UNIVERSITATEA ,,SPIRU HARET” FACULTATEA DE DREPT Tehnoredactare computerizata: Marcela OLARU Lector drd. RADU STANCU DREPT FINANCIAR PUBLIC ISBN 973 - 582 - 058-7 Editura Fundatiei Romania de Maine” Bucuresti, 1998iT. ee RET CAPITOLULI NOTIUNEA DE FINANTE PUBLICE pentru salvarea societAtii, punand in ele mai multa patima decat pricepere practic’, Frédéric Bastiat, un francez excentric, care a 850, adept al liber-schim! urmatoarea remart statului. Oameni Caragiale, in ,Conu Leonida fafa cu reactiunea”, cu umorw+i bine cunoscut, reia aceeagi tem a conceptiei sta patemnalist care tretuie 4 se ingrijeasca de lefuile cetéitenilor. Dup’ conu Leonida, intr-o republicd ,nu mai plateste niminea estecare cetijean ia cate o leaf bund pe lund, tofi intr-o egalitate”, plus ,,pensia e basca dupa legea veche”. Cand Efimita jnsé nu infelege de unde si mai aib& cetitenii leaf dack nu mai plateste nimeni bir, Leonida care are rispuns Ia toate spune: ,Treaba statului, domnule, el ce grije are? pentru el? e datoria lui sé-ngrijeascd si aib& oamenii lefuri {in toate oranduirile economico-sociale cu exceptia comunei primitive, membrii societiii au suportat costurile mecanismului statal, inst remarca Tui F.Bastiat nu este fntru-totul exact. Caragiale a ridiculizat concepfia impins& dincolo de fireso privind rolul statului in realizarea si repartitia | Robert LHeilbrener - Filozofti lucrurilor pdméntesti, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, pag. 195SS produsului social. Organismul statal nu poate fi redus ipostaza de institufic care doar traieste pe cheltuiala tuturor si la cea de tie care doar asigura leafa si/sau pensia cettitenilor. Pentru a putea exista si fanctior fai unor cheltuieli in care scop are nev © data cu aparitia statelor nationale a fost promovat si t bugetul statului ca un procedeu de determinare si echilibrare a veniturilor si cheltuielilor publice. Nofiunea de finanje publice a fost folositi mai intai in Franja gi se presupune c& deriv’ din latinescul _,financia pecuniaria” care inseamma o tranzactie patrimoniala prin plata unei sume de bani. {In doctrina, definirea finanfelor publice nu este unitars, oan Gliga’ defineste finanjele publice ca fiind un ansamblu de respectiv de formare gi necesare intretineri functionarii orgenelor de stat gi altor instituti natura economicd, ce apar in forma baneasca, a resurselor pentru indeplinirea functiilor gi sarcinilor sale.” fn analiza acestor dow’ moduri oarecum di de explicare a conceptului de finanfe publice vom porni de la definitia raportului juridic, potrivit careia, acesta este o relatie sociala reglementata de o norma juridica. Raportul juridic confine 3 elemente: “Toan Gliga - Drept financiar public, Editura Al, Bucuresti, 1994, pag.l2 * DD. Seguna - Drept financiar si fiscal, Bditura Oscar Print, Bucuresti, 1994, pag.S 6 @ subiectele sau parti drept teritoriul stu (continutul 7 peeeca it& conduits, constind in actiuni sau re, definitia dati de I. Gliga care patie iar nu este suficient aumai la operatiuni gi acte de natura financiard r : rinzitoare, in ea regisindu-se doar obiectul raportului juridic. Hi : ; Folosirea termenilor de operatiuni si acte de naturdt financiaré poat tat’ in Iucrdirile de specialitate economico-finat ins numai sub aspect tehnic. ite pe baza normelor juridice intre stat gi persoanele care desfigoari activititi pe teritoriul su, sunt raporturi juridice. : powsprin -umare, finanjele publice sunt formate din ansamblul raporturilor juridice existente in formarea si 7intrebuinfarea fondurilor banes indeplinirea functiilor $i sarcin: necesare statului pentru sale. 1.1. Finanfele publice clasice statelor nationale a debutat la momente diferite in tarile europene. Astfel fenomenele si procesele cap 1 fut simtitd prezenta in Anglia in secolul al XVII-lea, in Frania in secolul al XVIU- lea, iar in It ist de care este legatd apari see eral care in privinta rolului statului se pronunf{ pentru limitarea interventiilor acestuia la domeniile traditionale si anume aparare Namand domeniul exclusiv al intreprinderilor private, iar cheltuielile publice sd fie reduse la mininum. Ve 1.2. Finantele publice moderne in perioada interbelica si in special dup’ marea criza 9 , in conceptia economica ¢ locul statului neinterventionist a fost Iuat de statul interventionist. Justificarea rolului statului este facutd de economistul englez John Maynard Keynes (1883-1946), cel de la care curentul respectiv a imprumutat numele de keynesism in ucrarea sa ,,Teoria generald a folosirii mAinii de lucru, a dobanzii gi a banilor”. Problema abordat’ preocupase intens, p indelungat, pe cvonomisti. Keynes a analizat cauza alternantei perioadelor de avant economic si recesiune. La inceput s-a crezut c& alternanta are o cauzd tindnd de tulburdrile nervoase ale maselor, generate de descurajare, dezamiigire gi panic’ sau dimpotriva de elan si entuziasm. W. Stanley Jevons a incercat s& explice acest Iucru prin influenta petelor solare care Iu alternant de cca. 10,45 ani, perioada care era foarte apropiati de alternanta unor expansiuni i poticneasei economia. Dac& in perioada preindustriali. nu-si isc decat landlorzii indemana unui numar tot m: Acum resursele pentru noi invest buzunare decat cele ale proprietarilor-manag din acest moment investitiile si economisirea au ajuns s& se 9despartd devenind operatii separate desfigurate de grupuri de persoane separate, cu interese diferite si decizii independente, Cnd persoanele retin economiile, fara si le investeasc’, ircular al veniturilor este perturbat, pentru c& se restituie mai putin decat s-a in situatia in care un astfel de proces ia amploare gi se prelungeste, se ajunge la o scidere progresiva a veniturilor banesti ale fiecdruia, cu fiecare rotire transferdndu-se 0 suma tot mai mic, economia intrdnd in acest mod in criza. In mod normal, acest ucru nu se petrece pentru c& persoanele.nu pun banii sub saltea, ci fi investesc sub o forma sau alta, reintroducdndu- Aceasta este . Se intémpli insi ca lucru ce nu se petrece ins& intotdeauna. nU mai sunt investifi prin extinderea sau lor si investitiilor nu explicd insd, de ce o economic intrat& in criz& poate riméne mult& vreme in aceasti stare. Cererea redusi de bani ar determina scdderea dobanzii si stimularea consumului. Facind analogia cu o balanta, 0 economie impinsa in jos de economisi ar trebui s& se redreseze in scurt timp, fiind impinsi in sus de dobanzile scazute. Dar acest lucru nu s-a petrecut in timpul mari crize din 1929-1933. id acest fenomen, Keynes a ajuns la concluzia cA nu exista un mecanism automat de compensare, de echilibrare. Economia nu este asemenea unei balante ci mai degraba asemenea unui elevator. Ea poate s urce si s& coboare, dar gi si stea nemiscata in afara echilibrului. 10 in mod firese, dobanzile reduse ar trebui s4-i determine pe intreprinzitori si-si mireasci sau modernizeze fabricile. Keynes ins a descoperit c& acest rationament nu concorda cu viata. Urmare a contractiei economiei, veniturile scad iar populatia nu mai are ce st economiseasca. Nem existand un intreprinzitorii au sunt interesati si recurgi la imprumuturi. Scdzind ven motiv pentru d asumarea deliberata de citre 8& stimuleze economia. Teori: de stat trebuie si asigure. nu numai masa aparatului de stat, conform conceptiei finantelor publice clasice, stimularea dau directionarea dezvoltaii economice. si lor anumite ramuri pot deveni mai atractive, ca urmare a reducerii cotei de impozitare sau taxare. Tot pe calea fiscalitatii, 0 parte a profiturilor, in special a celor foarte ridicate, poate fi redistribuitd la nivel social ori folosit pentru dezvoltare. 1CAPITOLUL I MONEDA SI INSTRUMENTELE MONETARE 11.1, Aparitia si raspandirea monedei - de la scoicile-moneda fa cecul electronic Moneda si funct i za ca fiscala a statul sau abrogarca Economie polit cea care deter domeniul formar nu este lipsitl de interes o privire ist Denumirea de moneda, folo: cd asupra moned fn multe lim Juno Moneta din Roma, Pe scara evolu sé aibi simultan un excedent de produse diferite care si raspunda exact cerintelor lor. Spre exemplu, o persoana X avea un excedent de piei de animale si avea nevoie de cereale. Persoana Y care avea excedent de cereale trebuia in acelasi timp si aibi nevoie de piei de animale, aitfel schimbul nu se realiza, Cu timpul, anumite mérfuri care constituiau bunul de sehimb cel mai t, au devenit o mAsurd a valorii celorlalte, 12 constituind in acest mod un echivalent general. Cu rol de echivalent general au fost folosite vitele, cerealele, blinurile, si in plin seco! al XVII-lea, in coloniile engleze din Am de moneda, cantitatile limitaté dezvoltare. Existau doua feluri de moneda” consténd in din scoici albe si coliere din scoici negre, cele din urma valorand dublu. Revenind la apai ic ardtat, c& din punct de vedere practic era necesar ca echivalentul general si fie usor de folosit gi si fie divizibil. Treptat acest rol a fost dobandit de metale gi in special de metalele pretioase. Folositea metalelor a evoluat de la varfurile de sAgeati gi alte unelte tietoare sau infepatoare 1a inele sau lingouri si fn final la baterea de moneda cu insemne gi efigii in scopul definit de a servi schimbului de méarfuri si tezaurizarii fnca din secolul XI i.d.H., in China circulau monede metalice. In zona europeana, moneda a fost folosita de greci pe timpul lui Lycurg, Herodot il mentioneaza pe Cresus, bogatul rege al statului ionian Lydia, in secol H., care mai tarziu a fost folosit ca etalon al bogati moneda. Importanta economica a banilor a fost constientizatd incd lc monetare devenind un atribut statale de pretutindeni. Ce interes prezenta pentru cei ce se aflau in fruntea format exclusivitatea privilegiului de a bate moneda? lat numai cateva ‘exemple, dupa care rispunsul va fi lesne de desprins: din secolul V1 i.d.H., @ retras 13Sn eel topire si rebatere, monede cu un continut de metal pretios redus la jumatate'; Q Denys, tiranul din Syract datos i cu monetarul de care in batere pe ficcare moneda, © valoare dubla fata de cea nominala, stingfnd in acest fel datoria pe care 0 avea’: pentru a scipa de : fei, cunoscut pentru ~ recordul de divorturi si neveste decapitate, Hentic al vl » Pe paroursul a dou’ decenii, pris a sciderii continutului de metal prefios in a juat valoarea acesteia cu 60%, realizind CAstig de aproape un sfert de milion de moneda lucrarea Radu nice, asa cum si-a in istinge 3 etape: Negrea, se pot © prima etapa a inceput in jurul secolului VI 2.d.H. cAnd au fost batute cele dintéi monede metalice. in aceasti formA banii au circulat in exclusivitate pana in secolul XVII; + a doua etapa a constituit-o perioada cand in paralel ‘cu moneda metalicd au inceput si circule si semnele monetare din hartie (bancnote, bilete de tezaur sialte forme); H Radu Negrea - Moneda - de la scoicile mone electronic, Rditura Albatros, Bucuresti pete niece 3 Radtu Negrea - Moneda - op Radu Negrea - Moneda - op. 14 @ cea de-a treia etapa, inceput& cu circa patru decenii ‘in urmé, este caracterizat de introducerea masivi a tehnicii electronice in operatiunile de plati. ined din cea de-a doua etapa a e monetare, bani au inceput a fi folositi si sub forma lor scriptural, de cifre inscrise, in evidentele bancare gi transmise intre titulari sub forma unor diferite documente de decontare bancara. in cea de-a treia etap3 a evolutiei insemnelor monetare numerarul, sub forma de banenote si continuat si existe {in numir foarte mare, dar volumul plailor efectuate cu mijloace a crescut foarte mult, ajungind si fie nu numai ilizate de omul obignuit. in firile banalului, introducerea unei cartele electronice intr-un automat, aflat pe strada gi in urma formatii codului personal, s& aiba loc primirea, in numerar, a sumei de bani necesare. 11.2. Funcfiile monedet ‘Asa cum am mai ardtat, studiul monedei faice obiectul unei alte stiinte, Economia politica, fapt pentru care functiile monedei vor fi numai Formularea si numarul lor diferi de la autor la autor, desi in esenti ele sunt aceleasi. Moneda a apirut ca o necesitate economic’, fiind conceputi in primul rind ca un echivalent general al mirfurilor, dar si un instrument prin care se mijlocea schimbul de produse. Ca urmare a dezvoltirii mijloacelor de producti si cresterii produsului social, it situatii in care un producitor nu avea nevoie, cfind isi vindea produsele, de alte produse, de alti natura, ale altor producitori, sau cénd cea ce dobandea in schimbul produselor sale nu-i era suficient pentru 15a-si procura ceea ce fi ficea trebuint’. In astfel de situatii, moneda fi permitea si economiseascd si si tezaurizeze. Moneda a mai permis distri produsului_ social, ci moneda _indeplineste instrument de evaluare a valorilor economice; + instrument de schimb de bunuri si servi # mifjloc de plata; + ‘instrument de economisire gi tezaurizare; % mijloc de national si produsului social * instrument de planificare atat la : 1 national cat gi la nivelul persoanelor juridice si fizice. 