1. MULTIMI DE NUMERE
a
In acest capitol sunt prezentate cele dou’ multimi importante de numere:
multimea numerelor reale si multimea numerelor complexe.
Pentru prima multime sunt ilustrate proprietatle puterilor cu exponent real ale
unui num&r pozitiv. Se detaliaz’ proprietaile radicalilor de ordin n gi a operatiilor
cu acestia. Se defineste logaritm dintr-un numir pozitiv gi apoi se dau principalele
proprietati ale acestora precum si operatiile cu logaritmi.
Pentru a doua multime, sunt prezentate cele dowd posibilitati de exprimare ale
unui numar complex: forma algebrict si forma trigonometric, Se dau interpretari
geometrice pentru operatiile cu numere complexe, fuicindu-se analogie cu operatiile
cu vectori in cazul numerelor complexe sub forma algebrict, iar pentru numerele
complexe sub forms trigonometric’ se apeleaza la transformari geometrice.
—
« Forma algebric’ a unui numr
5
complex ..
Numere reale...
Puteri cu exponent natural .
* Puteri cu exponent rational
Puteri cu exponent
« Reprezentarea geometric& a
numerelor complexe .....-++
« Forma trigonometric a unui
ieeeal a seal
numar complex
Radacinile de ordin n dintr-un
numér complex
* Probleme propuse «
————
1.1. NUMERE REALE.
1.1.1. Puteri cu exponent natural
Vom reaminti notiunea de putere a unui numa real.
Pentru a €R gin €N*,n > 2 are loc urmitoarea:
Definitie, Se numeste puterea na lui a, notath a” (citim: a lan), produsul
lui a cu el insugi de n ori,
a" =g-a-.. 4
@Paputere, o=baza puterii, n=exponentul puter aay
Conventje: 0° = 1, daci a #0, 0° nu are sens; a! = a.
Feamintim aici principalele proprietati ale puterilor cu exponent natural.
N 1) Inmultirea puterilor care au aceeasi baz: 2-2" =z", rR,
m,n€N*. La inmultirea a doua puteri cu aceeasi baz se scrie baza gi
se aduni& exponentii.
2) Impartirea puterilor care au aceeasi baza:
= =2™",240,mneN,m>n
Pentru a tmparti dou’ puteri care au aceeasi bazt, se scrie baza gi
se scad exponentii.
3) Puterea produsului: cy)" =2"y”, z,y ER, neN*.
Pentru a ridica un produs la o putere, se ri
putere.
icf flecare factor la acea
4) Puterea cAtului: (2) = et Va,y ER, y#0,n€N*
Pentru a ridica un cat la o putere, se ridick la acea putere atat
numéaratorul cat si numitorul.
5) Ridicarea unei puteri la alti putere:
(2")" = 2, VER, mneN’.
Pentru a ridica o putere la alt’ putere, se scrie baza si se
inmultesc exponentii.
Exemple
1) 29-25 = 2545 = 28; 2) 98: 38 = 35-3 = 3? = 9; 9) (2.3) = 2.38,
3) ~ Ra
6) Sa se determine numerele naturale n pentru care, pe rand:
a)4<2"< 16; »3>(3) >s
R. a) Inegalitatile se rescriu 2? < 2" < 2!, Cum x =2> 1, se impune2 (5) - Deals a. n, ea find valabil’
Vmne Zz,
Exemple
Sark age gua ee
1) FFF awe Fast TH
oGy-O'G
4 (4): (v3 _ v3,
5 2) 28:28 = 2-8 od
ole
v3
~ (3 ~ 3v3°
5) (Bt a3 a3 = Fs ((v5)9) = VE“ = 3 a
1.1.3. Puteri cu exponent rational
in paragraful precedent am definit puterile cu exponent natural gi intreg gi am
‘vazut c& aceste numere reale au urmatoarele proprietati:
1) a™-a® =a™*", Vm,n€Z"; 2) [ =a"-", Va #0, ¥min EZ;
3) (ab)™ =a", ¥m,neZ"; 4) @)" =, ¥a,b 40, ¥me2:
5) (o™)" =a", Va 40,¥m,neZ, 0) a = 1,0 #0;
T)a-™ =, Va40,VmeZ.
Se demonstreazé urmatoarea:
Lemé. 1) Fie z,y 20, n€N°. Atunci: 2° =" 4 2 = y.
2) Fie z,y€R,n ER, n€N,n impar. Atunci: 2" = Porr=y.
Utilizand radicalii vom extinde notiunea de putere gi pentru exponenti rationali.
De aici, in particular, se deduc puterile cu exponent natural gi intreg precum gi radi-
cali.
Deflnitie. Fie a >0 gir =~, me Z,n EN’, n 22, Atunci oe numeste
puterea r a lui a numérul notat a” gi egal eu: a”
fn simbolul a”, a se numegte baza puteri, iar r se numegto exponentul
potest,
Dacé m= 1, n>2, atunciat = Ya.
am, cree
Pesaran Am vizut ci num&rul tele 7 eate 0 clasts a fractii echivalente
cu = Arata c& pundnd in locul iw 2 70 ee echivalenta 2) deci pentru care
mie dick’ mg = pn, numarul af es eicria >) (Seopa Tach
Titer nu depinde de alegerea reprezentantilor).
Intr-adevir avem: a? = a™ ™
Exemple. ens ws 2
aris i
eG ma a 9
Proprietiitile puterilor cu exponenti rationali
Aceleasi proprietati intalnite la puterile cu exponent intreg au loc gi pentru pu-
terile cu exponenti rationali. Mai precis are loc urmatoarea:
TeoremA. Fie a,b >0, r,s €Q. Atunci:
1) a? a? = at; 3) (ab)’ = a" 0";
o-F
Demonstratie. Vom demonstra proprietatile 1) si 3) pentru celelalte procedan-
du-se analog. Pentru demonstrarea acestor propriet&ati utilizm lema prezentata mai
sus.
1) Fier = z ® pm Z, qn€N, qn>2. Atunci ava’ = aba
Consideram:
fara=|m = = (a8 )(a=)™ (conform propriettii unei puteri cu exponent natural
D )
(a*)*)"((a )"}* (conform proprietatii unei puteri cu exponent natural)
VaP)!\"|(5{/a)"|? (definitia puterii cu exponent rational)
(oP) (a™)# (definitin radicalului de ordin q gi respoctiv n)
P" a (conform proprietAtii unei puteri cu exponent intreg)
n-+m4 (conform propriettii unei puteri cu exponent intreg)
"Yar*ma)9 (definitia radicalului de ordin nq)
(as "4 (definitia puterii cu exponent rational)
ei oa
Da eS 24° = 7+ 9 gi deci am ardtat ct (a" a4) = (qr
Conform lemei rezultd c& a" -a* = a'+*,
3) Fier ==, peZ, q€N, 922. Avem:
[(ab)*]* = [ 1, atunci a” s,7s€Q
Demonstratie. Probim 1); pentru 2) se procedeaz asem&nstor.
Fer =", s=%, ppmeZ, qneN, qn 22, Atunci
al 0 are loc inegalitatea:
at +64 > (a+)8.
R. Punem a+b = gi rescriem inegalitatea sub forma (se Imparte cu ed):
a3, (6) ob 23 242 ar giaea (2)! <1, (%)*
z (6) +(2) >1. Avem0< 2, 5 <1, 245 ees) <1, (2) <1sau
ie ay b
ey bedi (3) <1. Deaici <(2)', 2<(¢) | Aduntind, membru ca
e:
membru, aceste ultime doud inegalitati reaulta a bay? (b\3
tert ast) 8c):
Altfel. Se pune at = x > 0, b} = y > 0 i inegalitatea devine:
2 +? > (2? +y°)# sau prin ridicare la cub a ambilor membri:
(+9)? > (+42)? sau dupa unele calcule Safty? + 322y4 > 2254 sau (prin
impartire cu xy3) 3 @ + A)
> 2, ceea ce-i evident deoarece . +2 > 2, dac&
Zty>0.
1.1.4. Puteri cu exponent irational gi real
In acest paragraf, dorim s& extindem puterile cu exponent rational la puteri cu
exponent real. Aceastd ultima extensie, necesitd o abordare diferita de cea utilizata
Pan’ acum si depaseyte cadrul manualului de fata, De aceea, ne multumim s& ilustraim
principiul cu ajutorul unui exemplu.
Sa presupunem ci trebuie s& definim a¥?, in cazul in care a > 1.
Reamintim c4, in anul precedent, pentru a defini operatiile cu numere irationale,
am utilizat aproximarile prin lips si prin adaos pentru numerele considerate. La fel
vom proceda pentru a ridica pe a la o putere irat
tional (aici V2). Avem apraximirile,
prin lips& gi adaos
1<1,4<1,41<1,414<...< V3<...<1,415 <1,42<1,5 <2
‘Tinand seams de proprietatile puterilor cu exponent rational de baz& a > 1, avem
sirurile de inegalitati:
aba Sah > aes... (2),
In inegalitagile (1) gi (2), exist o infi
este mai mic decat orice termen din (2).
Este firese ca numérul a¥ A fie acel numfr care este mai mare decd oricare
termen din (1) gi mai mic decat oricare termen din (2),
Aceasta inscamnis ch numéru! a¥? poate fi considerat
mare decat a, la orice putere rational care s& apy
este mai mic decat a la orice putere rational& care si aproximeze pe V3 prin adaos.
‘Vom accepta aici, fart demonstratie, c& acest num&r exist si este unic (el fiind
situat ,la punctul de intalnire al celor doua siruri):
ab alt call calc. cy, .ahllB ¢ gli? 1 cu a un numétr irational pozitiv,
Aceast& definite poate f reformulatk gl astfel: Fie a > 1 gi a: un numa irational
pozitiv. Consider4m r; un numar rational, care-] aproximeaza pe a prin lipst, iar ly
‘un numér rational, care fl aproximeaz& pe @ prin adaos. Atunci a® este acel nunny
7 pentru care
a cy cal, Wry, Vly.
initate de termeni gi fiecare termen din (1)
acel numir 7 care este mai
roximeze pe V2 prin lips& gi care Vom accepta c& un astfel de numar exist gi este unic.
Analog, dac& 0 < a < 1, cu notatiile de mai sus, prin a% vom ingelege acel numar
‘7 pentru care;
a >y>alk, Wri, Vik
Vom accepta c& un astfel de numar exist& si este unic.
Dac. a > 0, a # 1, iar a este un numar irational negativ, atunci prin @* vom
Intelege acel numar care este egal cu —-, adic’:
1
are’
Observatii. 1) Dac a= 1, atunci 1*=1, Va eR.
2) Tinand seama de definitia puterii cu exponent rational a% > 0, Va > 0, a € R.
8) Proprietatile valabile la puterile cu exponent rational raman valabile gi ait
(pentru demonstrarea lor fiind necesar conceptul de limita de la analiza matematicd).
