a Mariana GRAMA Stela BOTNARU Alina SAVGA. Daniel MARTIN DREPT PENAL PARTEA GENERALA Volumul IDCZU 343.21.7 De 343.21.7 D82 [Deserierea CIP a Camerei Nationale a Carti Drept penal: Partea [Stela Botnaru, Alina Savga »Tipografia Centrala”) — , — ISBN 978-9975-53-080-4, Vol. 2. ~2016.—336 p. — 1000 ex. ~ ISBN 978-9975-53-612-7, = Chisindu: S. n., 2016 (FE-P, / Mariana Grama, ISBN 978-9975-53-612-7. © Mariana Grama, Stela Botnaru, Alina Savga, Daniel Martin, 2016 ‘opto. CAUZELE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEL Capitolul I CAUZELE CARE iNLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEL Sectiunea 1 CONSIDERATH GENERALE PRIVIND CAUZELE ‘CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEI fapta concreta, savirgiti de o persoana, are caracter penal cind ea prezinta trasaturile esentiale cerute de legea penala pentru existenta unei infractiuni ca atare si intruneste toate semnele pentru a fi incadrata in vreuna dintre dispoziti- le ale infractiun inlaturd caracterul penal al sintetici a faptei ce decurge di Lipsa oricareia dintre aceste trisaturi esenti infractiunit un caracter penal, o fapta concr utul trisdturilor esentiale necesare pentru existenfa unel infractiuni si conditile in care o apt care intruneste aceste trisi- turi constituie o infractiune. ‘Avind in vedere tot el poate, in anumite situa acestora, Cauzele care inlatura caracterul penal al faptet reprezinté anumite stari,si- tuafi, cazuri, imprejuriri a ciror existent’ in timpul sivirgir faptei face ca re- rul stabileste caracterul infractional al faptelor, sau imprejuriri, si inldture caracteral penal al tl penal al faptei sunt explicit previzute al Parjii generale. Aceste cauze sunt: legitima "Bulai C, Monual de drept penal, Partea genggai Bucuresti: ALL, 1997, p.217. *Dongoroz¥. ¢ colab. Explicai teoreméeale CA penal rom, vol. 1 Bucuresti: Bditara cate Romine, ALBEE. 2p “ey , eaeaparare, refinerea infractorului, starea de extremé necesitate, constringerea fizica executarea ordinului sau dispozitiei superiorului. uct fapta este sivirgité sub faturd Hbertatea de decizie e exclude vinovatia, mperiul unei stiri speciale de constringere, cind se siaciune, premise ale vinovatiei ‘Spre deosebire de Codul penal anterior de la 1961, care prevedea incompli si nesistematizat cauzele de acest tip (legitima apérare, extrema necesit alul Cod penal (2003) le-a definit, le-a caracterizat sile-a reglementat. Reunirea acestor cauze: aceeasi denumire se referdatit la teme- jul comun de a lia vinovat In efectul dea inka ‘ura caracterul penal al faptei. In conformitate cu aceasta opinie, reglementarile ‘din Capitolul II, Partea generala a Codului penal reprezint& exhaustiv cauzele in legislatia actual’. lor penale apire: cauze au variat de referindu-se la acel psihicd etc.) cu toate c& niciodata nu 2 existat o conceptie unitar’ si claré att in la nivelul legislate: penale. Confuzia se regiseste si jor state. De pild, Codul penal italian (art. 52), la utilizeazi expresia non e punibile, ceea ce inseamna 0 (art. 20) foloseste expresia estan lucle cu cauzele care exclud ras- , Partea gene- sma aparare, starea de necesitate, constringerea fizicd gi iresponsabilitatea, starea de betie fortuita si eroarea de fapt. In cadrul teoriilor gi le- Cod penal al Roméniei contine in Capitolul IL ,Cauzele justificaive” ispozitii cu privie la legitima apaare (at. 19), starea de necesitate (art 20), exer- citarca unui drept sau indeplinirea unei obligai (art. 21), consimjémintul persoa- a deri ydespre constringerea fizica (art. 24), congtringerea moral (art. 25), excesul cimputabil (art. 26), minoritatea faptuitoralii (art. 2 impiedica realizarea condi infractiune, Aceste cauze trebuie si existe in momentul si dar, pentru ca efectele si opereze, este necesar ca existenta situatilor astfel de cauze si fie oficial constatata de citre organele cor petente. Existenta unei cauze care inlitura caracterul penal al faptet are drept urmare scoaterea persoanei de sub urmérirea penala potr 284 din CPP al RM, Degi prin inliturarea caracterului penal se inlatura implicit si réspunderea penal, cauzele care inlitura caracterul penal al faptei nu trebuie confundate cu cauzele care inlitura rispunderea penala sau consecinfele condamnacit (amnis- tia, impacarea etc.) sau cu situatile de liberare de réspundere si pedeapsé penala. fn aceste din urma cazuri existd infractiune, fapta sivirsité are caracter penal, insi réspunderea si pedeapsa este inlaturata sau inlocuita cu o alté forma de rais- pundere in conditile leg Sectiuneaa2-a LEGITIMA APARARE § 1. Nofiune si caracterizare alcare a drepturilor in. ( CP al RM, ,nu constituie infractiune fapta, pre- veut de legea pens stare de legitima apara Este in stare de legitim’ aparare persoana care sivirseste fapta pentra a respinge un atac direct, imediat, material si real, indreptat impotriva sa, a altei persoane sau impotriva unui interes public gi care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public” (alin. (2) art. 36 din CP al RM).[DREPTUL PENAL, PARTEA GENERALA ~Este In legitima aparare gi persoana care sivirgeste fapta, prevazuta la alin, (2), pentru a impiedica patrunderea insotité de violentd periculoasa pentru viala sau sindtatea persoanei ori de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violent: de a comite Tegea penal nor situa deosebite ce impun celui care ac- ynea7a un anumit comportarment iesit din comun. Fapta comisé in stare de imé aparare nu a fost niciodata pedepsiti. Romani spuneau cé este ingiduit a respinge forta prin fortd, si acest drept il are omal de la natura. ,Atunci cind ‘viaga noastra e primejdui Cicero - orice chip ce ne ingaduie scaparea este bun si cins Pravila lui Caragea prevedea: ,Cine va omorl aparindu-ti viaja de primejdie nevinovat este..”. L fel si Pravila ui Vasile Lupu: ,Cela ce ucide pre omul cela ce vine asupra luf si-l ucida nu se va certa niciodata, iard de va merge nestine s& va ucide pre dinsul, atunci si nu se ca $8 daicd cA sa ucis singur’! conceptul a evoluat. In doctrina gisim numeroase in- cerciri de identificare a fundamentului acestei categorii juridice. In functie de opiniile exprimate 5-au conturat doua tipuri de teorii asupra fundamentului le- imei apairari: teorii subiective si teorii obiective, Potrivit teoriilor subiective (teoria instinctului de conservare gi teoria con- stringerii morale), legitima aparare se fundamentea7a pe invincibilitatea instinc- tului omenese de apirare in fata unui atac care fi pune in primejdie viata sau in- tegritatea corporala. Acestea au fost criticate de sustinatorii opiniilor dupa care legitima aparare ar fi un drept, mentionindu-se si faptul cd ele ignor’ caracterul stal agresiunii? in cadrul teorillor obiective (teoria negat sus coriaretributiei riu- Jui prin rau, teoria coliziunti de drepturi si obligati, teoria apardvii publice sub- resping ideea constringerii psihice si sustin cA legitima apirare ar fi un dept conferit de lege celui aflat in fata unui atac. Deci, in prezenta unui drept nu se poate vorbi de vinovatie si de rispunderea penalé a fiptuitorului? J CAUZELE CAREINLATURA CARACTERUL PENAL Al EAPTEL ‘Teoriile expuse, degi interesante, nu pun in lumina esenta realé a legit idei care nu pot fi acceptate. Fundamentul real al Persoana aflaté in fala unei agresiuni, care prezinta pentru ea, pentru altul sau pentru un interes public, un pericol gra iminent, este constrinsi si reactioneze in scopul apararii valorilor sociale ame- sil caracterului penal ‘ima apirare il au in mod egal toate persoanele, indiferent de pregitirea lor profesionala sau speciali, precum gi de situatia de serviciu. In acest az fac exceptie de la regula generala persoanele in ale caror atributii de serviciu intra apararea drepturilor persoanei, a intereselor publice (de Neindeplinirea acestor obligatii poate avea drept urmare af disciplinare sau a pedepselor penale, de pild’ pentru neglijenfa in serviciu (art 329 din CP al RM). Legea RM nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la politistului, in vigoare din 05.03.2013, stabileste expres in continutul 18 atributille Pe a Pentra majoritatea cetit ima apirare reprezinta un drept subiectiv. Acest drept apartine persoanei indiferent de prezenta sau ab- senfa posibilitatit de a evita atacul prejudiciabil (posibilitatea de a fugi sau de a chema in ajutor alte persoane). Tocmai din aceasti cauzi, legit a este considerata, pe bund dreptate, o fapti activa, ofensiva. Nimeni nu este in rept si reprogeze celui ce s-a aparat faptul provocarii de daune fizice atunci ind acesta si-a aparet drepturile prin fuga de la locul incidentului, prin crearea unor obstacole in fafa atacantului ete. Caracterul acti, ofensiv al legitimei apa- ‘ri este indicat gin unele legi, ale ciror dispozitii permit aplicarea arm: contracararea unui atac prejudiciabil (Legea RM nr. 130 din 08.06.2012 ps regimul armelor si al munifillor cu destinatie civilé (publicaté la 26.10.2012 in Monitorul Oficial nr, 222-227, art. 721, in vigoare din 26.10.2013) art. 16, Limi- tele de apticare a armei). Legitima aparare reprezinta o metoda eficienta de Iupta cu criminalitatea. Ea constituie, de asemenea, o metoda de prevenire ¢ actiunilor prejudiciabile, in- trucit pericolul de. fi omorit sau vatimat corporal nemi i “ Pascu I. a, Nou! Cod penal comentt,Partea general, edita a Ta, revizuta i adéugita Bucuresti: Universal uridie, 2014, p. 147DDREPTUL PENAL. PARTEA GENERALA de cele mai dese ori intimideaz mai mult fiptuitorul decit posiblitatea aplicarii ulterioare a unei pedepse.! § 2. Condifii privitoare la atac si apirare Legitima apirare se caracterizeazA prin existenfa unui atac, a unei agresiuni care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, ori interesul pub si care impun cu necesitate actiuni de aparare pentru ocrotirea valorilor vedere penal apirarea si atacul Atacul, sau agresiunea, este o comportare violenté a persoanei, 0 ofensiva ce se materializeaza, de regula, intr-o actiune indreptata impotriva va- lorilor sociale ocrotite de legea penala Din aceasti definiie rezultic&fapta trebuie si aparting neaparat omului, de aceea atacul venit din partea unui anim: siune declangata voit de stpinul acestuia (ca in cazul asmutirii unui cline), nu va justifica 0 reactie in conditiile legitimei aparari, ci in limitele starii de extrema tc (despre care vom vorbi ulterior). poate constitui un atac care ar crea o stare excluderii in acest caz constituindu-1 nu legitima aparare, ci starea de extrema necesitate. Alti autori (a céror opinie o impsirtisim) considera drept situatie exceptio- nala apérarea impotriva atacului survenit din partea unei persoane iresponsabile virsta réspunderii penale, Daca cel * Supazonsicnos B. B, Yeonosnoe npaco Poccutexot Bedepauu. Ofsyaa vac Ms, I-oe. Mocxsa: FOpster, 1999, c.286 Bulai C. op. cit, p236; Giurgiu N. Legea penal sinfractiunea, las: Gama, p. 375 * Yuebiausyzoxaowazo npaoa. [lox pen. Berpona HH jLaiykona 10.1, O6wax wan, Mo- Pascu L$. .,0p. cit, pag. 154[DREPTUL PENAL, PABTEA GENERALA Secfiunea a 3-a RETINEREA INFRACTORULU! § 1. Notiune si caracterizare Institutia retinerii infractorului pentru prima data este reglementata in ac- tualul Cod penal al RM. Anterior, asemenca situatii erau examinate in cadrul legitimei aparari sau a starii de extrema necesitate, Potrivt art. 37 din CP al RM, ‘nu constituie infractiune fapta, prevazuté de legea penala, sivirsité in scopul i persoanei care a comis oinfractiune ial predarii ei organelor de drept” rea persoanelor care 1a cu criminalitatea; desi alti autoritate public& in scopul realizar sarcinilor jusitiei, precum si pentra prevenirea comiterii unor noi infractiuni de citre fiptuitor. Dreptul de a refine persoana bnuitd de savirsirea infract potrivit art. 168 CPP al RM, taturor cetifenilor, ins& pentru anumite persoane de serviciu, Intrucit in procesul si semnele, caracteristicile institutiei re- a legalitatea si temeinicia retinerit: 1) Prima conditie ce se atribuie la acest grup const in faptul ci temei pen- tru retinere serveste savirsirea de cttre persoand a infrac previzute de legea penalé. Este absolut legitim retinerea persoane! in privinta ‘careia a fost pronunfaté deja o senting de condamnare si care se eschiveaz de Ja executarea ei, ascunzindu-se. Prezinta insé dificultati situatia, cind persoana ncearc si se ascunda imediat dupa comiterea infra In acest context este important sa deosebim refinerea penala, pe de 0 parte, de retinerea procesual sii procesual penale, aceasta reprezinté. 