449.2 bee | | UNIVERSITATEA DE STAT ,ALECU RUSSO” DIN BALTI | I s y UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA | Eduard BOISTEANU _ Nicolai ROMANDAS g » DREPTUL MUNCII ¢ Manualcavaa9.2¢075.8)2 1354 56s TEMA ne. ‘Manualul este recomandat spre publicare de: nil (Facultatea de Drept, USM) Eduard BOISTEANU, dr. conf univ, Universitatea de Stat Balti Universitatea de Stat Nicolai ROMANDAS, dr. prof. uni din Moldova, Recenzenti: Alexandru TICLEA, dr., prof. univ., Universitatea Eeologicd din Bucuresti Veaceslav PINZARI, dr., conf. univ., USB ,Alecu Russo” Elena BOTNARI, dr. conf, univ., USB ,Alecu Russo" ‘este destinat stude ‘de drept, pr La elaborarea lueriri de fai au fost late in considerare actele normative pi pind la data de 15 noiembrie 2014. ‘This work was published with the s EMERGE (Erasmus Mundus European Me leighbouring ReGion in the East), Action 2 ~ Strand 1 (2009-2013), Grant 0. 2011-2576/001-001-EMA2, (Lot 8: Moldova, Ukraine, Belarus), funded by the European Union, of the ERASMUS MUNDUS Proje: Descrierea CIP a Camerei Nationale a CArtii Boisteanu, Eduard. Dreptul muncii: Manual / Eduard Boisteanu, Nicolal Romandag; Univ. de Stat ares, ‘Alec Russo" din Bag, Uni de Stat din Moldove- hindu: Sn, 2014 (1S, REP “Tipografia Central), 736 p 200 ex ISBN 978-9975-53-4444, 349.2(0758) Bos ISBN 978-9975-53-444-4, © Edvard BOISTEANU, ‘Nicolai ROMANDAS, 2015 PARTEA SPECIALA CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA $1 Noize, denen Senter racers contrac individ de munch 9p60 atria sara 363 ‘a cvantumalai minim garantat a § 6. Modul de plat salar se “ S81 4 Salarzares pnt condi specie de une : qeMAn it io as SECURITATEA $k SANATATEA IN MUNCK TEMA nr. 13 RASPUNDEREA MATERIALA IN DREPTUL MUNCIE a es ASUPRA RESPECTARIL tincpaeetipar le suprarepher cout “eglatie munci : { 2. Inspoctoratal de Stat al ancl 43. Ate organe de supraveghere a PARTEA GENERALA TEMA nr. 1 DREPTUL MUNCII CA RAMURA A SISTEMULUI NATIONAL DE DREPT I, Obiectivele temei definirea notiunit de mune, de studiu: " + determinarea sem identifiearea pri I: | | ~caracterizarea raporturilorjridice conexe; ~aprecierea mieniri sociale @ dreptului muncii; + delimitarea dreptului muncii de alte ramuri de drept. ML. Cuvinte-cheie: | munci, drept al muncii, profesiune liberal, raport j ‘uel, sport ure cones, metodh de regiments | Shon af dep meset TIL. Structura temei: tl de reglementare a dreptului muncit de roglementare a drept §.. Sistemul dreptului muneti § 4. Delimitarea dreptului muneii de alte ramuri de drept § 1. Obiectul de reglementare a dreptului muneii Dreptu! muneii, ca raniuréasistemului nafional de drept, este strns legat de munc’, nofiune inseparabili de existenta omului Potrivit Disfionarul tate constienti (specified o ‘Traian $tefiinescu mentioneaz4 e&: ,Numai oamenii, prin forta lor de muncé, sunt in misura s pund in lucru, si valorificeeficient ceilati factori de productie (resur- sele naturale gi capital Rolul muncit in societatea contemporan este apreciat in fmetie de implicarea tot mai DPtemnici a creativitiii, a efortului intelectual, comparativ cu cel manual, dar si prin prisma _promovirii formeloratipice de ocupare a forte de munc& sia reducer timpului de mune’. “Disfionar explicativ al mbit rome, Eatin. "Ton Traian Stefinescu, Tratt elementar de dre Bucuresti, Univers encllopedic, 996, p. 6. i Boereyt Lamina Lex, 1999, . 33.fn opiniaautorulai rus EB. Hoblov (EB. Xoxtos),apati torsart urmitorllor factor, conseeinf ale evoluie! economice si sprituale a omen transformarea muncit dependente Intrun'fenomen de important social fel, in a doua jumitate a secoului al XIX ropa Occidental in Ameria si Ro- sia, ea format 0 cask numeroast de mune sti tn fatal cf economia nu putea existafiré utiliza munca dependent (slaiat®); 2) omenirea a constientizatfaptul cd personalitatea umand necesito protetiejurdic spe- cial, Intrucit in bazalcatiunti de servic o persoan cade sub autortatea uni alte persoa- ne, a aparut neesitatea dea clabora noi replementir ce tn de lcatiunea de servic Se cere remareatfaptal c&forta de munc& are tin eracter intrinsee intel umane, ca reaultat, - impus ideea de a clarfca neapartenenta ela categoria marfurilr. Ptevit Declaratiei de la Philadelphia a Organizatiei Internationale a Muncii, rmarfi", ea avind urmitoarele caracterstc distinctive de conceptul de mart: este inseparabilé de persoanafizicd ceo prestesz; fost transpusd in Legea RM roteetia social a persoanelor aflate in edutarea tunuilocde munca” nx. 202 din 9.03,2003°. ‘Totodats, trebuie notificat faptul cd uni savanti au considerat c& munea (Forta de mun- este o marfé. Aste, filozoful german Karl Marx, in lucrarea sa Muncd salariatdt iui muneii se diseut incontinuu despre apartenenta acestet ramus, de drept iviziunii dreptulu privat sau dreptului public. Pornind de la faptul ef dreptal ‘muneii este dreptul contractelor de muncé, se poate spune ci el apartine m: de reglementare a dreptului muncii este constituit din raporturile juridice de individual de munca si din raporturile uridice conexe lor} = dreptul muneii reglementeaz raporturile juridice ce se formeazii, se modificd i se sting odati cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si ineetarea contractului individual de muned gia contractului colectiv de muncé. se accept cll munca prestati in cadrul raporturilor de servi- ciu ale functionarilor publici, reglementate de acte normative speciale care au la baz’ Legea RM nr. 158/2008 Cu privire la funetia public’ si statutul funetionarului public” din 04.07.2008, este guvernati side disporiile Codului muneit, vom ajungela concluzia cc dreptul muncii pre i din aseminarea cle- svieiu ale functionarilor jual de munci. De altfel; contracte civile este fap- sub autoritatea beneficiara- ‘muneii devin si mai evidente dac lnm sent, cu scopul de a proteja peste plafonul legal, cu sdictia expresi de a se cobori sab acest plafon. Aceasté teorie este fundamentat, in pri- ind, pe disporiflleart. 