Pentru orice a > 0, b > 0 si orice 2, € R avem:
1) oF -a¥ = a*t¥; 2) = at¥; 3) (ab)* = 0"
5) (a*)¥ =a"¥; 6) a°
Ordonarea puterilor
Dac& a > 1, atunci din z a* a.
4) Tinand seama de ultimele comentarii de la paragraful precedent privind valorile
pe care le ia. a, putem afirma ca:
1°) dacd a> 1, atunci a® > 1a >0sia® <1 a<0;
1
; Nata.
si
2°) dack 0 1a<0sia%<1ea>0.
S& aratam of, dacd a > 1, a> 0, atunci a* > 1.
Dack a = =, m,n€N*, n> 2, atunci a* >1 4 (a*)" >1 4a" > 1, ceea ce
este evident (a> 1-0? >a=a?>a?=.
Daca a este iratjonal, atunci considerm r un numar rational pozitiv care aprox-
imeaz& prin lips pe a. Deci a® > a” (din definitia puterii cu exponent iragional).
Dar am vazut mai sus 8 a" > 1. Din a* >a", a" > 1, deducem a® > 1.
5) Ordonarea puterilor cu exponent real. Are loc urmBtorul rezultat:
1) Dac& a > 1, atunci ay < a2 4 0% a%.
$4 probim e&, daca > 1 gi a1 > a2, atunci a% > 0%.
Fie A = aya > 0. Conform cu 4), a? > 1, De aici, prin tamultire cu a® reaultas
aa > a% 4 a% > 0%. Din 1) gi 2) se deduce urmatorul rezultat important:
Dac& a > 0, a #1, atunci a% = 0% 4 a1 = a2.
Boy 1.1.5. Radicali de ordin n
Ca gi im celelalte situatii discutate pan’ acum, vom defini notiunea de radical de
ordin n (n € N*, n > 2, n par gin impar) dintr-un numér (nenegativ, dac& n par gi
real oarecare, daca n este impar).
Istoric, Notiunea de rédicin&.
Inc din antichitate grecii gi-au pus problema de a determina latura patratului de
arie data, de exemplu 2 m?.
Problema este ugoara dact aria x* (unde x este latura patratului) are valori ca
4 m?, 9 m?, 16 m? etc., adic atunci cind este p&tratul unui numar intreg. Din
x? = 2? sau din 2? = 3? rezulta x = 2 gi respectiv z = 3. Dar pentru cazul general
al ariei egale cu un numér real pozitiv oarecare, atunci nu s-a gasit nici o solutie
general.
Intr-un Dialog Platonian, Socrate fi arati Iui Menon, printr-o lungi explicatie
geometric, c& diagonala unui p&trat de latur’ egal cu 1 este la randul ei latura unui
p&trat de arie egalA cu 2. Astazi, continutul geometric al dialogului cu Menon a fost
concentrat in expresia c& latura z a unui patrat de arie egal cu 2 este x = V2. in
aceasta simbolul V2 (se citeste ridacina de ordinul doi, sau rdacina patrata din 2),
care determina pe x trebuie sa indeplineasc& conditia ca, inmultit cu el insugi, sau
ceea ce este totuna, ridicat la pAtrat si dea valoarea 2.
In unele cazuri, gisirea lui x prin conditia de mai sus este ugor de rezolvat: de
exemplu z = V4 = 2,2 = V9 = 3,2 = Vi6 = 4, Y0,0144 = 0,12, ceea ce
Se verific’ imediat, daca se face proba x? = 2? = 4, 2? = 3? = 9, 2? = 4? = 16,
x? = 0,12? =0,0144.
tn mod analog, problema delic& a matematicienilor greci antici a condus c&tre
r&d&cina de ordinul trei sau cubic; ei chutau latura unui cub de volum egal cu dublul
volumului cubului cu latura 1. Astaci aceasta problems se reduce la forma: latura z
a unui cub de volum egal cu 2 trebuie sa fie numarul z = Y2 (se citeste radacina de
ordinul trei sau rédacina cubic& din 2), a carui putere a treia trebuie s& fie 2, x3 = 2.
Aceasta conditie este iarasi, in unele cazuri, ugor de rezolvat. De exemplu x = YS =
sau z = $0,125 = 0,5 deoarece 2° = 2° = 8 gi respectiv 7° = 0,5% = 0,125.
Extragerea ridicinii (latineste radix, réddcin8) este operatia invers& ridicatii la
putere in multimea numerelor pozitive.
Radicali de ordinul 2
Pentru orice numér real a am vazut ci a? > 0. Se pune problema invers: pentru
un numér pozitiv a, exist x numar real astfel ineat x? = a? Altfel spus daca a > 0,
ecuatia 2? = a are solutie reala ?
Se demonstreazA cA: orice numér real nenegativ a este p&tratul unui unic
numér real nenegativ.
Existenta numérului x > 0 pentru care x? = a se demonstreaz& la cursul de
analizé matematics.
12 —_—_- _
Unicitatea numarului x. Presupunem ci exist’ x,y > 0 cu proprietatea 2? =
y? =a. S& ardtam ch x= y. Avem: 2? — y? = (x —y)(x + y) =0. De aici s—y=0
saur+y=0. Din 2—y=0 remlth x = y, iar din x+y = 0 si z,y > 0 se obtine
z=y=0. Deci in final 2 = y.
Numarul 2 se noteaz& x = //@ gi se numeste radical de ordin 2 din a.
Definitie. (Radcina ptrat) Fie a > 0. Se numeste radical de ordinul 2
din a (sau tne’ ridacin& pitrata din a), numirul notat a (citim: radical
de ordin 2 din a) cu proprietatile:
Va20, (Va)?=
Prin urmare radical de ordin 2 din a este unicul numlir pozitiv Ja care
Tidicat la patrat este egal cu a.
Operatia de gisire a lui a se numeste extragerea ridicinii pitrate din a.
Observatii. 1) Sa retinem ci: ridicina pitraté se poate extrage numai
din numere pozitive.
Scrierea +1 existA daci x +1 > 0, adic x > -1.
2) Din a > 0, avem a > 0 si deci Vx? = |z| > 0. Exemplu: /(—2)* = |-2|
Va-v3y =)1- vaj=v3-1.
Radicali de ordinul 3
Daca a € R, atunci a? € R. Mai mult daca a > 0, atunci a > 0, iar daca a < 0,
atunci a® < 0. Invers dat fiind un numar real a, exist z € R pentru care 2° = a?
Aceasta este problema care ne intereseazi. Daci a = 27, atunci z = 3, deoarece
3° = 27. Daca a = —8, atunci x = ~2 pentru ca (—2)* = —8. Cel putin din aceste
exemple se constat4 cA pentru un numér negativ a, numérul z al c&rui cub este egal
cu a este tot negativ. Dacd a > 0, atunci numarul + avind cubul egal cu a este de
asemenea pozitiv. In continuare formulam urmatoarea:
Definitie (RAdacina cubica). Fie a € R. Se numeste radical de ordinul 3
din a (sau inc4 réd&cin& cubica din a), numarul real notat {/a cu proprietatea:
(hyp
Dacé a €R, atunci Yae R gi (Ya) =a.
Prin urmare radical de ordinul 3 din a este unicul numa real ‘fa care ridicat
la cub este egal cu a.
Radicali de ordinul n
Vom generaliza problemele abordate mai sus tn cazul a € Ry n€ N‘,n>2,n
num4r par sau numér impar.
13 Dac& a > 0 gi n este numar natural par, atunci se arat& ci ecuatia 2” = a,
are o unica solutie pozitiva, notat’ «= Ya si numitd radacina aritmeticé de
ordinul n din a.
Daci a € R gi neste numar natural impar, atunci se arat& c& ecuatia 2" = a, are
© unic& solutie real, notati 2 = Ya gi numita radicalul de ordinul n din a.
Formulim urmatoarea:
Definitie. (Radicalul de ordinul n) 1) Fiea > 0 gine N*, n par. Se
numeste radical de ordinul n din a (sau ridicin& aritmetici de ordinul
nin a) numarul notat Ya cu proprietatile:
Ya>0, (Ya)"=a.
2) Fiea ER, n€N*, n>3, nimpar. Se numegte radical de ordinul n
din a numarul real notat Ya cu proprietatea:
(¥a)" =a.
Numirul n se numeste ordinul radicalului; a este numarul de sub radical.
Conventie. Daci n =2, atunci ¥/@ se noteazi simplu va.
Exemple. YI6 = 2 deoarece 24 = 16; /=32 = -2 pentru c& (—2)°
3
YF rescue (-2)'= 2.
1.16. Propriet&ti ale radicalilor
Aceste proprietti descriu comportarea radicalilor fat de produs, c&t, putere, etc.
Si oferd facilitati pentru calculele numerice sau algebrice.
Pentru demonstrarea lor intervin rezultatele din urm&toarea
Lem. 1) Fie z,y > 0, ne N*. Atunci May eray.
2) Fie z,y €R, nN, nimpar. Atunci 2”
= ~32;
=yer=y.
Prezentim aceste proprietati ale radicalilor dup cele dou cazuri ale ordinelor
Ya Yo, Va,b>0
Vial Yl, va-b>0
Yab=
{ Vab = Ya Yb, Vober, Demonstratie. Demonstrim
a,b20. Fier = Yab,y = Ya
lemel 2 =
Observatil. 1) Dacsin = 231 a =) stun — Va? = [ol Conform acetal
observa mumtral y(t — V3}? we serie y(t = V5} = [1-5] = V3~1, ar expresia
B= Jeri + Ve=I devine B= fz +1] +11
a) DELHI eai aa z 0, ern este cs, par, stand propretatea
se extinde pentru mai multi radical sub forma Yayay an = Var VBE: Yo sau
(ottaana simbotul TT, [Tor = a1 02-04).
proprictatea pentru, mumar natural par gt
1, ayy > 0, Aver 2” = ab = y" gi conform
(ie-fs
Analog dact a,,03)-:- you € Ry iar n este numiie natural impar, atunc
\ie-tl
Exemple
1) VIEW = VEOH = V8. v8-¥
2) YT = IFS
3:25 = 90,
53) Precizat x real pentru care are loc egaltaten V2 =1 = VE=1VTFZ
'R_ Primm radical exist acd (2—1)(2-+1) 2 0, cea ce d8 € (—20,—11UU1,00)
{er llwenehtabelul de semn pontiu z~1 si z+1). Radicaul Vz—T exsta
eee 1 > 0, adicd x > 1, iar VIE exist dach 24+ 1 > 0, adic& z > -1
ntersectnd cole trei mulimi obtinue pentru = rezult8 => 1
2) Radicalul cttului este ogal cu chtul radicailr.
‘penumar natural par rome natural isspar |
Demonstrate Yor fae demonstraia pentru m €N, m impar
= conf aml (unt 2) re
18 Exemple. 1) (g-4 & 2%
3) Scrieti ca un cat de radicali, radicalul = pentru z <0.