0 felde daune. Astfel, 6 perioada scurté de timp, dar nu mai mult de 72 ore, tc prinleg”. Dep ea efit asemenca ref 166 din CPP al {in termen de Sine in exclusivit care este obli la 3 ore de la momentul priv proces-verbal de retinere, in care trebuie se indice temeiurle, mi eri, starea fizicd a persoanel retinute, plingerile refe- le, in ce este imbracata (descrierea tinutei vestimenta- anul, luna, ziua si ora re ritoare la starea sin 18 siv pe cont proprin, fapta si corporale a persoanei refin mirii procesului-verbal. Rejinerea penal presupune ca persoana re{inuti cu certitudine este vinova- 18 de comiterea unei fapte prevazute de legea penelé, cu toate c8 i ‘© asemenea certitudine, in constiinga cetafenilor simpli, ca eze rejinerea, reprezinta doar probabi tetea unor erori de drept sau de fapt. sii se bazeze pe fapte concludente, temeinice. Astle, p de persoana respectivi, ,precum si data, ora intoc- refine de la admi- -menea certitudine tunii sunt descoperite urmele Kisate de citre aceasta persoana. Unii autori sunt de piirerea, ci este legal si temeinic& rejinerea persoanei care a penala a persoanelor care at: sivirsit i ‘un grad prejudiciabil redus, Actualmente, in conformitate cu dispozitiile legale, este legitima retinerea persoanei care a sivirgit orice fapta prevazut de legea penala. Legiuitorul nu a admis nici o exceptie la acest subiect, cu toate c@ art. 16 din CP al RM confine clasificarea infractiunilor pe categorii in functie de caracterul si gradul pre} ciabil pe care il prezint’. Conditia principala, in acest sens, con: Amintim ci retinerea procesual penala poate fi de organul de ur- mirire penala fafa de persoana binuité rezonabil de sivirsirea une infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoare pe un termen mai mare de un an (alin, (1) art. 166 din CPP al RM), 2) A doua conditie ce deter a si temeinicia retinerii se refera la comportamentul persoanei, care se in incercarea de a se ascunde sau a fugi cu scopul dea se eschiva de raspundere. Aceast ie se referd sila cazu- rile evadirii din locurile de detinere sau de sub arest. " Yeonootoe npavo. O6was vac, Hox pex. Sapasonscnona BM, Mocks: IOpsaesccxan nureparypa, 1994, £238, 19‘DREPTUL PENAL, PARTEA GENERALA B) Con nerea: 1) Una dintze conde care fac parte din acest grup se refer la faptul cf poate fi refinuld numa persoana care a comis 0 infracfiume, Dacd persoana tra sivirgit o fapti previzuti de legea penal, atunci fata de ea nu pot fi aplica~ te mavurt de aducere fortata in fata organelor competente, Mai mult decitatit, dack persoana, in genere, nu a comis vreo infractiune, a in scopul retineri ei acord dreptu! ,retinutalui” Ta aplicarealegitime! apa contra unui atac ilegel. Eroarea ad: jinerii persoanei exclude dreptul la retinerea acestea, iar aplicare fe ea nu confine sernele vetieeit in sens juridico-penal. In asemenea situa este present’ aya-numita refinere fictiva, aparenta care se caracterizea prin pericol social (este prejudt- ciabils) si care, in prezenta Vinoviiei atrage rispunderea penala. procesul rejinerii infractorului, da- inute. Ea poate avea caracter fizic le ce caracterizeaza actiunile persoanel care efectueazi reti- trimonial (deteriorarea sou de daune in procesul efectua procesul retinerii trebuie si fie proportional - respunda caracterului si gradu irsite de infractor, personalittitacestuia, precum si circumstantelor in care s-a realizat Daca pornim de la fapt o fapta cauzatoare de un anumit prejudic 1e se aduce o dauna infrac~ torului, atunci retinerea va fi proportionala in cazul in care dauna cauzatd infrac- torului nu a depasit vadit prejudiciul pe care el insusi la provocat. fe sau conturat mai multe opi Ali susfin c& nu este nece treprinse in scopul retineri infractorului la conditile (ca dauna cauzaté si fie mai micd in raport cu dauna dauna pe care a cauzat-o personal infractorul siviegind infractiunes.’ in ce ne priveste, sustinem cea de-e doua concept timari grave integritatit corporale sau s morfii persoanei, va fi le mate de cltre infractor a infractiunii grave, deosebit de grave sau excey de grave, sau atunci, cind acesta a opus rezistenta cu aplicarea armei. In acest context, trebuie si se acorde important faptului, cA persoana, care efectueazi rejinerea, nu are {intotdeauna posibilitatea de a alege mastira de retinere, care si fie proportional abil al infractiunii comise. Asadar, urmeazii a fi considerata legal ret procesul cireia acestuia ia fost cauzati o dauni mai micé, egal sau putin mai mare comparativ cu dauna pe cu o specificare: cauzarea unei vi- ti, iar in cazuri excepjionale - a necorespunderea va tii, cauzarea de daune care nu corespund va pla, infractorul putea fi imobilizat prin legare dar a fost imp si nu fuga. Imprejurasile, in care este efectuat& retinerea, sunt influenate de ‘mai mulfi factori, cum ar fi: numarul retinufilor, comportarea lor, gradul de reaistenté opusé, timpul refinerii, prezenta armei etc. Codul penal al Republi- ii Moldova nu contine vreo fe prin care ar reglementa depasirea ma- surilor refinecii, spre deoscbire de Codul penal al Federafiei Ruse care, in alin. (2) art. 38, prevede aceasta situatie si in conformitate cu care depasirea masuri lor necesare pentru retinerea persoanei care a comis o infractiune atrage dupa sine rspunderea penal numai in cazul provocirii intentionate a prejudiciu- ui, Cauzarea din imprudenfa a.unei daune grave sau mai putin grave sndta sat nu este pasibila de rispundere si pedeapst penala. in acest sens, prin depasires misurilor fractorului se infelege necorespunderea vadité a acestora caracterului si gradulul prejudi ciabil al infractiunii savirsite de retinut, atunci cind acestuia, fré necesitate, a fost cauzati o daund excesivi, neconforma circumstantelor in care a fost re- or refinertinfrac: CP al RM, este urmare a sin tunel fapte previzute de legea penala, adica prejudiciabils. In cazul depasi i itelor retinerii, dauna cauzati In procestl * Kowneronaputs © YK PO, O6m Mocks: Muxpa, M-Hopva, 1996, 108. syacrn, Hox pes, Ckyparona 10.1, JeSenena BM.DREPTUL PENAL. PARTEA GENERALA efectusrii acesteia trebuie si se afle intr-o vaditi necorespundere cu caracterul . Totusi infractiunea, persoanei care a sivirsit o infractiune se exprima prin necorespunderea vadit excesiva a daunei pricinuite de infractor cu dauna cauzata acestuia, Pentru exis ten{a depisiriilimitelor retinerii este absolut necesar si urmatorul fapt: cauzarea fi fost provocata de o necesitate anume aparuta la a fara cauzarea unei daune esentiale, considerabile, provocarea acesteia este inad- Este necesar si remarcim aici $i urmatoral fapt: cauzarea unei daune in toate cazurile este sia cizut, nu mai este necesard aplicarea violenjei asupra acesteia in procesul refiner. fractorului fractorului, este necesar si atragem at supra faptului cd, potrivitalin, (1) art. 14 din CP al RM, infractiunea reprezint fapta prejudiciabila, prevazuta de legea penala, sivirsita cu vinovatie si pas de pedeapsa penala In conformitate cu art. 21 din Constitutia RM si alin, (1) art. 8 din CPP al RM, orice persoané acuzati de sivirsirea une infractiun este prezumata nevino. § 2. Conditiile retine ) art. 25 din CPP al RM, ,nimeni nu poate fi declarat Vinovat baza irea unei infractiuni, precum si supus unei pedepse penale, de 1ei hotatiri definitive a instangei de judecata, adoptata in conditille prezent art. 37 din CP al RM, ‘momentul pronur inovate de sivirgirea un vedem ca persoana poate fi retinuta penal tinfei, adica pind in momentul declarat si se poate observa 0 contadi ‘nu exist convingerea c& persoana vvinovata de comiterea acelei infractiuni. Mai mult decit atit, de cele mai dese procesul refinerit insotite de cauzarea unei anumite daune, nu exist /AUZELE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEL Ceol certa convingere ci cel care a comis fapta nu este persoana iresponsabila sau minora, La fel, nu exista convingerea dac’ fapta sévirsita de persoand contine sau nu semnele unei componente a infrac laa Codului penal. Acest lucru nu prezinta dificultiti pentru colaboratorii orga- nelor de polite gi ali lucratori ai organelor de drept ile cArora face parte si lupta cu criminalitatea, acestia cunoscind, de altfel, prevederile legis- ei penale. Problema in cauza insi este dificil pentru cetatenii simpli, care rnu au studii juridice. Suntem de acord ca fiecare cetijean trebuie si cunoasca 1a viata si shnitatea persoanei, I proprietate, la securitatea 4, sunt pasibile de raspundere si pedeapsa penal’. Dar cum rimine cu toate celelalte fapte prevazute de legea penal drept infrac- {iuni? Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul ca retinerea penal a persoanei ce a comis o fapta care, desi formal, confine semnele unei fapte prevazute de i zu prezinti gradul prejudiciabi ‘sunt cauzate prejudicifizie sau patrimoniale, Drept temei pentru realizarea aces- tora serveste comiterea unor fapte ilegale de citre cetiteni. Coincide in esenta si ccaracteristica proportionalitatiidintre fapte gi sermnele depasir sus-menfionate exista deos Ja care ne vom referi in continuare. Legitima aparare are un singur temei, care consti in sivirsirea de cdtre persoana (atacant) a nei fapte prejudiciabile. aa dreptului penal, are la baz doua temeiuri: sivirsirea unei infractiuni, precum $i incercarea persoanei de a “ugi, astfel eschivindt-se de la rispundere si pedeapst penala. Legitima aparare este admisi impotriva faptelor prejudiciabi faptele lor nu congin semnele componentei infractiuni ‘Deeptul la legitims aparare apare in procesul siviry vei, pe cind retinerea, de regulé, are loc dupa consumarea infractiuni in procesul legitimei aparari, avind in vedere caracterul si pericol atacului, infracto- ali cu dauna provocata de infractor, cauzarea mortil in procesul retinerii find 0 masurd exceptional’ 2B‘OREPTUL PENAL PARTEA GENERALA (de exemplu, in situatia refineriinfractorilor deosebit de periculosi si care opun reristenfé armati). jte in legitima aparare consta in protejarea valorilor si intereselor publice ardtate in art. 36 din CP al RM, de atentate infractionale, reprimarea acestora, in cazul retineriiinfractorului, scopul acesteia, conform art. 37 din CP al RM gi art. 168 din CPP al RM, este predarea lui organelor de drept i sarcinilorjusttiei sia prevenirii comiterii unor not infracti atunci cind cel ce se apara a avut gi jului (de pild’, chemarea in ajutor, ‘Apirarea este recunoscutd le alte posibilitati de a evita cauzarea pre} fuga etc). Cauzarea prejudiciului persoanei care a sivigit o infractiune se admite nu- main cazul cind, tinind seama de toate circumstantele cauzei, retinerea prin alte metode este imposibili se poate cauza 0 daund mai mici, gala sau mai mare; in procesul refinerit infractorului (dupé regula generalé) se poate cauza o daund minim’ sau corespunzatoare cu paguba pro- Sectiunea a 4-2 ‘STAREA DE EXTREMA NECESITATE § 1. Nofiune si caracterizare Potrivit alin. (1) art. 38 din CP al RM, nu constituie infractiune fapta preva- uta de legea penal, sivirgita in stare de extrema necesitate. “Este in stare de extrema necesitate — se arati in alin. (2) art. 38 din CP al RM _ persoana care sivirgeste fapta pentru a salva via, integritatea corporalé sau sdndtatea sa, 2 altei persoane ori un interes public de la un pericol iminent ‘care nu poate fi inlaturat altfel.” In conformitate cu prevederile alin. stare de extrem’ neces seama c4 provoacé urmiti daci pericolul nu era inlaturat’ In antichitate se spunea ca necesitas non habet legem acolo unde domina sta rea de extrem necesitate nu mai exist loc pentra lege, faptele nu se pedepsesc. Pravila lui Vasile Lupu (ca de altel sicea a i Basarab gi Condica crt art, 38 din CP al RM, ,.nu este in mai grave decit cele care s-ar fi putut produce ‘Captolull.CAUZELE CARE INL ATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEL Legislatile penale moderne admit starea de extrema necesitate ca pe o cauz le legate de inlaturarea unui pericol pot fi indeplinite de absol aici find vorba, de fapt, de un drept si nu de 0 © categorie de persoane (medicii, politisti lesi pericolului constituie o obligatie de serviciu. Fapta sivirsité tn stare de extrerni necesitate nu reprezinta o infractiune, deoarece nu este sivirsitii cu vinovatic, persoana actionind din necesitate si nu in vederea comiterii unei fapte prevazute de legea penala Sub aspect procesual, constatarea starii de extrema necesitate are drept con- secinga scoaterea persoanei de sub urmérirea penala (pct. 3) alin. (2) art. 284 din CPP al RM). Ca silegitima aparare, starea de extrema necesitate este reglementati si de Codul contraventional al RM in art. 22 care stabileste: “Este in stare de extre- ‘ma necesitate persoana care sivirgeste actiuni pentru a salva viata, integritatea corporald ori sin&tatea sa, precum si viafa, integritatea corporalé ori sandtatea unei alte persoane, un bun pretios al siu ori al unet alte persoane, sau interesele publice de la un pericol grav iminent, care nu poate f inlaturat altfel” fa a demonstrat, c& omul si bunurile sale pot fi expuse nu numai perico iunile deliberate ale unor indivizi, dar si unor pericole 1 lucratoare, comportamentul agresiv al animalelor care pot fi inlaturate numai prin sivirsirea unor fapte prevézute de Jegea penala. Prin urmare, starea de extrem necesitate se prezinté ca o ciocnire de interese ocrotite de legea penala si apare in cazul in care legivitorul admite sacrificarea valorii mai putin importante in favoarea celei mai importante.' De in conditile starii de extrema necesitate fata de celdlalt bolnay), *Thnowrxonckutt A. A. Kye cosemicxozo yzonosnozo npasa. Tou. 2. Mocksa, 1970, c. 380 2sDDAEPTUL PENAL PABTEA GENERALA In cazul stirii de extrema necesitate suntem in prezenfa situa pericolt! amenintd o valoare sau un interes public aparat de lege si penta inli- turarea acestuia se cauzeaza un prejudiciu unet alte valor, care la fl este apiraté Ge lege. Daca in asemenea conditii persoana provoaca o dauna mai mica in ra- port cu urmarea, care s-ar fi putut produce, suntem in prezenta stiri de extrema ile stirii de extrema necesitate Ca si in cazul legitimei aparari, conditiile in care o fapta prevazuta de legea penald va fi considerata ca fiind savirgita in stare de extrema necesitate sunt ex- pres prevzute de legea penal in art, 38. Intrucit prin sivirgirea faptei de salvare a valorilor apirate de lege sunt provocate daune altor valori protejate de aceasta, a fost necesari determinarea lor, in care starea de extrema necesitate va fi considerata legitima, drept cauza care inlatura caracterul penal al fapt Starea de extrema necesitate implica turk: - pericolul - salvarea de pericol Reiegind din aceasta, unele conditii prevazute de lege pentra existent stiri de extrema necesitate se refer la pericol, atele - la fapta sivirsitd pentru salvarea de la pericol 1) Pericolul. Starea de extrema necesitate presupune ivirea pericolului care determina actul de salvaze. Prin pericol se intelege o primejdie peniru valorile prevazute si apdrate de lege.' Am remarcat deja, ci in cazul starii de extrema ne- cesitate pericolul este generat, in principiu, de un eveniment obiectiv accidental ‘cum ar fio fapti naturala (de exemplu, un incendiu provocat de fl til, un cutremur, inzdpezir), sau se poate datora unei energii umane (de pild, 0 Comportare imprudenti care provoaca un incendiu), sau unor situati provenind fel ca si legitima apirare) doua la- Pentru a justifica o intervent colul, oricare ar fi sursa sa, trebt iminent; b) si ameninte valorile indicate RMS c) 88 fie inevitabi 4) pericolul sa fie iminent este prima conditie pe care trebuie s-o reprezinte seamna cé pericolul ameninta cu producerea sa, se afld pe luarea unor masuri de prein iv in alin, (2) art. 38 din CP al timpinare a aces