Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Evaluarea stării de degradare a unui

sector de drum
(conform AND 540)
Drum judetean DJ 249A, Iasi - Bosia - Ungheni,
km 4+800 – 6+800

1
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

INTRODUCERE
La baza întocmirii raportului de expertiză au stat inspecţiile în teren (concretizate prin
fotografii relevante asupra stării actuale ale drumului), măsurători privind lăţimea platformei,
măsurători privind lăţimea părţii carosabile, grosimii structurii rutiere existente.

Drumul județean DJ 249A are următorul traseu: Iași-Holboca-Cristești-Mânzătești-Bosia-

Ungheni, între km 0+000 – km 18+539. Conform datelor furnizate de către Direcția Județeană
de Administrare a Drumurilor și Podurilor Iași, în urma recensământului efectuat în 2015,
traficul mediu zilnic anual (intensitatea traficului) este de 2028 vehicule.

Conform OG.43/1997 cu modificările și completările ulterioare, a Legii 198/2015 și a

Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice din 30.08.2017, clasa
tehnică a acestui tronson de drum este clasa IV, are partea carosabilă cu lățimea de 7,00 m are
(două benzi de circulație de 3,50 m) și acostamente cu lățimea de 0,50 m din balast.

Starea tehnică a acestui tronson de drum conform prevederilor normativului CD 155/2001 este
următoarea:

➢ Pe tronsonul de la km 0+580 - km 2+400 ; km 6+600- km 6+800 ; km 9+140 -km

11+800 starea tehnică a drumului este satisfacatoare,modernizata.
➢ Pe tronsonul de la km 0+000 – km 0+580 ; km 2+400 - km 6+600 ; km 6+800-km
9+140 ;11+800 - km18+539 ; starea tehnică a drumului este nesatisfacatoare.

2
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Degradarile drumului judetean DJ 249A sunt de tipul:

a) valuriri, gropi, fagase,

b) fisuri si crapaturi, faiantari, fagase longitudinale, praguri, gropi, rupturi la margine,

degradari din inghet-dezghet.

Conform normativelor CD175/2001 si AND 554/2002 drumul trebuie adus la parametrii

tehnici corespunzători, astfel încât acesta să corespundă din punct de vedere al condițiilor de
siguranță și confort.

Obiectivul general al proiectului Obiectivul principal al proiectului este de a moderniza

tronsonul de drum din DJ 249A Iasi-Holboca-Bosia-Unheni, astfel încât acesta să
îndeplinească parametrii tehnici necesari din punct de vedere al condițiilor de siguranță și
confort.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

➢ creșterea capacității portante prin reabilitarea sistemului rutier;

➢ îmbunătățirea condițiilor de trafic prin rectificarea elementelor geometrice ale
drumului;
➢ scăderea nivelului de poluare prin reducerea nivelului de noxe prin modernizarea
drumului;
➢ creșterea traficului de mărfuri și de pasageri și implicit creșterea economică a zonei.

DETERMINAREA INDICELUI DE DEGRADARE – ID -

Evaluarea cantitativă a degradărilor pentru determinarea ID
Pentru determinarea ID vor fi înregistrate şi evaluate următoarele tipuri de defecţiuni:

➢ Fisuri şi Gropi (G);

➢ Plombe (Pb);
➢ Faianţări în plăci (FP);
➢ Faianţări în pânză de păianjen (FPP);
➢ Fisuri şi crăpături transversale (FT);
➢ crăpături longitudinale (FL);
➢ Făgaşe (F).

3
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Faianţări în pânză de păianjen -FPP-

Acest tip de defecţiune se datorează oboselii structurii rutiere sub efectul încărcărilor
repetate date de trafic. Fisurarea se dezvoltă de la partea inferioară a straturilor bituminoase şi
se propagă la suprafaţă, iniţial sub formă de fisuri longitudinale paralele, care în timp, datorită
solicitărilor repetate din trafic, se unesc sau se intersectează (în unghi ascuţit) formând blocuri
mici asemănătoare cu pielea de crocodil sau pânza de păianjen şi a căror suprafeţe nu depăşesc
0.5 mp. Zona preponderentă pe care apare acest tip de defecţiune este “urma roţii“.

4
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Faianţări în plăci -FP-

Această defecţiune constă din fisuri care se intersectează şi împart suprafaţa rutieră în
blocuri cu suprafaţă ce poate varia de la 0,30m x 0,30m până la 3,0m x 3,0m. Faianţările în
plăci nu sunt asociate cu solicitările repetate din trafic, cauzele fiind contracţia termică sau
hidraulică a straturilor suport.
Faianţările în plăci apar pe suprafeţe întinse sau uneori numai în zonele fără trafic
indicând rigidificarea stratului bituminos (asfaltului).