11.3. Categoril de moneda in circulatia monetara Potcivit ,Dictionarului explicativ al limbii romane", moneda este un ban de metal, (rar de hartie), care are sau a avut un curs legal pe teritoriul unui stat. La rfndul lui, banul este defini locit sau printr-un semn al valoy general in raport cu celelalte marfuri. Bancnota este un bilet de banci cu acoperire in aur. Prin urmare, nu se poate pune semnul egalitatii intre bani si insemnele lor monetare. Bancnotele de hart monedele ice reprezint& forma concreté de manifestare a banilor ca echivalent general al celorlalte marfuri. In circulatia monetari sunt intdlnite mai multe categorii de moneda. Moneda efectivé sau manual 0 con: monetare utilizate ft ie insemnele id confectionat’ ia in numerar, te in circ din metal sau hartie. ‘Moneda de cont sau bancard, este 0 moneda care nu sé vede, ea apirand doar in scripte. Circulatia banilor scripturali are loc prin intermediul documentelor bancare-viramente, cecuri, ordine de plat, etc. Moneda de cont reprezinti in prezent mijlocul cel mai je bancare se prezinti sub forma de lingouri il de 995%o sau 24 de karate. Pentru a face faté unor eventuale urgente de plata, statele igi constituie rezerve de aur. Moneda convenjionalé nu are o existent materiald propriu-zist. Este de state pentru exprimarea valorica a schimburilor r dintre ele gi se stabileste pe baza unui cos valutar. Cele mai cunoscute monede conventionale sunt D.S.T.-ul si E.C.U. E.C.U. este denumirea unei vechi monede de aur sau de argint, utilizate in Franta si in multe alte tari. Astizi ea a mai ramas in denumirea monedei portugheze si a celei chiliene sub forma escudo. A fost adoptatii ca unitate monetara de cont a Sistemului Monetar European in 1979. Valoarea E.C.U. se stabileste pe baza unui cos valutar format din valutele &rilor membre ale Uniunii Europene gi are la baz rezerva comund a statelot membre, constituitd din depunerea rezervelor nationale de aur gi din rezervele nationale de dolari.D.S.T.-ul (drepturile speciale de tragere) sunt unitatea de cont a Fondului Monetar International, adoptati in 1967. Valoarea D.S.T. a fost, la origine, determinata de o greutate de aur echivalenti cu cea confinut8 intr-un dolar $.U.A. (35 D:S.T. pentru o uncie de aur fin). in iulie 1974, D.S.T. a fost definit pomind de la un cos de valute din 16 tari membre ale F.MI., care reprezint& princi exportatori. Este o moneda neconvertibila in aur. D.S.T. circula in sistemul platilor internationale num: nivelul F.M.L., al bancilor centrale ale statelor membre gi altor dotinatori oficiali sau autorizati, Moneda de calcul este moneda aleasi de pi Contractante pentru misurarea drepturilor si obli reciproce. Moneda fiduciara sau de incredere este definiti de »Dictionarul explicativ al limbii roméne” ca fiind moneda de hartie, avand 0 valoare de schimb conventionala gi servind ca instrument de schimb doar in interiorul unei ari. Moneda electronic se aseamna cu moneda scriptural, in sensul c& nu are o existenfi efectiva, ea materializindu-se in impulsuri pe suport magnetic in faza 14 sau, ulterior, in memoria microprocesoarelor integrate in cartelele cu rol de cec electronic. 1.4, Moneda in spafiul carpato-danubiano-pontic, Sistemul banese al leului Spatiul carpato-danubiano-pontic nu constituie 0 exceptie in privinta evolutici mijloacelor de plat. in perioada preistoric’ schimbul de mérfuri s-a realizat prin troc si ulterior cu obiecte din metal cum ar fi virfuri de sdge(i, securi, bratiri. fn secolut VII iH. pe litoral dobrogean al Marii Negre, au inceput s& fie intemeiate coloniile grecesti. Orasul 18 Olbia a pus in citculatie mici delfini de bronz. fn secolul . in oragul-cetate Histria s-au emis primele monede metalice au emis gi cel in restul spat circulat monedele de argint si aur ale h Alexandru Macedon, iar mai apoi cele ale lui imach, regele Traciei Incepnd cu secolul I in secolul IV - id. H. au al Tlea si ip al W-lea si d.H. conducitorii geto-daci au lui Burebista a dus la existenta unei monede unice care s& satisfac atat nevoile de schimb din interior cat si cele din exterior. Moneda romani, denarul republican, devenité moneda universal a epocii, nu era in cantitate suficienté pentru a satisface nevoile de monedi. Burebista, infelegind rolul monedei, a pus s& se copieze drenarul roman, dindu-i in propria tard cursul pe care acesta il avea in imperiul roman. ; ‘Dupa retragerea romani, in spatiul vechii Dacii se revine la schimbul in natura. In Dobrogea, ca economice a Imperiului bizantian, s-au bizantiene, in Transilvania, incepénd cu secolul XI patrund monedele unguresti ale regelui Stefan, intemeietorul Ungarici, Dupii formarea statclor feudale roménosti, Tara Roméneasca si Moldova, au apirut sisteme monetare proprii ale acestora. Au fost batuti ducaji, dinari gi alte monede de circulatie european’. : Din secolul al XVI-lea, urmare a prezentei otomane, in circulatia baneascd din Tara Roméneasci, a devenit predominant asprul turcesc. In Moldova, Alexandra Lapusneanu a bitut dinari de argint, similari cu cei unguresti. In secolul XVII s-a incercat deschiderea banariilor in {rile roménesti. Mihnea al III-lea in Moldova si Dabija Voda in 19errr EET {n circulatia bineasca din tarile romdnesti a fost intalnit si talerul-leu olandez, care cu timpul a fot inlaturat din circulatie de alte monede mai slabe. Disparitia talerului-leu olandez a fost urmata de apariti echi care era implrtit in 40 de parale. in timpul lui ALJ. Cuza s-a pus problema unei monede onale, acesta proiectind o astfel de monedi numita nanat”, Bazele juridice ale adoptarii national au fost puse de Con dreptul de a bate moneda. Prin Legea nr, 14/1867 pentru infiintarea unui now sistem ‘monetar si pentru fabricarea monedelor nationale s-a creat primul sistem monetar romdnese. S-a adoptat ca moneda nal teul, impartit in 100 de bani. S-au pus in circulatie monede de aur de $, 10 si 20 lei, monede de argint de 50 bani si 2 lei si monede de 2, 5 si 10 bani. Si monetar era bimetal gr aur. Din 1830, ui sistem monetar 1866 care consfinjea CAPITOLUL OI OBIECTUL DREPTULUI FINANCIAR PUBLIC |. Definitia si obiectul dreptului financiar public Asigurarea resurselor financiare necesare functionatit yr locale este reglementata printr-o incepand chiar cu Const estor acte normative, care reglementeaza in regim de drept public formarea, admi i resurselor —financiare ‘-teritoriale Dreptul financiar face parte dintre ramurile dreptului ce alcdtuiese dreptul public, obiectul pe care- reglementeaza find Potrivit art. 136 alin.1 din Constitutie, formarea, administrarea, intrebuintarea gi controlul resurselor financiare institutiilor publice sunt reglementate pri Jege” este folosit in Constitutie in sensul stu strict gi anume acela de act normativ emanat de puterea legislativa. jn functie de pe care le reglementeaza, normele ce-I alcdtuiesc si domeni poate fi impart in: © norme de ,drept bugetr”; atLs * norme de ,drept fiscal”; * norme referitoare la imprumutul public; * nore referitoare la controlul financiar. Dreptul bugetar grupeaz’ normele juridice privitoare la cuprinsul bugetului public natiénal, elaborarea, adoptarea, executatea si incheierea acestui buget. instituie conceptul de buget public national si stabileste c& din cuprinsul acestuia fac parte: © bugetul de stat; @ = bugetul asigurdrilor sociale de stat; bugetele locale ale comunelor, oraselor $i judefelor. Legea nr. 10/1991, definind activitatea privind finantele publice, reia prevederea constitutional privind cuprinsul bugetului public national. Insi aceasta lege a fost abrogat prin Legea nr. 72/1996, care nu mai defineste finan{ele publ nici nu mai reia precizarea privind continutul bugetului public national. Acest concept este amintit numai la art, 3 alin.1. In schimb, Legea nr. 72/1996 la art.1 al.3 introduce un concept nou si anume resursele financiare publice. La alin. 4 se face precizarea c& acestea se constituie si se gestioneaz printr-un sistem unitar de bugete si anume: + bugetul de stat; * bugetul asiguririlor sociale de stat; © bugetele locale; ‘+ bugetele fondurilor speciale, © bugetul trezoreriei statului; 22 i ‘© bugetele altor institutii publice cu caracter autonom. Prin introducerea acestui concept de sistem unitar de bugete se incearci ocolirea prevederilor constitutionale care definesc conceptul de buget public national si adaugarea Ia” acestea. Normele de drept fiscal constitu de norme fn. cadrul dreptului financi reglementeaz_ impozitel componentelor bugetului public national, precum $i procedura fiscal a stabilirii, incastrii, urmiririi $i executiii impozitelor i taxelor, inclusiv sanctionarea administrativa a contraventiilor. Normele refetitoare 1a imprumutul public (ereditul public) reglementeaz8 refinantarea datoriei publice interne gi finant tului bugetului de stat. referitoare la controlul financiar stabilesc fectueze controlul financiar asupra r publice, competentele acestora precum gi procedura de control si valorificarea rezultatelor controlului. categorie distinct’ zvoarele dreptului financiar public Folosirea in acest subcapitol a termenului de izvoare ale dreptului financiar public se limiteaza la acceptiunea de izvoare formale, nu gi la cele materiale. ‘Asa cum de altfel le categoriseste Teoria dreptului, izvoarele formale ale dreptului, in functie de organul emitent gi forta lor juridic’ in ierarhia sistemului sunt: legile constitutionale, 2 legile organice si ordinare; O ordonantele GuvernuluisGF hotirarite Guvermului; © actele organelor administratiei publice centrale si locale, ; Tzvoarele dreptului financiar public sunt alcatuite di ansamblul actelor normative care reglementea: il juridice financiare. 7 ee Aceste ft smpan Aft? ivoare fn fete de gradu lor de gene 2 iavoare comune cu alte ramuri de drept; O izvoare specifice numai dreptului financiar public. R randul acestora il are Const care prin titlul IV intitulat Economia leste pe lang’ prit Proprietatii, istemului financiar, bugetului public i ale organizatii gi functionarii Curti Dintre izvoarele comune mai ami OF Legea nr. 32/1968 privind stabilirea gi sanctionarea Contraventiilor, care confine prevederi _privind ‘incasarea la bugetul statului. a amenzilor contraventionale; O Legea nr.35/1990 privind regi straine; SS eee ee 24 Q Codul de procedura of si codul de procedura penald cu privire la timbrare si la cheltui judiciare ale statului O Decretul nr. 31/1954 privind stabilirea dobénzii legale; Q Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei ‘impotriva unor activitati comerciale ilicite §.0. fic sunt Jzvoarele specifice ale dreptului fi actele normative care reglementeazi relatiile sociale ce iau nastere, se modificd. sau se sting, cu privire la formarea, ea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului. Aceste acte normative pot fi legi, ordonante si hotirari ale Guvernului, ordine ale minist instructiuni, regulamente, norme metodologice s.a. Numéarul acestora este foarte mare. Vom incerca a enumera selectiv o parte a legilor si ordonantelor Guvernului. LEGI © Legea finantelor publice nz. 72/1996 (care a abrogat Legea finanfelor publice nr. 10/1991); ak bugetare anual 2 Legea nr. 30/1991 privind organizarea gi functionarea controlului financiar gi a Gatzii financiare; Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii modificata prin Legea nr. 46/1994 si prin Legea nr. 135/1995, §.a. O Legea nr.33/1991 privind activitatea bancar’;Se O Legea nr. 34/1991, privind statutul Banci Roméniei; lationale a Q Legea nr. 36/1990 privind autorizarea Guvernului dea stabili sau modifica taxe si impozite; Legea nr. 74/1991 privind imprumutul de stat pentru finantarea de bugetului administratiei centrale de stat pe anul 199 Q Legea nr.7/1992 privind acoperirea financiara a : citilui Hiiase neregularzate ta 31 ie G Legea nr.40/1992 privind stabilirea impozitului pe dividende a societajile come: abrogata prin Ordonanfa Guvernului nr.26/1995 privind impozit pe dividende; a Legea nr.45/1992 privind stabilirea nivelului unor taxe fin sume fixe datorate statului, in tei, de persoancle fizice si juridice si introducerea platii taxei asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecani acelor de transport; Legea nr. 54/1992 privind impozitul pe sumele obtinute din vanzarea activelor societitilor comerciale cu capital de stat; Q Legea nr. 79/1992 cu privire la const si utilizarea fondului special din sumele incasate din vanzarea locuinjelor construite din fondurile statului; Q Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere; i OQ Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi; Q Legea nr. 120/1992 privind taxele pentru cererile de brevet de inventie gi pentru brevetele de inventie; Gi Legea nr. 38/1993 privind imprumutul de stat pentru finantarea deficitului bugetului de stat in anul 1992 si refinantarea ratei scadente in anul 1992 la imprumutul de stat contractat pentru finantarea deficitului bugetului de stat inregistrat in anul 1991; i Legea nr. 42/1993 privind accizele la produsele din import gi din tara, precum gi imipozitul a tifeiul din productia interna si gazele naturale, modificaté prin Legea nr. 22/1994; Q Legea nr.67/1993 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare; Legea nr.69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat in alte scopuri ect pentru agricultura sau silvicultura; G Legea nr. 91/1993 privind datoria publica; Legea nr.13/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor publice; Q Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului i in active corporale“ si necorporale, modificata prin ordonanta Guvernului nr.19/1995; © Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale modificati prin Ordonanta Guvernului nr. 24/1995; Legea nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea in vederea recuperarii creantelor arRoméniei provenite din activitatea de comert exterior i cooperare economica internationala, derulata inainte de 31 decembrie 1989; OF Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea; O Legea nr. 34/1994 privind imp icol; mr. 35/1994 imbrul —_literar, cinematografic, teatral, muzical gi al actelor plastic I pe veni 51 Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale; O Legea nr. 67/1995 privind ajutorul soi © Legea nr. 118/1995 sprivind abilitarea Ministerului finanjelor si Bancii Nationale a Roméniei de a efectua imprumuturi exteme pe