
de control financiar care să permită urmărirea modului de realizare a
fenomenelor şi activităţilor nou-apărute ca urmare a trecerii de la
economia centralizat - planificată la economia de piaţă liberă, prin
prevederi legale a fost creat cadrul organizatoric de funcţionare a unor
structuri distincte cu atribuţii de control,în funcţie de forma de
organizare a agenţilor economici. Fiecărei structuri cu atribuţii de
control financiar i-au fost stabilite, atât prin prevederi legale generale,
cât şi prin norme specifice emise în aplicarea acestora, instrucţiuni
foarte exacte de exercitare a activităţii de control financiar în formele
pe care acestea le realizează conform propriilor statute de organizare
şi funcţionare.
La nivelul Curţii de Conturi a României, structură cu atribuţii de
control financiar care
La nivelul Curţii de Conturi a României, structură cu atribuţii de
control financiar care funcţionează pe lângă Parlamentul României,
exercitarea activităţii de control se realizează pe baza prevederilor
legii de organizare şi funcţionare şi ale normelor proprii de control,
aprobate de organul de conducere al acesteia, Plenul Curţii de Conturi
a României.

8
Titlul lucrării de licență/disertație Nume şi prenume student

Obiectivul principal al activităţii de control exercitate de către Curtea

de Conturi este de a efectua verificarea conturilor de execuţie ale
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor
locale, bugetelor fondurilor speciale şi ale fondurilor de tezaur,
precum şi a datoriei publice a statului.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Curtea de Conturi întocmeşte un
program propriu de activitate care se supune aprobării Plenului. În
baza acestui program, controlul financiar exercitat de Curtea de
Conturi se iniţiază din oficiu şi poate fi oprit doar de către Parlamentul
României, dar numai în cazul în care prin verificarea programată
competenţele stabilite prin lege ar putea fi depăşite. Nici o altă
autoritate publică, persoană fizică sau juridică nu o mai poate obliga.
Camera Deputaţilor sau Senatul pot solicita, prin hotărâri, efectuarea
unor acţiuni de control în limitele competenţelor stabilite Curţii de
Conturi prin legea proprie de organizare şi funcţionare. Hotărârile
Camerei Deputaţilor sau ale Senatului vor fi prezentate plenului Curţii
de Conturi în vederea introducerii acţiunilor solicitate în Programul
anual de activitate. Controlul se desfăşoară în baza tematicilor
specifice elaborate de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi.
Controlul se poate efectua, în limita competenţelor legale, şi ca urmare
a unor informaţii apărute în mass-media, a unor sesizări primite de
Curtea de Conturi de la diverse persoane juridice şi fizice sau din alte
surse. Aceste acţiuni se declanşează operativ, în limita fondului de
timp disponibil, în baza unei analize privind necesitatea şi
oportunitatea efectuării verificării.
Acţiunea se iniţiază la propunerea şefului de departament, este
însuşită de vicepreşedintele coordonator şi avizată de preşedintele
Curţii de Conturi. Ulterior declanşării, aceste acţiuni de control se
includ în „Programul anual de activitate”, conform metodologiei de
elaborare, modificare şi urmărire a realizării Programului anual
de activitate. Pentru rezolvarea unor sesizări, Curtea de Conturi
poate dispune altor entităţi abilitate prin lege să efectueze verificarea
aspectelor semnalate.
Entităţile incluse în Programul anual de activitate, aprobat de plenul
Curţii de Conturi, sunt notificate asupra controlului care urmează să se
efectueze de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi. Adresa de
notificare este semnată de şeful de departament/directorul camerei
de conturi şi se transmite entităţii ce urmează a fi verificată, de regulă,
cu cel mult 10 zile lucrătoare înainte de începerea controlului. În
9
 10