R. Sa observim c& radicalul dat exist dact —*
z | -0
=
‘Tabelul de semn este: =
enn
—_— ++ 40
z-1
a
Deci —; 20 daca x € (~00,0}U (1,00).
Aplicand proprietatea (cu n = 2, par si 2 > 0) deducem
3
ee ed
z-1 z—y
R3) _Ridicarea la putere a unui radical.
Ice eee
| n= numar natural par
n= numir natural impar
(Ya)™ = Ya", Va >0, me Nt ( Ya)" = Va", VaeR, meN*.
A ridica un radical la o putere fnseamnii a ridica la acea
| putere expresia de sub radical,
Demonstrajie. Consideram cazul a > 0 si n € N*, n par. Fie x = (Ya),
Yar, vem: 2° = (Ya)™" = [( Yay] = a gi y” = (Yar) = aM, Deck
2” = y". Din 1) din lema rezult& x = y.
Exemple
B)t = V34 = (VHP)? = 3? = 9;
3 ae ee ate = VEY = (Yo) Vo = 595;
3) (YET) = Ye= 1 = ( Y/e= 1)? = |e 1? = (1%,
R4) Simplificarea ordinului si exponentului puterii expresiei
de sub radical printr-un factor comun.
n=numér natural par n=numir natural impar
Ya, a>0,meN* fa™ = Wa, Wa € R, m impar.
eT = Yi ial Nace:
Demonstratia se face asemAndtor celorlalte proprietati.
16 Exemple
1) VP = YF = 39 = 27, 0) KH = 2-4 = YO = YS,
8) Sa se demonstreze egalitatea: /4/2 + 2V6 — Vi8+ $2.
R. S& observim mai intai c’ ambii membri contin numere pozitive. Utilizam 1)
din lema gi ar&tam c& patratele membrilor coincid. Avem:
AVE + 2/6 = (VIB)? + 2478-3 + (5)? sau 4y2 + 2V6 = Vib +2996 + V2
sau 4V3 + 2/6 = 4/2 + 2Vf6, ceea ce incheie rezolvarea.
4) S& se demonstreze egalitatea: 9+ 4/5 + */9 — 45 = 3.
R. Notam z= V9+44V5 + ¥/9—4V% i ridicdm la cub dupa formula
(a +0)? = a8 +65 + 3ab(a +b), unde a= YO+4vb, b = /9-4V5 gi avem:
Sy ee RN eae ae
8+3-1-2, adic 23 - 32-18 =0.
Deci numarul z verificd o ecuatie de gradul trei. Se constata c&
x) ~3r-18=(z~-3)(2?+32+6).
Din (x — 3)(2? + 3x + 6) = 0 reaulta z -3 =0 sau 2* +32 +6=0.
Aratdm c& x? +32 +6 # 0 si atunci rmane z = 3, adic& relajia care trebuie
stabilita. Inteadevar 2+ 2246 = (2+3) +¥>o.
numar naturel par numir natural impar
Vya= "Wa, VVa= "Ya,
Va20,meEN*,m22 vaeR, me N’, impar.
Pentru a extrage un radical din alt radical se extrage
radicalul de ordin egal cu produsul ordinelor.
Exemple. 1) V¥5= ¥% 2) YW== 9%; 9) \VA=VB=w
R6) Introducerea unui factor sub radical.
2m, a>0,b>0 aM tYp = ™+Ygineip,
L a=) _ aya, a<0,b20 Va,beR.
a
5 R7) Scoaterea unui factor de sub rad
a¥5, a>0,b>0
-a¥b, a<0, b>0
2n + Vointip = a + Yb,
oie { Va,beR.
Exemple.
1) S& se introduc’ factorii sub radicali:
21,
a) 3V3, b) 593; ¢) 5ve d) -4V3; ¢) -393; £) (x +1)
R. a) 3V2= VF-2=VT2=Vi8, b)5Y2= V2 = V250;
°) Sb = (3) -6= (SE -yf d) -4V3 = -V4?-3 = —J48;
°) 393 = VOSS = 9-81 = - Ya,
7 (z +1 z+1
)e+y/py= ey Fay? acd z > 1.
* S& se scoata factori de sub radicali:
a) V8; b) VIWS; c) Y24; a) Y=98; ce) Va;
R. a) VB = VIB = VB. V2 = (¥2)*V3 = 23,
b) JIT = JBP-7 = VR. V7 = BVI;
y VES = YB. 3 = 293,
4) YH = YTS = BLS = (Y=) = 2973,
0) Vi = Vat = Vee = zz,
9 /B- - Bp ay.
3/a%
f)
deoarece din 2° > 0 regulta x 20;
RS) Aducerea mai multor radicali la acelagi ordin.
Se
ia cel mai mic multiplu comun al ordinelor radiealilor utilizand RA).
Exemplu, Si se aduct J2, ¥3 la acclagi ordin,
R. Cel mai mic multiplu comun al ordinelor radicalilor, 2
Aven Vi= Y= Visi Y= YI— Ys mp cast Compararea a doi radicali
Are loc urmitorul rezultat:
n= numfr natural par
= numér natural impar
Fie a,b > 0. Atunci: Fie a,b €R. Atunci:
Ya< Vieacd Ya< Voeract.
‘Demonstratie, Demonstrim in cazul particular n = 2 gi apoi n = 3.
S& ar&ttim c& dact a,b >0, atunci Ma < vba 0 gi x? =a, y* = 6. Rescriem echivalenta
de demonstrat in termeni de x gi y cind avem: 2 < y ¢ 2? < y?. Intradevar
2 0. Dacé
n=3sia,bER, atunci notim «= Ya, y= Vb. Deci =a, y= 6.
Avem a Og
Observatie. Prin aceast’i metodi se compara doi radicali de acelagi ordin.
Daca radicalii au ordine diferite, se aduc la acelagi ordin cu RB.
‘Exemple
1) Sa se ordoneze crescXtor numerele: Va, V2", V8.
R. Avem 43 = 64, 27 = 128 gi 8? = 64. Deci 4° = 8? < 27 gi avem
VB = V8 < v¥.
2) Sx se compare numerele:
a)a=Vi+V6,b=Vis+vit; b)e=Vi2— Vi, b= vil - vi0.
R_ a) Presupunem a > 6. Cum a,b > 0, atunci relatia de ordine existent intre
gi b se pastreacd si intre a? si b?. Avem echivalentele succesive:
JW + VE > VIS + VIF 7 26 + 2V TSE 4 6 > 13+ 2V1S-17 + 17 1+ VI56 >
> YId-17 & 1 + 2VI86 + 156 > 221 <> VI56 > 32 ¢ 156 > 1024, fals. Prin
urmare a 977A,
3 a
©) V4-29%; ad) VIN 0 Sia: 59/3, 1) {f (n088? : VIaEBS,
R. a) Avem 1072 ~ 35 + 9¥2-44V5—7 = 19V2 + V5— 1;
») 80Ya+6Ya-*. Sat Ya = saa + OYG - 15aYa = 690 — aya;
YVR =P. Y= WD = YH a2 24;
d) Pentru a-i inmulti aducem radicalii la acelagi ordin 6 gi avem:
VIVA = EYE = YET = VT =2%9,
Syme 2.92
e) Avem: 2 = 2 --uf5
s¢/3 sf yeu ls
2 2 2
£) Se scot mai intai factori de sub radicali si apoi se aduc radicalii la acelasi ordin
dupa care se face impartirea lor.
Saal
ef z
* Boer = aby) = = aby) ViaFE — a |b}/Tab = a2 |b PAPE.
3/[a°b7 2 fare?
dem Vea Vat ofa ype
Tabs — a? |b|V73a503 a *V 49? 730355 ~ 7q V7
Rationalizarea numitorilor
Operatia de eliminare a radicalilor de la numitorul unei fractii prin amplificare
cu © anumitd expresie se numeste rationalizarea numitorului, Expresia cu care
se amplificd fractia, in vederea rationalizarii numitorului, se numeste o conjugata a
numitorului-
Deoarece pentru cazul in care numitorul se serie ea o suma de radicali vom utiliza
formulele de calcul prescurtat, le vom reaminti
(e—aty)=at— yi, (cya? + ay +2) = 23 —y9,
(c+y)(@?- zy ty) =a +y3.
Distingem cazurile: :
1) Numitorul este un singur radical: Yar 1Sk2
Se amplificd fractia cu {/a"-F gi se obtine: Varker @
Exemple. Sa se yb a urmatoarelor fractii:
ane ¥ es a
° ae _&. ae
wa Vai Ye 2
2) Numitorul este de forma /a + a b, a,b >0.
Este ugor de vzut cA expresiile /a + vb, Va - Vb, a,b > 0, sunt conjugate una
alteia deoarece (Ya + Vb)( Va — vb) = (va)? — (vb)? = a~b.
Rationalizarea numitorilor de forma //a + V6 se face prin amplificarea fractiei
cu conjugata numitorului.
Exemple. Sa se rationalizeze numitorii fractiilor:
aa oat otk OF
Weenie sae oe
3
he. 9 en WEBI a OM
pos V5 + v2 _M5+Vv2.
I oe Ws- YOSSI ome!
3 2(2V/5 - V7) _ 2(2V5 - V7)
TERR Be
2V3 +1 2v3 +1
O5Bai7 HET u
3) Numitorul este de forma /a + Vb + Vé, a,b,c >0.
Rationalizarea numitorului in acest caz se reduce la cazul precedent, aplicat de
dou ori, climinarea radicalilor realizandu-se succesiv.
Exemple. $8 se rationalize numitorifacilor:
\ Tr A rer, mF ve mies
ae (v2+ v3) ~ V7
Te (2+
V3) + VI(V24+ VV) |
Vi+ V5-V7 _ (v2+ V3-VI(VO+) _ ( Ae (v6 +1)
=" Uve a XV - awe +1) 7 Seo
») - 1 ~ ¥2)+ V3 oie vit vs
A =Vi~ [a-v)- Vala - V+ V8) - VaP -
poe aa, f ‘
=4 4) Numitorul este de forma Y/a + Vb sau Va? + Yab + Ve.
Din egalitatea (a+ ¥5)(Yat — Yab+ YH) = (Ya? + (VO? =a+b
deducem ca expresiile Ya+ Yo, Ya2— Yab+ Yb? sunt conjugate una alteia. Deci dact
numitorul fractiei are forma a+ ¥6, atunc fractia se amplifics prin Ya?— Yab+ V0,
iar dact numitorul este de forma Ya? ~ Yab + V2, atunci se amplificd fractia prin
Ya+ fo. Din egalitaten (‘Ya — Yoy( a + Yab + 7) = (Ya)? — (Vo) = a—b
Teaulth ci expresiile Ya- ¥6, Ya? + Yab+ Yb, sunt conjugate una alteia, etc.
Exemple. Si se rationalizeze numitorii fractiilor:
Li ES ogy :
Taw Yaa Vine Pim
Rohan jee tee a ee eaeaye fi- V+ Vo.