specificindu-s * Zolyneak My Michinici M,op. it p. 272 26 Copitolull. CAUZELE CARE IMLATURA CARACTERUL PENAL. AL EAPTED pericolul a incetat a fi iminent si a devenit actual, adica s-a declansat”." In acest ultim caz fnsi este absolut necesara existenta conditiei, ca per deja si nu fi adus 0 dauna valorilor oc: vvare nu ar mai fi necesar. Deci, un per aplicarea constringerii fizice si nu reali Conditia privitoare la ta pericolului trebuie si fie cercetata si stal raport cu momentul in care a fost savirsita fapta de salvare; b) pericolul sa ameninte valorile indicate lis CP al RM. Valorile sociale care pot forma obiectul a starii de extrema necesitate tegritatea corpora- Din enumerarea caracterul grav al perico- 1s sau sinatatea unei persoa acestor valori importante amenintate In cazul star de extrema nec faptul 18 de vatimarea unui interes just al unei terte persoane. De aceea, pentru ca si fie legitima vatamarea unui astfel de interes just al altuia, este necesar ca pericol si poata avea consecinte iremedt numai atunci cind este vorba de viata omului, de sinatatea si integritatea corpo: rali a acestuia, care reprezinta, de fapt, valori ireparabile (cu unele exceptti ce fin de sanatatea persoanei), celelalte valori personale ocrotite de institutia legitimei aparari ~ drepturile persoanei - sunt reparabile si, ca atare, pentra inlaturarea pericolului care le amenin: icati lezarea unei alte persoane. Cu tl social al acesteia. Este regretabil faptal ca legis- ja penala a farii noastre nu atribuie la categoria valorilor enumerate si bunul important al persoanei, prevazut de altfl expres in Codul penal al Rom: ‘Ruse. Dupa cum s-a aratat in substanfa, destinatia valoarea artstia, stiinffic’,istoricd etc. sau chiar afectiva legitimeaza omeneste i juridic efectuarea actiunii de salvare. Agadar, nu orice bun poate fi salvat in condifille stiri de extrem’ necesitate,o atare stare existind, * Dobrinoiu V,, 1999, p. 201. * Tider, p. 301, * Dongoroz V. scold op. it, wo. I, p. 327. oreanu Gh. ¢. Drept penal. Patea general. Bucuresti: Europa Nova, aOREPTUL PENAL PARTEA GENERALA potrivit Codului penal roman, numai atunci cind se intervine pentra salvarea fini bun important (cazul in care pompieriidistrug o parte a unei cldiri pentru a evita declangarea ulterioard a incendiuli din cauza unui vint puternic; atunct ind persoana pitrunde prin efracti in apartament vecinului siu pentru a opri ‘oscurgere de apd care pune in pericol bunuri importante et far Constitufia RM prevede, in alin. (2) art, 29, c& domi prevenirea raspindiri unei epidemii Obiect al actului de salvare poate fi interesul public, avind acelasi sens ca sgitimei aparari sia cArui salvare constituie o indatorire pentru orice ersoands Pee) pericolul st fie inevitabl, Aceasti conditie presupune c& pericolul mu poate fi inlaturat decit prin savirsirea uneifapte previzute de legea penalé, adic prin sacrificarea altel valor protejate de lege. Daca se constati ci pericolul putea fievitat prin fuga, ascundere sau in at mod, acesta nu se va considera inevitabil. ice actiune de salvare poate fi raportat a institutia starii de extrema fe, ci doar aceea, care se realizeazt prin fapte previzute de legea penal’. Din acest punct de vedere, acjiunea de salvare poate interveni in forme foarte variate, ca omorul, vitimarea gravé a persoanei, incilcarea regulilor securititi ‘irculatieirutiere, sustragerea unui autoturism etc. Aprecierea daci pericolul nu sutea fi inlaturat gi prin alte mijloace, este o problema, de fapt, iva reprezenta intotdeauna renultatul unei examinari complexe a tuturor imprejurdrilor cauzei In acest context, trebuie si se aiba in vedere si cerinta ca individul care a actio- nat personal si fi considerat c& pericolul nu putea chiar dact in realitate existau gi alte posibiitati de inlaturare a acest thu le-a prevazut, De asemenea, prezinta importanga si faptul c8 posit inliturarea pericolului ~ chiar si aparut in aceleasi imprejurari ~ pot fi percepute diferit de o persoand sau alta, in functie de starea psthicd a celui aflat in fafa unut pericol 2) Salvarea de peric ‘A dows tur’ a stiri de extrema necesitate 0 con- stituie actul de salvare a valorilor indicate in ai fin CP al RM, care, la rindul siu, trebuie sa indep| si se realizeze prin -a unei fapte previzute de legea penal: b) si fi constituit singurul liturare a pericolului sisi fi fost necesara pentru i ys ‘cauzat urmiri vadit mai grave decit cele ce s-ar fi produs in cazul n pericolului. «a) sé se realizeze prin sdivirsirea nei fapte prevaicute de legea penal. Este prima conditie ce se refera la actul de salvare si inseamna cA, pentru a se pune 28 problema inléturarii caracterului penal necesitate, este absolut necesar ca acea fapta si fie previizuté de legea penala. Ce si tm cazul legitimet aparii, nu are importanta calificarea juridic’ a faptel, pre- cum si imprejurarea daca fapta a fost sivirsiti de persoana expusé pericolului sat: de o alta persoani care a intervenit in ajutorul cele afl b) sa fi constituit singurul mijloc de tnlaturare a pericolului si sa fi fost reaulta expres din continual tate s& inlature pericolul si prin alte mifloace, fir a sivirgi o faptd prevazuta de legea penalé, acesta era obligat sé aplice celelalte metode existente, cu conditia c& dat seama de aceasta. La aprecierea pos lor de inlaturare a pericoluh {apt side persoana celui care desfigoara actiunea de salvare.’ ‘Actiunea de salvare este consideraté necesara cind se efectueaza intre mo- mentul in care pericolul a deveni ent si pt ©) sa nu fi cauzat urmari vadit mai grave decit cele ce s-ar fi produs in art, 38 din CP al RM (prevederi similare regasim al Federatiei Ruse), legea a impus 0 anumi © anumita proportie intre prejudiciul cauzat si cel evitat. Dack faptuitorul si-a dat seama, c& prin fapta sa provoaci urmari vidit mai grave decit cele care s-ar fi putut produce in caz cA pericolul nu era inlaturat, el nu va mai actiona sub imperiul starii de extrema necesitate, urmind si réspunda penal potrivit legii. Daca prin fapta s-au cauzat urmari mai grave, iar faptuitorul nu gi-a dat seama in momentl savirsiritfaptei c& dauna va fi mai mare, fapta urmeaza a fi considerata comisa in stare de extrema necesitate, Vedem c& persoana care 4 pentru salvarea valorilor sociale de la pericolul iminent trebuie si tii pericolului, a urmarilor acestuia, cit si ale ur- alin. (2) art. 39 din CP limita actiunii de salvare, a fixat micilor faptei de salvare” Cu toate cf silegitima aparare, si starea de extrem’ necesitate sunt institut ale dreptului penal care inlatura caracterul penal al faptei, pe lingé toate asema- care le caracterizeazd, acestea se mai deosebesc esential si intre ele, exist mei aparari sunt faptele prejudiciabile ale persoanelor fizice. (C. Mitrache Cx, op. > Dima’T. Drept penal. Partea general, cus. Vol. 1. Bucuresti: Lumina Lex, 2001, p. 282 29mecanismelor etc. loar persoanei care de cele mai dese fori, acesta este cauzat unei persoane terte ale cArei actiuni, de fapt, nu au generat jel date. ‘Apirarea va fi considerati legi ric, egald sau mai mare in raport cu jana cauzata trebuie sé fie mai mica si doar in unele cazuri exceptionale gala in raport cu cea evitat Legitima apairare se admite si atunci cind cel ce se apira a avut si alte po- sibilitati pentro apararea valorilor prevazute la alin, (2) art. 36 din CP al RM, dara recurs la cauarea unui oarecare pre 4 atunci, cind dauna cauzati este mai Iimitele ei, spre deosebire de r necesitate conform alin. (1) a judiciul cauzat de o persoan deca. az de extrem necesitate urmeazi a fi reparat Sectiuneaa S-a CONSTRINGEREA FIZICA SAU PSIHICA § 1. Constringerea fizics Una dintre cauzele care inlatura caracterul penal al faptei este constringerea fizica. Aceasta cauza este consacrat art. 39 din CP al RM, care pre- vveder nu constituie infractiune fapta, previzutd de legea penal, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege ca rezultat al constringerii fizice sau psihice, daca in urma acestei constringeri persoana nu putea si-sidirjeze actiunile”. {In baza acestei prevederi legale, constringerea fizicd, denumita gi forfa ma- Jord, se poate defini ca find presiunea pe care o fortd (o energie activa), ereia nu caceastit energie este scoasa de sub strinse, devenind, sub aspect material, cauza unei 30 adopta conduita car (0 fapta comisa Fapta nefiind infractiune, pe cale de consecinta, nu atrage raspunderea penal In principiu, este inlaturata si raspunderea civild. fn practica judiciard, cele mai multe fapte previzute de legea penalA sivir- iva definuti nu poate im- piedica evadarea altui de In ecest sens nu este exclusi acfiunea ca manifestare a faptei atunci cind fap- tuitorul este un simplu instrument la comanda unei energli strdine (de pilda, o per- soanai conduce in mod forjat mina altel persoane,silind-o i falsifice un act oficial). Sub imperiul constringerii fizice se pot sivirsi, mai ales, fapte de omor, va~ tamare, distrugere, de incaleare a regulilor securitatit circulatiei rutiere. In cele ‘mai multe cazuri, faptele se realizeaz’ prin Impiedicarea faptuitorului de a-si indeplini anumite obligatiilegale. legislatia penala a Republicii Moldova constringerea fizic, in calitate de cauzi care inlatura caracterul penal al faptei, este reglementata pentru prima data de Codul penal din 2003. Codul penal al Repablicii Moldova din 1961 nu prevedea nici constringerea fizica, nici constringerea psihicd drept cauze de in- Jiturare a caracterului penal al fapte 1) art. 37 din acest Cod se prevedea, ca circumstanta atenuant, imprejurarea c4 infractiunea a fost sivir- sité sub influenta unei ameni 1u constringeri, adica atunci cind acestea nu sunt de natura si excluda vinov: Actualmente, legislatile penale ale diferitelor state cuprind dispozitii cu privire la formele constringerii examinate in acest capitol (Romania ~ art. 24; Federatia Rusa ~ art. 40; Ungaria ~ § 19). » Paseu I, Uallw A. S. Drepl penal. Perla general, Bucuresti: Hamangiw, 20, p. 282.[DREPTUL PENAL. PARTEA GENERALA Cauzarea unci daune In conditiile constringerii fizice are multe puncte de tangent cu celelalte cauze care inlatura caracterul penal al faptei, in primul rind cc starea de extrema necesitate. in ambele situati este prezenta o circumstanta exceptional sub imperial cdreia persoana este silt si actioneze. ‘Autonoma acestei institutii, prevzutd in disporitiile art. 39 din CP al RM, reiese din condifile acesteia, care urmeaza a fi indeplinite pentru existenta ei: 1) sii existe o constringere fizici asupra persoanei care comite fapta prevazuti de legea penalas 2) persoana constrinsi si nu fi avut posibilitatea de a rezista faptet 3) si se sivirseasca o fapta previzuta de legea penali. 1) Sa existe o constringere fizicd asupra persoanei care comite fapta pre- vdzutd de legea penald. Aceasti conditie impune interventia unel energii straine care actioneazA direct asupra celui constrins, si anume asupra fizicului persoanei sinua voinel acesteia. Energia trebuie sé actioneze in momentul sivirsirii faptei. Energia fizica strdina care-I impiedicé pe cel constrins si-si diijeze in mod liber vointa poate consta fn energia unei persoane (de exemplu, 0 persoani forteaza pe o altd per- soana si semneze un act fals sau functionarul ce asigura circulatia pe caile ferate 1 producindu-se accidente soldate cu vietime omenes De asemenea, situatia data poate consta si intr-umn fenomen natural (de exes inzapezire, o avalangé, un vint puternic) sau intr-un proces fiziologie care im- piedica persoana constrinsé si actioneze conform obligatillor sale (de pild, un atac de cord). De altfel, pentru inlaturarea caracterului penal al faptei, nu are nici ‘o importanga faptul, daca persoanele care au exercitat constringerca erau sau nu responsabile. 2) Persoana constrinsi constringere. Pentru a fi inde de legea penalA si se i intercalat in raportul de caw | adica sf fie visita din cauza constrings nf putut rezistaacestea, s.au f putut opune rezistent rd vre- yrul nu se poate opune fe de constringere cu acele mijloace pe care le putea folosi fira pericol pentru ea, constringerea nu este de natura sa excluda vinovatia persoanei care savirgeste, sub influenga ei, 0 fapta prevazata de legea penala si deci nu inlitura 2 sil CAUZELE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEL caracterul penal al acesteia In acest context este necesar si amintim prevederile alin. (2) art, 39 din CP al RM, care stabileste: ,tispunderea penali pentru cau- zarea de daune intereselor ocrotite de legea penald prin constringere psihic& sau fizicd, in urma clreia persoana mentine posibilitatea de a-si dirija actiu in conditiile art. 38” (starea de extrema neces tura efectele constrings de intensitatea energie ‘cu mijloacele de opunere de care dispunea cel cons fata aceleasi forte de constringere o persoand sé fi avut postbil i lor diferite de a reactiona sau a unui complex de ‘asemenea cazuri fiecare fiptuitor beneficiind personal, in p lturare a caracterului penal al faptei (de exemplu, soferii unvi aut fost constrinsi, imobilizati si lase si fie sustrasi marfa aflata in vehi In practica pot exist ‘geve fic’ s8 par fapt (ca gi celelalte categorii de cauze care inlstura caracterul pe rept consecin{§ scoaterea persoanei de sub urmarirea penalé (pct. 3) alin art, 284 din CPP al RM), 43) Sa se sivirgeasci 0 fapta prevzuta de legea penala, Pentru a deveni incidenta institutia constringerlifizice, este necesar ca fapta sav ei si fie previzuta de legea penalé, deoarece num: reglementate de legea penala se pune problema acesteia. Consideriim c& in acest sens nu prezinté nici o important natura si gravitatea acesteia, Pentru existena con fost consumata sau a rimas la etapa t sau nu, " Bula C. op. cit, p. 248,DDREPTUL PENAL PARTEA GENERALA § 2. Constringerea psihicd Constringetea psihica, in calitate de cauza care inlétura caracteral penal al este previzuta de aceeasi dispozitie a art, 39 din CP al RM, care le constringerii fizice. Reiesind din continutul art. 39, con- stringerea psihica poate fi defini ca fiind situajia in care persoana savirseste 0 Japti prevazutd de legea penal sub imperiul unei amenintiri