Memorizarea se centrează pe dezvoltarea memoriei logice, voluntare a copiilor în corelație

cu procesele psihice ale vârstei lor.

Memorarea poate fi:

1. mecanică și logică- în funcție de gradul de înțelegere a informațiilor:

a. memoria mecanică- fixarea, conservarea și reproducerea cunoștințelor fără
prelucrarea lor;
b. memoria logică- înțelegerea relațiilor raționale, a cauzalității.
2. involuntară și voluntară- în funcție de existența/ inexistența voinței
a. memoria involuntară- elementele perceptive sunt reținute fără a exista vreo
intenție în acest sens;
b. memoria voluntară- se caracterizează prin prezența intenției de fixare a
cunoștințelor.

Scopul memorizării:

 dezvoltarea gândirii logice a copilului;

 dezvoltarea atenției și a puterii de concentrare;
 dezvoltarea memoriei voluntare;
 dezvoltarea auzului fonematic al copiilor;
 dezvoltarea capacității de înmagazinare și reproducere a cunoștințelor;
 formarea și dezvoltarea deprinderii de a recita corect și expresiv.

Tipuri de activități de memorare:

1. activități de predare învățare;

2. activități de fixare-repetare- orientate spre o conservare temeinică a celor
transmise la activitățile de predare-învățare și spre dezvoltarea deprinderii de
reproducere corectă, conștientă și expresivă;
3. activități de verificare a însușirii cunoștințelor.

Etapele activității de memorizare:

 Organizarea activității (curățenie, aerisire, etc.)

 Secvența 1- introducerea copiilor în tematica activităților prin reactualizarea și
precizarea cunoștințelor implicate în textul poeziei;
 familiarizarea copiilor cu textul literar- se face în funcție de accesibilitatea,
complexitatea textului, un rol deosebit îi revine recitării model a poeziei de către
educatoare;
 Secvența a 2-a- predarea învățarea propriu- zisă- se face în întregime sau pe unități
logice; după recitarea modelul urmează recitarea copiilor. Aceasta se face pe grupuri
mari, grupuri mai mici și individual cu ajutorul educatoare, pentru a urmări pronunția
 copiilor, fidelitatea reproducerii gradul de expresivitate și gradul de înțelegere a
poeziei;
 Încheierea activității- fixarea cunoștințelor.

Domenii experiențiale: DLC, DS, DOS.

1. Exemplu DLC

Iarna pe uliță

de George Coșbuc ( fragment)

„A-nceput de ieri să cadă

Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,

Și pe rău e numai fum.
Vântu-i liniștit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.

Sunt copii. Cu multe sănii,

De pe coastă vin țipând
Și se-mping și sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.”

Pentru exemplificarea unei activități de memorizare în cadrul domeniului Limbă și

comunicare am ales activitatea de predare-învățare a poeziei „Iarna pe uliță” de George
Coșbuc la grupa mare.
Scopul activității este educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere
fonetic, lexical, sintactic; dezvoltarea memoriei logice; stimularea și exersarea limbajului;
creativitatea și expresivitatea limbajului oral.
În cadrul activității voi folosi următoarele strategii didactice:

 Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea.

  Mijloace de învățământ: planșe ilustrative- iarna, păpușa Zâna Iarna.
 Forme de organizare: frontal, individual și pe grupuri mici.

Activitatea se va desfășura în sala de grupă și va dura aproximativ 25-30 de min.

Se asigură condiţiile optime desfăşurării activităţii: aerisirea sălii de grupă; pregătirea
materialului didactic, organizarea mobilierului și așezarea preșcolarilor în semicerc pentru
activitate.
Captarea atenției se realizează prin apariția Zânei Iarna care le prezintă preșcolarilor
imagini cu anotimpul iarna și le oferă fulgi de nea și săniuțe din hârtie.
Reactualizarea cunoștințelor se va realiza prin adresarea unor întrebări despre anotimpul
iarna.
Se anunță tema și obiectivele pe înțelesul copiilor de către păpușa Zâna Iarnă: ” Vă invit în
lumea mea și vom învăța împreună un fragment din poezia „Iarna pe uliță” scrisă de George
Coșbuc. Dacă veți fi atenți, veți afla lucruri foarte interesante!”. Pe parcursul și la sfârșitul
activității copiii vor fi capabili:

 Să audieze cu atenție textul poeziei;

 Să rețină versurile poeziei;
 Să recite corect și expresiv poezia după modelul educatoarei;
 Să rețină cuvintele noi: „năvalnic” , „vuiet”, „mătănii” ;
 Să manifeste interes pentru activitate.

