Principii Taijiquan

Taijiquan are ca principii de baza filozofia taoista exprimata in cartile clasice chineze
Yi Jing (Cartea Transformarilor) si Dao De Jing (Cartea Caii si a Virtutii).

1. principiul WUJI

WUJI este existenta, universul, energia nemanifestata, haotica, ceea ce exista dintru
inceputuri si spre care se indreapta evolutia universului. WUJI este inceputul si
sfarsitul in care toate lucrurile exista potential. In Taijiquan, WUJI este starea de
relaxare si calm (Song Jing), de repaos a mintii si a corpului, este starea de
receptivitate in care toate directiile sunt posibile si egale, stare pe care practicantul
cauta sa o patrunda la inceputul practicii, si pe care incearca sa o mentina in timpul
executiei taolu-ului, in timpul luptei, si chiar tot timpul vietii. Aceasta stare mentala e
posibila dupa multi ani de practica si putini maestri au atins-o. Exersarea Zhuang-ului
(Stalpul) Wuji favorizeaza intrarea in starea WUJI

2. principiul TAIJI

TAIJI inseamna dualitatea Yin-Yang. "In miscare se deschide, in repaos se inchide" .

In repaos cele doua forte antagoniceYin-Yang coexista fara sa se diferentieze. Indata
ce apare miscarea, cele doua forte se despart si se manifesta. Fortele Yin-Yang
exista in orice miscare sau pozitie fixa. Sus-jos, Stanga-Dreapta, Fata-Spate,
Deschidere-Inchidere (Kai-He), Gol-Plin (Xu-Shi), Duritate-Suplete (Gang-Rou),
Contractie-Dilatare (Qu-Shen). In interiorul Yang-ului exista Yin, in interiorul Yin-ului
exista Yang. In Taijiquan aceasta inseamna ca in fiecare segment al corpului exista o
parte Yin si una Yang. Un picior este tare si celalalt picior este moale, un brat este
tare si celalalt este moale. Practicantul de Taijiquan trebuie sa fie ca un "drug de fier
invelit in vata de bumbac", tarele invelit in moale, energia tare in interior si forta moale
in exterior. In lupta acest principiu se aplica echilibrand/neutralizand energia/forta
adversarului prin aplicarea fortei antagonice asupra adversarului. Abilitatea de a simti
propria energie Yin-Yang se exerseaza prin Zhuang in pozitii de lupta sau exersare de
forme simple cu viteza de executie foarte lenta. Abilitatea de a simti energia
adversarului se exerseaza prin Tui Shou (impingerea mainilor).

3. Cerul, Omul, Pamantul (Tian, Ren, Kun)

Cerul (Yang) este sus, Pamantul (Yin) este jos, Omul (Taiji) este la mijloc. Se spune ca
practicantul de Taijiquan trebuie sa uneasca Cerul cu Pamantul. Varful capului (Bai
Hui) trebuie sa impinga cerul, anusul (Hui Yin) trebuie sa puncteze Pamantul. Astfel
coloana vertebrala si intregul corp sunt drepte.
Energia rinichilor se ridica pe coloana trecand prin cele trei porti deschise Mingmen,
Dazhui si Yuzhen, si energia capului coboara in abdomen prin conectarea varfului
limbii de cerul gurii (Tian Chi) formandu-se Micul Circuit Ceresc prin unirea celor doua
canale energetice Du Mai si Ren Mai. Relaxarea umerilor, golirea pieptului astfel incat
la subtioara sa incapa un pumn, scufundarea coatelor, extinderea coloanei, relaxarea
soldului si coapselor, si respiratia abdominala inversa (Tu Na) duc la scufundarea
energiei in campul de cinabru (Dan Tian), iar canalul Dai Mai (cercul din jurul soldului)
se umple de energie.

Principiul celor trei legaturi interne : Intentia (Yi) conduce energia (Qi), energia
conduce forta (Li). Inainte de a executa o forma se vizualizeaza executia ei, apoi se
executa si se contempla forma. Mintea-Intentie este Yang in momentul vizualizarii, si
devine Yin in momentul contemplarii. Corpul este Yin in momentul vizualizarii, si
devine Yang in momentul executiei.

Principiul celor trei legaturi externe : Soldul este legat de umar, genunchiul este legat
de cot, laba piciorului este legata de mana. Aceste legaturi respecta principiul unitatii ,
a miscarii intregului corp intr-un singur impuls - Quan.