cu un pericol gray ‘pentru ea sau pentru o alta persoand, care nu poate fi inlaturat in alt mod. Ca gi in cazul consteingerii fzice, in conditiile constringerii psthice faptui- torul igi da seama ci actioneaza sub presiunea unei constringeri exercitate prin amenintarea sa ora altuia cu un pericol gray, dar, neputind inltura pericolal in alt mod, adopt conduita ce-i este impusi prin constringere, adic sivirgeste o fapta prevazuta de legea penala. Fara indoiala, persoana ameninfaté isi di seama de urmarile faptei sale, ins cel ce exercitt amenintarea, in consecingé fapta considerindu-se sivirsita fri vinovatie. {in teoria dreptului penal sunt indicate si alte temeiuri subsidiare, pentru in stare de constringere psihici persoana, daci n-ar fi fost ameninati, n-ar fi ncalcat legea penalé, nu este pe- riculoasé gin consecint&, nu trebuie corectati prin aplicarea pedepseis inefica- situatii asemanitoare, acea persoani se va lisa condusé, sii aleagt ameninfarea prezenta cu un ru ireparabil si zmenintarea mai indepartata a pedepsei, va ciuta in mod firesc si se sustraga celei dintii si va sivirsi fapta previzuta de legea penala’. Constringerea fizic’ § de dispozitile aceleiasi norme penale, reprezinti doud modalititi ale constrin- care se deosebesc prin aceea c, in timp ce in cazul constringe ul este determinat fizic sé sivirseasca o faptd previzuta de legea penala, comportindu-se ca un simplu instrument la comanda energiei strdine, in cazul constringerii psihice faptuitorul este determinat pe cale psihic& si sAvirgeasca © asemenea fapti, libertatea sa de vointa si acfiune find complet anihilata de Ja care este expus, el sau aliul, la un peticol grav si care nu putea f ameni inliturat al "Dobrinoiu V, Nistoreanu Gh. 2, of ct, p. 309-308, ga No opty P. 398 34 ‘Capitol CAUZELE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEL Constringerea psihici a fost recunoscutii ca o cauza de inléturare a caracte. rului penal al faptei numai penale moderne. Tegiuiri, era vointa si atrage raspunderea, penal se gisesc date din care rezult in paragraful precedent. Constringerea psihica, ca gi cea fica, se aseamana cu legitima apirare si cu starea de extrema necesitate, deosebindu-se, cum se arata in expunerile penal prin semnificata si conse- ) sa 2) persoana ameninfats sau o alta persoana trebuie si fie expusd unui pericol gravy 3) pericolul vizat prin amenintare trebuie si fie de asa natura incit si nu poatd fi inléturat in alt mod decit prin sévirsirea faptei previzute de legea penala. 1) Sa existe 0 actiune de constringere prin ameninfare asupra p: unei persoane. Asemeni stiii de provocati de existenta-unui pericol care, de data aceasta, este generat numai de fapta persoanei, mai precis de o ameninjare asociata unei cereri adresate persoa- nei de a comite o anumita fapta prevazuta de legea penal. Ameninfarca, care este cauza psihicd si moral a sivirsiri faptei, trebuie si provina de la persoana, care urmreste realizarea faptei prevazute de legea penala prin intermediul celui ameninfat, Acesta are de ales inte sivirsirea faptei si producerea raului cu care este amer sau o alté persoana, ‘Amenintarea poate fi verbal sau scrisa; uneori unei ameni verbale i se t convingerea ci, dacd nu sivirgeste fapta, raul cu care este ameninfat el persoani se va produce, 2) Persoana amenintata sau o alta persoand trebuie sd fie expusa unui pericol grav. Asadar, este necesar ca, prin amenintarea exercitaté fata de ea, per- i se fi provoc: ‘c& este expusi unui pericol ‘grav. Pericolul poate s& priveasca oricare dintre valorile legate de persoana uma- na, cum ar fi tegritatea corporal, sina ertatea, demni fie ci este vorba de persoana celui ameninjat, fie de orice alta persoana, indife- rent de existenta vreunei legatur intre aceasta si cel ameningat. 33[OREPTUL PENAL, PARTEA GENERALA - Conmapas B. Coyuaemue no yeoncenony npasy Yexocnosayrol| Coxuanucmieckost Peony, ep. c eu. Mockoa: Hs-no yoctp. ni, 1962, 58 9[DREPTUL PENAL. PARTEA GENERALA considerati participant. $iinvers, cind dow’ persoane cauzeazi daune de facto di- feritelor obiecte, junile lor sunt comune, ei sunt calificatidrept participant Spreexemplu, A. ¢B. au sustras din apartamentul lui C. o mapa ca un set de acte, AA. stia c& in mapa se aflé un set de acte ce cont sustras cu scopul de a le transmite unei organizatii str ci in mapd se afld un set de acte personale. In acest caz actiunile Iui A. trebuie calificate in baza art. 337 din CP al RM, iar actiunile lui B, ~ in baza art. 380 din CP alRM, Legiitura cauzala dintre actiunile fiecarui participant fractional comun este 0 conditie ce determina obiectiv comunit Find luata in raport cu participatia, legitura cauzal este determinata de fap- A fiecare dintre participanti depune eforturile sale pentru atingerea unui infractional comun, adic& creea7a condifile necesare pentru aceasta. , are loc rezultatul in- parte component a unei cauze comune. Toi participantii creeaza posi te reald a survenirii rezultatului infractional, ce se realizeazi prin intermediul autorulut Legitura cauzala este un semn obligatoriu al de “activitate in co- mun’, Impotriva acestei pozitii s-au pronunfat doar A.Ja. Visinski si unii dintre Ji: RA. Hrulinski-Burbo,’ P.G. Migunin.? care negau necesitatea stabi- legaturii cauzale dintre actiunile participantului si cele ale autorului in cazul tragerii la raspundere penala pentru participatie. In raportul prezentat la Con~ sfatuirea unionala privind stiinfa dreptului si a statului sovietic A.la. Visinski a _ pentru participatie nu este obligatorie prezenta legaturii cauzale, ci legatura in general a persoanei cu infractiunea savirsita”.? Anume aceasta pozitie a permis crearea condifilor pentru a reprima gi a supune raspunderii penale un ‘numar impunitor de persoane, a chror vinovatie nu a fost demonstrat Deci, activitatea in comun se refer’ la actiunile a doua sau mai multe persoa- tril obiective gi de aceea aceasti Unitatea intenpei este 0 penale. Potrivit art 41 din CP al RM, participate se considerd cooperarea cu intenfe a dous sau "Tpumuace LM, Kpsrep A. Coysacmue no conemexowy yeonoenoxy npasy, Mockse, 1989, 3 2 dem. 32-33, » Bemucxnit A, Coyacmue a npecmynenae. Tenis, Boszoepad, 1971, c. 7: Txonr ovckith A.A. Yueialeo npecmynaeu no coaemexouy yeonosnouy npaey. Mocksa: TociopxaA, 1961, c. $595 Ipmnaes ILL, Kpurep EA. Ras M6. 28, 50 Capitol PARTICIPATIA mai multe persoane la sivirsirea unei infractiuni intentionate. Asadar, in lege se subliniazi ci pentru latura subiectiva 2 participatiei este obligatorie prezenta ‘Autorii rusi contemporani,' reiesind din prevederile Codului penal adoptat stabilesc 0 = cooperarea pentru a Codul penal al Repul dul penal al Federatiei Ruse tent curor participant clege cd actioneaz nu de unul singur, ci in comun. De aici rezultd, c& acesta isi di seama nu numai de caracterul si pericolul social al actiunilor sale, ci si de actiunile altor participanti si in primul rind de caracterul Ia infractiune prevede, c& i doar o singur inf Moldova ne da o notiune similard celei terul si forma faptei. Prin constiina si voinfa persoanelor ce actioneazd in comun se de o parte, semnele individuale ale comportiri lor, ce se exprima rea diferitelor actiuni in procesul sivirgirii in comun a infracfiuni parte, trisiturile obiec ditionarea reciprocd a ac (cel pujin de catre unul dintre ac ~ prevederea survenirit rezultatul infractional comun. " kype yeonoanoto npage. OSwas vac. TI. Mocksa: Sepuano, 1999. 392. » Yoonaonetwodene Poceustexo Bedepays, Mockaa,Oco 89,1996, 6.15. 31DDREPTUL PENAL, PABTEA GENERALA corespunde coordonarea reciproca a acti- participantii isi expun dorinta de a actiona in comun la savirsirea ¢ un rezultat infractional comun sau admiterea consti- eciproce a actiunilor exclude par- iv cu vinovat ce sivirseste infractiune in mod individu larga. Ea nu cuprinde numai procesele obiective ale comportarii social periculoase personale, dar se comple- teazi cu congtientizarea faptului c& mai ps tuneia $i aceleiagiinfract Infractiunile savirgite in participatie, it este greu de imagii persoane pentru sivirsirea unel infractiuni, fapta social periculoas cu intent indi spre exem- cu intenfie direct’, ale cttorva ‘vi se poate exprima att prin indirecta (componente! fractiunilor materiale in care nu este previzut scopal ca semn obligatoriu, spre exemplu, omorul premeditat prevazut de art. 145 alin.1 din CP al RM). [n com- ponentele infractiunilor formale, precum si in cazurile in care scopul este direct rormei sau reiese din confinutul faptei doar cu intentie directa. iui penal ~ principiul vinovatiei ~ penale si pedepsei penale este supu- esau din imprudenta o fapta previ- de institutia participatiei. In particular, ‘uta de legea penal”, est intentia, ca forma a vin psihice a autorului sia altor participant fata de faptele savirsi ‘Analizind un caz concret, organele de drept au remarcat:.. acfiunea sa inactiunea, desi a contribuit obiectiv la infractiune, insd fiind sAvirgta fara in- tenfie, nu poate fi calificata drept participatie”" Asadar, este necesar& informarea uni far’ de care nici au poate fi vorba despre participatie penala. In literatura de specialitate referitor la c dou’ porifi. Potrivit uneia dintre ele, p jer acestei informari s-au sta- ipalia necesita informarea fiec3- " Buletnul judecitoriei Supreme a URSS, 1876, nr. 4, p46 aito sit de cazuri poate si nu o. gitura subiectiva unilater la infractiune, cind sunt strict impartite rolurile intre ei, este tratat diferit. Unii sunt de plrere cd aceasta legitura trebuie si fe bileterala, adicd nu numai organi- zatorul, instigatorul si complicele trebuie sa stie despre activitatea infractionala a autorului sis& doreascé si actioneze impreund cu el, dar si autorul trebuie si despre activitatea infractionali a fiecSruia dintre ei un sir de cazuti poate si s-au aliturat pe parcurs. mod obligator, trebuie existe legitura subiectiva unilaterala ori fac trimitere Ia textul le participatie se intelege “cooperarea cu intenjie a doua sau mai mi sivirgirea infractiunil intentionate”. 1M. A. $neider, spre exempln, scria: “Problema asa-nui crete” este absolut artificial” astfel de cazuri nu exist E.G, Burceak este categoric impotriva acestei poziti, considerind ca “argu- mental nu este convingitor, deoarece, in primul rind, in practica astfel de cazuri se intilnesc si, in al doilea rind, lipsa sau numaral insuficient de cazuri se explic& prin faptul cd organele competente nu reusesc si acumuleze probe suficiente pen- care dorind si se eschiveze de la réspunderea penal, isi mascheaza activitatea lor criminala” Cu atit mai mult nu poate fi contestata interdependenta reala a actiumilor autorului (care nu constientiza ca este determinat de cineva la sivirsirea infractiunii) si in- stigatorului (care intentionat ia masuri pentru a determina aceast persoana la sivirgireainfractiunii). Ai i le instigatorului obiectiv, ' Tennwos TL. ©, Omesememsennocns sa coyvacmue & npeemynrenun, Mocksa: FOpuanrseciax msrepatypa, 1974, c. 89 * Tpvamaee Th. V., wax ©, Yuenue 0 copuacmue no cvsemexany yeanoenony nas) 6218. * Iluelinep M.A. Cosemexoe yeonosnoe npace. Moca: BIO3M, 1962, wan. 11 (Coys. 8 pect) 18. “ Byprax O10, yas cow. 216.DREPTUL PENAL, PARTEA GENERAL ‘unilateral nici nu este necesar ca autorul si stie de unde a apirut tendinga sa de a ‘ivirsiinfractiunea. Suntem de acord cu opiniile lansate de V. Guzun,' F. Burceak;? a intre participant in cazul repartizariirolurilor pot aparea atit legituri bilaterale, ‘unilaterale, fapt care ni-l demonstreaza practica judiciara In ceca priveste cooperarea comund doar la 0 infractiune intenfionata, suntem de pirerea ci nu in 24dar Codul penal al Republicii Moldova, art, 25 din Codul penal al Chinei din 1997, art. 32 din Codul penal al Federatiei Ruse din 1996 $.a. consacrit aceasti 8 subiectiva, care la prima vedere s-ar parea 3 fie in plus. O astfel de concretizare pune punctele pe «i» in mai multe discu- referitoare la posi imprudenfd. In monografia sa Vertue 0 coyuacmut A. incorecta afirmatia ci participafia nu poate fi conceputa in imbinare cu vinovafia sub forma de imprudent”? A.N. Trainin admitea cd este posibild participatia doar cind imprudenta este prezenta in actiunile tuturor participantilor Ia infrac- ate ficalificat drept participatie cazul in care autorul actioneazi tertele persoa- Sunt participatie toa infractiunile savirsite chiar din imprudent teva persoane’ ALN. Trainin, pentru a demonstra posibilitatea existentei participate la prudent, apeleaza la un sir de exemple construite judiciara M. D. Sargorodski a incercat sa completeze si sa concretizeze po: imprudenti. El uni sivirgite in imprudenga, in care actiunea se sivirgeste intentionat, iar rezultatul survine a seama de caracterul actiunilor autorului”. O (© parte din autor nu specificati in dreptul penal o categorie distincta de infractiuni sivirsite din imprudenti, “in care acfiunea se sivirseste intentionat, iar rezultatul survine din impruden{a”. Spre exemplu, la provocarea intentionaté a unei vatimai grave a poate surveni nu doar plerderea vazului, au- imei, care in cazul " Tysym B, Supa coyuacmu npecmynacuu. Asmopedepam duccepmani. Mocks, 975,689, = Bypak OLE, yeas, cou, €. 215-218, Tatum AH. Yuewue 0 coywacuu, Mocesa, 1941, ¢. 