Istoria romanilor in zece volume Edigia princeps: volumele I-X, Bucuresti, 1936-1939 Tipogratia ,Datina Romineasca” din Valenii de Munte Coordonatori editici H- GHEORGHE BUZATU si VICTOR SPINEI Prin grija lui N. longa gi a colaboratorilor sai, cdifia princeps s-a tradus si a apirut, cu uncle ‘modifica, in limba franceza, sub titlul: HISTOIRE DES ROUMAINS ET DE LA ROMANITE ORIENTALE (volumes I-X, Bucarest, 1937-1945) : t E & NICOLAE IORGA Istoria romanilor Volumul II Oamenii pamantului (pana la anul 1000) ‘Text stabilit, note, comentarii, postfafa si addenda é TON JONITA, VIRGIL MIHAILESCU-BIRLIBA, VASILE CHIRICA EDITURA ENCICLOPEDICAIngriitori edie’ a Tea ISTORIET ROMANILOR Volumete I, 9D: ‘VASILE CHIRICA, VIRGIL MIHAILESCU-BIRLIBA, ION IONITA, ‘Volumul 10: VICTOR SPINET Volum 1¥; STELA CHEPTEA, VASILE NEAMTU Volum ‘CONSTANTIN REZACHEVICI Vohint VI: STEFAN ANDREESCU ‘Votuonul VIE SORINTFTIMI Volum VIM: GEORGETA FILITT ‘Votumal 2 GHBORGHE CLIVETI, MIFAT COJOCARIU, CRISTIAN PLOSCARU ‘Votumul X, GEORGETA FILITTY, GHEORGHE BUZATU © Toate drepturile asupra acestei editii apartin diturii EnciclopediceEDITURA ENCICLOPEDICK ‘Str Luigi Cazsvillan 17, sector 1, Bucuresti O20784 Ta.e0571.s52.858 e-mail diene @universencicloped. 0 ‘rn. unberenlpedr0 “Tiparal exocutt la Regia Autonom Monitor Oficial” ‘Tirajul actual reproduce textul apiut incepind cu ‘enul 1988 al ,,storiei roménilor” de N. Tonga. ‘Singurele imixtiuni fat de edit amintiti constau inn unificarea (Ja primele volume) ortografici cu & si folocuirea unor imagini neclare. In mod tacit, in ‘uncle situafii, am efectuat mici corr. Descciorca CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei IORGA, NICOLAE Totoria rominilor | Nicolee Tonga j coord: Gheorghe Bust \Vieot Spines” Eda 2-a. - Bucuresti = Bditura Eneilopedic, 2013: 10 vol ISBN 978-975-45-0671-2 ‘Yol.2 ; Oamenii piméntalad/ text cabilit, note, comentari, indice! Ion Toni, Viegl Mihalesew Biba, Vastiea Chicica, «2015. Index - [SBN 978.973-45.-0674-3 T:Buzatu Gheomphe (coord) L,Spines, Vitor (coord) (ed. .) ATL Chic, Vasil (ed 9) TV Miuallescu-Bieuba, Virgil (ed. st) Wloniti on (ed. st.) 4'498) post si Lista abgevierior oe CARTEAT ‘Amintirea Imperiutut (CAPITOLUL I Baxbatii si Imperit. "Note si comentari (Zon Toni). CAPITOLUL I~ ,Provineiali”. ‘Note si comentati Tom Toit nn CAPFTOLUL Ill ~ Reromenizarea politica. 1. Terai i aparare. eee 2. Opera hui Diocletian gi a Iui Constantin es! Mare ‘Mostenirca fui Constantin cel Mare i “Note si eomentai (Ton Fond) : CAPITOLUL IV — Criza got ‘Note si eomentarit (ln Toni) (CARTEA A TEA Creatiunea romanease CAPITOLUL I-Formele de vig “Note si comentarti (Virgil Mihailescu-Birltba) CAPITOLUL It ~ -Legea” romincasel.. ‘Noto si comentari Virgil Mikailescu-Birliba) CAPITOLUL 111 — Neamal ea ‘Note si comentari Virgil thailescu-Birlib)... CAPITOLUL IV —Linba .. : ‘Note si comentari Virgil Mihatlescu-Birliba). CAPITOLUL V ~ Grupitile poitce fundamental... Note si comentarié (Virgil Mikailescw-Birlib) (CARTEA A IEA ‘ntee impiratel roman si hanol turante CAPITOLUL I - Opera imparatulai Teodesin . ‘Note si eomentari (Zon foniti)Note gf eomentart (on fon ‘CAPETOLUL I~ Cra social supt Imperial esi ‘Note si coment (om Ionia) CAPITOLUL IV ~ Ridicarea clementutui lati... Note gi comentait (Ton Joni) i CAPITOLUL V ~ Viata popu romani... ‘Noie gi comentati (lon Joniga) .. CARTEA A IV-A ‘Regimul ,noului August” Tustinian CAPITOLUL I Baza romans... Now gi comentatii (Vasile Chir)... CAPITOLUL I~ Romani ta imperiol avar ‘Not: gi comentarii Vasile Chirica) (CAPITOLUL DT~ Sinteza slavi w.. ‘Note si comentati (Hasile Chirica) CAPIHOLUL IV Inne lve mine Note si comentati (Vasile Chirica). CCAPITOLUL V— Romani pnd la oil colonia d babes, VIL VID... Note si comentarii (Vasile Chirica) 7 CAPITOLUL VI leentl esi romans colonies bly. ‘Note si comentatii (Hasile Chirieg) CARTED A A ‘Romani din jos fn jurul anului 1900 Stiri gi mised vlahe tn Baleant ccm Note si comentarii (Virgil Mikatlescu-Birlibg). ADDENDA (Virgil Mihailescu-Birliba). POSTFATA (fon fon)... INDICE (Castct Asivoated) 19.3 TABLE DE MATIERES 205 ati 29g. FREE CHAPITRE II ~ Lee .provinciaur” on Notes et commentaires (lon lonigd) HAPITRE Il Nowvelleromisation politique: eo 1. Les paysans ot [a défense .. his ne 3834 2. Voeuvre de Dioelétien et de Constantin le Grand. 259, 3. Uhéritage de Constantin fe Grand ee an Notes et commentaires (Lon Ionija) 282 CHAPITRE IV —La crise gothe 285 Notes et commentaires (lon Lonipa) 312 334 VRE IT La création roumaine 3453 352 354 357 Notes et commentaires (Virgil Mihailescu-Biriba) 369 Je CHAPITRE IV —La langue 4 Notes et commentaires Vl Mikailesew Bila) “H CHAPITRE V —Groupements politiques fondamentaux Notes et commentaires (Virgil Mihailescu-Birliba) IRE Mt Entre Mempereur romain et le chan” touranien ‘CHAPITRE I~ L’oeuvre de Vempereur Théodose.... Notes et commentaires (lon fonita) .CHAPITRE Il - La ,oi” (religion) roumaine "Notes et commentaires (Virgil Miaileseu-Birliba)CHAPITRE LA Vombre d’atata.. ‘Notes et commentaires (lon lonifa) CHAPITRE {Tl — Crise sociale sous U'empire r6iabli ‘Notes et commentaires (Ion Lonifa) (CHAPITRE IV ~ Le relévement de I"élément latin, Notes et commentaires (Ion lonif) CHAPITRE V— La vie populaire romane ‘Notes et commentaires (lon Joni) LIPRED Le régime du ,nouvel Auguste” Justinien CHAPITRE [La base romaine on. Notes et commentaires (Vasile CP CHAPITRE II — Les Roumains dans lempire des Avares [Notes et commentaires (Vasile Chirica) sno CHAPITRE II ~ La synthése slave Notes et commentaires (Vasile Chirica) (CHAPITRE IV ~ Influences stavo-roumaines ‘Notes et commentaires (Vasile Chirica) CHAPITRE V ~ Les Roumains jusqu’a fa nouvelle colonisation des barbares (VIE-VITE sieles) [Notes et commentaires (Vaile Chirica) CHIAPITRE VI — L’élément ancien roumain et la colonisation des Bulgares Notes et sommeniaires (Vasile Chirica) LIVREV Les Roumains du sud aux environs de ’an 1000 Simation ot mouvements des Viaques dans les Baleans. ‘Notes et counueataices (Virgil Mikailesew Barliba) POSTFACE (Ton Jonita) INDEX (Castle Asdivoaiei) im 13 178 180 183 184 192 205 2 28 233 239 253, 259 2 282 285 312 334 345 352 354 357 369 Acta MN i “AIlA Cluj (Napoca) - = AISC - Arhifold 2 Agt-asi - AUB : BMI - Bonner Jaks : DD - DIVR - - PHDR - Hevestia-Varna : sTahrb. RGZM : ‘Materiale : MemAntig - NEH - RHSEE E RR : ‘RR. : sciv(s) 7 ‘SCN - ‘SlovArch 7 Sovdreh - LISTA ABREVIERILOR Acta Musei Napocensis, Chuj (Napoca) “Anuar Insttutulu de