2 din Codul muneiial Republiii Moldova (in continuare ~ CM contractele individual de mune, din contractle co- emise de autoritatileia €& pozitia dreptului muncit demonstreazzi 0 voalare a generale referitoare la muned sau st ce vizeazi domeniul mentionat. rea reglementiritjuridice a rela ‘ F Goeurile de noroe, luerul lucerea, transportarea si comercializarea bauturilor aleoo preparatelor narcotice i toxice) ik in viziunea autorilor mentio de trasituri: 1) modul ‘se determind prin Tidiee de muned: “EH Tyeon, BH Tongoan Tpydo0ce Shin tn amen se Mes mer 369.619 2 ‘dreptului moni, -oncluzie la cele expuse, apreciem ci metoda dle reglementare a dreptulul muncit are 0 naturti dihotomicd, in sensul ch aceasta se subimparte in metoda de coordonare {n eazul raporturlor colective de munes gi in metod& de ordonare in eadrul raporturilor individuale de munca. (aeRO ex juridice referitoare la: parteneriatul socal in sfera mun lcatelor gi patronatelor, contractul colectiv de munc& si conventia col ‘ispunderea parfilor pentru nerespectarea angajame de ordonare se aplici in sfera raporturilor i ‘chin sfera raporturilor juridice de munca care se ives intre angajator nia noastra, aceasti metoda se particularizeaza prin urmétoarele trsituri: a) caracterul contractual de formare a raporturlor individuale de munci; b) subordonarea juridicd a "ibe, p 404-410 * Pout Diionarulul expicato practic alibi romaine deat (Cigna, itera Toteratonal, 2004), ) hotiririle Curti produc, in toate cazusile, efecte pentra vitor ~ ex munc®. Dar nu este cexclusi situa fn care desfigurarea raporturilor juridice de muncé si fe influentatit de ii neconstitutionalitii 1rea Codului muncii al Republi jonalé a constatat™ ci prima propozitie a alin. (1) al art. 11 din CM zile de sirbaitoare nelueritoare, cu RM a adoptat Legea ‘muncii al Republicii Moldova’, xt. s11 din CM: ,In Republica Moldova, zile mediu (pentru salariati care sunt remu- ‘menginerea salariului RM nr, 168 ,Pentru modificarea si comy prin care a expus intr-o noui redactie: de sirbitoare nelueritos nnerafi in acord sa ‘Agadar, autorul: ; ‘ational cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale.. {in motivarea sesizirii, avocatul parlamentar a subliniat cd dreptul la munet ila p tectia muncii face parte din drepturile si libertiile fandamentale statuate de Constitut ‘concordant cu Declaratia Universalé a Dreptarilor or de ta Le entre mosdidare ompltarea Cell mane eh Los 201s ny Monitosl Ofc Repyblck Moldova nz 96-08 din 1006-208. 4a‘nai eee semis aE all a relevat cf, in Republica Moldova, e de shrbatoare neluetitoare side o remunerare echitabilé satisfeltoare de art. 7 alin. ( din Consttui decent, cuprinzind hrai decurg din asigurarea materi tia patriotic’ si alt gen care primeazi dreptul de educate, necesara pen Astfel, conform Hott lecomemorat de sirbitoare sila de sirhitoare in Republica Moldova au fo respectini obiceiurilor seculare ale poporul ‘unei moraitii sinatoase, la imbogitirea vieti din Constitutie. Legiuitorul, prin norme organice, poate extinde aceste masuri de protece Ca rispuns la sesizare, Curtea mnalé a menfionat e& art. 11 all ri si menfin’ salariul mediu a) din CM ‘al RM, in redactia anterioaré, obl ru zilele _- de sirbitoare nelucrétoare. Interpretati limitativ, norma juridie’ in eauzi era aplicat doar fafti de salariati care au tncheiat contracte ce munedi pentru un salariu tarifar i remuneragi tn acord sau pe unitate de timp, de sarbaitoare nu puteau sa lucreze (chiar gin cazul in care ar fidorit), iar ‘Curtea Constitujionali a relevat cf art. 111 alin. (2) din CM al RM, atit fn redactia an- terioari,ct iin cea actualé, nu exclude remunerarea pentrazilele de sirbitoare nelucri- toate: salaratilor taifari. Acestora lise pistreaza salariul, ndiferent de numavul zilelor de sixbitoare nelucritoare pe parcursul luni luerate ‘acestei constatiri, Curtea CCoiistitutionaliinu a retinut argumentul autorului sesiziri c& aceasta categorie de sala- lati a avut un drept care le-a fost retras prin Legea RM nr. 168/2010, nefind respectat {nara enunturtorexpuse, Curten Constitutional a hott ct siniagma .cu plata jului mediu (pentru sala 168 din 9 iulie 2010 ,Pentru joldova’, este conforma disp: ional, un favor de drept, in dreptul mut ‘ma nu poate avea o astfel de calitate, ea find incompai cu elements uridick a relatilor de muncl. Cu toate aceste recurge la cutumé in vederea acoperi de muncd Obeerrim, otal, ek eutor asi BA Br Brjova (E.A. Epuiona) ccutuma nu poate constitui izvor de drept, find incomp: 9 de mune’, relativ recent, tintnd cont de continutul unor acte nor- mative, unii aut Ordonanja Guvernului m de discriminare (In redactie la asemenea prevederi, Ion Traian $teftinescu afirma ci ,dact un act normativ din domeniul legislatiei muneii face referire expres la uz (cutum®), considersin- 10d generie ca posibil trebuie apreciatc8, in domeniul respectiy, i se recunoaste ‘unuluiearacterul de izvor de drept’”. ‘Traian $teffinescu consider’ ef, in vitor, ar trebui si se recunoasc’ satea de izvor de drept (chiar dae uzul ar fi specific pentru un singur p59: lon Taian Steines, Brinda Vartolomes, aul 200, p.95-98 Traian Sees, op ‘ domenalrapoturlr de ured. In: Deep 4syersoant juridic’), autorul Alexandru Ticlea este firm’ 8 ,daci se accept eutumel (uzulul ypinia noastra, nu poate fiplasat deci in categoria aga-nu; astfel de inadvertenta Fa determinat,la,indul siu, si reeunoaset contractul ‘Gh Prezinté interes faptal eX, la analiza semnificajci juridice a contract tqutoru! tn cauzt afirma neechivoc c& astfel de contracte mu pot fi recunoscute: javoate ale dreptului civil sau ale oriciret alte a rept. (© nowt viziune asupra consacrarit i javor al dreptului mundi la autorul autohton Nicolae Sadovei, eare, in rea sa Dikotomia raportul ‘sistemului dreptului, cunoaste o realizare praxiologie& prin. ‘decontractele — | juriie se prezinté ca o obisnuinta apli- Juridica propriv-zisi, care poate fi im- Dust prin fora coertva stati cea explicate, deatfel bine fundamen lad insé fird temei o serie de practic de dreptal munci, cum ar fi angajarea drept secretari aproape exclusiv a femeilor, conditia prezentatorilor TV de afi prezentabil rd a atinge terenul discriminarlor, folosirea pe postul de sofer a birbatilor ete. Actualmente, con form art. 1 noul C. civ. (Codul civil roman ~ n.n.; E.B,,N.R), uzantele intr’ achiesim la punetul de vedere, conform cfruia un asem ca un izvor al raportului juridie individual de mune, $i Conform naturii sale zare a dreptului, Un ‘VN. Tolkunova (B.H. Tonxyzona), EIN, Bondarenko (9. (C.A. Poravesa), A.M. Lusnikov (A.M. Jymmsexos), MLV. Lugnikova (M.B, JIyuntnxona) §., ‘Totodaté, observim ciiin doctrina rust a fost exprimati o opinie diferit’, potrvit cfre- ia contractului individual de munc& i-a fost recunoscutd calitatea de izvor de drept. Astfel ‘muned ~ raport juri - Ji", volens nolens se poate trage con- 4 respectivul contract posed, pe ling calitatea de izvor al raportului ju Pe de alti parte, doctr {in materie de drept al muncti recunoa actelor normative gi contraetelor norm: stra a