Principiile exersarii Tao Lu-ului, ce deriva din principiile de baza enumerate mai sus:

1. YI - intentia, practicantul trebuie sa aiba o reprezetare clara a aplicatiei martiale,

la inceput pe finalizare apoi cu timpul urmand ca aceasta sa fie aplicata de-a
lungul intregului set. Practicantul nu trebuie sa se concentreze pe energie ci doar
pe reprezentarea mentala. Mentalul (interiorul) conduce toate miscarile
(exteriorul). "Mai intai sufletul apoi corpul (Xian zai xin hou zai shen)". Intentia
conduce energia : "Folosind sufletul se misca energia, folosind energia se
deplaseaza corpul (Yi xin xing qi, yi qi yun shen)"."Forma si spiritul se contopesc
(Xing shen he yi)". "Foloseste intentia si nu forta (Yong yi bu yong li)". Astfel se
va dezvolta "puterea matasii rasucite"(Chan Si Jing) : "Cand folositi forta lasati-o
sa iasa la fel de bland ca atunci cand rasuciti firul din gogoasa viermelui de
matase".
2. SONG - relaxarea, practicantul trebuie sa-si relaxeze atât mintea cât si corpul.
Relaxarea celor noua articulatii (zona cervicala, zona toracala, zona lombara,
incheieturile mâinilor, gleznele, coatele, genunchii, umerii, soldurile), duce la
relaxarea mintii si la circulatia energiei. Relaxarea corpului duce la "scufundarea
energiei", energia fiind simtita ca niste furnicaturi in varful degetelor mainii si in
talpi. "Fiti atat de relaxati incat nici o pasare sa nu-si poata lua zborul de pe
umerii vostri si nici o musca sa nu se poata aseza".
3. QUAN - unitatea, miscarea corpului intr-un singur impuls: când practicantul
misca chiar si-un deget, intreg corpul se va misca odata cu el. Nu trebuie uitat
faptul ca ochii urmaresc miscarea corpului, iar atunci când corpul se opreste
orice alta miscare trebuie sa înceteze. Deschiderea si ridicarea mainilor se
 sincronizeaza cu inspiratia, inchiderea si coborarea mainilor se sincronizeaza cu
expiratia. Retragerea si ridicarea nivelului corpului se sincronizeaza cu inspiratia,
inaintarea si coborarea nivelului corpului (scufundarea) se sincronizeaza cu
expiratia.
4. LIAN - înlantuirea, continuitatea, formele se nasc unele din altele, adica în
întregul set nu trebuie sa apara pauze sau ruperi de ritm. Practicantul trebuie sa
urmareasca sa obtina o viteza constanta si lenta aceasta aparând firesc când
corpul este relaxat Miscari legate in ritm egal (Lianguan junyun). Prin miscari
legate energia curge neintrerupta (Lianguan yiqi). "Miscarea precum norii care se
destrama incet in vantul de toamna". "Nori calatori si ape curgatoare (Xingyun
liushui)". "Pasii sa fie precum mersul pisicii".
5. YUAN - circularitate, se refera la miscarile rotunde care compun formele astfel
ne lasând nici un colt sa apara, precum si la circularitatea aparenta a membrelor
prin mentinerea articulatiilor coatelor si genunchilor îndoite, niciodata intinse la
maximum, a zonei inghinale usor deschise si a axilelor goale în interior.

6. Tui Shou (Impingerea Mainilor)

O parte importanta în antrenamentul practicantului de Taijiquan o constituie exercitiile

de Tui Shou, exercitii executate cu partener scopul lor fiind dezvoltarea senzitivitatii.
Daca în rutina (Tao Lu) practicantul se studiaza pe sine, in “împingerea mâinilor” el
studiaza adversarul.

În Tui-Shou sunt câteva principii de baza :

1. TING - ascultarea, conform acestui principiu practicantul trebuie sa “asculte”

energia (jing-ul) adversarului. Adica sa perceapa directia, forta, si momentul în
care partenerul actioneaza. De multe ori mâinile practicantului sunt comparate cu
antenele unui greier. Practicantul observând intentia adversarului, acesta îl va
urma aplicând principiul urmator.