Istorie si Arheologie, Cluj (Nape “Anuarul Institatului de Studii Clasice, Cluj “Arheologia Moldovel, Bucuresti, Tasi Analele stintifice ale Universitit ,,AL. I. Cuca”, Tosi Anatele Universitit din Bucurestt Buletinul Momonentelor Istarice, Bucuresti Bonner Jahrbiicher, Bonn Din isioria Dobrogei, Bucuresti Dictionar de istorie veche a Romaniei (Palecltie ~ sec. sub red. prof. D. M. Pippidi, Bucuresti, 1976 Fontes historiae Daco-Romanae, Bucuresti Investija na Narodnija Muze), Varna Jahrbuch des Rémisch-Germanischen Zentralmuscams Mc Materiale $i cereetari arheologice, Bucuresti Memoria Antiquitatis, Piatra Neamt Nouveles études d’histotre, Bucuresti Revue historique du sud-est européen, Bucuresti Revista istoricd romén’, Bucuresti Revue rounaine d'histoire, Bucuresti ‘Studit si cercetiri de istorte veche (si arheologie), Bucur Saudit 1 cercetiri numismatice, Bucucesti Slovenské Archeolégia, Nitra Soviskaja Archeologija, MoscovaCARTEAI AMINTIREA IMPERIULULCAPITOLUL 1 BARBARII SI IMPERIUL | jy Apus, nua prin ulin sfc al sect eL -tea conte contactului cv brbarit _g fol deosebi de stbavice. fn sfctmiturle de marmot linse de fica, n bietele mirunte ‘Beute buf, in grimeaile de monedesseunse Julian vedea grozvia Yor! "0 oarecavenurlizare pare « so promunfa si in Galia tai. Se creat pimanta ca la “np inluntralzidunitor in secoul al IV-ea?. Un fenomen assminilor se peeve tot stanci 4n Belgia, unde in calc feanciloe germani se ingrémdese ruinele [1] “Taba pe cae ni prezintstrcal modern al alisi el nei provinci fundamental inate hae sau cut in gab fri desperate pet a eft mcr eter cet capable de & = eg. ceri oper cares face 0 tue pe mala dept dandvean, care fot psi, 2 Sof Minor, la Ulnesum gia oda sttucitare cetate«istrienilor [2} 25 $i Julian obser si alteve: Imperiul tree, de pe urma greselilr sale, printr-o - fipmstioare crizi care méngncd orale. Le veder pstind-se, fri nieio ameninjare sina, = jn nordalItlied spe Adria. oe priveste Britnia Mar, so rede ast cd terblle jalan reteice ale fui Nona g har pesimismul hui Beda stmt exagerate", Spectcolul Dai in momenta primelor nvr se ont ett de prin cazaviasiesinaiare [3]. Ast! e putea spune c, inant de refaerea cite Ilan, Nicopoll ui August rain ine: priate acer) casle nobler, fit coperguri ruil total era pln, dupa strcaresapetctlor, de mardse si prat”. Aten tasty peruse ingrjr public si prvals, Eleusis ea in Grr {mn pirisirea” Dacie inst mu se poate vorbi deo invazie si nca de une distugitoare £4}. “Gein tab dela Gol 6 ‘lhe, po 8 (fos Fo rats, XVI, p35 Senet alin, oc, Vp. 2 0086, ‘Sun Bulan Commons rower ot delete KAW (90, 189 pa shan 9 lp. 8 um Std 28 os 7A ona ic roth Eglinton ag ely ad cg Cb, gon bs spon Gt esl Bets od Nem oe sel ero tem serrate way rer spl” Dose Spied rnd ibe abe Shoe ageicconlnc. Aung pe sm tis cows Gomis» pple ez ea Feet iia mje placonst 0) W echaesRot oth Colton antigen V (18), “TRE Sc eres dna. el heigl freee SESE ie ct lacniche ecenuc 8p Hoes p94,‘Tendinfjlecxiar de ninsvire ele germanilor au fost rspinse ned de Jung: ,O distragere & populate’ unei er cucerite deci muse intnese nici din partea genio pe pam owen”. [No rau de rumerease seminge lr ca if putt se lpsease de pater de mune enstent: _aveau totdeauna nevoie de ajicare (Knechre) cu cit mai multe cpatay, cu att mai bine”®. Nicdirin-a fest aro pitrundee prin vig eeadmisibil se cate urme de gi prin nora ‘munjlor moldovenegt, unde sar fi ecunoscut wmme si un chip din vremea nlvaliclor! Pentru raportl regilor goi in sitwaje de drept fat de populata romand, ati ce seria ‘un invaat german": Regi (Statelor germane alcatuite in apus) n-an domnnit curva numa prin dreptnl de cucerireasupra provinealilor romani suposi ci int-u el de raport de drept care Imperial roman cae continua si existe”. Limpecul poate si pistreze pe barber, poate s-icaseze,s8-i gonease&. Ast, adevaratal turmag al fai Aurelian, Probus (276-82), intors din Traci, mutt in Baleani 100 000 de ~bastari", cari toi eu plstatoredinta”™ si mult gepizi, reuthungl gi vandal, ear toi inreileato", ‘i vandalidac stun Aftca, a 438, © pent cis dat de impern slag pe tei ani, Goi, federai, noi soldai ai imperiulu, fara regi, ~ nu se pomeneste nici unul in curs dde wn veac ~, mw sunt alt .natic”, in alt pattie” De fapt mu putea si fe decdt um singar stat, ferecnd si dominnd sufleteste si pe cei H1 ameninjas si prddau triton Hotarele se pstreaza ou ingriite in aceste piri. Aste, d, Filov a gisit in Balcani o inseriptie cate impArafit Carus gi Carinus (282-3), umasii lui Probus, in care e vorba de punerea unui hotar nou”, .ilijner dufas Djacias” cel vechi find ydelapsus”'® ca Raportl fuese gia rims, ma deosebire inte dow teri i de 0 conventic inte federati oti si imperiu, care era gt imperil lor O recunoaste $i Mommsen'”. * Rdmar and Renfanen a dev Dnaandern shu, 1877p. 183. Sil aber cpa xia ma ccasanp (ip. 83-4). "rina sem Bison Me. Ae. Rom, st, 193 Dita use ¢ pres secs pots "Gu Rew, Raiche Aachen, Lips, 185, 9.947. 2 Qt oes iam evar. '3 Qui oames file frepet Jun, Rinr med Rom, pp 1269. Daa ei bin par temo in eo Ave portone Hips; Peeper de Aqui, Dae m Crags, so cakare dep fd, lea. 42 Umer inpres pov de 8. wag an pass pie Fon tone hate en tes ina 41, anger pac ui il 42 "Gases pte Lig Se, nFoschinge nd Forsch, | sus 1935: Dan Rbmem wat von Jer adr Ure, levi welche Nien, willonme, dt sich hen Sates einige. Die Gower {nlc ac Aus dr kirichen Resa iene oc als ihagerige Pada, sie tion den Kee, ff cr als soovries Volk, susde ols Autre, dic mach euler Begging wide inde fhe Rech al Lae Selden aektater™ (p 283). Blewens geemanice pound aya plat ia NE ‘Ade, Ve Kon XIV (1891.5, 97 nem. "8 ke, 191 5.296 Ren ach, XX (9125p 67, 200, CF Te Ghee, Zar Frage dor Ura or Ronsne, Vem 110; Kelpotinks, © xupiouig THe oTpeoM x. mE HEOVaLas x. Apap uote mgd ev aio Aaa, Aten 14 1G Seis, Gch. oR, Rach P83, vrbeqte deste de cama de trate de omc ai de, go lraschugsyston). ‘$i August vorbeste, in insripia comemorativ, de bastami car -au cerut prictonie ‘Numete de Goria nu se intimpina fn nici un izvor din secolul al I-Ie; numai tira Tordanes 0 numeste apa pentra a glorifica neamul ciruiavi serveste. Pentru contemporsa pars oicilee numa oporta ne imperium si foroatia corespunztoare barbaric ‘Mai rin chiar vom avea 0 Avarie®, fined aici in Panonia, este forma de st decsebit ‘Nuexista, deci, o Gotic de stat recunoscut de Romo, Numai in sccoll al Velea se cunoas sceasti Gotkia™. “Astfl are deplinl dreptatePérvan cénd considera pe goti ca we lo 270 inate oarecun -eprezintani oficial ai siguranpei publics”. 