14, ‘Idem: sé (CoptolulHLPARTIPATIA dat nu este previzuté de vinovat. O astfel de nepreviziune nu modifica caracterul intentionat al faptei sivirgite. In prezent exist’ rispuns la aceasti intrebare, acceptat nu doar de majori- tatea lucratorilor practici side teoreticieni, dar si de un sir de acte legis acest caz este vorba de participatie are particul Spre deosebire de Republica Moldova, intr-un sir de tari este acceptata par- ‘icipafia la infractiunile comise din imprudenta: Marea Britanie (spre exemplu, re In ‘mortal un pieton va fi pedepsit pentru omor din imprudents, iar persoana ce se afl alaturi de gofer g-]instiga le accelerarea vitezei va fi pedepsit ca participant Ja omorul din impruden{a). In Romania la fel este stabilit un tip specific de parti- :mproprie sau imperfecta, atunci cind unii dintre faptuitori petsoand determina pe o alté persoana s participe la luarea unor unui, acesta din urma nestiind ci bunurile nu apartin instigatorului gi cA se savirgeste un fart). Deci, in prezent legislatia tre cit vigoare prevede, ci in cazul sivirsirii de ci- ia este recunoscuta ca posibilé doar atunci nat. Participatie nu exist daca macar unul dintre , dacé tofi participantii foneaza din imprudent. Sectiuneaa2-a PARTICIPANTI § 1. Clasificarea participanfilor la infractiune In stiinja dreptulai penal, sub aspectul diferentierii participantilor fa infrac fiune, au fost gi continua si concureze si pind in prezent dou teorti de baz ce caracterizeaza participatia penal: obiectiva sf subiect teoria mixta. ‘Teoria obiectiva pentru prima data a fost formulatd de criminalistul german ‘A. Feierbah (inceputul sec. al XIX-lea), Fl sustinea ci autor al infractiunil tr dar este cunoscutd si aieDDREPTUL PENAL. PARTEA GENERALA, considerat cel ce provoaca consecinta infr iar complice este cel ce doar a cont jeri participangilor latura pur psihica, subiect tei ce se exprima prin interest] fafa de rezultatul infractional. Pott vinovati principali - autori (executor) ai infractiunii, iar cei ce doar p: irea unei fapte strdine trebuie considerati com, {nfractiune nu are nici o importanfa. care era de pirerea ca deosebirea dintre participanti trebuie igind din activitatea extern’ a part dar si din inten- state s-au edificat in baza practica judiciard a aces- ipantilor. In doctrina rus (Tagantev, Budzinski). Au in earacterul participdrii persoanei la savirsirea infractiunit att in teorie, cit sin practicd se intelege modul de comportare infractionala, caracteristic fie~ ciruia dintre participanti sau rolul functional executat. Legislatia Republicii Moldova, in fanctie de acest criteriu, deosebeste urmi- toarele tipuri de participanti: autorul, organizatorul, insti totodati diferentiindu-i dupa caracterul actiunilor ex ‘obiectiva a componentei infractiunti concrete Stabilind in legea penala tipurile de p ‘mai fixat o regula importanta pentru modul de * Kosanen M. H. Coysacmue# npecmynnewue, acre Il. Ceptonce, 1962, 7. ‘pitolul PARTICIPATIA nu pot fi ‘misituri specific, stabilite in alin. 2-5 art. ‘Acest mod de clasificare a participanti caracterul part Rominiei, Frante Ja infeactiune: autorul (coautorul), comy valor o atribuie doar Gradul de participare la savirsirea infractiunii este laat in considerare la stabilirea pedepsei penale si denot& miisura de activitate, intensitatea si insistenja cu care unul sau alt participant la infract su functional in, procesul de comitere a faptei prejudi rului se deosebeste de intensitatea actiunilor compl este posibila sio diferitd intensitate sau masurd de acti soanelor ce indeplinesc acelagi rol functional (spre exempla, coautori sau com- pict) Caracteristica cant Jor participantulu ficarea caracter ‘executat, el nu poate deveni organizator. e ct adul de participate la infractiune, participantii pot principali si secundari Spre exemplu, art. 26 din Codul penal chinez din 14 martie 1997 stabileste ci .organizatorul, conducitorul grupului Buletinul judecitoriet Supreme a Federatici Ruse, 1994 n. 1 4 Daca din motive ce nu depind de org. mu a fost dust pina la capat, cele savirsite vor fi calificate ca pregitire saul tentativa. Cea mai periculoas’ figura este persoana care creeazit un grup criminal organizat sau organizatie criminala ori dirijeaza activitatea acestora. Aceste structuri sunt forme penal-juridice de manifestare a crimei organizate, ce se ocu: In cele din urma, si se impund ca lideri ai pu de stat din Vladivostoc. Grupul dat includea in sine mai multe subdiviziuni Pe parcursul activitaii sale organizatia respectiva a sivirsit 18 omoruti, 6 tentative de omor, un sir de alte infractiuni grave si de- Legiuitorul nostru, luind in considerare pericolal social sporit al acestor forme de organizare a activit ccriminale deja cons nale este suficient doar exercita- leoarece legiuitorul, definind $i deci organizatorul mu este (3) din CP, Faneille sale organizatoral poate sé le indeplineasca att in calitate de figur’ de sine stattoare, precum gi in calitate de coautor, acfionind alituri de ceilalfi participanti. Cind persoana indeplineste doar functii de organizator, ea nu parti a it la executarea faptet (spre exemplu, omorul la comanda). In acest caz rispunderea va surveni in baza art, 42 alin. (3) si articolul din Partea special: Codulat penal «alitate de coautor, atunci volumul de cunostinte despre infractiune poate si fie ‘mai mare decit al unui simplu autor. Dacé ins’ persoana este doar organizator lactivitayi criminale, atunci evident, o parte din imprejurarile concrete ale in- " Koponskox Hf, Kposaeou nepedex. in: lanecri, 1995, 28 anesa eee eee [DREPTUIL PENAL, PARTEA GENERALA fractiunii ce apar in diferite situatii pot nici si nu fie sesizate de el. Dar intrus atea unui sau altui rezultat al infractiunii a fost dis- Organizatoral poate s4 nu cunoascii personal tofi participant sau circum- stangele concrete ale sivirsiiifecdrel infracfiunt in parte, insi obligator este fap- ‘ul, ca organizatorul si stie caracterul infractional si comun al actiunilor. Scopurile personale ale organizatorului infractiunti pot s& nu coincida cu scopurile autorilor, complicilor, instigatorilor. Cu toate acestea, organizatorul poartd rispundere pentru toate faptele social periculoase pe care le coordonat sau le-a condus si care au fost executate nemi rindul lor, de asemenea pot avea anumite scoputi propri, sivirsiriiinfractiunii, Astfel, persoana ce organizeaza sivirgirea unui atac tilhi resc poate sa nu urmareasca scoputi de profit, cis& acjioneze din rizbunare, dar 1m acest caz va purta raspundere pentru organizarea atacului tilharesc. § 4. Instigatorul Drept instigare au fost calificate actiunile lui C. cate, aflindu-se in rela instigat pe B., B. si A. colaboratori de polite, si se rafuiasé cu S. Acestia impreund cu C. s-au deplasat la domiciliul lui, unde, prin exces de putere st depasind atributiile de serviciu, au incercat fortat si-l imping& in au- tor imul, cauzindu-i leziuni corporale ugoare. In momentul in care la st lui S,s-au inceput a aduna consatenii, B. Es A. au scos armele de foc G. Actiunile din CP al RM, actiuni au fost calificate conform art. 336 alin. (2) din CP al RM, ac 2) din CP al RM." Potrivit art. 42 alin. (4) din CP al RM, se considera instigator persoana care prin orice metoda determing o alté persoand sa sivirseascé o infractiune. doctrind, instigatorului i se mai spune gi autor moral (intelectu: participant intelectual, infractiunii el o insufla altei persoane (autorului), determinindu-l astfel la fapte pasibile de pedeapsi, stigarii este faptul ci instigatoral este cel dintii care ia ho- tirirea de a sivirsi infractiunea, dar nu trece nemijlocit la sivirsirea faptei re- " Dosar penal nz.12-11/98,soluionat de Curtea de Apel a Republici Moldova, arab M, Drept penal, Partea generala, VoLI. Tag: Chemazea, 1996, p. 240 » Poceuiexoe yeonostoe npace. O6was voor. Mocksa: CTIAPK, 1997, ¢.202. Coptolul PARTIIPATIA spective, ci o transmite altei persoane, determinind-o prin activitate material (indemnuri, ameningisi etc.) si si realizarea cauzalitatii psihice care preceda cat actelor de executare, Anume datoriti continutului psihic al instigiri, instigato ral este denumit si autor moral al infractiunii, ca unul care face si se nasci si si si fie identice, deoarece autorvl nu face decit si execute fapte a céror sivirsire td de citre instigator.’ Daca autorul executé o alt fapta penal cu: care a fost determinat, atunci mu avem prevents instigarea urmata de executare gi deci instigatorul nu poarta réspundere pentru aceasta, 2, Pentru eficienta instigarii este necesara prezenta a cel putin doi subiecti, a dova persoane, si anume: una care desfigoard activitatea de instigare (instiga- tor) si alta asupra cireia se efectueazi aceasti activitate (instigat) Instigator poate fi orice persoana, care Intruneste conditille generale pentru a putea fi subiect al infractiunii. Nu este necesari o calitate speciala. In este posibili Ia toate infractiunil speciali se cere numai pentru autor, cit sla cele continue, prelungite ete ‘Acfitunea de a instiga poate i comisi nu numai de o singura persoand, dar si de dou sau mai multe persoane care determina, simultan ori succesiv, pe aceeasi persoani la sivirsirea aceleiagiinfractiuni, In astfel de cazuri existé doi sau mai até persoan ca aceasta, la rindul seasca o fapta previzuta de legea penal In astfel de cazuri este vorba de ‘mediatd din partea primului instigator gl instigare imediati din partea cel doilea, care determin’ direct pe autor si sivirseasc’ fapta. determine pe o a treia persoana sa sivir. deal " Dobrinoie V, Pascu I, Molnar L, Nistoreanu Gh., Boro A. Lazir V. Drop penal. Parten general, Bucuresti: Buropa Nova, 1999, p. 311, * Bulai Cop. et 1997 . 439,[DREPTUL PENAL, PARTEA GENERALA tigare, 0 persoana mai la savirsirea aceleiagi de instigator se absoarbe de aceea de autor, urmi contribufii si fe luatd in vedere la individualizarea pedepsei. Instigat, sau persoand asupta careia se exercitd instigarea, poate fi orice per- soané fizic’ daca intraneste conditille generale pentru a fi subiect al infractiunii Ja carea fost insigat. Cind instigarea este adresata unui numar nedeterminat de persoane, denu- rita si instigare colectiva, nu poate fi vorba despre participate, ci despre infrac- tiuni de sine s . 341, 346 din CP al RM). Pentru eficienta instigirll mai este necesara si o activitate de determinare de Ctr instigator asupra instigatului in vederea sivirsirii unei fapte prevazute de le- 'gea penal. Aceasta inseamna ci, dupa ce a luat hotitirea de a sivirg fapta previ- ia, determinind-o s-o accepte, s-0 {nsuseasca sisi o puna in executare, Mijloacele prin care se realizeaza determina- rea pot f diverse, Spre deosebire de uncle legislati penale strdine, Codul penal al ‘Republicii Moldova nu Te enumer’, Doctrina explicit aceasta prin faptul c& este imposibil a fixa in lege toate mijloacele pe care le poate folos!instigatoral Inte penal contine doar formularea generala a oria dreptul considerat instigator, - le actiuni nedorite, deseori sunt folosite niste mijloace foarte aspre, insi ele se rruineazii daci se ciocnesc de vointa ferma a omulu Ins& alteori se poate intimpla asa, ci un gest nesemnificativ, o migcare a ochilor, un cuvint arancat la intimplare s8 fie de ajuns, ca persoana si dea acor- dul la fapte foarte serioase dupa consecing X. Ulianovschi, in monografia Participatia penala, opereazi cu notiunea de “mijloace si metode de instigare”, care, dup’ cum ne demonstreaza pr fi extrem de variate: spuse sau scrise si chiar prin gesturi sau seme cu 0 semnificafie neindoielnica, ‘mimicé, poate purta un caracter deschis sau ascuns, dar in mod obligator trebuie sil fie concreta. Nu poate fi determinare la infractiune in general, ci determinare * Kowaes MIL, yas. c0M €. 69. 6 constitutional a Republicii Moldova (art. 341 din CP al RM), atragerea minorilor la ac:ivitate criminalé sau determi- narea lor la sivirirea unor fapte amorale (art. 208 din CP al RM), deosebirea constind in faptul, cd instigarea intotdeauna este indreptata spre o persoana sau 4 determina la si ‘enumera multime, pe nicio persoana concret nintarea, ordinul superiorului, rugdmintea, ingel ‘Simplul indemn nu este suficient pentru realizarea ie si aiba ca reaultat determinarea instigatorului, adic luarea de citre acesta a hotaririi de a comite fapta. Numai inceperea executarii actiuni 3. Activitatea instigatorului sa fi avut drept urmare determinarea instiga- tului la saivirsirea faptei previtzute de legea penalé, pe care o si executi ulterior. Aceasti conditie va firealizaté atunci cind hotdrirea de a sivigi o infractiu- ne luati de instigator a fost insusiti de citre instigat, care apoi trece la executarea i, Fapta sivirgiti poate fi in faza de pregatire sau in cea a tentativei, deoarece inceperea executarii este proba evidenta a reusitei instigdrii Fara indeplinirea acestei condifii nu exist instigare propriu-zisi, cio instigare fra efect sau o in- stigare neizbutita, care nu produce consecinfe juridice. Acfiunea de determinare trebuie si fie anterioara inceperii executarii acti- ea hotiririi de citre instigat Nu poate exista instigarea fata de 0 persoani, care era deja hotirita si sivirjeasci infractiunea. Simplul fapt de a sustine dorinta de rizbunare sau de a adresa unele cuvinte de incurajare ori in- demn autorului, concomitent cu sévirsirea plicitate intelectu ulterioard ludrii hotaririi de citre autor. 4. Activitatea de determinare si fie savirsita cu intentie, adica instigatorul tea sa determina pe cel instigat la 0 fapta preva- 1ea complicelui este intotdeauna este constient c4 prin acti °DOREPTUL PENAL, PARTEA GENERALA zzuta de legea penala si urmareste sau accepti rezultatul acestei activiti ilicite. it indirect. Nu poate exis- a de a determina o persoand la activitate ilegala mu consttui entra existenta instigirii nu are relevanté motivul cu care s-a actionat gi nici scopul urmarit. In unele cazuri motivele si scopurile instigatorului si ale in- stigatului pot fi identice, iar in atele nu, si totus, instigarea poate si fie prezenta atorul se deosebeste de organizator prin faptul cd acesta nici nu pla- nici nu conduce pregatirea sau persoana nu numai c& a determinat pe o acestea trebuie apre cele de instigare. la sivirgirea infract date consti In faptul, ci ea nu reprima vointa autorului a-si alege modul siu de comportare ulterior. Folosind diferite metode $i rijloace de influent, instigatorul tinde nu sprea induce in eoare instigatul, i in- vers, spte a provoca luarea constient a hotrini dea sivirg infractiunea, Cind o sivirgest infactiunea, sau determin’ la svirsirea infact -acfiunile acesteia nu formeaz4 inst pe un minor sau pe re, cise examineaz le analogice ca partcipatie improprie). jeratura de specialitate sunt cunoscute mai multe forme de investigare, precum: 1. in functie de numarul persoanelor care instigi: a) instigare cu un singur ins ) instigate cu mai m In cazul instigirii cu mai iva intre tori, daca s-a realizat o legitur’ su- tigatori, Dack fecar i Copitoul i PARTICIPATI s 2, Dupaafelul cum este comunicata ideea infracfionald, instigarea poate fi indc& instigatorul nu-s da in vileag rolul in urmi crede c& ideea infractionalé ii apar terminare a vointei instigatorului (rugémi ’)instigarea calificati, cind sunt utilizate mijloace materiale, cum ar fi: co- ruperea, constringerea. Pentru existenfa instigirii este sulicienta instigarea simplé, dar existenta unel instigiti calificate va fi luata in vedere la individualizarea pedepset ca im- prejurare, ce relevi un grad de pericol social sporit al faptei si de periculozitate a fiptuitorului. 