IZVOARE

PRIVIND
ISTORIA
ROMiNIEI
I

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REIPUBLICAE POPULARIS DACOROMANAE
INSTITUTUM ARCHAEOLOGICUM

FONTES AD HISTORIAM
DACOROMANIAE PERTINENTES
I
Ab Hesiodo usque ad Itinerarium Antonini

EDIDER UNT
VLADIMIR ILIESCU VIRGIL C. POPESCU
GHEORGHE *TEFAN

IN AEDIBUS ACADEMIAE REIPUBLICAE POPULARIS DACOROMANAE

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMYNE
INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE

IZVOARE
PRIVIND ISTORIA ROMINIEI
I
De la Hesiod la Itinerarul lui Antoninus

COMITETUL DE REDACTIE
VLADIMIR ILIESCU VIRGIL C. POPESCU
GHEORGHE STEFAN

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMYNE

Bucurelti-1964

www.dacoromanica.ro
 Redactor responsabil prof. GHEORGHE $TEFAN,
membru corespondent al Academiei R.P.R.

Autorii latini VLADIMIR ILIESCU

Autorii greci RADU HINCU §i VIRGIL C. POPESCU
Comentariul VLADIMIR ILIESCU
Biografiile HARALAMB MIHAESCU,

Au mai colaborat la acest volum:

ARAM FRENKIAN, HARALAMB MIHAESCU, I NICOLAE MARINESCU I,
ADELINA PIATKOWSKI, TEOFIL SIMENSCHI, TOMA VASILESCU.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Volumul de fats este eel dintii dintr-o lucrare mai vasta menita sa publice
izvoarele narative ale istoriei vechi 9i medii a Rominiei.
Ordinea adoptata este cea cronologicg. Primul volum cuprinde izvoarele
grece9ti 9i latine9ti de la Hesiod ping la sfirqitul secolului al III-lea e.n. S-a
fixat ca limitg sfir9itul secolului al III-lea tinind seama de faptul ca aceastg
data reprezinta un moment foarte important in istoria Daciei: retragerea stapi-
nirii romane 9i crearea premiselor trecerii la o orinduire mai avansatli, orin-
duirea feudalg.
De 9i colectivul Institutului de arheologie al Academiei R.P.R. care a
intocmit aceasta lucrare s-a strgduit sa descopere 9i sa inregistreze toate informa-
Ole pe care antichitatea greco-romans ni le-a transmis asupra populatiilor
de pe teritoriul tarii noastre, nu este exclus ca uncle mentiuni sg fi scgpat.
Spergm, totuVi, ca omisiunile sint minime 9i neesentiale.
Volumul cuprinde 9i uncle 9tiri care nu privesc direct pe geto-daci, ci se
referti fie la traci in general, fie la sciti sau la alte grupuri etnice care au trait
in vecingtatea nemijlocita a Daciei 9i uneori au patruns chiar pe teritoriul
acesteia. Prezenta acestor 9tiri in lucrarea de fats este deci justificata de faptul
ca multe realitati din lumea sud- tracict, scitica, celticg etc. sint valabile 9i
pentru geto-daci, avind in vedere fie inrudirea, fie legaturile strinse dintre
ace9tia 9i grupurile etnice vecine, fie interdependenta culturala 9i nivelul
apropiat al dezvoltgrii social-economice ale tuturor populatiilor din bazinul
carpato-dungrean. Totu9i, este cazul sa mentiongm ca s-a procedat la o selectie,
in sensul ca din aceastg categoric de 9tiri s-au retinut numai textele cu continut
mai larg, de caracter etnografici.
Caracterul 9i valoarea informatiilor antice asupra regiunilor carpato-duna-
rene difera de la epoch* la epoch. Se poate u9or observa cum numgrul 9i
valoarea for cre9te pe masura ce trecem de la epoca arhaicg 9i clasicg la epoca
elenistica 9i apoi la cea romans. Trebuie sa tinem seama desigur de faptul ca
not nu dispunem decit de o parte infima a operelor ce s-au scris in antichitate.
Totu9i, din examinarea lucrarilor ce ni s-au pgstrat, ne putem da seama ea
la inceput teritoriile nord-dungrene erau slab cunoscute 9i ca sfera de cuno9tinte
s-a marit incepind cu secolul al IV-lea t.e.n., adica pe masura ce acele teritorii
au intrat in zona de interese economice 9i politice ale statelor din bazinul 11/Ittrii
Mediterane. Acesta este 9i motivul pentru care in introducerea de fa-VA
vom impgrti prezentarea izvoarelor antice in trei perioade: 1. izvoarele
epocilor arhaice 9i clasice; 2. izvoarele epocii elenistice ; 3. izvoarele
epocii romane.

1 Pentru izvoarele scrise ate istoriei vechi a patriei noastre a se consulta si acad.
C. Daicoviciu, D. M. Pippidi si Gh. yStefan, Izvoarele scrise, in Istoria Rominiei, Editura Acade-
mies R.P.R., Bucuresti, 1960, p. LIILXIII.

www.dacoromanica.ro
VI INTRODUCERE

1. Scriitorii greci din epoca arhaica §i epoca clasica aveau patine cuno§-
time despre situatia geografica si etnografica a bazinului carpato-dunarean.
Referintele for asupra acestui %inut au un caracter intimplator si, de multe ori,
legendar. 0 cunoastere mai veridica a regiunilor din jurul Marii Negre incepe
de abia in secolul al VI-lea I.e.n. ca urmare a colonizarii tarmului acesteia de
catre greci. insa lucrarile primilor 4 logografi * sint in cea mai mare parte pier-
date. De aceea opera lui Herodot ramine lucrarea de baza pentru istoria acestor
tinuturi. Valoarea stirilor lui Herodot este desigur inegala, dar in multe privinte
informatiile lui sint pre tioase. Astfel, Dunarea, asupra cursului careia circulau
versiuni legendare, ca aceea a varsarii ei atit in Marea Adriatica, cit si in
Pontul Euxin, i§i gase§te la Herodot cea dintli descriere mai apropiata de reali-
tate. Herodot este primul scriitor antic care ne-a transmis numele unor afluenti
ai marelui fluviu de pe teritoriul tarii noastre: Porata (Pyretos), Tiarantos,
Araros, Naparis si Ordessos (IV, 48). Identificarea unora prezinta Inca dificul-
tati (V. Parvan, Nume de rturi daco-scitice, in / An. Acad. Rom., Mem. sect.
ist. )), s. III,t.I), dar, chiar a§a, §tirile isi pastreaza o cern' valoare. Informa-
Vile ample asupra scitilor din regiunile de steps si de silvo-steps nord-pontice
constituie baza cunostintelor noastre asupra acestei populatii. Dar data Herodot
este, incontestabil, cel mai important izvor pentru istoria scitilor si a altor
populatii nord-pontice, grupurile etnice din spatial carpato-dunarean Ii sint
mai vag cunoscute, cu exceptia agatirsilor pe care istoricul grec ii situeaza
intr-un tinut prin care curgea riul Maris. Considerind ca Maris este cea mai
veche mentiune a numelui Muresului, avem motive sa situam pe agatir§i in
podisul Transilvaniei si sa le atribuim o serie de descoperiri arheologice din
prima epoca a fierului. Mai impor tanta ni se pare informatia ca grupul agatir-
§ilor prezinta multe asemanari cu tracii, ceea ce pare a fi rezultatul convie-
tuirii for cu populatia majoritara bastina§e (IV, 104). Indirect se confirms
astfel existenta autobtonilor traci, in masa carora scitii agatiqi, data ei nu
vor fi fost chiar traci, vor sfir0 prin a se contopi.
Cuno§tintele lui Herodot, remarcabile in ceea ce priveste pe sciiii nord-
pontici, sint foarte neprecise §i nesigure asupra teritoriilor situate la apus de
Prut. Herodot afirma de pada (V,9) ca. <( nimeni nu tie tine locuie§te * dincolo
de Istru §i adauga: 4 se pare ca dincolo de Istru este un desert nemarginit *.
E posibil sa fie vorba de ceea ce Strabon numeste (< pustiul getilor )). Cu mult
mai exacte si mai reale sint stirile sale asupra etnografiei Traciei dintre Dunare
§i Marea Egee. Poporul cel mai numeros, dupa indieni, tracii traiau despartiti
in numeroase triburi. Obiceiul de a deplinge pe eel ce se nWe si de a socoti
fericit pe cel ce moare, poligamia si obiceiul de a se ucide pe mormintul sotului
cea mai iubita dintre sutii, tatuajul, vinzarea copiilor, libertatea acordata fetelor
i cumpararea sotiilor, stiri pe care le vom gasi si la alti scriitori, au fost inre-
gistrate mai intii de Herodot. Tot de la el aflam ca aristocratia traia din
razboaie §i prazi, in mare cinste la traci (in faza democratiei militare), pe cind
agricultura era o ocupatie desconsiderata. Credintele religioase, ca si obiceiu-
rile de inmormintare sint de asemenea descrise. Descoperirile arheologice
confirms multe din informatiile istoricului grec. Astfel, el arata (V, 8) ca cei
`bogati erau incinerati sau inhumati §i ca se ridica pe mormint o movila (tumul).
Numero§i tumuli funerari descoperiti in Tracia, printre care citam cunoscutul
mormint de la Kazanlak (R. P. Bu)garia), confirms informatia lui Herodot.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI VII

Un mormint analog s-a descoperit §i pe teritoriul R.P.R., la Hagi-Ghiol,

raionul Tulcea §i apartinea unui §ef militar trac. Numele Cotys fiul lui
Ecbaios, pastrat in inscriptia de pe un vas de argint ce face parte din
tezaurul descoperit in acest mormint tumular, arata originea tracica a celui
inmormintat acolo.
Pentru prima data este mentionata de istoricul grec populatia getica dintre
Balcani, Dunare si Marea Neagra (IV, 93). Aceasta prima inregistrare a getilor,
despre care Herodot scrie in alt loc (V, 3) ca fac parte din neamul tracilor, dar
ca se deosebesc de ace§tia prin obiceiurile lor, este de cea mai mare impor-
tanta pentru fixarea in spatiu a celor mai indepartati stramo§i cunoseuti ai
poporului romin. Este limpede ea, in secolul al VI-lea, getii se diferentiasera
din masa tracilor §i locuiau pe un teritoriu bine precizat, unde ii vom afla §i
in veacurile urmatoare ca populatie sedentary de agricultori §i cresca-
tori de vite.
In adevar, veracitatea informatiei lui Herodot se confirms prin izvoarele
ulterioare. Astfel, Tucidide arata Ca getii faceau parte, catre sfir§itul secolului
al V-lea i.e.n., din statul tracilor odrisi, ca locuiau la nord de muntele
Haemus, ca erau vecini cu scitii §i erau arca§i calari (II, 96, 1). Cinci veacuri
mai tirziu, poetul Ovidiu ii inregistreaza ca populatie de baza a Scitiei
Minore.
In afara §tirilor lui Herodot, informatiile cu privire la geto-daci, in izvoa-
rele grece§ti din perioada care precede ridicarea Macedoniei la situatia de
principala putere in regiunile tracice, sint extrem de sarace. Mentionarea de
catre Sofocle a unui # rege # al getilor, numit Charnabon, altfel necunoscut,
nu se confirms din nici o alts sursa. Mai semnificativa este aparitia numelor
de Daos = dacul §i Geta = getul, cu care autorii comediei neo-atice i§i numesc
adesea sclavii din piesele lor. Este o indicatie asupra aprovizionarii pietii gre-
ce§ti cu sclavi procurati din Dacia, operatie in care coloniile grece§ti din Dobrogea
au jucat un rol important.
Scriitorii din perioada clasica, poeti, istorici, filozofi, au acordat o atentie
deosebita credintelor religioase ale getilor. Astfel legenda despre Zamolxis,
povestita pe larg de Herodot (IV, 94-95), a format obiectul a numeroase alte
mentiuni, mai mutt sau mai putin amanuntite. Se pare ca toate relatarile pornesc
de la textul lui Herodot. Credinta in nemurire era considerata drept principala
caracteristica a religiei getilor. Dupa Hellanicos din Lesbos (Bccp(lapt.x&
v6v.,woc.) imparta§eau aceea§i credinta §i terizii §i crobizii, triburi vecine §i,
probabil, inrudite cu getii. Scriitorii greci, impresionati de a gasi la ni§te
(c barbari * asemenea credinte religioase, au recurs la explicatii rationaliste,
cautindu-le originea in filozofia greaca, mai exact in invatatura lui Pitagora,
cu care aveau cele mai numeroase contingente. In consecinta, s-a compus o
# biografie * a omului-Zamolxis considerat mai apoi zeu expusa mai intii
de Herodot §i reprodusa ulterior, aidoma sau cu modificari, de toti autorii
antici care s-au oprit asupra religiei geto-dacilor. Conform acestei biografii,
Zamolxis ar fi slujit ca sclav lui Pitagora de la care ar fi prins esenta filozo-
fiei sale, pen tru a o raspindi apoi, dupa eliberarea §i Intoarcerea sa acasa, printre
geti, recurgind la in§elatorii menite sa-i convinga pe ace§tia de valabilitatea
invataturii. Amanuntele pe care le gasim la Hellanicos din Lesbos, cum ea
Zamolxis corespunde lui Cronos al grecilor, nu sint de natura sa aduca lamuriri

www.dacoromanica.ro
VIII INTRODUCERE

In aceasta problems. Herodot 9i Hellanicos 9i-au dat ei in9i9i seama de lipsa de

consi9tenIa a explicatiei originii pitagoriciene a credintei getice, aratind ca
Zamolxis ar fi trait inaintea lui Pitagora 9i, in consecinta, n-ar fi putut imprumuta
elementele religiei sale de la acesta.
In legatura cu credintele 9i practicile religioase ale getilor, izvoarele acestei
epoci ne-au transmis 9i alte informalii. Astfel Herodot (IV, 94) 9tie ca unii
dintre geIi it numesc pe zeul for suprem Gebeleizis, deli ar fi vorba de aceea9i
divinitate Zalmoxis sau Salmoxis. Obiceiul getilor de a trage cu sagetile spre
cer in timp de furtuna (Herod., IV, 94), trimiterea catre zeul suprem a
unui sol, din cinci in cinci ani, practica singeroasa ce reprezinta, in realitate,
ecouri ale sacrificiilor umane, practicate cindva, au retinut de asemenea atenTia
scriitorilor antici. Platon insu9i (Carmide) aduce in sprijinul concepliei sale
idealiste, conform carcia totul deriva din suflet, exemplul rezolvarii de
catre invafatura lui Zamolxis a problemei interdependenTei dintre suflet
9i trup.
Interesul pe care 1-a trezit la scriitorii antici din acea perioada religia
getilor, ca fenomen pe care ei it considers ca eel mai caracteristic acestui grup
tracic, ne lipse9te de posibilitatea de a ne informa asupra dezvoltarii economice
9i politice a societatii ba9tina9e. Informatiile concrete despre evenimentele din
stinga Dunarii sint de o saracie exasperanta. Este ca 9i cum teritoriile aflate
la stinga Dunarii ar fi fost o terra incognita. Tot ce Se scria despre geti In acea
perioada se referea la grupul din dreapta fluviului.
ReIinem insa faptul ca in secolul al VI-lea gqii se conturasera precis ca un
grup etnic ce se deosebea de restul tracilor mai ales din punctul de vedere al
suprastructurii religioase, fata de care grecii nutreau o mare admiratie. In
legatura cu aceasta s-a emis ipoteza unui 4 monoteism >) sau 6 henoteism >>
getic. Insa nisi textele, 9i cu atit mai Win urmarirea stadiului de dezvoltare
social economics a getilor, nu ne ingaduie o asemenea concluzie. Zamolxis
reprezinta numai divinitatea principals a unui panteon din care fac parte 9i
alte divinitaIi de caracter htonian. insa9i legenda retragerii lui Zamolxis in
incaperi subterane, anume pregatite pentru a aparea oamenilor ca intors din
alts lume, este de considerat ca un element religios htonian.
2. ()data cu intinderea stapinirii macedoniene asupra teritoriului tracic,
intreaga Peninsula Balcanica, pins la Dunare, incepe sa fie atrasa in sfera inte-
reselor puterilor mediteraneene. Contactul politic 9i militar en populatiile
situate pins la 9i chiar dincolo de marele fluviu treze9te 9i interesul scriitorilor
pentru acele populqii 9i regiuni, ceea ce are drept consecinta aparitia unor
9tiri din ce In ce mai frecvente asupra acelor Tinuturi. Pe masura ce polisul grec
era inlocuit de monarhiile elenistice, in care, alaturi de greci, traiau numeroase
alte grupuri etnice ce ci9tiga o tot mai mare importanta economics 9i politica,
se large9te 9i cimpul observaIiilor. ExpediIii militare in regiuni 9i spatii putin
cunoscute mai inainte °fel% prilejul cunoa9terii unor populatii cu obiceiuri,
organizare 9i mod de viata ce trezesc interesul lumii elenistice. Rezultatul acestei
largiri a orizontului este aparitia a numeroase memorii, lucrari generale
9i speciale.
Geograful Strabon, acuzind de ignoranIa pe cei mai multi dintre predece,
sorii sai in ceea ce prive9te geografia 9i etnografia regiunilor situate la nord

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PFUVIND ISTORIA ROMINIEI I)

de Dunare (II, 1., 41), observe ca o Alexandru ne-a descoperit regiunile nordice
ale Europei pink la Istru, iar romanii locurile de dincolo de Istru, pins la fluviul
Tyras * (I, 2,1). Teritoriul locuit de geto-daci Incepe, in adevar, sa fie mai bine
cunoscut abia de pe la jumatatea secolului al IV-lea te.n. ca urmare a unor
evenimente militare ce s-au petrecut pe acest teritoriu. Astfel luptele purtate
intre grupul seitilor nomazi condus de o regele * Ateas si populatia bastinasa
de la Dunare inregistrata de Trogus Pompeius-Iustinus sub numele de
o Istriani *, lupte care au atras si interventia lui Filip al Macedoniei, prilejuiesc
primele stiri asupra stadiului de organizare a acestei populatii, probabil
o uniune de triburi, prin mentionarea unui conducator anonim: <rex
Istrianorum *.
Citiva ani mai tirziu (335 1. e. n.), expeditia condusa de Alexandru Macedon
impotriva tribalilor ajunge ping la Dunare. Pe malul sting al fluviului, dupe
memoriile generalului Ptolemeu, fiul lui Lagos, rezumate de Arian (Ana-
basis), locuiau geti. Este cea dintii mentiune literara asupra getilor din cimpia
munteana. Unii invatati moderni au crezut ca pot explica prezenta getilor la
acea data in stinga fluviului printr-o deplasare a for din dreapta Dunarii.
V. Parvan a demonstrat falsitatea acestei teze (Getica). La acea data getii erau
sedentari, practicau agricultura, posedau herghelii de cai si erau in masura sa
concentreze un mare numar de luptatori. Demonstratia militara a regelui
Macedoniei a durat numai o zi si s-a limitat la cucerirea si darimarea unei asezari
mai importante, aparata prin fortificatii, pe care autorul o numeste oras
(7t6X1,g, in sensul de oppidum) si din care macedonenii au ridicat prazi. Datele
transmise de Ptolemeu, fiul lui Lagos, ne permit Ina sa formulam ca foarte
probabila ooncluzia ca., la acea data, getii din cimpia Munteniei formau o
uniune de triburi, In organizarea specifica etapei de descompunere a comunei
primitive, numita democrafie militarei, corespunzind nivelului dezvoltarii fortelor
de productie din cea de-a doua epoca a fierului, cunoscut noua pe tale
arheologica.
Aceasta concluzie este cu atit mai indreptatita cu cit numai citeva decenii
mai tirziu, in cursul luptelor getilor de sub conducerea lui Dromichaites impo-
triva incercarilor de cucerire ale lui Lisimah, regele elenistic al Traciei, apare
day din izvoarele antice ca getii erau organizaii intr-o uniune puternica, capa-
bila sa suporte cu succes un razboi de aparare contra cotropitorilor.
Evenimentele din cursul acestui razboi slut povestite de mai multi autori
antici: Diodor din Sicilia, Strabon, Pausania. Relatarile celor trei izvoare
difera in unele detalii, ceea ce a provocat si interpretari diferite. Astfel, Diodor
face din Dromichaites un rege al tracilor, iar Polibiu (la Suidas), rege al odri-
silor, ceea ce ar Insemna ca actiunea s-ar fi desfasurat in dreapta Dunarii (XXI,
12, 1). Strabon, mai bine informat, it numeste rege al getilor (VII, 3, 8), ceea ce
ni se pare mai veridic. In adevar, din descrierea desfasurarii evenimentelor si a
caracteristicilor terenului in care au inaintat trupele lui Lisimah Strabon
plaseaza teatrul de lupta in a pustiul getilor* (-h T(.7)v I'vrc7.p.0 gpv.LEoc
VII, 3, 14) reiese ca expeditia a avut loc in stinga Dunarii. In lipsa unor
stiri mai precise, istoricii moderni, urmind fidel pe Strabon, care situeaza acel
a pustiu al getilor 0 de la Dunare la Tyras (Nistru), cred ca expeditia lui Lisimah
s-a efectuat in stepa dintre Prut si Nistru. V. Parvan a demonstrat insa ca
singurul teritoriu care corespunde descrierii izvoarelor este stepa Baraganului

www.dacoromanica.ro
X INTRODUCERE

(Getica, p. 61). Recent, C. Daicoviciu a sustinut ca stapinirea lui Dromi-

chaites se intindea pe Arges. Argumentelor lui C. Daicoviciu li se poate aduce
un puternic sprijin arheologic. In adevar, cimpia dintre Olt si Ialomita, avind
ca axa intermediary valea Argesului, este puternic populata in epoca fierului
geto-dacic. Cum era firesc, Baraganul, stepa situata la est de Ialomita, avea
conditii mai putin favorabile pentru o asemenea dezvoltare. Teritoriul uniunii
de triburi de sub Dromichaites cuprindea mai ales cimpia roditoare si straba-
tufa de ape curgatoare de la vest de Ialomita, la rasarit de aceasta incepind
.11epripla, loc de refugiu al localnicilor, in caz de mare primej die, si de
pieire a celor ce nu-i cunosc &dile. In acelasi # pustiu * s-au retras getii si in
anul 335 (k6 -pi krqp.Ecc, cum scrie Arian), in fata lui Alexandru Macedon.
In acest sens pare a avea dreptate V. Parvan, propunind identificarea acestuia
cu Baraganul nostru. Localitatea Helis, centrul stapinirii lui Dromichaites,
este de cautat de asemenea la vest de Ialomita, deoarece cercetarile arheologice
au dat la iveala in acest teritoriu numeroase aseza'ri cu o cultura materials foarte
dezvoltatil, cu surplusuri de produse si relatii de schimb atit cu triburile trace
sud-dungrene, cit si cu orasele grecesti de la Marea Neagra. Prin inter-
mediul acestora, getii primeau produse grecesti amfore cu vin si ulei,
ceramics, vase si alte obiecte de metal si vindeau cereale, vite, miere,
sclavi etc.
Contactul, inceput mai de mult, cu negustorii greci si cultura greaca
a exercitat o influents creatoare asupra dezvoltarii societatii bastinase, contri-
buind la cresterea fortelor de productie locale si grabind procesul de descom-
punere a relatiilor gentilice, prin adincirea diviziunii societatii tribale intr-o
aristocratie gentilica, din ce in ce mai puternica economiceste, si masa tribala.
In izvoarele scrise nu se reflects, din p'acate, modul cum s-au dezvoltat relatiile
comerciale dintre orasele grecesti si triburile bastinase care procurau, pe de
o parte, materii prime si mijloace de hrana necesare acelor aglomerari urbane
si comertului for cu sudul si constituiau, totodata, una din pietele de desfacere
a produselor mestesugaresti din acele orase. Istoriografia antics a privit colo-
niile grecesti unilateral, ca polisuri ce intereseaza lumea greceasca conceputa
ca o unitate ideals, flied sá -Ong seams ca existenta si dezvoltarea for era condi-
tionata de relatiile cu conducatorii triburilor bastinase. Din cauza acestei
orientari, relatiile cu populatia autohtona se reflects insuficient in relatarile
scriitorilor antici.
Dar chiar si asupra dezvoltarii interne a oraselor pontice Histria, Tomis,
Callatis, informatiile scriitorilor antici ce ne-au parvenit sint extrem de grace.
Aristotel este singurul autor care mentioneaza un eveniment cu adevarat
important petrecut la Histria ( Politica, VIII, 5,1) : trecerea la regimul
democratiei sclavagiste. Dar nici el, nici alti scriitori nu ne-au transmis vreo
insemnare despre clasele si pAturile sociale din aceste orase si raporturile
concrete dintre ele.
Legenda argonautilor, cu atitea elemente fantastice, reflectind, probabil,
amintirile primelor calatorii in Marea Neagra, ca si legenda insulei Leuce,
legata de salasluirea lui Ahile acolo, ocupa un loc exagerat la scriitorii ce s-au
ocupat de navigatia in Pontul Euxin. In schimb, descrierea tarmului sting
al Pontului, a gurilor Dunarii cu faimoasa # insula * Peuce, de-tine un loc justi-
ficat in lucrarile antice, deoarece urmarea sd informeze pe navigatori. Despre

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND 'STOMA ROMINIEI XI

realitatile din dosul perdelei de orase grecesti ce se intind de-a lungul tarmului,
informatiile sint insa sarace si lipsite de consistenta.
Stirile cuprinse in opera lui Pseudo-Scymnos ne fac sa regretam pierderea
lucrarilor lui Demetrios din Callatis din care el s-a informat si care par a fi fost
un izvor de mare pret pentru istoria, geografia si etnografia tarmului de vest
al Pontului Euxin. Gasim aci inregistrate toate orasele grecesti fundate pe
tarmul tracic si getic al Marii Negre, cu amanunte asupra datei intemeierii lor,
ca si asupra populatiilor locuind in apropierea fiecartna dintre ele. De retinut
5tirea ca in teritoriul vecin cu Dionysopolis locuiau crobizi si sciti, dar si greci
amestecati (i.i.t.y&Sec 'EXAvec), adica nascuti din casatorii mixte, stire
deosebit de pretioasa pentru caracterizarea relatiilor dintre greci si localnici.
Daca descrierea Istrului si a insulei Peuce numita asa dupa multimea
pinilor care ar fi crescut acolo nu aduce nimic nou fats de cele scrise mai
inainte, in schimb precizarea ca insula lui Ahile (Leuce) se afla la pa tru sute de
stadii de gurile Dunarii da posibilitatea identificarii ei. Este de retinut de ase-
menea mentionarea carpizilor (carpi?) printre populatiile tracice de la nord
de Dunarea de Jos, amintiti si de Ephoros, ca si aceea a agatirsilor, ca locui-
tori ai spatiului nord-pontic. Daca informatia este exacta, inseamna ca agatirsii
isi pastrau Inca individualitatea etnica in vremea lui Demetrios din Callatis
de la care a preluat-o Pseudo-Scymnos.
Citeva date pretioase pentru viata economics ni se pastreaza la Polibiu
(Istorii, IV, 38, 4). El arata ca din regiunile pontice se exportau vite si sclavi
4in numar foarte mare si de o calitate marturisita de toti ca excelent a*. Aceleasi
regiuni pontice chiar data autorul nu indica anume tinutul de la gurile Dunarii
procurau Greciei miere, teary, peste sarat si primeau in schimb 4 ulei si tot
felul de vinuri* (IV, 38, 5). In comertul cu peste carat, judecind dupa dirzenia
cu care histrienii isi vor apara drepturile de pescuit in delta Dunarii fata de
romani (cf. Horothesia lui Laberius Maximus), Histria de-tinea un loc important.
Polibiu ne-a transmis si alte informatii pretioase asupra regiunii Pontului
Euxin. Mentionam, printre altele, descrierea fenomenului formarii barei de nisip
care avea sa inchida golful Histriei si sa sufoce activitatea portului. In general,
valoarea informatiilor lui Polibiu este foarte valoroasa.
Un loc cu totul minor in izvoarele antice it ocupa colaborarea military si
politica a oraselor grecesti cu triburile bastinase. Colaborarea trebuie sa fi
fost mult mai strinsa si mai organizata decit ne lase sa intrezarim momentul
luptei oraselor grecesti, conduse de Callatis, impotriva lui Lisimah, clad Diodor
din Sicilia inregistreaza coalitia acestor orase cu tracii si scilii (XIX, 73, 1
si urmatoarele). Rezistenta eroica si dramatics a orasului Callatis, ca si coalitia
in sine, a avut consecinte importante si pentru populatia bastinase. Caci lupta
acesteia impotriva aceluiasi monarh a fost usurata, fara nici o indoiala, de
actiunea oraselor grecesti ale caror interese economice erau legate de indepen-
denta localnicilor.
Migratia cel-tilor, care a atins si teritoriul triburilor geto-dace si a cauzat
serioase tulburari in lumea tracilor, este insuficient documentata de izvoarele
literare in ceea ce priveste linuturile nord-dunarene. In adevar, data urmarile
acestei migratii pentru regiunile balcanice intemeierea statului de la Tylis
si relatiile acestuia cu orasele grecesti si cu tracii, pins la desfiintarea lui de catre
bastinasi an retinut atentia scriitorilor antici (de ex. Polibiu), in schimb

www.dacoromanica.ro
XII INTRODUCERE

efectele ei asupra populatiilor getice din stinga Dunarii se reflects extrem de

ptrtin In lucrarile lor. Singurul eveniment concret este anecdote lui Trogus
Pompeius Iustinus cum ca * regele* Oroles (circa 200 i.e.n.) a pedepsit pe getii
sai deoarece nu luptasera cu vitejie contra bastarnilor. Despre acestia din urme
se stie ca erau o populatie, probabil, germanica, locuind in teritoriile de la nerd
de Carpati, care, pentru a ajunge in contact cu getii, trebuie sa fi fost antre-
nati de unul din grupurile celtice, ce au ocolit Carpatii pe Ia nord si au coborlt
in Moldova catre Dunarea de Jos. Geograful Ptolemeu va mentiona in adevar,
in regiunea dinspre Prut si Nistru, tribul celtic al britolagilor. Bastarnii au lasat
si urme arheologice in Moldova, ca, de exemplu, la Poienesti-Vaslui (vezi R. Vulpe,
Materiale arheologice privind istoria veche a R.P.R., vol, I, p. 213 si urm.).
In cele din urme s-au stabilit in regiunea de la gurile Dunarii, unde s-au
mentinut mult timp sub numele de peucini, dupe numele insulei Pence, si au
dezlantuit atacuri asupra oraselor grecesti si a regiunilor trace. Atacurile lor
au contribuit la decaderea Histriei, ale carei interese In apele deltei Dunarii
au avut, desigur, de suferit si au obligat apoi pe romani sa is masuri de sigm
rants ce se vor incheia cu cucerirea teritoriului Dobrogei.
Istoria triburilor geto-dace de la Dromichaites Ia Burebista este absents
din izvoarele literare entice. Se pare ca dupe o perioada de framintari provocate
de migratia celtilor, perioada in care au patruns in culture getica o serie de
elemente celtice, geto-dacii s-au refacut, pentru ca in vremea lui Burebista sa
asistam la aparitia statului sclavagist incepator dec.
3. Inainte de a ne opri asupra istoriografiei epocii romane slut necesare
citeva cuvinte despre evenimentele din Peninsula Balcanica, evenimente care
au inriurit si istoria geto-dacilor. In adevar, patrunderea romanilor in Peninsula
Balcanica, cucerirea Macedoniei si transformarea ei in provincie romans an
avut urmari deosebit de importante, mai intii pentru neamurile illire si trace,
apoi si pentru geto-daci. Prezenta unei mari puteri extra-balcanice in spatiul
tracic a rupt echilibrul de forte din aceasta parte a Europei, a provocat o
regrupare a geto-dacilor direct amenintati si a dat loc la o serie de lupte
crincene care s-au incheiat, nu fare dificultati chiar pentru formidabila putere
remand, prin cucerirea §i includerea teritoriilor acestor populatii in statul roman.
Evenimentele din Peninsula Balcanica si-au gasit un ecou puternic in izvaa.,
rele antice. Spatiul de la nord de Dunare, locuit de populatii viguroase, active
din punct de vedere militar, punind in primejdie pozitia romanilor In Balcani
prin incursiunile lor de prada, incepe sa intereseze si el pe autorii antici, eel,
putin din punct de vedere etnografic. Interesul fats de aceste populatii era cu
atit mai viu cu cit ele au fost antrenate in coalitii antiromane, asa cum se
constata, de pilda, in timpul lui Mitridate. In acest sees apare justificata
afirmatia lui Strabon ca 4 romani au descoperit locurile de dincolo de Istru *
nu ca urmare a unei preocupari stiintifice, ci ca rezultat al intereselor politico
ale imperiului. Astfel, razboaiele cu Mitridate pun pe romani in situatia de a
veni, pentru prima data, in contact direct cu orasele grecesti de pe tarmul
tracic si getic al Marii Negre, aliate cu regele Pontului. Ostile romane supun
aceste orase in anul 71 i.e.n. (Apian). 0 inscriptie gasita la Callatis confine
un fragment din tratatul de # alianta # dintre aceasta si romani, In curind, insa,
orasele grecesti, silite sa suporte # alianta romans », se rascoala sub conducerea