0 eedare analog au flcut-o dear Gratin + ‘Teadosiu fat de aceiagi gofi un secol mai tarziv® ei, cum a fost apoi cazal ou atari, se puteau adugi si provincili ini, Astfel, E Blochet a scrs despre cucernea arab: ,Armatsle musulmane, care eray nn purnn de oame: in wremea dele Bed gi de la Ohod, fioura avalang in calea lor; ele btu pe Cea si Chosre cu proprii lor supusi, pe cari atraseré dupa ele. Mohammed ar fi fost foarte mirat duc ari vizut ce a fiat fumes califatulni din Islam. Aci cn gi aiurea, imperial nu era un obioct de uri sau de despre cf om model, w -indgoptaiu* ‘Buber rimneau, de atl, clon sttomic ai orgelor de comer de pe maul dep: a cizer aetivitaten-a Tncetat desigur nici un moment. De aceea, monede romane se aft ‘Ardea pnd in secoll al Vee, is CL. hp. 786. 1 Dap ng, Romer and Romano, q > kin, Adverse hase 114 8 td teteres wig Tord. Cs Angst, De cvtte es, XVI, 2: ina Goth", CE ia Teton) Psion, se ec, 15a (Geer) Wz, Ui,» 5). © Conrad lrafis {lo briana deco-ronan. Bacurst, 19), pH. Pet dere 1] Mons, Day mische Mitarese ei iocleton, in Termes, XX. 215 ht sles 21 3 At figs yeast wird dec Frat in sex Epoch bel da schon gest Fen ders Scena td valle ei den af das reste Dona degen Goths" 8 desig fend cru pemall sting. Da emacs lf sn pn wee, oss De Bal. ole TV, cla Tordoes, Vi, 18 (ed. Meme). Pre teks O07 p96 Gi eomensbe amaneens2ah) Perm macnize ct de re sa 1} ng, (De romntcher] Landon doesn Reihes, Inns, 188], 7 AUS nat Se 7th dso berke Caanion WE = 10‘NOTE $1 COMENTARIT {trocar ele A Aichi gl rp va Msc nfm gene cera ouvert onan i oarsmen tele fist ete de tad a tern par de peyton {crass fndlugt profs poo ewe te su amen Ved pe een Vad. Popo Deitgraen alone Stal x tricorn ahd. Chr n Dich Pepto Veter che Sr Pde Arges Daren hae inn von eaten, Tend Figen Tegra Sroperons ev tandr on lamb Sing Be el Gade verutou! on 15-3, Novae 1970 Btn Mae 198, 9.38 368, {21 Pent fiom de hone are dap eng srt eta pei i Sut Bsn Sonne oman tr de Dude Rnd, Serres Beg $09-614.R. Vulpes ID. Il Rona Dundes dees, Bac, 168, p28 arn D. Toe, Ohare ‘oan aia Sir. 97h p83 hem {Binsin oe rovtiomar Dex MMe, Polat dc omne i Daca dp ‘rages ui a vr Romie. 1980p 63-53, econ B Pete, Polen een Bact lane eeaog manmat Beet 966 9. WE 2. (ilar pten a apt cies pve ong Dn a fos xd oa gear sve in Ca iene acne denna pn ca Sa rer co ate pen ay mig tel data dao pa als Prob dala sacl vag NONE SL Geek dao cpa a, CAPITOLUL 11 »PROVINCIALIP Supt taportl pote desigur of hotrre ui Awan nue a ao de dzefiane iui; ven ste mal cura un moi de focal embifios peat sus intl Siu de origin. CB ‘ont sereccl in provina dea del eta inten pe aceasta prin oper de concent decare sar fi minds. Dar oasemenes considerate me nozssar nda one gin ch impes pen coup pais miso repeal, dar veil sumaipresus de al eri dept ace: {mt iminea. Cineva admits chiar of Aurelian a impoporat ase cimpile goal dn lia se) ‘Moesia”', De altfel, si fat de August s-a pretins ci a dat numele, de ,Germania” teritoriului de Rin ca si acopere parasires militar a Germaniei adevirate’ 'E adovirt of istoria m invredaiceste po ,provincial” de cena {In Bait, aya de eine pitruns de crestinism, mu sa gist jin sute de seis de pape ‘nici o wri inainte de junvtatea secolutui al Ll-lea"®, [Arf de iscutataspra sesuhi nus sl cuvintului provinces. Dai din sate, ned incompl romanizai era ci cupring in aceast domocratic? ‘Si mu itm apot pe daci de peste hotare, asa de vii ide emi carpi, a err cobora a trabuit i urmeze indata pa parisien oficial a province Cu crepe area un ccxcotor gern mi reel oo - cut on cibani cans cont omer nici de Buropiu $ie de observa aes transhumanf nu putea eoe fe odin p> «nou has Temaresciobanilormocanin Tara Romsineasedeastfelcoa mai bund dovedd de pernanensa. Cx care ser fiat stain cam une! venir de peste Dune o incleger fre resale ungurex fi impesiul cuman pent acest reere. n condi cae din vee in vee an rms reschimba {Su un caractervidt ache? E vob, evident, 0 farm devia pstveosed margnd pi seme daca Tce privese ina ce -2 putt duc, indat dupa masura Ini AUrsian, un cecetttr franc cat dar pe nodrept uta, exprim asa: 0 invaze nu face dispar niciodetl decd 0 pa din popalaiasupust",~ linvazi, in sensi radiional al euvintuhi fc aera ispartia coir ere ivral cs! mai ug. in adevs, cele mai mite erau muna colectt bcos, ca Sarmizegctuss ofc economic ea Napoca, puncte de ocupaye ca Poros gi Roem "en. Dp. ls only fo of the Germanic tvasion in Ge p30 oa 9 > Ulich Wien, Porscnmgen und Foe, 1986. 90. tn Visi Rar, sa ap 1946 (6p rom supe umes, . “raat Ty, [ede rg der Resin [ie Bele Ednogrope Si Staey, Bonn, 1891 “4 Hse eae volo eat fs, sgn evn cr seer nents id. 9.79,stati de vanes, a Tiema si Pons August. Ero un singur adevrat ora, cu adinei ridacini inj fat, rispunind unor novo in toate domenile, gi miitaze gi negustoregs Apulum, pote un ‘Aumpitumsav Ampelum dei, rizboterat de romani (5 aise pisteazi Amp), colo ceatea ‘numa eo amine, ca in .grdistea” Sarmizegense, ci, ca la Mcigrad, un grad ,actual” pistrat Tnndocreefti sav cave candvasa az scl, arginesTranivai cid Tu a piecat vale Balad ‘De pe unrra acestei leate pieiri a oragelor, ca sin alte eri (si in Cipeu), forum, care di la francezi, ‘ir le asic isp cta, ei gress emporio, deande Amps Peis Tonk De all est dele’ al ett nora pastes Dai, psa gaara a Sis seo comic rect a legit cart escape ale ceretoror test, pe cace @ iden la 28 tunic 1925, taal Curent, , in aunt prvi do eon msl mae {pscomate: frie hot comnnelor Cima 1 Bisel, dept fn mall Due, epost de srinoe Cetdea,aple ull last in cae var bogs une no cette oman. At eran, pe eg mooziiedescopert ari ch ace fui oman wea Tegra mail dep al Dunérii chiar dupa pariisirea Daciei de ciitre legiunile romane. "iBinelececot ti eas, d ali cm num ore oti romane de pe mall Du, ek Turul Severin (Dobe), Clea Sida) le a Tot lcut, darciar in inertant (Olteniei, pind Ia linia mare val roman, munit, Brazda lui Novae", aide aseririte romane | fortfoat, ct agexiile evile dacoromane au continuat af loeuie, vind puernce legit ‘eu Moesia” (I) De altel, Dacia nu era singue, izolatt Pirerea Tui Pévan ci, ou toate vile barbae, vinta civilian ceatrele ance dobrogene nu iceteaz a dina is formele ei originale, supuind tsufletste pe barbari fcdera ar nu isnd-sebarberzat de acest”, ode primitintzagi (Obieoia ui Résier provineile de pe mall sting erm espoporate de nivlile barbara, saultloc fine la dispoifienoilorvenifi, cade, cn se gindeste cineva