Marile conflicte ale secolului XX: Al Doilea Război Mondial

Războiul total
• În est: începutul războiului
- 1 septembrie 1939, Germania a atacat Polonia;
- 3 septembrie 1939, Marea Britanie şi Franţa au declarat război Germaniei;
- 17 septembrie 1918, URSS a pătruns în Polonia pentru a anexa partea stabilită prin Pactul Ribbentrop-
Molotov;
- decembrie 1940, Rusia a atacat Finlanda.
• În vest:
- „războiul ciudat”, aliaţii au adoptat tactica defensivă, nu s-au implicat în lupte;
- aprilie 1940, Germania, profitând de neimplicarea aliaţilor, a invadat Danemarca şi Norvegia.
• Bătălia Franţei
- Hitler a pus în aplicare „Planul galben” şi a declanşat Blitzkrieg-ul (războiul fulger) împotriva Franţei; Franţa
a fost cucerită în trei săptămâni;
- 10 mai 1940, a atacat Belgia, Olanda, Luxemburg care au fost ocupate;
- 13 mai 1940, trupele germane au trecut Munţii Ardeni;
- 10 iunie 1940, Italia a atacat Franţa în sud;
- iunie 1940, trupele aliate, încercuite la Dunkerque; au fost evacuate în Anglia;
- 18 iunie 1940, generalul Charles de Gaulle a organizat, din Anglia, lupta de rezistenţă franceză;
- 22 iunie 1940, capitularea Franţei; Germania a anexat Alsacia şi Lorena; 2/3 din teritoriul Franţei, inclusiv
Parisul, a fost ocupat de germani. În sudul Franţei, rămas liber, a fost organizată Republica de la Vichy
condusă de mareşalul Philippe Petain.
• Bătălia Angliei
- vara 1940, Hitler a organizat operaţiunea „Leul de mare” pentru a debarca în Anglia;
- august 1940, Hitler a lansat un atac aerian împotriva Angliei soldat cu eşec; a fost distrus mitul
invincibilităţii armatei germane.
• Invadarea S-E Europei
- 26 iunie 1940, URSS a anexat Basarabia şi Nordul Bucovinei, ce aparţineau României;
- 30 august, Dictatul de la Viena; Ungaria anexa N-V Transilvaniei, teritoriu românesc;
- 7 septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova, Bulgaria obţinea de la România Cadrilaterul (sudul
Dobrogei);
- octombrie 1940, armatele germane au intrat în România;
- octombrie 1940, Italia a atacat Grecia;
- aprilie 1941, Iugoslavia, invadată de trupele germane a fost cucerită şi 22 iunie 1941 împărţită între Italia,
Ungaria, Bulgaria;
- aprilie 1941, Grecia a cedat, fiind copleşită de asaltul trupelor germane.
• „Planul Barbarossa”, invadarea URSS
- 22 iunie 1941, Hitler a atacat URSS şi a reuşit să cucerească vestul Rusiei într-un timp scurt;
- decembrie 1941, ofensiva germană a fost oprită la în faţa Leningradului şi Moscovei;
- primăvara 1942, Germania a reluat ofensiva în direcţia Stalingrad.
• Luptele din Africa
- iunie 1940. italienii au atacat în Egipt, dar au fost respinşi de englezi;
- Hitler a organizat o armată (Afrika Korps), condusă de generalul Erwin Rommel, care a ocupat Libia.
• Agresiunea japoneză în Pacific
- Japonia a încercat să cucerească S-E Asiei şi Oceanul Pacific sub pretextul eliberării popoarelor asiatice şi
formării unei „sfere de coprosperitate”;
- 1937, Japonia a atacat China;
- 1941, armatele japoneze au cucerit Indochina, Thailanda, Singapore, Indonezia, Birmania, Filipine, Hong
Kong;
- 7 decembrie 1941, japonezii au atacat baza navală americană de la Pearl Harbour (insulele Hawai), în Pacific;
SUA au intrat în război, în anul 1942 puterile Axei dominau lumea.
• Formarea coaliţiei antihitleriste
- iulie 1941, s-a semnat un acord anglo-sovietic de ajutor reciproc;

4
- august 1941, a fost semnată „Charta Atlanticului” prin care SUA şi Marea Britanie stabileau principiile
organizării lumii postbelice;
- 1 ianuarie 1942, Declaraţia Naţiunilor Unite, semnată de 26 de state care se angajau să lupte până la capăt cu
puterile Axei - formarea coaliţiei antihitleriste.