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI XIII

Histriei si reusesc sa infringa, in lupta din 61 i.e.n., pe guvernatorul C. Antonius

Hybrida. Foarte important este faptul ca histrienii au fost ajutati de bastarni
(Dio Cassius) si de getii dobrogeni, cum pare a rezulta din informtia ca, in
28 i.e.n., steagul capturat de la romanii biruiti in anur 61 se 'Astra la Genucla,
cetate a regelui get Zyraxes (Dio Cassius)..
Dupa infringerea lui Mitridate, in timp ce in Occident romanii cucereau
Galia, geto-dacii reuseau sa creeze in Carpati prima organiza0e statala care,
suh conducerea lui Burebista, a devenit in eitiva ani o forca exceptional de
puternica in sud-estul Europei. Este de la sine inteles interesul pe care 1-a
trezit acest eveniment si explicabila intentia lui Cezar de a nimici primejdia
ce aparea la Dunare (cf. Apian, XVII, 13, 36).
Din fericire, istoriografia antics a consemnat evenimentele din Dacia
din aceasta perioada si ni le-a transmis prin opera lui Strabon. Lucrarea geogra-
fului Strabon este un izvor de o valoare exceptionalit pentru istoria geto-dacilor,
atit prin seriozitatea informatiei, cit si prin amanuntele de ordin etnografic si
geografic, ca si prin incursiunile pe care le face in istoria mai veche a popu-
latiilor de la Dunarea de Jos. Opera reprezinta un rezumat critic si inteligent
al istoriografiei mai vechi, la care se adauga contributia personals a marelui
geograf antic asupra dacilor din vremea sa, cu precizari extrem de pretioase intr-o
serie de probleme.
Conform relatarilor lui Strabon, geto-dacii se invecinau cu suebii, teri-
toriul locuit de ei marginindu-se la sud cu Istrul, iar la apus cu muntii Padurii
Hercinice (VII, 1, 3; VII, 3). Ei erau de neam trac si locuiau pe ambele maluri
ale Dunarii, ca si moesii, numiti mai de unlit misi, inregistrati si de Homer (VII,
3, 2). Despre traci in general, si despre geti in special, Strabon arata ca ei traiati
in poligamie, reproducind un text al comicului Menandru. Ramine neclar data
poligamia era practicata de toti sau numai de aristocratie, lucru ce pare mai
probabil. Combatind parerea ca termenul de a abioi a, folosit de Posidoniu
pentru o categorie a misilor numiti si a ctisti» si a capnobati a (= evlaviosi),
s-ar datora faptului ca acestia n-ar avea legaturi cu femei, Strabon it explica
prin religiozitatea cunoscuta a getilor, careia i s-ar datora epitetul de a evlaviosi a.
Chiar data argumentarea lui Strabon nu este suficient de convingatoare, ea
arata, tatusi, ca si in aceasta problems, ca si in altele, el a incercat sa-si spuna
parerea.
Deosebit de valoroasa din punet de vedere istoric este precizarea (VII, 3,12)
ca dacii si getii formau un singur popor, cele dotta denumiri referindu-se numai
la asezarea for in spatiul dunarean: geti cei ce locuiau catre Pontul Euxin ;
daci cei ce locuiau spre apus, catre Germania si izvoarele Istrului. Inforrnatia
lui Strabon, confirmata indirect si de Criton, care si-a intitulat lucrarea sa
Getica, deli se referea la daci, ca si de Dio Cassius, este menita a preciza stirea
mai vaga a lui lustin: a Daci quoque soboles Getarum. . . a. Este clar ca grecii
au folosit termenul de geti, deoarece ei se refereau la triburile din rasaritul
Orli noastre, inclusiv cimpia Munteniei, in timp ce scriitorii de limbs latina
folosesc, de preferinta, termenul de daci, interesul fiindu-le retinut de triburile
din vestul Daciei, ca unele care ajunsesera sa ocupe un loc proeminent in peri-
oada expansiunii romane la Dunare. Nu lipseste insa termenul de getae nici
la scriitorii latini, eeea ce insemneaza ea ei aveau convingerea identitatii dintre
cei doi termeni.

www.dacoromanica.ro
XIV INTRODUCERE

Este greu sa precizam in ce masura grecii cuno0eau triburile din vestul

Daciei. Singura mentiune a lor, In izvoarele anterioare epocii romane, este numele
de Daos, folosit ca denumire de sclav, alaturi de acela de Geta, in comedia
atica (Menandru) si la Terentiu. Discutind provenienta sclavilor daoi, Strabon
se pronunta, pe bung dreptate, impotriva parerii ca ei ar fi provenit din Scitia
(VII, 3, 12), pe motivul ea daii sciti ar fi trait prea departe de lumea greaca
pentru a se fi adus de acolo sclavi.
Informatia ca prin teritoriul dacilor curge riul Marisos (probabil Maris
al lui Herodot, Murqul de azi) ne ajuta sa intelegem §i mai precis wzarea
dacilor. Problema apartenentei etnice a dacilor nu s-a pus pentru istoricii antici
decit in momentul cind dacii au preluat conducerea triburilor nord-dunarene,
observindu-se in acel moment ca ei apartin unei populatii tracice, locuind pe
ambele maluri ale Dunarii, insa mai ales la nordul fluviului, si putind fi denu-
miti fie geti, fie daci numiri sub care se intelege toata masa triburilor trace
din regiunea carpato-danubiana. Principala indica-tie a identitatii dintre daci
§i geti o constituie unitatea limbii: o Dacii au aceea0 limbs ca si getii », spune
Strabon (VII, 3, 13).
Informatirle referitoare la alte populatii ce locuiau teritoriul actual al R.P.R.
sau teritorii vecine tirageg (getii de la Tyras), bastarnii-peueini, tribali,
besi, trogloditi (sub trogloditi sintem inclinati a intelege nu numele unui trib,
ci o populatie care traia in locuinte sapate in pamint, adica in bordeie) locuind
o pe teritoriul ce se intinde mai sus de Callatis », iliri, celt,i din vecinatatea Daciei
(scordisci Si teurisci) fac din lucrarea lui Strabon cel mai pretios izvor
istoric asupra Daciei antice, ajuns pins la noi.
Strabon n-a neglijat nici descrierea tarmului Marii Negre. in aceasta
problema el a folosit bogata informatie anterioara, dar a adaugat unele preci-
zari importante. Astfel, despre Istros, colonie milesiana situata la 500 de stadii
de 0 Gura Sacra », el arata Ca este un o ora§el ». Termenul folosit de Strabon
dovede0e ca His tria pierduse in vremea lui August insemnatatea §i inflorirea
de odinioara, realitate confirmata si de sapaturile arheologice. Tomis este men-
tionat de asemenea ca un 0 orasel », spre deosebire de Callatis care continua a
fi o 7r6Arc. Despre celelalte wzari grece,sti dintre Callatis si Byzantion, gasim
la Strabon numeroase amanunte, fie cu privire la originea numelui for cum
este, de exemplu, etimologia cuvintului Mesembria, in componenta caruia el
arata ca intra cuvintul trac bria, insemnind oral , fie de ordin istoric §i
topografic sau la fenomene naturale. Aflam, de exemplu, ca templul din Apol-
Ionia pontica a fost pradat de romani §i a statuia zeului, sculptata de marele
Calamis, a fost transportata la Roma de M. Lucullus §i aezata pe Capitoliu,
ca o parte din orapl Bizone s-a scufundat in urma unor cutremure, §i alte
§tiri importante cu privire la orwle grece0i de pe tarmul Marii Negre.
Opera lui Strabon este deosebit de pretioasa pentru §tirile referitoare la
evenimente istorice petrecute in decursul veacurilor pe teritoriul tarii noastre.
Numele de Scitia Minora, cu care se desemna tinutul dintre Dunarea de Jos
0 mare, este explicat de geograful antic prin a§ezarea dincoace de Tyras si
Istru a unor populatii scitice (VII, 4, 5).
Expeditia lui Alexandru din anul 335 i.e.n., conflictul dintre Lisimah §i
Dromichaites detin de asemenea un loc important In lucrarea lui Strabon,
care aduce §i unele informatii ce nu apar in alte izvoare.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI XV

De o valoare inestimabila sint insa informatiile privind pe dacii din vremea

lui Burebista. Fara Strabon si fara cunoscutul decret al dionisopolitanilor in
onoarea lui Acornion, reconstituirea istoriei dacilor din acea perioada ar fi
de-a dreptul imposibila. In lumina celor doua izvoare amintite, faptele dacilor,
ca si personalitatea conducatorului lor, apar intr-o lumina suficient de clara.
Este limpede ca tocmai in acea epoca dacii au atins una din culmile puterii
lor. Antecedentele marii # arhii * dacice realizata in timpul lui Burebista nu ne
sint destul de Clare. Conditii interne favorabile triburilor ce locuiau in sud-
vestul Transilvaniei, dezvoltarea fortelor de productie, legata, probabil, de
metalurgia fierului care avea aci posibilitati mai maH, ca si de exploatarea
aurului, dublata de dezvoltarea relatiilor cu populatiile ilirice si celtice si de
intensificarea comertului cu orasele grecesti de la Adriatica si cu romanii,
ale caror monede au circulat si se gasesc in tezaure pe teritoriul Daciei, au
fost factorii care au favorizat dezvoltarea intr-un ritm mai accentuat a tribu-
rilor respective, avind centrul in muntii Orastiei.
Este probabil sa se fi alcatuit, Inca inainte de Burebista, o uniune de
triburi destul de inchegata, care a constituit miezul statului incepator dac.
In acest sens exista citeva indicii. Inregistrarea unui conducator cu numele de
Rubobostes (Trogus Pompeius, prologul cartii a XXXI-a), pe care C. Daico-
viciu it consider% anterior lui Burebista, ca si aceea a tatalui lui Burebista,
ca predecesor al acestuia, in decretul care cinsteste pe Acornion, sint fapte
deosebit de semnificative, care ne permit, si chiar ne obliga, sa postulam exis-
tenta unei organizatii anterioare lui Burebista si care i-a servit acestuia ca
intrument al actiunilor sale. Calitati exceptionale de organizator, o viziune
clara a necesitatii consolidarii statului incepator dac in fruntea caruia ajunsese,
poate prin mostenire, fac din Burebista o personalitate puternica. Procedeele
folosite de el, anume exercitiile la care supune pe luptatori, disciplina nece-
sara unui stat, pe care o realizeaza cu colaborarea marelui preot Decaineos,
reprezentantul zeului dar si membru proeminent al aristocratiei ce se trans-
forma in clasa dominants, se soldeaza cu rezultate excelente (VII, 3, 11). In
adevar, prin atari procedee Burebista si-a pregatit o baza intqrna solids, care
i-a permis sa porneasca la marile cuceriri ce I-au facut cunoscut in antichitate.
Cuceririle sale s-au intins in rasarit pins la Olbia (cf. Dion Chrysostomos), in
sud-est pins la Balcani si Marea Neagra unde au supus triburile locale si orasele
grecesti. In vest si sud-vest dacii au distrus triburile celtice, pe boii condusi
de Critasiros, pe teurisci si alte triburi stabilite printre iliri si traci (Strabon,
VII, 5, 2). Rezultatul acestor actiuni a fost crearea unei man stapiniri (fLey&Xn
&RA), Burebista devenind # primul si cel mai mare dintre regii traci de
dincolo si de dincoace de Dunare *, cum se exprima decretul lui Acornion din
Dionysopolis.
Se intelege ca cuceririle din dreapta Dunarii, chiar daca nu atinsesera
direct posesiunile romanilor, reprezentau motive de ingrijorare pentru acestia.
_Crearea unei man puteri in tinutul dunarean, comparabila cu aceea lui Mitri-
date, era de natura sa fie privita ca un pericol de clasa dominants din Roma,
cu atit mai mull, cu cit, incercind sa se apropie de Pompei prin intermediul
aceluiasi Acornion din Dionysopolis, Burebista manifesta tendinta de a se
amesteca in conflictele interne ale statului roman. De aceea, preparativele
lui Cezar impotriva dacilor, men tionate de izvoarele antice, apar explicabile.

www.dacoromanica.ro
XVI INTRODUCERE

Moartea lui Cezar (44 i.e.n.) si, nu mult dupa aceea, a lui Burebista insusi,
ucis si el in urma unei rascoale sau, mai degraba, a unui complot din sinul
aristocra tiei, urmata, la Roma, de alte lupte civile, iar in Dacia de dezmem-
brarea arhiei lui Burebista, au aminat pentru mult timp ciocnirea decisiva intre
daci si romani, care 'Area inevitabila.
Asupra mortii marelui conducator al geto-dacilor, Strabon ne informeaza
ca ea a fost cauzata de niste rasculati, fara sa dea alte amanunte de natura
sa defineasca caracterul # ra'zvratirii )). Probabil Ca uciderea lui Burebista a fost
opera unei conjuratii, in care rolul principal 1-au avut sefii unor triburi obligate
sa suporte o dominatie impusa cu armele. In adevar, unirea realizata cu forta
era intempestiva si nu putuse desfiinta particularismele tribale. Moartea violenta
a lui Burebista a fost urmata de dezagregarea arhiei pe care o crease el.
Dupa rela Wile lui Strabon (VII, 3, 11), in deceniile urmatoare geto-dacii traiau
impartiti in patru, apoi in cinci grupari distincte in stinga Dunarii, iar in
dreapta, pe teritoriul Dobrogei de azi, in trei, fiecare cu conducatorul sail (Roles,
Dapys si Zyraxes, dupa cum ne informeaza Dio Cassius).
Ar fi deosebit de interesant de stabilit ce s-a intimplat cu formatiunea moste-
nita de Burebista de la tatal sau. Intrucit aceasta avea o vechime mai mare
si reprezentase simburele organizatoric al arhiei lui Burebista, consideram ca ea
a dainuit mai departe, consolidindu-se neintrerupt sub o serie de conducatori,
a caror ordine de succesiune nu rezulta clar din izvoare, pina la Deceball.
Chiar in epoca dezmembrarii, deli puterea for decazuse din pricina dezbi-
narii interne si a actiunilor romane din timpul lui August, Strabon arata
a dacii erau in stare sa puns pe picior de lupta patruzeci de mii de oameni
(VII, 3, 12). Ei continuau sa constituie un pericol pentru stapinirea romans
la Dunare si o preocupare serioasa pentru conducerea imperiului. Poetii, printre
care si Horatiu, se fac adeseori ecoul acestor preocupari. Izvoarele vorbesc
de actiuni ale unor regi, cum sint Cotiso si Comosicus, in zona romans de la
sud de Dunare, actiuni militare sau diplomatice, care tulburau tihna clasei
dominante din Roma.
De o valoare unica pentru aceasta perioada este informatia lui Horatiu
cu privire la obstea getica (Ode, III, 24, 11-15). Poetul vorbeste de o proprie-
tate comuna asupra pamintului (inmetata iugera) si de obiceiul getilor de a
nu lucra doi ani la rind acelasi ogor. Este vorba, probabil, de proprietatea
obsteasca asupra solului arabil, cu impartiri periodice. Se pare deci ca geto-
dacii trecusera la tipul de obste sateasca.
Crearea provinciei Moesia marca stabilirea granitei romane pe linia Dnnarii.
Aceasta a dus la ascutirea conflictului dintre daci si romani. Dacii incearca sa
actioneze, ca si in trecut, prin atacuri la sud de fluviu. Astfel L. An. Florus
(IV, 12, 18) scrie ca dacii din munti (montibus inhaerent) tree peste Dunarea
inghetata si pustiesc teritoriul din apropierea fluviului. El adaugti ca imparatul
(August) i-a respins pe malul celalalt, punind sa se fortifice granita si luta-
rind garnizoanele militare. Romanii, la rindul lor, urmaresc sa slabeasca puterea
de lupta a dacilor, organizind in teritoriul inamic expeditii care se soldeza

1 C. Daicoviciu, L'Etat et la culture des Daces, in Nouvelles eludes d'histoire, ed

Acad. R.P.R., Buc., 1955, p. 137, propane dupt Iordanes (Dion Chrysostomos) urmitoarea
ordine: Decaineos, Comosicus, Coryllus (Scorillo), Duras, Decebal.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI XVII

cu infringeri partiale ale dacilor §i cu steamutari de populatii intregi pe malul

drept al Dunarii. 0 asemenea actiune este expeditia lui Aelius Catus in primii
ani ai erei noastre (Strabon), care s-a incheiat cu stramutarea silita a cincizeci
de mii de daci pe teritoriul imperiului. Imparatul August insulfd inregistreaza
printre faptele sale memorabile infringerea §i supunerea unor triburi dacice (Res
Gestae, V, 30, 47-49). La aceste actiuni se refers §i C. Suetonius Tranquillus
in biografia lui Augustus (Divus Augustus, XXI, 2).
Perioada care se intinde intre data mortii lui Augustus (anul 14 e.n.) §i
refacerea statului dac sub Decebal se caracterizeaza prin consolidarca treptata
a stapinirii romane asupra teritoriilor din dreapta Dunarii, iar din partea dacilor
prin atacuri initiate de ei sau de alte populatii, ca bastarnii si sarmatii. Aceste
actiuni aveau §i un caracter de prada, dar ele urmareau in primul rind, eel putin
in ceea ce priveW pe daci, slabirea presiunii romane, intretinind in acela0 timp
spiritul de rezistenta al populatiilor trace §i ilirice de la sud de Dunare, supuse
de romani.
Primii geti care §i-au pierdut libertatea au fost cei din Scitia Minors.
Asupra conditiilor infringerii §i desfiintarii de catre M. Licinius Crassus, in
anii 29-28 i.e.n., a organizatiilor conduse de &dire Dapyx §i Zyraxes nu ni se
pastreaza nici un izvor contemporan. 0 descriere amanunlita si chiar dramatica
a acestor evenimente ne-a lasat istoricul Din Cassius, insa nu cunowen sursa
sa de informatie. Teritoriul getilor supu0 atunci n-a fost anexat la imperiu,
ci a fost inglobat in statul clientelar al tracilor odrisi. Asupra situatiei din acest
colt de ;aril, in perioada stapinirii odrisilor, dispunem, din fericire, de un izvor
extrem de pretios: poeziile din exil ale lui P. Ovidius Naso (Tristia si Ex
Ponto). Informatiile lui Ovidiu, deli contin unele exagerari, slat cu alit mai
pretioase cu cit ele se datoresc unui martor ocular. Deosebit de valoroase sint,
de exempla, §tirile lui cu privire la etnografia acestui tinut. Din ele rezulta ca
masa populatiei sedentare rurale o formau getii, ca 9i in vremea lui Herodot.
Alkuri de ei sint inregistrati si besi traci, sciti, sarmaci navalitori, iar in
oraele de pe litoral grecii. Intre toti, insa, getii erau cei mai numero0 i
locuiau nu numai pe teritoriul rural, ci chiar §i in ora§ul Toinis.
Poetul a descris cu multa simpatie §i cu accente patetice viata deosebit
de grea a triranilor bgtoinasi. Era o viata plina de nesiguranta, vqnic amenin-
lath' de primejdiile ce veneau de dincolo de Dunare, navaliri furtunoase si cu
efecte distrugkoare ale sarmatilor, getilor nord-dunareni si bastarnilor, carora
statul odrisilor nu le putea face feta. Ovidiu este de asemenea unicul scriitor
care inregistreaza luptele singeroase purtate in anii 12 si 15 e.n. pentru stapi-
nirea cetatilor Aegyssus (Tulcea) §i Troesmis (Iglita, raionul Macin). Romanii
au fost nevoiti sa angajeze atunci propriile forte pentru a restabili situatia.
Mai tirziu, in anul 46 e.n., ei au pus capat acestei stari de lucruri, anexind
teritoriul Scitiej Minore 9i inglobindu -1 in provincia Moesia. Este un eveniment
de o mare insemnkate pentru istoria poporului nostru. Teritoriul dintre
Dunarea de Jos §i Marea Neagra a devenit un puternic bastion al imperiului
§i s-a mentinut ca atare pins la inceputul secolului VII e.n.
In deceniile urmatoare, puterea romans s-a consolidat de-a lungul Dunarii,
reu§ind sä respinga atacurile sarmatilor §i ale dacilor. Guvernatorii provinciei
Moesia se ilustreala prin fapte de arme sau prin masuri organizatorice despre
care izvoarele literare vorbese destul de putin. Deficienta acestei categorii de

www.dacoromanica.ro
 XVIII INTRODUCERE

izvoare este, din fericire, suplinita de izvoarele epigrafice. Pe aceasta tale aflam,
de exemplu, ca legatul T. Plautius Silvanus Aelian us a executat, in timpul
domniei lui Nero, o operatie similara aceleia a lui Aelius Catus, stramutind
pe teritoriul Moesiei o suta de mii de # transdanubiani*.
Asupra luptelor din Tracia, care au dus la infringerea ultimelor rezistente
ale populatiei locale, istoricul P. Cornelius Tacitus ne-a lasat o descriere de o
forts si un dramatism impresionant (Anna les, IV, 46-51). De asemenea, in
Historiae (1, 79 si III, 46, 6) gasim doug episoade din lupta pentru stapi-
nirea Dunarii. Dar alit invazia roxolanilor din anul 69 e.n., cit si actiunea dacilor,
care, profitind de slabirea apararii Moesiei in cursul razboiului civil izbucnit la
moartea lui Nero, trecusera Dunarea, luasera cu asalt taberele trupelor auxiliare
si se pregateau sä faca acelasi lucru cu taberele legiunilor, au fost respinse si
linia Dunarii a fost fortificata din nou prin grija lui Vespasian, caruia i se
datoreste si infiintarea flotei moesice: classis Flavia Moesica.
Unul din cele mai importante izvoare din secolul I. e.n. este opera lui
Pliniu cel Batrin, o adevarata enciclopedie a cunostintelor etnografice, geogra-
fice, istorice, ca si a plantelor din Moesia si soiurilor de pesti ce traiau in Marea
Neagra. Descrierea Pontului si a oraselor de pe tarmul sting al acestuia (IV,
12, 76), a Istrului cu gurile si populatiile respective (IV, 12, 78), a cerealelor si
plantelor ce se cultiva in Tracia griul de trei luni (XVIII, 7, 63), meiul (XVIII,
10, 100), castravetii din Moesia, care <c cum magnitudine excessere, pepones
vocantur* (XIX, 5, 65) si a pestilor din Marea Neagra (IX, 15, 49), ale caror
denumiri este Irish' greu sa fie echivalate cu numele actuale, este de mare pret.
Trehuie sa mentionam in chip deosebit informatiile despre Scythae aroteres
(scitii agricultori) din vecinatatea orasului Callatis, despre # Peucini, Basternae,
vecini cu dacii *, ca si cele care privesc pe dacii din spre Tisa, care, dupa ase-
zarea iazigilor sarmati in cimpie, au fost impinsi de acestia in munti si paduri,
pins la riul Pathissus (IV, 12, 80). Sapaturile arheologice ale lui M. Parducz
au dovedit ca in adevar iazigii au gasit in momentul stabilirii for in sesul
Tisei o populatie data. Din aceasta cauza s-au iscat motive de conflicte intre
iazigi, sprijiniti de romani, si daci. Pliniu inregistreaza si faptul ca dacii se
tatuau. Cad numai asa putem interpreta stirea ca dacii isi faceau semne pe corp
cu anumite plante pentru infrumusetare (XXII, 1, 2) si ca 4 ei pastreaza pins
la a patra generatie semnele facute pe brat >> (VII, 11, 50).
Si Pomponius Mela este important pentru stirile pe care be da despre Pontul
Euxin mai de mult Axeinos , despre sarmati, traci (vinzarea fetelor la
licitatie, sacrificiul femeilor pe mormintul sotilor) etc., (II, 2, 16-21) si despre
obiceiul tatuajului la agatirsi (dupa g consideratia de care se bucura fiecare de
pe urma stramosilor sai s).
Deosebit de pretioasa pentru lingvistica si botanica este lucrarea lui Dio-
scorides Pedanius in care sint inregistrate numiri de plante medicinale in limba
dacica cu echivalentul grecesc si latinesc. Cele 35 de numiri dacice, la care se
vor adauga altele de catre Pseudo-Apuleius, constituie un lot important de
cuvinte ce pot servi la studiul limbii dacilor.
Seria luptelor dintre daci si romani a fost redeschisa in timpul lui Decebal
si Domitian. Luptele purtate in timpul lui Domitian reprezinta preludiul ulti-
mului act al indelungatului conflict dintre daci si romani. Atentia scriitorilor
antici a fost din nou atrasa de problema Daciei. Evenimentele ce s-au succedat

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI XIX

la Dunare, infringeri si victorii alternative, urinate de expeditiile de cucerire

ale lui Traian, se reflects in lucrarile antice, ajunse pins la noi, in mod contra-
dictoriu. Poetii contemporani cu Domitian, and fac simple aluzii la evenimen-
tele de la Dunare (cf. Silius Italicus), aduc laude excesive faptelor de arme ale
imparatului si generalilor sal (P. Papinius Statius si, in deosebi, C. Valerius
Martial). Judecind dupa cele scrise de Martial, dacii infrinti ar fi primit
jugul pe grumazul lor, iar Domitian ar fi fost aclamat de Roma ca «neinvinsul »,
a dacicul » si « invingatorul Istrului )). Laudele exagerate aduse de aces to izvoare
sint insa contrazise de altele. In acest caz istoricul este obligat sa procedeze cu
multa precautie. Este limpede ea el trebuie sa elimine expresiile hiperbolice
ale poetilor si sa acorde prioritate altor izvoare, punind teinei pe cele care infa-
tiseaza evenimentele cu mai multa sobrietate. To tusi, informatiile poetilor nu
pot fi eliminate in bloc, unele din ele continind stiri veridice, verificabile prin
alte izvoare. Martial, de pilda, povesteste despre solia lui Diegis (Degis),
fratele lui Decebal, la Domitian (Epigrame, V, 3, 1-6), care recunoaste pe
Decebal ca rege al dacilor, punind cununa pe capul fratelui acestuia (VI, 10,
7-8). Evenimentul este povestit si de Dio Cassius, izvor care nu e favorabil
lui Domitian, ceea ce arata Ca informatia este exacta. Cind insa pnetul adauga
ca Diegis si-ar fi exprimat sentimentul de fericire deoarece vedea fata « zeului o
adica a imparatului pe care Decebal 1-ar fi cinstit de departe, este clar ca
el folosea un procedu obisnuit adulatorilor si ca atare amanuntul trebuie respins
ca lipsit de valoare istorica.
Statius, la rindul sau, atribuie clementei imparatului faptul ca dacii n-au
Post alungati din muntii lor. yStirea este absurda, mai ales cind o serie de alte
izvoare, printre care Pliniu eel Tinar, Dio Cassius si altii arata ca, dimpotriva,
Domitian a suferit infringeri, ca pacea a fost cumparata, ca dacii ajunsesera
sa trateze pe picior de egalitate cu romanii si ca numai Traian a schimbat
caracterul raporturilor cu dacii (Pliniu cel Tinar, Panegiricul, XXX, 11, 4).
Lipsa de obiectivitate se manifests insa nu numai la adulatorii lui Domitian,
ci si la scriitorii par tizani ai opozitiei. Nu trebuie sa uitam ca, de pilda, Pliniu eel
Tinar, amic al lui Traian, a fost unul din scriitorii care a contribuit foarte mult
la proasta reputatie creata lui Domitian. Istoricul ce foloseste izvoarele trebuie,
deci, sa fie cit mai atent la interpretarea justa a informatiilor. El trebuie sa
inteleaga just pasiunile politice, sau de alta natura, ce se ascund in aprecierea
faptelor lui Domitian sau ale altor imparati. Dupa parerea noastra, romanii
ezitau sa largeasca limitele imperiului dincolo de Dunare si de aceea Domitian
a incercat sa rezolve problema relatiilor cu dacii intr-un mod onorabil pentru
imperiu. Pacea incheiata cu Decebal era departe de a fi o pace (c rusinoasa »,
deoarece punea Dacia in situatie clientelard. Decebal devenea « socius et amicus
Populi Romani * si, in aceasta calitate, el primea ajutoare tehnice si financiare
din partea imperiului. Solutia nu convenea insa clasei dominante, deoarece
aceasta isi fixase ca obiectiv cucerirea Daciei, sperind sa rezolve astfel criza
modului de productie sclavagist care incepuse.
Intre izvoarele epocii asupra geto-dacilor, Dion Chrysostomos, ca unul ce
a trait fara voia lui printre geti, este vrednic de amintit pentru citeva stiri
importante. Astfel el inregistreaza cucerirea orasului Boristene de catre geti,
eveniment pe care 11 plaseaza cu o suta cincizeci de ani in urma, adica in vremea
lui Burebista. Tot el mentioneaza existenta, la geti, a clasei aristocratilor sub

www.dacoromanica.ro
XX INTRODUCERE

numele de pilophoroi
jului la femeile gete.
tire reprodusa si de Iordanes ,ca si obiceiul tatua-
Din nefericire, unul din momentele hotaritoare ale istoriei Daciei, cucerirea
acesteia de titre romani, este vaduvit de documentarea amply pe care eveni-
mentul o merita. Intimplarea a facut ca luerarile capitale ce s-au scris asupra
acestui subiect sa nu fi ajuns pins la noi. Ne referim mai intii la memoriile lui
Traian, intitulate, probabil, De Bello Dacico, despre care aflam numai dintr-un
searbad chat al lui Priscianus (VI, 13), reprodus in culegerea de fata sub numele
lui Traian.
Tot asa de regretabila este pierderea Geticelor lui Criton. Autorul a insotit
pe Traian in expeditiile sale, in calita Le de medic personal, si, judecind dupe
putinele fragmente pasi rate in scolii, el era inzestrat cu un aseutit spirit de
observatie. Lui Criton ii datoram citeva stiri privitoare la pozitia pilophori-lor
(= pileatilor), in fruntea carora se gasea Decebal, in statul dac. Tot el arata
(Suidas, s. v. asicraccitLovEoc) care era rolul religiei, mai bine spus al preotimii, in
mentinerea autoritatii regelui, generalizare a unui fapt inregistrat de Strabon
in legatura cu Decaineos.
Din cauza lipsei izvoarelor contemporane, eel mai amplu izvor al istoriei
Daciei din epoca lui Decebal ramine Dio Cassius, istoric din vremea Severilor,
chiar tinind seama de faptul ca nu dispuuem decit de rezumatul lui Xiphilinus.
Dio Cassius, istoric cons tiincios, corect, fara multi fantezie, a utilizat izvoare
pe care noi nu le mai avem la dispozitie. Cu ajutorul stirilor transmise de el,
istoricul are posibilitatea sa reconstituie, macar in linii mari, desfasurarea
conflictului care s-a incheiat cu cucerirea Daciei. Tot Dio Cassius ne-a transmis
singurul portret al lui Decehal din literatura antics, precum si o descriere a
podului de la Drobeta, pe care autorul pare-se a-1 fi vizitat pe cind era guver-
nator in Panonia.
In secolele IIIII e.n. genul istoric cunoaste o mare decadenta. Chiar in scrie-
rile de alt caracter, evenimentele din Dacia ocupa un loc neinsemnat. imprejura-
rile grele pentru imperiu de la inceputul domniei lui Hadrian razboiul din
Dacia, atacurile iazigilor si roxolanilor vor fi inregistrate de abia in luerarile
din secolul al IV-lea. Singurul scriitor din secolul al II-lea care mentioneaza
aceste evenimente este M. Cornelius Pronto. El atribuie insa lui Hadrian nu
numai intentia de a parasi provinciile cucerite de Traian, dar afirma chiar
gresit, data nu intentionat fals ca. Hadrian ar fi inapoiat aceste teritorii,
((Dacia si regiunile pierdute de parti*. Informatia este cu atit mai surprinzatoare,
cu cit Fronto a trait in epoca Antoninilor, cind Dacia continua sa apartina impe-
riului. Daca autorul s-a referit la ajustarea teritoriului provinciei dacice prin
renuntarea la ocuparea efectiva a cimpiei Munteniei si stabilirea de titre Hadrian
a limesului Daciei pe riul Olt, el a avut in parte dreptate. Formularea este insa
de asa natura, incit se poate pune la indoiala autenticitatea pasajului respectiv.
Importante, dar extrem de sumare sint stirile lui Dio Cassius asupra eveni-
mentelor din Dacia in timpul domniei lui Marcus Aurelius si Commodus. Raz-
boiul cu marcomanii a avut repercusiuni si asupra situatiei din Dacia, insa din
pacate ele se reflects prea anemic in rezumatul lui Xiphilinus.
Invazia lui Tarbos in Dacia (LXXI, 11, 1), colonizarea unor grupuri de
barbari (LXXII, 11, 4), aparitia astingilor care ataca pe costoboci si provoaca o
serie de tulburaii la hotarele Daciei (LXXI, 12, 1), relatiile cu iazigii si permisi-