cd aceeai stared bucrari era pe anbee maluri cS aduce pe cel de pe mall sting pe cel dropt era ai expune aceleigi sonra, aga inedt nu era nick nevoie de stimutee pentm dint, nici, pena ceil, tm vederea nivalrlor vitoare, 0 consoidare durabli. Lor argumental cd astfel provincielil scion de ,Niolenfele gfilor” ar avea un pret dac ei mar fi fost de mult vreme obigautt cu acest gol i “ect imperil ari fog, pe cd el sau teritori n saa union federat? [2 “Amn spus'n volumul precedente tot sade putin intomeiat eg biectia de com-a ust colon, tn Dacia, cninte dela arbor x Veiscif. Acciog!batbri en fost doa, eu agezii, caale gofilor la Novae gin Sctia Mino, mult ai importante gi dincolo de Dundre. ‘Nic fipse de elzmente germane i cumane in romnest, de care s-8 mai vorbit in dseutarea cesta sari, important incl insu chiar, mae 0 dovad ci romani na erau pe malal sting pe vremea clad popoarele care vorbeau acest fimbi se aflaa acolo ele a ispavit prin locut rut mai intensv dincolo de Dune. Conta pled sa adus de Prvan gi engumental,pteric, ci dincolo de Dune nu se observ nimic dn schimbarea dup presupass teers 2 multe sate demi de osmeni—elsocatea un “Angomenteconomice se prez del sine. Toate exploaiile incepute sprite de romani ‘nu $a patu paras: mine, pes, pac. 6 Gxtetea Topoeun, (Bvcue, 1912] p. 129. "Decir wa Romie, (Bne ssi Salle, View 1866 pp. 32-3, Incr ie romane lute Dirt, (Bucs 131. 0. ‘yn drum al sisi a trebuit 9 existe totdesdna, casi un drum al cil . ‘Soeotnd ce au flout provincial, in cari eau gi risiele dace, trebuie 38x fe sami ct Sa aaa pe de voce obignsniaacesora c barber gs babaclor co umes oman es ssn sptma mdi us epor: Darin element einen ‘Snpune ui ae crajul de arelunchestnea care se creda rezlva prin open, prin + permanent, inte cele dont rase. ini pment ting ag conan an tte ect X in opal pau mt de olos etl st meze pbb saa se tie wnat cbagaa in banked burr Ace | aun mens lo majorite, ean, isin tala rdmare ami propriate. Desired dul oarecare dali mise mai vorbeste de provincial, dese anguentul exile conte existenfei lor. Dar fot asa de pun se vorbese de provincialt rural de dineolo de Dun Sekar dn tot inde Inperus roman, Pe mala dep se pomenese una oamenit hn dar aceste cet ipsese pe fermul di fad. S-ar putea pune gi inlrebarea ct se vorbe lo cu Bra a stall gran deeb olen "ap chser cic roms din Austra contemporan ma sunt nance ar To et ar de ltl, ce dese au fost in epaca modems mutirile de po wn mal dundrean pe etal ‘Linse de insripli de pe maul tng al Danis spunzdnd cv extzems lr rast dincole sei al Telen [3], edn invazile ge stimu in Balean, pe mall drept al sul, se po #eehane cates, in toate impale, nseripte dn egunea Pindul chia pe eritoral grec fuga ce vial seit a estfilorceatoare de cata gunses ao rapede seers? Pivisirea admiistrativa si militar’ ae putut despre e deep, pe provincia de acela car _yrenen oo2ve chia inoepe a seattle ,stipGnulpdotulu al mdi gi ric nam de came ‘Dar, pe de alt parte, strhmutarea momectand pe mall drep na pt apiece po 2 cari e gasird mai ine suptbarbari,~ cum vor vedes peste dows sole inca Jui Atle, {se Incoareesupt regina for. Pee ‘tatul tnsas! muta oamenii in futur pe cae sia ci nu be va putea lst Jar ist rezerv te receupe. Int-o provincie care va fi pirdsiti, ca Brita, Zosim> aralé c& Probus « mute Durgunai gi vandal pring emuménd acest observati, ¢ defolos si se adauge plier corespunzitoare cu privice la jst imperil Ele confi ceea ce mu oda am svat pels obser’ cu vir a egit Tocite de rom, : SN aver”, src Julian, pens eunoagte icra din wat mai important i mai sre cunoscu,eagetarea eameriler, deci inscipi si monument, cosa oe ingeamsl Cm pose inci i) Mii cc oe bg et el pa ee ime tam mes patoins Nelo one ets pei pant ece Bre ee an tn dia Ga Lp. 28 teres ee Fn de Donkin ani, 7244S ae ree det aig a Smt ema ok aon nr Rs eg sonia poe Sei: Fen i 1a a Teta Pot nt SOV op. ein in: Pa eee ren en cbs ey. 1A Abs a8 adeebsupra Cail in epoca roman’ dedt ogni de ijada”. $i mal depart: Inserig, soups, lid vin del cei cad fae se Sap, s& se modeleze gi se se zidease si nme m vine dela ‘Siac sd la uml Acein, ops moat lor, nu las nit o wm rece or in vat. Iter, ‘ind reeurge nai ales Ta monument, e condamnaté smu povestease dec eistnfa clor mai togat. Adevratal cl, adevratlbelgna sip inscrp, ma ridica temple de pas, nu seulpta imagines morlr si. Dic au rwas mul gl creincositesutuluis-0 vom si neiodat, pnts i aceastéereinfSexcludea tocmaiintebuinjrea une materi durable”, "Arguments rite, de un deosebit fond, se aug si ele ‘acd trape romans rin Ia Drobeta gi Celei si dup 271 ~ i inoerearea unei apirari locale, prin yani®. $i Mamertinus, in Panegiveul impératuui ‘Maninnan, verbose deo caste forineascl, de ,cavaera fetanilor post” (ignariagricolae). ‘Care era acum aitudinea acestei popula, nedeslocuite si nedeslocuibite, fs de imperiv? ei riag de sine, fire coborirea muntcnior, noir” cari si staja goticl, se socoteay total impel, romani arian ali osbiea dup provinel, de care s-avorbit ca dun fenomen general nessa? prvind doar pe tori, popula ins, De altel exalt pi - spins eu dreplate esa, provocat de seria impireor gal, na dua jumaate a scot lea rain provine ile apusene, au numa un senimeat de localism, dar uoul de .nafionalism” espabil de provoe sizinn? In Gaia scot al I-es pe wremea ini Posts ¢ dex oineerere evil msi tt local deft provincial i cust i putin nationals. Decltfl, sume chiar al vechilor traci se pistronzi:astel wel Mueapor ucigagal hui Auretian. Iu materie de posi x vac, Visa Sint Severin, de care ne vom ops pe a, inp wcll V-le,vorbestesi cade oasis de interac populi, sft phe, cu biog piots o erie Engi, ebui 8maarsca exit In dept Tale de Sad, dar ace ma impieten Noriul de i avex pn tz, in ceo popula manic Cc steal social erestn caro penta ace sco l Vea Salvin resunoaye cl darn enor lee! eas asc spt bakin cfg eu grimada fr pnd dea se infomc: “( singuréwgicune unin, asracior oma eacoea dea ise da vies rise Vat Jor cu barbarii, $i ne mirSsn c& nu sunt invingi (si izgonifi) din plrtile noastre goti, cmd romani plein coca noi? Dain not 8 fat nyt au ea ci depo 38 gs lac la noi, da eine lasi pe noi ca si fag la i". Oe, vps ria 19 YF Na) Woerd tar torques, pp 17-9, 8 "9Y gi Stren Le is Ios de Epi roma, [Le] Made ie] Belg, (Reve dePioioge Classic, Lag), VE, (153), DE (905) “Savi Tron Tans, Ungoiche Jace: XV, (1986), 14645, pp 993-1 el. In Arche Europa cannery, 11836), 90.138 ‘Mis Miya, p37, Uatpetorl Posts visa de Tak bi Serue Aulus Vi, De