Victoria Naţiunilor Unite
- în anul 1943 războiul a devenit favorabil Naţiunilor Unite.
• Estul Europei:
- 4 septembrie 1942 - 2 februarie 1943, „bătălia Stalingradului”, armata germană a fost înfrântă; Armata Roşie
sovietică a trecut la contraofensivă ceea ce a produs o cotitură în evoluţia războiului;
- 3 februarie 1943, armata germană din URSS a început retragerea în Ucraina;
- iulie 1943, Kursk, Armata Roşie a provocat o înfrângere gravă Germaniei; până în vara 1944 Armata Roşie a
eliberat teritoriul URSS.
• Africa
- 23 octombrie 1942, la EI Alamein (Egipt), generalul Rommel a fost înfrânt de generalul englez Montgomery;
eliberarea Libiei şi retragerea armatei germane în Tunisia;
- noiembrie 1942, „Operaţiunea Torch”: debarcarea anglo-americană în Algeria şi Maroc;
- primăvara 1943, „Bătălia Atlanticului”, flota germană a fost distrusă;
- mai 1943, armata germană din Africa de Nord s-a predat;
- iulie 1943, aliaţii au debarcat în Sicilia;
- 3 septembrie 1943, Italia a capitulat, Germania a sărit în ajutorul lui Mussolini;
- iunie 1944, aliaţii au ajuns la Roma.
• Vestul Europei
- 6 iunie 1944 („Ziua Z”), aliaţii au debarcat în Normandia;
- 15 iulie 1944, debarcarea aliaţilor în Provence;
- 25 august 1944, Parisul a fost eliberat;
- septembrie 1944, aliaţii au ajuns la graniţa cu Germania:
- martie 1945, aliaţii au trecut Rhinul;
- aprilie 1945, Italia a fost cucerită în întregime, Mussolini a fost executat;
- 30 aprilie 1945, Hitler s-a sinucis;
- 8 mai 1945, capitularea Germaniei.
• Pacific
- mai 1942, bătălia aeronavală din Marea Coralilor a fost câştigată de americani;
- iunie 1942, bătălia de lângă insula Midway s-a încheiat cu înfrângerea gravă a japonezilor;
- august 1942, aliaţii au trecut la ofensivă pe uscat şi au eliberat Birmania;
- februarie 1943, victoria americanilor la Guadalcanal; aliaţii au trecut la eliberarea insulelor din Pacific;
- ianuarie 1945, cucerirea Filipinelor;
- iunie 1945, aliaţii au debarcat în insula Okinawa;
- 6 august 1945, americanii au lansat prima bombă atomică asupra Hiroshimei;
- 9 august 1945, americanii au lansat cea de-a doua bombă atomică la Nagasaki; sovieticii au ocupat
Manciuria;
- 2 septembrie 1945, capitularea Japoniei; sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial.
Conferinţele interaliate şi Pacea de la Paris
Victoriile aliaţilor împotriva Axei i-au determinat pe Winston Churchill (premier britanic), Th.
Roosevelt (preşedintele SUA) şi I.V. Stalin (conducătorul URSS) să organizeze întâlniri la „nivel înalt” pentru
a discuta despre organizarea lumii postbelice.
Conferinţa de la Teheran (28 noiembrie - 1 decembrie 1943)
- deschiderea unui nou front de luptă în Occident;
- împărţirea Germaniei în cinci state autonome;
- rezolvarea problemei poloneze prin împingerea Poloniei spre vest, în Prusia Orientală şi Pomerania, astfel
încât URSS să primească estul Poloniei;
- renunţarea Finlandei la o serie de teritorii în favoarea URSS; au ieşit în evidenţă intenţiile acaparatoare ale
lui Stalin.
Conferinţa de la Moscova (9 octombrie 1944)
- întâlnire Churchill-Stalin;
- Churchill dorea să afle pretenţiile lui Stalin în ceea ce priveşte împărţirea sferelor de influenţă în Europa;
- s-a încheiat „acordul procentajelor” care stabilea, în procente, influenţa rusă în Europa după război.

