Primele masuri luate in vederea investigarii furtului si talhariei

1.Constatarea infractiunii flagrante.

- autorul infractiunii este retinut pe loc si identificat
- persoana vatamata va fi ascultata imediat ca si martorii oculari la savarsirea infractiunii si la
prinderea autorului, pentru a se preveni influentarea reciproca
- autorul va fi perchezitionat si interogat asupra faptei comise
- va fi cercetat locul faptei, daca situatia o impune, toate constatarile fiind consemnate intr-un
proces-verbal intocmit de organele de ordine publica si siguranta nationala.

2. Cercetarea la fata locului.

-este un act procedural indispensabil in cercetarea infractiunilor de furt si talharie
-prin “locul savarsirii faptei” nu trebuie inteles doar locul propriu-zis de unde au fost sustrase
bunurile, ci si caile de acces, itinerariul parcus de faptuitor, locul unde s-au exercitat
amenintarile sau violentele, precum si locul unde au fost ascunse bunurile
-pot fi obtinute date precum mijloacele si metodele folosite de faptuitor, numarul de persoane
si timpul in care au operat, drumul parcurs de faptuitor, precum si la bunurile furate
-de asemenea, pot fi fixate si ridicate urmele lasate de faptuitor, instrumentele de spargere
folosite( urme specifice de apasare, frecare, taiere sau lovire) sau date despre gradul sau de
“specializare”, ca si posibilitatea cunoasterii topografiei locului sau amplasarii obiectelor
sustrase de catre acesta
-o atentie speciala trebuie acordata obiectelor pierdute sau abandonate de autor, resturile de
obiecte, microurmele
- exploatarea urmelor olfactive cu ajutorul cainelui de urmarire, in ipoteza sosirii rapide a
organelor de urmarire penala si urmele biologice(fire de par, urme de sange rezultate din
altercatia cu victima)

Din interpretarea urmelor descoperite, se vor putea trage concluzii privind modul de operare si
se vor putea elabora primele versiuni referitoare la natura faptei si la posibilii autori.

3.Ascultarea persoanei vatamate. Doua obiective importante trebuie stabilite:

- obtinerea de date concrete privitor la bunurile sustrase: persoanele care aveau cunostinta de
existenta bunului, posibilitatea de acces la bunurile respective. Celui vatamat i se pot pune
intrebari legate de banuielile pe care le are in legatura cu persoana autorului.
- in cazul talhariei, victima va furniza date precum: numarul faptuitorilor, modul de operare.
Ascultarea trebuie sa se faca imediat si sa se tina seama de starea accentuata de tulburare
psihica. Nu trebuie exclusa nici imprejurarea ca victima sa nu-si aminteasca nimic din ce s-a
intamplat.

4. Audierea martorilor.
- organul judiciar va avea in vedere, cu prilejul ascultarii si prezentarea pentru recunoastere.
-audierea poate fi diferentiata, in functie de faptul ca unii au perceput direct o serie de acte
savarsite de autor, in timp ce altii au vazut bunurile sustrase de infractor( la alte personae sau
le-au cumparat ei insisi)
- se vor adresa intrebari legate de numarul infractorilor, a timpului si modului de operare, a
cantitatii si caracteristicilor bunurilor furate, precum si despre atitudinea victimei(daca s-a
produs in mod real sau simulat)
- nu se va omite stabilirea pozitiei acestora fata de fapta respectiva si a raporturilor pe care le
au cu persoana vatamata sau cu faptuitorii( putand fi complici in unele cazuri).

5. Efectuarea de perchezitii.
- in cazul infractiunilor flagrante, de indata se efectueaza perchezitia corporala a faptuitorului,
la domiciliul sau ori al persoanelor la care a ascuns bunurile, inclusiv la locul la care a fost prins.
-perchezitia domiciliara poate avea ca scop determinarea unor bunuri asupra carora se va
institui sechestru asigurator pentru acoperirea prejudiciului
-pe langa instrumentele folosite de autor, pot fi gasite si resturi materiale sau urme biologice
provenite de la victima pe imbracaminte
-pentru descoperirea bunurilor furate, organele de cercetare penala trebuie sa faca investigatii
in piete, targuri si alte locuri unde s-ar putea comercializa bunurile respective.

6. Identificarea si prinderea faptuitorului.

- toate datele stranse pana acum sunt utilizate in acest scop
-metodele de operare pot constitui adevarate “amprente” ale faptuitorului
-o data descoperit si prins faptuitorul, pe baza compararii modului sau de operare cu
procedeele inregistrate in cartoteca “m.o.s”, pot fi stabilite exact si alte fapte savarsite de
aceeasi persoana care sunt clasificate cu autor necunoscut.