Catsobus, XXXVE 2» ne comeries ie aman ls rai sess Wl quam ag seen barbus Etnies om sincntr sos pcs Git crm Pai spd ers es gu apd mos Roma? go on la mao ‘ons ates os erin vl 98 ox cna, selina. Cit ang, Riera 183, 2, aati, cum vom vedea, era \Yedem supt Gordian siten os act din Slptopara seu Greseita car se pling npératulu lames care vine la blir si de oss cari cer api, gaade, provi, daruri. Sunt ta Toc fate dou laze, dar, dacs no i se foe dreptat, ci peack Din puact de vedere al intentilor militar, eadevirat ci, mai desl, raul giungeau peivitcn hott, si Vai fui Adrian osebestehotaal eu fines de cel cu fume. CAnd Aur) Pat provincia sod, organizate de dnsal,— des el u pote fi pus in Tegditur ct ace stim fae petra relragere de leg, cu pupa funtion de inmperiu cu ot~ ela prvi ea ‘Batu ca grant, ca cupins nie nile hot si sla opus pind egiunca mantilor, dew pridic se pabusi, iu aca! gol, neadevert prin nimi, ci predcinen cap (4) ‘Dar i ali auobservatceea ce am aftmat demlt, 8, f ce prveyt vag lacitorilor dust ns despat, precum un povmis de munteelegat pin tot ce repezin spre totoe hot: in aearle omenesti de cel de dincolo*, Pentru pistrarea nomenclatriveehi avem desigur prea putin", dar mu chiar att de putin ‘reme ce exist inci o Mchadie, o Meedie fa local vechii Ad Median, o Coma, slvizat, wr ‘wt Fema, Regca de pus aldcuri cu Resculum roman din Ardea ica numeletmui Rescupo $ Harina $i Dipsa andeieno, 0 Birava, ang o fra a Bie, si un Bragov (ricicina ¢ BW) Fralele dace: fy, cain Potaissa si Porlissum; poate ov, peniru noi si pentru shviidundren de lu risint, dia veches dav ‘Dineolo de ra, Vista St. Alexandra, uci supt Maximian, care eadus dela Besioe la Dizi =. prein Inemopolig aire, tot voces tomonclatu geogrtig ul Araon ul Ero, Arges) sul Batis eile), Burtodia(,Burtodanin”),acel Zorlus, cre a deve ian ‘Ferulos on Zioncelfum, al clr nome cope cu feoomenul de iblanzre tase al tu d ‘Drcipea, care oahaick Drzipar™. ‘Pe acelas al dept Vidal, ArEarplanee, Darostr se pistes, a gi Asimos, ,Son (poate Samovity® in Refi, certs ui Steub au seat cum toate mumirile mane s-au pat. Jung ac un tagment deat de pe a 450-90, unde nim din trout roman mo apereschimba pe ver fui Carl ex! Mare aar aii Tatu. Dar uume prettinden rspéndie, cum l- gist Steu Ia fini, mu se afl nici in Bele: ue acolo 9 taducre in slavoneste cin ves in Time german. Dar, cum numele de pe ms ‘Shag ev earacter descriptiv cotespund cu vile” si le elemeate de natrt é¢ la reto-om tiie nu ne inptedeci dea le considera si a not de orgine antic. ‘Rler a obvorvet ch gi in Paponia, afr de Raaly (Arabona), de Pettau¢ Sissi, maw eogrtioe iin a dsp" Doar rune ail se piste a Noi, Vinci Ret 1s expleatia tn epoaren invaziel: dap german, slavi,apoi evan mss maghi 1206 eeu, acer 59 Gulia, Le,p. 41a nu vested ncaa ii avec mum peri fie atone inte llr, Osea stings te i asupa alr "5 opunre heart eaemn ete propia Sars Seca. cheer Ath Ip 11S (Goes) ‘BY, pea cin pica Dlg 9 Academe din Stis(1838) ‘2U} Tmmmann, Untechungr Uber de Geach der sien crwpatsken Vth 1, Leipzig, 74 onset. "thin Remanenp 244 De linen ng ep Pstra nal avin p25, See ron tno a L127; id, p. 252 note 3. atl fines pw) reamengiock dia ale do loci ows, cat fr ee romaniza, ‘Samir Sica (Sis) "Jag, homer wot, phIse pare ce tot again Moesi, desi aici nmele antic su pistot mai bine. Admitand cr Dacia -a punt pasta o parte din vechea pape el rabagh de samc aproperea ca celellte provineiimpunearecunoastrea mécar a use oarecare permanenfe Si el tebuiesirecunoasc pistrarea mumeor d ur, ediugind pe lang cele mari: Tigul, Mota, Barzava si Amoi Din greatte cant scape prin argumentl ck numele eceséea au vata rma urd ‘Numele mnie baleeic, afer de nus cuvantul turcesc de Balan, care -a generat, — pss formic ace ances dona ree Rind msl tania cf ginsula Rhodos, dodendronal,,copacul cu trandafir"), Sar (Sar-da), care trebuie apropiat Se Sunn pe ml et Ace Pen Dal, sn fe ld Garey ‘Muntele le nord de Dune si mmirea de , Muni arominest” dat de oménii Pindulvi, ale ‘iru vom popula a densebitele nai er tebui init. Bulgari, dec slavi pe cai eprint, jnteebuinfaza acceasidenamirivoge de Panna (ca Stara Plnina) ori de Gore (Sredna Gor). ‘Sea observa ct nucele Emului se pistteaa prin tur, le capal zis Eminé™ Penira culmi (Yoruchal, Maragusise, Cadimla, Satche, Carlic), mumele sont carat trceti, pe cin la romsni, pe Hing mumini pecenego-cumane (Cetin, Rarin ec. poate Paréogul, cele rominesti nous (Ritezatul, Omal)biuie; ba chiar un fre sir beloane se chiama Carage-ag sau Sabeand+-dag. Aceasta aati exstenfa nor ciobani trv, vit din Asia Mot penta 2-s ima aid indelesicirile: Numei Vitos pare sav”. Tetre aumeterérlor care se pasteaa in Dacia, Priskoscomoaste dupa Dunare pe acest tri Drokon (ef. Deneova, stuido stv, in Banst), Tigas (Bees) gi Tiphesas sau Tiss (5) ‘Numelecelor de mall rept av sferic tos schimbari vrednice de late aint ‘Tirmocul i Loma (Aims la romani) am nume care se par af iliic. Cabra i Ischeral deriv in forme romane: Cebrs i Oxseus, cag Vital (Utus), Morava (Margus)antra(atrus roman). gust, Osem (Asamus, dar ef ost), Pienus (Pec) su un caractr tran, ined nelimurit. Viel pares ie de origin slvr, pont final, Albania: Arco, imen, Prizen, in Bulgaria ins: Sumen (der mani Samansc in Serbia) se psireaz i ele dia emi ma vec, dr slave. In Traci elemental tranic, venitdinteo profund’ colonizare eu elemeate wsiatice, dit ful Cameic (ef. Baie). $i Tungea are un caractr turest, dar in Arda ties ardari ili, Surymonul gree, rosit ramon, de a ricina sr; a curge ca sin Iter ii Nis, s- pstrat in Struma, fn ce privete Marita, mele Fbrutui (conserva in Tberalalbanez) el tenis vie de a cel me de mar dat de tae rwlor (Muri, Morava, Trasmaises; Plrvan orden og Marehul moray). Cette grecestse mentin, n deosebite forme modernizate:Pulpdavae blgicescul Plovdiy, ‘Aanopolul dovinla ocapanti levi Orn, precum Selonicul se preface a Solun; oti vecintatea ¢ ftir de acelas conservatism, Pe cfd pe mala dept al Dunn, GecareplstSndsi,capul "Was wa von Dass nd Ramer ie war weer Stand ich an och ie an Nave fo igs (ee ene te anpi Sun nti ore Ga, 2, 1996). 