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI XXI

unea acordata acestora de a face comer; cu roxolanii prin provincia Dacia

(LXXI, 19, 2), primirea, probabil in calitate de 4 coloni u, pe teritoriul provinciei
a 12 000 daci liberi, in timpul domniei lui Commodus (LXXII, 3, 3), sint prin-
cipalele stiri pe care le gasim la Dio Cassius.
Din opera lui Pausania ne intereseaza relatarea despre invazia costobo-
cilor, din vremea domniei lui M. Aurelius, cind au ajuns ping in Grecia, trecind
prin Moesia Inferior unde au provocat, cum aflam din inscriptii, miscari ale
dacilor supusi si exploatati de romani.
Singura lucrare valoroasa din secolul al II-lea este geografia lui Claudius
Ptolemaeus. Opera erudita, sobra, lipsita de agrementele pe care le dau acestui
gen descrierile sau anecdoiele ce insotesc alte lucrari ale epocii, ea este foarte
prqioasa pentru geografia si etnografia Daciei. Lucrarea prezinta insa lipsuri
si unele con tradictii. Defectele ei provin din faptul ca autorul a fost un invalat
de cabinet, care n-a cunoscut realitatile de la Dunare decit din lucrarile prede-
cesorilor sai Agrippa, Maximos din Tir si altii. Ptolemeu ne-a transmis totusi
cea mai completa lista a triburilor de pe teritoriul Daciei, ca si o bogata lista
a localitatilor mai de seama 7c6Xstc nu numai din provincia romana, dar
si din teritoriile neocupate. Situa triburilor corespunde evident Daciei prero-
mane. in lista (< oraselor» gasim numai citeva care apartin sigur perioadei
stapinirii romane. in schimb numarul de localitati dacice este foarte mare. Hota-
rele estice ale Daciei sint puse o data la fluviui Tyras, iar alta data la Hierasos
(Siret). Este evident ca in primul caz el vorbeste de Dacia preromand, in seas
etnografic, iar in celalalt de hotarul estic al provinciei romane. Cu toate lipsurile
si dificultatile ei, opera lui Ptolemeu ramine un izvor nepretuit pentru
istoria Daciei.
Istoria provinciei Dacia in secolul al III-lea e. n. este lipsita de o litera-
tura contemporana. Din aceasta cauza, una din perioadele cele mai zbuciumate
ale istoriei romanitatii de la Dunarea de Jos nu poate fi reconstituita decit cu
ajutorul izvoarelor epigrafice si arheologice. Pina si retragerea stapinirii romane
din Dacia, un moment capital pentru soarta populatiei daco-romane, trebuie
urmarita de abia in izvoarele serbede ale secolelor urmatoare. Scriitorii din secolele
IIIII, cu exceptia celor deja mentionati, dau multe informatii disparate
despre epocile mai vechi ale istoriei dacilor, despre religia geto-dacilor, despre
obiceiuri ale tracilor si scitilor, extrase din autori mai vechi. Ei nu aduc, in
esenta, nimic nou decit cite un detaliu necunoscut din a4i autori. Lucrarile for
sint pline de eruditie. Se cunosc si se reproduc stirile gasite la predecesori, dar
nu se produce nici o opera de mare suflu. Astfel Arian, interesant pentru descrie-
rea expeditiei lui Alexandru la Dunare, este folositor si pentru descrierea tarmu-
lui marii si a bratelor Dunarii din al sail Periplus. Descrierea insulei Pence
continua sa ramina fantastica si legendara. La Lucian gasim stirea Ca scitii se
impart in pilophoroi §i octapodes (=cei cu opt picioare, multimea celor care poseda
o carula si doi cai). Dupg el Zamolxis era un sclav din Samos fugit la traci.
Fantastied si lipsita de valoare este stirea aceluiasi autor ca dacii (getii) au
fost distrusi de Traian in asa masura incit n-au ramas decit pa truzeci de oameni.
Interesant amanuntul lui Polyainos ca un fals dezertor cu numele de Seuthes
a atras pe macedonenii lui Lisimah in locuri neprielnice, din care cauza au fost
infrinti de Dromichaites, dar cifra de 100 000 de oameni cazuti prizonieri
impreuna cu Lisimah este de domeniul fanteziei.

www.dacoromanica.ro
XXII INTRODUCERE

Din opera lipsita de valoare a lui Claudius Galenos cu privire la cauzele

deosebirilor fizice intre diverse popula tii, nu retinem decit stirea, copiata de la
predecesori, despre sclavii daci si geti din comedia neo-atica.
Claudius Aelianus este interesant pentru detaliile asupra soiurilor de pesti
si asupra pescuitului in Dunare (pescuitul cu boii, pe gheata). Vorbind de traci,
el ii califica de betivi si arata ca nu cunosc scrisul.
Problema scrisului la traci se pune si pentru geto-daci. Informatia lui
Claudius Aelianus, ca si a izvoarelor pe care le-a utilizat acesta, are nevoie de
corective. In adevar, tracii nu dispuneau, dupa toate probabilitatile, de un
alfabet propriu, ceea ce nu insemneaza insa ca nu foloseau scrisul. Inscriptia de
pe inelul de la Erzerovo (R. P. Bulgaria) dovedeste ca ei intrebuintau alfa-
betul grecesc, iar inscriptia pe pia tra gasita in sapaturile de la Seuthopolis
(R.P. Bulgaria) arata ca scrierea greaca era folosita la curtea lui Seuthes. Este,
prin urmare, probabil ca aristocratia tracica si, indeosebi, preotimea sa fi
cunoscut si folosit scrisul.
In ceea ce priveste pe daci, situatia pare a fi si mai complexa. Dio Cassius
ne informeaza ca burii au trimis lui Traian un mesaj scris pe un o burete *, in
limba Latina. 0 stampila imprimata pe un dolium descoperit in cetatea data de
la Grfidistea-Muncelului poarta inscriptia DECEBALUS PER SCORILO, tot
in caractere latine. Se poate deduce din aceste doua exemple ca unii daci cuno-
stew' scrisul cu caractere latine si chiar limba Latina. i in acest caz este vorba
de clasa aristocratilor. Ambele stiri se refers insa la epoca lui Decebal cind
influenta eulturala si politica romans asupra dacilor ajunsese la apogeu. in
epoca lui Burebista nu este exclus sa se fi utilizat, ca si la tracii balcanici, scrierea
greceasca. Aparitia unor consonante grecesti pe pietre din constructiile de la
Gradiste ar constitui dovada cunoasterii alfabetului grec. Cezar a inregistrat
o situatie analoga la gali (De bello Gallico, VI, XIV, 3) aratind ca acestia o publicis
privatisque rationibus, Graecis litteris utantur >.
Herodian ne informeaza ca o poporul dac se mai numeste si daos o, iar
Danubis, si Danubis. La Artemidoros gasim stirea ca getii aveau sclavi care
erau tatuati, in timp ce la traci se tatuau copiii de origine nobila, stire ce vine in
contradiclie cu alte izvoare, care vorbesc de tatuarea femeilor nobile si la geti,
ca si la traci. Onomasticonul lui Pollux vorbeste de o categorie de sclavi o yin-
duti pe sare )).
Dexip este valoros pentru mentionarea atacului gotilor in Tracia, in
timpul lui Decius.
C. Iulius Solinus reproduce, dupfi alte izvoare, de exemplu dupa Pliniu
eel Batrin, o serie de stiri despre traci, in legatura cu credinta for in nemurire,
cu sentimentele de tristete la nWere §i de bucurie la moarte, vinzarea fetelor,
cumpararea de soti de catre cele urite, betia cu seminte aruncate in foc etc. Este
o lucrare de compilatie din care retinem mai ales stirea &á pamintul
Moesiei fusese numit de stramosi, o pe drept, hambarul lui Ceres >, din cauza
fertilitatii lui.
La Porphyrios gasim etimologia cuvintului Zalmoxis de la Zalmos = piele
de urs. Autorul mentioneaza si un al doilea sens aratind ca unii il traduc prin
0 barbat strain 0.
Paradoxographus V aticanus ne transmite informatia ca getii intimpina
cu lovituri de tobfi tunetele lui Zeus si ca 11 ameninta pe zeu tragind cu arcul

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI XXIII

spre cer. Sensul acestui obicei getic, mentionat §i de Herodot, ar putea constitui
subiectul unei cercetAri etnografice.
Printre ultimele lucrgri incluse in volumul I al culegerii noastre se ggse§te
§i Tabula Peutingeriana deoarece, dupa C. Daicoviciu ,i Eug. Manni, ea reflects
situatia de pe la anii 251-260 e. n., data apropiata de evenimentul cu care se
incheie o etapa important din istoria veche a poporului nostru, retragerea
stgpinirii romane din Dacia.
La capatul acestei introduceri, rezulta ea istoria Daciei preromane, ca 0 a
provinciei romane nu se poate intocmi numai pe baza izvoarelor narative ajunse
pins la noi. Nici unul din popoarele locuind in spatiul carpato-dunarean n-a
avut o literature proprie. Din aceasta cauza, informatiile privitoare la aceste
populatii sint, in cea mai mare masura, intimpliitoare, mai abundente in momen-
tele cind statele elenistice sau Imperiul roman au interese §i actioneaza in tinu-
turile respective, aproape inexistente pentru celelalte perioade. Mar dupa
incadrarea Daciei in Imperiul roman, aceasta fiind o provincie situate la peri-
feria celui mai vast stat treat in antichitate, referintele asupra evenimentelor
interne lipsesc aproape cu totul din izvoarele vremii.
Intr-o atare situatie, istoricii trebuie sa recurga la izvoarele inepuizabile
de caracter epigrafic i arheologic. Numai acestea din urma ii pot ajuta sa recoii-
stituie liniile §i ritmul de dezvoltare a societillii b4tinap, viata reala in aspectele
ei multilaterale 0 cu detaliile specifice conditiilor istorice locale.
Nu vrem sa spunern, fire0e, ca din cauza lipsurilor semnalate izvoarele nara-
tive devin de prisos. Dimpotriva, utilizate cu discernamint i spirit critic, ele sint
foarte pretioase. Pentru a le pune insa in valoare, tirile ajunse pins la noi
trebuie sa fie cunoscute in totalitatea lor, analizate §i comparate unele cu altele.
In al doilea rind, ele se cer confirmate sau infirmate de celelalte categorii de
izvoare. Numai utilizarea tuturor surselor existente duce la concluzii definitive.
Speram ca adunarea yi publicarea la un loc a §tirilor disparate din operele scrii-
torilor antici va contribui la cunowerea mai profunda a istoriei vechi a patriei
noastre ysi va da prilej celor ce se intereseaza de aceasta epoca sa descopere fapte
noi §i sa aduca interprefari mai juste in ceea ce prive0e evenimentele oglindite
de multe on insuficient in scrierile celor vechi.
Prof. GIL TEFAN
blembru corespondent al Academiei R.P.R.

www.dacoromanica.ro
 ABREVIERI

DAICOVICIU, Tran- C. Daicoviciu, La Transylvanie dans l'antiquite, Bucarest,

sylvanie. 1945.
FGrHist Die Fragmente der griechischen Historiker herausgegeben von
Felix Jacoby. Weidmann, Berlin §i Brill, Leiden, 1923 .
FHG Fragmenta historicorum Graecorum. indite plenissimo instruxe-
runt Car. et Theod. 111ulleri. Vol. IV, Firmin Didot, Paris,
1841-1870.
GCM Geographi Graeci Minores e codicibus recognovit Carolus
Miillerus. Vol. I II, Finniu Didot, Paris, 1855 1861.
1st. Rom. Isloria Rominiei. I. Comuna primitive. Sclavagismul. Perioada
de trecere la feudalism, Editura Acadeiei R.P.R., Bucure§ti, 1960.
PATSCH, Beitriige C. PATSCH, Beitrage zur Viilkerkunde von Siidosteuropa.
V. Aus 500 Jahren vorrOmischer und romischer Geschichte Siidost-
europas. I. Teil: Bis zur Festsetzung der Romer in Transdanubien,
Viena, 1932 (e Akademie der Wissenschaften. Philos.-hist. KI.,
Sitzungsberichte e, 214. Bd., 1. Abh.).
PATSCH, Kampf C. PATSCH, Beitrcige zur Volkerkunde von Siiclosteuropa. V. 2.
Der Kampf um den Donauraum unter Domitian und Trajan.
Viena, 1937 (# Akademie der Wissenschaften. Philos.-hist. Kl.,
Sitzungsberichte e, 217. Bd., 1 Abh.).
PARVAN, Getica V. PARVAN, Getica. 0 protoistorie a Daciei, Bucure§ti, 1926
(4 Academia Romina. Mem. sect. ist.*, III, t. III, mem. 2).
PCGF Poetaruin comicorum Graecorum fragmenta post Augustum Meineke
recognovit et Latine transtulit F. H. Bothe, Firmin Didot,
Paris, 1855.
PIPPIDI, Contribulii D. M. PIPPIDI, Contributii la istoria veche a Rominiei, Editura
Stiintifieg, Bucure§ti, 1958.
RE Real-Encyclopcidie der classischen Alterturnswissen,schaft begriindet
von A. Pauly, neue Bearbeitung von G. Wissowa, W. Kroll
u.a., Stuttgart, 1896 .
RUSSU, Rel. dac. I. I. Russu, Religia geto-dacilor, in Anuarul Iustitutului de
Studii Clasice", Cluj, V (1944-1948), p. 61-139.
SCIV Studii Zvi cercetari de istorie veche, Bucure§ti, 1950 .
SHA Scriptores historiae Augustae edidit Ernestus Hold. Vol. III.
Teubner, Leipzig, 1927.
STEIN, Leg. Moes. A. STEIN, Die Legaten von Moesien, Budapesta, 1940 (Disser-
tationes Pannonicae, I, 11).
VULPE, Dobroudja R. VULPE, Histoire ancienne de la Dobroudja, Bucure§ti, 1938
(Academie Roumaine. Connaissance de la terre et de la pensee
roumaines. IV: La Dobroudja, p. 35-454).

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE
PRIVIND ISTORIA ROMINIEI
I

www.dacoromanica.ro
 I. HEIOAOT

0E0rONIA
337-339. T7)0i4 8"Oxeocvip Myra [..toi)c Tba 3Lvipprocc,
NeT.A6v 1."AAcper.6v Te xoci. 'HpLaocv6v f3a0v8imv,
6 X-rpupSvoc Mociocvap6v 're xat "Icrrpov xocAALpeeepov.

www.dacoromanica.ro
 I. HESIOD

Originar din Cyme, situat pe tarmul egean al Asiei Mici, Hesiod a trait
in Agora din Beolia, probabil in secolul al VIII-lea i.e.n. A fost In tinerete
pastor si a cunoscut de aproape viata agricola. Este autorul a doua poeme
didactice, intitulate Teogonia §i Munci gi zile.
Edi%ia: Hesiode, Thhogonie. Les travaux et les jours. Le bouclier. Texte
etabli et traduit par Paul Mazon. Les Belles Lettres, Paris, 1928.

TEOGONIA

337-339. Tethys 1 a nfiscut Oceanului fluviile cu valuri agitate:

Nilul, Alfeul, Eridanul cel adinc,
Strimonul, Meandrul ,ei Istrul care curge frumos.

1 Fiica a lui Uranos si Geea, Tethys s-a casatorit, potrivit mitologiei, cu fratele ei
Oceanul si a dat nastere tuturor riurilor din lume.

www.dacoromanica.ro
 II. APKTINOT

AICHOITIZ

'Ai.tocUov llev0e6EXecoc napaytve-rocc Tpcdo-t oup.t.tocz4lo-ouo-oc,"Apecoc

tLiv Ourir 1p, OpOcco-cc se TO yevoc. xat xTeEvet akilv CcptcrreiSouaav
5 'AxtAXek, oE se Tp&iec ainip Oduvroucc. Kat 'AxcXXek OepatTly
CooctpeT., AocaopPetc 7pOc akoi5 xoct Ovetacaetc TOv iTct IIev0eacAei4
?ey6p.,evov gporroc.xat ix Toirrou a-rdcacc yEverocc -rag 'AzocLag nept Tot;
Ospckrou cp6vol.). Me Tck se Tocilra 'AzcAAciic etc Ai6f3ov rcXeZ, xat
O? ax 'ArcOAAcovc xat 'Ap-riticat xat Avrot xocOocEpeToct Tor) cp6vou
10 L7c"OLo-o-ko.4...
TpetPdctievoc s"AxLAAek Tok Tpi.)ac xat eic Tip TCOALV coveca-
7TE66V UTCO IIdcpcaoc OcvacpetTocc xoct 'A7c6Xwvoc. xoct .rcept To5 7776-
p.oc-roc yevollfrylc taxopac I.Lo'cmc Mac riveA4Levoc irct TOC yak
xoliget, 'OaucTcrecoc cknotLaxollivou 'rag TpcocrEv. "Enec-ra 'AvTEXoz6v
15 Te OCurrouat xat TOv vexpOv Toi5 'Ax03664 rrpoTtOevrac. xat Oi Tcc
Occpcxopivl crUv Mo66acc xoct -mac dc8acpocic Oppet TOv 7rocnoc xat tier&
Ta Droc ix Ti7jc Tcupac 11 06-c-cc dcvaprcc'caaca TOV 7rociAcc etc Tip) AEuxiv
v-7]cov sLocxoget. OE se 'AZOCLOt TOv TOccpov z6crocv-rec ciyiiiva Tt Oiaac,
xat nept TiLv 'AztVlo)c OTcXo)v 'Oaucraa xat Atav-cc cr-rcfcatq ilITCETCTEL.

www.dacoromanica.ro
 II. ARCTINOS

Poet faril important5, despre care nu §tim in ce timp a trait. I se atribuie

doua poeme din ciclul epic homeric (Etiopia si Cucerirea Ilionului), precum §i
epopeea Titanomahia. De fapt ele sint opere anonime, pe care multi scriitori
antici le citeaza lard autor.
Editia: Epicorum Graecorum Fragmerta collegit Godofredus Kinkel, vol. I.
Teubner, Leipzig, 1877, p. 32-33.

ETIOPIA

Amazoana Pentesileea, fiica lui Ares, de neam trac, soseste in ajutorul

troienilor. Ea se lupt6 vitejeste. Dar este ucisa de catre Ahile si troienii o
inmorminteaz6. Ahile omoara pe Tersit, deoarece este certat si ocarit de acesta 6
pentru iubirea sa fata de Pentesileea. De aceea, intre ahei se isca o neintele-
gere, pricinuit6 de uciderea lui Tersit. Apoi Ahile pleaca pe mare spre Lesbos,
unde aduce jertfe in cinstea lui Apo lo, Artemidei si a Latonei si este purificat
pentru omorul &au de catre Odiseu. . . 10
Dup6 ce Ahile pune pe fuga pe troieni si patrunde in oras, este ucis de
Paris si Apolo. In jurul lesului se incinge o lupta inversunata. Aias it is si-1
duce la corabii, in vreme ce Odiseu tine piept troienilor. Apoi ei il inmormin-
teaza pe Antiloh 1 si expun cadavrul lui Ahile. Sosind Thetys 2, insotita de 15
Muze si de surorile ei, isi plinge copilul. Dup6 aceea Thetys rapeste de pe rug
pe fiul sail si-1 poarta 3 in insula Leuce 4. Aheii, f6cindu-i mormint prin ingra-
madirea pamintului, rinduiesc in cinstea lui o intrecere, iar pentru armele sale
se isca o cearta intre Odiseu si Aias.

1 Fiul lui Nestor.

2 Mama lui Ahile.
3 Vezi Pindar, nota 20.
4 Vezi Arian, notele 31 §i 32.

www.dacoromanica.ro
 III. EIMLINIAHE 0 KEIOZ

Fr. 114 (64). 'Hepb) repoiveLoc, xaxOv Ainac, clicpeXev "IaTpov

.riiAe xoci ix Exueicov 1.i.oc-xpOv (Spay lief:way.

www.dacoromanica.ro
 III. SIMONIDE DIN CEOS

NAscut 1n anul 556 i.e.n. in insula Ceos, Simonide a venit la Atena, apoi a
petrecut un timp in Tesalia qi a murit in Sicilia, in anul 468. Este unul
dintre cei mai mari lirici greci. Din opera lui nu ni s-au pAstrat decit fragmente.
Editia: Th. Bergk-Ed. Hiller, in Poetae Lyrici Graeci, vol. III, Teubner,
Leipzig, 1914.

Fr. 114 (64). 0, Geraneia, Impresurata de neguri, stincii aducatoare de neno-

rociri, de ce n-a izbutit el srt vada 1 Istrul
cel Indepartat §i Tanaisul cel lung, care vine de la sciIi?

1 Literal: < de ce nu a vazut *. Aceasta epigrams funerary este inchinata unui naufra-
giat, pe care poetul it deplinge pentru cillatoria lui neferieita pe mare.

www.dacoromanica.ro
 IV. EKATAIO/

Apud STEPH. BYZ. s. vv.

170 s. Kp6(3uoL gOvo4 TcpOq venov dc4ou
-rob" "Icrrpou. 'Exccroci,oc Eope.nril.
6 g or) Kpocht.xii li y-71.
171 s. TpLEoE gOvoq 7cpOc verrov "Ia-rpou.
`Exoc-rocZoc E6pcfnrn.
172 s. 'Opyc'qrry rc6XLc in?. Tc7) "IaTpc. 'Excx.-
TOCZOq E6p6Trn.

www.dacoromanica.ro
 IV. HECATEU

De neam nobil, Hecateu a trait aproximativ intre anii 550-470 i.e.n. si a

luat parte la rascoala ioniana impotriva persilor. A fdcut calatorii lungi si a
scris opere de istorie geografie, din care nu ne-au ramas decit putine
frinturi.
Edith, FGrHist I, p. 28.

La STEPHANOS DIN BIZANT, sub cuvintele:

Fr. 170 sub crobizi: Neam 1 la miazazi de Istru. Hecateu, in Europa:

De unde p5mintul crobizilor. 6
Fr. 171 sub trizi: Neam 2 la miaz5zi de Istru. Hecateu, in Europa.
Fr. 172 sub Orgame: Cetate s linga Istru. Hecateu, in Europa.

1 Trib getic din Dobrogea.

2 Alt trib getic din Dobrogea.
a Probabil localitatea Argamum, de la capul Doloiman, care apare si la Procopius,
De aedificiis, IV, 11, 20, (vezi 1st. Rom., p. 259). Pentru sapaturile arheologice efectuate aici
si care au dat la iveala doar materiale tirzii, bizantine, vezi P. Nicorescu, in In Memoria
lui l'asile Pcirvan, Bucuresti, 1934, p. 222 si urm.

www.dacoromanica.ro
 V. AIEXTAOE

Fr. 73. TOv 'IaTpov (platy ix Ti.JV ' TrcepI3 o Om

xccroccpipecreac, xcd. Tirn, `131.7COCCCOV Opi,"n oinci.)
se eratev dcxoAou06v Teti AicrzLAy iv
6 AuoiAvq Ilpoinfist Xkyovv. TOUTO.
Fr. 155. laTpoq ToLocirrocq 7rocp0t-voug geLxvrocr.
,
Tpecpay.
Fr. 198. 'AAVETcrcc'cx-iq (3ponijpec eivo[Lor, Law.

www.dacoromanica.ro
 V. ESCHIL

Primul mare poet tragic atenian, Eschil s-a nascut in jurul anului 525
i.e.n. si a murit pe la 456. A luat parte la luptele de la Maraton (480) si Sala-
mina (479) impotriva persilor si a scris numeroase tragedii (66 de titluri cunos-
cute), din care nu ni s-au pastrat decit sapte.
Editia: Tragicorum Graecorum Fragnienta recensuit Augustus Nauck.
Editio secunda. Teubner, Leipzig, 1926.

Fr. 73 Spune ca Istrul de la hiperboreeni

§i din munlii Ripei 1 coboara. Asa
zicea el, urmind pe Eschil,
care afirmase aceasta in Prometeu desccitufat. 5
Fr. 155 (din tragedia Niobe). Fluviul Istru se lauds ca pe malurile lui cresc
asemenea fecioare 2.
Fr. 198 (din tragedia Prometeu desatufat). Scitii cei cu p4uni frumoase,
mincatori de brinz6 din lapte de iapa.

1 In antichitate se credea ca muntii Ripei se afla in nordul Europei, pe teritoriul

hiperboreenilor. Acesti munti legendari a caror localizare variaza dupd autor par a
se fi intins, in traditia antics, in spatiul dintre Ural si Britania. In fragmentul de fats regiisim
vechile informa%ii ioniene (Hecateu) despre izvoarele Istrului, care s-ar gasi la neamurile
celtice din Britania, considerate ca populatii hiperboreeane. Vezi RE, IA, col. 883-4.
2 Amazoanele.

www.dacoromanica.ro
 VI. II INAAPOT

OATAIIIIONIKON

I'', 11-17 (19-29) . KpocEvcov icpeTtiOcq

' If ponOloc npoT6pac
5 dcrpexi)c `DAavoaf,xaq yAecpdcpcov At-
TwAOg &Ni) Ut.1)60ev
al.viA xey.avv. (3dcAy) yAau-
x6zpoa xciallov aatac, Tcfcv TC OTC
'IaTpou arcO axLapEicv 7CCX.--
10 yav gvEmEv 'Ap.pyrioucovL&aocc,
1.05E1.1.cc Tiiiv '0Aup.7-cio,c, xdc?Qacprov Ock0X(ov,
aat.tow cinepPopkcov 7rsicraLc 'AROAAw-
voq ,Ot pc'ercovra A(Syclr

I', 25-28 (45-48). ,6,-; TOT' ic yai.av 7ropeocv * D'ut,LOc &Km

15 'IaTpl,r)v vor gv0a AaToi5c
t7C7S0C760C D'uyl-nlp
8ka.t.' gX0ove 'ApxaaEac . . .

H', 48-49 (62-63) . . . ZECcv0ov iineLyev xai, 'Ali.a6vac ei)in-

rcovq xai &g "IaTpov kAaovcov.

' Tropeuev A (= Ambrosianus C 222): -ctv cett.

www.dacoromanica.ro
 VI. PINDAR

Cel mai de seams poet link al Tebei, Pindar a trait intro anii 518 qi 438
i.e.n. Creatia sa poetica cuprinde lirica corala cu subiecte foarte variate: imnuri,
cintece de laude in cinstea zeilor, glorificeri ale invingatorilor la intrecerile
panelenice (epinicii) etc. Nu ni s-au pastrat decit Epiniciile, rinduite in 4 carti:
Olimpicele, Piticele, Nemeenele §i Istmicele.
Editii: Pindare, [Oeuvres]. Texte etabli et traduit par Aime Puech,
vol. IIV, Les Belles Lettres, Paris, 1931 ; Scholia vetera in Pindari
carmina recensuit A. B. Drachmann, vol. IIII, Leipzig, 1903-1910.