termen mediu si lung, precum si aprobarea plafonului de indatorare publica externa pe anul 1996; O Legea nr. 49/1996 privind contul general anual de executie a bugetului de stat pe anii 1990 si 199 Q Legea nr. 104/1996 privind contul general anual de executie a bugetului de stat pe anul 1992, ORDONANTE ¢ Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugaté, aprobatd prin Legea nr. 130/192; # Ordonanta Guvernului nr. 4/1992 privind accizele la carburanti, abrogaté prin Ordonanta Guvemului nr. 28/1992; ° ° - . - * . i ivind taxele Ordonana Guvernului nr.5/1992_privin | speciale de consumatie (accize) pentru produse din import gi din tara, abrogata prin Legea nr. 22/1994; Ordonanta Guvernului nr. 7/1992 privind imprumutul de stat pentru finantarea deficitului de stat pe anul 1992; Ordonanta Guvernului nr. 11/1992 desfagurare si impozitare a act auto; ind modul de de taximetrie Ordonanja Guvemului nr.14/1992 privind modificarea nivelului majorarilor de intarziere pentru neplata in termen a veniturilor cuvenite bugetul Ordonanta Guvernului nr. 34/1995; Guvernul impozitele si taxele locale; Ordonanja Guvernului nr.22/1992 privind finantarea ocrotirii sanstatii; Ordonanta = Guvernul nr. Mae ane izarea, in functie de rata inflajiei, a unor taxe actualizarea, in functi ee favoarea unor persoane fizice si juridice; Ordonanta Guvernului nr.17/1993 privind stat sanctionarea contraventiilor la —_reglement ! financiar-gestionare $i modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 70/1994; Ordonanja Guvernul 26/1993 privind Tariful vamal de import al Romanieis30 Seager eee ner eer eer eer gee ere rrr err 4 Ordonanja Guvernuh financiari a unor cheltui preluarea lor la datoria pi 1/1994 privind acoperirea jase neregularizate prin ¢ Ordonanja Guvemului Listei de concesii. tar ‘Acordul GATT; '1994 privind aprobarea le Roméniei, anexd la * Ordonanfa Guvernului nr. 18/1994 privind intarirea discipline’ financiare a agentilor econom: *# Ordonanta Guvernutui nr. 28/1994 privind plata majorarilor de intérziere si a unor sume datorate statului; . Ordonanta Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea special pentru dezvoltarea . Ordonanta Guvernului nr. 34/1994 privind acordarea de catre stat de garanjii pentru credite interne contractate de agentii economici de ta bincile comerciale si constituirea fondului de rise pentru garar acordate; . Ordonanja — Guvernului_—_r.58/1994__privind reglementarea rambursarii unor rate scadente ale datoriei publice inteme; ¢ Ordonanja Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul Pe profit; # Ordonanta Guvernului nr.18/1995 privind modificarea Plafoanelor de aprobare a obiectivelor de investitii Pentru autorititile administratiei publice centrale; - * ° ° * * Ordonanta Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende; Ordonanta Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar; Ordonanfa Guvernului ar. 36/1995 oy privire la perfoctionarea unor reglementiri referitoare la datoria public intern’, garantarea creditelor inteme si la datoria publict extema, precum gsi in legaturii cu formarea i utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobat& si modificatt prin Legea nr. 113/195; Ordonanta Guvernului nr. 37/1995 privind stabilirea taxelor de timbru pentru activitated notarial; Ordonanfa Guvernului 44/1995.” privind mati ii lor producatoare de ere gi din lucrari . 2/1996 eu privire Ia icarea. nor reglementii nr. 4/1996 privind plafonul taxele de timbru se pot achit prin aplicarea gi anularea timbrelor mobile; Ordonanta Guvernului nr. 5/1996 privind actualizarea taxelor de avizare i atestare precum i intitirea disciplinei financiare in activitatea jocurilor de noroc; 3132 * Ordonanfa Guvernului ar. * . * Ordonanta Guvermutui nt. 8/1996 pentru modificarca # completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe republicat, cu modificarile ulterioare; 91996 privind ‘mbundtifirea sistemului de finanfare a instituilor Publice de cultura finantate din venituri extrabugetare 5i alocatii de la bugetul de stat sau de a bugetele locale, precum si a sistemului de salarizare a Personalului din aceste institu Ordonanfa — Guvernului i imbunatitirea sistemului de finantare a unitatior sportive finanjate din venituri alocatii de la bugetul de stat precum are a personalului din aceste unititi; nr.10/1996 Ofdonanja Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare; Ordonanta Guvernului nr. 13/1996 privind acordarea unor inlesniri referitoare la majoririle de ‘intarziere; Ordonanja Guvernulai nr. 20/1996 _privind modificarea listei-anex4 nr.1 la Legea nr.42/1993 privind accizele la produsele din import si din tara, precum sila impozitul la titeiul din productia interns gi gazele naturale, republicata; Ordonanta Guvernului nr. 21/1996 completarea si modificarea unor refetitoare la taxa pe valoarea addugatt; Ordonanja Guvernului nr, 24/1996 privind impo: Pe venitul reprezentantelor din Roménia privind reglementari lor economice societatilor comerciale i organi: strfines nr, 30/1996 _privind 7 z é 5 33/1996 pentru Ordonanta Guvernului nr. imbunatitirea regi findtate, de cAtre reprezentantele diplomatice ale Romat Ordonanja Guvernului nr. 35/1996 pentru completarea Legii nr. 118/1995 privind abilitarea Ministerului Finanjelor gia BNR. de a efectua imprumuturi exteme pe termen mediu gi lung, precum si aprobarea plafonului de indatorare publicd extern’ pe anu! 1996; Ordonanta Guvernului nr. 37/1996 pentru modificarea i completarea reglementirilor privind formarea gi area resurselor derulate prin trezoreria statului, + Normele de drept financiar public La fel ca si celelalte norme de drept, cele de drept financiar public sunt generale, impersonale strarea, intrebuinjarea si control le unitatilor administrativ- stabilesc in formarea, admi financiare Din punct de vedere al structurii logico-juridice, normele de drept financiar public, de asemenea, nu se deosebese &normele Specifice celorlalte ramuri de drept, ele fiind alcatuite din: ipoteza, dispozi statului sau de investi prerogativele specifice autoritiii publice at _ De cele mai multe reglementind rindul acestora Si se fact plati direct din veni iunile pot diferentic public de celelalte norme de fit a ae i nes oe sunt cele Specifice dreptului financiar public. Aceste senctiuni specifice sunt: amenda fiscal, majorarile de intarziere, suspendarea finanfarii, executarea . Pe lings aceste Sanctiuni specifice, normele de drept financiar public prevad si Sanctiuni intdlnite in alte ramuri de drept, cum sunt cele de natura, spimindstativa sau chiar penala. _tn ce priveste reunirea celor 3 element it normei, Juridice’ intr-o singura unitate de baza rch i cum este articolul, aceasta situatie este destul de var intalnita, Forma cea uzitati este cea a gruparii sanctiu fntr-un Capitol sau sectiune, de regul, la sféirsitul actului normativ. 34 111.4, Raporturile juridice de drept financiar public. Actele si operafiunile financiare publice juridice de drept financiar public sunt ian nastere, se modifick sau se sting in administrarii, intrebuintarii sau controlului resurselor financiare publice si care sunt reglementate de normele juridice de drept financiar public. Aceste raporturi in totalitatea lor alcatuiesc finantele publice. Spre deosebire de alte raporturi juridice care se pot naste, modifica sau stinge prin acordul de voinja al r, cele de drept financiar public au la bazi manifestarea unilateral de voinfé a statului, prin formele de exprimare spe acestei ramuri de drept. Ca urmare a acestei particular in orice raport juridie de drept financiar public, unul dintre subiecti este intotdeauna statul. Trebuie f&cut& precizarea ci in aceste raporturi statul poate fi att subiect activ cét si pasiv. Celalait subiect al raporturilor de drept financiar public este fie contribual i persoana cu drepturi sau national, printre acestea institutiile publice, agentii aumarindu-se si autoritatile publ economici sau persoanele fizice. Statul, in calitatea sa de subiect al raporturilor de drept financiar public, este reprezentat in special de Ministerul Finanfelor prin organele sale administrativ-financiare sau de control financiar, dar i de alte autoritati publice cum ar fi Curtea de Conturi sau alte organe de control. Continutul raporturilor juridice de drept financiar public este format din drepturile gi obligatiile subiectelor parti Ja aceste raporturi, gi care difera de cel al raporturilor juridice specifice altor ramuri de drept prin faptul o& priveste formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare 35ale statului, unititilor administr publice. Obiectul raporturilor juridice de drept financiar este format din actiunea sau ina tiunea pe raportului juridic © poate pretinde subiec teritoriale si i pasiv din acclasi Operatiunite din sfera dreptului financiar public si se executi le prevaizute de Legea finantelor din sfera finantelor private care mod curent ban operatiunile financiare publice se emiterea sau executarea lor in scopul intrebuinfirii sau controlului resurselor financiare publice. Actele financiare publice sunt manifestiri de voingi facute in scopul de a produce efecte jutidice cu toate Consecintele ce decurg din acestea. Ele sunt sivérsite in primul rand de catre stat prin organele sale investite in acest scop si in limita competentelor ce le-au fost acordate si cu un continut conform dispozitilor dreptului finanfelor publice, in termenele, procedura prevazuta de aceste dispozitii, dar si de catre contribuabil cum este cazul, spre exemplu, declaratiilor de impunere, Operat le financiar-publice au un rol si rezultat de natura material-tehnica, fapt pentru care mai sunt numite si operatiuni materiale-tehni le financiar-publice se deosebese de actele financiare publice prin faptul ci nu produc prin ele insele efecte juridice. Spre exemplu, in cade inantatrii bugetare, actul de deschidere’ a finantitii este urmat de intocmirea inscrisurilor necesare pentru platile in numerar ori Pentru decontirle fr mumerar. fn cazul procedurii fiscale, 36 | | calculul yeniturilor impozabile si al impozitelor, ficut de ‘in cadrul dreptului pozitiv Dreptul pozitiv este definit ca ansamblul_normelor juridice in vigoare la un moment sat fn fiunctie de natura relat d Ae i t apartine fie dreptului Jementeazi, ramurile dreptului pot apart publ , fie dreptului privat. Aceasti impirtire a fost ficutt int: dreptul ic alituri de alte ramuri de drept cum su — nal, dreptul administrativ, dreptul penal, dreptul international public 5.4. : aan rept financiar aparine dept public deere este in scopul satisfacerii unor interese gi necesititi publice = Fi peal financiar public se delimiteazi clar de alte i de drept atit public cat gi privat, un fusambial ramustor dreptulu publ pe financiar public se situeaz dup’ dreptul constitutional gi cel administrativ. a) Delimitarea fata de dreptul constitutional finantele pub’ aomees stabileste normele fundamentale 7privind sistemul financiar, bugetul public national, stabilirea impozitelor gi taxelor, precum si rolul gi competentele Curtii de Conturi, Normele dreptului financiar public sunt derivate din normele fundamentale ale dreptului constitutional, pe care le dezvoita si concretizeazs. b) Delimitarea faja de dreptul administrativ ce respectiv organizarea gi functionarea tuturor organelor puterii executive. Dintre acestea fac parte si organele financiare de stat. in afari de aceasta se cuvine si evidentiem $i c& atat in raporturile de drept administrativ, cat si in cele de drept financiar public, unul dintre subiecte este statul, cA raporturile au la baz’ manifestari unilaterale de vointa ale statului, in urma carora subiectele nu sunt pe pozitie de egalitate. Cu privire la interferentele cu celelalte ramuri de drept Sd amintim c& acestea exist si cu dreptul penal, prin ile ce previd constatarea infractiunilor de c&tre organul cu dreptul muncii, prin dispozitiile de finantare a le si cele de asigurari so cu dreptul procesual civil, prin normele ce fac trimitere la acesta, dar si prin cele ce reglementeaz’ executarea silita. Relatia cu dreptul civil se caracterizeazA prin faptul c& ambele raruri reglementeaza relatii patrimoniale, una in regim de drept privat, cealalta in regim de drept public. IIL6, Activitatea financiara a statului Activitatea financiari a statul faptul c& se desfigoara in conditile g 38 se caracterizeaz prin itele stabilite prin lege. Prin Constitutie, art. 43, statul este obligat si ia masuri de dezvoltare economica si protectie sociala de natura si asigure cetitenilor un nivel de trai decent. : Potrivit art. 9 din Legea finanfelor publice nr. 72/1996, la determinarea cheltuielilor publice, in functie de politica financiard a statului, numarul de salariafi, rofeaua de institut publice in functiune gi cele care urmeaza a se infiinta, precum gi de baza tehnick existent’, trebuie si se aibé in vedere ‘urmatoarele: 7 ¢ in domeniul social - utilizarea resurselor financiare pentru invitimant, sindtate, ocrotiri si asiguriri sociale, culturs, arti, tireret, sport, refacerea si fnconjuritor, mentinerea + susfinerea unor programe de cercetare, indeosebi fundamental’: + in domeniul economic - realizarea unor investitii $i actiuni economice de interes public, precum si acordarea de subventii si alte facilititi stabilite prin lege; + asigurarea cerinfelor de aparare, ordine publica si siguranf§ nationals; finantarea administratiei publice centrale gi locale gi a altor cheltuieli prevazute de lege; dobanzile aferente datoriei publice si chelt determinate de emisiunea si plasare mobiliare necesare finanfirii acestei dator de riscul garantiilor acordate de stat in con Din analiza acestor