2th pr 37-8 Dealt iptv pnt of ak prea eco mamma aves vee ds Bruin Mee ee rs, popula io Bouchie i Bcyelpoei Britannic, nt Duar, p. . > Nal Bucci, deepopat de Bucsea dn Moldova de Buca in Gala, sy. Cltimanul vin lo igi dete in Carin in scl a XVI © ge pad pe malul sting, ca nume de localitii,Ratiariae palanca” Arcer, Nicopolis devine Nickiup alr, Artacia trete In Arta-chioiu” ‘aed in Grecia numele de mun de si - psa, ms tot apa uncle delocaiiadeseor slave Kiepert® observa cf abia dou mii de mone de acestea vin din anfchitt, dara ales pe fost, recurn pe Pont apasean Kalas soci ca ind din als, ramos", deve Paka, fang, de unde a eter: Mangala, Ar incexat area sifu o explicate penta deoscbiea dz nomenclatrd acolo ne sty ora. Adaug acid, vajapstoreasd pstrindu-se aceeasi ca ‘dat mai depart fe timp aoeste muni de vier, spre care se duce tuna in timp de vari, si de ap, de-alungu cor so indreapi ticle determincte de nevoiapisunilor.Aeeeas explicate mid Tiss oat yeeom pv i i quan sin par ri ee ei sats pipeline fe acl De Cassar us, XXXIK. “Msi I, 13 pitt ca era sul [C] Posc, Stnungberie le Acad din View, 129, p16 germ, Dap or dea tale cn bran (pen cea sia aproiion epee limita) ii, PITT a dnc cet, Pp. 18 coz cacsela hrs din Ciel heeds, oprad Btois mit). "Quid roms bei mcedonon allt naa ep. IN, Se vibes de peovisinaren dis Ae: id ‘vi DOOR svercobls pr pis raced coumeatins Aza dann peta °° Fors artemis > Cee pa Ins ip ha nes doe Closers, consi do carman; Seas utelas Wt Bi Coc, XL, Un aki Roma, hs Agypie Thabo uzarumgyeLiyaran, Rw ‘rah, XIV (1889), p48, 00.152 5: Rte rus eng doc ps De Cacsstes, XX ‘Par pusnorbus conto bs, etre ds ans; pt XLVL 2 id, XLV. ‘slg 2, 21 > Rpt, XLV etivinta, insist a acostuia mu putea fi idiforent nto asl e stare de spirit a epocei, Nuete bu T se pisteaza de all, pe la 300, in legiumea I Traian gi XXX Ulpia si Tras "Astepidnd vremea cind Constantin va declara car f ales ini Serica, ino regiume rl, spine: Roma mea eSenfica™', mai ales c& din aceleasi loc venia mame Tu ns ‘oder pe marcl ipa iir ucrin le Dundres fi Traian, “dceas revere spre Dune avatfireseafrmarea stipanirtimperiale dea parte side deopotrvd supuse. Nevormeada ci succesori bi Aurelian sf menfinutpacal cheat sm ‘x gol la un moment de stémtoee, Dar forma administrtvl militar creat de acest at si rimii, Ea nv inseamnd isi det o uate a aber maturiromae ‘Dealt regianc riclui i ple cine dovedeste in etl veauli al I-eao pate sitltate, dnd si mpérai Romei. Dea Salona la Siscia, la Simi, ev conelile de mai tt Se intindseceati glee de vin pe fond semubarbr. Ol din Doeea”, Dioeean, prin ‘measulu plat dela Salona conser acest prima, si prin retagerea Ini pompoaséaict ma oct lo imtceasci ‘De fap, e cel dint care mud grentatea Romei bh Balconi: Constant, eel cui ede la Naissu, de la Xi, ve continua doar in aoest sens. Am spus ciel a vrs aseze cag in acea Serva, cri valoare romani se dovedeste asa de mare in insti. Pinu mu € pone el un punct de plecare pentru aceasté iudeptare spre Orient, i wn termin ulin. De aocct esi poarté o gif deosebitd mallu cep, dar gi cel tng. 1424, Diocese pe Danie pn a iste, cobain apo pia Marcanopl spre Nico Putin inainte de abdicare, in anul 303, 8 iunie, la Durostor. ‘Ati impicatl veghetor sumbla” di lei ee, exe spune un vor dese 0 ear ‘Sirmiumn si Singidunum; adesea e gi la Viminacium, la Durostorum, la Ratiaria, Tibailis, Burts tec, pind jos la Marcianopol Eun porranentinpetor® [3] Ata, 0¢, 0.187, 1 sont Pogo hr. Vp 199m. 1, Lena Ct Sere, (Cr Aces p48 ana 4 Per Serica eu [6] Sere, Re: Arch, X (1919), . 34, nt "2 es Maurice, Constantine Grand, origins de action crdooune an ee Bla ea fe eget” biti V9 ‘BY, G, Coat, LInperator dna, Rowa, 1912; Bult impeatreDiclsano, Salat 1916 VT. ‘eau, Kesor Docetan id seine Zt Liga, 18, .(. Mal als, pexru ce ne pve, omumsc, Ube eile de inden Rechtbichereenthaenen YrordangenDioltns und seler Meer, p39 sao ‘2934 Sion, pp. 35-9; Varin, pp. 380-50; Simi, p. 6.29, Simi, p 625 an 254, Via py. 36-5, Peta Vinci, ss, Die Aterina om Pminaiem, Tiga, 16 ‘Sista complet ph Mariscos rr Ste a. 293-4 op 370,376. Spi sn.85 (372) Tninaia, a 289-4, p75, 380-1, 385,390, 387, 408, 45-6, 40,15; Si a. 293,98. 577-69 90), 390-41, $15 (290). Dario, Dorel ea 303 (p. 384). Hand), an 296, gp. 102, Duroc, 291, p14 Tanaris), a. 294, p. 390 Radar e294, p. 391. Pa i, an 296 396,398, Sree, 294, p40. Tull, a. 291, p AD. Siu, an. 294, p 406. Nerianpo p45 Seca, 293, 9.415, Apart, a 294, p41. ~Cronelo; 29, Sivan, 1 an-26 feb. (9, 34 ept-al decenbve (p43); Vininciam, § a1 seven (425) 291, Simi, 1 na ~20, use ‘espembee Vania, 26. Sigiunt, ote, Cpae, 4a dela Viiacim 5 eoubre, Rar {ectonie Cebu {ile dela Retin, 1! coembre. Ver, 30 nile de a Cee £3 oxmbt. Appia rile da Vora, 17 debembre, Trenacic, 16 mile de a Appia, 18 tombe. Darsoram, 37 ile « ‘Tasraten 21,2 octobre. Rena te Daretorim i Mareanopel, Maciznopal, 2 octobre 7.0:‘Altur, povineia Seythiaapare la 297 dup acea ls dn Verona, gist de Momsen Ca rezlat, chiar cu freasca exagerare, fn panegiical ce ise inching de o lume recunoseatoare pentrs langle gi age de marile li servic, Diocletian viiteaz Panonia”, Refia se Libereazi™®, Sarmatiae pestte™, Dunrea ce gi Ril, Nita i Eutatele se preziné ca supuse', Se araid sletura dot, desi ecotele rap depocitele™. Inpitri Hercule, ei doi pra, sunt domi Jum ert. Galera (35-11) loi ie la Dune en germani®, cu iutangi, sama i carpi, se bat ‘monade pentri aceasta, cu vctoriae sarmaticae™, Deci carpi apar din nou igi dm silagurle hord-dundrone {4 Ir, supt Maxeayin (306), Anonimel lit Valois arti o eusoas Inptt tre romani gi ,ostagi moesiai”, det se pae o mile local, riscuats™, ‘Panegriul lui Bumeniu (292-307) atase sup Constantin Calor, celebrat gi in Panon sos',resmbilire dominate romane in Dacis (Dacia rest), dec pe ambele mal ale Dunk De slmintere pentru el, pe la 300, fot Aotarul Rina si Dundri Eujrael erestut™™. Acta vba 9d etitten Dai, ret i Amelie aps” srospe rand doar aumile, 2 samatlo®, capi and cam access sar Serratia estivit, ing, quazi, carpi sut de atea or btu, gotul se supune, csrénd pea Ptin nant de 300, rns lupele dint brbari ze got gunna, fate slams si dummani ler, acsiasi bargin, se ara ering uni cu afl, cai, tla no, fiat su vandal $i gepei iano daeosoransiMae Busan, 36m dla Adana, I, 3 rove (pp. 441-2) Ct. ner oa Bode latest Von), es dc X668,p 10 rua: Sie (20 Aula, 7 assis, 39 noes) Foss, Basis, Noi dna, Sngide (Sn Panel et Miao), Ad Sextum, Trzenia Cit, ive ‘Aus Mens, Maso Mingo cvs Mage, Cs Vico Dacian eclit Carina, Muti ad Now, uatio Manecin, Mio Foespago, Meario Buc, Nuaio Ad Ovuvun, Manso Oresinomeso, Miao Canis, Mera Tpmpe, Mtn Reinplans, Civitas Naso, Apo: Ui, Romina, Latina, Tarbes, ‘russe Balsa, Meld Site, Serica, Bases, Bracea (=p), Spray, Filie, So. (Sn Dasa & “rei, Pnteags, Bon Mansi, Alzrs ct. Belznen),Bazpara. Tague, Fpnp Uraesa mune ene, dar