Alte activitati de urmarire penala efectuate in anchetarea furtului si talhariei.

1.Ascultarea suspectilor sau a inculpatilor.
-trebuie obtinute date in legatura cu maniera de concepere si pregatire a infractiunii,
procedeele aplicate in savarsirea infractiunii, modul in care s-a folosit de bunurile si valorile
furate, precum si in legatura cu persoanele care l-au ajutat sau care i-au furnizat informatii.
-organul judiciar trebuie sa insiste asupra modului in care si-a petrecut timpul in momentul
savarsirii infractiunii, asupra provenientei bunurilor si valorilor gasite in urma perchezitiei cat si
a felului de viata superior posibilitatilor materiale.

2.Efectuarea prezentarilor pentru recunoastere- se face in vederea identificarii faptuitorului, a

altor participanti sau a bunurilor sustrase de catre martori oculari, persoana vatamata.

3. Efectuarea de reconstituiri- se verifica posibilitatile de savarsire a infractiunii. Este posibil sa

se determine, pe langa veridicitatea declaratiilor, si o eventuala inscenare a infractiunii in
scopul ascunderii unei alte fapte penale.
4. Dispunerea de expertize judiciare- in special cele traseologice si cele pentru identificarea
infractorilor si a instrumentelor folosite sau expertiza medico-legala in cazul vatamarii
integritatii corporale ori mortii victimei.

Particularitati ale investigarii furtului

Furtul de locuinte.
Organul judiciar isi indreapta atentia asupra descoperirii si cercetarii urmelor specifice
instrumentelor de spargere folosite de infractor( furtul cu pontoarca- se deschid broastele de
tip yalle sau cel cu buldozerul).

Furtul de buzunare- se inscrie printre cele mai frecvente infractiuni flagrante, presupunand o
anumita “specializare” a infractorilor.
-se impune prinderea si perchezitionarea infractorului, ascultarea persoanei vatamate si a
martorilor oculari.

Furtul din si de autoturisme.

-cel mai des se practica noaptea, dar si in timpul zilei in parcarile aglomerate
-dupa ce studiaza terenul, patrund in masina utilizand mai multe procedee: deschiderea usilor
cu chei potrivite, fortarea incuietorilor, utilizarea de lame, surubelnite sau sarme de otel sau
pur si simplu spargerea geamului.
-pentru pornirea autoturismului, in lipsa cheilor, infractorii pun in legatura directa firele de
contact.
- cercetarea acestui tip de furt se poate finaliza cu succes printr-o examinare atenta si
perseverenta a autoturismului in vederea descoperirii urmelor, a indiciilor care sa conduca la
faptuitor sau investigarea zonelor unde se comercializeaza piese si aparatura de ocazie.
-este mai eficient prin colaborarea cu organele de politie straine.

Alte forme de furt: furtul de bagaje(prin sustragere sau substituirea bunului cu un obiect
asemanator), furtul de la persoane adormite sau in stare de ebrietate, furtul savarsit de la
garderobele salilor de spectacol, furtul din hoteluri.

Particularitati privind investigarea furtului si talhariei in paguba proprietatii publice.

-ceea ce particularizeaza cercetarea este stabilirea faptului daca furtul reprezinta o

inscenare(pentru ascunderea unor lipsuri in gestiune)
-existenta unor imprejurari negative
-situatia reala a patrimoniului, in general, si a bunurilor despre care se sustine ca au fost furate
- se vor efectua inventare, sigilarea documentelor de evidenta, efectuarea de revizii contabile.

Consideratii privind unele moduri specific de operare:

-furtul de bagaje sau genti: victimele sunt postasii, gestionarii, casierii( in general).
-furtul din trenurile de marfa: modurile de operare sunt violarea plumbilor, spargerea peretilor
vagoanelor, furtul din containere, din vagoanele descoperite. Cea mai dificila este cercetarea la
fata locului, deoarece locul in care s-a descoperit furtul corespunde rar cu locul in care s-a
comis.