sarcini ale statului, rezults in mod |, incadrarca finantelor publice ale statului nostru in 9 :Categoria finanjelor publice moderne care se caracterizeaza prin ie 8 statul nu face cheltuieli doar in domeniile traditionale (s« fie, aparare, ordine i , , publica si nationala) ci intervine financiar si in economie. MNL7. Aparatul financiar al statului Notiunea de aparat financiar al statului are doug acceptiuni lato sensu - este aleatuit din toate organele statului care, fie contri mod direct, fie doar inlesnesc anciare prin care se aplica statului, cu atr finantelor publice, Se desprinde concluzia ca 1a activitatea financiara a participa dova feluri de organe: * cu competenté generala, care au si importante atributii in domeniu! financiar; * cu competenté special, domeni are au atributii speciale in itutii publice de subordonare central sau locala, Organele cu competenfa speci special’ pot fi eee pot fi organe centrale 40 a) Organele centrale de specialitate financiare, Legea nr, 91/1993 privind datoria public, hot8raril Guvernului m1.449/1994 si 210/1995 de organizare si functionare a Ministerului Finanfelor i prin alte acte normative. Atributiile principale ale Ministerului Finanjelor sunt: * elaborarea proiectelor bugetului de stat i conturilor generale anuale de executi * organizarea asiguririi execute veniturilor si cheltuielilor prevazute in legea bugetarai anuala: rului + stabilirea masurilor pentru asigurarea ec financiar-valutar; © asigurarea incastrii in numerar si prin cont a veniturilor bugetului public nafional; * efectuarea operatiunilor de trezorerie privind imprumuturile guveamentale cat si rambursarea acestora la scadenta $i achitarea dobanzil si controlarea activitatii agentilor economici; ‘* acfionarea prin mijloace specifice pentru combaterea si eliminarea evaziunii fiscale si a coruptiei; analizarea, fundamentarea gi propunerea cadrului legislativ privind imprumuturile necesare acoperitii deficitului bugetar sau finantirii unor actiuni sau 4prin Constitutie, Legea nr. 94/1992 si Legea fi * fundamentarea si infiptuirea pol Promovatl de Guvern; fiscale * inf’ptuirea politcii vamale conform legi; * avizarea proiectelor de legi sau alte acte normative care determina sporuri de cheltuieli sau modificari ale veniturilor statului. Curtea de Conturi a Romani 1 publice nr. 76/1992. Aceasta este organul suprem de conttol financiar i de juris sale nu pot fi depasirii atrib 42 ctie in domeniul financiar. Functioneact pe lang ceroita funcy onformitate cu controalele it de Parlament si numai in cazul r stabilite pri Curtea de Conturi cont OF formarea 5 national; formarea si gestionarea datoriei publice gi situata Sarantiilor guvemamentale pentru credite inteme si exteme; zarea resurselor bugetului public « O utilizarea alocatitor bugetare; Q constituirea, administrarea publice de catre utilizarea fondurilor administrarea patrimoniului public si privat al statului. Garda Financiard este un corp de control financiar, itarizat, neincazarmat, care functioneazd in cadrul Ministerului Finanfelor gi exercita controlul operativ gi inopinat cu privire la aplicarea si executarea legilor fiscale si a reglementarilor vamale, “urmarind impiedicarea _oricaei sustrageri sau eschivari de la plata impozitelor gi taxelor. b) Organele teritoriale de specialitate inanciare, camerele judetene ale Curtii de Contur regionale vamale, birourile vamale si punctele vamale.CAPITOLUL IV BUGETUL STATULUL $I PROCEDURA BUGETARA 'V.1. Aparifia ¢1 dezvoltarea bugetului statului roman jugetul statului a aparut din necesitatea i chetuielior publce cu veniturile public din fevarean, Se sustine o& termemul de bus ’ a \get provine din fran veche, avand la origine cuvintele »bouge” sau »,bougette” nas co lau O punga de piele sau o punga de bani. Procedeul inanciar al bugetului statului a aparut in Anglia la inceputul sccotului al XIX-lea, 7 In ce prives i i ‘i ste aparitia si evolutia bugetului statului Tomiini este de mentionat c& inca inainte de formares sacle: feudale Tara Romineasc’ si Moldova, in cadnul enezatelor $i Yolevodatelor, care le-au _presedst,locutori dient conducatorilor lor anumite dit ‘i i fer bor ri in natura si le prestau diferite © anumita organizare fiscal, cu un si ) ct un sistem apare abia dupa intemeierea statelor fe oo XW-lea. Pind spre sfiytl secollu al XIV-in chet famille aeeston, chet carer done rau din obligatiile faranilor dependenti de pe tnogile domnesi, din dri impuse pent riicarea de cts serie, din plocoane ta praznice si nun, iar mai apoi si din vrai gi amen2i. La inceputal secolului al XV-lea, o sere de dati incep sX devind obligatorii si regulate, capatind denumiri i, Ie roméne in secolul al 44 proprii: vama oilor, vama porcilor, giletirit, vindrici, dijmatit, cositul fanului, oaste, c&raturi, podvoade, gloabe. Din necesitatea aptrarii fArii, tot in secolul XV apare 0 obligatie nous, numiti care se plitea in bani. Aparitia {dirilor permanente, generalizate si regulate, la fel ca gi in alte state, este legatd de aparitia armatei regulate. Tezaurul in firile roménesti, ca de altfel si in celelalte state, constituia 0 rezervii de metale prefioase gi alte obiecte de valoare care se afla la dispozitia domnilor pentru nevoile statului sau penta cele personale. Cum actele cancelariilor domnesti ale acelor vremuri se redactau fie in limba latin’, fie in slavond, pentru a desemna tezaurul s-a folosit fic latinescul thesaurus", fie cuvintele slave ,,riznifa” in fara Roméneasc& si “sskroviste” in Moldova, toate cu sensul de loc de pastrare a .clor pompoase ale domnului, a unor obiecte din aur gi pietre pretioase, a coroanei gi a altor insemne ale suveranul fezvoltarea economic’ a statelor, ~ intensificarea monetare in secolele XVII-XVIII au determinat ca tezaurele si-si piard’ rolul principal de depozit al avutiei domnilor. incepand de la Constantin Brancoveanu, acestia si-au depus averile, formate mai ales din monede gi lingouri de aur, la jin secolul al veniturilor domniei gi folosindu-se si termeni di ‘care erau destinate a servi necesitatilor publice (apirarea {&rii, intretinerea oastei si cetitilor, intrefinerea curtii domnesti, plata obligatiilor cétre puterile suzerane etc.) si cdmara care constituia o institujie particular’, proprietate a domnului tari. Camara domneasci era administrat’ gi condusi de marele 45Dup& princi ripiul aseztirig lor, datite iny it ic ‘feudald se imparyeau in: ant a) darile de Tepartifie (birurile) care erau stabilite in functe de potengiatul fiscal al contibuabit ad de ansamblul bunurilor lor; in cereale, vin, vite mici, in functie de materia impozabila. Darile puteau fi in munca, in bani si in natura, _Sistemul fiscal al Tati Romfnest si Moldovei a oat © dezvoltare treptats, de lao organivare simpli, la ‘inceputul secolului al XV-lea la complexa in secolele XVIL-XVIM, cu un aparat fiscal divers icat, cu organe speciale Pentru fiecare op. Cu" procedee de evidents modema (condici de tot felul). Ac tatea fiscal cuprindea: + ‘constatarea numarului contribual ‘impunerea sau agezarea datilor; Perceperea sau stringerea lor; urmitrirea, in cazul neindeplinirii oblij . si de vistierie, fn yard, Ocupau de toate operatiunile. Mat trziu, incepand cu secolul al XVi-lea apar organe anume pentru fiecare dare si chiar operatiune fiscala, fn secolul al XVI- Ca organe de constatare erau; ° crestatorii, numele lor derivand de Ja riboajele crestate; 46 © pererubnicii si perepisnicii (in slavon’ napisati = a Ca bene de impunere erau birarii de jude}, samnicit gi categorii de obligatii pentru faranimea dependent fati de stipanul de mosie si fat ise Obl stat au fost plitite mai intai in foun in cuantul fixat prin diferite diplome regale. ea i Obligatiile c&tre Poarta Otomana, care bri dart de patru secole, erau.atit in forma bansased, we tsi nat i, ere, cereale, chere ‘secolulu ax -lea aceste obligatii erau luiagi secol ele reprezentau 30% iar la sfargitul secolului al XVII- le tari. : pa eee pg ee populatia, din punct de vedere fiscal, era impértitd in: . + bresle fiscale; © birnici. ae Condica tui Constantin Brincovean, - Ge ine : iturile i cheltuielile ri roménegti in 170 eae 36 de bresle fiscale, dintre care amintim ‘eateva din cele mai importante: 7velifii boieri ~ ii i num de 3-8 de anuale de repent tS © mazilié (boierii fosti mari i ee ee neat (eet) care aveau cam alesii (boiernasii de tart) cu 1-3 dari anuale, clerul inalt si méndstirile, cw 1-3 dati anuale: preofii de mir, formau brest Contribuiau cu 8-10 dari pe an; _° Sutasii, breasla cea mai institit jitori plateau 4-5 dari anuale. eee . . le pe epathii si att cea liber’ ct si cea aservitd, intra in cu aparitia celor mai vechi formatiuni statale loastre, 0 categorie important de venituri au : pate Ele se incasau pentru orice fel de scerea prin centrele urbane, cu ocazia virea din tara. fn perioada de fnceput a : 7 i singura set principalé de veut in tot eee domnilor, aplicéndu-se tS se asupra i exporate sau in anzit. Dep dea fina genes eee reptul de a fxa gi exporate si incasa taxe vamal {ost un atribut domnese, care putes fi concedat, in pane, sa lat marilor proprietati funciari, ee Regimul taxelor vamale tratate sau_privilegi am - fost fixat prin convent rciale incheiate cu Geel Statale precum si cu lke apna asociatii de negustori. Pana it a i. g Secolului al XVI-lea, aceste taxe erau, in general, pelea 48 Domnii aveau dreptul s4 opreasc& exportul unor anume produse sau igi rezervau posibilitatea de a cumpira, inaintea altora, orice marfa. fn afara de vama principal, mai erau vami mari, vari mici (vami de fiecare centru urban), varni de hotar, vii de straja, vimi de uscat si vami de apa. Unii boieri sau dregatori domnesti aveau dreptul de a fixa puncte vamale sau chiar de a fi proprietari de vai. Varma micé privea in special comertul intern si se platea de negustori, meseriasi Yama mare ingloba taxele platite pentru importul sau exportul de marfuri dupa valoarea pe car plitea numai de negustorii: stra zit. Incasarca vamilor necesita un aparat a raporturilor gi competentelor Spre sfar Jea au avut loc unele reforme fi jului in forma lui moder Basarab a dispus si se fact un revensdima: numele bimicilor, domiciliul lor fiscal si averea de care dispuneau. Acest recensimamt a purtat numele de seama capacitatea toate datrile de repai Reformele Bréncoveanu. in at 1701 in Tara Romi reforma a sistemului fisc hui 700 in Moldova, Anti asva, Constantin Brancoveant tare viza simplificarea avestuia, 49Toate darile de repartitie au fost urma s4 fie achitata in Patru rate Jara Roméneasca si in toamna hi Tecensimintul gospodtriilor bi luarea urmatoarelor masuri: Reforma lui Constantin * scutirea de dari a ménastirilor, . > pogonaritul; ° desfiinjarea _privile; . $ contopirea ctimarii cu vistieria, in 1761 Constantit inglobate intr-una sin, anuaie, eel Mavrocordat aplicatt in 1740 in jai 1741 in Moldova a taceput cu imnice, consultarea stirilor gi apoi clerului sia marilor desfiinjarea unor dari grele ca vacaritul (Gunita) si dintre datele din acestea, dregitorii instrcinagi cu alcdtuirea lor erau facuti raspunzatori, Reforme fiscale au mai infaptuit gi Alexandru Ipsilanti in 1775, Constantin Ipsilanti in 1804, Ion Caragea in 1814-1815. Propuneri de modificdri ale sistemului fiscal, dar si unele schimbari neesentiale au mai fost fiicute in 1819, 1821-1822 gi 1826, Regulamentele organice adoptate la Bucuresti la 29 1831 gi la Iasi la 20 octombrie 1831, au desfiintat comercial, au introdus in locul lor spatenta”, o dare unicd datorati numai statului redus simfitor, stabilindu-se si o cotitate precis delimitata. In Transilvania, in aceasti perioad’, a secolelor XVIUL-XIX, organul superior care se ocupa de incasarea veniturilor fiscale era Tezaurariatul, care a avut sediul, in cea mai mare parte a timpului la Sibiu. Tezaurariatul era condus de un tezaur: inspectori care se ocupau de urmitoarele domenii: © miné (de aur gi de sare); ¢ domenii fiscale; © dijme fiscale; © vii. Au existat perioade in care Tezaurariatul era impirtit numai in dou seotiuni: © sare, vimi, domenii gi dijme fiscale; © mine gi p&duri. A Cu’ celelalte probleme financiare se ocupa Consiliul Bubernial regesc cate era un organ auxiliar al Guberniului. (inattul guberniu regesc al vestitului Mare Principat al Transilvaniei, creat in 1693, dup& incorporarea de jure in Imperiul austria prin Diploma leopoidin’ din 4 decembrie jutat de patru 5icatf prin Tratatul de pace de la Karlovitz, era provincial). © legislatie fiscalé moderna, bazati pe principiile burgheze a fost aplicats in Transilvania in timpul dualismului austro-ungar (1867-1918). Printr-o lege din 1861 s-a organizat »Tribunalul de administratie-financiari" care va avea ca principala atributie solufionarea in ultima instant’ a cauzelor controversate dintre contribuabili gi fise, eauze care pana atunci erau solutionate numai de Ministerul Finantelor, ~ Printr-o alta lege din 1870 a fost infiintata o Curte de Conturi, organ de control in materie fiscal’ ce verifica incastrile si cheltuielile conform bugetului anual al statului In ce priveste momentul aparitie! bugetului de stat, in fntelesul actual al acestei notiuni, in fara Roméneascd. si Moldova acesta este legat de introducerea Regulamentelor organive, care folosesc pentru prima oar acest termen, Dupit Unirea Principatelor Romane din 1859, in 29 noiembrie 1860 domnitoral Alexandru loan Cuza a promulgat ,,Regulamentul de Finante” in care se precizeazti ca: ,recentele (veniturile) si cheltuielile publice ce au a se efectua pentru serviciul fiectrui exercitiu, vor fi autorizate prin legile de finanfe gi vor forma bugetul general al statului.” Un regulament de conta pa Decretul