nu crea confuzie si surselor generatoare rebare care se isc in ipsa raporturior juridice de inevitabil, poate fi mumai tinutt de raport ale dreptului muneii ca gi ramuré a sistemulu srea: poate s& existe drep! ‘unul si foarte trans dar nu pur epistemotogic, - fark existenta raporturilor juridice de munc%, inseamni ck Peau au calitatea de sursA generatoare de drept, adic’ sunt izvoare ale ‘$idac& mu ne oprim aici, atunci toate contr jividuale de mun- joare ale raporturilor juridice de mune, au si calitatea de izvoare ale ibuit contractul individual de muned la categoria contrac ‘7 Alerande ides, Andre Popeszy, {Nise Tot ha on Per, fi printr-un grad inalt de originali- 1 individual de munc& la categoria, de iavor de drept poate avea drept consecinfi comiterea unor abuzuri de drept din partea angajatorilor, iar aceasta, in cummul eu nivel ridicat al niilismululjuridie din societatea oct © mpanosont xapserepe a raxoro pana AOToROPOS nn expec pana, 7 Us Toro HEP MEAN — et oro uate nmigyarsomy X0TO09Y HcOREDH fereonno Out aan wt npaxoeo ToD, uate naauomayessnro noronope npaxoen aT. ov Vvanoryan warn onvoopenenvo -paiieco (se panos) METYTON, oN, sbsvOMaeTE BO, eo, ae peNAER eT NO Oo atynaropos mec ‘ent conepaesaronosaans ie matsacr eo pannus nos 7. NeMpHUDETeny NenoEPORETDING ‘pmorol xapaktep le antaen 70 onnepenonan, oe : rare pedona,wepeascortanennss* AsV: MEH, Map yo, aan ‘noua vedea: MH Mapteno, ton cO¥ ‘a Nae Sado, Dito raportll juried 0 sink, .Coromont Sto" SRL, 200, 87-28: c anesalariailor‘n procesul de produce, fat de natu, fai de mijloacéle de produéctie, unelte faptul ci, in prezent, se inregistreazi chiar 0 ‘a numeroase norme tehinice. fn opinia autorului mengi ‘descoperiti fn fata unor erori de utilizare a proceselor ele pot fi grave, uneori extrem de periculoase (cazul st motiv, consecintele juridice ale nerespectisli nor- Danemarea), unde lgilaia ‘aro parte insemnaté din aspectele care vireardrapor- determinate prin acordul de von al ptilor nck Dac ne referim la discutile controversate in jurul normelor tel cf nome tehnioe (enlace) ms fee part, de regu din iste sociale de muncX. Cu toate aestea, apicarea sit a unor norme tence logic) normele de securitate si stndtate in munedi ~ este asigurati § igioase, statutele sare prevederile legislatiei RM, constatim ci din eategoria izvoare- cu earacter ,quasi-normativ” fae parte reglem interioare ale jioase (art. 307 din CM al RM). Astfel, dack ne vor refer la statutul juridie lor din asociatiile religioase, vom nota ed drepturile si obligatiile pirfilor con- idual de munci se stipuleaza in contract, tinindu-se cont de reglementirile odului muneii gi altor reglementirile corelatie cu revit de reglementirile in se i inindu-se cont de durata normal a timpului de munca gia ‘timpului de odihna prevazuta de CM al RM; b) pe ling temelurile generale previzzute de CH al RM, contractul individual de mune incheiat cu salariatul asociatieireligioase poa- tefnceta in temei Adreptului ne da senzajia precisi a nat ‘ului ~ ira reugi stl distruga ‘Normele morale (etice) ex nnorme juridice"®. Consideriim ci 0 astfel de atitudine fayi de normele morale in cadrul raporturilor ju- Fidice de muncd poate fi usor criticat, intrucit transpunerea normelor morale in actele ‘Hormative (inclusiv in cele emise la nivel de unitate) poate avea ca efect diminuarea drep- reglementeazi relajiile tehnologice, apirute in procesul prestirii muncii subordo- nate. In acest ea, actele normative locale figureazi ca forme speciice prin intermediul clrora normele tehnologice isi gasesc expresia. Cu titlu de exemplu, unor astfel de norme este rezervat un loc important in cuprinsul regulamentulu intern al unitati, a Institutia juridicd a securitatii si sindtapii in munca este alcdtuita preponderent din lor de mune&, fixate in legislatia muncii, - norme tehnico-juridice. Asadar, normele tehnico-juridiee sunt caracteristice pentru insti- ie sk precirim cl specificul raportuluijuridie de munca (caracterul perso- tutiilejuridice al ciror obiect de reglementare cuprinde relatiile privind comportamentul ire salariat gi angajator, caracterul continuu al i pentru reglementarea unui asemenea raport "=H acene, Sapytencnoe mpy2oooe npaeo, Yost das aoe. Mocraa: Vamarenscese py HOPMAHHOPA"M, 1998, 39. nu no mpydoeouy npowy Tower, 2002, ©1915. Pom AM. Nyman, MB. Symmons, yet, co, 2009, 678. Uys, CB. yaniv, yon. coe, 2009, 57.face refrire la apicarea in cadrul aporturilor juridice de munca a normelor de etic pro- fesionalA (deontologie) sau lao faptimorald@ eirei comitere poate eonduce a aplicarea nar in prvinja salaviatalui clp ele faptei respective. De re~ stare de ebrietate, ceca ferea studentilor sii ‘vulgar, inadeevat; snseazi simul moral al cet pentru a intimfda 0 persoani™' hu diverse acyiuni eu caracter ein fat de copi Referindu-ne in continuare la actele normative privite ca izvor al dreptu vorn mentiona ci eel mai important izvor de drept este Constitujia Repul din 29 iulie 1994, legea fundamentalé a fri: ea enumer& principalcle acte normative sau iavoare de dzept; in Constitutie sunt formalate principiile fundamentale de drept, valabile pentrit toate ramurile de drept, inclusiv pentru dreptal muncit in articolul 72 alin. tie se mentioneaz2i ek Parlamentul adopt stitutionale, legi organ’ pitvte ln delegareasslariatiorentitiilor din Republica Moldova’ din 05. ‘sires Guvernului RM nr. 595 din 07.05.2003 ,Privind aprobarea Mod de plats a samei de compensare a pierderii unei parti din salariu in legit XVT din 10 iulie 2008" gaa, ceneee ™ Curtea de Apel. Culagere de practic judiiard 2001-2002. Preadintsle clei redacioal Srelang Unele acte normative din domenin! raporturilor juridice de munct gt sunt adoptate fn vederea armonizarit nationale eu aoquis-vl éomu fal, Guvernul RM a aprobat Hotirirea nr. 603 ,Privind cerinfele minime de securitate gi ‘Sodtate pentru folosirea de cftre lueritor a echipamentului de mune Ii locul dé munca” in 71.08.2012 in scopul transpunerii Directivei Parlamentului European si Coiisiliulut 3669/104/CE din 16 septembrie 2009 ,Privind cerinjele minime de securitate $i sinitate pentru foloirea de cite lnritor a echipamentului de munei la Jocul de mane’ ‘Au earicter de izvoar ul igi actele normative adoptate de ministere si de celealte autor acd au ca object de replementare rel ‘Majoritatea actelor emise de Guvermul Republ lice fac parte din categoria actelor normative adopt i privind a fumetii de reglementare side conts ale acestor autorititi nu pot f invoeate in eazul ei publice gi ator i ite competente de re juridice de munca doar in eazutile expres previzute de lege. De exemy in CMal RM, for tru dialog social ,angajator-salariati™. T= Fin coq eonunitar se subingelege 0 ttaate de norme juries ‘UB, aioe spite coms = Monitor fil al ‘Monitor Ol Repl Moldovan. 