Particularitati metodologice ale investigarii delapidarii

1. Determinarea ob material- trebuie identificate atat natura bunurilor, calitatea, cantitatea,

valoarea prejudiciului, cat si faptul ca obiectul delapidarii s-a aflat in gestionarea sau
administrarea unui functionar.
2. Stabilirea elementelor componente ale laturii obiective:
- insusirea de bani sau bunuri prin sustrageri acoperite de acte fictive sau neoperarea
reducerilor de preturi, distrugerea evidentelor, simularea furturilor etc.
- crearea de plusuri in gestiune: inselarea la masurare sau cantarire, inregistrarea unor produse
la pierderi
-folosirea unor bunuri in scop personal
-traficarea de bani, valori sau bunuri in vederea obtinerii de profituri ilicite
Este necesara stabilirea legaturii de cauzalitate dintre prejudicial efectiv si actiunea de
delapidare.
3. Identificarea autorului si a eventualilor participanti: fiind subiect calificat, se va stabili daca
avea calitatea de functionar sau alt salariat si gestiona sau administra respectivele valori,
precum si contributia fiecaruia dintre participanti la prejudiciul cauzat.
4. Stabilirea cauzelor si a conditiilor care au favorizat savarsirea infractiunii.

Primele masuri luate in cercetarea delapidarii:

-cunoasterea situatiei exacte, reale a gestiunii prin inventarieri si revizii contabile; efectuarea de
expertize grafice, contabile, merceologice pentru stabilirea prejudiciului.
-stabilirea cauzelor lipsurilor sau plusurilor din gestiune: organul judiciar se documenteaza
asupra:
• organizarii, caracterului si specificului activitatii
• circulatia bunurilor, banilor sau valorilor
• sistemul de tinere a evidentelor
• modul de verificare scriptica si faptica a gestiunii
• salariatii care se ocupa de gestionarea si administrarea banilor si bunurilor

Efectuarea de perchezitii si ridicarea de obiecte- sunt efectuate cu maxima urgenta.

Ridicarea de inscrisuri sau de obiecte- limitarea organului judiciar doar la inscrisurile si

obiectele ce sunt utile pentru stabilirea si clarificarea imprejurarilor in care s-a savarsit
infractiunea.

Efectuarea altor acte de urmarire penala:

- Audierea martorilor, a suspectilor sau a inculpatilor
- Dispunerea de expertise judiciare
- Efectuarea de confruntari
 - Cercetarea la fata locului si luarea masurilor asiguratorii

Elemente metodologice privind investigarea criminalistica a infractiunilor din domeniul

afacerilor

Dreptul afacerilor are un domeniu mai intins decat dreptul civil, incluzand si aspect de drept
public, de drept fiscal, de drept muncii si chiar de dreptul concurentei- protectia
consumatorilor.
Din perspectiva investigatiei criminalistice- opiniile profesorului Marcel Le Clere si comisarului
Rene Lechat care sustin ca infractiunile din acest domeniu constau in: “escrocherii, fraude
fiscale adesea insotite de trafic de influenta sau de coruptia functionarilor, delicte bursiere si
bancare”.
Aspecte de drept penal material:
- Infractiuni prevazute de Legea 31/1990, titlul VIII, art 271-280.
- Infractiunea de concurenta neloiala prevazuta de art. 5 din Legea 11/1991 privind
combaterea concurentei neloiale
- Infractiuni de contrabanda reglementate de legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal
Obiectul juridic al infractiunii de contrabanda este complex- pe de o parte, este constituit din
relatiile sociale ce apar in procesul formarii si realizarii in forma baneasca a resurselor
necesare statului pentru indeplinirea functiilor sale, iar pe de alta parte, relatiile sociale
referitoare la sanatatea publica( detinerea, traficarea substantelor stupefiante si toxice).

Aspecte de drept comparat- statele membre ale Consiliului Europei au intreprins masuri
specifice ca:
• reguli deontologice in afaceri, care exista atat la nivel local, cat si national.
• probleme de drept penal- Comitetul European pentru Probleme Criminale a redactat o lista
de activitati criminale care pun statelor membre probleme economice, sociale si juridice
dintre cele mai dificile(formarea cartelurilor, practici abusive si frauduloase ale
intreprinderilor multinationale, obtinerea frauduloasa sau deturnarea de fonduri etc.)

Aspecte de drept procesual penal- o regula dominanta este urgenta cercetarii. Administrarea
probelor se confrunta cu dificultati determinate de:
- Complexitatea infractiunilor
- Recurgerea la oameni de acoperire(persoane de influenta din zona politicului)
- Raporturile speciale dintre societatea economica in cauza si alte persoane juridice care
nu colaboreaza voluntar la administrarea probelor.

Ridicarea de obiecte si inscrisuri ca:

- Ob si inscrisuri care au folosit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infract.
- Ob care reprezinta produsul infractiunii
- Ob si inscrisuri care poarta urmele savarsirii infr.
- Orice alte ob si inscrisuri care servesc la aflarea adevarului in rezolvarea cauzei