4
Conferinţa de la Yalta (4 - 11 februarie 1945)
- împărţirea Germaniei, şi a Berlinului, în patru zone de ocupaţie, între Marea Britanie, SUA, URSS, Franţa;
- înfiinţarea unei Comisii Aliate de Control la Berlin, formată din comandanţii militari ai celor patru zone de
ocupaţie, pentru administrarea şi conducerea Germaniei:
- rambursarea în natură a pierderilor suferite de statele agresate de Germania;
- a fost stabilită suma totală a reparaţiilor de război: 20 miliarde dolari; 50% din această sumă trebuia să
revină URSS din producţia curentă a Germaniei şi proprietăţile acesteia din Finlanda, România, Ungaria.
Bulgaria;
- Polonia urma să primească în schimbul părţii estice anexate de URSS teritorii compensatorii din vest, ce
aparţineau Germaniei;
- intervenţia URSS în Asia, împotriva Japoniei:
- înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Conferinţa de la Potsdam (17 iulie - 2 august 1945)
- în locul lui Th. Roosevelt a participat Harry Truman, noul preşedinte al SUA;
- au încercat stabilirea unor puncte de vedere comune în ceea ce priveşte organizarea lumii postbelice şi
tratatele de pace;
- împărţirea Germaniei în patru zone de ocupaţie;
- demilitarizarea şi dezarmarea Germaniei;
- suprimarea forţelor armate germane (SS, SA, SD) şi a Gestapo-ului;
- constituirea Tribunalului Militar Internaţional pentru judecarea criminalilor de război nazişti;
- Stalin a cerut ca Bulgaria, România, Ungaria şi Finlanda să fie tratate cu indulgenţă deoarece s-au desprins
din orbita Germaniei şi au luptat împotriva acesteia, ceea ce trădează atitudinea dominatoare a acestuia în
raport cu statele în discuţie.
Conferinţa de Pace da la Paris
- şi-a deschis lucrările la 26 iulie 1946;
- au participat 26 de state;
- la 10 februarie 1947 s-au semnat Tratatele de pace cu România, Bulgaria, Finlanda, Ungaria, Italia.
a) Tratatul cu România
- era obligată să achite URSS reparaţii de război de 300 milioane de dolari, în opt ani;
- URSS îşi rezerva dreptul de a menţine trupele pe teritoriul României până la achitarea integrală a datoriei de
război;
- România primea N-V Transilvaniei pierdut prin Dictatul de la Viena:
- pierdea Basarabia şi Nordul Bucovinei în favoarea URSS şi Cadrilaterul în favoarea Bulgariei.
b) Tratatul cu Bulgaria
- avea obligaţii de război faţă de Grecia (45 mil. dolari) şi Iugoslavia (25 mil. dolari);
- susţinută de URSS, Bulgaria şi-a mărit teritoriul pe seama statelor vecine.
c) Tratatul cu Italia
- a fost fixată frontiera cu Franţa;
- Triest a fost declarat zonă liberă pusă sub jurisdicţia Consiliului de securitate al ONU;
- renunţa la coloniile Libia, Eritreea, Somalia şi recunoştea independenţa Albaniei.
d) Tratatul cu Ungaria
- renunţa la N-V Transilvaniei;
- trebuia să plătească URSS (200 mil. dolari), Cehoslovaciei şi Iugoslaviei (câte 50 mil. dolari) despăgubiri de
război.
e) Tratatul cu Finlanda
- trebuia să plătească URSS 300 mil. dolari despăgubiri de război;
- ceda provincia Petsamo URSS-ului.
 Prin Tratatele de pace, ţările Europei de Est au fost aruncate în sfera de influenţă a URSS.
 Tratatele de pace cu Japonia şi Austria s-au semnat mai târziu, în 1951, respectiv 1955.
Holocaustul
După instaurarea dominaţiei naziste, în teritoriile ocupate s-au luat măsuri pentru a instaura „noua
ordine” nazistă, desprinsă din „Mein Kampf”:
- în est, teritoriile cucerite au fost jefuite şi secătuite de resurse;
- în vest, ţările occidentale plăteau impozite de ocupaţie.
În estul Europei, Hitler a trecut la aplicarea Ostpolitik ce consta din:
- extinderea spaţiului vital (Lebensraum) şi colonizarea acestuia;

4
- adoptarea „soluţiei finale” - sacrificarea popoarelor dispreţuite de ideologia nazistă: evrei, romi, slavi.