cadrul acţiunilor de documentare sau în cazul unor controale

declanşate operativ, notificarea se face cu cel puţin două zile
lucrătoare înainte de data începerii acestora.
Controlul financiar ulterior extern exercitat de către Curtea
de Conturi în baza prerogativelor legale ale acesteia este un
control de legalitate şi regularitate ce are ca obiectiv stabilirea
modului de respectare a prevederilor legale în domeniile şi la
entităţile din sfera acesteia de acţiune.
Situaţiile financiare supuse controlului financiar sunt următoarele:
bilanţul; contul de rezultat patrimonial (situaţia veniturilor,
finanţărilor şi cheltuielilor); situaţia fluxurilor de trezorerie;
situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor, anexe la
situaţia financiară, care includ politici contabile şi note explicative;
contul de execuţie bugetară.
Prin verificările sale la entităţile şi persoanele prevăzute a fi
controlate, Curtea de Conturi urmăreşte, în principal, următoarele
aspecte:
1. exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite
în reglementările contabile în vigoare;
2. evaluarea sistemelor de management şi control la autorităţile
cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor financiare către bugete sau
către alte fonduri publice stabilite prin lege;
3. utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri
speciale, conform destinaţiei stabilite;
4. calitatea gestiunii economico-financiare;
5. economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizării fondurilor
publice.
Controlul Curţii de Conturi se efectuează prin proceduri de audit.
Procedurile utilizate se selectează în funcţie de specificul activităţii
entităţii controlate şi de obiectivele de control stabilite. Cele mai
utilizate metode şi tehnici de colectare a probelor sunt: examinarea
documentelor, organizarea de grupuri de dezbatere, chestionare,
interviuri, precum şi observarea directă, astfel:
În cadrul acţiunii de control, operaţiunile şi documentele financiar-
contabile ce se verifică se selectează prin eşantionare. Eşantionarea
presupune aplicarea de către auditor a procedurilor de audit numai
asupra unei părţi a operaţiunilor şi documentelor financiar-contabile,
astfel încât, după analizarea probelor selectate, concluziile să poată fi
extinse.

10
Titlul lucrării de licență/disertație Nume şi prenume student

Eşantionul selectat trebuie să fie reprezentativ, astfel în eşantionul

selectat elementele controlate sunt aproximativ identice
caracteristicilor specifice tuturor operaţiunilor şi documentelor
financiar-contabile ale entităţii controlate. Aceasta înseamnă că
elementele incluse în eşantion sunt asemănătoare cu cele rămase în
afara eşantionului, iar pe baza lor se pot formula concluziile în
legătură cu obiectivele de control urmărite, întrucât definesc domeniul
supus verificării.
Auditorii publici externi trebuie să delimiteze clar categoriile de
operaţiuni economice.
Această activitate presupune o abordare corespunzătoare a auditului
financiar pentru fiecare categorie de operaţiuni economice. Acestea
cuprind, de regulă, operaţiunile care fac obiectul controalelor interne
şi evaluării riscurilor. De obicei, auditorul public extern împarte
situaţiile financiare pe categorii de operaţiuni economice, ţinând cont
de modul în care informaţiile sunt prezentate în acestea.
Auditorii publici externi trebuie să identifice şi să evalueze riscurile
pentru fiecare categorie de operaţiuni economice. Evaluarea
riscurilor, stabilirea nivelului pragului de semnificaţie şi estimarea
erorilor de către auditori determină volumul activităţii de audit.
Identificarea riscurilor specifice îl ajută pe auditorul public extern la
selectarea testelor de audit, care vor fi orientate in special către
problemele cele mai importante.
Prag de semnificaţie (materialitatea) reprezintă valoarea maximă a
erorilor pe care le-ar putea conţine situaţiile financiare, valoare peste
care erorile detectate sunt considerate a fi semnificative, influenţând
astfel opinia auditorului. Pragul de semnificaţie poate fi exprimat nu
numai valoric, ci şi prin natura abaterilor sau contextul în care acestea
s-au produs.
Curtea de Conturi efectuează controlul financiar asupra următoarelor
conturi de execuţie:
a. contul general anual de execuţie a bugetului de stat;
b. contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c. conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;
d. conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, ale municipiului
Bucureşti, ale judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale
municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;
e. contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului;

11
 12

f. conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice

autonome;
g. conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice
finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, de la bugetul
asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele
fondurilor speciale, după caz;
h. conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice
finanţate integral din venituri proprii;
i. contul general anual al datoriei publice a statului;
j. conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe
nerambursabile;
k. alte conturi de execuţie a unor bugete prevăzute de lege.