4, Dupa felul cum este adus la cum in literatura de specialitate se face distinctie 2) instigarea directa, pe parcursul cirea instigatorul comunic& instigs in mod direct i explicit indemmnul gl fapta pe care urmeaz’ si 0 sivirgeascas ’) instigarea indirecta, in procesul cieia instigatorul transmite in mod in- leea sivirsiii faptei, provocind acestuia o stare de spirit care duce la apa- le a sivirgifapta (stimnirea geloziei, a ideit de razbunare). inctie de rezultatele urmarite prin instigare, poate fi: instigare determinaté, cind se precizeazd fapta care urmeaza si fie co- a instigatului obiectul instigari ') instigarea nedeterminata, cind, spre exempl i se spune si {facd rost de bani prin orice mijloace, chiar prin comiterea unei infrac indemmului, instigarea poate fi a) perfectd sau proprin-zisd (reusitd, urmata de executare), desistare, impie- dicarea producerii rezultatuluis b) neurmati de executare, Instigarea perfect’ sau urmata de executare intruneste toate conditile pre -vizute de legea cu privire la sivirsirea infractiunii Ia care s-a execu narea. Exista o formé de instigare si atunci cind 11a determinat la sivic- npiedica exemplu, nu a avut conditi climaterice favorable).DDREPTUL PENAL PARTEA GENERAL tigatul mai poate pur si simplu si nu execute fapta social periculoasi iba loc o instigare neurmata de executare); are neizbutita (aparenta), sau indemnul e onal. Dat activitatea de determinare nu a avut ecou in constiin|a persoane, instigatorul in atare caz nu va fi pedepsit. De asemenea, este posibil ca actele de instigare ce nu si-au produs efectul si cada totusi sub incidenfa legii penale fn care, pentru pe autor si comita fapta prevazuti de legea penal, au fost cle insele constituie infractiuni: amenintare, santaj § 5. Complicele Complicitatea este cel mai rispindit tip de participatie la infr rolul siu obiectiv in sivirgirea infractiu inii, previzuti de articolele doar contribuie la realizarea intentiei criminale de catre auto- Codul penal (art. 42 alin, (5) din CP al RM) defineste complicele ca “per soana, care a contribuit la sivirsirea infractiunii prin sfaturi, indicati, prestare de informati, acordare de mijloace sau instrumente ori inlaturare a obstacolelor, precum si persoana, care a promis dinainte, cil va favoriza pe infractor, va tii nui mijloacele sau instramentele de savirsire a infractiunii, urmele acestela sau obiectele dobindite pe cale criminals ori persoana care a promis din rocuca sau va vinde atare obiecte”. Codul penal getman (§ 27), Codul penal francer (art. 121-7) si Codul penal polonez (§ 3 art. 18) recunosc drept complice persoana care ajuti altei persoane la sivirsirea infractiunii, In afard de aceasta, Codul penal al Poloniei mai eviden- siaza in calitate de complice “persoana care contrar obliga| ji dea nu permite sivirgirea unei fapte interzise, p igitea ei de citre alta persoana”." Compticele se deosebeste de autor prin faptul ci el nu sivrgeste nem Tatura obiectiva a infrac iar, in procesul pregitirii de infractiune sau in eta- neste "ype eonoenazo npace, Oba 4acmt, TI. Mocks: Sepa, 1999, 407, n CClfolulL PARTICIPATIA i, acordi ajutor autorului prin crearea pos din timp de M.V., au deschis usii, au pitruns in apartament, de unde au sustras bunurile materiale, fapt dupa care M.V., $.A. V.L. $i R-G. folosindu-se de mijlocul de transport, acordat lor savirsite de fiecare di putem conchide: R.G. si $.A. au i ni calificate in baza art. 186 ali ‘re participantii Ia infr de autori (coautori) caz de retiniere, acordarea mijloacelor si instramentelor si au ajutat la a infractorilor si a obiectelor dobindite pe cale criminali. Legea confine 0 enumerare exhaustiva si o caracteristic’ det melor de activitate a complicelui care, ait la activitatea altor persoane deja dupa apa rea faptei isi execut rolul prin actiunti active, ind, In virtutea situatied ar in anumite cazuri poate in care se afla (Fun dinate, Prezenta nu este sufici- enti pentru recunoasterea persoanei ce @ inactionat ca complice la comiterea infractiuni Activitatea complicelui este posibila in orice etapa a sivirsiri infractiunii, chiar gi dupa consumarea ei de facto. " Dosar penal nr, 96033439 (1-544/97), slutionat de Judacitora sectorului Buiueani, mun. Chisint 8fiziea (sau complicitatea materiald) se exprima printr-o acti- vitate de ajutare, inlesnire eficace sau sprijinire materiala la pregitirea sau exe- cutarea fapte sivirgite de autor, adicd acordarea ajutorului material autorului in infractiunii sau in procesul sivirsiri ei, rial (fizic) la rindul séu, imbracd mai multe aspecte care se prezinta sub mai multe forme: ~ acordarea mijloacelor sau instrumentelor cu ajutorul céirora autorul svi. este fapta social periculoasd Se va considera cd o persoand a acordat mijloacele numai atunci cind le-a fa autorului (coautorului) prin predarea lor, indiferent dac& intermediul altei persoane. Nu are importants faptul celui sile ofera gratuit sau contra 0 face personal sau daca mijloacele acordate i apartin coi cf le-a cumpiat, le-a procurat prin siv re de functionare pentru a servi autorului (coautorului). Complicele trebuie si tie, ch aceste mijloace sunt apte, prin natura lor, si serveasca la sivirsirea faptei Deasemenea, acesteatrebuie si fie folosite efectiv de c&tre autor (coautor), in caz respectiva nu se incadreaza in raportul de cauzalitate a faptei contrar co executate de citre Acordarea acelor sau instrumentelor se poate exprima la concret prin punerea fa dispocitia autorului a diferitelor obiecte, arme, substante, care le-ar ajuta la savirgirea infractiunii, Ca mijloace s{ instrumente pot servi diferite mij- loace de transport, chei (speracle), arme de foc sau albe, balonase de gaz, sub- stanfe otrivitoare, medicamente etc. Aceasti enumerare nu poate fi complet, deoarece mijloacele si instrumentele, ce pot servi la sévirgirea unei infractiuni sunt variate gi pot fidiferte de la caz la caz, in functie de circumstantele reale ale Suntem de pirerea ci formularea legislativa “acordarea mijloacelor sau instrumentelor de savirgire este mai corecti decit vechea for- jacelor de sdvirsire a infractiunii”, deoarece notiunea resupune si “procurarea”, precum si “adaptarea lor", adic& do- jacelor si instrumentelor cu anumite calitati speciale, ce nu le po- la acest moment (spre exemplu, modificarea unei chei; pregitirea jodificarea unui aparat de fotografiat pentrua fotocopia judiciare unei arme artizanale; unele documente secrete §..), ceea ce absolut corespunde prac existente; 14 PARTICIPATIA 8 atingd te- inlature paznicul {ine scara sau serveste drept sca- 4 autorului pentru a escalada un gard, pentru a intra intr-o incipere, deconec- teazi lumina, telefonul etc stacolelor presupune o modificare a ambiant s elemente, ce incurca autorului si-si realizeze intentia, atunci crearea conditillor, dimpotriva, presupune completarea ambiantei cu ceva ce are menirea de a-i in- lesni autorului executarea laturii obie care ajuti din punct de vedere moral la pregitirea sau executarea juni, adica complicele influenteaza psthic asupra const a acestuia dea sivirgi infractiunii sau obiectele dobindite pe cale criminalé, ori promisiuinea c& va pro- cura sau va vinde atare objecte. Sfaturile reprevinta recomandari referitoare la eficacitatea si securitatea rea- acordarea de informa timpul svi iui, despre victima etc. Promisiunea este 0 angajare pre- alabilé de a favoriza pe infractor, de a tainui instrumentele site a infractiw care, ca forme de (art, 323 din CP al RA faptul cd persoana vinovata dinainte promite cd va sivirsi actiunile respective (va favoriza, va ti La complicitatea intelectual se refera si un astfel de by ar fi promisiunea de a dobindi sau a comer cale criminal. Codul penal confine art. 199 ce prevede rispunderea penalé pentru dobindirea sau comercializarea bunurilor, despre care se ste c8 au fost obtinute pe cale crimi- zal in baza faptului aceste actiuni se comitsistematic, nu este neaparat necesar ca promisiunea si se fa de fiecare infractiune, intrucit ea se preaum’, specific de contri- obiectele obtinute peDDREPTUL PENAL PARTEA GENERALA Capitol PARTICIPATIA tia fizicd alcatuieste 80%, cea intelectualé 20%.’ Doctrina penala mai cunoaste si alte criterii de clasificare a contributiei acordate de complice. ind seama de momentul sivirsirii faptei previizute de legea penald, ‘mai poate fi: anterioaré (complicitate anterioara); concomitenta te concomitenta). Contributia anterioard consta in ajutorul acordat odati de sivirsirea faptei, acordarea de mijloace, dobindirea informatiei etc. ajutorul dat concomitent cu sivirsirea anume tn cursul executari ei, fe pentru a asigura reusita material fe supra psihicului autorului pentru a mentine hotiivea infractionala ‘ontributie anterioara luirii hotaririi nu poate exist actiunea acestuia de a determina autoral la sivirsirea fap! srocurind bani sau daruri cu ajutorul c&rora instigatorul deter- mina pe cell si sivirgeasca fapts ~ complicitatea care consti in sprijinul dat de complice unui alt com; ce pentru ca acesta si poati spri ant sivirgirea de citre autor a fay (de exemplu, pune la dispozitia celuilalt complice un autovehicul cu care acesta determinarea unei persoane de a spri- ini sivirsirea unei fapte prevazute de legea penala prin acte de contributie de orice fel In fanctie de forma pe care 0 imbraca ajutorul dat autorului, deosebim contribute prin actiune (comisiva) si contribute prin inactiune (omisiv8). Contributia prin actiune consta in efectuarea de acte de inlesnire sau de aju- Temaos TL, yxas. cou, €. 97 tor la sivirgirea faptel prevazute de legea penal, spre exemplu: com ma paznicul la telefon pentru ca autoral s& poatd iesi cu bunu Contributia prin i lesnize sau ajutor dat cu intentie la sivirgirea fap incuie usa pentru ca autorul si poatt intra. Actele materiale si intelectuale de contrib obiectul ce formeaza instrame: 1 de cazuri existé un concurs real de infrac si infractiunea comisa in compl Din punetul de vedere al laturii subiect sivirgiti doar cu intenfie, Momental intelectiv al int de constientizarea caracterului social periculos al de sivirsire a infractiunii a ni (fart consumat entiei complicelui este caracterizat, ca reguli, de dorinta ti unele cazuri - admiterea constienta a consecintelor sau ati- tudinea indiferenta fata de ele (intentie indirecta) Sectiuneaa3-a FORMELE PARTICIPATIEL Activitatea infractionala comuna, in fancfie de modul de colaborare a par- ticipantilor, de modul de unire a eforturilor a dows sau mai multe persoane intr vun cadru infractional unic, capita unele teasituri re specifice. Cazuri multiple de participatie se divizeaza in diferite forme, ce ajuta la calificarca in- fractiunilor savirsite in comun sila individualizaree rispunderii partici: Forma participatiei reflecté aspectul exterior, care elucideaz modul de in- teractiune a faptuitorilor si ne demonstreaz’ cum faptele infractionale a dowd sau a mai multe persoane se contopesc intr-o infractiune unica. Problema des- pre formele participatiei este importanta pentru practica judiciar’, Organul de uurmarire penala siinstanta de judecata trebuie si fractionale ale participantilor si stabilirea corecta Doctrina penala nu cunoaste criterii unice de clasificare a formelor partici- patiei, fapt in legatura cu care nu s-a stabilit © enumerare exhaustivi a acestor de clasificare si, in functie de aces- tea, diverse forme ale participatie n[OREPTUL PENAL. PARTE GENERALA Legislatia penala insé, in art, 43 din CP al RM, expres elucideaza formele participatiel si criteriul de clasificare a acestora. toarele forme de partici 3) grup criminal organizat § 1. Participatia simpli In conformitate cu prevederile art. 44 din CP al RM, infractiunea se consi- dera s ‘cu patticipatie simpl, dact Ia sivirgirea ei au participat in comun, Cualte cuvinte, in cazul infractiunii comise cu participatie simpla este vor- ba despre coautorat. Codul penal, in art. 42 ai (1), precizeazi cine este autor al infractiunii Potrivitacestu text de lege, autor este persoana care sivirge mediul persoanelor, care nu sunt pasibile de raspundere penala din onsabilitii sau din alte cauze prevazute de Codul penal. in sensul att. 44 CP este forma de participatie in care, 44 CP reiese unele conditii de existent a partcip ivitatea coautorilor trebuie sa fie jc, adica si lezeze aceleasi valori sociale ocrotite prin incrinvinarea faptei ca infractiune. Spre exemplu, viafa persoanei le omor; sindtatea persoanei, in cazul vatimacil integritt in cazul infractiuni corporale sau a sAnatatii s- Este absolut necesar ca coautorii sa sdvirseasea in mod nemijlocit fapta previteuté de legea penala. Prin acte de sivirsire ne a faptei se Intelege orice act de conduita exterioara, prin care se executa direct actiunea sau inactiunea prejudiciabil in- criminata de lege. legitura cu aceasta, contributia coautorilor la comiterea faptei penale important este ca ele si se completeze intr-o fn practica judiciara s-a decis c& sunt acte de coautorat loviturile aplicate luarea unei hotirtri infractionale comune ioate au fost mortale, Acte de executare ~ de coautorat ~ de omor, chiar daca ® poll PARTICIPATIA - _ sunt gi cele prin care se contribuie indirect la comiterea faptei, cum sunt actele prin care se face imposibila apararea victimei, care obstaculeazi energiile ce tind si combat producerea rezultatului, complexe, coautoratal se poate realiza prin acte de exe- cutare difeite, corespunzator act tii obiective a acest infractiuni, Va fi deci participatie simp (coautora zal infractiunii complexe de tlh 1d 0 persoand a amenintat