5
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Fisuri şi Crăpături Longitudinale – FL –

Fisurile şi crăpăturile longitudinale sunt (aproximativ) paralele cu axul drumului. Ele

apar la marginea părţii carosabile, la rostul longitudinal de execuţie sau pe urma roţilor.
Cauzele apariţiei lor sunt mişcarea diferenţiată a suportului îmbrăcămintei, sau rigidificarea
asfaltului datorită variaţiilor de temperatură sau amândouă.

6
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Plombe şi Suprafete plombate – Pb –

Plombele sunt suprafeţe, mai mari de 0,1 m2, din îmbrăcămintea rutieră care au fost
reparate prin înlocuire de material. Ele apar în urma reparţiilor găurilor apărute în structura
rutieră sau în urma intervenţiilor făcute la reţelele de utilităţi aflate în corpul drumului.
Indiferent de modul în care a apărut, plomba este considerată un defect pentru că în general ea
afectează rugozitate şi planeitatea îmbrăcămintei rutiere.

7
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Gropi – G –

Gropile sunt defecţiuni ale îmbrăcămintei bituminoase, cu diametrul mai mic de 750
mm, localizate în zone puternic erodate, faianţate, crăpate sau tasate. Gropile evidenţiază
deficienţe structurale ale corpului drumului. În această categorie se încadrează gropile care au
adâncime mai mare decât grosimea stratului de uzură (h > 40 mm).

Făgaşe – F –

Făgaşele sunt defecţiuni care se prezintă ca

deformaţii longitudinale permanente ale suprafeţei de
rulare pe urmele roţilor, putând fi observate pe urma
uneia sau ambelor roţi. În cele mai multe cazuri
făgaşele sunt vizibile numai după precipitaţii atunci
când urmele sunt umplute cu apă.Formarea făgaşelor
este determinată de compactarea sau mişcarea laterală a
materialelor din straturile rutiere sau a pământului de
fundare, datorate solicitărilor din trafic. Apariţia
făgaşelor indică faptul că unul sau mai multe straturi
ale structurii rutiere sunt de calitate necorespunzătoare,
cum ar fi:
- dozaj mare de bitum la mixtura asfaltică;
- frecare internă redusă a agregatelor naturale din straturile de fundaţie;
- umiditate mare a pământului de fundaţie;
- etc.

8
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Fisuri şi Crăpături Transversale – FT –

Fisurile şi crăpăturile transversale sunt (aproximativ) perpendiculare pe axul

drumului.
Cauzele apariţiei lor sunt fie contracţia termică a straturilor bituminoase sau a suportului
acestuia fie contracţia hidraulică a straturilor suport. Acest tip de fisuri nu se asociază, de
regulă, cu solicitările din trafic.

Fisuri şi crăpături de margine

Fisurile şi crăpăturile de margine sunt paralele între ele şi de obicei se întâlnesc la o distanţă de
0,3-0,5 m faţă de marginea părţii carosabile. Aceste degradări se datorează acţiunii
fenomenului de îngheţ/dezgheţ asupra straturilor de bază sau chiar a pământului de fundare,
din marginea părţii carosabile. Dezvoltarea acestui tip de defecţiune este datorată încărcărilor
(solicitărilor) din trafic.

9
 Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

METODA DE EVALUARE
A INDICELUI DE DEGRADARE, ID
Să se determine indicele de degradare ID al îmbrăcămintei bituminoase pe DJ 290 A
sectorul cuprins între km 4+800 – km 6+800

Modul de lucru:

• Inspecţia de vizualizare se poate realiza cu ajutorul unui autovehicul care va circula cu viteză
redusă sau parcurgând secţiunile propuse investigării pe jos;
➢ Operatorii vor investiga toate degradările întâlnite şi se vor opri la fiecare 100 m şi în
dreptul bornelor kilometrice pentru înscrierea acestora în Fişele de evaluare;
➢ Modul de investigare şi evaluare a fiecărui tip de defecţiune de la Art.39 este prezentat
în ANEXA 1;
➢ Dacă se întâlnesc defecţiuni de tipul făgaşelor, operatorii se vor opri şi vor efectua
măsurători de lumgime şi adâncime, cu dispozitive adecvate;
➢ Se vor face opriri suplimentare oridecâteori apar modificări importante privind tipurile
de defecţiuni sau neconcordanţă între informaţiile iniţiale şi cele constatate în teren;
➢ Suprafaţa podurilor, pasajelor şi viaductelor nu trebuie evaluată. Lungimea acestora
trebuie notată astfel încât valorile finale de evaluare să fie raportate la lungimea
efectivă de drum investigat;
➢ La sfârşitul fiecărei secţiuni, operatorii vor înscrie datele de evaluare vizuală pentru
toate tipurile de degradări înregistrate;
➢ Când părăsesc autovehiculul şi se deplasează pe drum operatorii trebuie să poarte veste
de siguranţă reflectorizante;
➢ În timpul evaluării vizuale, vehicolul de însoţire trebuie să fie echipat corespunzător
pentrusemnalizarea lucrărilor.
➢