IV. Executarea propriu-zisă a acţiunilor de control de Curtea de

Conturi
Indiferent de momentul realizării acestora, pe parcursul sau
la sfârşitul execuţiei bugetare, se realizează pe baza prevederilor
legii proprii de organizare şi funcţionare, a metodologiei de
control financiar și a prevederilor „Regulamentului privind
organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi,
precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi” -
document care se aprobă de către Plenul Curţii de conturi.
desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi
valorificarea actelor rezultate
desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi
valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi” - document care se
aprobă de către Plenul Curţii de conturi.
Normele de control financiar stabilesc activităţile şi măsurile prin care
se realizează atribuţiile, competenţele şi obiectivele de control
financiar ulterior extern ale Curţii de Conturi, prevăzute de lege,
precum şi documentele care se elaborează pentru consemnarea
constatărilor rezultate din acţiunea de verificare în vederea
valorificării acestora potrivit procedurilor legale.
Auditorii publici externi au obligaţia de a examina ultimul act de
control încheiat de Curtea de Conturi la entitatea controlată, precum
şi, dacă se impune, modul de ducere la îndeplinire a măsurilor
dispuse de Curtea de Conturi în procesul de valorificare şi să
consemneze despre acestea în actul de control. Auditorii publici

12
Titlul lucrării de licență/disertație Nume şi prenume student

externi au, de asemenea, obligaţia de a solicita şi de a examina actele

de control întocmite la entitatea verificată de către alte organe de
control.
Timpul programat pentru desfăşurarea acţiunilor de control se
stabileşte în funcţie de volumul şi specificul activităţii unităţilor
verificate, fără a se depăşi, de regulă, următoarele durate maxime:
a. 90 de zile lucrătoare, pentru verificarea:
- contului general anual de execuţie a bugetului de stat;
- contului anual al datoriei publice a statului şi situaţiei garanţiilor
guvernamentale pentru credite interne şi externe contractate de către
alte persoane juridice decât statul;
- contului anual de execuţie întocmit de Banca Naţională a României;
- activităţii financiare a autorităţilor naţionale cu atribuţii în domeniul
privatizării;
b. 60 de zile lucrătoare, pentru verificarea:
- conturilor de execuţie întocmite la nivelul instituţiilor publice
conduse de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat şi ai
bugetului asigurărilor sociale de stat;
- activităţii financiare a organismelor autonome de asigurări sociale
sau de altă natură, precum şi a societăţilor de investiţii financiare,
asociaţiilor şi fundaţiilor care utilizează fonduri publice;
- contului de execuţie a bugetului Consiliului General al Municipiului
Bucureşti;
- activităţii financiare a regiilor autonome, societăţilor naţionale şi
societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat;
- activităţii financiare a autorităţilor teritoriale cu atribuţii în domeniul
privatizării;
c. 40 de zile lucrătoare, pentru verificarea:
- conturilor de execuţie întocmite la nivelul instituţiilor conduse de
ordonatori secundari şi terţiari ai bugetului de stat şi ai bugetului
asigurărilor sociale de stat;
- conturilor de execuţie ale ordonatorilor de credite ai bugetelor
consiliilor judeţene, consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor,
precum şi a conturilor de execuţie întocmite la nivelul instituţiilor
publice conduse de ordonatori secundari şi terţiari de credite
subordonate consiliilor locale;
d. 30 de zile lucrătoare, pentru verificarea:
- conturilor de execuţie întocmite la nivelul instituţiilor publice
conduse de ordonatori de credite ai consiliilor locale ale comunelor.
13
 14