La 20 ianuarie 1942, în Conferinţa nazistă de la Wannsee s-a adoptat „soluţia finală”. Sacrificarea
evreilor (Holocaust-ul) s-a realizat în două etape:
1) strângerea evreilor în ghetouri şi supunerea lor la muncă forţată în condiţii inumane;
2) exterminarea evreilor inapţi de muncă în lagăre de concentrare (Auschwitz, Dachau, Buchenwald,
Treblinka) unde erau ucişi în camere de gazare, apoi arşi în crematorii.
România în Al Doilea Război Mondial
În septembrie 1940 dictatura lui Carol al II-lea s-a prăbuşit datorită pierderilor teritoriale suferite de
România în 1940:
- 28 iunie 1940 - U.R.S.S. a răpit Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa;
- 30 august 1940 - prin Dictatul de la Viena, România era obligată să cedeze nord-vestul Transilvaniei către
Ungaria;
- 7 septembrie 1940 - s-a semnat Tratatul de la Craiova care prevedea cedarea Cadrilaterului în favoarea
Bulgariei.
La 4 septembrie 1940 Ion Antonescu a fost numit şef de guvern. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a
abdicat în favoarea fiului său Mihai I.
Venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat România spre Germania:
- 23 noiembrie 1940, România a aderat la Pactul Tripartit;
- 22 iunie 1941, Germania a atacat U.R.S.S., România s-a alăturat Germaniei pentru a recupera teritoriile răpite
de URSS în 1940.
Războiul împotriva URSS a cunoscut două etape:
1) Eliberarea teritoriilor pierdute: până la 27 iulie aceste teritorii au fost eliberate şi integrate României. La 16
octombrie 1941, cu cucerirea Odessei, Antonescu a considerat că s-a încheiat participarea României la război
şi a ordonat retragerea armatei române de pe front;
2) Continuarea războiului dincolo de Nistru la solicitarea lui Hitler, ceea ce a adus România în stare de război
cu coaliţia Naţiunilor Unite din care făcea parte şi URSS.
Armata română a participat dincolo de Nistru la următoarele operaţiuni:
- în Crimeea (octombrie 1941 - iunIE 1942),
- cucerirea Sevastopolului (4 iulie 1942),
- bătălia de la Cotul Donului (19 - 25 noiembrie 1942),
- luptele de la Stalingrad (septembrie 1942 - februarie 1943).
După Stalingrad, contraofensiva sovietică a determinat retragerea trupelor române şi germane din
Caucaz. În mai 1944, după pierderea Crimeei, Hitler a ordonat retragerea. România pierduse peste 600.000 de
militari;
În martie 1944, trupele ruseşti au ajuns la Nistru, iar în aprilie au pătruns în nordul Moldovei. Cu
aprobarea lui Ion Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru încheierea păcii cu Naţiunile Unite. Mihai
Antonescu, ministru de externe, a avut întâlniri cu diplomaţi occidentali la Lisabona, Madrid, Cairo, Roma,
Ankara, dar aceste încercări au eşuat. Iuliu Maniu a purtat şi el tratative pentru o pace separată. Puterile
Aliate (Anglia, SUA, URSS) au solicitat capitularea necondiţionată a României. Ion Antonescu nu a acceptat
condiţiile impuse de sovietici;
În 20 august 1944 sovieticii au declanşat ofensiva pe frontul laşi - Chişinău;
În 20 iunie 1944, forţele de opoziţie din România s-au grupat şi au format Blocul Naţional Democrat
pentru înlăturarea lui Antonescu şi scoaterea României din Axă. La 23 august 1944, mareşalul Antonescu,
venit în audienţă la palat a fost arestat şi predat comuniştilor; în aceeaşi zi, la ora 22:00, a fost difuzată
Proclamaţia regelui către ţară care anunţa sfârşitul dictaturii, ieşirea României din războiul împotriva
Naţiunilor Unite şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei. La 24 august, România a declarat război
Germaniei. Actul de la 23 august a determinat prăbuşirea frontului german în Balcani. Până la 28 august
Bucureştiul a fost eliberat, germanii au fost alungaţi.
În 12 septembrie 1944, delegaţia română la Moscova a semnat Convenţia de armistiţiu cu Naţiunile
Unite. Până la 25 octombrie, a fost eliberat întreg teritoriul României, armatele române ajungând la Carei şi
Satu-Mare. Până la 12 mai 1945, România a luptat alături de trupele sovietice în Ungaria, Cehoslovacia,
Austria, contribuind la înfrângerea Germaniei. România a pierdut pe front aproximativ 170.000 de militari, şi
cheltuind aproximativ 1 mld. dolari.