OLINIPICELE

III, 11-17 (19-29 .. . Indeplinind poruncile 1

stravechi ale lui Heracles,
dreptul Hellanodicas 2 din Etolia 6
deasupra pleoapelor si in
jurul parului aceluia pune
podoaba verde de maslin, pe care
de la izvoarele umbroase ale Istrului
odinioara o adusese fiul
,
lui Amfitrion 3 - amintire stralucita a
intrecerilor din Olimpia si induplecase prin vorbele sale norodul
hiperboreenilor 4, slujitori ai lui Apolo.
10

III, 25-28 (45-48). Atunci i1 indemna inima 5

sa plece spre tara istriana 8, unde-1 primi fiica 7 Latonei, 15
zeita cea priceputa la minatul tailor;
el venise din Arcadia.. .

VIII, 48-49 (61-63). [zeul] 8 se indrepta spre Xanthos,

ducindu-se la arnazoanele cele dibace la calarie si spre Istru.
1 Dupe legende jocurile olimpice au Post instituite de Heracles.
2 Judecator la jocurile olimpice.
3 Heracles. Cf. scolia respective.
4 Populatie mitica din nordul Europei, care apare in multe legende din ciclul
lui Apolo.
5 Pe Heracles care, urmarind cerboaica en coarnele de our cea de-a patra munea a
eroului , se indrepta spre hiperboreeni.
Adica tinutul de unde izvori-4te Dunarea (vezi Eshil, nota 1, dar cf. si scolia
respective).
7 Artemis.
8 Apolo Meuse o profetie privitoare la Tracia.

www.dacoromanica.ro
 14 PINDAR

HY 0 ION I KE2N

A' 200... -206 (361-366) /1!)v N6Tou a' aiipaLc ire 'AW-
vou aTop.a 7CEII7C611£VOI.
"4Au0ov ivO' ecyvOv HocreLadcwvoc ga-
5 Gave ivaXiou T61.1.svoc.
cpoivtaaa 8E 0 pijixiwv dcyiAcc Tal'ipcov
Urcapzev
xat ve6xTtaTov Ai.Owv f3olloto 0-evap.

NEMEONIKCIN

10 A' 45... -50 (78 -81) ... Mac EaXocp.i.v' gxeL 7caTp4.4cv
iv s' EiAcivcp 7radcyet cpaevvOcv 'Aztaei.)c
vFicaov

SCHOLIA IN P INDAR I CARMINA

Ad Olymp. III, 25a. "Icrrpou ecn6 axLapaiv rcayav: Tdcq rcrryecc

15 Tot') "IoTpou Ev `TrcepPopeioLc UrcoTteeTat. b. laTpoc ai rcoTap.O;
81.(1 gzet. ai TOGS mlyacc EV Tr6
7CoXAZiv ievc.7)v T'ijg El'ipc'orc7N xcopc7.w
TWV (Trcepilopicav xcLpo,c OS VUV AcivouriLc AiyeTocr.. c. Ext.ipac si
cp-r)al. rnlyecc rrot TOLL, 13a0eiac Tex; axt.aop..ivac TY) rcept at'xrdcq Ti;Sv
EaaLWV cpuTda.
20 Ad Olymp. III, 45e. 13up.Oc 4ipp.ar.vev: aLst, Toko 7cpocOug071
7Capayev6a0ocv c T1(Vyiv Tor) "Icrrpou 7coTalloi3, Etc .T.11V ExuOiav-
iv .h Exuef.a. "ApTet.uc airrOv int caiEaTo iA06vTa, vixa airrOv
Totc npocrrdcwaar. xat Tod% ecyyZAGalc TO5 E5pu6Oio3; LrcoupyeZv
rcaTpOc Ccvo'cyx-r) rcapecrxetiacv int Tc7) Ti)v gAacpov dcyayei.v, YIV rcoTe
25 4) TaiiyiT1 dcv607)xe T-7) 'OpOwia 'ApTipAt.
Ad Olymp. III, 46a.
'Io-rpEav vt.v: idcv sta 860 vv, laTpiav vt.v,
T4p Exueiav dcxouaTiov. gv0a laTpia "ApTeli.Lc airrOv, TOv `11paxXia,
LrreaiEaTo. 'Icrpf.a se I, "ApTev.r.; tTOL OCTC0 TO5 "IaTpou, Ov rcepLot-
xo5aLv ai 'ALaUvec, ad TyLat picALaTa 5110 OeOv, dcrcO TaUpcov
30 gOvouc Exuemoi5, rcepLomorwroc TOv "Icyrpov, rcap' otc 61..toioc TyliTOCL
"ApTet.itc. TOLK ai dcvarvc'oo-xetv, tv't nv 'IcrrpLavip rjv.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIET 15

PITICE

IV, 200... -206 (361-366). Condusi de suflarea vintului Notos 9,

el 10au venit la gura 11 marii neospitaliere 12.
Aici au inchinat un lacas neprihanit
lui Poseidon, zeul marii.
in locul acela au gasit o cireada rosie de tauri traci
si temelia de curind cladita a unui altar de piatra.

NEMEENE LE

IV, 45... -50 (78-81) Aia sare Salamina mostenire de la tatal sau. 10
Yn Pontul Euxin, Ahile locuieste intr-o stralucitoare 13
insula.

SCOLII LA PINDAR

La Olimpice, III, 25a. De la izvoarele umbroase ale Istrului. Izvoarele

Istrului sint presupuse in Tinutul hiperboreenilor 14. b. Fluviul Istru curge prin 16
Iinuturile multor neamuri ale Europei si isi are izvoarele in Tara hiperboreenilor.
El se numeste acum Danubis. c. Poetul numeste umbroase izvoarele, fie pentru
ca sint adinci, fie pentru ca sint umbrite de vegetatia maslinilor din jurul lor.
La Olimpice, III, 45e. Ii indemna inima. De aceea Heracles dorea sa ajunga 20
pe pamintul fluviului Istru in Scitia 15 unde 1-a primit Artemis, cind Necesi-
tatea, careia se supunea tatal sau, II Meuse a da ascultare poruncilor si solilor
lui Euristeus, spre a duce cerboaica inchinata odinioara de catre Taigeta 16
zeilei Artemis Orthoia. 25
La Olimpice, III, 46a. las-pbxv vt.v: data scriem cu doi vv, 'Icrypiocv vLv
trebuie sa inIelegem Scitia, unde istriana Artemis 1-a primit pe Heracles. Artemis
este numita istriana, fie dupa Istru, In jurul caruia locuiesc amazoanele, care o
cinstesc mult pe zeita, fie dupa tribul scitic al taurilor 17, care locuiesc in preajma 30
Istrului si care, de asemenea, o cinstesc pe Artemis 19. Unii citesc istriana,
incelegind (< in Tara istriana
9 Vint de sud.
1° Argonautii. Cf. Apollonios din Rodos, IV, 298 §i urm.
11 Bosporul.
12 Marea Neagr5. Cf. trabon, VII, 3, 6.
12 Leuce, vezi Arian, notele 31 §i 32.
14 Vezi nota 4.
isAceasta este o interpretare tirzie, vezi nota 6.
16Fiica titanului Atlas, una din Pleiade.
17 Populatie din Crimeea. Reprezentau resturi ale cimerienilor sau poate ramaOte
preindoeuropene (vezi N. N. Pogrebova in Cocmonnue npo6nem cuu0o-capmammou apxeonozuu
a uong5epeuquu Hucm. Hcm. Mam. Kynm., MocKsa, 1954) la care s-a pastrat obiceiul jert-
felor umane.
19 Un cult barbar local, cu sacrificii umane, care a fost asimilat de greci cu cel al zeitei
Artemis.

www.dacoromanica.ro
 16 PINDAR

etc rs ExuOtocv 6 04cOc ocUTOV TC0Cp6p117)6eV. 'Apto-Tocpxoc. etc

Tilv iXedv, &coo aircOv -;] 'IaTptoc "ApTepAc 6ne8gocTo. 87)Aci,

8i naXtv T411) etc `TnepPopiouc int Tac Tot; "laTpou nlyac Otcpccv-
ixeZ yap o6Tcoc Ttp..FCTOCL"ApTetac &rt. p.ceXt.cmcc Exec Cur6 TocOpcov
5 Toi5 Exv0Lxoti gOvouc. gvux 8E xat f3' vv ypcfccpoucrt. xcct TOv X6yov
aneue6voucrtv ollTor TOTE ail 6 0404 nocpeopp.lcre TOv clipccOla
67CG 'Op laTptav yiv nopeiscrOac.
Ad. Nem. IV, 79a. 'Ev a'EUW.vq.) neAc'ciet 7CaN TO yivoc TLiv
AtyLvImov UpvEL, OTt. noXhiLv TOncov Unijpev. gaTt. cSE TLS int Toi5
10 D'Aeivou TCOvrou xccAouplv-i Aeux4) vijaoc, etc i)v aoxei. TO 'Axt.AAicoc
6,TO OiTtaoc ileTaxexop.to-Occr xat 8p6[Louq Ttvac 8et,xviSouat.
ac7.4.Loc
3La Ta Tou -1pcaoc yupdcoloc. 0 n Ilivaapoc cpccevvav Nio-ov Tip Aeuxilv
cp-iav cpaeLvOv yap TO Aeux6v &ay.. Aeuxi) 8e xocXetTat
[LETOCX7yrcTLxik 8E
sLa TO nAijeoc Tc7)v ivveocraeu6vTaw Opvecov RTcx ipcoatiiiv] cpavTa-
15 aiocv yap TOLCCUT7p Tots nA6ovrt. napizeL. &XXcoc. rdv ?\eyo[lev'iv
Aux axTilv Ev Tta DU ,etvc nOvTcp, iv Ti TCXer.a-rot ipcamt cpatv6-
tlevot. ixdOev Totc nXiouat p...t)v6oucrtv ccirr4)v. ocCiT1 XCO4TOCL xat
'Azt?Aewc 8p6p.oc, inet.84) p.wiaTeuopivou Tot; 'Az!.)06coc Tip 'IpLy6-
vELCV) aXOCZCTOCV Te at.a. Tip CCUTOU np6cpacrt.v etc A1')Xiaoc, yevogv1;
20 CcnAotocc Tag "DXylo-tv etc "Do.ov 110e ?array apayt.cicroct, 6nip et'inAoEccc,
xcd. vric 'ApTip.t.aoc ctirrilv apnczacfccrilc xat int Ta6pouc Tijc Exu0i.ac
TOnov Ocyayoocrlc insai.coxev ipiLv 6 'AT.XXek, xat cruvlxoXo60 yre
ExpL Taiymw T9jc v-i]crou T-rjc Xeyop.6v.lc Aeux-71c.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 17

Inima it indemna spre Scitia. Aristarh 19 explica astfel: Sa mearga in pamin-

tul unde 1-a primit istriana Artemis. Poetul arata din nou sosirea la hiperboreeni,
la izvoarele Istrului, caci in chipul acesta Artemis este cinstita indeosebi acolo
de catre tribul scitic al taurilor. Unii scriu cu doi vv si explica expresia poetului 6
astfel: Atunci inima 1-a indemnat pe Heracles sa se duca in Cara istriana.
La Nemeene, IV, 79a. In Pontul Euxin poetul cinta tot neamul eginetilor,
pentru ca a staruit in multe locuri. Exists o insula in Pontul Euxin numita 10
insula Alba, unde se pare &á a fost transportat trupul lui Ahile de catre Thetys 2o.
Unii arata si niste locuri de alergare pentru exercitiile gimnastice ale eroului.
far Pindar a numit in chip metaforic insula Alba insula cea stralucitoare,
deoarece culoarea alba este stralucitoare. Ea poarta numele de Alba din pricina
multimii pasarilor [bitlani], care isi fac acolo cuiburi. Cad navigatorilor le
apare alba. Alta explicatie: tarmul numit alb, din Pontul Euxin, pe care apar 16
multi bitlani, face insula sa pars navigatorilor alba. Ea se mai numeste si
< Locul alergarii lui Ahile *21. Ahile voia sä is de sotie pe Ifigenia si aceasta
fusese adusa pentru el in Aulida, dupa ce grecii nu avusesera conditii prielnice
de navigatie spre Ilion si voisera s-o injunghie 22 pentru o bung plutire ; Artemis 20
insa a rapit-o 23 si a dus-o in Taurida, regiune a Scitiei ; iar Ahile, care o iubea,
a insotit-o Oda in aceasta insula numita Alba.

19 Celebru filolog alexandrin din secolul al II-lea i.e.n.

20 Dupa legendele posthomerice, eroul grec a fost ra'splatit pentru curajul lui sa traiasca
fericit pe insula Leuce, unde se casatorqte cu Ifigenia, Medeea sau Elena.
21 Confuzie cu 'Axt.XXicoc Sp61.toc, o peninsula de la gurile Niprului, vezi Arian, nota 30.
22 Spre a indupleca pe zeita Artemis care, de suparare impotriva lui Agamemnon,
oprise vinturile.
" Fiindca nu fusese de acord cu aceasta jertfa.

2 c. 1414

www.dacoromanica.ro
 VII. E0(1)0KAEOTE

0 IMITOTE TITANNOE

1.227 -1229. 01:[..toct yap orreelv "Icprpov oks (120c7caLv S:v

vtgrar. xaeocpti.cli 'rip& Till) aT6r1v, 'Oacc
6 xeUeer....
Fr. 432. Zxu06cprixer,p6i_tocx'rpov ixacaocpvIvoc
Fr. 503-508. EKTOAI.
Fr. 523. "1-12Le, cpaiarnoLc -0p-nE6 TCpkaPyrrov craocc.
Fr. 547. Kai Xocpvocf3E.Wroc Oc IleTc7)v &pzet, .rec vi3v.

www.dacoromanica.ro
 VII. SOFOCLE

Al doilea mare tragic grec a trait la Atena intre anii 497 i 405 i.e.n.
Sofocle a luat parte activa la viata statului, fund qi strateg intre anii 441-439.
El a imbunatatit tehnica tragediei, sporind numarul actorilor gi al participan-
tilor la cor. Din tragediile lui s-au pastrat in intregime §apte.
Editii: Sophocle, [Oeuvres] Text etabli et traduit par Paul Masqueray,
vol. III, Les Belle Lettres, Paris, 192'9-1934; Tragicorum Graecorum Frag-
menta recensuit Augustus Nauck. Editio secunda, Teubner, Leipzig, 1926.

EDIP REGE
1227-1229. De buns seams, cred ca nici Istrul, nici Phasis-ul nu ar putea
spala, purificind-o, aceasta casa 1. Atitde multe [nelegiuiri]
ascunde ea. 6
Fr. 432. (din tragedia Oinomaos). Cu pielea capului jupuita cu par cu
tot, ca stergar, dupa chipul scitic 2.
Fr. 503-508. (din tragedia:) Scilii.
Fr. 523. (din tragedia T ereu 3.) 0, Soare, lumina prea cinstita de tracii
iubitori de cai !
Fr. 547. (din tragedia Triptolem 4.) ySi Charnabon, care in timpurile de fala
domneste peste geii 5.

1 Familia Labdacizilor, din care facea parte Edip.

2 Cf. Herodot, IV, 64.
14 Rege mitologic trac, care trece drept fiul lui Ares.
4 Rege mitologic din Eleusis, care primise de la zeita Demeter un car tras de doi dragoni
inaripati, cu care cutreiera lumea semanind pretutindeni boabe de griu.
5 Pasajul consemneaza cea mai veche mentiune a getilor. Nu putem §ti insa daca
este vorba despre triburi de la nordul sau sudul Dunarii.

2*

www.dacoromanica.ro
 VIII. EAAANIKOT

KT IEEIE EONON KM IIOAMN

Fr. 66. Athenaios X, 447 c. `EXACcvtxoc a'iv KTizeac xat ix iSt4c1Sv,
cplat., xaTacrxeucgeTocr. TO ppkov cppOccpow (Toae. ((7rEvoncrt. a ppkov
5 ex Tr.ve6v (:)1.c.ov, xa0cforep of Opar.xec ix Ta iv xpt.06v #.

BAPBAPIKA NOMIMA

Fr. 73. PHOT. SUID. s. Zc'cp.oXLc (ET. M. 407, 45). nuearipar,

(SouXelfxraq, c eflp63o-roq TerIpTv. (95), Ex6071c, Og inaveX0Wv
iaiaacrxe Tcept To3 CcOcicvaTov er.val. T))\) tiJuzip. Mvaoiac(v) ae 7rapck
10 1-16Tar.4 TOv KpOvov "rttilia0ac xat xaAeZa0at Zc'cp..oALv. `EXAlvt.xoc
iv TOZq Bxpf3aptxaq Nopiti.or.c (platy era `EXATax6g Te yeyovioq
TeAmIc xaT6aeLEe I-16Tacc -mi.% iv OpOcoolt, xat gXeyev OTE. oUT'Otv airO4
OuroOlvot ()Not ti.eT'oeyroti, ciXA'gouct,v 7Div-ra Ta ecya0cfc cicp.a K
Tail= A6yo.)v coixoacitLet. otxvka xaTc'cyar.ov. grcerra Occpavt.a0etc aicpvi-
15 81.ov Ex Opar.x&iv iv ToL-ro,) skyraTo. of ae FeTat. i7t60ouv ak6v.
Te-DIrrom, u ETEL TCCICXCV cpatveTar., xat of Opatxec ac''r eLt. ncfcvTa int.-
aTeuaay. ?kyouct, si 'meg WC, 6 Zdct...oXt.c iaooXeuce IIu0ayopat.
Mvirrc4zou Ea[kion xat iAeu0epo.)0eig Taka icrocpte-ro. &AA& iroAl!)
7tpeoTep6c p.m 8oxei. 6 Zcfct,LoAt.c IluOarSpou yev6a0at. OcOava-rtoocn.
20 ai xat Tkpr4ot. xat Kp6f3uot., xat Tok Oc7ro0av6v-rac iog ZItLoXEiv
yam.» otzecrOaL, -1)Eet.v 8e ai50t.c xat Tairroc ilet voligouat.v CcX-OeUet.v.
OUoucv. u xat eiio)zotiv-rat. 44 aiSOLc fiOVT0c 'rob' d1ro0av6vTog.

www.dacoromanica.ro
 VIII. HELLANICOS

S-a nascut la Mitilene si a trait in prima jumiitate a secolului al V-lea

1.e.n., fiind ceva mai tina'r decit Herodot. Hellanicos a adunat mituri §i legende,
pe care le-a rinduit in mai multe scrieri, fie dupil genealogii, fie dupri tinuturi
$i epoci. Un loc deosebit, pentru istoria Orli noastre, it are opera sa numitri
Obiceiuri barbare, in care a cules stiri despre traiul populatiilor negrece§ti. Din
toate scrierile sale s-au pastrat doar citeva frinturi
Edi%ia: FGrHist, I, p. 125-126.

iNTEMEIRRI DE NEAMURI SI °RASE

Fr. 66, Athenaioa X, 447 C. liellanieos in opera Intemeieei spume ea
Berea se pregateste din radacini, scriind astfel: 0 Ei beau here facuta din niste
radacini, intocmai ca tracii care beau here pregatita din orz w. 5,

OBICEIURI BARBARE

Fr. 73. PHOT. SUID., la Zamolxis (ET. M. 407, 45). Scitul fiind robul
lui Pitagora cum ne povesteste Herodot in carted a IV-a (95) , inapoinclu-se
la el in Iara a dat invaTaturi oamenilor cu privire la nemurirea sufletului.
Mna seas spune ea la geti este cinstit Cronos si ca el poarta numele Zamolxis 1. 10
Ilellanicos in Obiceiuri barbare zice ea [Zamolxis] a fost un grec care a
aratat ge-Olor din Tracia ritul initierii religioase. El le spunea ca nici el si nici
cei din tovarasia lui nu vor muri, ci vor avea parte de toate bunurile. In vreme
ce spunea acestea, §i-a construit o casa sub pamint, apoi disparind pe neas-
teptate din ochii tracilor a trait intr-insa. Iar getii ii duceau dorul. In al 16
patrulea an, a reaparut si tracii credeau tot ce le spunea.
Povestesc unii ea Zamolxis a fost rob la Pitagora, fiul lui Mnesarchos, din
Samos. Eliberat, a nascocit aceste lucruri. Dar mi se pare ca Zamolxis a trait
cu Inuit inaintea lui Pitagora. Cred in nemurire si terizii si crobizii. Ei spun ea
cei morti pleaca la Zamolxis si ca se vor rein toarce. Din totdeauna ei au crezut 20
ca aceste lucruri sint adevarate. Aduc jertfe si benchetuiesc ca si cum mortul
se va reintoarce.

1 Vezi Russu, Rel. dac., p. 84-102.

www.dacoromanica.ro
 IX. (DEPEKTAHE 0 AOHNAIOI

Fr. 174 Clem. Alex. Strom. V, 8, 44. (2). cpcw-i, yoi3v xoci. 'IaocvOotipccv
Tc7.p.) Exueliiv Pocac Xecx, la; to-roper. OepexUalc 6 Eopcoc, Aocpeita
8c.ccf3Ccvn TOv "IaTpov 7c6Aellov Oc-rcecAoUvroc 7c61...4cc. atit.t.P0Aov rd
6 Troy ypcct,..v.Ccadv fiSiV POcTpazov Opv.Ooc (Sun Ov apoTpov. (3). Curopf.occ
U citialc °lac ei.x6q &70. ToLTocc 'OpowromiTocc [Lev 6 xtMocpxoc aeyev
7cocpocadicrav ocUTok Tip GCpxliv, Text.cocc.pOilevoq dc7c6 [Lb Tat; p.u6c
Teicq dx/pgecc, duce. ae Toi5 PccTpricxou Tac tiaccToc, TOv cl6poc Te ecn6 Trilg
Opvc.0(4 xoci. Ocrc6 Tob' Om TO Tec emAoc, O7r6 "ae Tai3 Ocp6Tpou T-iiv xd)pocv.
10 (4.) Etcp68plc al gp..7ccoav 4,pErilveuaev. gcpcccrxev yap' # icicv [AI eoc
Opvc0eq OcvccrcTclillev tij (.14 Tilc yi3c tij ( 4 of filOcTpccxot.
t.i.i5ec xocTac
xoce'i2ocToc sixotLev, 06x Sty cpoymilev Ta xei.vo.)v poor Tiic yap
xc,Spocc obix icrilev xtSpcm >).

www.dacoromanica.ro
 IX. FERECIDE DIN ATENA

A fost unul dintre primii prozatori atenieni; in jurul anului 454 i.e.n. a
scris o lucrare, in zece carti, numita Genealogii, in care infatiga miturile privi-
toare la nagterea zeilor gi a familiilor nobile. Din aceasta opera plina de fantezie
s-au pastrat numai citeva frinturi.
EdiIia: FGrHist, IA, p. 102.

Fr. 174. Clem. Alex. Strom., V, 8, 44; (2) Se spune c6 §i Idanthuras 1,

regele sci %ilor, dup6 cum poveste§te Ferecide din Syros a, a trimis ca simbol,
lui Darius, care trecuse Istrul §i ameninIa cu razboi, in loc de scrisoare, un
§oarece, o broasca, o pasare, o sageatA i un plug 3. (3) To ;i erau incurcaV cum 6
era §i firesc in privinIa irgelesului acestor simboluri ; cel mai mare general,
Orontopatas, spunea Ca sci ;ii vor preda puterea, talmacind §oarecele prin locuinte,
broasca prin ape, pasarea prin aer, sageata prin arme §i plugul prin Iinutul lor.
(4) Xiphodres, In schimb, a dat alt inIeles. El a spus : c( Daca nu ne vom inaca 10
in vazduh ca pasarile, on nu ne vom ascunde ca oarecii sub p6mint, on ca
broWele in apa, nu vom putea scapa de sagetile lor, caci nu sintem stapini
in aceast6 Cara >.

1 Cf. Herodot, IV, 126.

2 Ferecide din Syros a trait gi a scris pe la mijlocul secolului al VI-lea i.e.n. Autorul
it confunda in cazul, de fala cu Ferecide din Atena.
8 Cf. Herodot, IV, 131.

www.dacoromanica.ro
 X. HPOLIOTOT

IZTOPIAI

II, 33. '0 NeT,Aoc... Tc7) "IcrTpcp ex Tea.%) Xacov 1..1.6.rpcov OplriTat.
"Icrrpoc -re yap noToci.LOc ecpo'cti.Evoc Ex Kekcc.73v xoci. HupAwic 7c62Log
6 (S6e6 1..t6a-tp cr)gcov 5"icv pW7T7r)... TEAcuTO:c 8E O "Io-rpoc ES OcAocacrocv
(Acov Tip TOU El'iWvol.) nOwrou 8LOG TC&Cric El) pW7T1q, T7) 'Icrrpti)v
of ME.Airricov oixhooar. Ircomot..
II, 34. O µev 84) "Icrrpoc, peer. yc3cp 8t'oixeouplv7c, npOq 7coAX(Iv
yr,v(Laxel-ca.... ae ELv67c1 Tc7) "Io-rpq.) ixar.a6v-r. ES ODacraocv
10 CoTiov xeT.Tczt.
IV, 1.. MET& 8e Boci3uAELivoc ocipecnv iy6vero E7r1. Exoeccc oc&roi3
Aocpciou nounc. Ocvezo6o-7]c yap Tijc 'Aablc avapOcat. xoci xpv.irc.ov.
1.Leyo'cAcov o-uvvivron) ineelSpre o Ac'tpetoc TeizocaNct ExiS Oaq, 6T6

www.dacoromanica.ro
 X. HERODOT

Nascut la Halicarnas, in Asia Mica, in jurul anului 484 i.e.n., Herodot a

trait un timp in Samos, apoi la Atena, unde 1-a cunoscut de aproape pe Sofocle.
A luat parte in anul 444 la intemeierea coloniei Thurioi din sudul Italiei $i se
pare ca a murit chiar acolo, cam pe la anul 425. Exists insa $i argumente
care indeamna sa se creada ca Herodot s-a intors totu$i la Atena. Pentru opera
sa de istorie, el s-a pregatit multi vreme, prin cercetari $i calatorii indep5rtate.
A strabatut Asia pina la Ecbatana, in Persia, $i Egiptul pina la Elefantina ; a
cunoscut coasta rasariteana a Mediteranei pina la Gaza $i Tir, iar cea de sud
pina la Cirene; in nord a ajuns pina la Olbia $i chiar pina in Bosporul cime-
rian. Astfel Herodot a fost unul dintre primii istorici greci care a avut prilejul
sa se informeze direct si ne-a transmis $tiri foarte pretioase despre tinuturile
locuite de traci $i sciti, despre felul for de lupta, precum si despre traiul $i
credintele lor. Istoriile sale, care numara 9 carti, sint rezultatul unor cercetari
intinse $i de aceea se $i intituleaza in original: 'IcrropElc eac684(.5, adica Expunere
asupra cercetarilor facute. Dintre logografii mai vechi el a folosit pe Hecateu,
Xanthos si Hellanicos.
Editia: Herodote, Histoires. Texte etabli et traduit par Ph.-E. Legrand,
vol. IX + index, Les Belles Lettres, Paris, 1932-1958.