Actele, documentele şi informaţiile necesare exercitării funcţiei de

control financiar se solicită verbal sau, după caz, în scris
conducătorilor entităţii supuse controlului, cu precizarea că
îngrădirea accesului la acestea este supusă sancţiunilor prevăzute de
legea proprie de organizare şi funcţionare, având în vedere prevederile
potrivit cărora Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte,
documente şi informaţii necesare exercitării funcţiilor sale de control,
oricare ar fi persoanele juridice şi fizice deţinătoare ale acestora.
În cazul controalelor efectuate pe parcursul execuţie bugetare şi
pentru perioadele expirate, la instituţiile publice, precum şi la
celelalte persoane prevăzute de lege, se întocmesc următoarele tipuri
de acte de control:
a) raport de control (întocmit de către auditorii publici externi
desemnaţi să efectueze verificarea);
b) proces-verbal de constatare (se semnează de auditorii publici
externi care au efectuat verificarea şi de către reprezentanţii legali ai
persoanei juridice controlate);
c) nota de constatare;
d) nota unilaterală.
a) Raportul de control. În raportul de control, auditorii publici externi
prezintă:
1. obiectivele de control prevăzute în tematica specifică la care s-au
constatat abateri de la legalitate şi regularitate care nu au determinat
producerea de prejudicii. Fiecare constatare este însoţită de descrierea
măsurilor luate în timpul controlului;
2. obiectivele de control prevăzute în tematica specifică la care s-au
constatat fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu
încălcarea legii penale;
3. obiectivele de control prevăzute în tematica specifică la care nu s-au
constatat abateri de la legalitate si regularitate.
Toate abaterile constatate şi prezentate pe scurt în raport sunt detaliate
în procesele- verbale de constatare, anexe la raportul de control.
Raportul de control se semnează numai de către auditorii publici
externi.
b) Procesul-verbal de constatare se întocmeşte:
1. în cazul în care se constată abateri de la legalitate şi regularitate
care au determinat sau nu producerea unor prejudicii;
2. în cazul în care se identifică fapte pentru care există indicii că au
fost săvârşite cu încălcarea legii penale.

14
Titlul lucrării de licență/disertație Nume şi prenume student

În cazul în care este necesar pentru fundamentarea şi instrumentarea

unor constatări,Curtea de Conturi poate solicita unor instituţii
ale statului efectuarea cu prioritate a unor verificări de
specialitate. Această solicitare a Curţii de Conturi se notifică
instituţiilor specializate printr-o adresă semnată de şeful de
departament/directorul camerei de conturi (conform competenţei
teritoriale), la propunerea auditorilor publici externi.
c) Nota de constatare se întocmeşte:
1. în cazul in care, ca urmare a controalelor efectuate, se constată
abateri pentru clarificarea cărora se impune continuarea controlului la
altă entitate şi/sau de către alte structuri ale Curţii de Conturi;
2. în cazul în care, în scopul instrumentării şi fundamentării
unor constatări, se impune efectuarea unor verificări încrucişate
şi la alte entităţi decât cea la care s-a dispus iniţial controlul;
3. în cazul în care se constată abateri a căror reconstituire ulterioară
nu mai este posibilă. În această situaţie, nota de constatare se
întocmeşte şi se semnează în momentul identificării abaterilor. În
cazul în care se refuză semnarea acestei note de către reprezentanţii
entităţii verificate, aceasta poate fi semnată de 1-2 martori.
În nota de constatare se consemnează situaţia de fapt, precum şi, dacă
este cazul, măsurile luate operativ pentru remedierea abaterilor
constatate. Forma şi structura notei de constatare se adaptează
modelului procesului-verbal de constatare. Nota de constatare se
semnează de către auditorii publici externi, reprezentanţii legali ai
persoanei juridice controlate sau, după caz, de alte persoane în
prezenţa cărora s-a efectuat constatarea şi constituie anexă la procesul-
verbal de constatare şi raportul de control, după caz.
În procesele-verbale de constatare în care sunt consemnate abateri de
la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat
producerea de prejudicii ori fapte pentru care există indicii că au fost
săvârşite cu încălcarea legii penale, se înscriu, în principal, pentru
fiecare abatere/faptă, următoarele:
a. descrierea abaterii de la legalitate şi regularitate; descrierea abaterii
se face cât mai complet, pe baza de date, documente şi alte dovezi
relevante;
b. legea sau altă reglementare încălcată, cu indicarea articolului, literei
şi a conţinutului acesteia;
c. estimarea valorii operaţiunilor care constituie abateri, ce se
determină pe bază de date, documente şi alte probe relevante;
15
 16