TET” Os VE VE 4 VP) 5
een Oe, mee a8 eee
VAR YOr YS (VR Y2-5+ VIN(V V8) SF
epee NS 8
1-% (-Wa+Vt+ve) :
a es eee
14 B+Y 0-04 B+ YH)
5) Numitorul este de forma (/a — V6.
Din egalitatea (Ya - ¥8)(/ar=l + YarFYB+...+ YPN) =a—b
deducem ca factorii din membrul stang sunt expresii conjugate una alteia.
s
Exemplu. Sa se rationalizeze numitorul fractiei wo
R. Avem:
1 VE+ VP 2+ AIP + VF
Fig EEE rs as
1 +2 +92
Altfel se serie sucesiv: 75 = (yas (ga = Yaya =
= (V3 + VA(V5 + V2) = 27+ Vib + Vi2+ VE.
6) Numitorul este de forma: *™+/a+ *"*Y5,
Din egalitatea:
(Yat OY a PT NG NYT YR Ci) moth,
rezult& c& factorii din membrul sting sunt expresii conjugate una alteia.
1
Exemplu. Sé se rationalizeze numitorul fractiei: War
R. Avem:
1 _ VR- B+ VP -e1 _ VI- 94-41
Fri 3+1 ge
2 4.1.7. Logaritmi
Logaritmul este alt cuvant pentru exponentul unei puteri. Avem egalitatea, ev-
identa, 2° = 8. Vom spune cd 3 este exponentul la care se ridicé baza 2 pentru a
obtine valoarea8 sau 3 este logaritmul fn baza 2a lui 8 si va fi scris, simplu 3 = log, 8.
dnace (1) = is itmnul Iui 1 dich -2 =
nalog, (3) = 9 aratd ci (~2) este logaritmul lui 9 in baza 5, adie -2 =
Definitie. Fie a > 0, a # 1 si x > 0. Se numeste logaritmul numérului
x in baza a, gi se noteazi log, x, numarul real y definit prin:
exponent
yrlog,x a” =x.
fe
baat
Observatii. 1) Nu se poate defini logaritmul unui numar real negativ x, deoarece
a >0, (V)yeR.
2) Definitia logaritmului unui numar pozitiv implica trei chestiuni:
a) cele dou’ notatii y = log, x si a” = 2 au acelasi inteles;
b) numarul z trebuie 3 fie strict pozitivs
c) dack a > 0, a #1 siz > 0, atunci:
ofa? =
alu? =a
‘Aceasta identitate se numeste identitatea logaritmict fundamentalA si afirma
c&: logaritmul unui numar pozitiv intr-o baz’ este exponentul la care se
ridiex baza pentru a obtine numérul.
Exercitii rezolvate
1. 88 se scrie urmatoarele egalitati sub forms logaritmica:
; 0 = 1; roel
a)2=8; b)S°=1) 3 7
R. Utilizsm definitia logaritmului unui numa pozitiv 2: log, z= y a¥ = 2
@ 2 =8 & log, 8 = 3; b) 5° = 1 @ logs1 = 0;
oe Ds
i) anos logs 9 =
2. 88 se scrie urmatoarele egalititi in forma exponentialA:
1
a) 1ogio100= 2; b) loss a7 = 3; ¢) logs1 =0.
R. Ueilizim definitia logaritmului unui numar pozitiv 2: logs =y aaa.
Deci: ‘
a) Jogo 100 = 2 ¢ 10? = 100; b) logs 3 = ~3 4 3-8 =
) log, 1 =0 4 5° =1.
2s
27
3 3. Aratati urmatoarele egalitati:
1
a) log, 1024=10; b) logy 256 = -8; ¢) log, Vasa = Fram Gard.
R. a) Folosim definitia logaritmului unui numar strict pozitiv. Deci
log, 1024 = 10 ¢> 2° = 1024, cea ce-i adevarat..
-8
b) logy 256 = -8 (3) = 256 4 28 = 256, adevirat.
©) Se aduce la o forma mai simpla argumentul logaritmului. Gasim:
Vasa = / Joi = Yo = a4. Deci log, ad = ; deoarece at = at.
- Plecand de la definitia logaritmului unui numar, determinati z dac&:
1
»
c) log,8 = 2.
8) log,2= 3; b) loge = 5
R. Se aplica definitia logaritmului unui numar pozitiv. Avem:
a) log, 2=3 4 23 =2. Deaiciz = 2.
b)bgz= Federer
6) logy 8 = 2 4 = 8 2 29 De = Bee r= 3
a
. Sa se calculeze urmatorii logaritmi:
a) logs y/$;) logy 32; ¢) logy logy logy 81.
R. a) Aceeasi definitie a logaritmului unui numar pozitiv ne permite s& scriem
logy Vi
iN 5
») Fie logy Y2 =v (3) = (32)4 2-v = 28 ya _5
L
YOM = Te Was ey=—1, Deci logs /§ =
3
Deci logy Wa = -5
¢) Evaluim cel mai interior logaritm gi avem loge 81 = logy 9? = 2. Din acest
numéar calculaim log, 2 = 1. In final: logy 1 = 0.
Noté istorica. Doud numere au servit in mod deosebit ca baze pentru logaritmi:
1) numéarul irational ¢ ~ 2, 71828. In acest caz in loc s& scriem log, © notim In.
Acestilogaritmi se numese logaritmi neperieni (alegerea acestui numar pare strani,
dar se explict prin anumite proprietati remarcabile care |-au ficut unul din numerele
cele mai importante din matematic’). Numele acestor logaritmi vine de la baronul
scotian John Neper (1550-1617) care este considerat inventatorul logaritmilor. Bl
le-a consacrat in 1614 o lucrare intitulata ,Description des merveilleuses régles des
logarithmes et de leur usage...“. in aceasta lucrare, notiunea de baz nu este inc& explicitats. Calculele araté
totusi c& aceasta are 0 valoare apropiata de 1. Logaritmii lui Neper nu se identific&
deci cu cei pe care, astazi, fi numim neperieni. Elvetianul Jost Biirgi (1552-1632) a
publicat de asemenea o tablé de logaritmi in 1620, dar a descoperit acest concept
cAtiva ani mai devreme, posibil chiar inaintea lui Neper. In tabla lui Biirgi, logaritmii
sunt notati in rosu, el insusi numindw-i ,numerele rosii*. $i aici notiunea de baz inc
nu a aparut;
2) numfrul 10. fn acest caz in loc si scriem logy) x nottim Igx. Acesti logaritmi
se numesc logaritmi zecimali.
Matematicianul englez Henry Briggs (1556-1630) este cel care a construit si publicat,
in 1624, prima tabla a logaritmilor zecimali.
Proprietaitile logaritmilor
Utiliz&nd proprietatile puterilor cu exponenti reali:
oF -a¥ = a*t9, © gy (@) = 0%,
av :
logaritmi.
vom stabili proprietati pentru 1
1. Dacia>0,a%1,atunci log,1 log,
Demonstratie. Avem:
log, 1 =0 + a° = 1 si logsa=1 4a!
2. Dac z,y>0,a>0,a#1,atunci log, (zy) = log, z+ log, y
(Logaritmul produsului a doud numere este egal cu summa
logaritmilor celor doud numere.)
Demonstratie. Notam log, x = m, log, y = n. De aici
a™ =z, a =y gi a™ a” = a™" = zy.
Prin urmare log, (zy) = m +n = log, 2+ log, v. m
Observatii. 1) Formula de mai sus se extinde pentru k numere strict pozitive
71,72,-+- 24 cand avem: log, (217---2) = log, x + log, 22 +--+ + log, 5
sau utilizand simbolurile > gi [] avem:
ke é
sees (il) ye
i=l im
Daca numerele x, i = I, sunt egale xj = x, Vi
Logaritmul unei puteri cu exponent natural este egal cu produsul dintre
exponent gi logaritmul bazei puterii. Vom vedea formula rimane valabilt si
Pentru puteri cu exponent real.
TE, atunci:
5 2) Daci 2129 >0, atunci log, (x22) = log, [es] + logs I22l-
7
3. Daca z,y >0, a>0, a #1, atunci:
logy (2) = log, 7 — logay
(Logaritmul catului este egal cu diferenta dintre logaritmul
numératorului gi logaritmul numitorului)
Demonstratie. Avem:
tog, 2 = log, (=) yrs ) 4 log, y. De aici log, 2 — log, y = log, (2) a
Observatii. 1) Dact zy >0, atunci log, (2) = log, [2] — log, lyl-
2) Dac& x > 0, atunci
4. Daciz>0,a€R,a>0,a#1, atunci: log,2* =alog, 2
(Logaritmul puterii unui numir este egal cu produsul dintre
exponentul puterii si logaritmul numarului)
Demonstratie. Fie log, x = m si deci a” = x. De aici
27 = (a™)° =a" & log, z® = ma = alog, 2.
Observatii. 1) Dac a= 2m, meZ, atunci log, 22m
Exemplu, Numérul log, (x ~ 1)? exista pentru x # 1 si
2log,(z~1), z>1
j= -1= Ee i
log, (z ~ 1)? = 2log, |x ~ 1] { 2log, (1-2), 2 <1,
1 . 1
2) Dacka=—,n€N*,n>2,atunci log, VE = “log, x.
= 2m log, |z|-
5. (Formula de schimbare a bazei)
Daci x >0, a,b>0, a,b #1, atunci: ad Zz
2>0,a, ab#l,at log, me
ama ancl
i ini i i i. %
Observatii. 1) Pentru a retine usor formula de schimbare a bazei de trecere de
Ia baza a la baza b s& observim ci in membrul drept este un cat de logaritmi in noua
baza b, avand ca argumente pe x gi respectiv baza veche dupa schema de mai jos
logax =
(es
2) in demonstratie am stabilit un rezultat util in aplicatii
Dack a,b > 0, a,b #1, atunci: loss = EG
3) Dact z>0, a>0,a41, a,feR, A #0, atunci:
lopan(2") = Flos.
Demonstratie. Se trecelogaritmul din membrul stang tn baza a si avem:
log,” _ 10g, = _ a
loan 2") = EAEr = Fiona — phe
log, _ logy x
4) Dacé x,y > 0, y#1,a,6>0, 041, bf 1, atunel DO = oe
Demonstratie. Observim ca trebuie s& trecem de Ja logaritmi in baza a (din
) a logaritmi in baza b (membrul drept). Folosind formula de schimbare
a bazei membrul stang se scrie:
log,
oee= _
logay
Toga _ loss =
Tossy ~ Toes"
a
5) Aceast& proprietate este des utlizatd tntr-o categorie largx de aplicatii (egali-
tati, ecuatii, inecuagii etc.) in care apar logaritmi de baze diferite. Pentru prelucrarea
aducerea lor la o form’ mai simpl8, se trec logaritmil in acceasi baz si se
aplic& proprietatile 1)-5). '
a
3
Probleme rezolvate a Deci VI64 GA = 100 = 10.