ISTORII

II, 33. Nilul... porneste de la aceeasi departare ca si Istrul 1. Caci fluviul

acesta din urma izvoraste din tinutul celtilor, de ling& orasul Pyrene a, §i
curge taind Europa prin mijlocul ei... Istrul sfirseste prin a se varsa in mare, 6
in Pontul Euxin dup6 ce a str6b6tut toat6 Europa , acolo unde se afla
Istria, colonie a milesienilor 3.
II, 34. Istrul este cunoscut de multi, caci curge prin tinuturi locuite...
Sinope se gases-Le in fata locului unde Istrul se varsa in mare. 10
IV, 1. Dupa cucerirea Babilonului 4, insusi Darius porni cu o expeditie
impotriva scitilor 5. Cum Asia era intr-o stare infloritoare, datorita numarului
ei mare de locuitori si se strinsesera acolo bogatii numeroase, Darius a dorit
1 Afirmatia este gresita deoarece Nilul are o lungime de 6324 km, pe cind Dunarea
are doar 2850 km.
Herodot face o confuzie cu mun%ii Pirinei. Aceasta localizare a izvoarelor Dunarii
(vezi $i notele 31 si 32), care constituie un u$or progres fata de Hecateu (vezi Eshil,
note 1), a predominat pina la Eratostene, vezi RE,IA, col. 884-5.
3 Localizarea este aproximativa, deoarece cetatea se afla de fapt cam la 60 de km
distanta de bratul Sf. Gheorghe.
4 In anul 521 i.e.n. Babilonul, care se rasculase pentru a doua oars impotriva lui
Darius, a fost recucerit de persi.
5 Expeditia pare sa fi avut loc in anul 514 i.e.n. (cf. Ctesias, fr. 17 ; Ps.-Sc).mnos,
v. 742 $i Cornelius Nepos, Alilliade, III, 1).

www.dacoromanica.ro
 9g 1000113H

x3 10M 1od31.9d1L 53190493 53 (41 &kx.iRkiv 1)ox 531.(1)090.x1( U.X)p-1

&)qdkai.9 .5k3x1vo 5ki dx)),. conj.- 5k39v, toodk

5cto1 5no9r1no11.top
5c? 1.)ox 1011 "nol,kch3 mor,txz 703.21 ncooR 7oi&oxtpda. .
9dalodaz.
5(1o3d3Thilm d2a. 531&onolvi.c.? Aoyrd7.9 53 L!.1A 'eltL3DV, -9)011.10170X
MOD531 5ki 5kXthp .5(1oRtmi 10190 dvdt. (Lida/. 14. 57009x3 irop?xlic)?

toXd 5k1, 5k3.ov, 5901. TR 5r0r,ix3 531do09krIkR01Lf max? FX 190x2,3

1031,3 1)ox yiR eLorLodX noi-copol, Szincia)ox 53 A(f.1 71369 d 01103633
X90 M999),INQ Somp.. not &OC)23 ChpA. AtLA3T1(101102 169 -70d11)

411 no .eLt,t13y9 3x, d7pil. M91 m-o?onxz `53x2,1ormal. 52 169 70 53dm

OI roopkanp nonodX 'ffpcoa! mollod)3 Tdrat. 59oa. 5noy91oR
'AI 7 5901, TR 5nov;o2 10 17009x3 5101A7OIL ipnoyclocu. 201
-x)oopil
5o1 A3X3A23 001. NJIL -1900 Apaq TR yr170 19(0 01 )oopl, 531.evr3X93
53 reoyrt 7o2.1pUL7O 2oyiox pox 531,ro09lp1,9r1d31L, leaxx Ta. 7o7(IliL7o 5(101.
590y(br1. no7eLoR 19 01 'VOA. 1)ox 91, eLT.ri noirpo AOA3r1371.911L3 531/00996011.10
91 1)01.1o 1)0(113 31(717-111. d cA0 o1, A3T1)1911L9R A099(). 001 d91..3
M91901 A371 70X393 )01.001139 &91 t9,2 190d301( 10 lrocilxz .19noythc1x3
no thp. 1701.ocb? 41913 70'oop A 710 '53RT
'AI 8 1))09x3 &V1 0) 3R (331/9 C1)9MO? 31 &MIT° pox Ski.. SkthioX
5(1.1 30d3IL9170X Ar( '1900 two&Lma, n 10 41 noiAoll 531.n03x10 3R9
Og ,AT '0T ' A.I. ,R 3331.3 10 A3/ 9110 500 5901 5)04)01L d
-
0 01.001 n71-1 lobs) xdai-19no "noopm ms, &3-1-1
41ZArt no.olvpity, ,tLcoa.cp)
TR MI 61,),olc03A 01(101 TR 5k1
mi (4)&9-r1o1Lm `tLorvo(3d nkosixz
Skloipla.c? nkeLrikeabri &ka.coo Do.okloaL. 701. r&91-ho01..31.,&3 pox GLs ociR
A3T1
70 M91 MOR3)011. A91 31 &09(3(10)(J.V 110x AO1. nom-oxid x90 5aolo
9g 31 A3A. A3TIO 5n0 3 1)oo99x1` 59d1L &v. &0&37133xoda.. ,mporp 1700D3x2,0
5kdcpX 5)olqokydx? gau; 5ka, '5kpbom31 &c1. TR to1,r1m3A twoa,coo
dtordixz lo1doo99y31121.3 mtvivrizaiox n3 It1, U..d9X vox oaop n3r1 0399at3
001 5oT000dlla lloop?Aal. 5901 Filo 510ro9l0d 5rioA3710md1 anonxz
91no TR 5IL1. 5u.D,ryith 113 lrx 53 3691 Sloop()) x? twoa, mod(pa,Dco) r139doth
OE .5r6(1t3 91, k nomori moplo.okroon-ri &k1.. rd31,kr1 1109x3 rimoi. TR
mot\kyua 10 1\91 no.3.,n9H 531,eL03xy0 19ciodlqy
'Al Ty 11.9a TR pox Sova 5ol0y tu0X3 '32(2 02i, xis:word 013y -
97-1 dm Sompo IL d 1)01113X99 Smorpta 59o1. A 5)0V/7110 0 3X1 570/A0 A3 (LI
U.19V, e)71r(O1L 5)014%3093111. 03/.9 90NM93131)09.0 1)0093X2,0 5201Afd)01R

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 27

mult sa pedepseasca 6 pe sciti, fiindca ei cei dintii calcasera dreptatea: navalisera

in Media si biruisera intr-o lupta pe cei care trebuia sa le tina piept. Dupa
cum am mai spus-o mai sus 7, scitii stapinisera Asia de Sus vreme de douazeci
si opt de ani. Ca sa-i urmareasca pe cimerieni 8, ei au navalit in Asia si au pus
capat domniei mezilor. Tntr-adevar, Inainte de venirea scitilor acestia fusesera 5
stapinii ei. Scitii au lipsit de acasa douazeci si opt de ani, si cind s-au Tutors
dupa atita vreme au dat peste un necaz tot atit de mare ca si razboiul
cu mezii, gasind acolo o armata destul de numeroasa care li se impotrivea.
Caci sotiile scitilor intrucit barbatii lor lipsisera atita timp au trait cu
sclavii. 10
IV, 2. Scitii orbesc pe toti sclavii lor, pentru a-i folosi Ia mulsul laptelui
pe care II beau... Dupa ce 1-au muls, II toarna in ciubere adinci de lemn, ase-
zindu-i pe cei orbiti in jurul vaselor, ca sa bath laptele si sa scoata din el partea
care se ridica deasupra si pe care o pretuiesc mai mult ; iar ce ramine dedesubt 16
e socotit mai putin bun. Ca sa indeplineasca aceasta slujba, scitii ii orbesc pe
toti prinsii de razboi 9. intr-adevar, ei nu sint plugari, ci nomazi.
IV, 8. Asa povestesc scitii despre ei insisi si despre tinuturile de la miaza-
noapte de ei. Dar grecii care locuiesc pe tarmurile Pontului Euxin iata ce
spun... 10
IV, 10. Tar ea 11, cind copiii pe care-i nascuse au devenit barbati, i-a 20
numit pe unul din ei Agathyrsos, pe cel nascut dupa acesta Gelonos, iar pe
eel mai -anal' Scythes 12. 8i aducindu-si aminte de Indemnul lui Heracles, a
indeplinit cele cerute de el. Doi dintre tineri, Agathyrsos si Gelonos neputind
-
birui la intrecere 13 au plecat din lard alungati de mama lor. Fiul cel mai mic 25
insa, Scythes, izbutind sa indeplineasca ce i se poruncise, ramase in Tara. Din
'cythes, fiul lui Heracles, au coborit toti acei regi ai scitilor care au urmat.
ySi de la acea cupa [a lui Heracles] s-a statornicit la sciti un obicei ce dainuie Inca
si in zilele noastre: obiceiul de a se purta la cingatoare o cupa 14 Numai atit a
savirsit pentru Scythes mama sa. Asa spun grecii 16 care locuiesc pe tarmurile 30
Pontului.
IV, 11. Exista si o alts traditie pe care o voi infatisa mai jos si eu ma
alatur ei, intrucit este cea mai raspindita. Scitii nomazi, care locuiau in Asia,
8 Cu privire la caracterul expeditiei, vezi discutia la Petre Alexandrescu, lzvoarele grecesti
despre retragerea lui Darius din expeditia sciticd, in SCIV, VII (1956), 3-4, p. 319-342.
7 Herodot, I, 106.
8 In realitate este vorba despre triburi de e saci », care insa n-au navalit pe urmele
cimerienilor. Penetratia acestora din urma in Asia Mica si luptele pe care le-au purtat
acolo incep in ultimul deceniu al secolului al VIII-lea i.e.n. si continua aproape in tot
veacul urrnator.
9 Aceasta informatie, care apare numai la Herodot, este atit de absurda, inch este
posibil sa fie vorba despre neintelegerea unui cuvint scit de catre istoricul grec, in speta
mulgator )), cum sugereaza Stein in comentariul sau (ed. Weidmann). Vezi insa si
explicatia propusa de Pippidi, Contributii, p. 79.
10 In legenda care urmeaza, Heracles este infatisat ca parinte al neamului scitic.
Aceasta arata tendinta grecilor de a greciza genealogia neamurilor barbare vecine.
Fiinta legendara, jumatate iemeie, jumatate sarpe, care a avut trei copii cu Heracles.
12 Sint trei grupuri de triburi: agatirsii din Transilvania (vezi mai jos nota 75),
gelonii dintre Don si Volga si scitii propriu-zisi.
Intrecere propusa de Heracles pentru alegerea celui mai vrednic.
14 Este adevarat ca in reprezentarile plastice apar cupe, dar nu Ia briu, ci in mina.
16 Cf. Diodor, II, 43.

www.dacoromanica.ro
 98 IIERODOT

7COTOCIAV 'Apc'cEEI &id yijv Tip KE.1..y.epi.-tp (Tip/ yap v3v veliovTat.
ExISOca, allT71 AiyeTOCG TO rcaAat.Ov etym. Kct.y.epEcov), Tok 8e Kr.p.t.ce-
ptok imovTow Exu0kow PouXetieo-Oal wS 6TpaTo5 i7rtovToc ileyOcAou,
xat Siq TCcc yvoSiiac acpicov xszcopLatLivocc, ivT6vok tLev cictvpoT6pac,
5 Oclicivoi 8e Ti TWV f3a6t.X6o)v Tip.) tLeV yap VI Tot") al)t.tov piper.v
yv6tillv eac arca?Xdco-o-Ecreat. Tcp.rdylia er.1 p.i Trp Og noXAok ii.ivovTac
xtv8uvelkt.v, Tip 8e TE6v f3a6tAicov .awcti.dczEGOocc, nepi. T5 x6p-ig
Tam. LTLoikrt. o6x if)v NI Nam 7cetOccrOat. oiiTe Taut pam,Actiol.
TOv 855p.ov OUTS TC:.) .3;,11(;) To 6c f3a6Oiocc. Tok tLiv circaAACco-crEo-OaL
10 pokAeLeclOat. rip.apyri. Tip -,(d)plv napa86vTac Total imoticrt., TOICTL
8e pa6laei566 8O a6 EV Ti ecouTc7.)v xetcrOat. Ocno0av OvTac p.7 cup.-
cpciSyetv Tc.7) 8411,tcp, Aoymaplvoug Oaa Te Ccya Odc rcervivOocol. xai 56a
coeLyovTac ex Tijc 7caTpi8oc xax& i7ci.8oEa XOCTCaCX1113Ccvay. eoc ae
8e4at. acpt. Tat)" Ta, 3taaTc'cvTaq xai. Ccp.011Ov tcrouc yEvollivouq tiCczegOat.
15 Tcp Pc CXXXVOUg XOti, TO) [Lev a7co0avOvTac ncicvTac ineicuuTZ6v Oc'cci)at.
TO» pg,LOV Tc7)v Ky.p.epf.63v 777.0c noTallOv Top pi (xai o-cpEcov ETL
ari,X6c icrTt. O TOccpoc), OcqavTaq 8e ot;Tc.,) Tip goaov ix THIS zeop-ilc
norleo-OaL, Ex6Oac 8e iTreA0OvTac XaPei.v ip1)11.7p Tir) zd.)plv.
IV, 17. 'ArcO TO Bopua0eveiTicov itacopEou... 7cp6Tot. KaXAL-
20 7Ci8CO, Vi[10).PTCU iCArrec "EA-ilveq ExISOca, Lnep 8e ToUTcav &AA° gOvoc
04 AXac7.)vEq xa?eiivTocc. 0i5To. 8e xoci. of KaXALTrd& c Ta LeV CiAAcce
xaTa Tec Ex6On6r, i7ra6xioucrt, cri.Tov 8e XOC. 67CEipouar. xai aLTi-
OVTGCG MC?, xpOtw.ua xai axopo8a i cpaxok xai xiyzpooc. Lrcep
8e '.26:7athvcov axiouat. ZxU0at apoTijpeq.
25 IV, 33. [IoW) 8e TL 7ac66Ta nepi. af)Tiiiv Ali Mot, A6youol.,
po'ctLevol. ipa iv8e8e4va EV xaACcp..7] Tcupiiiv `TITEpPop6cov cpEpotLevoc
dort.xviea0at. iq Exo0occ, dc7:6 se zxue6cov sexoplvou4 aid ToUg
7cX-tyr.ozWpooc excicaToug xotigetv aura TO npOq ea.rcipc ixaaTITo)
eTri TOv 'A8pbp, ivOei.iTev 8e rcpOc tie6ati.f3pilv nponeti.7c011eva 7rpenoug
30 Ao.)8covatouc tE)0.-Cpc.ov 86xecy0aL, dotO Too Tcov xaTaPai.vetv eTrL
TOv M77ALia x6Xrcov xcia atarcopeUEcreat. ig EUPotav, rc6Xtv TE es noAcv
TC4LTCELV 11.6ZpL KocpocrTou, TO a'eor6 TocL,r7,c Lam Ezv "Avapov Kapu-
aTioug yap itvar. Tok xopgovTaq ig Tipov, Ti)viouq 8e Tok ES
6,..7pov ...
Ltd. 8e Tor. `TrcepPopiotat. TOOc OCTLOTCE[Ly06VTOC4 Orciaco
35 0 i.)x CotovocrTiew, 8eLvi 7COLE1.46VOUg EL acpeac atel. xaTaAC(4ETa6

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 29

coplesiti de catre masageti 16, au plecat trecind peste riul Araxes 17 in Cimeria 18
tara in care traiesc in zilele noastre scitii se zice ca in vechime era a cime-
rienilor ; iar cimerienii, la sosirea scitilor, dindu-si seama ca ostire multa
ii ataca, tinura sfat. Parerile for se impartira erau doua pareri sustinute
cu tarie cea a regilor 19 fiind mai build. Multimea era de parere ca ar fi fost 6
mai potrivit ca ei sa piece, decit sa ramina in tara si sa dea piept cu vrajmasi
numerosi, pe cita vreme regii cereau sa se porneasca o batalie inversunata cu
navalitorii, ca sa fie aparata neatirnarea tarii. Dar nici multimea nu dorea sa
asculte de regi si nici regii nu au dorit sa dea ascultare multimii. Atunci multimea
hotari sa piece, lasind fara lupta tam in miinile celor care navaleau. Iar regii 10
au luat hotarirea sa moara in Tara for luptind, decit sa fuga impreuna cu mul-
timea. Se gindeau de cite bunatati avusesera parte pins a tunci si cite nenorociri
ii asteapta fara doar si poate data isi vor parasi patria. Cum s-au hotarit
la acestea, ei [regii], s-au impartit in dol.& tabere, deopotriva de maxi si au inceput
sa se bats unii cu altii. Pe toti acestia, care si-au dat moartea unul altuia, 16
poporul ciinerienilor i-a Inmormtntat linga fluviul Tyras se poate Inca vedea
mormintul lor ; si dupa ce i-au ingrop.at, cimerienii au iesit din Ora 26. Iar scitii,
chid au sosit, au pus stapinire pe o lard pustie.
IV, 17. Dupa tirgul boristenitilor primii locuitori sint calipizii, 21 care sint
scito-greci, iar deasupra for un alt neam, numit alazoni22. 2. Acestia §i calipizii 20
se comports in toate ca scitii, griul insa ei ii seamana si maninca, Ca
si ceapa, usturoiul, lintea si meiul. 3. Deasupra alazonilor locuiesc scitii
plugari 22 bis.
IV, 33. Despre [hiperboreeni] 23 spun delienii cu mult cele mai multe 25
lucruri ; ei povestesc cum Ca niste ofrande, infasurate in paie de grin, ajung
de la hiperboreeni la sciti, iar de la sciti sint duse mai departe purtate din
vecin in vecin la toate neamurile, cit mai spre apus, pins in Adriatica 24.
De aici ofrandele sint trecute spre miazazi si le primesc mai intii grecii din
Dodona. De la acestia coboara, apoi, ping la Golful Maliac, de unde tree in 30
Eubeea, fiind trimise din ora§ in oral pina la Carystos fara sa mai ajunga
la Andros, caci locuitorii din Carystos le poarta la Tenos, iar tenienii la Delos.. .
Dar cum delegatii for nu se mai intorceau la ei in tat* hiperboreenii au fost 35

16 Ei fac parte, ca §i scitii, din grupul de nord al ramurii iraniene a indo-europenilor.

17 De identificat mai probabil cu Volga inferioara.
is Cuprindea aproximativ regiunile de la nordul MArii Negre, dintre Don si Dun5re.
" Este probabil vorba despre patura aristocra tied, sau despre o reproducere de ea tre
autor a impartirii scitilor in e regali s, nomazi §i sciti a agricultori o. Vezi nota 52 bis.
20 Dupa Parvan (Gelica, p. 2 qi 727), Rostovtev (Iranians and Greeks in South Russia,
Oxford, 1922, p. 35) §i D. Berciu (ht. Rom., p. 142), se pare ca cimerienii an trecut pe la
noi, pe cind alti savanti contests lucrul acesta (cf. Strabon, I, 3, 21 xi Ps.-Scymnos, v. 772).
21 k]ta forma pentru r. carpizi », cf. Ephoros, fr. 158.
22 Probabil tot un neatn de origine tracica, vezi RE, I, col. 1299.
22 bis Probabil triburile din Podolia. Vezi nota 52 bis.
23 Populatie legendary necuuoscuta. In acest pasaj autorul se refera la triburile
care locuiau in valea cursului superior al fluviului Boris tene.
23 Pentru alt itinerar al ofrandelor, cf. Pausania, I, 31, 2. E posibil ca povestea
aceasta sa reflecte unele legaturi economice intre regiunile noastre ¢i Adriatica, precum si
existenta unui schimb de marfuri ce veneau de la noi sau treceau pe la noi. Despre comertul
din aceste parti, in prima epoca a fierului, vezi Ecaterina Dunareanu-Vulpe in S Ephemeris
Dacoromana », III (1925), p. 58-108.

www.dacoromanica.ro
 08 .Loaouall

5loi.myy31901Dp `DooD3x32o1Lf cono(,!.2 5lo1Aod3cb 53 Scio1 5flodpo

/pi 7fdl zeq11323293 /?
modciaL. Ltrbpoox 19101 191odr7X019kya 114-X911L?
-
M31 cl3y3X 1A0 m31rr131Lod1z. -/o?cbD oanp Aci219033 53 -50/%(0 ova
pox )oirooi.. typi co190 106,3119avrimLoda.c. 1X0933X11Lf 1990lqx 53
9 ./%0yI.A.v x22.0 32 591To 19101901 19201 191013 3291 ea./19310SL 1%0
`5036Dodol 5701 5r991kdo pox Sloa. 5x)27\o710ll `5m(2)onnA., topaz.? 190390
U.1 1217131dy, tka, 4U.13y19ra xcio n3el Ac2dn1.c. 5kr1fy/ox 5)o9cjioX3 701 f43 -
'Al '9V O TR5°1911 9 5°'"n9a &9,19 °12231zdIDT 9 `5023dvc
Mr)3(30X M939/01L. 1X137.3dr1L. 3 03 not nomonxa .),o3n0 .ri..r/D?or-rip
OT ,)0 31 ciTI, 50/%03 M01 5914 901 n01/%911 4290 X3 A3110 110093N0t011L
5k3609 14371 31(10 29:2 70d e%01.A.91( (%371X270 3c3),oa.t. 901 9x3-
`Ao&317-19A3.4.
noxio 503n03 1)ox .5ol_othpX1o6v-, c.:pvionxx 2.3/%31 h3 Av..) Aoa.pl.A.?7-1
M21 e1/4(-03fL9z.mdo&)? &ma,),oriAltch.c. )o.ixa.cr-Kbos) ncolmou 1x1(,td933 &col 5237-1(i.
`/%31127 701 10.3.4%311 xyy39 xno -1X71X4 01 32 nollyari (9150 169 9307
-
9I d 1)01k 319(2 e931nth01q 31 x1,32".11 loiriovaL3 laL3 `53034)D -o'(
A3T1 5(10 31 7ioAko3d(133 623d30vo1rx GLT1 A,910 31 .130fl2.3 19101 Ta 31411
1031930 31t/...T1 103X331 rATripla.x? loVf 43410x103 531eL93 531A10ic.
lixo3 `1;oatioloacari SaadLoco) ,21.)? df d cyvo a.no 4ACO3flti..IX Lpclo -
.)pa.wri lthp I/. Ft.? `m-o?A.n3) 5cox xr,io eo,?. ArDb.2,3 io120 3oX)or132, 31
Og 110X lodo.u.39 e13k91r19odic
.Lv
'Al 93 32 lthD X1nX1 5ki 31 5k1 5k.o903 (,(.? 5
110X a91 MITIX1011, &Y)11',9 169 .m0X)0T171(19 &w), k). lopno? 5191233.2.
(kmpo 54(2101L 31 1Y)X 5942993 411.D3 3orbo1o1L 31 12 5kic10 1Drio3d 90
c'ovoal. 6)31 1D (3 01 607i 53&09970y3 Acoa. e%? 613..ca1y- 2 col *M0X;tcl 1o99 ?2
9g 301pm-ion? ?a, 11)23 (-91rpo pox 1o:491011)0d= oanp `Skaor000 5noi9o1.
033m0110e%9 5od1,9I ATri 501101,9101../%31c 101311 32 5U.dca 31 170x 51(%-io1Li
pox a o 5r/.90.ond , 19n031 32 3220 1p110X 32;01
'AI 8 50d19I &311 50191,137I 9211:0102L M914101L 9031 tf. 52.37i
Ac??

'&31121 5097 131T SclIrpo cbinco? 1331 pox 503430 1:ox `50m01113X Solcoda.c.
OE 32 01 5U.d?ILD?anp elc91 r%? U.1 `U.x.ionxa eco?1 Ti.,:ox 32/%9101 50.3..01.?-ri
311013.A. morho_to 1Xx movoR 53 fl01910 M91A9212X3 1913 32 3210 io
coo not `531An31olt Iple &Tr] 3). 5k1 5(i.monx3
el)0),.371 5U.d(7X 32.e31L 411
1ovoL31-1 '531A031 \O1 31 1100;1x3 )oi.zodou 419noroox 536.xxa 32
`&913dru 5m39 Soltoodfu
11ox pox 59chody 31 pox 51d)olt1oN pox
90 5999(/.2do, 9 &Tr) ICOC)3L 0 5 5130X3y M9.1 moThoioaL 5z.A.,3-11 11ox 59cl1z. mLC
"991 'xi-tri°m°xmf (1)1 mdl9jr, o1 `thi)29 9 TR 50431932 5130PC3X
5olroocb,o1 5od1c. 5t,td32.LD3 31 eLoyvori pox c&coDD)py3 9 32 601 59 31
pox 9 51drafm pox 9 52D.ok2do, T12 nospri moa.cloa. 531&91 is:moyvod.o?
53 A91 (31.0L, 'AO A31.1101c..10 533/%3,I.1orpo loxionxa lorizioat. i9no9ocky1vr1n9
of' `e91Tv n TR mo9d9OzIk-V, 51d),ow ScrtholoaL. mrqd 1)013),9p-ITIn9 m1 IDI e)

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 31

foarte necajiti, gindindu-se ca li s-ar putea intimpla ca niciodata delegatii for

sa nu se intoarca. De aceea au dus ofrandele invelite in paie de griu pins
la hotare si le-au incredintat vecinilor cu rugamintea fierbinte sa le trimita
mai departe, la alt neam. Si aceste daruri, trimise astfel mai departe, ajungeau
dupa cum se spune la Delos 24 his in ce ma priveste, stiu urmatorul obicei, 5
care seamana foarte mult cu aceste ceremonii: femeile din Tracia si din Peonia,
cind jertfesc zeitei Artemis-Regina 25, indeplinesc ritualul folosind totdeauna
paie de griu.
IV, 46. Linga Pontul Euxin, catre care si-a indreptat Darius expeditia
sa, locuiesc, in afara de sciti, cele mai inapoiate neamuri din cite exists in vreo 10
Tara. Cad dintre neamurile de dincoace de Pont nu putem aminti pe nici unul
care sa fi dat dovada de intelepciune si nu cunoastem pe nici un invatat, cu
exceptia neamului scit si a lui Anacharsis 26. Neamul scit, intre toate neamurile
pe care le cunoastem, a descoperit, cu nespus de multa cumintenie, cel mai
insemnat lucru pentru viala bine orinduita a oamenilor. Celelalte descoperiri 15
pe care le-au facut scitii nu le admir. Datorita acestui lucru foarte insemnat,
aflat de ei, nici un navalitor nu le scapa, iar cind nu vor sa mai fie gasiti, este
cu neputinta ca vreun om sa dea de ei. Caci scitii nu au nici cetati, nici ziduri
intarite ; ci toti isi duc casele cu ei si sint arcasi calari, traind nu din agricultura,
ci de pe urma dobitoacelor ce be au. far locuintele for sint in carute. Si atunci
cum sa nu fie de nebiruit acesti oameni si cum sa to poti apropia de dinsii? 20
IV, 47. Au nascocit acest mijloc de viata pentru ca parnintul le este
prielnic, iar riurile be yin intr-ajutor. La ei p5mintul este o cimpie, acoperita
cu pasuni si bine udata, iar cursurile de apa care o strabat sint aproape tot atit
de multe ca si canalurile din Egipt. Voi pomeni doar pe cele care se bucura de 26
renume si pe cele navigabile, data un corabier patrunde in ele de pe mare:
Istrul cel cu cinci guri 27, apoi Tyras, Hypanis, Boristene... Iata amanunte
in legatura cu felul in care curg.
IV, 48. Istrul, care este cel mai mare dintre toate fluviile pe care le cunoas-
tem, curge mereu cu acelasi debit, vara si iarna. E cel dintii fluviu din Scitia 30
venind dinspre apus ; el ajunge fluviul cel mai mare, deoarece primeste apele
mai multor altor riuri. Printre acelea care it fac sa fie mare sint cinci mari
cursuri de ap5 care curg prin Scitia ; unul numit de sciti Porata, iar de eleni
Pyretos, apoi Tiarantos, Araros, Naparis si Ordessos 29. Cel dintii amintit dintre 35
aceste riuri e mare si, curgind el spre rasarit, isi uneste apele cu ale Istrului.
Al doilea, caruia i se spune Tiarantos, curge mai spre apus, fiind si mai mic.
Araros, Naparis si Ordessos curg intre aceste doua riuri 29, varsindu-se si ele
in Istru. Acestea sint riurile care izvorase din Scitia si care ii sporesc apele.
Riul Maris izvoraste in tara agatirsilor si se varsa si el in Istru. 40

24 his Un indiciu ca grecii importau de mult (sec. VI eau chiar VII i.e.n.) grine din
bazinul pontic.
26 Zeita tradi Bendis.
26 Scit de neam regal, despre care traditia pretinde ca a studiat filozofia la Atena,
pe vremea lui Solon, si ca a uimit pe greci prin intelepciunea si comportarea sa.
27Pentru problema gurilor Dunarii in antichitate, vezi Pliniu eel Batrin, nota 18.
28Adica, riurile de la nord de Dundre.
29 In realitate cele trei riuri, indiferent care ar fi ele, curg dupil Prut si Siret. Avem
de-a face cu una din numeroasele greseli ale lui Herodot, datorate informatillor insuficiente
despre regiunile noastre din interiorul continentului.

www.dacoromanica.ro
 ZS II I0G011H

'AI 'a ,
201 noty Aml. mincbndox 513d1
lovpA.37-1 lova
531A0?ca) dt3ciod mri30,? variovood9 5? &9a.coo 57oyiyi, 17ox 5rdt,Tv
d 59
3mx .51.011:J3i .)FIR 32 5L1.x3kdo pox monkdo nma, m-oc,Idodm 531.nocJ
5f1C) 3-/YX m k 5 vox 5tuopa.dy iDnovRx? 53 "Loa. da.DI .Ao x?
9 armOrrll voX 503d2 d o Lava 5 5037{3 Th0102L 50 AOD771 Aco)3ZD AoL
^willV 0213x3 53 ^91cm I coa d &col 33 Amid 50111 o ?c3 Ak Ao71390
CW.Vo 5071X)1,016 13(ropd93 53 Ao3R31L 21 c3 xvroodl
J
A2 17ox 53 rolilol.oa
da A.).? o A 9 32 ,50.A.,1?da 53 A01 dIDI .A0 0 (91.2 Thp Cb 310 d 5(10 510193
5floyfik.37-1 9 5oci19I '17013X73 x? ?R 56t ?itcarx 30d dmX 5 drlo, 1d
-
(vOX 512Ldlom a.c.
91-bolo 5 310x y3? oy 5 511.Lyv 59(311. 0.3dod Aothel pox
1014:10 5319031 1D20312x3 53 A91210 1331 cho.A. IR 7,p1R LuDpa.c. 5 561.1 5tx.1L(7c32a
9 da..oi 65o 5o&371),ocb0 x3 'Acr21,y3}1 1o1.7O)CD3 59d1t 1\(; AcorlDriR
191311 57011kArIm 1_0(10?)(10 A(91 A3 U.1 d (lam Amid ?R 7013 51/.970]1.
5k1 5kaLmdcla 5? 701 viA.roz. ka. 5 kmonxa 5 svoodp?
gi 'Al os Ip Amt m9 AC91 A(91A70X3y70110X 3701( moyyr Amyxo1L J7129 -r(10

AcoAploy 01 c331,?cbD Ao co39 1)01391 0 50(3iis L T17010 Am 450/D1137I

331L3 dmsn 3). A3 ,T31L r.3 3yy)?drIcis3 Al 9 oya3NT 5
kyat. 230 .131..rdxoai..72
53 (4) IR a. Inc) Ao 0 312 59Tholoat 0 312 dx kAk 71322 101 ,o_onovRx3
OLC1(11. 50 10 (ID dT1 17)13yy10 5091 33 1371 A3 31 13(379 7X)x A3 1A(.97113Z
33370
og 9
diDL 5o T-LZX 3RA9101 411 5m 30713 .133x03 cioa. A3T1 mirrInX 9 5 1193
99 721.-00 d 61193 0 (UT( 31 77-i Ski (1012e)3 501996 110139/71/4. '10139
d$ Lac G.A. kInlo (-101 5ourn1l3Z AmILTI7i1L `cbitrui A cLuacb ?R Z1.90IL c-.3)C rim 11
1 no 33 503d39 Cc AT1X
A3 c-)21. 1m-97113Z 4709(109321. lopno? 'rho th `5
t(A3T1OXki, fl3001(0pIL 10212x3 53 AOl AOd1.9I k1f110 31 tc.R L. mrYIZ
gg 1)92031.3x3
53 ITO AO 13c1etky1l..7419 3rx di-19 o y.02.t. 3o 31 1VX diFhoy o
&cur) .Uurpo 135 621 IR 21 '50(30 MD2 ?R Ao?v.c. Aoincom.c? coR9 d o
-
501yV.. 17o13X(311.3 A3 cba, :).3d30 L. A3 1471 61/v17113X a. Do cbl(,to 101, 91717129
371 (1)1 6)(31..Dii, OIL tf.y1L)OXy /pl.!) 1193 (101 3d30 50 ck (3321.
noi .50mmi13x
7)&3713o11tu10 3s 101(1101 519C9Xtp1IA)0 13A3A.'Tr 3199 DA AO el171 13110
og 170139)0th 101&93

'Al '6S VI &3T1 tf-R /0191.4.711 (9190 169 2L93 0 d )1) 41193 101 30
Tavio 7170110( Tiaox 3S)D1 D '1)0137X7OIR 5c103C) A311 AS1071 5(10
359901. xpfy3 "min° Ak3109i ATti 4x1.9r1ro071 la? 32 103V 31. 110X

',ALT 5311\0)311ot% At,.1 Mi. (101 591V =9.3 `xximAciA. 101.371 33

gg 5(101201 021V, 11)MTPC( 31 Inc &kyood th d &kin° 170x H wr000d
170X 703c3vo J 5(10120 A371 5319= 1100fi1Xa (l3el 41970X37IO 10 32 03N(XX -
A371 1O 19xd 101c,o gixa 110 310X (131 II 1A07731390 19(090 imi.37prioe9
11.010(ixa k3iDi A371 43.47:a z 5 od )01.X.19 71307ox TAA. 011 3.1 Attu

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 83

IV, 49. Alte trei mari riuri Atlas, Auras si Tibisis 30 coboara de pe
culmile muntilor Haemus si, luind-o spre miazanoapte, se varsa in Istru. Prin
Tracia [si anume] pe la crobizi tree Athrys, Noes si Artanes, care se varsa in
Istru. Din tinutul peonilor 9i din muntii Rodope [vine] riul Scios care taie 5
muntii Haemus pe la mijloc 9i se varsa in Istru. Din partile ilirilor curge spre
miaz5noapte riul Angros, iese in cimpia tribalilor si se varsa in riul Brongos,
iar Brongos in Istru. Astfel Istru primeste amindoua aceste riuri mari. Izvorind
din Tara aflata mai la nord de umbri, se varsa in el riul Carpis 9i un altul, Alpis 31, 10
acesta curgind spre miazdnoapte. Deoarece Istrul izvoraste din tinuturile
celtilor care sint locuitorii cei mai dinspre apus ai Europei dupa eineti32,
el strabate toata Europa 9i patrunde in Scitia printr-o latura a ei.
IV, 50. Prin unire cu apele riurilor amintite mai sus si cu multe altele, 15
Istrul ajunge eel mai de seams dintre fluvii. Dar data it asemuim pe el singur
cu Nilul, acesta din urma i1 intrece ca marime. Intr-adevar, in Nil nu se varsa
nici un riu 9i nici un izvor, care s5 -i sporeasca apele ". Iar Istrul curge avind
mereu acelasi debitvara 9i iarna dupa p5rerea mea pentru motivul pe care-1 20
voi ardta mai jos. In timpul iernii, are debitul lui obisnuit sau ajunge putin
mai mare decit este in chip firesc. Caci iarna tinutul acesta are foarte
putin parte de apa de ploaie, insa atunci ninge fara incetare. Zapada cazuta
iarna in cantitati mari, se topeste vara, iar apa rezultata din topire se varsa 25
din toate partile in Istru. Aceasta zapada [topita], ce se scurge in el, impreuna
cu ploile dese si imbelsugate, care se pornesc vara, it fac sa creased. Si cu cit
soarele isi atrage mai multa apa vara decit iarna, pe atit apele ce se unesc cu
ale Istrului sint mai imbelsugate in timpul verii decit iarna. De pe urma acestor
actiuni contrarii se iveste o compensatie, care face ca Istrul sa pars totdeauna
egal ca debit. 30
IV, 59. [ Scitii] au din belsug lucrurile cele mai insemnate pentru existents.
Apoi, ia ta care le sint obiceiurile. Se inching numai la urmatorii zei: inainte de
orice la Ilistia, apoi la Zeus 9i la Geea, pe care o socotesc sotia lui Zeus ; apoi la
Apolo, Afrodita cereasca 34, Heracles 9i Ares. Pe acesti zei ii recunosc toti scitii. 35
Iar scitii numiti «regali > aduc sacrificii si lui Poseidon. In limba seitica, Histia
se spune ((Tahiti >; Zeus poarta numele de (< Papaios *, care, dupa socotinta mea,

30 In realitate este vorba despre riuri din stinga Dunarii.

31 Autorul confunda cele cloud siruri de munti cu niste riuri neidentificabile (cf. confuzia
cu Pirineii).
32 0 populatie iberica. Datorita migratiei unei populatii celtice din Bretania in Spania,
in secolul al VI-lea i.e.n., s-a modilicat gi localizarea izvoarelor Dunarii, vezi nota 2.
n Afirmatie inexacta, intrucit Nilul are afluenti.
34 Luna.