francez asupra contabilitatii din 1838, a fost intocmit pentru prima data in Principate la 29 noiembrie/i1 decembrie 1860 de ministrul finantelor din acea perioadi Manolache Costache, La 1/13 ianuarie 1865 a aparut prima Lege privitoare |a contabilitatea generala a statului care, in 1893, a fost extinsé si asupra celorlalte institutii publice. jul IV al Constitutiei »Despre Finante’ Art. 108 al acestei Constitutii prevede c4 impozitele sunt asezate in folosul statului, judetului sau comun 52 in 1866 poarté denumirea impozit al statului, prevede mai departe art. 109, nu se poate stabili decat numai in puterea unei legi. fn ce priveste bugetul statului, art. 113 prevede: jain fiecare an Adunarea Deputatilor incheie socotelile si yoteaza bugetul. Toate veniturile sau cheltuielile statului trebuiesc trecute in buget si in socoteli. Constitutiile din 923 si 1938 reproduc textul Constitutiei din 1866. Prin legile din 1865, 1879, 1880, 1893 s.a. au fost puse in aplicare universalitatea bugetar’, specializarea creditelor, limitarea cheltuielilor la creditele autorizate prin buget, separarea si incompatibilitatea intre functiile de administrator, ordonator si cea de contabil si s-a organizat controlul administrativ asupra operatiunilor bugetare. Anul financiar incepea la 1 aprilie si se incheia la 31 martie, exercitiul bugetar avand aceeasi durati. Alcituirea bugetului revenea Ministerului Finantelor care trebuia si asigure un echilibru intre cheltuiclile tuturor departamentelor si necesarul de venituri publice. in Transilvania, in perioada dualismului, bugetul general al statului era adoptat anual printr-o lege votata de Parlament. Dupa realizarea statului national unitar roman la 1 Devembrie 1918, principala problema a constituit-o echilibrarea bugetului statului si unificarea sistemului financiar. Reforma fiscala inifiaté in 1921 de Nicolae Titulescu instituia impozitul ¢edular completat cu unul global pe venit progresiv pe lux, cifta de afaceri si anexe precum si soutiri pentru minimum de existenta. Conform Constitutiei din 1923 (art.114), dar din 1938 (art.83) creditele necesare pentru cheltuielile fiectrui exercitiu se deschideau prin legea anual de finantare. Ministerele aveau bugete interioare de executie. Constitutia R.P.Roméne din 1948 prevedea ck Marea Adunare Nationald voteazi bugetul de stat si incheierea EX}de Percepere. ri WV. 2. Conceptut de buget public nafional Constitutia Roméniei din 1991 prin art, 137 a inst it conceptul de buget public national care cuprinde bugetul de stat, bugetul asiguririlor le de stat si bugetele locale ale comunelor, orasetor gi judetelor. Conceptul de buget public national se regisea si in Legea _privind finanfele publice nr, 10/1991, anterioars Constitutici, avand aceleasi componente, cu deosebirea cf in Tocul bugetului de stat se folosea termenul de buget al centrale de stat. Legea privind finanfele publice nr, 72/1996 care a i Legea nr. 10/1991, desi la art.3 aminteste conceptul de buget public national, nu] lefineste. Introduce in schimb concepte noi si anume: : © resurse financiare pul * sistem unitar de buge cheltuieli publice totale gi resurse publice totale, 'esursele financiare publice sunt aleatuite ale statului, ale unitatilor administrativ. teritoriale gi ale institutiilor publice. Tot din lege desprindem elemen sistemului unitar de bugete care este alt + bugetul de stat; bugetul asigurisilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele fonduritor speciale; bugetul trezoreriei statutui ‘© componente ale © bugetele altor institutii publice cu caracter autonom. i it il art.1 cu conceptele de Legea mai opereaza la nS al art.1 resurse financiare totale si cheltuielile publice totale care sunt constituite din resursele gi cheltui teflectate in bugetele care mpun sistemul unitar de bugete. : ac regisim in lege definirea conceptului de buget. Legile de contabilitate publicd din 1903 si 1929 au eines bugetul ca find actul prin care sunt prevazute. gi pre aprobate veniturile gi cheltuielile anuale ale statului sau altor ublice. iE doctrin’ bugetul a mai fost definit fie ca ,un stat de Prevedere al veniturilor si cheltuiclilor pe 0 perioada determinata” fie ca ,,un program de cheltuieli ce urmeazi a se efectua si de venituri ce umeazi a se realiza intt-o petioada determinata”. Regulamentul financiar al Comuni ‘ tul acesteia este ,,actul care pr z et in fiecare an, cheltuielile si veniturile " ii publice defineste i ilire gi autorizare a veniturilor ugetul statului ca un act de stabilire si autor i ton lor anuale ale statului”, Desprindem din aceste doua caracteristici ale bugetului si anume: Q caracteristica de act de stabilire a veniturilor si chelt 3 Legea roman’ privind finanfele publice confirma acest is is art. 2 potrivit carora ,,impozitele, See oes ee normativele de cheltuieli pentru institutii publice se aproba prin lege”. 551V.3. Variante de organizare bugetara publica In functie de organizarea statelor, fie ca state unitare nationale, fie ca state federative, bugetele avestora prezinta Particularitati si deosebiri: 8) in statele unitare nafionale structura bugetaré este formata in principal din bugetul de stat si bugetele locale. Pe langa avestea mai pot apare bugete anexe la vel de stat cum ar fi Dugetcle extraordinare sau fondurile banesti speciale b) in statele federative, date fiind particularitatile Pratete rege tat, ale avestora, in structure bugetard. apar bugetele federale, bugetele statelor, landurilor sau cantoanelor si bugetele locale ale unitatilor administrativ-tertoriale Fiecare dintre aceste bu; te, sursele proprii de heltuielile si institu Exemplificim numai cu doua state: Germania finanteazi din bugetl federal integral cheltuielile pentru afacerile externe, cdile ferate si fluviale Federale, posta, apiarea tail, autoritatile si institu federale. in comun din bugetul federal si bugetele landurilor se finanteaza instituttile de invayamant, sandtate, protectie sociala 5. in ce priveste formarea veniturilor, bugetului federal fi fevin taxele vamale, veniturile din monopolurile fiscale, impozitele pe consumatie si prelevari speci i landuritor intra impozitele pe venit si capital si impozitele pe citculatia macfurilor, iar in bugetele locale se retin impozitele ‘eale pe liditi si activitti profesionale si impozitele locale pe S.U.A., din bugetul federal, suporté: cheltuielile Peat apirarea national, intretinerea organclor de pure, publ sinitate sa. Din bugetele statelor se finanfeazi dis rs seolare, caile rutiere, unele ai ee ee Veniturile federale provin npozite a F fizice si ale societatilor, accize asupra unor bunuri te tn, ice vane toe de Une $1 ape nusinioe Veniturile statelor se formeazii mai ales, din peri indirect asupra carburantilor, tutunului, bauturilor _alcoolizate, automobilelor si pe terenuri. 1V.4, Natura juridicd a bugetutui de stat Natura juridica a bugetului de stat a fost caracteriat in doctrina, in mod diferit. S-au desprins trei orienta dit erie, care definesc bugetul de stat fie ca un act-conditie de nar administrativa, fie ca lege, fie atat ca lege cit sic \dministrativ. = ae reoria potrivit cBreia bugetul de stat este un act-conditie are la baza faptul ca in lipsa acestuia 7 nu se pot incasa ile $i nici lile. turile si nici mu se pot efectua cheltuielile ae seen ria potrivit céreia bugetul siatului are natura juridica de lege, are la baza faptul cf se aprobt de catre legislativ. Se apreciazi c& are caracter de lege numai in sens formal, nu si terial. 7 7 in Teoria care sustine ci bugetul statului are atat an juridicd de lege, eat gi de act administrativ, are la baz fot in legea bugetara anuala sunt atét dispoziti cu caracter gen: a in special in ceea ce priveste formarea veniturlor, oat gi ae individuale si concrete de natura administrativa cu privire Ja cheltuieli.late in primele decenii ale al XIX-lea, numaj ultimele doug sunt impirtisite de doctrinari gi in prezent. V5. Confinutul bugetului public national Notiunea de continut al bugetului public national are in vedere o sferd mai larga de elemente decat cuprinsul bugetului de stat, in sensul ci include toate veniturile si chi Publice ce se includ in bugetul public national si mai now, in sistemul unitar de bugete. Veniturile publice includ veniturile bugetului de stat, bugetului asiguririlor sociale, bugetelor locale, bugetelor fondurilor le, bugetului trezoreriei statului si bugetelor publice cu caracter autonom. includ toate de stat si clasificatia bugetard a Veniturilor si cheltuielilor 1V.6.1. Cuprinsul bugetului de stat Cuprinsul bugetului de stat este format din partea de venituri si partea de chelt a) Partea de venituri a bugetului de stat cuprinde: venituri curente gi venituri din capi Veniturile curente sunt alcatuite din venituri fiscale si venituri nefiscale. Veniturile fiscale se vealizeazé din impozite directe si impozite indirecte. tn categoria impozitelor directe intra: # impozitul pe salarii; + impozitul pe profit; pe dividende I pe profit Impozitele indirecte includ: accizele si impozitul la tifeiul din productia intern& si gazele naturale; Gi taxele vamale de la persoanele juridice si taxcle vamale si alte venituri de la persoanele fizice incasate prin unitatile vamale; Q alte impozite irecte constand in majorari de Intarziere si penalitati de intarziere pentru venituri nevarsate la termen, taxe pentru acordarea licentelor in vederea practicirii jocurilor de noroc, taxa de trecerea frontierei, taxe de compensatie, impozitul pe circulatia marfurilor; Q taxa pe valoarea adaugats. see Veniturile nefiscale sunt stabilite a se realiza din: 4 varsdminte din profitul net al regiilor autonome; varsiminte de la institutiile publice, constand in: taxe de metrologie, taxe pentru brevete de inventii inregistrarea mfircilor de fabric, taxe pentru prestatiile i serviciile efectuate de cApitiniile de port si pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in trafic intemational de mirfuri, taxe consulare, taxe pentru analize efectuate de laboratoare, altele decat cele sanitare, de pe Inga institutii publice, venituri din 59Qt ¢ taxe pentru in domeniul audiovizualului, obilelor proprietate de stat le publice s.a,; ; ; vere Neniturh, tezultate din aplicarea preserptiei inctive, din amenzi, din restitui , iri de fonduri finantarilor bugetare din anii ‘din SPrcesiuni realizate ce insttaille publice, din favanzile aferente ratelor tunare din vanzarea Ccuintelor, valorificarea bunurilor confiscate ¢.a capital se constituie din valotificarea unor publice si din valorificarea stocurilor de &) Partea de cheltuieli « bugethui de stat cuprinde Sean e858 fe in domeniul socio-cultural, pentru aparae ict si siguranté nationala pentru ilor Statului (legislativa, executi ie), aga oe ‘ i, ‘ecutiva, justitie) ), actiuni cervetare stint, datriapubtid ga “STM 0nOMIce, in jul soci : i imate coment Social, cheluiaile se fae penta it , Cultura si arta, sanatate, asistenta sociala, activitatea Sportiva si de tineret, precum si ; si pentru subventiile " domeniul protecie sociale. U>ventile acordate in 'V.6.2. Clasificatia bugetara il privind finantele publice prevede cd iclile care se inscriu in bugetul de stat se grupeaza pe baza clasificatiei bugetare elaborate de Ministerul Finanfelor. Clasificatia bugetard const in gruparea, numerotarea gi denumirea legali a veniturilor si cheltuielilor statului. Este hecesara pentru formarea tinei terminologii unitare, dar mai ales pentru a permite crearea unui sistem coerent de tnsumare statistic a efortului national si dirijare precisa acestuia pentru satisfacerea interesului publi Clasificatia bugetari este distinct’ pentru venituri gi pentru cheltuieli. Clasificatia veniturilor este pe capitole gi subcapitole de venituri curente, venituri din capital, aga cum au fost prezentate in expunerea veniturilor bugetului statului. Clasificatia cheltuielilor este alcatuiti pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate, dup’ caz. Cheltuielile previzzute in capitole gi articole au destinatia precisa si limitata. \V.7. Principiile bugetului public national Legea privind finanjele publice prevede c& Ia baza claborarii bugetului de stat, bugetului asiguratilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale stau principiile unicitttii, universalitatii, echilibrului, realitatii, anualitatii gi publicitatii. Principiul unicitéfii are in vedere faptul c& toate veniturile gi cheltuielile bugetare trebuie inscrise intr-un singur document si c& statul are un singur buget gi nu mai multe bugete. Are la baz dou genuri de motivatii, unele politice si altele financiare. Din punct de vedere politic, bugetul unic permite controlul Parlamentului asupra bugetului statului Din punct de vedere financiar, unicitatea bugetului permite prezentarea starii financiare a tirii, cunoasterea exact’ a 6prin urmare, a stirii statului, Sunt state care au renuntat la unicitatea bu, Proferdnd pluralitatea bugetara. in aceste cazuri, bugetul st este considerat ca buget ordinar sau general, sau central ii, a raportului dintre acestea si, de echilibru sau dezechilibru a finantelor aliturl de acesta, se folosesc bugete extraordinare, anexe, Speciale, autonome etc., care in toate cazurile sunt mai mici si Ge mai mick importangi decat bugetul ordinar, care rimane componenta principala a finanjelor publice. pital uni msta in rsalitdfii este strans legat de pring u iperativul cuprinderii in buget a tuturor QF unui exer Principiul echilibrului pune ca veniturile gi cheltuclile bugetare si fie cel putin egale, si de preferat ou wa excedent simbolic al Practica statelor sunt fo veniturilor. Desi este unanim intalnite bugetele cu defi rului bugetar, in prezent, este