208-209 dinive. De exemplu, la 31 martie 2004, Inspectoratului de Stat al Muncii a aprobat Regulamentul inspee{ia teritoriala de mune’ ictul colectiv de munci gio va expedia unitatii economice jn cauz4 impreund cu contractlcoletiv de muncinregstrat. indica punctele nule din co A ,iavoarele dreptului muncit ‘marea Jor majoritate, au un favoarea persoanelor incadrate roptime desfigurtri activitti, izeaal prin faptul eX normele care le alc ine gi la protectia'muncit le ale dreptului muncit au ca terzicerea mune fortate ~ art. 44 ete). Moldova din 28 martie 2003 reglementea- aporturilor de munca, jurisdictia muni, preeum si alte raporturi tH ca un act legislativ care euprinde tntr-un sistem unitar cele ice din ramara dreptului mune Fl determing continutul tu- se cet menfionate urmftoarele aspecte: iulle 2008", care reglemen- ea de misuri privind asigurarea securitii st ‘Sinititi lueritorilorlalocul de munes; "A evades Radpeu sapasomnad naa, NO, 2008, c 8-89" “Adin ek Mit ante, Ghose ip, Det mane scurtit a, comps * Monitoral Oficial al Republicii Moldova nr. 143-144 din 05,08.2008. prema terelor si departa lein vigoare; b) ele nu pot confine reglementti prima le competentei materiale gi teritoriale ale organului care le emit. § 3. Izvoarele specifice dreptului muncii Contractul colectiv de muncti reprezintt acel act juridfe fnchelat tn forin’ sori ngajator, care reglementeazi raporturile de munca si alte raporturi so- eral al izvoarelor de drept, contracul colectiv de muned face parte din din categoria actelor juridice care imbind tris si ale actului normativ. Dup§ cum : snk §.., prin contractul normativ s favor de deept”™. In opinia autorului Oleg Pantes™, mal al dreptului, manifestat, in contextul tehnicii juridice, printr-un acord dintre dou sau mai multe parti determinate, abilitate eu competent, ale cirui prescriptii poarté un catacter normativ gi de conciliere, care reglementeazt raporturi juridice speciale, in do- i aceasti defiitie, putem desprinde urmétoarele in contraet normatio se subintelege un izvor for- A te vedes fn acest sens: Teoria general a dreptull: Manual / Gheorghe Avorie, Elona Aram, Boris Negro, Ruslan Cotas, Cigindu, Carter, 2004, 9. 280-284. Contract normativ ea vor de dept ~ Autorefral tide doctor in drep; Cig, fen http://w: enna filesthesex/2009/14540/oleg.pantea_abstrac pf (acest 831) contractul normativ se inregistreaz se public in mod oficial {n plus, observm cf un astfel de contract reprezinté un izvor de drept mu numai in ca-

SSE ‘dove Goof n orcs Thich Covent Figura 7. Adoptarea unei norme internationale a muneii Elaborarea si adoptarea conventiilor $i recomandirilor OIM se efeetueaz’ prin consul- ulterior, aprobrii Co ip numiirul celor prezenti. fe dou tipuri de proceduri pent adopts conenn econ polar dbl ds produ spl snuale suecesives pe pareursul unei singure Conferinte, find rezervats, 1) supunerea conventitr sa recomandlrior, spre examinare; autoritifior"Gom- petente In pus, conform Constitel O1M, guvernelestatelor membre sunt obliges rerinte rapoate chiar asupra codventilr pe caren le-an ratifcatin vedereastabiiit Uiculajlr care au impiedicat ratiicarea si aplicarea aestorconventi 2) necesitatearaificiri convenilor fra rezerve asf foul carastoal conventilor OTM, ele ind elaborate n adr unet struct triprt 13) transpunereain dreptul inten a normelor internationale confinute fn conventile sirecomandrle OI in domenial mune “ respectarea necondifionati a normelor fundamental statuate de convent de bers. Tntrarea ia vigoare a convenilot OIM se realize cn un mur minim de dout et- fier ln termen de 1 Tn’ dupa ncegstrarea celei de a dova rtfedi, Dup& eam men- neds’ Anei Popesu,ecelagitermen de 32 luni eurge, in general, 5 pentraintrarea th care aratifcato%, prevederile art. 19 din Constitutia {in acest sens of, ineepind eu 1971, torii a partenerilor sociali in legsturd cu denuntarea {In ceea ce priveste fundamental conventional al respect ‘mul institut, in acest scop, de Consiliul Buropet se intemeiazi pe disporitiile Conventiet ‘europene pentru proteetia drepturilor omului $i a libertatilor fundamenta- le (1950) $i ale Cartei Sociale Europene (1961). Convengia earopeand pentru protectia drepturilor omului sia libertailor fandamenta- le, ratfieatl gi de Republica M liga statelece au ratifieat-o st respecte gi oserie de drepturi ce privesc unele aspecte ale munei reptul fiectrei persoane de a nu fi consteinsl si presteze o muncé forkat sat s dreptul de a constitui eu alii sindicate side & se aflia la sindicate pentru apiirarea intereselor sale). Aceasta rezuts din faptol c& respectiv ie reglementeaz4, in principal, drepturile civile gi potitice Ulterior, in vederea gerantarii drepturilor economice si sociale, Consiliul Buropei a laborat o serie de convent dintre care cea mai importanté este Carta Sociali European’ (1961), revizuit in 1996. : pi. urs de drop internoyional publ, Bucur ns, 1985 9243 rin Hotes arlene ROA a 298-XII din 24.07.1997 poblicat n Tratoeinter- “= Rati national, 1998, vl I 3Carta Sociali Europeani (revizuit8), de drepturi de natura economica si socials, constituind o adevarati referinté normativi pentru aceste drepturi pe intreg continentul european. ‘Toate dreptucile, consfntite si garantate de Carta, pot fi grupat || protectci, in 3 categor orientare gi formare pro inclusiv dreptul femeilor si birbatilor la osalarizare egal pentru munca de valoare egal dreptul sindical; proteetia special a anumitor categori de lueritori (co {femei, persoane cu handicap, lueritori migranti);b) protectia social arintregii popula rotectia sinatitii; dreptul la securitate social; dreptul la asistent soct i afara medi si adolescentilor, mamelor,familillor, persoanelor eu famililor acestora, persoanelor virstnice. De asemenea, sunt izvoare internationale ale dreptului muncii acordurile gi con- incheiate de Republica Moldova cu alte state prin care sunt reglementa- te-aspecte ce tin de raporturilejuridice de munc3. De regula, acesteacorduri gi vizeazd urmitoarele probleme: a) colaborarea tn domenitl politiii sociale i; b) reglementarea actvititii de muncé sia protectiei sociale a cet >narea unor chestiuni ce fin de securitatea si shnitatea in munca (in special, cercetarea accidentelor de