3 c. 1414

www.dacoromanica.ro
 is Olia IOU

&t.!..r13 5ot3r1o3vox polooll '50 ?g "ply mov(93w 45odnD9110

kyood90 ?g U.136odthv, r.oricrivt.c3-vc tw3e73Doll 3g -5-,ogx;Drrhkro
rivrivo.A.f ?g 1XX 5c107frOd 110x DA 520 cl0 no1710A 19 el133101L "4)(11, .iady
61901 ?g 19(1o3-r1o&
'Al 09 k39no ?g Cti tf.a.coo 1Dr3L 316.193110X rialL 1011101L 101 1eJ3
5(93crr19 d o &pi .3V-7 91 Ti 63 &oltp33 oicoo anavrl? 91').01Ro AO Scioa,
30Dochcri? 5(10 5106921. ,3xu1.11 0 ?g v*90 0cozo 3 101 3Atf11 50 503193
5100:01L0 1\(`1.1. dsZdf no/ ID nothod 13v0pd101iox 46111 ill011L31L 50 31 9_01.
no3D.d3 13To0m1L3 eL91 A930 61 rop U.90 pox m1=3 6X9Cd 1,331E 3',0d3
cir no/ r&?X90 logrooinxs ?g xdrl? &TX 311. 13L121 3101t 413k3fl11.0100 3190
alL d )OW0 910 5109 0 31(,:l 10110X (3 fl371/1) 50 .5)oD332.c.plaz.m.c,to 33t.o21)0 510 ?g
3rx 5rd33o3o0 1 c) 3/7013 Da 50,31E ro.okriq
'Al 19 Ski ?g sk)- 5(1.1 5U.x10nxx 5ompo nov-A72 ri1o3 5U.9 ?gq)
169 53 &Iv.. rviD(,trf)3 A(91 no-ndx cl33 .1701Ad nroz? md332oaL)p 19 )pi.. Xl(f.d3
gi .A. 19nonrin TJ.. 103192 nmi M03Cht 10173163 ?g "LonoveAD? AL 471 Zcll (9 19
521eLoX3 (53) 5r1kd3 5no3dcoX13c3 r) ) 7019P( 191o3d93v 1.odka.kcix
45n0y7x73.00,31.e. 51(3(-9x Gc 11.2 IL (byy0 .5)orLo 53 5noi.,901, vodsq 5311l9
19(101'13 31cl )0X0 3 531A0 101 103192 Amt .m-931/l.d3 &Lc ?g Cf.ri lcbD U.dra `5kd3
30 ?g, 53 510i, 5rd31.910.A., &031 (1\.,31
1\6)1 531.&ovod93 101. x?dx loadopa.c. 110X
oz 21c1 XX° 19(107 101 103190 7,01. ?g 170130220 `70191yyrX 370
531(00337110C)ML th96(1
?g 53(3319)01 (-9X 3C) CIO 19 56)31.311(13 101 X 100 3 (t) Xil371(9)(1 AC91 .M93192
pox 6)1.,(10 5nod 31. Aoi,n(-93 13(1)33 vox ve(1p, xr1tp33 olam3 -60197ox3
pa3 ?g U.0(krf)3 701. )o?dx 0 5r910 m-na. &(-93dx rx 3 M01 A0)(lX..k.ly(1L9
Avrinchoano 50 Si 13119 53 21 '3090,311713 c) 9 19(10 ?g 3rx 701 xrcx?
cg
ri)ododa.t. 31ox 5nolt161 zisYncyri
'Al 79 19101, A311 tf.g \C(3? 1910 ll(1)1 AC930 0 (01() 1Dn090 pox lo.i..cool
AC mo?0.1.x ?g 73dy .co 3R 701.7ox 5no-rio& 5noi..910x3 &COI 1\93XC310

1101(1,367 9 lth 503dvi, 69(33 .?6&01o1 arM)p.A.-rte3d) \(3X1001-)

10 1/01/031l3M(19
A0D9 31. laq 5no3poir) 523di 50Xtkri 110x c) ft 50 ?g &opcnoy3 con),2
of ?g noicioa. &ono,-)1)2(3131 "Lo631q "71o1k3o2L33.t. 31ox Ta, n37-1 19,31 Amt. ACOVOX
1193 c)orioloaq v.)ox ?g 01 A91)4111.3 9
50313 ?g nolly)ox? )0r110 5)0
1011l0Xt61&311. pox &oi..rx? 1Dno3m1L3 .m-orupdt.ndth 1331sso&03L9 dx4. (f.R
13310 211.c1 Amt, A(0fl(7T113X 11/3 nol9o1 L!.2 (101 CIO
5U.xproxf 3dti.21.13 50
7z1.nd63 50:00Xd10 '191015:Tx? 11012 1193,1(101 (101 Vo cl 3 50 91 -1071v0.4 61.9o/
gs ?g (b1 U.1001l1100 57039(10 5n03313113 chi. 19(10110.00 IL C) 0 AC9174 110X A(921,2/2
110X 31ox 610701. 71.3 cnv.t. 19(10(10 I 19101 1910)0(10 .191030 5(1090
LR &72 (V-01 IL 0 M-03713X 419co9tpd.A.co 93Lf &COI fk2110X3 V0 C3
AO 10(36O0
A3 to 19no90 C31.. 61L0 c10 rba, 6.1.2X) [C1)] 110x 101 Lk110d 313,XX/0 cl .6)30
1L 9c3

el7031L3 C)10/ 0 f1 el0 11K09332L91113 10110X M91 Ch3X M93)00 .)7J)902.1,)2 19(10
0, 5col 5no31pd0eop 5014 pox 101..1319 531.do0x3eL3top 099 'p.c.? fLo1 Aox.4.9

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 35

i se potriveste foarte bine. Geei i se zice c Api a, lui Apolo « Goitosyros >>,
Afronditei ceresti < Argimpasa n, lui Poseidon e Thagimasadas >> 35. Statui,
altare si temple nu au obiceiul sa inalte decit lui Ares ; doar pentru el exists
acest obicei 36.
IV, 60. La toti scitii, jertfa este la fel cind este vorba de oricare din tre 5
ceremonii. Ea se face cum vom arata. Vita de jertfit stn in picioare, legata la
picioarele de dinainte. Sacrificatorul, care se afla in spatele victimei si trage
spre el de capatul unei fringhii, doboara la pamint vita. Cind ea cade, el cheama
cu glas rasunator divinitatea in cinstea careia aduce jertfa. Apoi, arunca in
jurul gitului animalului un lat ; cu ajutorul unui bat, pe care il vira si-1 rasu- 10
ceste in acel fat, it stringe pins ce sugruma vita. Nu se aprinde foc, nu se aduc
ofrande premergatoare si nici libatii. Dupa ce sugruma si jupoaie vita, se aimed
sa fiarbd carnea.
IV, 61. Lemnul fiind nespus de rar in Scitia, locuitorii ei au nascocit
urmatorul mijloc de a gati carnea. Dupa ce jupoaie victimele, curate oasele 15
de carne. Apoi arunca bucatile in niste cazane 37, cum se fac prin partea locului
cind le au , foarte asemanatoare cu craterele lesbiene ; numai ca sint mai
mari. In acestea arunca bucatile de came, pe care le fierb, facind foc dedesubt
cu oasele animalului. Dace n-au la indemina un cazan, ei arunca toate aceste
carnuri ale animalului sacrificat in burta lui si, amestecindu-le cu ap5, dau foc
oaselor dedesubt. Oasele and de minune. In burta incape usor carnea care a fost 20
desprinsa de pe oase, in asa fel ca un bou se fierbe singur ; si celelalte animale,
Ia fel. Dupd ce s-a pregatit carnea, sacrificatorul is o parte din ea, ca si
din maruntaie, aruncindu-le inaintea lui. Sciti sacrifice si alte animale,
mai ales cai. 25
IV, 62. Iatd, prin urmare, cum sacrifice celorlalti zei si care sint animalele
de jertfa. Lui Ares, insa, ii jertfesc cum vom arata. In fiecare tinut al domniilor
pe care le au, este ridicat lui Ares un sanctuar in felul urmator. Se string gramada
manunchiuri de vreascuri, pe o suprafata cam de trei stadii 38 lungime si de
aceeasi Iatime, iar inaltimea este mai mica. Deasupra gramezii se afla [un fel de] 30
platforms patrata, inaccesibila, din trei laturi, doar una fiind usor de urcat.
Ingramadesc acolo, in fiecare an, incarcatura a o sun' cincizeci de care de
vreascuri, caci platforma se afunda mere,u din pricina neajunsurilor pricinuite de
iarna. In virful acestui morman, fiecare neam [scit] implinta o sabie veche
de fier 36. Aceasta inlocuieste chipul lui Ares. Sabiei ii aduc anual jertfa cai 35
si alte animale, in mai mare numar decit celorlalti zei. Pe prinsii de razboi ii
jertfesc cite unul din fiecare suta de oameni, nu in felul in care sacrifice anima-
lele, ci altcum. Dupa ce-1 stropesc cu yin pe cap, ii taie celui jertfit gitul deasupra
unui vas, pe care apoi Ii duc pe gramada de lemne, iar singele it varsa peste
33 Pentru sensul diferitelor radiicini din numele zeitatilor scitice, vezi Max Vasmer,
Untersuchungen fiber die ditesten Wohnsitze der Slawen, I. Die Iranier in SUdrussland, Berlin,
1923, p. 7-23.
36 Cf. infra, IV, 62. Pentru informatiile lui Herodot despre religia scitilor ¢i tracilor
vezi G. I. Daniel, Religieus historische Studie over Herodotus, Antwerpen-Nijmegen, 1946.
37 Despre cazanele de bronz de Ia noi, vezi Parvan, Getica, p. 9-11 si It. Vulpe,
Les fouilles de Calu, in (( Dacia », VIIVIII (1937-1940), p. 59-62.
ss Aproximativ 550 m.
39 Pumnal scitic cu antene la miner, care apare in citeva exemplare $i la noi in tarn
(1st. Rom., p. 154).

3*

www.dacoromanica.ro
 9E .1,0001E4H

moa. m-o9o,lc-tdcb tono?Xxizx oi vripo

ncn .(93X1pk1xf emp Ail k5 1Dno3docb
401001 (91.3oX TR
19dX1L "Lod; 19nmo1L .35301. min M91&3.loodr)9o1no
91.
201) MIX) 5001 5(10135 5not? 5X1430IL evrimoanp 531.9 &fa) 19U.1. 3X 1.0d
53 A01. ?ti. )0C) 19131 FX 7011311.3 VOX /oa. loco 531..mod31o0 ti.d] )01 Aran?
..noinoppfx diTX TR (L. AZO 1701.13x~(/(.9311. 3Xix 53thoX o 59dx32
'Al c9 17039O® ATTI mln 1101,070 1d]9 419r31,D31,10X 39c1 TR 0 1019

'Al 9
23R110 1900V10n 0 352 mTdqdi. nT Lb- tid(pX o1, MOILIodra.c. 30 y 19ClO
53,8 ^°7.13Y91' X3 ZIA0 ?Rcp lcbD .17oi13x7o15 AT3113 A01.
tvolmdac. 70dR99 U.lopdza.rx dt.rop 549x3 1101. 5011or177o .13n3ur13 5noDo
OT cR n32
U.D9T&oth AT IL, XTT1 M0.1.901 51,p2. 3X 51000th 0)01.T 13d 61 .23NCIDXd
5)07(33,131q h3T1 d1F1. Lpeocb3x A ,51/1 k,( ,5k3 T1)0)00137-I 13.%)14 14.1 h)%2 41904)0X
l+71 57ox33A2 TR (lo 332oaq 13d TR n(fIcoo c}ncodl .30101 MpT1M111:331L
CbVciX 3d31L Ta. `10.,(1) pox tjxy °tat
5 5CA1, 5U.voth3x `1333.0x3 Ta.T.ri TR
)0.0 57011Xd 5904 C1T(IL Lid rf.q2 13 'DUI 39d3X 5rD3ado TR 01c110 31);),
gT
Aodl.xxr1md13X `1711k1X3 n TR 6(01 &conly)oZ not, noanq not, 591vo
13m-t70y3 x? (101901 13a.i.Dp3 pox ..nolvvocalo 59 dloA. foo 101923y1L
[7oirrid?R] )od1.x)or1cod13X 11.X3 dk 50191,639 501.110 Poildxx lovou
TR ll(01.4;00 71 min moiApridzRoaLlo pox 57onpoyX 17ooDnA331213 "1903101L

C3119 531A01.19Dd dzavol,ox .5701.77cd loyyoaL TR nmdsA10 OX? AMC) 5721. 3R 5207`
OS 5)0(313X X31% MIX) AC9193 5311M:333RWL/0 192011,1)0 lnno di2L9vox 5)0 &M1.
.1-kaArtTloar,m9di..3d)ocb wrid95 TR nol.updo&f 110)( clX)021. 330X Aodavrboy n(t. `304
A953X9 mi130r1d35 &colopai. twaxiodarboy 1k1.oxn3x lo.voll TR pox 5novl
5rdRnx) 53.3..00d3aRxT pox 53.2doorL3Tax1R laLT nci-p(n mim.L3.9aLT 3a.c d 361 d no 19
`AI 99 1011190I A371 1r,.2 (i-n,$) lthD 'Tri.orrionTe po 51e1 TR 5901.. (.5poodnx
gg 11n0 4mi1.nvi1.c. 7Frop M91. f(-91.910X3 19113101E .3R101 59093d1Lo1no p01.990x31
/ma 01, Tod3n3 nma, moctdtho dpoorxx?.13pOx Are i1/49-1-1 L1 5(A.A31L o TR
n3(fq Akpdork? ntkm-,iori S9o&3311d31i. (-9190 `PollodX nte.. TR [t/.] 5o199oy1L.
Alts A371 Ati.7odorim 13A331.4d3IL. (3om93 TR XX1XX 5)09(790d 0 C01(;) X 1101.7)C3
()kin= 63 19C131011. TR oinol pox Amt,n (Ac93kno nt,i. 16D lodocbT12
OE
1,01,,a9A7A x 1X Ate. li.Dtpirdx7at? (i01.Cii0 lodrze. (b1 7y7mod mon,33 TR 30
0y3 M-91A9 A(01 A70 Ao.A.9.( "noikloa.t. 5901. 5)pyrcb3x 57o1,c7o1. iTdthxdric. pox
13.3Y11L3 5m lo 521,93 loltf.no eLor1301.t. 039od1L /.0)01 VOX llC9036.0
501,270 (d.l3odX31L3 439 rAavoa. roololo.A.rdRtop 53ino.A.3y
'Al 99 )oit.-v TR 1101, nolmol&T nols»,oxT 9 5k)Cd30r1on 501..970x3
gE e1/43
cba. noimmT Mrlo& lodkikdx norvlo (2o,anp tonon3a.t. M-91. A(9300X3
19101 v
53d290 IL 101T13(0 rd/0 d 0al3T1 .19(03 19101 ,R roo -d31..XX
tvonTrlDril. (/ '01901 c-,to Doinoc,131 c-toi non20 01, `nom 10nvie-rr71t:.,yx10
..nollo?.3.xxoano 5oRITeLo 3thp 11DT A01911.373 .01(101 loll TR No_ minvo
pox ra,dlox 5n0YYO1c 510dRe70 5319Xkc17Oth0 419033 0 101c1 35 on2tkci9
0T 570x1x9x 531,m3X3 1911091E 719 CIO

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 37

sabie. Pe cind singele este adus pe gramada sus , iata ce se intimpla jos,
linga templu. Umarul drept al tuturor oamenilor jertfiti este taiat cu mina
cu tot, fiind apoi aruncat in aer ; dupa ce s-a ispravit si cu celelalte victime,
ei se retrag. Mina ramine acolo unde a cazut, iar trupul zace in alts parte. 6
IV, 63. Am vazut cum se aduc la sciti jertfele. Dar acestia nu intrebuin-
teaza niciodata porci, si nu vor de loc sa-i creasca in Tara lor.
IV, 64. Vom arata acum in ce fel sint orinduite lucrurile care privesc
razboiul. Cind un scit ucide cel dintii dusman al sau, bea din singele lui. El
taie capul tuturor vrajmasilor pe care i-a omorit in lupta. Capetele le duce 10
regelui, caci atunci i se da o parte din prada pe care a facut-o. Altminteri, n-are
parte la prada. Jupoaie capul astfel. Scitul taie pielea de jur imprejur, pe dupa
urechi, o apuca si o smulge de pe teasta. Apoi o razuie de carne, cu ajutorul
unei coaste de bou. 0 framinta in miini si, dupa ce a izbutit sa o inmoaie, face
din ea un fel de stergar 40. Scitul pune acest stergar la friul calului pe care-1 16
incaleca, si se faleste cu el. Cine are mai multe asemenea stergare [de pielel
e socotit omul cel mai viteaz. Numerosi sciti fac din atare piei chiar mantale,
pentru imbracat, vesminte pe care le cos in felul blanilor ciobanesti. De pe lesul
vrajmasilor multi jupoaie pielea miinii drepte, cu unghii cu tot, si fac din ea 20
un invelis pentru tolba. Iar pielea omului este groasa si stralucitoare, fiind
aproape cea mai alba si mai stralucitoare dintre piei. Multi jupoaie intreg trupul
dusmanului si, intinzindu-i pielea pe bucati de lemn, o poarta pe caii lor.
IV, 65. Acestea le sint obiceiurile. Iar cu capetele nu ale tuturor, ci
numai ale celor mai inversunati dusmani fac asa dupa ce taie [fiecare] cu 25
ferastraul teasta mai jos de sprincene, o curata. Saracii o invelesc numai cu o
piele de bou neargasita, folosindu-se de ea chiar in felul acesta. Bogatii, pe linga
acest invelis de piele neargasita, mai poleiesc teasta si cu our pe dinduntru si
o folosesc ca pe un pocal 41, ca sa bea din ea. Tot asa fac chiar si cu testele
rudelor, daca se isca intre ei vreo cearta si daca si-au biruit potrivnicul in 30
fata regelui 42. Cind yin strainii pe care-i cinstesc mult, le arata testele 5i-i
lamuresc cum ca niste rude apropiate s-au gilcevit cu dinsii si ea i-au infrint
pe oamenii aceia numindu-si ei isprava o fapta vitejeasca.
IV, 66. 0 data pe an, fiecare conducator de tinut in tinutul sau ames-
teca intr-un crater yin cu apa si, din acest amestec, beau acei sciti care au ucis 35
vrajmasi. Cei care n-au faptuit o asemenea isprava nu gusty din yin, ci stau
jos, deoparte, dispretuiti. Si este pentru ei cea mai mare ocara ! Iar dintre sciti,
cel care a ucis un foarte mare numar de dusmani are doua cupe pe care be goleste
dintr-o inghititura, pe amindoua. 40

42 Cf. Sofocle, fr. 432 din tragedia Oinontaos si Hesychios, Lexicon, sub zetpdttcovrpov.
41 Acela§i obicei 11 gasim §i la neamurile germanice.
42 Care define §i functia de judecittor, in fata crtruia se dezbat toate pricinile.

www.dacoromanica.ro
 SE 10(101-1AII

`AI .L9 53110qx n arqorixa I913 "joyyoic zo Ir1A0931war1 iploRdpi)

1.0.q.31.1 19Ltypit. .3g9 Me31/3 5(109X)06 M'ORdTJ 5(10)0,0137i 41101..AC9X13&?
531.4130 11Or1)0X 31R 991y13 19(10 ;ct012)0 li.q.ilox Arid Aka,D)px? llORd1101 531(3011
'19(10)11/930 507-11? 31 531,Awlqy )o..trooi no9v3nnD 19 5101 5itORd3Os3 (09321.9
g pox 51.2.9)o Ta.)ox Arrri 92,3011..M19 (2.19)0 A37-1 169 Ii.
ff.x11.,A7or1 kr-Aix=
'3I,D? o 3 TR 53TchpAa, lo loAraodRAT AItt.3., 19
Aki.,3Rojthy, .1.9ths) noilqy
At,.x.ilfoori ..noAnoR d9y.ith 5f,t Act) ovb dm .1riAor,13.1,Arri Av1c3 Atf.i., ch rityl (Ad loX)da,
`Lt93XD Amx?yanoiR A? 19101 191oy91,x)0R 19101. noan(2? 1)0x AmtnoolR iodX
'Al .89 A7o31LH, TR 5c-py19)od 9 (w)706x3 4U.T110X 1)01312.71311.101371 ((-01
g m-931tO0T1 5v3R92 5a341. Scloa. 5701.,Ao3r11x0R93 c)01.91071 ?c) 61codi Ma,
647-1I,cd13 .1)01,Ao931,mor1 ?)ox 19nol3( 101.60 Sm 91, A01.c.3123 lol.o.nopri
43V01 5(2 5101 5101(v(1910d 5)01191 3X(I.X(3C0111.3 59 110X 459 531../lOil.r( &(21,
AC01910 Aga, No k '19(04( 5)e1. TR Srpomod 5r31,91 50110& I9U.09x3
,oi )2.3...o.nopri 1193 110M-,Itl7i9 3/01. 31L3 NO &01 A0191A.371 fL0X40 19(9)(303
gi xAcievrio 70x314170 n Ap1r1)oy3v01R 50 1101.3139 5olcio Aga. No IR uxoth
`onkxdolii.? Ao4rikii.np TR .1DnoLl?y? lo
531a,op.r1 5rDtpxdolaL? ST
Si
1)o1,39)oth A? Ik1, U.X11.0071 5701 5)01tLy1900d 10191 170X 1016 10141101 133A.A(70
9 .593y1D)0d 9 TR "Ix1,33(thp H2O 50A311)04b .nopkxdout? 1)ox -oyomTR
"nola?A. 3Adf Ario no TR (101.,901 9 5C,13y19rd 1101311.1131.2)01311 5(10)(y/0
og 5(1039ky1L1R .511/VA71 110X to 10100 531..&03d093 53 &cf...i. ikkomeocii
eTri 110X

190-)9cpR)01.xx ,DopkxdolaL? (1ol n

Sco?ol AIf.i., ood)3x AI,` 1.0(10fab,0101//0
1)0x v.. loi..r.ritpdX noa.rpo l090Xdl10y101R19( 10 101(062. M01.. .A(-931,A)ori
TR lo 531A90y3123 5311Api 41.or-m-iyoa.op lo,o
q
19136012 53119011 pox
10yr1 .10om tvtl. t'l(0 10 53&03y1L Ac)1 Aolts9d0A39 "Locoprtyoa.c)o 1:01,stoR3R
gg 19201 19101(262 AC91.. fl(011.400T1 10201.210 -nooprocoanp
'Al .69 19noTco12y, 701.4 5ctompo MILod.3., .3Rcb1o1, topaz.? )07110 N0
5t,tdr1)ox Ammolndth pox i)9?,1Toacct 5nod 531,ArD3Rolurl?
5c01 5110,0TI ?)ox 51003X lomDIpv.z2
(9.01120 531&)0.0t1.R 110X 531M09(71'10.1.9 -63110X
19(1AJ.. 53 109371 va. 4rAmlsldth 531Ar9tpd1co1c1 TR 1014U0 191311210 th 531\109(f.d0
5c1o1os .5nod lovoa (Trl IR 1910.1 191.14Til 45394
1101&01107001)0XJ.(19
lONC(011, TR 10h3T1(110X3X1C)31L 19(10436012)0 AraL? Appirpo 0 -rizx
U.omox 1Dnopomoaxx as Maoda, cba. (bn3r1kc)23 pox
58,\rind
5191,110 a Szva
5c1o1, `511^1013 511,m0r1oRr13rj) 4531,Ao3vox 5c101 rosR (1931X031.10 45C13y19rd
A(91901. 3R20 5cloa, Szvoas, 4131113y reop loa,mpas, v., IoATDd3 '13931x T1
gg TR 103.0 X(0 133x1vo
'Al 'OL, "'xdOo 3s 17°1^(131012 1)0O9x3 3RT 59d3L 5c°1 ^12 -3101'
M-9.1101 53 10X1V,IX Atz.)(),0J.3T1 flk(17-110d3X h10 AO 531.,&103X1.3 1011110 -91TITI(19
19(10).. co, 'owls) Ao &Tr-lora-1)o, 'Am 531A491, 11)o31u; te 53.1(01110111L?
fl(91..

pohori Ltd &9dx1r-I9 r1o1 5oIrl1m9 110X 10113123 53adoor1)3odo1n2 53 n(p..

ov xxly(ix fkx)omxf pox 5rj0i.,D29 lwx AldrA.3o.o 110X .&0119000 &103113 TR

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 39

IV, 67. Exists la sciti numerosi proroci, care spun mai dinainte cele ce au
sa se intimple. Pentru aceasta ei intrebuinteaza mai multe nuiele de salcie 43, in
urmatorul fel. Aduc legaturi maxi de nuiele, le aseaza jos sile dezleaga ; rostesc
cuvinte care ajuta la ghicit si pun fiecare nuia una linga alta. In vreme ce vorbesc,
aduna din nou nuielele, pentru ca iarasi sa le depuna una cite una. Acest 5
mestesug al prezicerilor 1-au mostenit din stramosi. Enareii " androgini spun
ca for Afrodita le-a dat harul prorocitului. Prezicerile, acestia le fac cu ajutorul
scoartei de tei. Dupa ce despica in trei scoarta, [ghicitorul] si-o infasoara pe
degete, o desface si apoi proroceste.
IV, 68. Cind s-a imbolnavit regele scitilor, trimite dupa trei ghicitori care 10
sint cei mai rentimiti. Acestia prezic in felul aratat mai sus. Mai totdeauna spun
despre cutare sau cutare ca a jurat strimb pe vatra regelui si rostesc numele
aceluia dintre cetateni despre care vor sa vorbeasea. La sciti este obiceiul sa se
faca juraminte mai ales pe vetrele regelui, data scitul vrea sa faca juramintul
eel mai mare. Fiind prins indata, acela care spun aceia a jurat strimb 15
este adus in fata regelui, unde prezicatorii it invinuiesc, sustinind ca li s-ar fi
aratat, multumita mestesugului for de proroc, cum ca omul jurase strimb pe
vatra regelui si din care pricing regele este suferind. Invinuitul tagaduieste Ca
ar fi jurat strimb, protesteaza si se plinge zgomotos. Daca el spune ca n-a savirsit
aceasta fapta, regele cheama alti prezicatori un numar indoit. Cind si acestia, 20
folosind mijloacele si mestesugul for de proroc, it dovedesc sperjur, primii trei
ghicitori ii taie imediat capul si ii impart averea. Jar data ghicitorii veniti in
urma spun ca este nevinovat, yin alti prezicatori si din nou altii. Daca cei mai
multi dintre ei it gasesc pe om nevinovat, se is hotarirea ca cei dintii ghicitori
sa fie osinditi la moarte. 25
IV, 69. Tata acum in ce fel sint omoriti. Dupa ce umplu un car cu vreascuri,
injuga la el boi. Vrajitorii avind piedici, miinile legate la spate, iar in gura un
talus, sint asezati pe vreascuri. Dau apoi foc vreascurilor si in felul acesta sperie
boii, pe care-i pun astfel pe fuga. Adeseori boii ard impreuna cu vrajitorii, dar 30
multi altii scapa doar pirliti, dupa ce flacarile au mistuit oistea. in chipul aratat,
scitii ii ard pe ghicitori si pentru alte pricini, numindu-i proroci mincinosi.
Regele nu cruta nici pe copii celor osinditi la moarte ; ei ucid pe toti baietii,
dar fetelor nu be fac nici un rau. 35
IV, 70. Scitii se leaga astfel prin juramint, faca de cei catre care it fac: varsa
yin intr-o cups mare de lut, it amesteca cu singele celor ce fac juramintul inte-
pindu-se cu o sula sau facindu-si cu un cunt o mica taietura. Apoi, moaie in
vas o sable, sageti, o secure si o sulita. Indeplinind toate acestea, rostesc o 40

43 Cf. Tacit, Germania, X si Ammianus Marcellinus, XXXI, 2.

44 In realitate sint vraci cu o infatisare feminina, pe care, dupd traditie, zeita Afro-
dita i-ar fi pedepsit sa arate ca niste femei.

www.dacoromanica.ro
 OP 10(1011RH

1014701 "19co90.1011 X23170X 1701A0 7010( 370X 70113113 A31/.01172 11:)(19 391970
31 10 9 A01Xd A3T193101L 10 pox mo1. m99119313 10 (1019331(1L 70 701

'Al IL pothr 32 Aroa. A(-931(11:md A? 53 9 9 ndoa

d3d d 3910 -
1933
5kA30D 11D? d icoyaDo 59 701(1)00A3 903113 7d)9 tiopoolc.lo 9 `5931,09rd
10rlInd9 5k). )0371 9 1Dn0DD9d noncollodi..3a. &07-1101.3 01(101 -(pioac n
5310109 947-boxrAf 19(10 .L AO dX3A "no tot3xwirx d 01 (_09 7071
t(37i AO A311
(41 36 Ac12(LA A70923091XD10A30 Int 4Ar9130d70070x Atqyal. nod3aaix -71ox3x
A3T1 (10 pox 501707107r1-I0 37ox (1091(3D aLD59110rld3 37ox 'cloptpekmo -d3tvID
Ati.A3717110d 4(9.031/0 370X X 3710 1900 A3 tqr-IT 53 oyvp .5943 39 TR A30
OT 701/ ?pd 17010(9 X 0917-10 701A3 A01 X3A d A0 19(131011 701. dalt 10 loltpviDlod
.1-mestx3 (101591(p 'lma.&oevrholoano 5mX3d1. 'lminod33xid32/. 5mno1X7odd
"1m1dom1-ol1d31t. eLoaLcoiri 71ox 7oA7d '1m1.no99971mizx miR Ski
5I/1331D1df
13X d 50 5001910 1701A03A(1d7012 A314-130A3 32 x 31.-10 19(10 &3 Ctii (qm-r10
c101 5031(1Dwd &91 mlx?A. 53 oxyp moa. (1oXd)2 .19 io ?R 169 17010019
50A03
91 53 5001 11 d 319 d AO Aooytf. ApiL? 32 5)ieopa. 31/ 19(901(31d A21 Anx?A

53i..Ao1r1ox d?Li d 1.010 101)0X93 A3TaX10170X 3910 1933 A(92. A(9343

A?
A(91 Xd)? 1.000 170x A3 19U.1 6701 U. '19 370X 701.1311.3 A7()311.3 19(930 Ao.a.. eLtlx?&
n? 'nth 1.9(kxr./.0 131? '5oR)odu..o 53a.Aryi.loodwaL 5yrapo A309 X 370 A309
(101 X3A d C10 701(CA 311.0 A331d 19(10 370x 70113113 lrf)id .:o.A.31900110X `iiano A?
Og 32 U.1 011101( (,13 (9X(1d U.3d 51/.1 0 U.7(tf 5 A(91 M93X701C(101/ 31 AMT.! L)93m2.91
-
531.A70 19(101117;00 370X A01. 0 Al X0 0 AO 370X d13.A.011 AO X 370 X01111.3 7-10 AO
3707( nono412 37O7(
t./.11(3.4.11,) (/) d AO 370X 50011111 M91 A(91(1(7? A(91.47011.70
3711(

5mXd701/72 31ox 5701(3olth .5m39ndZ Mdcadf 32 t3690 3699 (-bxxxl ?dX -

'1701M-9 101(001 36 531001:41011 uxioX 531,13.1. lorkoX 3r1 `Y 19&371p1(1(1rh0
9g 370X IL loAvriovrinood 5(I) A01D1A,3-r1 impt.cloac.