Urmează prezentarea conținutului și dirijarea învățării. Se prezintă conținutul cu ajutorul

planșelor ilustrative și decorului pregătit în acest scop. Educatoarea recită clar, cu intonație
întreaga poezie şi apoi le explică conținutul poeziei și cuvintele pe care ei nu le cunosc
(„năvalnic”,„vuiet”, „mătănii”). Apoi, educatoarea mai recită o dată poezia. După ce
preșcolarii au ascultat poezia, se trece la învățarea ei. Repetarea poeziei se realizează pe
unități logice.

 Preșcolarii ascultă cu atenție recitatarea model a primei strofe, apoi 2-3 copii o recită.
 Preșcolarii ascultă cu atenție recitarea model a strofei a doua, apoi alți 2-3 copii o
recită. Se repetă în cor prima și a doua strofă.
 Preșcolarii ascultă recitarea model a strofei a treia și 2-3 copii o recită. Se repetă în
cor a doua și a treia strofă.
 Grupuri de câte 5 copii vor recita cele 3 strofe cu ajutorul Zânei Iarna.
Pentru asigurarea retenției și a transferului, Zâna Iarna invită un copil să recite în
întregime poezia și pune întrebări (Care este titlul poeziei?, Cine este autorul poeziei?, Câte
strofe are poezia?, În ce moment al zilei se petrece acțiunea?).
Pe baza unor imgini arătate de Zâna Iarnă, preșcolarii trebuie să spună câte un vers din
poezie. Apoi copiii vor formula propoziţii folosind cuvintele noi pentru a verifica dacă au
reţinut înţelesul acestora, realizându-se astfel obținerea performanței.
 Educatoarea va evalua întreaga activitate desfășurată, precizând aspectele relevante din
poezie. În încheierea activității se fixează titlul și autorul poeziei. Se face aprecierea globală
și individuală.

2. Exemplu DS
Iarna
de Nicolae Labiș

Totu-i alb în jur cât vezi

Moi podoabe pomii îmbracă
Şi visează sub zăpezi
Satele-adormite parcă.
Doamna iarnă-n goană trece
În caleşti de vijelii
Se turtesc pe geamul rece
Nasuri cârne și hazlii.

Pentru exemplificarea unei activități în cadrul Domeniului Științe (Cunoaşterea

mediului), am ales activitqtea de predare-învățare a poeziei Iarna de Nicolae Labiș la grupa
mare.
Scopul activităţii: dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului
înconjurător; stimularea curiozităţii în ceea ce priveşte anotimpul iarna; dezvoltarea
capacităţii de analiză şi sinteză.
În cadrul activității voi folosi următoarele strategii didactice :
 Metode și procedee : conversația, explicația, demonstrația, exerciţiul, expunerea,
observația.
 Mijloace didactice : planșe cu aspecte privind anotimpul iarna.
 Forme de organizare : frontal, individual, pe grupuri.
Activitatea se va desfășura în sala de grupă și va dura aproximativ 25-30 de min.
Se asigură condiţiile optime desfăşurării activităţii: aerisirea sălii de grupă; pregătirea
materialului didactic, organizarea mobilierului și așezarea preșcolarilor în semicerc pentru
activitate.
Captarea atenției se va realiza cu ajutorul Steluței argintii. Aceasta le spune că îi va iniția
in tainele anotimpului iarna.
 Se reactualizează cunoștințele prin adresarea unor ghicitori:
„De sus norii argintii
Cern steluțe pe câmpii”
(Fulgii de zăpadă)
„Apa asta-i curioasă
Nu-i lichidă, ci pufoasă”
(Zăpada)
Se anunță tema și obiectivele pe înțelesul copiilor. Astăzi copii vom învăța împreună un
fragment dintr-o frumoasă poezie: Iarna de Nicolae Labiș. Pe parcursul și la sfârșitul
activității copiii vor fi capabili:

 să identifice fenomene caracteristice anotimpului iarna şi să le descrie;

 să-şi exprime ideile utilizând un limbaj adecvat;
 să reproducă textul poeziei;
 să manifeste interes pentru activitate.