depisita, nt este dat de S.U.A., in care deficitele bugetare au crescut de la an la an, cu toate c& produsul intern brut sporeste in fiecare exercitiu financiar. in aceste conditii, statele recurg la imprumuturi deficitului bugetar. Aceasti m Feportatea cu majoriri Principiul anwalita si executia bugetuh ‘4 unei parti importante a (a interna, § are itr vedere elaborarea, aprobarea © perioada de timp egala cu un an. Din Punct de vedere tel ic-financiar, limitarea la durata unui an, rispunde mai bine neo: 62 esitaitii unei bune cunoasteri gi prevederi a volumului veniturilor si cheltuielilor publice. Adoptarea anual a bugetului, permite totodati un control eficient al legislativalui executivului. HEE eae Momentul inceperii si sfargitul exercitiului bugetar incide de regula cu anul calendaristic. Sunt ins& i : in Suedia, Italia, Australia, anul bugetar incepe la 1 ih ¢ incheie la 30 iunie in anul urmator; in Anglia, Canada, Japonia, incepe 1a 1 aprilie si sfairgeste la 31 martie in am ete ce priveste incasarea impozitelor si taxelor pentru anul bugetar expirat, practica fiscal a statelor este diferia, unele inscriindu-se in anul bugetar expirat, altele in: exercifi iar fn curs. pe Rome, potrivit art. 75 din Legea nr. Tange privind finanfele publice, exercitiul financiar coi ide cu anal calendaristic gi toate operatiunile, efectuate in cursul unui an, 4 contul unui buget, apartin exercitiului corespunz&tor de execuyie a bugetului respectiv. : a 7 Principiul publicitajii presupune publicarea acestuia ia Monitorul Oficial. Neindeplinirea conditiei de publicitate te de efecte juridice. ; es Pe Tinga “weeste pri in elaborarea, adoptarea si executia bugetelor de stat mai pot fi intalnite gi alte principii cum sunt: specializarea bugetard care presupune precizarea provenienjei tuturor veniturilor “ bugetare si destinafiei lor bugetare, principiul nonafectafiunii potrivit c&ruia ddosi nu sunt evidentiate in legea a a finantelor publice, se regisesc in esen{a lor in contin dispozitiilor acesteia.V8. Procedura elaborarii proiectutui bi ugetului de aprobarli bugetului de stat oa Elaborarea proiectului bugetului de stat, impreuns cu formeazt procedura gaa on $i executarea acestuia, intreaga proceduri bi precedent si trebuie si 5 bugetar Ia care se refera, _ |n Romani revine Guvernului prin Ministerul Finanfelor (art. 21 Legea nr. 72/1996) si se realizeazs e pe baza proiectelor bu; ordonatorilor principali de eredite ai acestui buget, peers Dugetard incepe in cursul anului s¢ incheie fnainte de inceperea anutui i de stat acestora, daca legea nu prevede altfel tutiilor publice care se fi inanteaz integral n venituri extrabugetare se aprobi de organul de condusore al iutiei publice respective, ine cu avizul organutui ierarhic Bugetele institu finantare, se elaboreaza px de Ministerul llor publice, indiferent de sursa de baza normelor metodologice stabilite NG superioare s is in bugetul de stat si se aproba de Parlament Pd & Bugetele Camerei, Depu catre acestea, cu consultarea Guver bugetul proicctul de buget. in bugetul de stat, ca de altfe Compun sistemul unitar de bugete, 64 bugete ce nu se pot inscrie si aproba cheltuieli fra stabilirea resurselor din care urmeaz4 a fi finantate. Daca fn cursul executiei bugetare se fac propuneri de acte normative a c&ror aplicare necesit% majorarea cheltuiclilor aprobate sau reducerea v sunt obligati si prevada si mijloacele necesare acoperitii golului de venituri sau sporului de chelt Pentru evaluarea si calculul veniturilor bugetului de stat, a urmatoarele metot «© metoda evaludrii directe care permite estimarea reali a veniturilor; ‘© metoda reportérii veniturilor din anul precedent cu unele majoréri care este mai operativa dar presupune stabilirea judicioas& a proportiei cu care se majoreazi cuantumul veniturilor reportate. Pentru evalyarea cheltuielilor, metoda cea mai accesibila este cea numitii quasiautomaticd care const& in a reporta in mod automat cuantumul ch r din anul precedent cu exceptia propunerile de modificare a veniturilor § lor pentru bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat gi bugetele Yeniturilor speciale pe anul viitor, fati de anul in curs, ow precizarea cauzelor si fundamentiilor care determin’ aceste judejene au aceleasi obligatii in situatia in care intentioneazi si solicite majorari ale transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. 65inanfelor examineaz’ aceste proiecte si Ie i de credite pand la 1 iulie, da 7 aires pea see ge acon. primuluiministru lei comunica eltuieli stabilite pe baza politicii financt finan Guvernului, in vederea detinitivatii proiectelor de buget buper itt la data de 1 august a fiectrui an, profectle de aut le ,otdonatorilor principal de credite, insotite de document att pentru venituri cat gi : ul Finantelor. Dact divergente, asupra acestora hotaraste Guvernul, : can ‘crul Finanfelor, pe baza acestor proiecte de buget Getului propriu, intocmeste proiectul bugetului de stat ‘ 7 asigurarilor sociale de stat si ale fondurilor speci Doane Te depune ta Guvem pani la data de 25 septembrie a fiectrui an, insotite de proieotele legilor bugetare. : Guvernul, dup ce-si insuseste aceste Proiecte are obligt @ ca pani cel mai térziu ta data de 10 octombrie a cainit an, s& le depund la Parlament insotite de un raport privind situatia economico-financiara a gir i proiectia acesteia or, precum si de proiectele legilor bugetare. fru igetele judefelor gi am cuprind in anexe la bugetul de stat ___Dacé legea bugetul ile inainte de expirarea anu In bugetul de stat se inscriu Fondul de rezerva bugetari Guvernului gi Fondul de interventie la dispozitia calamitatilor naturale. in cursul exercitiului bugetar, legea bugetaré anuald poate fi modificat prin legi rectificative, care se prezinti Parlamentului cel mai tarziu pana la 30 noiembrie. 1V.9. Executia anuala a bugetului de stat Dupi elaborarea proiectului bugetului de stat gi aprobarea prin legea bugetard, cea de-a treia etapa a procedurii bugetare 0 constituie ex bugetara, adicd realizarea veniturilor si efectuarea chelt Executia bugetara se re: a) repartizarea pe trimestre a veniturilor gi cheltuielilor bugetare: b) execufia de cast a bugetului de stat; ©) realizarea veniturilor bugetare; d) efectuarea cheltuielilor bugetare. izeaz’ in patru faze: a) Repartizarea pe trimestre a veniturilor gi cheltuielilor bugetare este 0 operatiune determinata de realitatile economico- sociale, Veniturile bugetului se pot incasa numai la anumite termene care se intind pe tot cursul anului. De asemenea, nici fondurile pentra cheltui totalitate la inceputul anul afara de aceasta, sunt anumite sectoare in care cheltuielile sunt 67inegale sau in care veniturile se momente, cum este cazul in agricult Prin urmare, bugetul de stat se er numai la anumite ‘ a organelor i Minister i Finaneor, pe capitole pe le bunetahg actmele deflcate din unele venti ale secede stat si pentru transterurile din bugetul pe structura pata pentru bugetele locale; lc credite, ale uniter subordonate precees gy subdiviziuni ale clasifcatsi * de ordonator Proprii $i pentru celel bugetare, torii celorlalte organe centrale. La cel ordonator principe oe tate juridica din subord nea , finanfate din bugetul de stat ‘emul unitar de bugete de personal ip acestora, repartizarea pe ta efectuarea de cheltueli rong le de credite ale clasificatci bugetare, sunt date in competenta fiecirui ordonator principal de credite si pot fi ficute incepind cu trimestrul al Hl-lea, dar numai inainte de angajarea cheltuielilor. Tot incepfnd cu trimestrul al Ul-lea, in thod exceptional si pe baza justificarilor corespunzatoare se pot face viriri de credite de a un capital Ia altul al clasificatiei bugetare, cu exceptia celor de personal gi de capital, cu acordul sterului Finan(elor si inainte de angajarea cheltuielilor. Prin legea bugetari anual se poate aproba ca la unele le creditele bugetare si aiba caracter previzional, ele putand fi majorate prin hotarari ale Guvernului, dintr-o sum’ globala creat in acest scop, credite care urmeaz’ a fi cuprinse {ntr-o lege rectificativa b) Execusia de casd a bugetului de stat este reglementari de art. 49-50 din Legea nr. 72/1996 privind finantele publice gi art, 28-31 din Legea nr. 34/1991 privind Statutul Bancii Nationale a Roméniei. Banca Nationalé a Romaniei evidentele sale contul curent al Trezoreriei statului. Executia de casi a bugetului de stat se realizeazi prin trezoreria statului sau prin tile bancare, pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanjelor. + gestionarea datoriei publice imprumuturilor guvernamentale interne gi extemne si a celor garantate de stat, rambursarea ratelor la scadentf, plata dobinzilor, comisioanelor si spezelor aferente, 69©) Realizarea veniturilor bugetare consti in incasarea integrals si la termenele stabilite a veniturilor bugetare. Impozitele, taxele si alte venituri ale statului Orice suma care se cuvine statului se fi stat, dac& legea nu prevede al se urmiresc se incaseazi prin Ministerul in anexa la bugetul de stat, Legea privind finantele publice prevede c& realizarea veniturilor bugetare trebuie si Tespecte urmatoarele norm. + + este interzist perceperea sub orice titlu si sub orice denumire, de contributii directe gi celor prevatzute de lege. Veniturile care se realizeaz’ peste cele aprobate pe lui de stat, vor fi folosite pentru finantarea de lege sau vor diminua deficitul bugetar, oi vor majora excedentul bugetar. 4) Efectuarea cheltuielilor bugetare trebuie s& se fack in conformitate cu limitele si destinaliile aprobate prin legea normativelor de Nu se pot inscrie in buget si nici nu se pot aproba cheltuieli fara stat resurselor, din care urmeazd a fi efectuate. Legea interzice acoperirea cheltuiclilor bugetare de stat prin reourgerea la emisiune monetard sau prin finantarea direct de cdtre binci. Repartizarea pe trimestre a cheltuielilor bugetului de stat se aproba in aceleasi conditii ca si repartizarea veniturilor bugetului de stat. 70 Ordonatoriiprincipali de oredite aprobli efectuarea cheltuililor din bugetul propriu. Ordonatorii secundari de credite aproba efectuatea cheltuielilor bugetelor proprii gi celor ale i repartizeazi creditele bugetare jerarhic inferioare, ai cliror conducitori ale fondurilor 5 aprobate pe sunt ordonatori Angajarea de cheltuieli se aprobt de ordonatorul de ctedite si se efectueazi numai cu viza prealabili a controlului financiar preventiv intern. o peste o anumiti limitt valoriod stabilita de , se efectueazi numai cu viza controlului preventiv al acesteia He : Este interzisi finanjarea cheltuielilor unui ordonator principal de credite din creditele aprobate altui ordonator principal de or r Legale. oH ite actiuni si categorii de cheltuieli, Guvernul poate stabili prin hotirdre, efectuarea de plati in avans de pind la 30% din aceste chel L. 1.10, Evidenta executie! bugetare si inchelerea exercitiului bugetar anual Ultima etapa proedurii bugetare se finalizeazt cu {ntocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat. Acesta se intocmeste pe baza darilor de seam contabile prezentate de ordonatorii principali de credite, a cont Privind execujia de casi. fn urma verificarii si anal acestora, Ministerul Finantelor elaboreazi lucrarile privind 71| contul general anual de executie a bugetului de stat gi le prezinta Guvernului, care le analizeaz’ gi prezinta contul general anual de executie Parlamentului pand la data de 1 iulie a anului urmitor celui de executie. Acesta se aprobi prin lege, dupa verificarea de citre Curtea de Conturi Contul anual de executie a bugetului de stat trebuie si cuprinda: © la venituri: prevederile bugetar prevederi © la cheltuieli: creditele aprobate creditele definitive si platile efectuate. 