‘b) Avem succesiv:
Bee es) = — Logg (log, (4 10g» 2)) = — logg(log4 4) = — logg1 = 0.
2. Sa se calculeze: =
a) eb tle g tes + tig ee
b) logs V2 + logy V2+ V2 + logs /2 + V2-+ V2 + lone V2 — V2 + V2;
c) log, YZ + log, Vz3 — 2log,z, > 0,a>0,a41.
R. a) Vom restrange suma de logaritmi utilizand formula:
Jog, 2 + log, y = log, (zy).
1
Ave tg (2.2.3 Fim) = 167g = 610"? = -21g10 = -2.
a
b) Aceeasi formula ne permitem s& scriem:
log, V2V2+ V2 2+ V2+ V2y/2- V24 7 =
= log, V2V2 + V2y/(2 + V2+ V2)(2— V2 + v2) =
= log V2V/2 + V2V2 — V2 = logy V3V3 = log, 2 = 1.
c) Expresia se restrange astfel:
We VV In? mn, (2) og, 3 gt <0,
3. Calculati, in fiecare din cazurile de mai jos, valo marului 2
a) log, = 2+ 3log, 5 ~ 20g, 4; Desi a ae dae
R Pentru fiecare caz se restrange membrul drept:folosind proprietati
halog.at, alos, == log,2°, log,2+bg.y=log(zy),
log, =— lea = be, (2).
a) 2+ 3log, 5 ~ 2logs 4 = log, 3? +
58 — logy 4? = log, (32 . 53)
3258 3.58 "8a (3? - 53) — log, 4? =
= Noss (Ge): Din logs = logs) 2 = gt
oe PB) SS GE (deoarece logasitmal
b) Membrul drept devine:
ee tee Pi (§)e cis
este a
i oe alll logy 24+logy 96 —log, 192-log, 12 = log(2*-3)-log, (25-3) — log, (2°-3)-log, (2?-3) =
= (logy 2* + log, 3) (log, 2° + logy 3) — (logy 2° + logy 3)(log, 2? + logy 3) =
= (3 + log, 3) (5 + logy 3) — (6 + log, 3)(2 + logy 3) =
= (15 + 82 + 2”) — (12+ 82 +2”) = 3, unde x = log, 3.
b) Avem lg 25 = Ig5? = 21g5 = ae(2) = 2(Ig 10 — Ig 2) = 2(1 — a).
c) Metoda intai. Aducem la o forma mai simpla log, 18,
logy 18 = log, (3-2) = log, 3? + log, 2 = 2+log,2 gi cAutim s& exprimam pe 2
din logs 2 in functie de numerele 12 gi 3 din logs 1
12
= Vz si deci log, 2 = logy
Avem:
1 1
= 5 (logy 12 — logs 3) = 5(a~ 1).
Agadar log, 18 = 2+ 3(o-1) a8
Metoda a doua. Const in a lucra, atat in baza cat si in argumentul logaritmului
numai cu numere prime. Prelucram astfel cei doi logaritmi:
logs 18 = log,(3?-2)=2+logs2 gi a= log, 12 = log,(27-3) = 2logy2+1.
2 " ” =] ie
Din ultima egalitate log, 2 = > Prin urmare log, 18 = 2 + =
2 2
Sas _ log, 60 _ loga(4-3-5) _ 2+ logp3 + logy 5
4) Avem succesiv: logi260= 55 = Teg Gg) Bt
Q+r+y .
Notand z = log, 3, y = log, 5, avem: logy,60=———*._Acum va trebui si
Q+2
exprim&m pe a gi b in functie de z si y, ca apoi din acest sistem s& determin’
pe z si y in raport de a gi b. In final log,» 60 va fi exprimat in functie de a,b.
a 430 = 108280 _ lou2(2-3-5) _ltaty
germs 5S 1859) = yg — log,(2-3). | Atay”
_ logy 24 _ loga(8-3)_ 3+2
6 =log1s24 = 10515 ~ log(3-5) 2 +0"
l+zty_, we
Te ne 2S
Sistemul z+3_, are solutia z= “Fv
aty
2ab + 2a~-1
Gita og Othe
5. S& se arate ci numérul Ig 2 este irational, ;
R. Presupunem prin reducere la absurd ci Ig2 ar fi rational. Deci lg2 = ™,
r m,n € N°, (m,n) = 1. De aici 10 = 2 sau prin ridicarea egalitatilor la puterea
aa rea reaultti 10” = 2”, egalitate imposibila deoarece membrul stang se divide
i prin 10 in timp ce membrul drept nu se divide. Contradictie.
i], unde [a] reprezint& partea intreagt a lui a € R.
a Incadra numarul 25 intre dows puteri consecutive ale Tui 2. Avem: 24 < 25 < 25, Daci log,5 = 2, atunci 2* = 25 gi deci 24 < 2° < 2°, coea
ce inseamn’ ci 4 < x = log, 25 <5, adicd (log, 25] = 4.
T. S& se arate c& daca a, b,x > 0 gi diferite de unu cu a # b, atunei:
Nog, 2 = Ea toe
Jog, 2 — log, = :
R. Se aduc tofi logaritmii in baza x, Membrul stang devine
1
iene st o ecagi formi.
GF ogre Tog Fee embral ctropt ore scoeas
1
8. Fie z,y >0, 2x > 3y. SA se determine a dact \g(2x — 3y) = 5 (le + ley).
R. Se aduce egalitatea la forma lg(2x — 3y) = Ig /27 sau (logaritmul unui numér
pozitiv este unic) 2c — 3y = /Zy + 42” + 9y? — 13zy = 0. Se imparte aceasta
2
relatie prin y? # 0 si reaulta 4(z) —13 (2) +9=0. Notand t = a ecuatia
se 1314+ 9 = 0,1) = 2, ty = 1. Se refine doar © = 7 pentru care se verfcs
2r > 3y.
Ae OP . ato 1
)- $8 se arate c& dack o? | b? = 7ab, a,b>0, atunci Ig “FT” = = (Iga +156).
R. Relatia de demonstrat devine Ig aut = Ig Vab, iar de aici (logaritmul unui
+b
numér pozitiv este unic) se deduce {= Vab sau a +b = 3Vab, care prin
ridicare la patrat este echivalent& cu (a + b)? = 9ab <> a? + b? = Tab.
Operatia de logaritmare a unei expresii
‘Vom incepe acest paragraf printr-un exemplu pentru a ilustra utilitatea operatiei
de logaritmare a unci expresii, in
3°. 1396 - Y275 ss
$8 se caleuleze numarul N= TTT
Dup4 cum se poate vedea numerele 3?°, 5°7 sunt foarte mari,
De asemenea radicalii care figureaza In structura numArului sunt de ordin superior
lui doi gi deci greu de calculat, =
Desigur c& ni se cere o valoare aproximativé alui N, Pentru aceasta se calculeaz’
Ig N (logaritm zecimal de obicei). In acest fel puterile at se transformA tn klga
{intr-un produs, catul ¢ se transforma in diferent: 8(F
‘bin sums: Ig(ab) = Iga +1gb. Avem:
Ig =lg(3% 1306 - Y275) ~ Ig(5°" ¥320) =
= 1g? + 1g1996F + 1g 2764 — (ig5*” + 1g208) =
= 201g3-+ 11g1396 + 416278 - 97195 ~ 11.390, Ig5, lg 320, dupa care se efectueaza celelalte calcule obtinand pentru Ig V o valoare
aproximativa v. Deci lg V = v, iar de aici N ~ 10”. De obicei tot din tabelele de
logaritmi zecimali se gasegte valoarea aproximativa a lui N.
Prezena calculatoarelor electronice in gcoli gi capacitatea acestora de a efectua
calcule complicate fac desuet acest tip de aplicatii.
In concluzi
Restrangerea unei expresii care confine logaritmi
Restrangerea unei expresii in care apar logaritmi se face cu ajutorul formulelor:
We, = +e, d= be. (oy), We. 2 “lon, y= loc: (2 :
klog, x =log,z*, k =log,a*.
Exemplu. Sa se determine z din egalitatea: Igx = 2lg3- 2+1g4+lg5.
2
R. Avem succesiv: Igz = lg 3? — lg 10? + Ig(4-5) sau Igz = igs
Ig =Ig?. De aici z = 2.
1.2. MULTIMEA NUMERELOR COMPLEXE
5
we sau inca
Studiul algebrei conduce succesiv la generalizarea notiunii de numar. in clasele
primare si gimnaziale un elev studiaz4 numerele naturale, apoi numerele rationale
pozitive. Contactul cu studiul algebrei tl conduce pe elev la studiul numerelor intregi
negative si apoi la cunoasterea numerelor rationale negative. Extinderea numerelor
intregi s-a impus printre altele de necesitatea rezolvarii unor ecuatii, a determindrii
solutiei. De exemplu ecuatia 2c — 1 = 0 nu are solutie (evident) in Z, dar are solutia
z=3€Q
i bogaté multimea numerelor rationale, totusi s-a impus completarea ei cu
alte numere numite irationale (ecuatia x? - 2 = 0 nu are solutii rationale, dar are
solutii iragionale). Numerele rationale gi irayionale constituie multimea numerelor
reale. Nici aceasta ultim4 mulfime nu poate acoperi gama divers de probleme, in
sensul c& existé ecuatii care nu au solutii in multimea numerelor reale. O ecuatie
simpl4 cu coeficienti reali cum este 2? + 1 = 0 nu are ridacini in R, deoarece nici un
numér real nu poate avea patratul negativ (~1). Se impune deci extinderea acestei
multimi, de a generaliza notiunea de num&r real prin definirea unei multimi de numere
mai bogat& in care ecuatia x? + 1 = 0 s& aibi solutie.
31
a 1.2.1. Forma algebricd a unui numar complex
Fie R multimea numerelor reale, Reamintim c& prin R x R, produsul c
multimii R cu ea insigi, ingelegem multimea
RxR = {(a,)| a,b R).
Elementele din R x R le vor numi cupluri. =
Pe aceast& multime definim doua operatii algebrice:
1°) Adunarea. Fie 21 = (a1, 1), #2 = (22,52), 21,22 ER xR.
Definim suma dintre z; si zo P
2 + 29 = (a1 + a2,b) + bo) ER XR.
2°) Produsul. Fie 2; = (a1,bi), 22 = (a2,62), 21,22 €Rx R.
Definim produsul dintre 21 si 22 prin:
2122 = (aya — biba, arb + aab1) € RXR.
fn cazul particular pentru z; = (a1,0), z2 = (a2,0), 21,22 € R x {0} CRx
definitiile de mai sus devin:
a1 +22 = (a; +42,0), 2122 = (aia2,0),
relatii care arata c& pe multimea R x {0} adunarea si inmultirea se fac dup& act
reguli ca adunarea si inmultirea numerelor reale. De aceea vom identifica numérul
(a,0) cu a punand:
@0)=a, eR.