munci)'*. "nunc trebuie examinat sub un triplu aspect, gf anu persoanelr. Aplicarea normelor dreptutui muneii in timp. In conto relia deept a = Ratfcats partial deeitrePalamentel RM pea Lege at. 484-XV din 28.09.2000: Montorl fia) al Repabii Moldovan, din 260.2 "Carta Social Europeand (re Moldova, Liga pentru Aprarea Dreptrlor Ona sa. ~ Chigings 2001p. splcare | Bireul de taformate al Costu Buropel tn in Modova eo dere. Pau Strtcae, Evang Muni, roost Sociale Fem 9 Poll Social ale ite manet din 27, Re robatl prin Hote 8 elt Independent cu prvire lotiireaParlamentull ROE nr. sndete cu priv Ia modal de eoretare i de reed ‘Codul muncii din 28 martie 2003 a intrat in vigy care le insttuie acest Cod (cele ce tin, mai al la octombrie 2003. For tates respect forme srise salaiafii care sau incadrat it un asemenea conflict intre dows leg (Co- din 28 martie 2003) se solutioneazi conform principiuli tempus regit actum, Acesta este, deci, cazul ultrasetivtiii norm juridice ‘area iesitdoj din vigoare © Prin Legea RM nr. 60-XVL din 2.032008" ral s-a pronuntat, ia mod expres, pe marginea problemei privind perfectarea inform seis a co rmunel,lncheiat pi la data intritinvigoare a CM al RM. Aste, art. 58: a1 RM asfost expus in urmitoarea redactie:,Contractu individual de munek se tncheie pind la data inti in vigoare a prezentuli cod poate fi perfectat inform scrsi numa eu acordul prior. Propune- rea angajatoruluiprivind perfectares contractului individual de munck aduce la cunostinjasalaratuui, sub semnitue’, prin sirea) angajetorulu Propunerea salriatluiprivind perf serisin decurs de 5 zile lncratoare”. im ed printr-o astfel de interventie legit cetienilor exist mnoscutd, legea adoptati si promulgaté ‘rt. 76 din Constitusie pot fi trase urmitoarele eonch ~ atunci cind data intr acesteia devine data intr normel juris timp. Ine Deepal a, 2005, 89- Republi Meldova s-1g-116 in 0107:2008. 65“Abrogarea actului normatte, ca proceden tehnico-jusidie prin care actu norma- tiv ft termen isi inceteaz actiunea prin renunfare la el, poate fi: expres (directa sau indirect) sa tacit. Abrogarea expres actului normativ poate avea un caracter direct, atunci ind noul act normativ prevede, in mod expres, ci vechiul act normativ (seu anumite norme juri- dice din el) se abrogt. In acelgi timp, mention c& abrogarea indirect poate avea loc ind noul act normativ nu stipuleaz4, in mod expres, atul normati care se abrogi (sau anumite norme juridice din el), dar se limiteaza la prevederea ci se abrogi toate actele normative anterioare care contravin noi rglement re se realizeazi o abrogare indirect care, in conditile ‘ca um procedeu tehnico-juridie profund daunstor. foldova. Totusi, avind fn vedere ci ie izvoare ale acestei ramuri de drept pot fi emise de organe diferte, a eSror competent teritorilé variazA de lao categorie Ia alta, intinderea aplicrii sgorie fae parte conventile coect nal si dispoditile primarului. in misura ide munci, ele devin izvoare ale dreptului munci ‘o)actele normative care se aplict numai tn cadrul unitailor. Din aceasti categorie ‘ac parte: regulamentul intern al unitai, contractul colectiv de muncé, regulamentele si tructiunile propri ete. “Aplicarea normelor dreptului muneti asupra persoanelor: Modul de apticare ‘a normelor dreptului muneii asupra persoanelor este reflecat in art. 3 din CM al RM. Ast- ispozitile acestui Cod sunt apicabile fat de: salariati cetafeni ai Republicti Moldova, alariatiicetijeni strsini sau apatrizi, sm desprinde conchuzia ck CM al RM este obligatoriu pen- ‘angajatorii persoane fizice sau juridice ~ ait din sectorul ‘mixt care folosese munca salariati. problematica ce vizeaxt aplicarea legisla luzia ci atit CM al RM ‘Moldova (2003), mentioné {nvoluntar iti inchipui o zon’ industria~ in ur, meniomi fatale in cuprinea Leg RM nr. 26/2006 mn este tatu tres ol fa safe secorliateprinderlor mic miloc side i acorda anumite fit in dos) tule juice de munchne gi fabrci si executs, o perioads de timp strict determinati,o serie de operatii mai mult ‘sau mai putin monocalificate si monocomple rege plan secund. Un stat modern are nevoie de acte normative in raporturilor de a produestorilor, ‘rauncii doar in cazul angajatorilor persoane fii conformitate cu prevederile at. 284-288 din CM. la angajatori persoane fizice cade sul contractual. In aceste condi starea muncii este Hiatt art. 284 din CM al RM, k lariat si angajator pers ic poate fi ine pe una determinat, un lueru inadmi incheierea contrac si de angajatori care, la trebuie si respecte : lajia portughez, angajatoriin mai multe eategoriin funetie de mi ‘galiei fae distinctia dintre mierointre ii (51-200) gi intreprinderi m ierointreprinderilor, procedura de eoncedi ea angajajlor nu poart& un earacter obligatoriu. }baza unui contract individual de mumci si presteazi acti ‘unor contracte incheiate cu un angajator moldovean: fa opinia noastrd, pentru acoperirea strinitate in baza 7 Nolee Sedo, Nou oa muni al Repub Mole, I: Revita de ep prit nr. 2 2009, Pogios "Termination of employment relations. eal station i Biropenn Commision, 2006p 25-04 Ie tp ecomopsca (accesat la 20 februarie 2011). ee 68 States ofthe Buropoan Union, lobSerlet?doeld=q6aghlangldsen intr-o economic 2 fn strfindtate in baza prevederile CM al aleasi de parti (lex e angajatul gi desfigoari in mod obignuitactivi- care hueratorul este angajat temporar int-o alts de desfigurare a muncii in mod obignuit; dual de mune’; ividual de muned la Agentia Nationala pentru Ocupa- rea Forfei de Munca; "Cl mare comeritat st adnoat cx legislate, dotrind gi jurisprudent, ol I / Coord: Alexandru ‘ilea,Bacarest, Univers Jura, 2008, p31 ‘Mfenitral Oficial l Republi Moldova nr. 82-86 din 22.06.2002, > bip:/Jeurlexevropae/LexUriSer/LexUrSereda?urisOF:2008:1770006:0016:RO:PDF (acces ladata de03.s0.2010, "> Menitoral ficial al Republic Moldovan. 162164 din 29.08.2008. 