1V.11, Trezoreria finanelor publice unde sunt depuse fondurile statului dar ite de credit pe termen scurt insircinata reze in orice moment incastrile si ie in finangele publice modeme, pe Tanga aceste dou’ functii, de casa si de banc’, se adauga si cea de control asupra tati financiare ale nati instrument prin care statul isi procuri resurse, allturi de resursele bugetare si de imprumut’ Evolutia functi determinat ca trezoreria si exercite una din functiile esentiale ale finantelor publice modeme si anume cea de mentinere a echilibrului monedei gi regularizarea economi * Tatiana Mosteanu, Buget si irezorerie publied, Editura Didactics si Pedagogics, R.A. Bucuresti, 1997, p.224 * Tatiana Mosteanu, Op.cit., p.224 * Tatiana Mosteanu, Op.cit., p. 228 72 in Romani jitatii or. 82/1991 gi Hotarérea Guvernului privind organizarea si functionarea trezoreriei finanjelor publice nr. 78/1992 a fost organizata executia bugetara prin trezoreria finantelor publice. in 1994 a fost emis’ Ordonanta Guvernului nr.66 privind formarea area resurselor derulate din trezoreria statul Pana in 1990 exeoutia de cas a bugetului de stat era efectuata prin Banca Nationala a Roméniei. Pana la aparitia HG. nr, 78/1992 execusia bugetard s-a desftisurat prin Banca Comerciala Romana care a preluat de la Banca Nationala a de credite pe termen dar si conturile de venituri si de stat, ale bugetulu financiar de stat judetene si a financiare, te organe de ublice centrale; ' Tatiana Mosteanu, Op.cit., p. 243 B+ alte institutii publice de subordonare central. gi ocala, indiferent de modul de finantare a activit&tii acestora. _Prin lege se instituie garantia statului asupra efectuarii legale in vigoare lor banesti. Prin trezoreria general a statului se fac operatiuni de ‘ncasiri si pliti in lei gi in valuti avand ca obiect: le bugetului de stat, bugetutui + datoria publica interna si exten: plata serviciului dator reglementate prin dispozitii _legale, drepturile de incasat gi obligatiile de plata ale statului la baza clrora stay acorduri si conventii guvernamentale, Trezoreria statului este organizati atat la nivel central in i ‘unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor. Contul general al Trezoreriei statului functioncazd la Banca Nationali a Rominiei. Soldul activ al acestuia se formeazi dit disponibilitatile trezoreriei centrale din Ministerul Finanjelor; ™ Q disponibilitayile trezoreriilor din cadrul unitiilor teritoriale ale Ministerului Finantelor. Soldul contului general al trezoreriei statului se include in bilantul Bancii Nationale a Roméniei. tetitoriale ale Ministerului Finanjelor, institufiile publ cefectueaza operatiunile de incastri gi plati prin contul trezoreriei statului, deschis la Banca Nationali a Romaniei pe seama banesti ale contului general al trezoreriei statului pot fi utilizate in urmatoarea ordine: ¢ acoperirea temporara a deficitului din anul precedent si din anul curent al bugetului de stat; + acoperirea temporara a golurilor de cast, inregistrate de bugetele locale; + acoperirea temporara a deficitelor din anul precedent si din anul curent, inregistrate de bugetul asigurarilor sociale de stat si de bugetele fondurilor speciale; ¢ efectuarea de plasamente financiare, pe termen scurt, bugetului de stat, pe seama disponibilitatilor pe termen mediu gi lung, din contravaloarea in lei a imprumuturilor externe. Bugetul trezoreriei statului este elaborat, administrat gi executat de Ministerul Finanjelor si cuprinde, atat la venituri, intérziere incasate, respectiv platite la gi din trezoreria statului, precum gi alte incasari si plati pentru operatiunile care decurg, ri)din imprumuturi, avansuri, plasamente ori din pastrarea si administrarea depozitelor in trezoreria statului. La cheltuieli se prevad si comisioanele datorate bincilor comerciale pentru operatiunile pe care acestea le executi in contul trezorerici statului Bugetul trezoreriei statului se intocmeste anual si se prezinta spre aprobare Guvernului, 0 dati cu propunerile pentra proiectul bugetului de stat. Cheltuielile totale ale bugetului trezoreriei statului reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite. Excedentul anual, rezultat din executia bugetului trezoreriei statului se teporteazi in anul imediat urmator ca resursi temporaré a trezoreriei statului iar angajarea de cheltuieli din acesta se aprobé de Parlament, la propunerea Guvernul legea anuala a bugetului de stat sau prin alte legi speciale. Bugetul trezorerici statului se poate modifica, de regula, semestrial gi oti de cate ori este necesar, de citre Guvern, la propunerea justificati a Ministerului Finanfelor, in functic de sehimbarile intervenite in politica monetar’, de modificarile care apar in rulajele depozitelor care se pastreazi in trezoreria statului, fat de cele avute in vedere la fundamentarea si aprobarea sa, Periodic, Ministerul Finan{elor intocmeste informari si/sau rapoarte privind modul cum a fost executat contul general al trezoreriei statului, pe care le prezinté Guvernului. 76 CAPITOLUL V SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE VI. Notiunea si clasificarea cheltuielilor publice si bugetare Cheltuielile publice sunt alc&tuite din acea parte a raporturilor juridice ce constituie finanjele publice si anume acele raporturi juridice ve iau nastere, se modifica sau se sting in procesul intrebuintisii resursclor financiare publice in scopul si autorititilor statului, serviciilor si institutiilor publice, satisfacerii cerintelor social-culturale si a celorlalte trebuinte colective. : Se particularizeaza prin trei caracteristici definitorii + are loc o intrebuintare a unor fonduri banes ® intrebuintarea fondurilor banesti este facuta de stat prin autoritatile sau institutiile sale publice ori de unitdtile administrativ-teritoriale; @ fondurile banesti sunt intrebuintate in interes public. Se impune a se face distinctia intre cheltuielile publice si cele -bugetare. Cheltuielile bugetare sunt 0 componentii a cheltuiclilor publice gi reprezinta acea parte a cheltuielilor care se fac din bugetul statului. Cheltui publice sunt formate din totalitatea cheltuielilor suportate din sistemul unitar de bugete. Legea privind finanjele publice le mai numeste si cheltuieli publice totale. 7Este de remarcat c& in scopul satisfacerii trebuintelor Pe léngk cheltuielile publice, mai sunt efectuate Clasificarea teoretica poate avea la baz’ dil Dupd criteriul economic, cheltuielile publice pot fi ‘impitite in doua grupe: inerea aparatului de stat, invatimént, cultura etc.), numite si neproductive; * cheltuicli ce reprezint un avans de veni (cele ficute in domeniul economic), mi productive. Din punct de vedere al destinafiei, cheltui asifica legal in: * cheltuieli curente in care sunt incluse chel personal, cheltuielile materiale si servi si transferuri, dobénzi aferente datoriei publice, st pentru acoperirea diferentelor de pret si tart prime acordate producdtorilor seroois cheltuieli de capi . 78 ¢ imprumuturi de acordat; ¢ rambursdtri de credite externe si plafi de dobanzi si comisioane aferente acestora. Tot dupd criteriul destinafiei, che grupate in urmtoarele categorii: ¢ cheltuieli in domeniul social; ¢ cheltuieli pentru sustinerea unor programe prioritare de cercetare; 4 cheltuieli in domeniul economic; ld este cea instituits fie prin acte normative ale organismelor internationale, fie prin acte normative ale statelor. ONU clasifict cheltuielile pe destinatii, dup’ cum urmeaza: © se uublice generale — administratic, ordine procuraturi, © apirare — pentru armat, cercetare si experienje cu arme, baze militare pe teritorii strine, participarea la 9© sinatate; © actiuni economice; © servicii comunale. Clasificarea o: tat bugetara, prezinta importanti att teoretica cAt si prac Importanja teoreticd este dati de faptul c& ani categoriilor de cheltuieli publice permite: + incadrarea finantelor publice intr-una di categorii: clasice sau moderne; + cunoasterea directiilor de evolutic a unui stat gi prioritailor pe care gi le stabileste pentru utilizarca resurselor publice; cunoasterea — gradul a cele dou’ centralizare sau 2 si economice. pentru fundamentarea strategiilor si de dezvo Criteriile de grupare pe baza cdrora se inscriu in fara noastra, sunt cele defin de clasificatia bugetari si anume gruparea economici si ‘gruparea functionala, a. Gruparea economicd I. Cheltuieli curente 1.5. Rezerve I. Cheltuieli de capital 2.1. Cheltuieli pentru inves 2.2. Rezerve materiale nationale gi de mobilizare. IL. fmprumuturi de acordat IV, Rambursarea de credite externe si plaji de dobdnzi si comisioane aferente acestora. b. Gruparea functionals Partea I-a Servicii publice generale © Autoritati pul Partea a II-a Apdrarea ordine publicd si siguranja nationald * Ordine publica si sigurant nationala. Partea a IIl-a Cheltuieli social-culturale jie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret; ¢ Asistenfa social’, alocatii, pensii gi indemniza Partea a IV-a Servicii si dezvoltare publica, locuinfe, mediu si ape Partea a V-a Acfiuni economice 8t© Industrie * Transporturii si comunicatii * Alte actiuni economice Partea a Vi-a Alte acfiuni * Cercetare st Partea a VUl-a Transferuri ‘© Transferuri din bugetul de stat * pentra asiguriti si protectia sociala a popu Pentru energie termic& si transport urban de calatori pentru investitii finantate din tmprumuturi exteme; * pentru fondul de risc si de accidente, pentru protectia social’ a persoanelor handicapat * pentru fondul special pentru plata pen: i altor Grerpturi de asigurari sociale ale agriculturilor. Partea a Vill-a Imprumuturi acordate * pentru finanfarea unor obiective aprobate prin conventii bilaterale sau acorduri interguverna- ‘mental Partea a IX-a Plaji de dobénzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice, Partea a XI-a Fonduri de rezerva * In doctrina cheltuielile bu; izate si igetare sunt analizate si grupate dupa cum urmeaza: et pentra ctiuni social-culturale; pentru domeniul economio; pentru autoritati publi pentru apirare, ordine publicd gi siguranya nafionala, ee ee 82 V.2. Cheltuieli pentru institutii gi actiuni social-culturale. \.2.1. Necesitatea cheltuielitor in domentul sociab-cultural dreptul la munc& si protectia social’ a muncii, dreptul Ja un niyel de trai decent, protectia copi lor, protectia persoanelor handicapate. Cetatenii in mod individual nu-gi pot imp trebuinfe. Ele fiind trebuinte generale sau colective, cad in sarcina statului care le asigura prin cheltuielile publice finantate atat din bugetul de stat te bugete ale sistemului unitar de bugete. in bugetul de stat ele au o pondere destul de insemnati. In anul 1995, din bugetul de stat al Roméniei ele reprezentau 27,8% (adic& 4.626.334.178.000 lei dintr-un total al cheltuielilor de 16.615.644.045,000 lei). Daca la acestea se adaug’ si cele efectuate prin bugetul asigurarilor sociale de stat in sum de 4.512.662.000 lei, ponderea a fost de 43,2%. Dac mai adi i pe cele asigurate prin bugetele locale si ale publice autofinanjate, pe cele din bugetele fondurilor speciale precum gi pe cele ale organizatiilor neguvernamentale, ponderea lor se apropie de 50% in statele dezvoltate din punct de vedere economic, aceste cheltuieli sunt mai mari atit in cifre absolute ct si procentual (circa 70% Franta, 67% Germania, 57% Marea Britanie). Cheltuielile social-culturale, conform clasificarii oficiale cuprind pe cele efectuate in urmitoarele domenii: invayimant, sindtate, cultura si art’, A sociala si protectie sociala pentru activitatea sportiva si de tineret. 83¥.2.2, Cheltuielile pentru invafémant Cuprind intreaga gama a formel prescolar, primar, gimnazial, profesional, postli si postuniversitar. wvatiméntul universitar si postuniversitar este mai scump decdt celelalte forme, ponderea Iui este mai mica deoarece numérul celor care-I frecventeaz’ este, procentual, sclizut, de invatamént; al, universitar 4 fie, potrivit Legii invayaméntului, de cel putin 4% din O serie de chel i. pentru Invayimant se asigura din fntrefinere gi gospodarie, ente si reparatii Capitale ale unititilor de invatamant yartinnd Ministerului {nvatimantului. ile curente din bugetul de stat sunt efectuate pentru: 1. cheltuieli de personal: pentru asigurdri sociale de stat; * pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj; © deplasiri, detasiti, transferuri. © ~medicamente si materiale sanitare; 3. subvengii si transferuri: © subventii pentru institutiile publice; * transferuri. isioane aferente acestora. tual, in aceste chelt de personal (intre 75% ‘Aga cum atitam, o parte a cheltuielilor de invayimant se suporti si din Fondul special pentru invdjamdnt. Acesta se constituie din: venituri ce se incaseazA de c&tre institujii drept regie de cimin gi de cantin’, taxe de admitere in invagimantul superior gi postliceal, taxe de la studentii roméni cifia de scolarizare aprobat, venitul net al acti integrare a invatimantului superior cu productia, cercetarea, din contributia postuniversitare, din valorificarea cursi neperiodice, din manifestirile artistice alinvapamant superior $i artistic, taxe de scolarizare de la cetatenii stra care studiazi pe cont propriu valutar si alte venituri ale institutiilor de invatimant. in Fondul special pentru invatimant se efectueaza : {n structura ardtata pentru cele din bugetul de stat, d si 0 setie de alte ch es S entry ivitayii desfigurate in statiunile didactice din subordinea institutelor de invafimant superior in care isi desfigoard studentii activitatea practica; V.2.3, Cheltuielile pentru sdnatate : Sunt destinate platii personalului din sistemul medical, inerii, fumetionarii si dotacii dispensarelor mi talelor si sanatoriilor, centrelor de diagnos! tratament, stafiilor de salvare, leaginelor de copi “nang Sctiunitor anticpidemice, precum gi investifilor pentru lirgirea $i modernizarea bazei tehnico-materi in punct de vedere al structurii economice, chel elit 7 . lite Pentru sandtate in anul 1996, acestea au fost de circa 70% ch de personal, 15% cheltuieli materiale, 7% cheltuieli de cay Cheltuielile pentru sinatate au fost pe ansamblul 86 bugetului, in procent de cca, 10%. La acestea se mai adauga cca. 3% din Fondul special pentru stnatate. Acest procent este relativ scAzut, comparativ cu cel din bugetele statelor dezvoltate, care este de cca. 20%. incepind cu anul 1998 a intrat in. vigoare Legea asigurarilor sociale de sin&tate nr. 145/1997 (M.OF.178/1997) prin care ia fiinf& Casa Nationala de Asiguriri de Samatat casele de asiguriri de snatate judefene si a municipiului Bucuresti. Fondul Casei Nationale si fondurile caselor judefene se formeazi din: © contributii ale persoanelor fizice si juridice, in parti de la bugetul de stat si de la bugetele © alte venituri. Cuantumul contributici binesti lunare a perso asigurate se stabileste sub forma unei cote de 7% din veni si se deduce din impozitul pe venit. Persoanele fizice s& vireze casei teritoriale de asigurari pentru sandtate datorata pentru asigurarea sinitatii personalului angajat si contributia proprie a angajatorului de 5% raportata la fondul de salarii. Sunt supuse, in mod obligatoriu asigurarii, urmatoarele misiunilor diplomatice acreditate in 87* cetafenii straini care se aflA temporar in fara; Sunt asigurate prin efectul legii, i contributiei persoanele care: Ste eaee eerie satisfac serviciul ¢ se afla in concedi al sau in concediu medical pentru ingrijirea in va entra ingrjieacopiuiboina in vrs de pan a # executa o pedeapsii privativa de lib haart ertate sau arest © fac parte ie care beneficiazk de ajutor i nr. 67/1995 privind ajutorul Pentru aceste persoane sc