d. cauzele şi împrejurările care au condus la încălcarea legii sau a altor

norme;
e. consecinţele economico-financiare ale abaterilor de la legalitate şi
regularitate;
f. persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat abateri,
poziţia acestora faţă de abaterile constatate, exprimată în nota de
relaţii, precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici
externi cu privire la aceasta;
g. măsurile luate de entitatea verificată în timpul controlului.
Pe parcursul desfăşurării acţiunii, membrii echipei de control trebuie
să discute şi să analizeze constatările cu persoanele implicate, precum
şi cu conducerea entităţii, în vederea elucidării cauzelor şi
împrejurărilor care au condus la producerea abaterilor şi a
consecinţelor economico-financiare.
Proiectul actului de control se prezintă conducerii entităţii şi se
analizează cu aceasta, la o dată stabilită de ambele părţi, încercându-se
cu acest prilej clarificarea eventualelor divergenţe între constatările
auditorilor şi susţinerile reprezentanţilor entităţii verificate. La această
întâlnire poate participa şi conducerea structurii de control.
Redactarea formei finale a actului de control se realizează după
parcurgerea acestor etape, avându-se în vedere şi eventualele
probe noi prezentate de către conducerea/reprezentanţii entităţii
verificate. Actele de control care trebuie semnate bilateral se
înregistrează la registratura entităţii verificate. Numărul de înregistrare
se menţionează în finalul actului de control.
În funcţie de natura constatărilor înscrise în raportul de
control întocmit în baza competenţelor Curţii de Conturi,
controlorii financiari pot propune:
- descărcarea de gestiune, în cazul în care toate condiţiile privind
conformitatea conturilor financiare prevăzute de legile de aprobare a
operaţiunilor înscrise în acestea, ca şi de Legea de organizare şi
funcţionare a Curţii de Conturi au fost îndeplinite;
- sesizarea instanţelor judecătoreşti specializate în vederea
stabilirii răspunderii juridice, potrivit legii, în cazul constatării de
fapte prin care au fost cauzate prejudicii, şi a dispunerii măsurilor
de recuperare a sumelor datorate bugetului de stat, unităţilor
administrativ-teritoriale sau instituţiilor publice, reprezentând
obligaţii financiare ale persoanelor juridice verificate constatate în
urma controlului;

16
Titlul lucrării de licență/disertație Nume şi prenume student

- aplicarea unor amenzi pentru abateri cu caracter financiar, conform

prevederilor Legii de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi.

Prin activitatea de control financiar Curtea de Conturi

urmăreşte dacă situaţiile
financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementările
în vigoare, furnizând în
acest sens o opinie. Obiectivul controlului financiar este acela de a
obţine asigurarea că situaţiile

Reguli de redactare:

- după prima pagină urmează Cuprins

- la sfârșitul lucrării se trece Bibliografie
- materialul se organizează pe capitole și/sau secțiuni care vor fi trecute în
cuprins
- materialul se aranjează justify (stânga-dreapta)

Succes!

BIBLIOGRAFIE
https://www.curteadeconturi.ro/istoricul-curtii-de-conturi

Legea nr.94/1992, modificată şi completată prin Legea

nr.77/2002
Dan Drosu Şaguna, Tratat de Drept Financiar şi Fiscal, Ed. All
Back 2001
Vasile Motoc, Controlul financiar-fiscal, Editura Universitţii
Lucian Blaga, Sibiu, 2008.

17