2.
3.
 4. ZOU - plecarea, acest principiu pune accentul pe faptul ca cel care
receptioneaza un atac trebuie sa evite sa opuna rezistenta, asa cum ar reactiona
din reflex. Trebuie sa cedeze, sa se retraga urmând directia adversarului,
lasându-i acestuia impresia ca da înapoi, ca pleaca. Prin aceasta retragere
practicantul va “absorbi” energia adversarului, reducând mult forta de impact.
Retragerea întotdeauna va fi în diagonala si niciodata liniar în spate. Practicantul
va trebui sa pastreze o distanta optima care sa-i ofere atât sansa sa se apere cât
si sa revina cu un atac pe masura. Pentru a pastra aceasta distanta va urma
principiul urmator:
5. NIAN - lipirea, prin acest principiu se ilustreaza calitatea practicantului de a nu
pierde contactul fizic cu adversarul. Mentinând contactul cu partenerul
(adversarul), practicantul poate sa-i controleze miscariile fara ca acesta sa-si dea
seama. Dându-i o falsa impresie adversarului ca este stapân pe situatie
practicantul va avea psibilitatea sa aplice urmatorul principiu :
6. HUA - neutralizarea, urmând directia adversarului si pastrând contactul, elevul
va reusi sa-l conduca într-o pozitie dezavatajoasa ne lasând-ui sansa ca acesta
sa-si finalizeze lovitura (tehnica). Ajungând în ipostaza de a-si pierde echilibrul,
adversarul va ancerca sa si-l recapete, atunci va veni momentul sa aplicam
urmatorul principiu:.
7. FA - emiterea fortei (tehnica), ajungând la acest moment practicantul de
taijiquan trebuie sa fi gasit locul si procedeul potrivit pentru a avea o eficienta
maxima. Adversarul va încerca sa se redreseze, dar va fi prea târziu deoarece
practicantul va actiona fara ezitare, ne lasându-i nici-o sansa sa se redreseze. În
acest moment este bine sa-si imagineze ca împinge centrul de greutate a
adversarului si nu locul care se afla sub palme sale. Se spune ca: "O forta de o
mie de livre este invinsa de o forta de patru Cun (tsun-degete)".

În timpul practicarii exercitiilor de Tui Shou ambii parteneri vor aplica principiile: YI -
intentia, SONG - relaxarea, YUAN - circularitatea, LIAN - continuitatea, QUAN -
unitatea.

2. ZOU - plecarea, acest principiu pune accentul pe faptul ca cel care receptioneaza
un atac trebuie sa evite sa opuna rezistenta, asa cum ar reactiona din reflex. Trebuie
sa cedeze, sa se retraga urmând directia adversarului, lasându-i acestuia impresia ca
da înapoi, ca pleaca. Prin aceasta retragere practicantul va “absorbi” energia
adversarului, reducând mult forta de impact. Retragerea întotdeauna va fi în
diagonala si niciodata liniar în spate. Practicantul va trebui sa pastreze o distanta
optima care sa-i ofere atât sansa sa se apere cât si sa revina cu un atac pe masura.
Pentru a pastra aceasta distanta va urma principiul urmator:

3.NIAN - lipirea, prin acest principiu se ilustreaza calitatea practicantului de a

nu pierde contactul fizic cu adversarul. Mentinând contactul cu partenerul
(adversarul), practicantul poate sa-i controleze miscariile fara ca acesta sa-si
 dea seama. Dându-i o falsa impresie adversarului ca este stapân pe situatie
practicantul va avea psibilitatea sa aplice urmatorul principiu :
4. HUA - neutralizarea, urmând directia adversarului si pastrând contactul,
elevul va reusi sa-l conduca într-o pozitie dezavatajoasa ne lasând-ui sansa ca
acesta sa-si finalizeze lovitura (tehnica). Ajungând în ipostaza de a-si pierde
echilibrul, adversarul va ancerca sa si-l recapete, atunci va veni momentul sa
aplicam urmatorul principiu:.
5. FA - emiterea fortei (tehnica), ajungând la acest moment practicantul de
taijiquan trebuie sa fi gasit locul si procedeul potrivit pentru a avea o eficienta
maxima. Adversarul va încerca sa se redreseze, dar va fi prea târziu deoarece
practicantul va actiona fara ezitare, ne lasându-i nici-o sansa sa se redreseze.
În acest moment este bine sa-si imagineze ca împinge centrul de greutate a
adversarului si nu locul care se afla sub palme sale. Se spune ca: "O forta de o
mie de livre este invinsa de o forta de patru Cun (tsun-degete)".

În timpul practicarii exercitiilor de Tui Shou ambii parteneri vor aplica

principiile: YI - intentia, SONG - relaxarea, YUAN - circularitatea, LIAN -
continuitatea, QUAN - unitatea.

Cele Treisprezece forme ale Taijiquan-ului

Treisprezece forme ale Taijiquan-ului sunt cele opt forme de miscare (simbolizate de
cele opt trigrame BAGUA) impreuna cu cele cinci atitudini (simbolizate de cele cinci
elemente WUXING).