cu ci ima de bunurilece le avea asupra sa. Vedem ci, desi sunt incte, ele se integreazd in conginutul ace -gitura subiectiva dintre coautori, trebuie sé actioneze cu acceasi forma de vinovafie ~intentie. In lipse acesteta nu se realizeazA coautoratul,astfel ci fiecare persoani va ficonsiderata autor al unei fapte distincte, iar actele lor vor fi doar conexe. In cazul participatiei simple nu relevant mobilurile cu care s-a ‘nul dintre coautori si fi urmatit realizarea lu, celaltiinsé trebuiau doar sil f cunoscut. Privite prin prisma raportului de cauzalitate, actiumile coautorilor pot & considerate cauze in procedura efectului, adicé a urmérilor prejudiciabile, unele cauze principale care determina singure efectul, altele cauze secundare care nu principale (spre exempla, actiunea coautorulti ce imol celdlalt coautor si loveascé mortal). Participaia simpla din punct de vedere subiectiv este posibilaatit cu intele- tatea infractionala comuna. Infelegerea poate fi atinsé prin c ventionale, gesturi, iar uneori chiar prin privii ‘Astfel, legitura subiectiva poate interveni inainte sau in timpul execut actiunii. Daci mai multe persoane ~ dintre care una voia si se rizbune pe un ‘dusman al siw care se aflé intr-un grup de persoane ~ au hotirlt si- loveasca i acei care formau acel grup gi au efectuat executare aac Legatura se poate stabi ce unul lovea victima au mai venit inca patru ingi care imp ”DREPTUL PENAL, PABTEA GENERALA previzut sau accepiat de fiecare dintre ei. Daca stabilirea lega- Luri subiective are loc ulterior consumarit infractiunii, nu mai exista coautorat. In caz de renunjare de buna voi, inainte de descoperirea fapt si pe celalt si sivirgeasca fapta prevazuta de legea penal, § 2. Participatia complex In conformitate cu prevederile art. 45 CP, ‘cu participatie complexa, daci la si te de autor, organizato Latura obj a) den singur autor ) de doi sau mai mt rilor $i nici care tot faptui rea infra ste suficienti participarea, spre exemplu, 2 a instigatorului, a autorului si organizatorul etc. Este posibila ori- ce imbinare a eforturilor acestora. In orice caz insa obligatorie este participarea ‘unuia sau mai multor autori. Nici organizarea, nici instigarea, nici complicitatea nu poate exista in afara ip ce acesta din urma poate exista de sine stator, fiindcé fapta previauti de legea penal poate fi sivirsita in mod nemijlocit fird si fie necesare prezintA instigatorul, consti rezultatul infractio- " Codul penal. Comentariu,p. 126. 80 si nici participatia complexa fird injele- ind infractiunea este comisa de autor si complice. care ajung participantii privind i infractiunii se consider inceperca exe- ccutarii laturii obiective. Toate infelegerile la care s-a ajuns pina la momental elegeri care apar in proce- sul sau dupa consumarea tentativei nu pot fi examinate ca prealabile, Intervalul de timp dintre intelegerea la care s-a ajuns si momental inceperii procesului de {4 hotaritoare. Pot fi calificate ca participatie complexa actiunile lui C. si S. care, la data de 28 iunie 2003, au comis omorul Ini D. Acesta find sotul lui C. adesea venea acasé in stare de ebrietate si o maltrata pe C. Ea a hotirit si-] ucida pentru a se razbuna pe D. sia scépa de it el nu dorea si divorteze. Pentru a-si rea- liza planul, C. es eu schimbul unei recompense binesti a fost Ge acord si comita omorul fapt care s-a si produs. Actiunile lui Sau fost calificate in baza art. 145 alin, (2) lib. b) din CP, iar actiunile lui C. Ja comiterea omorului — in baza art. 145 alin, (2) lib. b) din CP cu trimitere la art. 42alin, (4) din CP. In cazul participatiei complexe, una si aceeasi persoana poate indeplini in timp mai multe functii. Spre exempla, functiile organizatorului acel 8 mai existe cel putin un participant, « instigator ori organizator. §3. Grup criminal organizat Grupul criminal organizat este 0 forma a participatiel in care participantit {ntotdeauna actioneaza cu injelegere prealabila Savirsirea infractiunii de cétre grupul criminal organizat constituie o forma penal-jur organizate. Potrivit prevederilor art. 46 din CP al RM, grupul criminal organizat este 0 reunjune stabilé de persoane care au organizat in prealabil pentru a comite una sau mai multe infractiuni. 8- [DREPTUL PENAL PARTEA GENERAL/ Din definitia dat& putem deduce trisiturile caracteristice grupului criminal 3) scopul organizrii grupul infract 1) Stabilitatea grupului este asigurata de existenfa unor legituri strinse permanente intre membrii gr i formele si metodele individuale specifice ale criminal este de a comite una sau mai multe de organizare (consolidarea grupului, elaborarea detalita a ca regula, nu a uneia, ci a unui sir de inf structu- ina interna, deseori, ul bine gindit de sxistenta unui tai participantilor); le baza al grupului si structuri ei organizatorice, infractiunii, faciliteazd corelatia dintre participanti si elaborarea metodelor de activitatea comuni; ©) existenta unor metode si forme de actvitate individuale dupa caracterul lor, ce-si gisesc oglindire intr-o metodica specifica de stabilire a obiectelor de atentare; metode specifice de sivirsire a infracfiunit si comportarit membrilor grupului, retragerea dela locul savirsini fapte 4) stabilitatea (constanfa) formelor si metodelor activitati criminale, care deseori servesc ca garant al sigurantei sivirgirli cu succes a infractiunii, intrucit ele reduc la minimum probabilitatea comiterii erorilor de catre participa cazuri imprevizibi Stabilitatea se mai datoreaza impartiri constante a rolurilor pantii la grup, folosirea unor uniforme spei , bastoane, brasarde §.a.) i autori echivaleaza banda (art. 283 din CP al RM) cu grupul or- atacurilor. * Kysweuosa H.®, Towxosa JM. Kp yeonoenoze pasa, rox 2, Mocxna: 3eptano, 1989, 420; Branzi S. Infact contra propriettit. Chisinau, 1999, p 154, 82 Cpitoll PARTICIPATIA fractiune, care se caracterizeaza printr-un grad deosebit de complexitate”, combituté de autorul M.L. Kovaliov, care spune, ci opinia data “duce la echi vvalarea bandei cu grupul organizat si minimnalizeaza artificial pericolul social al banditismal 2) Ado 1 participa privitor la sivirsirea in comun a infracfiunii, ceea ce este caracteristic grupului de persoane ce actioneazi cu infelegere prealabila, dar au atins si o anumita co unitate obiectiva si subiectiva 3) in scopul sdvirsirit in comun a uneia, inst de cele mai dese ori a citorva infractiuni ce pot fi si neidentice. Cu toate acestea nu este exclus& posibilitatea credrii grupului organizat pentru savirsirea une! fractiuni, dar destul de grava (comple inutios pregatita (Iuarea de ost terorism, atacarea unei banci comerciale §..) Partcipangila grupal organizat pot indeplin rolul de autor‘ al infraciani, executarea laturiiobiective a component tune, ceea ce si se intimpla de cele mai dese ori. Membrii grupului de aceea si se organizeaza pentru ca aceasta unire si aiba loc cu imparfirea s Ja sivirgirea infractiunii. Toti participantii din momentul intrarii in diferent de locul, timpul comiteri (ede fapt, sunt recunoscuti ca coautor a fan grupul organizat devin membri fractiuniisicaracterul rolutilor indep! § 4. Organizatia (asociatia) criminal ‘Organizatia (asociafia) criminal reprezinté cea mai periculoasi pentru ie si forma de intruchipare penal-jarid ima di n legislatia penal a Republicii Moldova de Legea nr.316-XIII din ‘9 decembrie 1994 prin care Codul penal din 24 martie 1961 a fost completat cu doua articole noi: 17! $i 74, rganizate i se acorda mai multé publicarea unui sir de articole, monografi. ° prdnaa Sp. ci, p. 154 * Kyawenona H.O, Tiowxosa WIM, yx. com, 6.421.DREPTUL PENAL. PARTEA GENERALA PARTICIPATY In unul dintre documentele Congresului al IX-tea al ONU asupra prevenirii crimninalitati si tratamentului delincventilor ce a avut loc Ja Havana (1990) se creeaza un pericol direct, F sociale si economice, le compromite, fapt care duce la pierdere: desfisurarea proceselor democratice. Ea submineaza procesui de dezvoltare si reduce la zero toate succesele obtinute, Ea pune in pozitie de victim’ pop i si exploateaza vulnerabilitatea omeneasca, obti turl sociale intr Codul pens 1 definitia organizatiei (asociatiei) criminale. Se considera organizatie (asociatie) criminala o reuniune de grupuri criminale organizate intr-o comunitate stabi pe diviziune, intre membrii organizat yr de adminis- rare, asigurare si executare a intentilor erin in scopul de a influenja activitatea economica si de alld natura a persoanelor fzice gi juridice sau de a0 controla, in alte forme, in vederea obtinerii de avantaje si realizirii de interese economice, financiare sau politice. Diferit este definita organizatia criminalé in codurile penale ale altor ‘Spre exemplu, potrivit art. 29 alin, (5) din CP al Kirgizstanului, prin organizatie criminala se infelege asocierea in prealabil a doua sau mai multe grupuri orga- nizate pentru a desfigura activitate criminala, art. 39 pet. 4 din CP al Tagikista- nulut recunoaste ca organizatie criminalé doud sau mai multe grupuri ce s-au entru sivirsirea mai multorinfractiuni grave si deosebit de grave, intr-o stabila, a cirei activitate se bazeaza pe impiryirea functillor de con- ducere, asigurare si realizare a scopurilor criminale intre membri organizatiei si structurile eis art 31 alin, 5 din CP al Uzbekistanului prin organiza criminal Fecunoaste © uniune stabila, consolidatd, format din dou sau mai multe per- soane ori grupuri, ce s-au organizat in prealabil pentru sdvirgirea sistematic’ a infractiunilor grave sau deosebit de grave. Deosebirile esentiale dintre definiiile organiz doctrina penal-juridicé a unor crterii bine stabil tusii de drept penal si fenomen social periculo: Analizind notiunea legislativa existenta, putem stabili urmitoarele trisituri ristice otganizatie criminale: 1) onganizatia criminalé reprezinta o reuniune de grupuri criminales iminale denoté ipsa in "Ulyneen B. Opearisosannas npecmyvocs a Poccuu: ocosnante, uemon exerts in Tocynapers0 u paso, 1966, Nes, <. 96-97 84 2) consolidarea grupurilor ivizarea de altd naturd a persoanelor fice si juridice sau de o controla, in alte forme, in vederea objinerii de avantaje si realizarii de interese economice, financiare sau politice, Organizatia criminala este formaté din cel putin doud grupuri criminale, care se asociaza pentru a desfigura i Nofiunea ,consolidare” este strins legati de n« racterizeazi grupul criminal organizat, insi, consolidarea reprezint& un grad mai inalt de unire a membrilor organi raport cu grupul criminal organizat, Ea se manifesta prin solidaritate si coeriune social-psihologica a membrilor organizatiei. Nofiunea de consolidare cuprinde {in sine te de factori determinanti ai cons psihologia sociala eviden a) comportamentul de cooperare, colaborat terdependenté obiectiva dintre participatii la care poate fi inteles si ca in itatea comuna gi ca o forma caracterul si complexitatea lor ce determina nivel ividuale gi gradul de cooperare; ©) aseminarea orientitilot valorice si a conceptiilor ~ ca baza a atractiei persoanei catre grup. Asocierea membrilor organizatiet are loc ca re 1partsesc si respect tofi mem- proprii, a normelor de comportare, pe care brit acestei organizatii, Cu cit mai malt timp existé o organizatie criminal rei este determinat de normele accep- cadrul organizatiei, care reprezinta anumite model ler este un proces social persoanele care au adepti, urm. bili si le exprime interes oameni tind sé domine in difer importanta liderulvi creste odata cu confruntarea cu diferite imprejurari neasteptate etc.* "U6yranssT. Coyuatsnas neurororun, Mocks, 1968, 248. 85[OREPTUL PENAL PARTEA GENERALA Intr-o organizatie criminala, ca reguli, lideri devin organizatorii sau condu- ce pot oferi un program de comportare ilegala pentru toti mem ganizatiei sau organizaioriisusceptibili si organizeze doar o activitateconcret pentra sivirsirea u concrete. Cu cit mai puternicd este dependenta snembrilor de normele din cadrul organizatiei, cu ait este mai mare autoritatea onganizatorilor sau conducat It gradul de coeziune si, respectiy, cu atit organiz ona cu o eficacitate mai mar CConsolidarea organizatici criminale presupune so: teia, Timpul de activitate poate fi difert, dar, de regul, este indelungat, interval in care este posibild consolidarea relatiilor dintre insist membri organizatiei sau membrii organizatiei gi structuril Organizatia criminal are o structurd bine ierarhizata. In fruntea ierar- hiet se ald organizatori (sau conducatorii) sau consiliul conducitorilor. Orga- hizator sau conducator al organizatiei criminale se considera persoana, care a creat organizafia criminal sau 0 dirijeazd. In componenta consilului intra st lor structurale, consilieri, deseori aici sunt inclusi si persoanele corupte din formeazi: soldat, comp! COnganizatia criminala po: reprezentind in acest caz 0 comunitate organizati bine conso- Subdiviziunea organizatiei criminale este reprezentata de grupul format din doua sau mai multe persoane (sectie, echipa, grup, brigada ete.), care inde je de administrare,asigurare, cerce- ‘Organizatia criminalé presupune o subordonate stricté si supunere obli- esteia, dar poate si cuprinda si structuri autonome, re- ‘organizatia criminal tsi exerciti teritoriale determinate sau asupra unei sfere de domeniu (contrabanda, trafic de arme, drogur mai dese ori, organizatia criminalé are legiturlinterregionale gi chiar internatio- nale, ‘scopul organizatiei criminale este foarte larg formulat de legiuitor. Oricum scopurile organizatiei criminale sunt specifce: sivirsirea unor infractiunt, ca re inseamna ca in procesul activi- 86 de vedere traditional, Indeletnicirile de baz’ ale of ‘ce aduc profit: traficulilegal de arme, droguri, cont nografiei, cazinourilor etc,, deci observim cé din numéral infr includ in sfera lor de interes nu toate sunt infractiuni grave sau deosebi Pornind de la pericotul social al organizatitlor criminal den{iat nu numai in normele Parfit generale a Codt specialé (art, 284 ,Crearea sau conducerea ut tru.un sir de infractiuni ,savargitea infract interest! ei” este un semn calificant al componentei concrete (spre exempla, art. nal gi in cazul