69q 6) sh inregistreze contractul individual de muncti la Casa National de Asiguriri Soei- | social ick problema dublei impuneri la achitarea contributilor de asigurari so igrantfiind nevoit si le achite ati in Republica Moldova, ‘it stn statul in care va presta muned (statul surs. Din punetul de vedere al subiectlor,izvoarele dreptului munci se impart in doud eate~ ‘goriidebazi: a) irvoare eu vocatie generale de aplicare, adick acele izvoare care sunt: ‘abil tuturor categoril pentru ‘salariafi). Din aceasta categorie de iavoare din 19.11.04 Guvernului acordarea unor garanti si compensa slariatior care imbin’i munca eu studi Uirfrea Guvernului RM nr. 1254 in 15.12.2004 ,Pentru aprobarea Regulamentului pri- vind retribuirea muncii pentru anumite eategori de salariati cirora lise tabileste durata redusi a timpului de munca”™. parte: Hotirirea Guverm privire la aprobarea Nomenclatoru Bibliografie de referinta Romandas, Eduard Boisteanu, Dreptul muneii: Manual, Chis 38. : late, doctring, Bucuresti, Universu Tratat de dreptul sinunci 7-2, reviauitd gi adi Romulus Gidro, Dreptul muneii, Bucuresti, Universul Juridie, 2013 Marioara Tichindelean $.a, Dreptul 26-37. jhe Filip, Dreptul muneti si securi- autoevaluare Sanda Ghimpu, Alexandru Ticlea, Dreptul muneii, Bucuresti, Sansa; 1997, p- 40-80. ‘Andrei Popescu, Dreptul international al muncii, Bucuresti, C.H. Beck, 2006. . Nicolae Voiculescu, Drept comunitar al muncii, Bucuresti, Wolters Kluwer, 2009, p- 41-66. AM. JIymavxos, M.B, JIyunnxosa. Kype mpydosazo npaca: YueGnux: Tom 1. Cyuysocms mpydoaoee pasa u uemopua €20 passumus Tpydoawe npasa 6 cucmene npao wenogexa. OGwjar wer. MocKaa: | cearys, 2009, c 548-661. KH. Tyeos, B.H. Tomgniosa, Tpydoeee npaso Poceu. ~ Mocxta Oper», 2000, €. 34-49 1. Formula definitia nofiuni de vor al dreptului mune 2 Ince categori pot f divizate izvoarele dreptului munch? 4, Poate fi oare recunoscut8 practica judciait ca izvor al dreptului ast Tegislatve sunt reglementate raportrile social? 65. Invoeafi exemple conerete de aete norm: care se prezinthcaiavoare ae dreptalui munci 6. Ce ategorl de ace juridice pot fi integrate in categoria izvoarelor specifce dreptalui munell? "7. Stabili care este raportu di subordonate legi, srnafionale (regionale) pentru imbuntatirea vig ale salariatilor. ‘9.Care sunt principiile de organizare si structura intern a COrganizatiei Internationale a Muncii? 70.Ce tipari de acte poate adopta Organizatia International a Muncii? preciz 12. Care sunt conventille fandamentale ale Organizatiei Internatio- atribuiile organelor de conducere ale Organizatiei Internationale a Mune 14.{n ce condifii pot fi recunoscute acordus aventile Republica Moldova cu alte state ca igvoare internationale emits? 17. Care este modul de aplicare a normelor dreptului muncii asupra persoanelor?Spete Net La intreprinderea SRL ,lzvoras” a apirut un ltigiu intre organele reprezeatative ale salaiatlor si angajator cu priv normative fat de salariai acesteiintreprinder. Angajatoral susinea ck: ©) procedura incheierii contractu! 4) modul de aplicare a sanctiunilor Realizati o prezentare general conformitate eu princi 1. Codul muneii al Republi 2. Conventia Orgar |, 30 de salariat au fost ipsiti total sau partial, de recompens& anuali. legiturd cu reducerea statelor de ul a comunieat angajaton 2 luni inainte despre concedierea fn ultima 2i de mune de munci recunoscut drept izvor de juridice in cazul in care prevederile (cum ar fi CM al RM)? Care va fi réspui munel? Nr.6 Extras din Hotérirea Guvernului RM ir. 435 din 23 aprilie 2007 2. De garantit si compensapi, prevaizute de prezentul Regulament, obfine a doua sau a treia specialitate (profesi), lise pot acorda anumite ‘garanti si compensatii in modul prevéizut de contractul colectiv sau de cel individual de munca si compensatii previtzute de prezentul Regulament ‘ati erimisi la studi de eatre angajator, precum si cet fnmatriculatidin propri liberate de institujia respectiv’ de invdtdmint, in modul stabilit de. Ministerul Edueatiei si Tineretulai 73:LISTA CONVENJHLOR OIM RATIFICATE DE REPUBLICA MOLDOVA Informatil privind data ratificarii Conventiel OIM Conventia OlNnr. 100 privind egalitatea de remunerare a milnti de lucru masculine 35 | 2, \amiinii de luca feminine, pentru o munca de valoare egali, adopiati Ia Geneva, [29.06.1951 23.03.2001, ! | I/o| ‘Deniumirea Conventiei OTM Fs ‘ie| __ Ratficata prin Legea RM. ‘Conventia OIM nr. 11 relativi la drepturile| cat prin Legea RM invgoare penta RM ‘invigosre penta RM — 1. |de asociere gi de coalifie ale muncitorilor agricoll, adoptatd la Geneva, 25.10.1921, Conventia OIM nr. 103 privind protectia i 13. ¢revimuita), adoptati la Gene |Conventia OIM nr, 29 privind munca forfata * |sau obligatorie, adoptati la Geneva, 1930 r Ratificati prin Hotirirea Conventia OTM nr. 105 privind_aboli- xi din 14, |rea muneii fortate, adoptati Ia Geneva, 47.01.3957 Ratificat prin Hot [Conventia OIM nr. 47 cu privire la reduce-|_»,/.atifeatt prin rea timpulei de luce pin In 40 de ore pe| + | Sapeiming, adoptati In Geneva, 22 fume 1935 (Conventia OM nr. 1o8privindactele deiden- 4, | titate pentru personalul navigant, adoptatii la Geneva, 13.05.1958 OIM nr. 81 privind inspectia |Convenfia OIM nr. 88 privind organizarea| 6. |activitatii de folosire 2 forfei de munca, ‘Conventia OIM nr. 117 privind obiectivele Faeroe cere cee 17. |g) mormele de baza ale politicit sociale, 26.09.1995; ~ S Adoptata la Geneva, 22.06.1962 bnvigore penis RM Conventia OIM nr. 92 privind cazarea 7% lechipajelor la bordul navel (revizuita), | adoptata la Geneva, 18.06.1949 Ratificati prin Leyea Conventia OFM nr. 119 privind dotarea) Parlamentului nr. 1404-XV din 18. |maginilor cu dispozitive de_ protectie, /adoptata Ia Geneva, 25.06.1963 tia OIM nr. 95 privind r ‘adoptata ia Geneva, Convensia OIM nr. 122 privind politica 1g, [de ocupare a forfei de munci, adoptaté la ‘Geneva, 09.07.1964 Conventia OIM nr. 97 privind migratia 9. in seop de angajare, adoptata la Geneva, . 127 en privire la greu- tatea maxima a. inedreiturilor care pot fi transportate de un singur lueritor, adopta- ila Geneva, 28.06.1967 TRatiicatl prin Legea RM a 1 proce 1nr.404-XV din 24.10.2003; " in agricultura,) —"jp'vigoare pentru RM 04.04.2004 > Conventia O1M wr. 11, |stabilire a salartuiot tdoptati la Geneva, 28.06.1951 {in vigoare pentru RM ~ 30.12.1998[Conventia OIM nr. 131 privinid fixarea sala- rillor minime, in special ince priveste tarile 22. in curs de dezvoltare, adoptati la Geneva, 24.06.1970 | | Convenia O1M nr. 132 cu privire Ia conee- 2g, |diile anuale plitite (revizuita), adoptata la, ‘Geneva, 24.06.1970 ‘Conventia OIM nr. 133 privind cazarea echi- |. |pajelor la bordul navel (dispozitit comple- Imentare), adoptata la Geneva, 30.10.1970 * lintreprinderi $i po: Convenfia O1M nr. 135 euprivirelaproteetia irepturlor reprezentanflor lcedtorior Ia je acordate lor, adoptatit la Geneva, 23.06.1971 ‘Conventia O1M nr. 138 privind virsta mini- . [ma de ineadrare in munca, adoptati la Ge- neva, 26.06.1973, a. : tn vigoare pentru RM — '23.09:2000 rivind ong fullor in des adoptati la Geneva, | - |negocierilor colective, adoptata la Geneva, | |Conventia OIM nr. 154 privind promovarea| 19.06.1981 - |igiena mun |Convenfia OIM nr. 155 privind securitatea si ig ‘mediul de munca, adoptata| In Geneva, 22.06.1981 | 35° |Conventia OIM nr. 158 cu la inceta-| [rea raporturilor de mune& din initiativa pa-| {tronului, adoptatit la Geneva, 22.06.1982 {in vigoare pentru RM - 14.02.1998 36. Conventia OIM nr. 160 privind statistica smuncii, adoptatii la Geneva, 25.06.1985, Ratificata prin Legea Parlamentului nr. 186 din 29.09.2011 37 Conventia OIMnr. 