Achat, Diop, Bec. Menjmes momen reget ADs, p C2 “Sy Ply ew dry 67.25 un ef (E] Dejan, i, 1888, p86, no Gi, Mamutinin, Genetics Hasina, ob 179,48 ‘bit, yp 13,16, ‘Same vce uo. 185. Sfp, pp. 1589. CE“ aia capo Danis evo ip 198 vitae boner canine meses, & tmse caltze dlc, id, p. 199. Para nica deer -Moesora a Dsante ds #88 macednsc. Bory Joma fram. Shes, X(923), p18 Escala, Hp 137 am. SUF] Beet oc. 8 12 [1] Galea oc, ¥, Dios, ‘man neat iam otic ct oc int Roman a mh hms VI sj Chom. Minor Morse “Sd Doctress AUfpanepric (Lip, 187) ana i Som. Brn (umes vor Ayuda Frere ‘Tbiggen 1882} "Taco Re obit Baptiste eine d. Pang vee. (1779, p20 Daca rent: id p27. Stent epacense gible pope omnis exit cate pene cum slong sel uo sv. ‘*Cortat vehi gute er prvina la ona Caper, p25, ‘oon ota Sarai Lang, Quad, Cap tts pop, sbmitente se Gosh pecs posses tid, pa ema Reving pre Ghost in Tian adver Vandals ipedenqe concur Del un cop al imperil la tut comer telus, in propor mar. Pe l 300 se cin ‘ca negustori cot din Siria, cel din Delos 5i chiar col din India’, Risritul gi Apusul colabor: tote economic. Se vi, dee, In Gala, chamavul zal venind ew oie fe leu, nun Siplitnd pent ogorl cei sed, Eis inscriu sin ont, ‘Nuss observa spon rela, ni-oepock de coloizii, a Glia, prin aduerea de co «in Asi in Taca pste. Pamsenino spun aprit i acest panepitc al tii In Constant Mate .Dioclejione, Asia a fndeplinit prin loculirtsirimutati din ondinui ti pute Traciei"™*, Aceasta insi e si pentru rispandirea crestinismulud, dat find ce insemna Asia A pent rou doctrnd un fat pnd dum neobservat, care ede cea mai mae esemndtae ‘Mester din Btn se pomeneseadusi in Glia pe la 3008 Dea Hungul Dunkii moesice, am vizuto, au numa ci toe loalitiile trecutula pls, cova ce presupunepertu negot ocietelé de dincoace, der alee se alaugd cum fare no Zc nic, cum e Cup, .Regiase”, uncle cae ara moi: Varans, Appara, des fo Appian, su transmis trace, cum e Butudizum, mai edne in find (Cosa oo trebuiesintereeze in prim nd eins veciulsubstrat de popu Capi a cor nvingttore. de gas oi” Kapri wept fc) Galeri pot id ovincialérimagi amestecti cu barbari*. Dar barber cari a detrias8apete ml fac unoori, ale dat seul8nda-se pe o chestc de lf, sunt sarmafi. Gatti 5: Sarat inc of, gi Sarmatc esi Maximian, ear supune pe capi si basa, dar numcleacetora ume numa o reminiscent io aplecare spre aches. ‘in jurl Ini Galera so vid de osi ear, gniti de goti de pe plmfntrite lor ps ve vicemaleloy, se diduscr ui Meximian... penta ca, fugind de obi a barb, i stp: pe romani" TE vorba deci de o al categorie: a provncallorramayi in Daca, cu plimntrt, cart @ snes correc pete Dude tnhele un pact (de rdare) cx imprati,ca.s'dea pa. ‘Aces cna n-avea oastil de invoices, cara tru vein in Medova, ams woproiair car: supaneaa en ai, cee cesta! tehui s mpetice prince sab "Ace pris summa ape alone’ cn noc dum elo confer ca cl tye nin . dominind clemente care pot fi slave si desiguraltele care euprindeat carpi mnie ‘Bnei, ro sok, n dia de a Nmbery 177 a Pareiitor weak Iw 28. 6 Freez pundinas meas pico’ yea et eulr burbanis fea asin, Panis, Pancgirice conga 01779, Pane ere, p28 “test pen a, Dineletiane Avent ss ope desea Thc, nasal, Asi, Panep {ui Consuai Clo fi, 9.08. CE, id, p. 305-6. Sibi 306 6 Sebi, VM, 15 Ep ep IV. 3,31, CE ui TK, 10, © Ori, VI 25, 12 atten creme Ceres Basanasguspaaatun es. Srna deine vices) or etic Bl "Ti gue eon quia Gli epore vienna te pals, Macman setraiert., wil bans server ipietes Romanos dominueone" Lactarius, p. 2. XXXVI, >. Cen ass past xcs lipo, Jong, (Rom Landstar, p 408, cn 8), vat dese, esnisit “Dap texte lglg de] Wale, istotde'slovage don ani 9.28% we, San,dlact romania, ounsi lao vod pur rural Uni se zie aeraragan ali lnigant (S} coca ce ialtutind finela care se pare tn legturd eu -inga germasicul, di penta cei dint un alron, runtele pentru celal fnita, Dundrea,~ ase cite ei a fi despirtirea dintre Daca erdeleani si.ea lleand, Populafia supusi eosebita prin izvoar, de cea dominant. Inside opt Dioeleano misao Sematarun xe aft pe hota moeo-da in Knee iexosolimitan” Sinai cercettor german ma nou, Traugott Tnin’, arma evolai (plug agai ti sper ca alta popula. BI vede ining, dap sugesti lui Schaerik,slaviscost din muni de ptrunderes ca fagar egotului Atzoari, Numai cit lncrul se perec mainte de aceast fu. Ar Fi acclasicaz.ca taal cesta, darluptind caarcl, din NichiforGrogoras, in secoel al XIV-ica. Si consulate din Conslantinopol ea si Origo Constantni, pomenesc riscoala ,servilor sannatilr” (Sarm:tae ser), car-si gonesc ,domni in Romania, S-ar fi trecut atone «peste tei sure de mi de oameni de tat vest det sesul, pein Traca, Seta, Macedonia gilt ‘Si uni gi ali sunt gota ist a servi Rome fr sunt loco ef muna cete de mercenari. Consulatele iseamnt i niringeri gote yin (eile sarmaile” pentru april 322" si Origo Constantin’ exp'ick east imervenie ca facta dup expres ceree a sarmail™. Ca ostatee dat insusi al eget Arric™, Asemnea cu qui, ct copia ce sures din yremea lai Constantin pout, ca gi baba ‘de pe monumental de a Adams platose de com, clot cu sui lm i cliesc pe ca soni, ‘de cata ascultae si ripeziciune(veloces e! morigeri)®, cum eobiceiel step Sef lor, Zia, re un nume soitic!®,Inlinareslarobie! se plstreazig a dngif®, La 334 ‘Constantia mt 300 000 de sarmesi® Teen, Cvovcm al 37; Basia, Crow: Seta Linlates Gans ss gu vane Actusguis ‘ean tan, ymanan skim epee” Liman fan ap swege Ucberonn [CP [einige ai Yokararde vou Sudboiwepa, IV. Die guc-jargiche Krsgemetchf im aire 372-75, ‘Stunner ae ade lin Vie 1909, 5 anc Sarto Min, 9.6 Se ara ap op ‘per de ie esi, dst a Vann elo. Calas wel pin deg, 105, yp. TBE yu a Stenabrc 208 (1828) Adon ere in I ple a 9. Mle, op DK Oe,p. Daa. Dowie uo Romania explant. Orig Constanis -31 gama Tg, 2, p12 gota 21, Psi aia Wirsein- Dab Kg der GGengasen Tp. 36 1 um. 248m. Das Aran Neti, saa init ca fee nd eco validc inverse servi”; om nerve XXIV; 209 nts Aetna dan noi oman dun as, postin Anoka, ‘sv sub Const, espa gnc vein spose Danie ea ncarasamafilo”, Geogr ees crores 7k a Mp 16: Qe aia ans ares Danian opus barbara Surana et. Decrind d Vasey ‘seat poly de zt iver, care ines Yang ae p12 ne. 7 C-31 umm. sola, p. 12 non 4 Ar pst de ig foun! vce su demi de 2 Orig Le Ch lita, De Caz, Had 2, 2 ama Marcelo, XV, 12 1 Sid Al contin se kant Romo, Zia, User, Fragile, mune mai cored germ; bi Sax Arsh (cou, do ae angus) wid = Anran Maro voregt de storomai de Dos cde wn at pope OX, 8). Eamesoa i net rein ‘5 pots i poroxola pe ala si pope fabulous