SOLUTII TAMPON IN SISTEME BIOLOGICE

Solutiile tampon sunt amestecuri de acizi si bazele lor conjugate , in anumite

proportii.Aceste solutii au proprietatea de a-si modifica foarte putin PH-ul la
adaugarea de cantitati mici de acid sau baza.Actiunea tampon este determinate de
facptul ca Solutia contine un acid si o baza apartinand aceleiasi perechi si care pot
neutraliza baza ,respective acidul adaugat.
Pentru multe procese chimice este important ca valoarea PH-ului unei solutii sa nu
se schimbe chiar daca sunt adaugate cantitati de acizi sau de baze tari.LLa nivel
celular,in organismul uman ,participa acizi si baze ; valoarea PH-ului poate oscila.
Ca de exemplu PH-ul sangelui poate oscila intre 7,2 si 7,6 .Echilibrul acidului-
bazic sanguine este asigurat prin intermediul unui sistem tampon plasmatic ,
reprezentat de bicarbonat-acid carbonic .Orice dezechilibru al sistemului tampon
determina mecanisme fiziologice complexe pentru mentinerea parametrilor optima
functionali ; depasirea acestor mecanisme are ca urmare instalarea unr stari
patologice De asemenea ,procesele biochimice sunt controlate de enzyme , care au
actiunea optima doar in intervale mici de PH .
In terenurile arabile, fertile , au loc procese biochimice intr-un interval mic de PH.
In toate aceste cazuri , precum si in alte cazuri similar , pastrarea constanta a PH-
ului se face cu ajutorul solutiilor tampon.Mentinerea PH-ului sanguine se
realizeaza normal prin sistemele tampon din plasma si globule prin eliminarea
CO2 prin respiratie si intr-un mod important prin rinichi care au capacitatea de a
mentine sau elimina, dupa conditii anioni si cationii , in asa fel incat sa asigure
constanta compozitiei sanguine .Exista in plasma sunstante care trec in urina si tind
a se elimina complet pana la disparitia lor totala sau pana la nivel foarte scazut .
Altele din contra fiind necesare vietii organismului , nu se elimina niciodata
complet ,sangele retinand totdeauna o anumita cantitate in asa fel incat proportia
acestora nu scade niciodata(glucoza,Na,K,Ca,C1,sulfatii).Aceste substante sunt
economisite de organism si pentru a fi eliminate in urina ele trebuie sa atinga un
anumit gras de concentratie in sange. Cand pragul este depasit,ele se elimina rapid
prin urina. Trebuie mentionat ca tot aici se produc o serie de schimbari ionice
avand ca rezultatate eleminarea acizilor si a sarurilor de amoniu.Apar aici
mecanisme care se intrepatrund,unele normale altele apar si devin decisive numai
in conditii patologice Aici se incadreaza :formarea amoniacului-canttatea de
ammoniac urinar nu este direct proportional cu concentratia sanguine,fiind posibila
o eliminare mare la un continut normal sanguine .Amoniacul se formeaza si in alte
organe: pancreas, ficat plamani ,intestine ,glande salivare ,creier , dar fiind toxic se
transforma in glutamina si in aspargina , eliminandu-se din aceste combinatii la
nivelul parenchimului renal.Sursa amoniacului renal este in primul rand glutamina,
care prin desaminare.
Ofera cam 60% din amoniacul urinar,apoi acidul adenilic si unii aminoacizi.In
aceste procese intervin enzimele corespunzatoare: glutaminoza
aminoazidoxidozele care elibereaza amoniacul sub forma de NH3 , care cu ionul
de H+ se transforma in NH4+,capabil de a neutraliza diferiti anioni prin care
contribuie la economisirea bazelor fixe(Na+,K+).In cazuri patologice (acidoze)
organismul raspunde invadarii cu acizi prin formarea amoniacului , care in aceste
cazuri poate creste de zece ori fata de valorile normale.Dozarea amoniacului
sanguine si urinar este importanta in urmarirea unor tulburari renale (in
nefrita).Rinicghiul este cel mai important organ in mentinerea echilibrului
hidrosalin din organism .
Rinichiul intervine si in procesul invers , de mentinere a apei in organism,atunci
cand ea lipseeste din alimentative, sau este eliminate in cantitate crescuta prin :
transpiratie,exercitii fizice , diaree ,varsaturi).Mentinerea echilibrului hidrasalin prin
rinichi este controlata pe cale nervoasa sip e cale endocrina.Rinichiul participa si la
reglarea tensiunii arteriale care se face atat prin mecanisme fizilogice cat si prin
procese biochimice special.Pentru aprcierea functiei rinichiului , laboratorul ofera o
serie de metode care pot da indicatii de ansamblu asupra unor tulburari ale
rinichilor.In aceste sens de folosesc date furnizate de :
-Analiza urinei
-Analiza sangelui
-Stiudiul comparative, in care se
urmareste concentratia aceleasi substante in sange