181 privind agentiile pri- [vate de ocuparea forjei de munca, adoptati) [la Geneva, 19.06.1997 Ratificati prin Legea Porlamentului ne. 482°XV din 38. /actiunea imediati in vederea elimin: fadoptati la Geneva, 17.06.1995 [Conventia OIM nr. 183-privind revizui Conventiei (cevizuiti) asupra protect 39+ |maternititt din 1952, adoptat la Geneva,| 5, ,Z204%2000; 15.06.2000 38.08.2007, rin Hotirirea . 593°KITT din 9.19955, invigoare pentru RM — 12.08.1997 \Converitia O1M ne. 150 privind administra- 30. [rea muneli, adoptatd 1a Geneva, 26.06.1978. [Gonventia OTM nr. igi privind protectia aseptuli. de onganieare st proceduri de determinare a condition de ocupare Ratificatd prin Legea Parlamentulul ar. 17-XV din ‘07.02.2003, fs'fanetilor publice, adoptati In Genteva,| — invigoure penta RM 27.06.1078 2 7.04 2004 wentia OTM nr. 152 privind securitatea| Ratificatd prin Legea Parlamentului nr. 339-XVT din 40. at wventia OIM nr. 184 privind securit jena muneii in agriculturd, adoptati Ia} (eva, 21.06.2001 | ‘Conventia OIM nr. 185 (revizuitd) privind jactele de’ identitate ‘pentru personalul, navigant, adoptati la Geneva, 19.06.2003 RalfieatS prin Lagea Parlamentului nr. 31-XV1 din 4. Conventia OIM nr. 187 privind cadrul de_ promovare a sinititii gi securitiii in mun- ei, adoptatd la Geneva, 15.06.2006 Ratifiati prin Legea Parlamentalui nr. 72-XVIIK din 26.11.2009; ‘nvigoare pentru RM ~ 12.02.2011, . |si igiena muncii tn operatiunile portuare,| 171.2006; adoptatii la Geneva, 25.06.1979 tn vignie pent Rot —TEMA nr. 3 PRINCIPILE DREPTULUI MUNCII I. Obiectivele temei ~ definireanoviunii de prineipiu de drept al mune ‘destudiur in 7 ci deserioreacelor mal importante categori de prineipii care se epi juridioe de muncé gi altor raporturi legate W.Cuvinte-cheies iu de drept, principiiramurale ale dreptului mune, Nber~ | tate a muneii, munct fortata (obligatori), diseriminare, demnitate | Inmone, eat de tratament, respect l vii prt oel de IIL, Structura temei: j §1, Notiunea de prineipiu de | §2. Prezontarea analitil a prin ori de princi lorramurale ale dreptulul muni de drept pot f formulate direc, in artcole pecale de interpretare. fn dreptul munci se iatinese urmitoaree categori de prinepi:prncipit generale ale i aplic ridice, ttre acest categori de princi se inregistreaz interactiun sis- ecare inte: ce dinte-o ondine eric posiva mpartsim, care ising urmatoareleprinepi generale ale dep. tatea sau dreptatea socials, separarea puterilor Tor consenssttates buns reins aoc r me jrealibersa: ‘Ase ves in acest sens Alvan Tiles op. 2008, Pe 'Blena Botaar, Prine deptulls aspects teoretio-pracie non ‘pile dep Dractice. Tek de doce re rep, Chigint, 1 unitaii (descendente: unitatea drepturilor si indatoririlorjuridice, demo- internationalism, solidaritatea .2.); ~ principiul ierarhiei (descendente: cooperarea, suprematia Constitutiei, infietatéa wunitar g.a). le interramurale ale dreptului sunt principii generale de drept public sau/si privat care guverneazd cel putin dou ramuri ale dreptului. Asadar, dact acceptim jdeea e& dreptul civil urmeazi afi considerat drept comun pentru celelalte ramuri de drept it, cu inclinatie privatf (inelusiv pentro,dreptul moneii), atunci vom constata ste generator de principiiinterramurale pentru alte ramuti de drept pri- Jpservim cX dreptul constitutional, ca ramuri fundamental a dreptolui, ie asemenea, calitatea de generator de prineipii interramurale pentru toate ramurile de drept. Spre exemplu: acces Ii ismul formelor de propri- economic de piat ativé economies. ramurale ale drept itutiei Juric {deilor normelor juridice si descendentul prineipiilor rarmurit corganizeaz normel juridice este ascend ‘corespunzitoare de drept. Facind referire la Tegislajia muncii, nu putem trece cit vederea faptul cf legiuitorul inart. 17 din CM al RM au fost ea; egalitatea pirilor; paritatea reprezentari parlor; imputernicirile lor parfilor g.a.), iar in art. 350 din CM al RM au fost consacrate princi i a reprezentantilor a > individuale de muneé sia au fost formulate odatd c ‘XX-lea), Astfl, meritul de pionieratin acest ‘sens revine, neinde 8. ¥E (H.C. Bottrmicxi), care a formulat pentru prima data in doctrina sovietica prineipiile dreptului muneti (pe care autorul dat lea de- stituri prineipale ale dreptului muni sovietc), $i anume'™: runcii sovietic. Acest prineipiu presupunea egalitatea drepturi- cum gi extinderea normelor dreptului ‘pra tuturor persoanelor care a incheiat contraete individuale de rmuncé; sea raporturilorjuridiee de muned. Potrivit acestui principin, angajatorul avea FLA. Rapoces, PH. Tyxaea. owas tpn cosemexieo mpy2os0s npaea. ~ Moses, 657, ©.3+4,AE Tlamepernnn. Tp wa mpy8 Ovepra no crac Nosy ocea, ‘mpypoooe npaso | Tox pen BC. Atmpeess.~ Moss, 17,6 2843, "0.8. Capos, Oconee npunaun conemeroso mpyoo00% npaea.~ Moss, 19756. 4996. 80 ‘din CM al RM este consacrat principiul interzicerii muncii nedeclarate, pring doar subinstituteijuridice a incheierii contractului individual de munca; 6) o mare parte dintre prineipiile dreptului muneii sunt expuse sub formi de gara ale drepturilor salariatilor si angajatorilor, ceea ce conduce la reiterarea cuprinsului art. 9 si10 din CM al RM, care consaera drepturile gi obligatile fundamentale ale partir con- ‘ractulul individual de mune le faptul c& dreptul muncii este co i, se cere a consemna c& pri mod traditional, aun drept acestei ramuri de drept (lie iva gomajului §.2.) sunt jerim insi cé, in cadrul rapor veni eventualele abuzari de drept din partea sa Jn opinia antorului roman Dumitru Mazi Esenfa acestui important principiu rezida in faptul c& trebuie s8-si exercite drepturile gi st profte de garam de drept din partea salariatului, instanta de judecati trebuie si mening intreaga proce- uri de concediere a salariatului intrucit princy -ptului muneii vor fi examinate mai pe la jolele urm’- tarea lor succinté, § 2. Prezentarea analiticd a pri ale dreptului mun. Libertatea muncii. In procestl unei evoluti istorice, dreptul la munel, ea drept fundamental al omului, s-a gisit locul printre drepturile din a doua generate, fiind atr- buit eategoriei drepturilor social-economice gi culturale. garantat in primul find, prin prevederile constitutionale. Aceasti concluzie reiese si din dispozitile art. 6 alin, (1) din CM al RM. {in conformitate cu art. 43 alin. () din Constitutia RM, orice persoani are dreptul la ibera alegere a muncii la condifileechitabile si satisfcdtoare de mune, pre- ectia impotriva "= Naa Damir, Teoria general a dreprutl, Buco Al Beck, 2000, 9.148.