10
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

11
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Defecţiunile înregistrate se grupează pe tipuri reprezentative de defecţiuni şi se

evaluează, astfel:
➢ D1 - suprafaţa afectată de gropi plus suprafaţa plombată.
Pentru suprafeţele plombate în calcule se consideră o pondere de 70%.
D1 = (supraf.totală G +0,7x supraf.totala Pb*)
* la determinarea suprafeţelor plombate pe sectoarele de drum care traversează
localităţi şi pe străzi, se pot lua în calcul şi degradările cu aspect şi defecţiuni
caracteristice plombelor care apar în urma lucrărilor la utilităţi
➢ D2 - ca sumă de suprafaţă afectată de Faianţări în pânză de păianjen şi suprafaţă
afectată de Faianţări în plăci
D2 = (supraf.totală FPP + supraf.totala FP)
➢ D3 - suprafaţa afectată de Fisuri şi crăpături transversale şi longitudinale,
considerându-se zona afectată de fisuri sau crăpături în lăţime de 0,50m.
D3 = 0.5x(lungime totală FT + lungime totala PL)
➢ D5 - suprafaţa afectată de Făgaşe, considerându-se o lăţime a făgaşului de 0,30m
D5 = 0,3 x lungime totală F

➢ Indicele de Degradare ID, se determină cu ajutorul realaţiei:

➢
ID = Sdegr /Stotală evalută (%)
Sdegr = D1 + 0,7xD2 + 0,7xD3 + D5 (m2)
Stotală evaluată = L x l (m2)
➢ D1 = suprafaţa afectată de gropi şi plombe (m2)
D2 = suprafaţa afectată de faianţări (m2)
D3 = suprafaţa afectată de fisuri şi crăpături longitudinale şi transversale (m2)
D5 = suprafaţa afectată de făgaşe longitudinale (m2).
➢ Drumul județean DJ 249A are următorul traseu: Iași - Holboca – Cristești - Mânzătești
– Bosia – Ungheni, între km 0+000 – km 18+539. Conform datelor furnizate de către
Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor Iași, în urma
recensământului efectuat în 2015, traficul mediu zilnic anual (intensitatea traficului)
este de 2028 vehicule.

12
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Starea de degradare a obiectivului investigat este caracterizata de valoarea medie a indicelui de

degradare determinat pentru fiecare sectiune omogena.

IDmediu=36.59

13
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Calificativul starii de degradare se stabileste in functie de indicele de degradare asa cum este
prevazut in tabelul de mai jos.

Evaluarea cantitativă a defecţiunilor pentru determinarea PCI

1. În Fişa de evaluare vizuală a defecţiunilor se adună cantitatea totală a fiecărui tip de

degradare pe fiecare nivel de severitate şi se înregistrează la secţiunea „Total
severitate”. În funcţie de tipul degradării, unitatea de măsură poate fi metru pătrat
(mp), metru liniar (m) sau număr de apariţii.

2. Se împarte cantitatea totală a fiecărui tip de degradare şi nivel de severitate de la

punctul anterior la suprafaţa totală a eşantionului unitar şi se înmulţeşte cu 100 pentru a
determina densitatea procentuală a fiecărui tip de degradare şi de severitate.
3. Se determină valoarea dedusă (VD) pentru fiecare tip de degradare şi combinaţie a
nivelurilor de severitate, din curbele valorilor deduse ale degradărilor date în Anexa 3

4. Se determină valoarea dedusă maximă corectată (VDC). Procedura pentru

determinarea valorii maxime VDC din valorile deduse individuale este următoarea:

a. Valorile individuale deduse ( VD ) se sorteză în ordine descrescătoare;

b. Se determină numărul admisibil de deduceri „m”, conform Figura 2, sau folosind

următoarea formulă:

m = 1 + ( 9/98)(100-VDmax) ≤ 10

m = numărul admisibil de deduceri inclusiv fracţiile (trebuie să fie mai mic sau egal cu 10)

VDmax = cea mai mare valoare dedusă individuală

14
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

15
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

16
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

17
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Pentru PCI=10 starea imbracamintii drumului este foarte rea

18
Masterand: Mihaila Ionut,anul 1

Se calculează PCI prin scăderea valorii maxime VDC din 100:

PCI = 100 – VDCmax

19