In particular (0,0) = 0, (1,0)
Sa aratam acum cé ecuatia 2? +1 = 0 are solutie in R x R cu operatiile defini
mai sus. Mai precis si artim c& elementul x = (0, 1) are proprietatea c& 2? = —1._
Intr-adevar 2? = (0,1)(0,1) = (0-1,0-14 +0) = (-1,0)
Elementul (0, 1) se noteaza prin i (de la prima liter a cuvintului latin - ime
narius) gi se numegte unitatea imaginara. Deci:
Se
Sa caleulam acum produsul b-i = (6,0)(0,1) = (0,0) = 1-6,
Cu acestea un element z = (a,6) € R x R se poate serie:
7 = (a,b) = (a,0) + (0,6) =a 404, b se numeste coeficientul partii imaginare, notat b = Im(z). Daca b = 0, atunci
z=aersideciRCC.
‘Numarul complex z = bi, b # 0 (care are partea real zero) se numeste numar
complex pur imaginar. Desemn&m multimea acestora prin R*i = {bi| 6 € R*}-
Observatie. Semnul plus din scrierea z = a + ib nu indic& o adunare in sensul
uzual. El serveste pentru a Separa partea reali a de partea imaginara bi.
Am vazut c& un numar complex z € C are forma:
z=a+bi,a,beR, i? =-1.
Aceasta exprimare a lui z se numeste forma algebric&. Deci
Forma algebric a unui numir complex z € C este:
z=a+ib, a,bER, i? =-1.
Prin urmare un numar complex este bine determinat daca i se cunoaste partea
reali si partea imaginara.
1.2.2. Operatii algebrice cu numere complexe
Egalitatea a dou’ numere complexe. Dac& z; = (a,b:), 22 = (@2,a),
21,22 € R x R, atunci se stie c& 2; = z2 © (a1 = a2 gi by = ba) (spunem c& douad
cupluri coincid daca sunt egale pe componente).
Acum dac& 2; = a; + ibi, 22 = @2 + ibe, 21,22 € C, avem urmitoarea:
Definitie. Doud numere complexe sunt egale gi scriem:
a, =a
by = bp
a1 +iby = 05 + ibs {
Dou& numere complexe sunt egale daci le coincid atat p&rtile reale
(a; = az) cAt gi coeficientii partilor imaginare (b, = ba).
‘Adunarea gi inmultirea. Reformulim cele doua operatii algebrice definite pe
Rx R utilizand forma algebricd pentru numerele complexe.
Fie 21 = (a1,b1) = a1 + ibs, 22 = (aa) ba) = a2 + iba. Atunci:
za + 22 = (a1 + 2, b1 + ba) = a + 02 + (bi + ba)i
Suma a dou& numere complexe este un numir complex avand partea
real egal cu suma partilor reale si partea imaginar& egal cu suma
partilor imaginare.
21+ 2 = (a1, b1)(a2yba) = (ay eS
Cum:
(a; + ib; + iby) = aya9 + ayibe + ibyaa + 1?bsb2
see Fata produsl a doua numere complexe eub fOrmS alec
tnmulteste fiecare termen al primei paranteze cu fiecare termen din @ doua
si se adun& apoi reaultatele (se tine seama ch i? = 1). Regula de la tnmultiea g
dou’ numere complexe este similart celei de la inmultirea a dou& numere reale de
forma (a + bV3), (c + dv2), a,b,c,d € @
Suma gi produsul definite pe C, arat4 cl regulile de calcul din R r&mn valabile
gi pe C, tinand seama ca i?
= ay02—biba+ (a1ba+oah),
Probleme rezolvate
1. Sa se determine numerele reale 2, stiind c& are loc egalitatea:
a -542i=—y? tiny.
R. Avem egalitatea a doud numere complexe scrise sub forma algebricl. Dei
rezult& sistemul (din egalitatea p&rtilor reale si imaginare):
a mera 2
s-5=-" 5 B+yas . { (ety)? 201 e
ay=2 ay =2 ry =2
wef @t?-4=5 Cf (+n =9
ay =2 zy =2.
Din prima ecuatie z+y = +3. Sistemul dat este echivalent cu reuniunea sistemelor
simetrice fundamentale:
zty=-3 k
@ { eee sO) i
Sistemul (I) are solutiile (—1,—2), (—2,-1), iar sistemul (I) are solutiile (1,2),
(2,1).
Agadar sistemul dat are solutiile: (-1, -2), (—2,—1), (1,2), (2,1).
2. Calculati 21 + 22, 2122 in cazurile:
a) 4 =14+4i, 2=2-5i; db) 2 =143i,22=14i.
R. a) Avem: = + #2 = (142) + (4—5)i=3-i, ai
2172 = (14-4i)(2—5i) = 2 5i + 8i— 20 = 2+ 204 (-5 +8)i = 22435
b) a +zp=1414(8+ Ii=2+4igi azo =(143i)(1+i) =14i+3it'
=1-34(1+3)i=-244i, a
Proprietitile adunarii numerelor complexe
‘Vom vedea c& proprietiitile adunarii numerelor reale riman
adunarii numerelor complexe. Utilizand egalitatea a dou numere «
prietatile adunarii numerelor reale vom demonstr: :
toarele proprietati date de > Desert uperele
ee ‘Teorema. 1) Adunarea numerelor complexe este asociativa, adic&:
(a1 +22) +23 = 21 + (ze +23), (V) 21, 22,23 EC.
2) Adunarea numerelor complexe este comutativa, adic’:
atn=nen, Wa,2EC.
3) Exist& element neutru in raport cu adunarea numerelor complexe,
adic& exist’ 0 = 0+0-i€ C astfel incat
z+0=0+z=z, (V)zEC.
4) Elemente opuse. Orice numir complex z € C are un opus notat
—z € C astfel incat
z+ (-2)=(-2)+z=0.
Spunem c& multimea C impreund cu operatia de adunare gi proprietatile
1)-4) formeazi grupul aditiv comutativ al numerelor complexe.
Demonstrate. 1) Fie 2: = ay + bk -i¢ C, k = 1,2,3. Atunci
(21422) +23 = [ar +a2+(b1 +bp)i] +a3+be-i = (ar+2)+a3+[(bi+b2)+bs]i, (1)
si
z1+(za-+29) = a1 +bii+ ((a2+as)+(b2+bs)i] = a1+(a2+as)+[r+(betbs)i), (2)
‘Tindnd seama de egalitatea a dou numere complexe, via asociativitatea nu-
merelor reale, din (1) si (2) rezulta 1).
2) Fie =, = ay + di € C, k= 1,2. Avem:
zy + 22 = 0) +02 + (bi +ba)i si zat 21 = a2 tar + (bot hi)ie
Cum a; +02 = a2 + a4 $i by + bo = be +61 pentru numere reale, deducem 2) din
egalitatea a dou’ numere complexe.
3) Avem evident pentru z = a+ ibe C:
240 =a+hi+0+0i=a+0+(b+0)i=atbi=z=042.
4) Fie z = atibsi z= a' +i, Din cerinta z+2' = 0 avema+a'+(b+/)i = 0401.
‘Acum din ultima egalitate (de numere complexe) rezulta sistemul:
iy Be , cu solutia a’ = —a gi bf
Deci pentru z = a+ ib dat exists 2’ = -a+(~H)i € © pentru care z+ 2/ = 0.
Cum 2! = —a— bi= —(a + bi) = —z, elementul 2’ 1! numim opusul lui z.
Pentru 21,22 € € suma z1 + (72) 0 notém simplu 2, ~ 22 si o numim diferenta
dintre z gi 22. Operatia prin care oriciror dou numere complexe 21, #2 8¢ asociaat
diferenta lor se numeste scidere.
Dac& z= 1-i, atunci —z =-1+1.
Deck sy = 243i, 29 = 5-1. Atunci 2-22 =2+31-5+1= (2-8)+(3+1)1 = —S+4h
pe sett
Santas Proprietatile inmultirii numerelor complexe
Sunt date de urmitoarea:
‘Teorems. 1) inmultirea numerelor complexe este asociativa, adica:
(z1z0)za = 212220), (V) 21,22,28 € C.
2) inmultirea numerelor complexe este comutativa, adica:
zza = za21, (V) 21,22 EC.
8) Exist element neutru in raport cu inmultirea numerelor complexe,
adic& existd 1 = 1+0-i € C astfel incat:
. Orice numar complex nenul z are un invers
notat 2-1 € C* astfel neat: zz“! = 2-12 = 1.
Demonstratie. Afirmatiile 1), 2), 3) rezulta imediat tinand seama de modul
de definitie a inmultirii numerelor complexe, egalitatii a dou numere complexe si de
comutativitatea adundrii si inmultirii numerelor reale.
4) Pentru z =a+ibe C, z £0, adic& a £0 sau b # 0 sau echivalent a? +6? 40,
‘s& construim inversul siu z/ = a’ + b'i, adicd si gasim pe a’, b/ in functie de a, 6 din
ecuatia
22! = 14 (aa! — bh’) + (ab/ +a'b)i = 1+ 0.
Din ultima egalitate (de numere complexe) recult& sistemul
aa! — bb’ =1 “4 a b
{Sieeno Cee = rp =a
a on
Apia! = Te Tee
Observatii. 1) Pentru z/ construit la 4) vom folosi scrierea 21 sau 4, gi-l vom
numi inversul lui 2. a
2) Dac 21,22 € C, z2 # 0, atunci in loc de scrierea 212; vom utiliza scriere®
Zi citi 2, tmpargit prin 22 (40).
pees Peels cree Pais dations ieee
ee mai jos un procedeu mai simplu.
Gele out operati (de adunare gi nmultire) pentru numerele complexe ul
Proprietate:
‘umerelor complexe este distributivit in raport cu
21(za + 25) = 2120 + 2123, Maven Pe multimea C nu avem prezenta relatia de ordine < sau >, ceea ce inseamn& ci
nu putem compara in sensul relatiilor de mai sus dou numere complexe !
Sa retinem: multimea C nu este ordonat&, adicd un numar complex nu
poate fi inferior sau superior altui numar complex.
Puterile lui i
-1)(-1) = 1.
neN
Este ugor de vazut c&é suma a patru puteri consecutive ale lui i este zero.
Exercitii rezolvate
1. Calculati
a)1+i¢24+%+4i% b) (1-1); o) (-i)%
R. Avem: a) 1+i+(-1) +(-i)+1=1;
b) (1 -i)? =1- 21+ i? = 1- 21-1 = -2i;
¢) (1 —1)3 = (1 -1)°(1 - i) = -21(1 - i) = -21 +2? =
25-2 =-2(1 +i).
2. Sse determine numerele reale x, y pentru care: (2+zi)(1-i)+(2~3i)(y+i) = 10.
R. Efectuand produsele de numere complexe din membrul stang gi punand in
evident& forma algebricd a unui num&r complex avem egalitatea:
542+ 2y+i(x-3y) = 10.
De aici (egalitatea a dou numere complexe) rezulta sistemul:
{ 54+2+2y=10
cu solutia 2 =3, y = 1.