“Agadar, din punct de vedere strict juridic,fieeare persoand este liberd si decid singurs ack: munceste sau nu, precum si st-si aleagi profesia gi locul de munc’, pe cind munca forjatd ori obligatorie este interzisi. CCivilizatia mondiala nu cunoaste o forma juridic& mai bund a realiziii bert mun- in relaiile de muncl decit contractul individual de muned care, pe de o parte, acord’ | necesitajile sale, este in drept 1 prin earacterul contract {in opinia autorilor rugi ‘Drepturilor Omului, adoptati la 10 decembrie 1948, ar. 8 din Pactul international ‘cuprivire la drepturil civile si politic, adoptat la 16 decembrie 1966, art. 2 din Conventia fortati si obligatorie, adoptaté la 28 iunie 1930". { nr. 11 din 04.06.2009, Curtea ConstitutionalA a relevat 8, in iude dreptul persoa- supatia) gi local mune, precum , protectia partii mai vulnerabile a raportului juridie de munedt ~ re este declangati din mor cheierii eontractului individual de ‘ei de a-i alege dupi propa voint munca (pro ‘dean munci gi de a-gi continua studi postuniverstare(masteret,doctorat), resupune Hbertatea de a nu executa oblgatlle asumate la momentul incheiert i insttutil de tavijimint superior gimedia yagetart i plasarea tinerilorspecaligtiin im- Dersoane s insttutia de invi}amint 5, impliet, de a nu restta statulat ru studi, De asemenea, Curtea Constitutional a mentiona i 2g din 04.09.2001 nu limitears exereitarea drepturilr i obligtilor pre- {a munell, deoarece na areineidentA direc asupra raporturilorjuridice de unc ci umareste asigurarea executiri obligafllorasumate prin contract. Tn coe ce prveste ibertatea dea nu muanel, mention faptul cf munca nu este o obi- satie, desi unele constitu o trateaz ca atare (de exempl, Constituia Spaniel). Din acest punct de vedere, dreptl persoanei dea mamuneicuprinde dou aspecte: dreptul dearefuza Tinea g dreptl de a inceta munca. Ca referice la uitimul aspect, cere mentionat ci liber~ tatea mundi este asigurat prin reglementarea desfacericontratuli individual de monet din nifatvasalavitului (consacrind,agadar, dreptul salatiatuluila demisie~ art, 85 din CM ‘IRM), act eare ~ spre deosebire de desfacereacontractulu\ individual demunc’ din niiat- ‘ya angajatoralui—nu este supus nici une! alte condi, i afara obligate de preavir ‘in doctrina russe sublniaimportanta dose ibertiii mune pen- ‘ru domeniul zaporturilor rnumeste acest prineipiy ca unl fundamental, care prezint 0 rtatea dea munels ibertatea de a nu munei sresupiine dreptul persoanei de a-gi lege profesia gi locul de siculturale™, statele parti recunose dreptul la muned si aeesta cuprinde dreptul pe care ame vie pesnank dea obtinepoibiitatea dee procure ele este vei sale print ‘omunca liber aleast nafional, putem rsoanei de a-5i normative care, profesia gi locul de muncé. Cx Cconstitlinale a ROM nr. 2 in 04.06.2009 -Asupe exept de neon sepembiie 200168 pvr la plasarea nepal unc & operor medi de perlite de stat (cu modifier gi complete nto din 23222003 ir. 499d 25-04.2006)- In: Monitoral Fa al fe de stat” previd in m it superior gi medi de speci si Bucuionale« Republi Moldova tablesteprocedara de nore fenton deol fl nstiior pablo, recom salle cn este permis des erstorlr. a3‘ru,¢imentarea"intregului ansamblu de raporturi mentionate mai nainte™.f ', principal iberttii muncii poste fi ecunoscat ea un principiu fundamental care acesta este corelat cu aga principiiramurale ea interzicerea mun pentru apitarea firii, pentru preintimpinarea unet rarea consecinjelor unei avarii de productie sau a ui ru Inliturarea unor situa care ar putea periclita b informaticd ete. Dar gi in acest der muned suplimentard si fi sunt aplicabi ‘exceptionale munca prestati se ulatile favorable previzute de probaté prin faptul eX aceste dou prine} te in continutul Conventilor OIM nr. 29/1930 ,Privind munea forfat 15/1957 ,Privind abolirea muncii fortate”==. ofe, in mirime de cel putin 1,5 salarit de baz stabilite salariatului pe unitate de timp, iar ‘pentru orele urmétoare~ cel putin in marime fi recunoseuti ea m de mamed. In conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) din CM al RM, prin muncé fortati seintelege or a ‘mult o lund, locul si specifcul acestuia in urméitoarele eazuri: a) la efectuarea pentru preintimpinarea unei avarii de productie produeiie sau a unei calamititi natu- ‘muneti salariatului fare consimgémint oe eee lucrvilor necesare pentru aplrarea ti mart. 2 din Conver le muncé forata sub ameningarea tunei pedepse oarecare gi pentru care numitul individ nu s-aofert de bun’ voie {mn consens eu dispozitile art din Conventia OIM nr. 05/3957 ,Privind abolirea forfate”, CM al RM interzicefolosrea sub orice formé a munci fortate (obliga postale, de telecomunicati i informatie’ ete. ‘In materia cont -munea neremuneraté in folosul eomunit june mu poate fi aplicat’ decit dai exist acordul co Gea contravenjonal al RM), solutie dedus din teza potrivit cir erie mullite cre ibetatea mone ‘administratei publiee M, aceast pedeapst se iderd munca fortata (obli- tle desfigurate in locul acestuia de cei care, potrivit comunititi, ea se isoare pentru 2 ore de muncd neremu- 1 67 alin. (3) din Codul penal al RM), impune ine o precizare ci legislatia penalA inerimineazi ca infractiune munca for- iG, Astfe, art 168 din Codul penal al RM instituie rispunderea penali pentru fortarea ‘unei persoane si presteze 0 muncé impotriva dorintei sal, tinerea persoane! ‘entra achitarea unei datorii, objinerea muncii sau a servicilor prin ingel ‘tringere, violent sau ameninfare cu violenté. Pe de alti parte, potrivit art. 104 3) din CM al RM, munca suplimentard na poate fi dispus& de cite angajator firé acordul scris al salariatului, cu excepfia cazurilor cind atragerea salariafilor lao astfel de muncd este impusi de necesitatea de a ofectua ‘corstituitobieetul mal multor petit examinate de eitre Cu ‘Omit (de exempla, eazul Karlheinz Schmidt contra German contra Belgie’). ~ "Ac vedo pentru desl Marin Vou, Mihoela Popout, Dreptul munci vl 1 Bure, Lumina lex, 2001, 9487491 ,eazul Van Der Mussele es