Urmează prezentarea conținutului și dirijarea învățării. Se prezintă conținutul cu

ajutorul planșelor ilustrative și decorului pregătit în acest scop. Educatoarea recită clar, cu
intonație întreaga poezie şi apoi le explică conținutul poeziei și cuvintele pe care ei nu le
cunosc ( podoabă, goană, calești de vijelii, turtesc, cârne). Apoi, educatoarea mai recită o
dată poezia. După ce preșcolarii au ascultat poezia, se trece la învățarea ei. Repetarea poeziei
se realizează pe unități logice.

 Preșcolarii ascultă cu atenție recitatarea model a primelor 4 versuri, apoi 2-3 copii le
recită.
 Preșcolarii ascultă cu atenție recitarea model a următoarelor 4 versuri, apoi alți 2-3
copii le recită. Se repetă în cor toate versurile.
 Grupuri de câte 5 copii vor recita cele 8 versuri.
Fixarea conținutului și obținerea performanței se vor realiza prin intermediul unui joc :
« Continuă tu ! ». Copiii numiți vor recita versurile de unde a rămas cel ce a recitat anterior.
Educatoarea va evalua întreaga activitate desfășurată, precizând aspectele relevante din
poezie. În încheierea activității se fixează titlul și autorul poeziei. Se vor face aprecieri asupra
modului în care au răspuns copiii la întrebări.

3. Exemplu DOS

Ia priviti cum fac eu treaba

Fac curat! Si mama face

Nouă ordinea ne place
 Plapuma poftim m-așteaptă
S-o fac netedă si dreaptă.
Pun o panză peste perne,
Praful nu se mai așterne.
Jucării veniți degrabă
Ia priviți cum fac eu treabă !

Pentru exemplificarea unei activități de memorizare, domeniul experienţial Om și

societate, am ales o activitate de transmitere și însușire de cunoștințe cu tema : Ia
priviți cum fac eu treaba  ! la grupa mică.
Scopul activităţii este memorarea pe secvențe logice a poeziei și însușirea unor
norme de comportare civilizată în societate.
În cadrul activității voi folosi următoarele strategii didactice :
 Metode și procedee : explicația, observația, conversația euristică, demonstrația,
exercițiul ;
 Mijloace de învățământ : păpușă, planșe cu activități casnice.
 Forme de organizare : frontal, individual, pe grupuri.
Activitatea se va desfășura în sala de grupă și va dura 20-25 de min.
Se asigură condiţiile optime desfăşurării activităţii: aerisirea sălii de grupă; pregătirea
materialului didactic, organizarea mobilierului și așezarea preșcolarilor în semicerc pentru
activitate.
Captarea atenției se va realiza cu ajutorul unei păpuși, care a venit la grupa mică pentru a
le povesti copiilor cum o ajută ea pe mama ei la treburile casnice.
Se anunță tema și obiectivele activității. Copiii sunt anunțați că vor învăța o poezie despre
treburile casnice, despre ceea ce trebuie să facă o gospodină. Pe parcursul si la sfârșitul
activității copiii vor fi capabili:

 Să memoreze poezia logic cu suport intuitiv;

 Să-și însușească conținutul poeziei asociind imagini reprezentative;
 Să-și însușească cuvintele noi;
 Să participe cu interes la activitate.

Reactualizarea cunoștințelor se realizează prin enumerarea de către copii a activităților pe

care le au ei acasă și cum o ajută ei pe mama lor în gospodărie.
Urmează prezentarea conținutului și dirijarea învățării. Se prezintă conținutul cu
ajutorul planșelor ilustrative și decorului pregătit în acest scop. Educatoarea recită clar, cu
intonație întreaga poezie şi apoi le explică conținutul poeziei și cuvintele pe care ei nu le
cunosc (plapumă, netedă, pânză). Apoi, educatoarea mai recită o dată poezia. După ce
preșcolarii au ascultat poezia, se trece la învățarea ei. Repetarea poeziei se realizează pe
unități logice.

 Preșcolarii ascultă cu atenție recitatarea model a primelor 4 versuri, apoi 2-3 copii le
recită.
  Preșcolarii ascultă cu atenție recitarea model a următoarelor 4 versuri, apoi alți 2-3
copii le recită. Se repetă în cor toate versurile.
 Grupuri de câte 5 copii vor recita cele 8 versuri.
Pentru asigurarea retenției și a transferului copiii vor recita individual poezia.
Educatoarea va evalua întreaga activitate desfășurată, precizând aspectele relevante din
poezie. În încheierea activității se fixează titlul și autorul poeziei. Se vor face aprecieri asupra
modului în care au răspuns copiii la întrebări.