'Al zz, nolamma, TR c10rT1od3th1d33.t. 511910 19031011 36A9101 dmy AO -

531 mos.. moaLloy mo1Aolt70d30 5991 N-193...p1.930.11a.c? 39) 32 11-)23 1700(1x3
.533/%3A....k.3 19199 41
1999931md30 5991 tv)o 5919m 9 5c31(19n0d U.D931(3x
1o1..kmpdcad7o 36 7(50 3913 lc)D c(53a.rwanod30 m01991 M) A(91. M9A0Xk12
OE pat? 19(93eLat.91/.)0 101.noxtpin31t. 17Ox 59931.2.c2 5001 231911(1(707( 5701110 t;0I0311 -
X c)01A0 3 531001(3 A(91.270 Att(.1 X 0.31(10 370X 010X 531modtp 1Drya.c.Thavri?
modcalo .19n011190ddaD 5o69(f70 TR LC (19171 3113 CA 0
170X 701((il 531001419

nou..31.5 lmx 91 fLod313 (191T3(i. 51.11.. 5o6i1f10 113 10(31.3 4996 531eL7onatm1xx

(91/0d1 M1..9910/ peva/. 'ma.nmi. 101.13113 &(o1. m01119 Ta.mx 1o1. 103X!..;(.71
98 myn m?Xma.t. 531.moD7;x3iR mos. moy(f.Xrda, 1999>pdldmmo 5001270
1d4r1
32L? 5)pi .50611f0 M91 TR 3:o
&31-1 1od319d11 53Rirfq 19noX31Ki 5991. 50011(2
A(91 A(921.111 3)0 TR 3091119 m(ma.t.. 5991 5m1.. 57od31.970l 7-boxolc.9
-
5clodt;:r1
.1ixiomod m31(3x9 TR 71/0 Cb 310 d JO X70170X d T13 70170 013137i .lod 59ot11(7oX TR
ox 1 1011-1919 53.1..A91(rd7-13 53 5001 500111/1 931701)0X 19(10 53 01 1/ d 3090
OT A(912)0 370X 10113113 X3 997011A(91,00 190032 M91 3s L6 A(9)(1)30.3A AM.;

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 41

rugaciune lungs si, la urma, beau din cups, atit cei care s-au legat prin
juramint, cit si cei mai de vaza dintre oamenii care ii inso/esc.
IV, 71. Mormintele regilor se afla in Tara gerilor 45 unde Boristene incepe
sa fie navigabil. Acolo, cind regele a murit, se saps in pamint o mare groapa 6
patrata. Dupa ce s-a ispravit cu sapatul, oamenii transports pe rgposat, al
carui trup este acoperit cu un strat de ceara ; iar pintecele lesului desfacut
si cura/at e umplut cu caprisor tocat, cu tamiie, cu seminte de /ding salbatica
si anason, fiind apoi cusut la loc. Ei ii due pe mort intr-un car la un alt neam. 10
Cei care primesc cadavrul ce li s-a adus fac acelasi lucru ca si scitii regali: isi
taie o buca-tica din ureche, isi rad parul in jurul capului, isi fac taieturi la bra/e,
isi zgirie fruntea si nasul si isi strapung mina stings cu sage/i. De aici, scitii
transports in car trupul regelui la un alt neam dintre cele care be dau ascultare,
iar pe mort it urmeaza cei din neamul pe unde a trecut mai intii. Ducindu-1 15
pe acesta si trecind pe la toate pop oarele, ajung in sfirsit la geri cei din urma
asupra carora isi exercita ei au toritate precuin si la mormintele amintite.
Apoi, dupa ce aseaza lesul in groapa, pe un asternut de iarba, infig in jurul
lui sulite, deasupra acestora intind lemne si le acopera cu o impletitura de nuiele.
In locul ce mai ramine in mormint ei ingroapa dupa ce i-au sugrumat pe 20
una din concubinele lui, un paharnic, un bucatar, un rindas la cai, un slujnic,
un crainic, cai; cum si cite ceva din tot ce avea regele, si, de asemenea, vase de
aur. Nu folosesc nici argint si nici arama 46. Indeplinind acestea, arunca cu totii
farina multa si, pe intrecute, se straduiesc sa faca o movila cit mai mare. 26
IV, 72. Cind s-a implinit un an, iata ce mai fac ei. Tau dintre sclavii famasi
pe cei mai folositori, sciti localnici fiindca ei nu au robi cumparati pe arginti,
ci slujesc ca robi cei carora be porunceste regele. Sugruma cincizeci dintre ei si
cincizeci de cai deosebit de frumosi, carora le scot maruntaiele, be curaca pinte- 30
cele, le umplu cu paie si le cos la loc. Apoi, aseaza pe doi pari o jumatate
de roata cu partea rotunda in jos, iar cealalta jumatate a ro/ii pe alti doi pari.
Dupa ce au infipt in felul acesta un mare numar de pari, strapung caii
cu pari in toata lungimea trupurilor, ping la git, si ii urea pe aceste jumatati 36
de ro/i. Jumata/ile de ro/i din fa/a sus/in partea de sus a picioarelor de dinainte
ale cailor, iar cele din spate pintecele in dreptul coapselor. *i in felul acesta
picioarele atit cele dinainte cit si cele dinapoi ramin atirnate in aer. Dupa
ce au pus, apoi, cailor friu si zabala, trag friiele inainte si, apoi, le leaga de niste 40

45 Este vorba tot de scitii regali, iar teritoriul respectiv se afhl cam in regiunea
Poltavei. Asemenea movile se mai intilnesc la noi in Cara §i in Bulgaria (de ex. la
Hagighiol §i Kazanlak).
46 In inventarul mormintelor s5pate s-au gasit obiecte de argint §i de aramil. Pentru
problema prezentei scitilor la noi in tarn, vezi D. Berciu, 0 descoperire lraco-scilicci din
Dobrogea si problema scilicet' la Duneirea de Jos, in SCIV, X (1959), 1, p. 7-48 si Dorin
Popescu, Problema scitilor din Transilvania in opera lui Vasile Ptirvan, in SCIV, IX
(1958), 1, p. 9-38.

www.dacoromanica.ro
 gf 10(101r:lif

AC0flrikItUL31L02LT AC01. loir,oxt,c1A32.c. r93 1.9kx3 .),pdld)oeio 419(10 '01.3

fl01 '&021.29 3e2 4531A0fdld)Otlf Alp3213 ClOdX3& (101910X3 Vd)011. ALCI
nzonrx39 nov-A odo no 19co9fx312 1dZpi not .cloxLiChoda. 1130()1.fX
[2] 13X3d321.c1 not noyn 4(101;101 01 53 Aryl-Idol 19C10c1A/U.1L 901 ciod313
9 noyn 901 xtriR (101 ci01at.2 531Ar9tp..D 32 Cb1(XCilX (1c331L\ 01. 1071tk9
5x)3iniq 5a0.2.20101. 1D(ioncn0x31.n2
`AI EL colcio q11 5ctoi 5)7091od 41Dn01.i/100 5r,toi 32 5novoo
45r0c1X3 "19(090001LT 331. 19(10.11o1d 30 (-01121,07..4 2L 531Aoxtpod
A1031L3
Taxx Snot. 5noy3th n3 191qlp717o 45not,37113x Amt. 32 5019O0X3 3201Lcl-
OT SotarioX 13X(.093 5ctoi 5noqr1o113 1X)X 61 613X3t'l MO11021. 2.301110(3)02L
Am., 77ox 1D101. 5)odr1t,:. ?R 1.e,oxfc339931x (01.90 lo 1101(2123
.1.01we(1O

"1X)1n0,lf1d31L xiimq -1x1nolanoo 531mo01700 32 10 1)009x3 .noz.nodpocpox

MaLoda. .30101 loearbpkrID 5701. 5roocb3x izx lo&vrifewoolx? 29ri31olt.
3d331. 01 xrlos) .32)1)1 31L3 no xv-A w(9Dtp...c) d1. o1 53 1CA(kyy39 4VA37-11yX3X
9T 3d= ra.moi 5noy322. 5no9n1d33 531e,q;oddninD ?R ;)Sc
931.1c3312. "19(10
03x 5n0 x3 5odn1z. 5r3toothr12 19C10000d.03 53 dtchfxD nkn31113x
n3 MD?ri mr)a. ncov-A 31 170X Amt. rw-pcp.
'Al 119a
32 lchD 51d)onn;ox knrionen n? ILL lidcpX ntf.v.c.
5oik1 11ox 5030)p.k3r1 (4)1 thevr( .k1.10193d3thrl3 Ultpoi 32 CbV(021. 23d3Cbd31LCal
Og
G. 51cjmn9ox ki9x
pox Lufriolcm pox kn3710d132L9 "1XU,3;16 3xx 3 5LtIcoo
53X4d(,) A311 1ZX 101)0T123 1X11M.13102L 19101 19103Aly x1101910719 gclo tnp
51199 Ittri ra.chox nod3d1. k13 5k1rpo D.30nkr1R n0n3y ld. 591d)onnzx .1193
59 ?2 1f.71 ?2.1.3 COX 1'41 `rR3drnmox no39y lao(pxog lze3,3 91 ior13.3
'AT '9G 5kigxj, no? lo Trocixx Ski 5oifj10nnxx 01 20T1(331L9 fl1031L3
9g 411:K9dr( 19nonc201c9 0111;1 5(101 5110(11L 170X 101131L3 19(101000d12L3 01, x111431L9

321.3 Sct01 5x3nxelx12 5no0pc (211 43dr= of

32 lloixrricto n0n3719wod11L3
1XIX 10R1111/0 1)013X3C3101L (1(.01970901. 319(2 (c.X1elkC(3 203713290 n7o tl171
ky3(111. 32 1x0;1x3 &Tri),oil..f 10 U.1 CUL (2.3c3 7)11%09(3m O
'313.0t1.14C)X02.0co 30
0i1101 lthD 31072 nochno 1193 no 670.1. (f..R 1101/%090( 11202C1 01. el102112(31011
ry
OE 01. .10TICO9 3X) ?2 53nztwa AC92..c120 (3(029 1109(103X)0(3201L 19CI0XT9XIXIX 14321
nom noZkdi Ski (10993dx1mx pox noc323x ox 1 (10941X c(10)(CA 1XOt 201132/3
/l0tl3719XC09101.73X 01201 2Xxaz. no? .nolnops).yaLxixx t 01 xrims) 3xx 01
.noanooda 3xx 707170 ATri U1e-K13 510369 021)0 0101(101 13X91 32 ?dlmanp- xt?
19no 111.1 ci13R U.c331 tic:3711ff, Att(.1 elf11.010)(2LXIIXIX 1X11.non31 3xd)o0vx 3xx podanxy .
ge 4A1 L .8 191wv(0ll 32 X11.330X 19313 63.L1:15 AO 5kv,ixx 9 7"dlir
-
50303321. 30X11L3 7219(pNocx,6202L 61.4,101 230331Llo1d-v, c1V. Ma, no?onxa
ry
:kro.oxid 1x1an3A. c1371 nr-Avo anpoit. .5kv,tx3 31 5ox1)oncuk.
5oi2o polanyl pox lx2clo 5pyr 45t,t3th9Lt.3 not, dk14.r1 n1099COV.
31. xffyya pox xixrirbodi '3XT723 TISTi 32 Mnoca A0C33195 201C3V-
Of. 5(1,0331L A371 i1r13y31 dr(oR oacl 5030331mldloax n01. ACQ9d9olokkr,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 43

pari. Cit despre cei cincizeci de tineri sugrumati pe fiecare dintre acestia ii
urea pe calul sau, facind aceasta dupa ce au strapuns vertical cadavrul cu o
prajina pe linga sira spinarii, pins la git. Partea de jos a parului, care famine
afara, o vira intr-o gaura a parului ce strapunge calul. Ei asaza astfel pe cala-
retii acestia in cerc, in jurul mormintului. Apoi se indeparteaza. 5
IV, 73. Iata, prin urmare, cum fac scitii inmormintarile regilor 47. Pe scitii
ceilalti, dupa ce inceteaza din viata, rudele for cele mai apropiate ii poarta culcati
in care, pe la prieteni. Acestia ospateaza pe insotitori si pun inaintea mortului
toate mincarurile oferite si celorlalti. Oamenii de rind sint plimbati in chipul 10
acesta vreme de patruzeci de zile. Urmeaza inmormintarea. Dupa ce-i ingroapa,
scitii se purifica in felul urmator: cu o alifie isi freaca si isi spala bine capul.
Iar cu trupul procedeaza astfel: dupa ce inclina trei prajini, sprijinindu-le una
de alta, intind deasupra for o patura de lira' si acoperindu-le bine aseaza 15
o albie la mijloc, intre prajini si sub patura, albie in care arunca apoi pietre
inrosite in foc.
IV, 74. In tara for creste cinepa, care seamana nespus cu inul, numai ca
este mai groasa si mai inalta. In aceasta privinta, intrece cu mult inul. Creste
si de la sine si semanata. Iar din ea tracii isi fac imbracaminte, foarte asema- 20
natoare cu cea de in. Cind nu esti un bun cunosca..tor, nu poti sa-ti dai seama data
aceste haine sint din in sau din cinepa. Omul care n-a vazut niciodata cinepa
va crede ca haina este facuta din in.
IV, 75. Luind scitii saminta acestei cinepe, intra sub corturile de patur5 si
o arunca pe pietrele inrosite in foc. Zvirlite, boabele scot fum si raspindesc 25
aburi atit de deli ca nici baile de aburi grecesti nu dau aburi mai puternici.
incintati de aceasta baie de aburi scitii scot, de placere, strigate. Transpiratia
tine loc de baie la dinsii, caci ei nu-si spala trupul cu apa. far femeile scitilor,
dupa ce toarna apa pe o piatra zgrunturoasa, sfarima prin frecare pe ea lemn de 30
chiparos, de cedru si de tamiie. Apoi, facind o pasta groasa, isi ung cu ea tot
trupul si fata. Aceasta le da un miros placut, si, in acelasi timp, cind de pe fata
10 iau cataplasma, a doua zi, pielea for 'Inane curata si proaspata.
IV, 78. Foarte multi ani dupa aceea, Scyles, fiul lui Ariapeithes, avu parte 35
de o soarta asemanatoare 48 (cu a lui Anacharsis). Caci Ariapeithes, regele sciti-
lor, pe linga alti copii avea si un fiu, Scyles cu numele, de la o femeie din Istria,
si nu din partea locului. Mama il invata ea insasi pe baiatul ei limba si literele
grecesti. Dupa citva timp, Ariapeithes a murit, caci i-a curmat zilele printr-un
viclesug Spargapeithes, regele agatirsilor, iar Scyles a preluat domnia si s-a 40

47 Sapaturile arheologice au confirmat in general ritualul funerar descris de Herodot,

ca de exemplu inventarul tumulului de la Certomlik pe Nipru (vezi E. H. Minns, Scythians
and Greeks, Cambridge, 1913, p. 155-165).
48 Aceste evenimente s-au petrecut catre mijlocul secolului al V-lea i.e.n.

www.dacoromanica.ro
 .L0(1011ali

45091(19)34 5k1C9rit3 3 /41 31 Ak1D.1(1970d 34101(341O1 170X AL!..1 xxpo&n.l. n01

`59dlioa.t. vr-lom-to (4. tx.3010, (4 knlo Li. ttpato, `tp...of
32
A. 0
X1C3 50 130131L701dV, 52101 d AC993)(1910 ?R Amoaxa 9 5k1upta
5(1

Scirincto oaaxp?cili. `Uxionxa rya

Aolma.t. 59d1 701 7ex1AIx.x1(a, Aoyyrii
9 5oA37-17170d131, e4 oanp 5019ct351701 5ka. 'oa.n32poanaL? 333013 31 .1\01410101
3123 io.A.T.Aip Mtu., ALtlixidID Atf.a, Aco?onxa 53 01 a 0 A(931:1.36309(1d 111D39
30) 32 1101z3eL3oDndog 10190 19)0131( 5103th9 59o19x, 170,9,3 4(5(1039k1(1w
5? 5nolc-,tol 5coxo looy3 9 `5rAy9xa 0,..1 A371 ID 0,11xcl 3x9ea1r1(x1xx
A? (ba. `63319100(321. 591970 35 5cox0 looyR 53 91 507,131 lxx 5701 5101(col.
of '313D3(kyx)q (4y019 5orar130o1q At&a. Mf.x.loaxa 3)(93701( A10 --Lcxya
x23& op? xlik moZ3 "1,2 (6.1,cou., 31ocloktf.. 3150 o2 (bncl 9 mod 3/3 ACOATrIO
314;0 nova 591\3290 5)e1) Flu 5701( 'eLoiaDloycith? (Fri 531 A111 A(9?0(1Xa
1022,
xi&oX3 0.19731 (((,.1. (nr.pcolD 701(1021 oixdX? tu17012
191030 Td3 .333013 vaiox 5nor19A 51101 mor41(1(a 319 ?R 313113c31x15
110X
gl mtk-ri Lt. eLoTo.c. `nolcoa. 01399f1(1(7011f 5c151\8 ALLS. Al1.X10)X3 019 Alp(
)31(110I 3X-033101L '51xpc(01r. pox 707X10 31 0110711323 A3 Oa 73A0911(3 170X
I0X2110M1.A. 2 371k 53 7014.110 &I,c3c)(9X121.3

"nconrait. 013&313 ozno oda/ -

,
'Al '6L 313320 35 330 lo 5(i)xxx

501.00) .359(m01 39(d.7-199311.3 cbD9e,o1v 633Xx70a .170(4.0D31(31 11(w1(1(3Ti

og 33 lo 53 510d13X 110093.4.f Alf.1 fllf.131(31 013A313 xyricopc) A0191.41-1 AHD
30 fq mr31:13A3oDndog (,1.1 Dup. 5D.3>qo 5k1(fk371 77ox 5193)(31)1(01L 311. 1d-
lfy0 5k1 110X (b1.11(9 71 dil (3310 AO ACO1901 &kritpeal '90Xi3 "41 Tid?ai.
)0X)31( 03x no 53a3th9 31 110X 5331nd.A. .tooD)oisq 53 0.1c,1701 9 5930
3(p.x.D3A3 d '501(3 pOX k Arl X li10X3110 70.0102L xa to 5k 32 A3290 (101901 70X3A23
93 If 99 AO ?1311.3 3931( 17309x3 32 (101 A1393XX10d 1d31L
91.3\(31 kyy
A3 110 A930 (133 A13X91d A01(101 51190
'12131\0 dfi.
.19(10 90 19106 0 ?Xi 5
7i 093910 170 13.A.)04 Snoaupd0rop 31333..q 0D3y313 (1)1 633xxxa 0
5u.1(9x3 d1L31R 9311:4 39 A(91 511 Aco3113&30Dndoa 59(321. 5101 5)009)(a
co
.Adk.?y ;r1H,n2 '31.1ox3.A.161xx m 417009x3 119 A3Tion3Xxxd pox 51o371GL
of 9 5930 .13)fdrhoy An4 5014)0 9 A(071150R 170X A9.1. (3313119 AO 1031(19)0
3X1i.d01(31( 110X 1393XX70d 31 110X 9219 (101 (1030 .1)02.3910T1 7-1
01 n
431331911D? 430931.3 110X Aricl TA.3 332 Cq 01.&02.93 m-91 tv-90nxa 10
dal. ;31(931930 pox 59012.4 &T./LI:017)mo 9 a0 01)(1d LA.113A3 5 010N( d FL?
91/ i,C3 AO '39131XX 313319 35 X2L d 1p 31 A)9 (4)1 (4)9f10 O 5kyctx3 lxfx Amp
98 A771 93XXIOd 101A0 10 '17oo9x3 wa.cl)px Ti(19 ef) 0 d tf. A 71 A(k1(70).3 L(.10113 .LA/09 0
? 9x3 5319 n
lf..93 A110 AO UtDp.t. La 19 c) Uci.mo 1\310

`AI 08 5Z5 ?R Ta.371

a
xinxi
3A"Xtn? 9 5U-V,Ixa 5? )030. 'PI
,(101..nm 10 17009x3 d2L (LIDO (l311),09 10 A91 3C)y3ff 0A (1019X 1011101X°
-
2/29 'Ali )31.9&o.A.,31 x3 Ski ILL clim.kno '59 tau.? ollo?lin cpta fly
of, 0 32
all &w91 A11 A3T10 AO
co3C3
313 ()1(1(93 1XX (41 ntx.3110 ;IR 0133101L3

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 45

casatorit cu sotia tatalui sari, pe nume Opoia. Aceasta Opoia era bastinasa
si Ariapeithes a avut cu ea un fiu, Oricos. Desi domnea peste sciti, Scyles nu
era multumit de loc cu felul de viata al scitilor, ci, mai degraba, datorita cresterii
pimite, era inclinat sa urmeze obiceiuri grecesti. 8i iata ce a facut Scyles. Ducea 6
armata scitilor la orasul 49 boristenitilor boristenitii pretind ca sent milesieni
si obisnuia, cu acest prilej, s-o lase in imprejurimile orasului. Iar dupa ce se
afla inaurrrrul zidurilor si inchidea portile, dezbraca haina scitica, tsi punea
vesmint grecesc si, invesmintat astfel, se infatisa in agora fara pazitori sau
vreun alt insotitor, asezind straja la porti, ca sa nu-1 vada scitii cu asemenea 10
imbracaminte. 8i in celelalte privinte el urma felul de viata al elenilor, oferind
zeilor sacrificii cum cere la eleni datina. Apoi, dupa ce petrecuse o lung si mai
bine la boristeniti, imbraca iar haina scitica si o pornea spre casa. Facea lucrul 15
acesta deseori si tsi zidise chiar o casa la Boristene, aduclndu-si nevasta acolo
o femeie din partea locului.
IV, 79. Cum trebuia, insa, sa i se intimple o nenorocire, iata care a fost
prilejul. Scyles voise sa patrunda si el in misterele lui Dionysos-Bacchos. 8i,
pe cind era gata sa purceada la intiere, o mare minune se petrecu. In orasul 20
boristenitilor; el avea un palat mare, pentru zidirea caruia se Meuse foarte multa
cheltuiala asa cum am amintit cu putin mai inainte. In jurul palatului se
aflau sfincsi si grifoni, din marmura alba. Asupra acestui palat zeul arunca o
sageata si totul fu mistuit in flacari. Dar Scyles in ciuda instiintarii pe care, 25
in felul acesta, o primise a urmat ritualul initierii. Scitii le aduc mustrari
elenilor pentru cultul lui Bacchos. Caci spun ei nu e lucru curninte sa-ti
inchipui ea este zeu acela care-i scoate din minti pe oameni. Dupa ce Scyles
a paruns in misterele lui Dionysos, unul din boristeniti se duse in grabs la sciti
si le spuse: « Rideti de noi, scitilor, ca praznuim pe Bacchos si ne lasam stapiniti 30
de el. Iata acum, insa, Ca zeul acesta it are in puterea sa si pe regele vostru, care
i s-a daruit. 8i zeul 11 scoate acum din minti. Daca sinteti neincrezatori, urma-
ti-ma si am sa vi-1 arat L-au urmat fruntasii scitilor. Conducindu-i, boristenitul
i-a pus Ia pinda, in tail* pe un turn. Cind Scyles trecu pe acolo cu ceata sa,
scitii tl vazura cuprins de nebunia lui Bacchos si luara aceasta drept o foarte 35
mare nenorocire. Dupa ce iesira din oral adusera la cunostinta intregii ostiri
cele ce vazusera.
IV, 80. Cind, mai apoi, Scyles a plecat acasa, scitii s-au razvratit impotriva
lui, asezind in locu-i pe fratele sau, Octamasades, nascut de fiica lui Teres 50.
Cum afla de aceasta rascoala si de pricina din care pornise, Scyles fugi in Tracia. 40

" Olbia.
5° Teres I, intemeietorul statului odrid, cam de Ia 470 pe la 440 i.e.n. (cf. Tucidide,
II, 29,2).

www.dacoromanica.ro
 9f7 .1,0(10112IH

70110X 73.A.93th 53 orac 501\3119 0

61tc..1 Tixixo (kgrpx 5 loirool.
ti.d "A7(3
1.D? d o1.393110 A01 x;
la.c3 Ak 31331t3 0d?g 7313
(4)1 d..1.9L, 4013A3k3
(009101144. 1.111 lo 0 ,53x1(.0 m-oz.novvri 3g 1\91910 A131.2LTA(19 311713113
5kx1(30iu Tdx3i. &91 dtvpDx-rboixo, 6eol1/4.31( .32'9101 la. 232 5)o-1-1(1. moy(,pcoo
g 513 A37) 0371 SkI 5c,(36y3vp ,52102.1. 513x3
11CAkori.d132.t. 03'd X3R10 3th A9 f1.0
1 70T13 50,292np A02.201. pox ml? A9D1\91.10D AtLy9.xa ..rric9g3gxcl d U.=
?g 314T1 9 Li.D9zAngArx 5 -cp.A.m..I.yri Faxou.. 10 (trip. 5x 0 ,(1211XtA.X. 5 tkX311.3 -(1(3
.01.393X (41 t.i.gF9norboa.x0, y3gf 3th 52 c,-)3,nop1.3 5m.A.4-13632.1.
AL!. d)F.A. 1013011.
a. in° Ao
9 ?g 5(1.2)291071101xo, 133m3o13int `xlicooa. 5cto2x ?g Aoa. noinm?
of 6i)(311p11 \0011X(IX N.Q3310 A01 vgf
A236 AD.yrptlx 73ox 5k)oop113 A371
1\cnj30100d701L A01. A03(1`/3g10 `013.kti.2Lf co?yr,txx 3g 5),0.0;071101X0, (101910
U.19101 37110/3100 6tf.1 3X th *nto;.10o (91() Ari 31L up,D1 no 19 301 31369 (3 XI
101111196 '11009X3 19101 3g fl3TIMIXIOC)X1G1910 5c10X1(l13 5norl9A )01(110101
101713111L3 19noel
9I 'AI 18 LI ri.Y 0 5° 3g 01. Acc3Oax3 xi,'° 5910 31 &3'4 01-19 5c93x3d1f
c7x0930n2c. rcop cbx-ig 9 d 5no 5no,k.oy 3d31.c. not. clorloldf &ocvax(i. pox
d10), 102.d30x oat. yy o 5x3th.o Inc 3X/173 5no 5C) 53001;1x3 .130A73
'AT zs
lolDF-ric90 ?g t?... c,9X Ltd kicoo
xno '13Z3 51ckoX 119 52011301011.
31 610(01L 5noi93.4.3r1 Int hoAo7101d -5no1913y1i.. 91 3g Gt
7109FT1c90011./0
og 1\01 120X /0= 3() AM/ AC97110101L Int
not 50303.1.371 not nolgazt -7dx7:z.
"1101..3X 110139ti..(313 5o6X2 5031(x301II 19(101TOCI) A3 U.11.311. 31\3 4&9
01 3x103 631'1 11/071t!.d `5odgA3o 1193 31 01. 50010).311 (1X(1.11.12 10d102L 601
(a
ADC)
lc -tholo olnoL 6371 A(1/1 91(10101. u.,D? .norloplfd-krop 53 A01 n
110X )2 510Xd )310. el("qr( to
gg `AI '68 xV 3d 50 ?g, cog d Lc. (13Thp9 50 103)(X0C321\101A1 3A1)0d312 53 A(f.1.
`ALA.ampdng 19701 19( 7C1L d akkx 5xy A133),(1L S3 not. H Ao_teko 7c/X7r)
da.DL, no Timolt 'no AT33.t.? ?g lxim-9792.no 5? Aga. dipLc Ao 04 Imo 10 A019)3
`6131\37111311. 5101A9A.A.n3 601. .&97-1101011. 01. cho.A. 60X11.41106 .44 AO 53n(910
lwx 5336o1kr pox kyy aLD .10119 0 371 3S X11(110A 50 501..30d2.9 > 51p1 <

of 5X3(l10(131 5109(71(11.X312 n01 disq 4no top 3.no 51o9my ?g TAT

33y313 601
Aorlwiou. Acong ?Tit; Ar-qd To. (o oloo 0 Dc.poo 5k not (10711o10= A01
`XJn3Xn10 x3 not 1101.3`1X9 101. ID9 mrri not (-.31.1)L, 'no .3(16A-933 wv 13c) 5o
?g 5m D.d31R 02.1..D9a d AO T.I.xx At,(1. cilk3R3X9 01323(30113 )Fle Stou.
0 (Lc) `5(i.x3 Avrioxilop 5o ?g 111.3 nod3o3l, 2.c.
rbolono Si le 51p.t,t 011od193
-
gs 93231L 01109 5xd3r1Gc 52,2c31
'Ai 'z6 xPt7 lad 5o ?g 631(1301\3 9 5130U:rid oi3x3a.t.)2 c1L3 Aou39 /0101L Ti