stabileste prin aplicarea unei cote de 7% asupra suet Teprezentind valoarea a doua salarii minime te pe tari si se suporti din bugetul de stat cu exceptia celor aflati in concediu medical, pentru care 7 (sports de catre bugetul asiguritilor sociale de Urmiatoarele categorii de i ; ersoane asigurarea de s&natate firs plata conti eer si tinerii pana la varsta de 26 de ani, dac& sunt levi, studenti sau ucenici si i as si daca nu realizeazt bunioii cee aflati in intretinerea unei paca ita * Persoanele ale c&ror drepturi sunt stabilite prin Decretul-Lege nr. 18/1990 privind acordarea unor oo Persoanelor persecutate din notive politice ictatura instaurati cu incepere de la 6 martie 1945 precum si celor deportate in strdindtate si 88 constituite in prizonieri, prin Legea nr. 44/1994 si Vaduvelor de rizboi, precum gi persoanelor previzute de art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri gi acordarea unor drepturi urmasilor acestora, lor, precum $i luptitorilor pentru victoria Revolui 1989, daca nu realizeazA alte venituri decat cele provenite din drep le banesti acordate de lege, Din bugetul de stat se suport urmatoarele cheltuieli le legate de construirea unor unitati sanitare si pentru aparatura medical @ pentru activitatea de diagnostic, curativa si de de important national, pentru recuperarea capacititii de muncd. + Asiguratii supoftd unele plati suplimentare pentru costul medicamentelor furnizate si unele servicii_ medicale corespunzator reglementrilor stabilite de Casa Nationald de Asiguriri de Sinitate, potrivit criteriilor prevazute in contractul de asigurare de sin&tate. Nu se includ in serviciile medicale suportate de casa de asiguriri de sinitate ser acordate in caz de risc profesional, boli profesionale si accidente de munca, unele servicii medicale de inalt& performany4, unele servicii de asistenti stomatologic’, asistenf4 medicala curativa la Tocul de muncd gi serviciile hoteliere cu grad inalt de confort. + plata medicamentelor si a serviciilor medicale acordate; + cheltuieli de administrare si functionare, in cota de maximum 5%; 89¢ fond de redistribuire in cott de 7%; ¢ fond de rezerva in cot de 5%. Fondul de redistribuire de 7% i : se utilizeazs Sustinerea bugetelor caselor de asiguriri de sinatate din ietele oe decent financiare si se constituie prin virarea acestei te de ficcare cast judefeand in contul Casei Nati So de Hea ca Casei Nationale de Fondurile rimase la sfarsi i Ee situl anului se reporteazat in anul . in aml 1998 rolul Casei Nationale de Asigurari ie Asiguriri d Sanitate este asigurat de Ministerul ‘Sanatiii iar ‘i acta judejene de catre directiile sanitare judefene. V2. Cheltuielle pentru cultura, religie sf actlunt privind activitatea sportiva $i de tineret. Cheltuielile cu personalul sunt de oca. 70%, afara sumelor alocate de la bu; i I igetul de stat, o serie de tutii de cultura gi arta se finanteaz’ si din veni numite venituri extrabugetare (taxe d vanzarea de publi { rea blletlon Ja spectacole ete.) V2.5. Cheltuielle pentru asisten{a $i protectie sociald. Sunt destinate intretinerii cAminelor de batrani Pensionari, cfminelor de primire a minorilor, plait alocat stat Pentru copii, ajutoarclor pentru mamele ct mul indermnizatiilor de nagtere, ajutoarelor pentru sotiile in termen, pensiilor gi ajutoarelor banesti acordate veter: 90 vaduvelor si invalizilor de rizboi. La acestea se adaugi cheltuielile pentru pensiile si ajutoarele acordate urmasilor eroilor Revolutiei din decembrie 1989 si luptitorilor in aceast Revolutie, precum gi cheltuielile pentru constituirea Fondului pentru asistenfa social se mai fac si din Fondul de isc si de accident pentru protectia speciali a persoanelor handicapate, din care, printre altele se acoperi de aparate radio i TV, reducerea costului spectacole, muzee, manifestari artistice si sportiv de instalare, transferare gi abonament telefonic pr numar de impulsuri, gratuitatea transportul mijloacele de transport in comun si a transportului interurban, indemnizatii pentru persoancle care au in ingrijire, supraveghere si acorda ajutor permanent adultului sau minorului handicapat gi pentru asigurarea asistentei medicale. ¥.8. Cheltuieli pentru domeniul economic ‘Auo pondere insemnati in totalul bugetului, find de cca 20%. Ele sunt utilizate atét pentru industrie, agricultur’, silvicultur’, cercetarea stiintifict aplicaté, transporturi gi telecomunicatii, cAt gi pentru alte actiuni economice. Cheltuielile in domeniul economic sunt previzute cu urmatoarele destinatii: + programe de cercetare de interes economic; ale regiilor autonome i societatilor le cu capital de stat % transferuri neconsolidabile; a92 © subventii irea di ae ii pentru acoperirea diferentelor de pret si # stocuri pentru rezerve mater i mobilizare iale nationale si de CAPITOLUL VI SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE V1. Elementele esenfiale ale veniturilor bugetare Veniturile bugetare se caracterizeazi prin anumite felemente esentiale rezultind din modul de determinare, ‘provenienté, termene de plat, inlesniri s.a. Fara aceste elemente fele nu se pot determina, urmari gi fncasa. Aceste elemente esentiale sunt: ¢ denumirea vénitului bugetar; ¢ subiectul impunerii sau debitorul; obiectul sau materia impozal @ unitatea de evaluare gi impuni ¢ modul de determinare (asieta); 4 incasarea venitului bugetar; + + . + inlesnirile debitorilor; bugetar. ste dati de natura sa financiar- putind fi: impozit, taxa, contributie, economich gi juridica, prelevare ‘Subjectul impunerii (debitorul, platitorul, contribuabilul) poate fi o persoani fizicd sau juridic’, care, potrivt legli, trebuie si pliteascl anumite sume oXtre buget. De regulé subiectul impunerii este acelagi cu plititorul. Sunt si exceptii de la aceast %regula, cind plititorul poate fi o alta Persoana decat subiectul impunerii (exemplu, unitatea care plateste salariile trebui Tefini si sa vireze la buget impozi Pe salarii pentru salaria sii care sunt adevaratii subi ipunerii). Unitatea de evaluare st% 1a baza determinarii sumelor datorate bugetului, Aceasta unitate poate fi o Cold fixa sau 0 coté Procentuala, Cota fixd se aplicé de regutt asupra unor obiecte (autovehicule, animale) fapte sau acte juridice (obtinerea unei autorizati, vize, act) ~ Cota procentualé poate fi: Proportionaté, atunci cénd juirimea procentului riméne neschimbata indiferent de. mara impozabila (exemplu, impozitul pe profit care este de 38% indiferent de suma globalé a profitulu, impocitul pe dividende procente %& 10%), proportional progresiva atunci cand Procental creste odatdi cu masa impozabils (exemplu: impozitul ), Proportional regresiva, atunci cand procentul seat Pe misuri ce masa impozabili creste (exemplu: taxa de timbers in cazul autentificarilor de acte de vanzare-cumpirare a imobilelor). Unitatea de ir impozabile, in functie de care se eul pentru veniturile in bani, “a exprimatd in centimetri cubi a motoareloz autovehiculelor etc.) Modul de determinare a obj ligafiei fiscale (asieta) ‘eprezintd procedeul prin care se stabileste subiectal impunerii, iectul sau materia impozabila, evaluarca acesteia si mirimea i fiscale, Incasarea venitului bugetar care efectivl a acestuia in bugetul statului, multe metode: consti fn ajungerea Se poate face prin mai 94 : . © metoda plait directe, fost 7 regal aoe ota jectul impunerii si platitorul ur eeagi nal scestia revenindu-i obligata st fac plata p 5 * metoda refiner folosita in diferit de pl publice care ret aa bligatia fiscal ad este data pan a care obliga isealt buie ‘oii epies acestui termen atrage obligatia tret . : il ‘intarziere. ee et rt “plete sf inlesnirite debitorilr jet hai prin lege gi apairi pe contsbuabilt 7 eae tin a amin la dreptur: peace de ai se acorda thesane previome de lege, dea ise resi sumele plait in tits de a alaca actal de impunere atune ind fl consent Nee de a prezenta toate informatie fi daele ce abel pozabile, de a face plata la sk beneficieze de reduceri atunci ipat, si fie scutiti de majoriri de jn anumite circumstante. : Sele ary eauneneas veniturilor bugetare privet —- estora ca venituri ale bugetului; de stat sau acc locale. Veniturile bugetare sunt stabilite fie ca impozite, fie ca it i yeniturile re In functie de regularitatea cu care se incaseazi, v‘ inare. inare sau extraordinai Peer ne Venture ordinare sunt cele care se incas imu fi atit ‘ite termene gi au caracter de continuitate. Ele pot anumi impozite, cét si taxe.Veniturile extraordinare au caracter exceptional, fiind utilizate atunci cénd veniturile ordinare nu sunt suficiente. Sunt Venituri extraordinare imprumuturile si emisiunile ‘monetare, VL2. Impozitele si taxele {n doctrint, impozitul este definit ca 0 obligatie de natura Paneasct eitre bugetul public nerambursabila,stabilité prin lege in sarcina persoanelor fizice gi juridice, care realizeaza veniter & Pe urma bunurilor pe care le dobindesc, Ie posedd ort Ie instrdineazi sau a activititilor pe care le desfisoard, Taxa este suma de bani perceputa in favoarea bugetului Public national fie pentru anumil i le publice, fie pentru circul Saul Consumul anumitor Dupit obiectul care genereaz’ obligatia catre buget, ‘impozitele pot fi ~ pe avere; le pot fi: irecte se percep direct de la contribual ite prin lege. Impozitele indirecte ou vizeaz’ persoana contribuabilutui §1 nU se stabilesc direct in sarcina acestuia. Sunt astfel de impozite, spre exemplu, cele pri i unor bum Impocitele directe pot fi reale sau personale, Ampozitele directe reale au in vedere bunurile, ficdnd abstractie de persoana contribuabi Impozitele directe Personale au in vedere subiectul impunerii, 96 ficlasificate in: eras a consumatie (accize); = taxe de timbre; ~ taxe consulare; rr = Impozitele si taxele, ca venituri bugetare, aga cum i in pri and din necesitatea intretinerii mai aritat, au izvorat in primul rind aaa rincipii modeme, impozitele gi taxele au urmatoarele 7 = Pryde formaro a fondurior generale ale sociatitii ne de stat, unititi administrativ-teritoriale sau wire a unor venituri primare sau derivate i sociale; facerea unot nevoi sociale; i i iale. de reglare a unor fenomene economice sau soci i i pri ile sale fiscale pentru Statul poate interveni prin parghiile : ru simulareainteesului de a invest n anumite domenti sau de a corecta nivelul preturilor gi tarifelor. . VLA, Veniturile bugetare Aga cum am ariitat la nofiunile privind clasificatia ituril fi: venituri curente si venituri bugetard, veniturile bugetare pot fi ete nefiscale care la randul lor sunt alc&tuite astfel: 7Cp © veniturile fiscale: ~ impozitele directe; indirecte; * veniturile nefiscale: 44.1. impozitul pe pront Este unul din princi : Principalele venituri Gxemplu, tn anul 1996, a reprezentat men eee Sore veniturilor bugetare, ental cca. 25% din totalul nr, 12/1991 Avest impozit a fost reglementat de Legea Incepand cu 1 ianuarie 1995 soar la 31 decembrie 1994, Ordonanta Guvernului 0 u nr, 70/1994 modificata prin Ordonanta Guverm 98 Subiectele impunerii sunt: © persoanele juridice romane pentru profitul impozabil realizat din orice sursi, atat in Romania cat si in straindtate; persoanele juridice striine care desfigoara activitati fn juridice romane care nu dau nastere unei persoane juridice, pentru veniturile realizate atat in Rominia cat si in strainatate. in acest caz, platitorul este persoana in sarcina cAreia cade atat calcularea cat retinerea si varsarea impozitului; Q persoanele juridice nonprofit pentru _activitatile economice desftigurate in scopul obtinerii de profit. Sunt exceptate de la obligatia platii impozitului pe profit. din producerea si produselor necesare actCota de imporita - i Poo este i obfin venituri in domeniul Wen a Contribuabs loroc sau din activitatea : impozabil inregistrate din aceste Persoanelor juridi Poche 62%, Juridice straine li se aplic8 o cots aditionals Pentru veniturile real ee impozitare este de 254, Ut in agriculturd, cota de Determi ; din venta e met Preftulut impozabil se face prin sca transforal Guinan prin livrarea de bunuri , bile, prin i turilor de i prin prestiri de ser Proprietate asupra bunurilor le de protocol, reclamit gi , si publ ta previzutd in legea bugetaré anuala: sumele utilizate i ntru i peste li pet ‘constituir flicute rea sau major ia legal a rezervelor si provizioanelons sponsorizatrile peste limita legals, Impozitul pe profit poate fi redus: @ proportional cu ponderea persoanelor handicapate pentru contribuabilul care are peste 250 de salariati gi are ca angajati cel putin 3% handicapati; cu 50% pentru veniturile realizate din export de bunuri si servicii internationale, pentru aceast’ parte din venituri; * cu 50% pentru profitul reinvestit pentru lor, extinderea activitatii, protejarea mediului inconjurator. i pe profit se face trimestrial, pan’ la luni din trimestrul urmator. fn cursul anului pani la termenul de plat impozi declarat, fn cazul in care organele fiscale apreciaza ‘cd stabilirea impozitului pe profit nu a fost corespunziitoare, fac tun nou calcul pe care-1 comunica in scris contribuabilului. Tot organele fiscale sunt cele care stabilese impozitul in cazul in care contribuabilul nu a completat declaratia de impunere. Sarcina de a dovedi c& impozitul stabilit de organul fiscal nu este real, revine contribuabilului. Neplata la termenele st a impozitului atrage calcularea de majorari de intérziere. Constatarea, controlul, urmarirea gi incasarca impozitului pe profit se face de organele fiscale ale di generale ale 1 publice si controlului financiar de stat judetene sau a i Bucuresti. Termenul de prescriere a stal profit este de 5 ani de Ia data la care a ¢7 impos termenul de depunere a declaratiei de impunere. 101