Din definitie rezult& c& z este conjugatul lui Z si deci @& =z. Spunem cd numerele
2,2 sunt unul conjugatul celuilalt.
Exemple
1. Dac& z = 3 + 5i, atunci 7 = 3 - Si. 2. Dac& z = 3i, atunci Z = —3i.
3. Dacd z = 5, atunci Z = 5 (conjugatul unui numar real z = a € R, coincide cu
numérul real, Z = a = z)-
37 Proprietiti-
1. Suma a doua numere complexe conjugate este un numér real, ,
: Zz+ZER, (W)zEC.
Demonstrate. Fie z = a+ bi€ C si — bi conjugatul lui z.
Atunciz+Z=a+bi+a-bi=2aeER.
2, Produsul a doud numere complex conjugate este un numéar real, ]_
z-ZeER, (V)zeEC.
=a — bi conjugatul lui z. Atunci:
@ i= a? +0? 20. @
2-F=(a+bi)(a—bi
3. Conjugatul sumei a dou’ numere complexe este egal cu suma
conjugatelor celor doui numere complexe.
Atn=1+%, (W)u,2€C.
Demonstratie. Fie z; = a; + bi, 22 = a2 + boi, dou& numere complexe pentru
care 2 + 22 = a1 + a2 + (bj +b2)i. Avem:
Fy FH = a1 + ay - (b) + be
a 5
Observatii. 1) Proprietatea ramane adevarata i pentru n numere complexe
71 22)+++s Zn Gi Scriem:
2) Evident conjugatul diferentei este egal cu diferen
‘numere complexe, adict Le
A-2=H-%, (Va,mEC.
4. Conjugatul produsului a dous numere
jugatelor celor dou& numere, ‘ aba
be cazul particular cand numerele complexe sunt egale 21 = 22 = --- = 2n = 2
aoe puterii unui numar complex este egal cu puterea conjugatului acelui
numar),
5. Conjugatul catului a dou numere complexe este egal ew catul
conjugatelor celor doud numere.
~
=, (V) 21,22 €C, 22 £0.
, a by f
= (a; +b rae c 8
(a1 + bid) (ate =i). Atunei
a) ae
(2) 20+ (gq-arw) -
BS a2 Da. Ni cae dE
=a -b) (aig tara) “Fs
sist
G6 2eRei=z
(Pentru a proba ci un numar z este real se demonstreazi egalitatea
z=2)
Demonstratie. Daci 2 =a € R, atunci este clar c&
Fie acum z = a-+bi pentru care z = 2, adici. a+bi = a—bi, De aici b = —b, adied
b=0. Prin urmarez =a ER. w
7. 2eRiez=—%
(Pentru a proba c& un numir complex este pur imaginar se
demonstreaza egalitatea 7 = -2)
Demonstratie. ats ese seemncltrea arenes
-2 =i = z, Reciproe, fle z = a + bi cu proprietates z = —2,
ee ti 2a=0e0=0,adied z= bi
‘a dows numere Pentru acest numar partea real si partea imaginar’. Pentru aceasta se amplify
feactia = cu 7 (deci cu conjugatul complex al lui 2) cind avem:
A _ arty _ (ar + bri)(ar— bi) _ A+Bi__ A i B i
2a” ant hai ~ (oat billon= ba) +H + ht
unde am notat cu A, B partea realé gi respectiv imaginar’ a mumarului complex gg
| la numarator.
Exemple
1) Calculati z-! pentru:
a)z=1+i; b)z=-3-i.
1
THi
R. Avem: aetatn
1
plod ae ae
eas s=ne3
2) Catculati = in cazurile:
a
a) 2 =1+i, 2=2-i; b) 2 =-1-i, 2 = -3i.
i va) Ho Ltt _ (1 4+i)24i) _ 2+i+2i+i? 143i 1 3
ees 2-1 GOs) <-7 —~s e
2 Beth) AML ey Vi — 1 ay
ests 18 Fs a ts
Modulul unui numar complex
Definitie. Fie z =a + bi. Se numeste modulul lui z, notat ||, numarul
pozitiv |z| = Va? +0?
Observatie. Dacs z= ae R (deci z = a+0-i), atunci |z| =
la] =
| Exemplu. Calculati modulul lui z in cazurile:
a)z=1-25 b)z=3, c)r=-6.
R. a) Avem |z| = V1? +(-27 = v1+4= V5. b) lz] = V8? =3;
©) lel =1-6|=6.
Proprietati
1. |2|>0, (¥)z€C; |e]=02=0
Demonstratie. Din definitie |z| = Va +B%, daca z = a+ bi, Atunci:
2] =06 Var+P =0e0? + =0@a=ba0e
2. Modulul unui numar complex coincide yd ij stu.
=F, 2eC. om modula! conjugal _ Demonstratie. Fie = a + bi¢ C. Atunci:
le = Va? FE gi [x = [a — bi] = a? + (Op = Vat, Decl |e =P
3. Produsul dintre un numar complex gi conjugatul siu este egal
cu p&tratul modulului acelui numar.
lzP =2-z, (W)zEC.
re
Demonstratie. Fie z = a+bi. Atunci: |z|? =o? +6? = (a+bi)(a—6i) =2-2 m
Observatie. Acum catul a doud numere complexe se poate exprima prin
2 a2 _ ae adh
‘4, Modulul produsului a doux numere complexe este egal cu
produsul modulelor celor doud numere.
lz1zol = lzil- zal, (V) 21,22 € C.
Demonstratie. Fie 21 =a; + bi, 22 = a2 + bei. Atunci:
2122 = 0149 — baby + (arbo + aabs)i si
Jzxzal = V/(araa — baba)? + (a1b2 + abs) = VETOED) =
= Vals /ah + 8 = lal za.
Observatie. Proprietatea ramane adevarat& si pentru n numere complexe
fi-|- fh!
fn particular daci numerele sunt egale 21 2p =. .s= ap =e shiney
a
[2"|
ea re ne
tis dent mi oneerins e Laa
B1y22y00-9 Fn ® flerl—feall sient eal Sleltleh Mar2EC
A doua inegalitate se numeste inegalitatea triunghiului (sau inegalitatea
lui Minkowski)
1. Calculagi modulul pentru fiecare din numerele:
a)3+4i b) ~
R. Dac& z = 2+ yi, atunci modulul acestui numar complex este |z| = /z? +92,
a) Avem |3 + il = V3? + # = 25 =5.
2. S& se arate c& oricare ar fi z € C— {-1}, |2| = 1, exist a € R astfel incat
14a)
T=ai’
R. Fie z € C ~ {~1), |2| = 1. Din (1) rezulté a = ——
‘Trebuie aratat ci a ¢ R. Se stie cia CR a =a.
Probam ultima egalitate calculand @ Avem (utilizam ca |z| = 1 2% = 1):
scl
z A zo)
=i+1) a 41) +1)
Observatie. Are loc gi reciproca. Daca z = ; -
fj [1 +ai
H -
1) gi lz] ir=ail
3. Si se rezolve in C ecuatia: 2z = |2| + 2i
R. Se scrie numArul complex z sub forma algebricd z = x + yi. Atunci ecuatia se
transcrie astfel: 22+ 2iy = V/2? + y? + 2i.
Din definitia egalitatii a dous numere complexe se obtine sistemul de ecuatii (cu
7 da = fatty
necunoscutele x si y): ra "cu solutia 2 = = y=1. |
Deci solutia ecuatiei este numérul complex z = a +h
4, Si se demonstreze egalitatea: .
lea + zol? + les — 22/? = 221)? + |201), (V) 21,22 € C.
R. Vom prelucra membrul stang al egalitatii tinand seama de relatia |z|? = 2"
cand avem:
(21 + 22)(@r¥ 2) + (21 ~ 22) —%) = (1 + 20)(H +H) + (a - )(H—B) =
ai é
a atunci z # —1 (in caz contrar
1
42
Fr santamtan+amt+an—am~ atta = Aan +e) =
| =2(lziP? + ll).
Riidicinile pitrate ale unui numar complex
Definitie. Fie z € C. Se numeste ridacina patrata a lui z un numér complex
r €C cu proprietatea r? = z.
Exemplu. Numirul complex r; = 1 +i este o rAdacin’ patrata a lui z = 2i, deoarece
r= (1+i)? =14242? = De asemenea, numrul complex rz = —(1 +i)
este inc o radcind p&trata a lui z pentru c& r? = [-(1 + i)]? = 2i = z. Sa observam
cB r2 = —r1, adic r2 este opusul lui 7.
Are loc urm&toarea:
‘Teorem&. Orice numar complex nenul admite doua ridacini p&trate opuse.
Demonstratie. Fie z = a+ bi, b 40 sir = 2+ yi o ridacin’ patrata a lui 2.
Deci r? = z & (x + yi)? + bi 2? + Qayi t y'? = at bi a? —y? + Izy =
satbie(2?-y=a ;
in phus [r2| = |2| ¢ [rl? = |2| 2? +? = Var +P
aa pie
Deci rédacina r se determina prin rezolvarea sistemului: {xy = 5
Pry svete
1
Din prima gia treia ecuatie rezult&: 2? = 5(a+ Va" +P),
Pa 2-a4 VATA) (Vo,beR, a,-0< VFB).
De aici z, y admit cite doud rédacini opuse (presupunem c& z # 0, adic& a, b nu
se anuleaza simultan.)
Ecuatia a doua a sistemului permite de a determina semnele pentru = gi y- Dac&
b> 0, atunci z, y au acelagi semn (ori amandous negative, ot amandous positive),
iar pentru b <0, numerele z, y au semne contrare, : |
” ‘Deci in toate cazurile z admite dou’ ridacini opuse. !
Problems rezolvatt
54 se determine rAdacinile p8trate ale numArului complex 2 = 6 + 6/3.
R. Fie r = 2 + iy 0 rfdacin& pitratd a lui 2 Deci r? = z si |r2| = |}.
ay? =6 elisa
ay = 33 7
Rerolvarea ecuatiel de gradul al doilea cu coeficienti complecsi
Ecuatia az? + tr += 0, a,b,c €R, a ¢ 0a fost rezolvata anul precedent
ba ul A = 6? — dac era un numar pozitiv cand am obtinut solutiile
ag= bt Va
Vom c& ecuatia data are solutii si dacd A < 0, numai c& acestea sunt
Mumere complexe. Apoi vom rezolva ecuatia a2? +bz+e=0, a,b,c€ C, a #0.
Fie ecuatia az? + bz +c = 0, a,b,c € R, a # 0. Se aduce ecuatia succesiv la
: by a 2 nea) ¥
forma: (+8) 2A sb ape Ete
e (cto De aici
2a
‘sunt r&dacinile ecuatiei de gradul al doilea cu coeficienti reali.
Si mai observaim c& aceste réidicini sunt numere complexe conjugate.