Primele patru trigrame sunt inscrise in cerc si reprezinta circularitatea si moliciunea

din formele bratelor.

Urmatoarele patru trigrame sunt inscrise in patrat si reprezinta duritatea miscarilor

colturoase.

Imbinarea Yin-ului cu Yang-ul in miscarile din Taijiquan inseamna transformarea

cercului in patrat si a patratului in cerc.

 PENG (respingerea - cerul) este neutralizat de LU (rularea - pamantul)

 LU (rularea - pamantul) este neutralizat de JI (presarea - focul)
 JI (presarea - focul) este neutralizat de AN (impingerea - apa)
 AN (impingerea - apa) este neutralizat de PENG (respingerea - cerul)
 KAO (munte - ken) este neutralizat de LIEH (tunet - zhen)
 LIEH (tunet - zhen) este neutralizat de ZHOU (lac - tui)
 ZHOU (lac - tui) este neutralizat de CAI (vant - sun)
 CAI / TSAI (vant - sun) este neutralizat de KAO (munte - ken)

PENG JING este forta de respingere a unui balon sau minge asupra careia
actioneaza o forta exterioara, sau tensiunea din spitele unei umbrele deschise.
Mingea nu se deformeaza, isi pastreaza forma chiar daca isi schimba pozitia. Aceasta
se poate face prin translatie (pas inainte sau pas inapoi) sau prin rotatie (intoarcere la
stanga sau la dreapta). Folosind PENG, practicantul de Taijiquan isi pastreaza
circularitatea indiferent de actiunea adversarului. Forta PENG este continuta in toate
celelalte forme.

LU este rularea fortei adversarului spre stanga sau dreapta. Aceasta se executa prin
pastrarea circularitatii membrelor corpului si rotirea soldurilor care prin intermediul
coloanei vertebrale actioneaza asupra pieptului, umerilor si bratelor.

JI este presarea adversarului. Reprezinta atacul sub orice forma cu adaugarea ca

acesta se executa pe retragerea adversarului. In Tratatul Taijiquan-ului scrie : "Cand
adversarul este dur, eu sunt suplu, numesc aceasta "a pleca"; cand eu ma aflu pe
directia potrivita, actionez in maniera normala; cand adversarul da sa se retraga, il
urmaresc, numesc aceasta "a lipi". Cand se misca violent, replic violent; cand se
misca relaxat, il urmez relaxat".

AN este impingerea adversarului, seamana cu impingerea unei mingii in apa spre in

fata si in jos iar datorita fortei arhimedice mingea se opune impingerii. In Tratatul
Taijiquan-ului scrie: "Cand atacul tau trebuie sa mearga in sus , trebuie sa-l indrepti
mai intai in jos".

KAO este lovitura cu umarul, soldul, sau intregul corp.

LIEH este despicarea sau desprinderea. Reprezinta actionarea asupra adversarului

prin doua forte cu sensuri opuse.

ZHOU este lovitura cu cotul sau genunchiul.

CAI este tragerea sau apucare, este conducerea bratului adversarului spre o directie
oarecare finalizata uneori prin tehnica articulara asupra incheieturii mainii sau cotului
si apare in combinatie cu una din celelalte forme.

Caracteristicile celor opt forme de miscare ale Taijiquan-ului :

" PENG trebuie sa sustina, sa propteasca in sus,

LU trebuie sa fie suplu,

JI trebuie sa fie brutal, neasteptat,

AN trebuie sa atace,
CAI trebuie sa creeze vidul,

LIEH trebuie sa fie surprinzator,

ZHOU trebuie sa fie viguros,

KAO trebuie sa produca colaps asemenea unui torent."

Cele cinci atitudini reprezentate de cele cinci elemente din medicina traditionala
WUXING :

 Inaintare sau pasul in fata (Metal - Vest)

 Retragere sau pasul in spate (Lemn - Est)
 Intoarcerea la stanga (Apa - Nord)
 Intoarcerea la dreapta (Foc - Sud)
 Echilibru stabil sau pozitia fixa (Pamant - Centru)

Principiul TRANSFORMARII NEINTRERUPTE

Toti marii maestri ai acestei arte au afirmat ca in Taijiquan nu exista secrete, ca numai
practica corecta zilnica este cheia succesului. Un proverb spune: "Taijiquan, zi de zi, o
viata intreaga". Acesta e singurul secret din Taijiquan.

articol scris de Andrei Popov pe baza unor materiale de Cezar Culda si Gabor
Komuves