You might also like

• Drept Financiar Public Stancu

  

  Document50 pages

  Drept Financiar Public Stancu

  Cristian Olaru

  No ratings yet
• Dreptul Muncii - 2

  

  Document368 pages

  Dreptul Muncii - 2

  Cristian Olaru

  100% (1)
• Pornografia Infantilă (Autosaved)

  

  Document9 pages

  Pornografia Infantilă (Autosaved)

  Cristian Olaru

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Drept Civil

  

  Document12 pages

  Drept Civil

  Cristian Olaru

  No ratings yet
• Examen-Bilete - Pdf-Delicvent - A-Juvenila - .PDF Filename UTF-8''examen-bilete - pdf-Delicvența-Juvenilă

  

  Document56 pages

  Examen-Bilete - Pdf-Delicvent - A-Juvenila - .PDF Filename UTF-8''examen-bilete - pdf-Delicvența-Juvenilă

  Cristian Olaru

  No ratings yet
• Referat: Tema: Dreptul Internațional Penal

  

  Document13 pages

  Referat: Tema: Dreptul Internațional Penal

  Cristian Olaru

  No ratings yet
• LI Dreptul Muncii

  

  Document5 pages

  LI Dreptul Muncii

  Cristian Olaru

  No ratings yet
• Infractiunea Neconsumata

  

  Document15 pages

  Infractiunea Neconsumata

  Cristian Olaru

  No ratings yet
• Contr. În Formă Electr.

  

  Document9 pages

  Contr. În Formă Electr.

  Cristian Olaru

  No ratings yet
• MSDP

  

  Document4 pages

  MSDP

  Cristian Olaru

  No ratings yet
• Arhitectura Și Arta Greciei Antice

  

  Document45 pages

  Arhitectura Și Arta Greciei Antice

  Cristian Olaru

  No ratings yet
• Drept Civil Drept Reale Ardelean 2018

  

  Document236 pages

  Drept Civil Drept Reale Ardelean 2018

  Cristian Olaru

  No ratings yet