Asadar am demonstrat:
Teorema. Ecuatia az” + bz +¢=0, a,b,c€ R, a¥0,cuA ab —4dac <0
are doua radacini complex conjugate date de formulele:
-b-iv—a —b+iv—a
ya, pts
2a 2a
Exemplu. S& se rezolve ecuatia 2? +z +1=0.
R. Calculam discriminantul ecuatiei si rezulta:
1-4--3<0,
Prin urmare ea radacini complex conjugate:
-1
a -l+iv3
ma, 2
Analinicn acum eazul general al cuatie a:?+b2+6=0, o,bic eC a0,
aren cam 7 Ue €C. Printvun rajionament atemanstor celui de mal
e ss =b=r ei
us eis oX clileceustel it ae oa ee a |
patrata a lui A (r? = A).
Probleme rezolvate
1. Sa se rezolve in C ecuatiile:
a) (2-1? =-9; b) (+3)? =25; c)a? 241 20, a
B- @) Deck punem : ~ 2—1, atund eeuatia 2? = —9 aresoluile z, = —S1,
(care sunt rdddcinile de ordin doi ale ui ~9), Revenim la substitetic a.
ecuatiles 2-1=—~3i, 2-1=3), |
De aici rezultd solutiile 21 = 1-31, 2) =1 (e@- 1)? +9 =0 e (2-1)? - (31)? = 0 @ (x — 1 - 31)(e- 1 +31)
De aici z - 1 -
b) Beuatia se scrie succesiv sub formele echivalente:
(2 +3)? —5? =0 @ (x + 3-5)(e +345) =0 & (x -2=0 sauz+8=0).
De aici obtinem solutiile 2 = 2, 22
c) Calculim discriminantul ecuatiei si avem: A = -3 <0.
1sivd
Prin urmare ecuatia are rédacini complexe conjugate: 21,2 = > —-
2, Si se rezolve ecuatia z* — (2 + 3i)z — (5 - i) =0.
R. Calculam discriminantul ecuatiei si avem:
A= (243i)? +4(5 - i) =15 +81.
O r&dacina p&tratd a lui A este r; = 4 +i (cealalta este rp =-r1 = —4-i).
Atunci solutiile ecuatiei date sunt: 21,2 = pe Sater), adica 2, = 342151
m= -1+i
Relatiile lui Viete
Fie ecuatia az? + bz +c=0, a,b,c€C,a #0, de radacini 21, z2
Relatiile intre rdacinile ecuatiei 21, z2 si coeficientii ei sunt aceleasi ca in cazul
ecuatiei avand coeficienti reali gi rdaicini reale.
Mai precis are loc:
Teorema. Fie ecuatia az? + bz +c =0, a,b,c€ C, a #0 cu radacinile
21, 2. Atunci au loc relatiile lui Viete:
b
atz 2122 =
Este ugor de vazut cA trinomul de gradul al doilea cu coeficienti reali aX?+bX+e,
0,b,c € R, a F 0, admite o descompunere in factori linari cu coeficienti reali (sau
complecsi) de forma
aX? 4 bX +0 =a(X —21)(X — 22),
unde 21, z sunt radacinile ecuatiei az? +br+e=0.
De asemenea dac& 21,22 € C, atunci pentru gésirea ecuatici de gradul al doilea
care are rAdscinile 21, 7 se calculeaz& (ca gi in cazul ecuatiel de gradul doi avand
coeficienti si réidacini reale) $=, +22 si P = Tita
‘Atunci ecuatia cButata este: 2” — Sz +P =0.
Probleme rezolvate
1, 88 se formeze ecuatia de gradul al doilea dact se cunose r8décinile 21, 22, in
cazurile: sei a=) b)a=1-} alah
R. Ecuatia de gradul al doilea care are ridacinile 21, za este z?~ Sz + P = 0,
unde $ = 21 +22, P= 7172:
45 |) Avem: $= 141, P=i. Deci ecuatia este : =~ (1+i)2 +1 =0
b) Avem: $= 2, P =2 $i deci ecuatia este z? - 22 +2 =0-
2, S& se descompuna in factori liniari trinoamele: a) X*+X +1;
R, a) Se rezolva ecuatia 2? + x +1 = 0 si se obtin solutiile
oe ue, ones a
b) 4X?-2X +1-i.
aes
b) Ecuatia 4x? — 2 + 1 —i =0 are solutiile 1 =
4x? — 2X 41-1 = 4(X - 1)(X - 2) =
= (0X -i)(2X - 143).
38. Fie ecuatia x? — 1 +2=0 si x1, x2 radacinile ei.
1) S&se calculeze: a) x? +23; b) 2} +23;
2) Sa se formeze ecuatia de gradul al doilea in y in cazurile:
ee _ltm,
q a)m=ntim=22+1; b)u= =
al 1
Does tats
R. 1) Scriem mai intai relatiile lui Viete pentru ecuatia data gi avem: 1 +22 = 1,
Typ = 2.
q a) 2} +23 = (x + 22)? — 20122
b) 23 +29 = (2 + 22)(2f - 1m + 23,
2) Pentru formarea ecuatiei de gradul al doilea in y care ae radacinile y1, yo se
calculeazt S = yi + y2 $i P = yyy. Atunci ecuatia este : y?— Sy+ P =0.
a) S=mty=zitltat1=(r1 +22) +2=142
Pay = (2: +1)(2241) = 21224 1 +22+1=2+141 = 4, Asadar ecuatia
este: y? - 3y+4=0.
Observatie. Remarcim cé relatia intre radaicinile ecuatiei in x gi cele ale ecuatiei
in y este data de dependenta y = r+ 1. De aici x = y~1, Substituind x cu y—1
in ecuatia in z se obtine ecuatia (y ~ 1)* ~ (y— 1) +2 =0 sau y? — 3y +4 =0,
adic& tocmai ecuatia cdutata.
») Satya ttt + ttt. sitet tase Ee 2
ei in. ltm _ltait+e2+mm 14142
t U2 2
Ce eit ei,
46 Ca gi la punctul firocrienh ve considers relatia:
de aici x = —, ete.
y-1
Santi satet +148
nh 2
1 1 1 1_9
P="n= Clee sa +141¢ > aoeot >= Fi
Deck ecuatia este y? — $y + 3 = 0 sau 2y—3y +9=0.
1.2.3. Reprezentarea geometric’ a numerelor complexe
In ciuda fructuoaselor rezultate obtinute in secolele XVII-XVIII, matematicienii
au avut retineri cu privire la utilizarea numerelor complexe. Indoiala si retinerea
au disparut total odat& cu descoperirea existentei unei interpretiiri geometrice sim-
ple pentru numerele camplexe si anume reprezentarea acestora prin puncte in plan.
‘Aceastd interpretare a fost data, independent, de norvegianul Caspar Wessel (1797)
si elvetianul Jean Argand (1806). Folosirea sistematic& si difuzarea reprezentarii ge-
ometrice a numerelor complexe o datoram lucrarilor lui Gauss (1777-1855).
in acest paragraf vom prezenta interpretarea geometric pentru adunarea gi scd-
derea numerelor complexe scrise sub forma algebric8. Sensul geometric pentru inmul-
tirea gi impartirea numerelor complexe nu va fi clar decdt atunci cand von prezenta o
alta scriere pentru numerele complexe. Reamintim cd intre numerele reale si punctele
unei drepte pe care am fixat o origine O, o unitate de masur& gi un sens pozitiv de
parcurs, exist& o corespondenta ,,one to one (,,unu la unu"), adic& fiecirui numar real
afi corespunde un unic punct, A de pe axi avand abscisa a gi reciproc fiecdrui punct
‘A de pe ax de abscis& a fi va corespunde numarul real a (fig. 1).
Ra ——> 4a)
u.
ou
Fig. 1 Fig.2
Numarul complex z = x + yi este bine determinat de dou numere reale =, y,
care pot fi gandite drept coordonatele unui punct M din planul P tn care am fixat
un sistem de axe ortogonale zOy (fig. 2).
Este ugor de vazut cf aceasta corespondents este de tipul ,one to one”.
Agadar avem aplicatia:
Cazartyis May) EP
M se numeste imaginea geometric a numarului complex z.
‘Numarul complex z se numeste afixul punctului M.
47 Prin aceeasi aplicatie multimii numerelor reale fi corespunde axa O-r, iar multimii
Rumerelor complexe pur imaginare fi corespunde axa Oy. Din aceste motive axa Oz se
numeste axa realf, iar axa Oy axa imaginard. Planul ale cArui puncte se identifica
Cu numerele complexe prin corespondenta de mai sus se numeste planul complex.
Dac& notiim cu Vp multimea vectorilor de pozitie (vectori legati de O, cu originea in
©) ai punctelor planului P in. care am instalat reperul cartesian zOy, atunci se poate
Pune in evident o alt& corespondenta de tipul ,one to one" de la punctele planului
Pla Vo (fig. 3)
P>M(z,y) — OM(z,y) € Yo
y
1
1
'
Mw
Fig.3 Fig.4 Fig. 5
Daca i, j reprezint& versorii (vectorii unitate) axelor Oz si respectiv Oy, atunci
OM-= zi + yj, unde 2, y se numese coordonatele vectorului OM in baza (i, j).
Comparand cele doua aplicatii suntem condusi la aplicatia one to one de la
multimea C la multimea Vo:
Caz=2+iy— OM(z,y) eM
Reprezentarea numerelor complexe prin punctele unui plan (sau vectorit de pozitie
ai punctelor) pune in mod natural problema interpretarii geometrice a operatiilor
algebrice definite pe multimea C a numerelor complexe.
Interpretarea geometrici a modulului unui numir complex
Am vazut cH unui numar complex = x + yi, i-am asociat in planul xOy unicul
punct M(z,y). Dac& M’ este proiectia lui M pe axa Oz, atunci din triunghiul
dreptunghic OM’M (fig. 4) avem:
OM? = OM? + M'M? = 2? + y?
OM = fa? +4? = |2I.
si deci:
Modulul numarului complex z este lungimea segmentului OM, M
fiind imaginea geometricé a lui z. u
Altfel spus: modulul lui z este modulul vectorului de pozitie a
imaginii geometrice a lui z. ae waisate Exemple. Determinati punctele din planul xOy de afix z pentru care (pe rand):
alal=1i b)lel
You might also like
- Capitolul 1Document1 pageCapitolul 1Razvan MociarNo ratings yet
- Introduce ReDocument1 pageIntroduce ReRazvan MociarNo ratings yet
- Capitolul 2Document1 pageCapitolul 2Razvan MociarNo ratings yet
- My Favourite Fall: Bere Ariana Clasa A8-ADocument5 pagesMy Favourite Fall: Bere Ariana Clasa A8-ARazvan MociarNo ratings yet
- Asociația Pentru Robotică Și Mecatronică Formular de Aplicare La Fondul Bursa Talentelor" Ediția A IX-aDocument9 pagesAsociația Pentru Robotică Și Mecatronică Formular de Aplicare La Fondul Bursa Talentelor" Ediția A IX-aRazvan MociarNo ratings yet