da Bore Hell, ad einai edit fief XX, 9) sean coibocVrbee oracles deLeae de Peus 6 srg otra ei do Toca se eau le plots, Ancilos 3 Oseas Md, XC, 6 C XVD, 4 (ne DocseresfiNicpols Kalas). * asi, Ma Const V6 se poste dsc supa devil vgn crc rcs lao ait peat Amian Marcellin ,Limigantes (aiurea Limitantes) Sarmatae servi”, imparjifi in indescifiabil “Amiceases gi Picenses™, adiiugindu-se ci ei ,celcé limesul roman”. Ei sunt in lupti cu ,domni FaBroe te dtr pimdont in (o revolt tanavarorconty uaa Al) Sut ga seri ten cu doa omen, Pos oer oman I ere competent jez: pate sai atimate dae ny Die eo primstiet Evora, dtr, de rogue se SSISDe unto vacaden vec gata Ungase™ Beata, unclear taste kale eh ese cnt ca adil, Du brn eupa oe sot ail dn bods (grt scpecte cpus cucu gin, Lon lr sree roanr car undrese. Nun kel bel gets eta osama fiber Tn acest nce sta Ti oP fcis ape do To Ten mun fei sci oiga sn oi pea ‘panera de poi: Asel Consett ett a0 ze Sarma Gf Const vor ave nk de ur ao mule ret bapa le vat ck ipivatl Constr a fost hema! derma con ovr, tunel pitas caprope ost. de mi dings axa de oame fi, ase Se opt Sarr web, favre isco oo” pear ah sa tn cel rat Hoos vom vaca net env poll aoa Lai Dalnae iu al fratelui lui Constantin, i se di de acum guvernares nouiui teritoriu, care se chiama rip lit oe por ex Constantin ,n Sif de langd Isr fot yi acel Absyrinsin Psa sa Nici ca see dee agits eal”. ‘Ramiigife sarmate vor trai doar, ca ferani colonizati in Balcani. Le gésim la Procopiu®. Fine ec soll got Constanta fc, co ell unr qangueral un barge ae soldajlor sii". Cereetiti la podul de la Celei, despre care vorbeste Chronicon Paschale™, le- Feat Tovlescu [6}. Sextus Aurelius Victor spune clr ci s-a constuit un pod pests Dunite® [Altai Traian, de malt in rine, mu putea fi repara fri mar cheltidli, ace de la Cee, ca si pod dela Hirgove, rind a fide lomn. Turn! fai Constantin, tural nostra dela Migurele [7], myo Ce itan val eda Kanerovatvn tb Bhd, cua igh pol” Const Porigincal™ xv, 13. * Limi porupre romans i rn "mid id 2 hid. 2 Sj dept Aman Mars, te Waster cn 868, p15, "Seid sw Apso. De Asics, I, 1: Eapuay, Tépuaes. ‘3 Samp eons est te naneles observers prope tla castes tiv mstinersinn cc th 615% ob Neve Heidel Jericho (193) 195. Ase ph Zon, 1 46m fs go i. sop Clif Clas, 1, 4 ons, * Monument 9p.240-1. Tocco ere poll emai vei, pp. 24-5. te nae pert peta Vig Const, Bema; Ss sub "Pons per Denubism dest pl, XL; He pater ip Darahin eons; De Cssurib XL. Pou poh ui Constatin el Maz eC, Dos, An fst. dtc. 196 um, “Y, Ashch, Uber Trg senene Doentrcke, Vien, 858,923. % Dead fn. 2-2-40situate dep la 300, cpl ce, mainte; ,Reyia cea perdu, Noriul si Panne eray pustite™®, era aceasta: german in lupa, disrugindu-se inte ei, capi i sarmafiigrev lov, cari se prcan cede distr. Loc penta sitrfia popula romanice se lrgete ase se axigurd Si drumuril, 4 mule plisite se deschid iar: astfl, fa pasul BuzButu itm bare de aur, evident roman, din a doua jumatate a secoluhi al IV-Fea®. {n aceasta rsturai, formele rim eee vei, in yremes de fmpraire flim pe eutace buen at His refine la Ulmta!™. Dar ila Tomi aven o inchinate ete Diocletian, Chier dac8 mama impératului Maximian age Inainteaeapile™, oer nu e un prapd economic gio pustite, eum se ered do cbcei Tretia, ic erwin pine de end! Oragele nu decad pretutindeni, ci dimpotriva. Insinte de a se interneia 0 Constantiana, adeveritl de Procopa si deat ivoare, din care se mai pstrax, stuns, rine, o Diocletiana fa Baoan « pomenif in seco al Ve Dinte locator de acs ia in castea cea now’, rami up provinli Seyi, Mocsici, Dacise,elomente ernest, oschindu-c cei din caste” (astrictan) deve car au para malului™ (iporienses) side ,2e cu luntrle”(lembari Dar vom vedea ed, ininte de toate e un nu de mare proprietate"®. Constantia cel Mare!" sivansse atl o mare i grea oper pe cae arf voit-o msi presus de 4 Ii Traian, cn rites de sentoxtiepoce eas ru intunee pe iexpiratl din seaun!™. Sextus Aurelia Vietoril atc penta ote (inolentg gi pont seca dea tra (cupid rimphanl). nie Rhnis Nas Passage yi Fame Le, p. 236 ‘Tn. le 19, dl Bok Dre des Wego Cg erick a Mh dr Calon, (885.105 seni Doe novice 297, Monn, handing dn Ben, 180, 508 ym La 2t -serisnare cfire prasses Daciae, poate din Serica, ibid, p. $09, - "Pavan, et p23 om. 18 N.S nv Ach, XL (18), 29, nos (Ge Tos, ebro a der Doren Arbeit Melange an Oath EnguVewl Tce ee Pcs eee rhs ema Baas 19), 7.13, 9 (ecm lent). scan, De mors poner, BE Eat Ros te ot te gin Te ch Ml, mrs "ch Rae nace aio, Unrehage here Geshe Romie ap, 171), Soni evens Ds Phnatess eeopacul§ ps Mala pling decane Pc Sine n dnt dag Shp. 3 "at, Cn Vl p77 sm, Bl lsh ion sbi Uh) Bsa, outa Zt Koto de Grn ith Moen Dr roche itso Dike lore XXIV, 9.28 e084 Gr, i koninn rschon es Tandra aha RW (DID p. 1 “5a Fp peer Cont Par [830 Use eves opr es nse ne i lis ot atare FEnpie dove ee [rfp inland eee aab remem Waele inion poten cea ss Seen cam de Eat fer alae ts Sie pee, egos tte op il pref eps de 15, "incl wae ett Gs Attn ke Manic ie Ach, XV (9), 377 um. ent pt sa nan ges! Ponca cn dan Stich 1892 "Gals lh eso ats, ena asia pe, Vi. 5. Grn ‘nde ely po cine op eas see ‘Oper ui Constantin tin ape fea grate de Ta nord ou pol Ces © : Sern er ie ta ne (Oitenita)"™ [8]. Apirand, cu colegul sia me Se i ae Cet ete ts ik anime 7 san Trofeul Lui Traian'!, Opera fa complect i gre ati pat ui coloiz a fees inpn oa! eco cu Bre di hinge ‘2 luptat la Chatkcedon” rere emu cx eet a es iil ap oc pe i «po Teodsia i Area in toate cole Dobrogi an ia Contant, a Valet, Tends read ante alte pg” 7 Velentniana, 0 Graiana pore pe pare acelin cu aceas Sgn. AG ST unoaste Un 6} um, unde se va da o luptd cu goriit”, Tn sath as ip ncn Soc argh elem psteacmeccia ce ens con rant ene sk i Constant, como eg “raat at en icpey he can ea a any Soe dane gzhol eno nate foc mai pufin cu unstat, mums de mii bande care nelingese op sein report stabil cu iruperiul, de lotr, latruncedi, cari sunt .golt pagin’ a sates rea eee fatiriturilor menite ali opripentrototdeauna avéntnl!™. Se ajung: Te infténger: [enter sh rar ae aa so ‘at acceasi soarti'™ (10), fait tapes aoe ‘cules! din Codul Teodosian si, dupa Odobescu'™, aa q "a Sac acount TaN Pha nepal oe aman aril Dri, Bac 19235, P58 cae an: a anne cit Bei gute, nae wee i Cea TR li a a stm, ot i anche Se 281% CB, der sprints Riches, 1, Yeo rant za 0) FS bien, Cetoen Uns Lp 585 om. it ta Topo, pp 131-2 (8 CLL. * Cetatea Utes, 3,9, 10. © Pay eC 8 089.2 a same ee okt aR Te a oan a mm Se ca tga. cee! Rec i