(41 90 x710 x.oki.a3 59 "1193 59 701R 0 (l(939(1c3 1331

'Al c6 A1djj ?g 110093X111.30 111.3 fl01. `AOd1.9J 5(101.47(31L 133(3110
5/013d 5c101.. 3110(00030 .5101A0 10 911 d3o.l 601, Aos-.)Dkrrlywx 531.6o

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 47

Vestindu-i-se intimplarea, Octamasades porni sa se razboiasca in Tracia. Ajuns

la Istru, 1-au intimpinat tracii. Bi trebuind sa dea batalia, Sitalces 51 a trimis
la Octamasades un crainic care a cuvintat astfel: <( De ce trebuie sá ne masuram
puterile in lupta ? Tu esti fiul sorei mele si 11 ai in rniinile tale pe fratele meu 52. 5
D6-mi-1 pe acesta si eu it dau pe Scyles. Astfel nu ne vom pune, nici tu, nici
eu, ostile in primej die >>. Iata ce-i propusese Sitalces prin crainicul pe care 1-a
trimis. Caci se afla la Octamasades un frate al lui Sitalces, care fugise de acesta.
Octamasades primi invoiala si, predind pe unchiul sau dupa mama lui Sitalces,
puse mina pe fratele sau Scyles. Cind Sitalces 1-a avut in puterea lui pe frate- 10
sau, s-a retras. Iar Octamasades taie pe loc capul lui Scyles. Asa isi apara scitii
datinile si asemenea pedepse dau celor care imbiatiseaza obiceiuri straine.
IV, 81. Despre multimea locuitorilor Scitiei n-am putut sa aflu lucruri 15
precise, ci am auzit vorbindu-se in fel si chip cu privire la numarul lor. [Unii
mi-au spus cal exists acolo o populatie foarte numeroasa, iar altii ca scitii
propriu-zisi sint putini la numar 52
IV, 82. Aceasta tars nu infatiseaza lucruri care sa trezeasca uiinirea, afar5
doar de imprejurarea ca sint acolo riuri cu mult mai mari si mai numeroase
decit in alts parte. Dar, in afara de riuri si cimpii foarte intinse, iata ce mai 20
este vrednic de mirare... Pe o stinca de Hugh' fluviul Tyras oamenii arata
urma lui Heracles, urma ce seamana cu talpa piciorului unui om, dar este lunga
de doi coti. Asa stau lucrurile in privinta acestora. Acum ma voi intoarce
la faptele despre care la inceput mi-am pus in gind sá vorbesc 53.
IV, 89. Rasplatindu-1 pe Mandrocles 54. Darius trecu in Europa. El porunci 25
ionienilor sa-si 'clued navile in Pontul Euxin, pins la fluviul Istru; iar, de vor
ajunge la Istru, el le cerea sa-1 astepte acolo, si sa dureze un pod peste fluviu.
Flota o conduceau ionienii, eolienii si helespontinii. Trecind printre Stincile
Cianee, corabiile se indreptar5 spre Istru. Dup5 ce au mers tale de dou5 zile in 30
susul fluviului, de la mare, oamenii au construit un pod peste fluviu, acolo unde
se despart gurile Istrului 55, Iar Darius, dupa ce a trecut Bosporul, pe podul
de vase, isi croi drum prin Tracia, ajungind la izvoarele riului Tearos. Acolo
el a facut popas vreme de trei zile. 35
IV, 92. Pornind de acolo Darius sosi la un alt curs de apa, numit Artiscos,
care curge prin Tara odrisilor...
IV, 93. Inainte de-a ajunge la Istru, birui mai intii pe geti 56, care se cred
nemuritori. Caci tracii, locuitorii din Salmydessos si cei care ocupa tinutul asezat
52 Fiul si urmasul lui Teres, cam 440-421 i.e.n. (cf. Tucidide, II, 96-101).
52 Cu numele Sparadocos (cf. Tucidide, IV, 101,5). Privitor la problema succesiunii la
tron in aceste regiuni, vezi R. Vulpe, Prioritatea agnatilor la succesiunea tronului in Macedonia
fi Tracia, in In nienzoria lui Vasile Pdrvan, Bucuresti, 1934, p. 313-323.
52 his Informatia aceasta pare sa fie confirmata de cercetrtrile recente (vezi Alla-
n-10110V, Bonpocbt ucmopuu antOoe a coeemocoti nayKe, in oBecnitut ,L):peettem 14cToputto,
1947, 3; N. Grakov, Clcufiu, Kiev, 1947 si Bonpocu cxu0o-capktamocou apxeoitozuu, Moscova-
Leningrad, 1954) dupa care avem de a face cu o diversitate etnidi. De aceea trebuie
deosebiti scitii nomazi (regali" si nomazi propriu zisi") veniti din Asia, de cei sedentari
si localnici (agricultori" si plugari"). Cf. IV, 17 ; 19 ; 20.
58 Despre expedi%ia lui Darius impotriva scitilor.
54 Arbitectul care a construit podul peste Bospor.
ss Probabil /a Isaccea, eel mai important loc de trecere la Dunrtrea de Jos, folosit
ulterior si de alte expeditii.
56 Cf. Tucidide, II, 96.

www.dacoromanica.ro
 48 IIERODOT

00p.ilcxec xce). Unep 'ArcoAXcovt-ic Te xat Meaccti.13phIc rc6Acoc otx1w.evoc,

xocAeollevot. 8e Zxupti.c18xc xoct Poctoc, &papyri acpiocc cckok
TCCCpBoaccv Axpetcp. of 3e riTocc TcpOc cicyvcop.ocrOvlv TpocnOtlevoL
ceiTixce i3o1.0607]aocv, Op lixcov i6vTec, dcv3pv.6TccTot xoct 8txoc66TaToc.
5 IV, 94. 'AOccvaTtoucrt. 8e TOvae TOv TpOrcov OUTS Ocnoevirrxecv
icouTok voligouat tivocc Te TOv cbroXV.t.evov nocpac ZdcAp.ocv 8octt.covoc.
of 3e c(6,76v T6).) oct'yrOv Tokov Ovolidcoucrt ref3eAKr.v. &a 7cevre-
Telpf,3oc 8e TOv nocXcp Xxx OvTa octet acpicov ccirrgn OcTconipcoucrc ecyye-
Aov nocpci. TOv Zciktocv, ivTEXA6p.evoc Te6v Olv ixo'caToTe 86covTac.
10 nitacouat 8e iL8e. ot [Lev ocUTiiiv TazOivTec Ccx6vTtcc Tptoc gzouac,
e(cAAoc 8e 3cocAccf36vTeq To5 arco7cep.7cogvou nocpa TOv EaXµo tv Tecq
zetpccq xcct Tok raccq, avocxcvilo-ccv-req ocirrOv 1.LeTicopov (S67cTioucc
ES Taq A6 ac. 35v I.Lev ail OcrcoOdorn Ocvomocpetc, Tolat. 8e tXeoc O 004
3ox6EL eZvcd. tv 3e p.i) Oc.no0Ccrl, octTc6vTocc ockOv TOv aty-yeAov, cpccilevoi
15 11.01 &V pa xocx.Ov E%Va., cciTcyrdcilevoc 8i Tokov OcXXov anoTcipTouat.
ivTiAAovTar. 8e gTr. oUTot. of cdkrot Op-hcxec xcct rcpOc 13powrilv
Te xoct Oco-Tpccrvilv ToEeLovTec Ivo) TcpOc TOv oUpccvOv obrecAiouac T(
Oec7), oU8ivcc ecXXov vol./goy-mg ei.vcd. et 1.1.4i T6v acpiTepov.
IV, 95. `C2c 8E &-1,8) Tcovec'cvop..ccc Tc7)v TOv TAA-hcurovTov xcd.
20 II6vTov otxe6vTcov `EXA-vcav, TOv Zcal.Locv Tokov i6vTcx Ocv0pco-
TCOV 8ouAeikrat. iv ZdctLy, aouAetiacer, 8i HvOccy6n Tc.7) nrylcro'cpxou
iv0e5Tev 8E ccirrOv yev6p.evov iXeL0epov zp-4/..ocToc wrilcroccOocc cruzvdc,
xTvrcfcp.evov 8e CoreA0ei.v ES -HT) ECA)DT05. aTe 8e xxxoPtcov Te i6vTcov
Taiv Op ltxwv xat UTCappoveasipm, TOv ZOcAli.oEt.v ToilTov imaTc'cllevov
258toccTdcv Te idcacc xoct 1,0ecc pocO&Tepoc xxTec Opip.xocc, °TA "Dayrt
Te Op..cAllaccvTa xoct 'EAX-hvcov ou Tcl.) Cco-OevecrTdcTcp aocpcaT?) 114*6n,
xaToccrxeuCcaoccrOor dcv8peelivoc, ES TOv nocv8oxelSovTcc TiLv OcaTiliv Tok
7Tp6Tot4 xoct eocoxiovToc dcvoc8c3lax.s.cv gic OUTS oc6TOq oiiTe of. o-u[L-
nOToct ocUToil OUTS of ix ToUTcov octet ycv6(..t.evoc arcoOocviovTcd., aXA r)-
30 goon es zi5pov ToiiTov tvoc octet 7CEpLe6v-rec goucrt. Tec 7T1VTOC &yocO&.
6v co inotee Tee xaTocXezeLercc xoct aeye Toci5Toc, iv Tamp xocTOcycecov
of.xv.t.oc inockeTo. cos 36 oL 7C0CvreA6coc eize TO otx1p.cc, ix lily TiLv
OpV.xcov ilcpocvta07), xaTocflOcc 8e xi-ma ES TO xaTO:yoccov otx.vcc
8cpccTaiTo iregTeoc Tptcc. of 36 [LIN i7c60eov Te xxt i7c6v0eov WS TeOvecliToc.
35 TeTdcpTy 8e gTEG icp1v1 Tam. OprJr c, xat OUTC6 7CLOOCV0i C7cpc iyiveTo
TCc gXeie o Zdap..ot.q. Tcardc cpocat !Icy not.-7)Gocc.
IV, 96. 'Eyes 8e rcept [Lev TOUTOU X0Gt -rob" xocTocyoctou oixiglocToc
otiTe Cu-cm-rico oiiTe Wv ncaTeoco TL AGIV, 3oxica 8E noAXoTac gTecrc
7Tp6Tepov TOv Zcickt.ocv TOUTOV yevia0occ IluOccripeco. etre 3e iyiveT6
40 v.c ZcicAt.t.occ atv0p637Toc, er.Te E6Tt accip.cov Tcc ckTilar. oUToc ircczW

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 49

mai sus de orasele Apolonia sff Mesembria pe nume scirmiazi si nipseeni

s -au predat lui Darius Cara lupta. Getii, insa, fiindca s-au purtat nechibzuit,
au Post indata inrobiti, macar ea ei sint cei mai viteji sff cei mai drepti
dintre traci 57.
IV, 94. Tata cum se cred nemuritori getii: ei cred Ca nu mor sff ca acel care 5
dispare din lumea noastra se duce la zeul Zalmoxis. Unii din ei ii mai spun si
Gebeleizis 58. Tot la al cincilea an ei trimit la Zalmoxis un sol, tras la sorti,
cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie.
lath' cum it trimit pe sol. Unii din ei primesc porunca sa tins trei sulite [cu
virful in sus], iar altii, apucind de miini si picioare pe eel ce urmeaza sa fie trimis 10
la Zahnoxis si ridicindu-1 in sus, it azvirle in sulite. Daca strapuns de sulite
acesta moare 59, getii socot ea zeul le este binevoitor. Iar data nu moare, aduc
invinuiri solului, zicind ea e un om ticalos si, dupa invinuirile aduse, trimit un
altul, caruia ii dau insarcinari Inca fiind in viata. Aceiasi traci, cind tuna si 15
fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta divinitatea (care provoaca
aceste fenomene), deoarece ei cred ea nu exists un alt zeu in afara de al for 69.
1V, 95. Asa cum am aflat eu de la elenii care locuiesc pe tarmurile Helespon-
tului si ale Pontului Euxin, Zalmoxis despre care vorbesc flind doar un 20
muritor a Post rob 61 in Samos, si anume al lui Pitagora, care era fiul lui
Mnesarchos. Dupa aceea, ajungind liber, strinse bogatii maxi si, dupa ce se
imbog4i, se intoarse in patria lui. Intrucit tracii erau foarte nevoiasi sff saraci
cu duhul, Zalmoxis acesta cunoscator al felului de viata ionian si al unor
deprinderi mai cumpanite decit cele trace, intrucit avusese legaturi cu grecii 25
si cu Pitagora, un insemnat ginditor al acestora a cladit o casa pentru aduna-
rile barba tilor, in care [se spune] ii primea si ii punea sa benchetuiasca pe frun-
tasii tariff, invatindu-i ca nici el, nici oaspetii sai sff nici unul din urmasii acestora
nu vor muri, ci vor merge ,..intr-un anume loc unde vor trai pururi si vor avea
parte de toate bunata tile. In vreme ce savirsea cele amintite si spunea lucruri 30
de felul acesta, el a poruncit sa i se cladeasca o locuinta subpaminteana. Cind
a Post gala, [Zalmoxis] a disparut din mijlocul tracilor si, coborind el in locuinta
lui de sub pamint, a traitacolo vreme de trei ani. Tracii doreau mult sa-1 aiba
jelindu-1 ca pe un mort. In al patrulea an, el le-a aparut si, astfel, Zalmoxis
facu vrednice de crezare invataturile lui. Iata ce se povesteste despre 35
infaptuirile lui.
IV, 96. In privinta lui Zalmoxis si a locuintei sale subpamintene nici eu
nu resping cele spuse, dar nici nu le dau crezare prea mult ; mi se pare, Irish', ca
el a trait cu multi ani inainte de Pitagora. Fie Zalmoxis om on vreo divinitate 40

" Pentru idealizarea getilor, vezi C. Balmus, 0 apreciere a lui Herodot asupra getilor,
in « Buletin stiintific, Sectiunea de st. filozof. si econ.-jurid., Acad. R.P.R. », III (1951),
p. 25-29.
59 Vezi Russu, Rel. dac., p. 103-112 si R. Pettazzoni, La reltigione nella Grecia
antics, Roma, 1954, p. 119.
so Asemenea sacrificii, insa la intervale de patru ani, sint menlionate si la celti de
Diodor din Sicilia (V, 32). Vezi si nota 103.
6° Pentru alts interpretare a pasajului, vezi C. Daicoviciu, Herodot i pretinsul mono-
teism at gefilor, in e Apulum », II (1943-1945), p. 90-94, si Ist. Rom., p. 331.
of Pentru afluxul de sclavi din regiunile noastre, vezi Menandru, nota 2.

4 - 0. 1414

www.dacoromanica.ro
 09 ioaouart

`Sold c917c7loZ 7oiro A311 k6 MaLoda, 6a.r,toloi lcm31g)3dX 5g) -9413X3

MC9k() 9319 4M939d3jj 01&0193 cb1 Mu?? -6.2.1odi9
'AT L6 5o23dlov 32 5? 013)91110 llex 9 5931.c. Micoor139 Scpiod_tp
&91 A0d1DI 702.9X0&3 M910pd1016 eublopat 5023dxsv 3Dc33c3 5901..
g <31> 510a9L, (41 &f,t3637.9 5loieL)399 m0D32.c3 f\od1324,11ox 619(93 ixx
tvp.. n M01 MO3A -A9170dID M-01.ty0pevi1 36 M21. MOMpj, A73fg 110X M33102/
701 )0(13710(13X3X 5IA.mm 9 'flodvonda, 591ki..)od1D m?? m(9pot-Ay)i..cu
33,(3 633dlov 32)p.. 5orarloortaL. t\odaloch.c. 2,3 lo noy36 k23 ntoicondL
a.np 7x093x320 104x132. aoa. norqfloynod #.1-)o09n&x-p60aLf z3 `ri3y19xid ia.c?
crE
(AI dvA. 513Nty3-t1 1x093931)od1...o 5(4.1 3190 floATrloatchp 1X13.0ti.AXIth
4290 31(p 51(011. .(1.97103X10 99 ffit n)odnatqA, 0.191o1 )oR )?1)ox AkdTX
oo193 l0 '1 5ri0mpl(nd) Ski..co &(9iny 901, 5flO 20 d21 (.111 'A;C(133 VOX
(ltle 31 VI)OX Aoot\ (pdat. A371(9 531Acidc13 `5xs0ciot3 11.93 50vat.39 4A7Titf.
nGt 31 110X tf.T1 5x34)9 A73d23 )00311(7MI6 3A. 5002,39 Ardt?. .5(f.X1069)2 20
gr d)?.1. )p.o13R3 COX tf.11 A371030(9993 9119 mb?orixx. '11X2pri Fee? Ittriftoyyr-ri co
30&371otv92 5x1369 &23dr,13 A3r1(90)o2L. 71, 10t3r1c2102 pox 3vo1.. fl13.k.r( k3)36 511
A39 311 cloin(9mi? `A3->c3A23 5c? mil1/4.a,.coArboi.xx 32 Atkil(70. el3T1 &oxpld
&U.193d)? '10.0 '(-13)0D)od 53 (-c)Dri '(9d?th 521,90 lolAri (1)3 vrio 3 101 1')OX X20 A3?
(c loi.,d)pc 31 kos)(i. Uti U.Tig)A1 5023dxv 31int Arri cn...scj33-r1)? .3239101
AU.3306-13x
og 3A237_,9 `34.0?-v 501A?ocos) 0?-ri? c9s)311.2 5? AOX10 micr13 06131.3'JOLLA), 10T1
45C91flpt. V12 39 11170 5k3ynodrkis) 1.ora.DkdX 1.010.l.d3 01)oriortvprif
5k.3.,$)(1dX
'Al -86 loictIod, 5)=13
-pox 5.4(1»,oanp zainito xadwx(f.3 eL3 114.11-1.1
51o.oroox 53 590)..9y 5c()1., MOM?' d MO? 5(10 (3 3k3 .3)G1 f.Lv-)) d 53
'53m9h e3r1 eLod3a.ocht. U.11TO. 109230X360ino 53 (41 ClCb3.k. 00d (909331371
gg o 1 53inoX3 32 &91.. W.Lopt 3sn01. 32.3310= .3R301. (0031/3 311 31U.62 x1..91X)pi,
t\w31-19113(301L 1x3 451o0c,ix3 oaf 901.901 10A3T1)2C3),0 901 cio&odX 3139X 10'117139
32
5kizopx3 .5D.d?-11(?.. (A. d-n..9o1&3 m1 69dX L%(..71 (93601L
)pcop 312 (90y3 i9
&plc; po 1)od?-11(f. mr-n, fl(91..)/0717179 3133)(1L01D2 53 /41 &D.d313TIct emicoo IdXpi
32 'cloictoi 3133a.c.3 (T)190 '30231371 (413139.0)2v-A Ax9ra.r.'0.33ZD -900d11.
of nkyri 5tildka.(99 -i)ox 5U.xxxacl) -loek3119X3d)oal. )olcool 32 531M13102L -ic)7-1?

5covpit.3-ri q30D2.31d7ox 023dxv 5 Ari X2.11)01 5101L2,3 53 91 (999d1L '013L334

'Al '66 (Li 5 32 5t4x'Onx3 5k1 LI. kx-it,cd 91. 53 tooDD)cnopo ..noinxoda
noavox 32 ciork?riol)? 5k1, Skil. 5U..),cool U.)clon-xx 31 11013XRX3 lxx 9
odi,DL, 5 7oR12x3 53 '&U.i..coo 52d22. A043 Aor13A39 of lorioiD to4r1rbodi.,3.3
go 01 32 (ono
nodIDL, 1)3110Xd3 6(93&Ici1ks) v.. Soda moDinox)20 5kiroo ti..1 5
kmomcx 5 (p)C (Lc) 5 53 -NI9U.d13-11 onno Rodl9j,c k1910 kRtile <k> *k3X1X/O
(f.X1rXX 61193 5odit. Ati.34j71093T1 31 llot nolo& notheL39 `knrinx idX?Ti
501x931 5o61vyv7xdlom 5(uTio3Noox

trpolxy uou ours ouo!vel!qnp :TABldtuoi. tcpoXto "ppoo ponb agn.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 61

de-a bastinasilor, sä ne multumim cu cele infatisate 62. Acesti [getij, a caror

fire era astfel, dupa ce au fost supusi de persi, urmara restul armatei.
IV, 97. Dupa ce ajunse cu pedestrimea pe care o avea la Istru, unde trecura
cu totii, Darius dadu porunca ionienilor sa strice podul si sa-1 insoteasca pe el 6
in launtrul tarii ; el a poruncit sa faca acelasi lucru si ostasii de pe corabii. Pe
cind ionienii se pregateau sa strice podul si sa indeplineasca porunca, Coes",
fiul lui Erxandros care-i conducea pe mitilenieni ti vorbi lui Darius cele
ce urmeaza, incredintindu-se mai intii ca regele va primi cu placere parerea
cuiva care doreste sa i-o infatiseze: <( 0, rege, spuse el esti gata sa faci 10
razboi pe un pamint unde nu ai sa intilnesti nici aratura, nici cetate locuita.
De aceea, nu strica podul acesta, ci lass ca pazitori ai lui pe cei care 1-au durat.
Astfel data vom da piept cu scitii asa cum dorim podul ne slujeste la
intoarcere, iar data nu vom putea sa-i ajungem, ne este inlesnita o intoarcere
fara primejdii. Nu mi-e teams ca vom fi invinsi de sciti in lupta, ci mai degraba 15
ca neputind sa ne intilnim cu ei vom avea de suferit in cutreierarile noastre.
S-ar crede ca spun acestea pentru binele meu, ca sa ramin aici. Dar, rege, iti
infitisez p6rerea ce mi s-a aratat mai folositoare decit toate. Eu, unul, to voi
urma si nu doresc sa fiu lasat aici r. Mult se buctira Darius de sfatul lui Coes si
ii raspunse astfel: < Straine din Lesbos, data voi ajunge teafar si nevatamat 20
acasa, vino negresit la mine, ca sa rasplatesc cu binefaceri minunata-ti
povata a.
IV, 98. Rostind aceste cuvinte, facu saizeci de noduri la o curea, chema la
sfat pe tiranii ionienilor si le spuse urmatoarele: < Barba ti ionieni, sa nu mai
luam in seams parerea pe care v-am infatisat-o mai inainte, in privinta podului.
Luati aceasta curea si faceti ce va voi spune. De indata ce vedeti ea am pornit 25
impotriva scitilor, incepeti sa si desfaceti cite un nod in fiecare zi. Daca nu
sosesc in rastimpul acesta si trec zilele cite sent insemnate prin noduri, ridicati
pinzele si Intorceti-va in patria voastra. Dar pins atunci, asa este noua rnea
hotarire, ramineti de straja la pod. Dati-va toata osteneala, ca s6 pastrati neva- 30
tamat si s6 p6z4i podul. In felul acesta imi veti aduce mari foloase a. Dupa ce
le vorbi astfel, Darius porni la drum.
IV, 99. In fata pamintului scit, spre mare, se intinde Tracia. Scitia incepe
acolo de unde acest tinut formeaza un golf. Istrul se varsa in mare, indreptin-
du-se spre sud-est. Voi infatisa tarmul Scitiei de Ia Istru in sus si voi arata 35
cit de mare ii este intinderea. indata dupa Istru, vine Scitia veche 64,
asezata catre miazazi si ajungind pins la cetatea numita Carcinitis 65.

62 Privitor la religia getilor, vezi Russu, Rel. dac., p. 61-139, iar pentru influenta
trach to religia scitilor vezi L. Elnitchi in «ConeTcKag Apxecmorium, 1960, 4, p. 46-55.
83 Originar din Mitilene, Coes va deveni mai tirziu tiranul acestei cetati.
84 Aceasta este lectiunea data de toate manuscrisele si pe care am pastrat-o gi noi.
Lectiunea propusa de Ph. Legrand &crab.) Exu9lxi), olitoralul Scitiei» nu pare convingatoare.
es Oras asezat probabil Ia apus de Eupatoria.

www.dacoromanica.ro
 39 II 1043011a

`AI -000 k21-11, AT PI) AV1 n°di-DIi, T1 303'191" 53 Attu (1/410.0019D3T)

1x13lckyx02.1 wierixa Itt 02L9 C331 ACOIT
n)01,1\0,30)
n31\1 d CO A 3RX11.131/3
f./.. 4m-0.0dclOXA.V,
nmpoln3x31 3R ACOA120XX.A.V(31A1 '
'AT -vig upa AT Ski 5(kmonxa 5m 5(A.D;103 nomp)foodi..31
reLmilopthor3Rny,
&ma.
09R 3TI ACO3d Xkl1OX MO1A9 S3 0399Xn(300 U.1A);31L A092, 91 31 53 (41 -093T1
morrl nod?th pox 91 Fhou. 2(4.1 .00.ocoovoo 93.no thpA. ndog- nodipi
xi3309 X3R 3T1re. cO3d A '59R0 oitlo a
0 593A3090d 31 lit? At,c1 AkATI.q
AL,(1. mitimow &m?c3313 .)ox?R ox 31 91 a.no 9 54.D9r(200 53 mm.4.99311 53
5cloToyX.A.lox3wno 5 5001 9130X 32L 30d moNy-ma kx10 A37 500 190x13
01 nco?<3371t.f.
'Soso 3R 59Ro U.31:Ad37-1(?. "NO lolDoxkiR .41Ropisa ?drInD
-
polkyd -loll ono
No k23 Ski 5(i.x.ionx3 301. 0x1113 "194 moroX9mood1.31
m-93R)o19 3)ox 301 xlodo 701. 53 re.1 A A10130.A.99331 C33Cb 301AO 313 d AC9 AC9190901
MO1VC119 If. n3T1 MIA U./ k1910 3193 500)010 (/.19)09ol
'Al ZOT 30 ?3 '"09x3 531A9R 1D36D A°19"( 5g) xcl° 1010 1D13
91 A01 0033d3O0 A9130,610 X327-1001 1X109209(71R 7-1 nao 410 AO2LT13313 53 5001
TX019 d no 5 v.A..A.)p o n .5 eLma. 32 pox d 930 53ro 0y3A0.0 53.1A9
d3 01A093y 5m noIxd.2..o 5o1non9xy3at? noyr,k37-1 A30.0. 10 )(3A09 - n
0 531A9 533\0910d 9XI AMC) pox nm9t3901o.A.v, pox C303.1\1 ACO pox MO1.10CbOdRAV,
pox nompoyX.A..loynx pox ACOA(9431.1 pox nmeviRnoa pox m-nlyn-locialoa
03 'Al .Noy loDdrvolv, 32 loi)o.Lodd)p 53c3RN.,2 'pp pox lodocboDndX 702.
&om0n1t3')oz.voopr1 3R neDmota15(91 Alf./ m:131-1 "nowl3loaL )041, 301kAik1.910X
31 ACT(tp0(10 19(r)3 1303< o 531A9? 1L531A0 2.24.7i 06 6A9 130X3,147.1
1x1Am3dX 53 5no)0.y.vo Tz. 3R xo(u 30110T19A iVf.do dIL COX3X90 1930Xre.d
m 8TT L P Am1..9o1 mi) Amt. nm1.&30X3vo1.xx Aco3no3 5cl01
gg 5)o3o9lod 5non37191xT xuno 9 A37i 10 m-01 &mot-1)(3 10 l0y3.A.4 n0.A.3y3
531Aox9mx3 5m o '5U.9d311 ff.R132.c? 10 1 30 A? 1.1 le. d;d131L U.1 313 tic)
zi.rop. '7)01=10(3193120X 1 Aadnth7 93) 53q 11L3 61. 1A37.930 001 todo1L90g
3Xkd3iii31312 53 3Rnt.,;.1 Atf.i ch33.4,!. 572d,o1R 3R pox n37hpet)3(31.9alxx 5o
0 n(, 5 103(631 (9Thol.021 &0(21m, d no 9 rjri 5o 110X 32301 1014Vp
ss co 3,a .m9ba -noocooDtport. 5231-1,k, m? 1e\32(kr1 M1L9c31 X? ma, nos-g71
A3Tire..1.30X 10 311 31U.R11d 57037-IL!. 5)01A3dr9d)301R r(x.f 91car1 531A39140
A91 '301A9111.3 X90 M) 3139(e...1011. 301.01101 c. 52.37i A3ri -311L
A371(9)3021A30
70n37-19 A3Tiort33\(X Arf.1 COX ArLd lti 531110A371 U.110X0T19 X 3003TI09U.d
11 d30.A. A3T1(903;321 yM-9,137-lo mo9r19 .&13(:)(97-111. (T-19 3R n3220
71 ttt d
cg 1213 61901 1301D3 9 (I.Dci?ii 5 t\?Rcio 11 (Lcocvori
noc331.9dth0y3 13)crc chol
,2L3 530311 90 10X 313 c5)7119 TRcio lo Z)0130X re.d 139 510311re. 1930130X 3d-
re..

6A3T1k(t) ACO3T19 '1"093X3110 X.A.3T1 3R (T19 ACO.A.91( COI. 3RA tp.,corl &old
.n3r103d3 13 cbia 51oritf.,aL3 nor) no 5 331rxt1xci193 o 5D19c]3Li 31 710891091
5G11 3099dic, 5(k&oreoynoR d A3TIO c50 d U. A A01930 m91n),021 nma. wpm
Of n37-19X33.0p AO 1)091 C0150 12.L3 A(e.1 nti.d3137-1t?. 3.kx AZ cloylpR? )02L 19 5(2

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 53

IV, 100. . . De la Istru in sus, spre launtrul continentului, Scitia este m6rgi-
nita mai intii de agatirsi, dupa aceea de neuri 66, apoi de androfagi 87 si in cele
din urrna de melanhleni 68.
IV, 101. Scitia, avind forma unui p6trat cu cloud laturi ce se intind de-a 5
lungul marii, inainteaza spre interiorul continentului pe o distanta perfect egal6
cu intinderea sa la mare. Caci de la Istru pins la Boristene este tale de zece zile ;
de la Boristene Ora la Lacul Meotic, eale de alte zece zile ; iar de Ia Ormul m6rii
spre interiorul continentului pins la melanhleni, care locuiesc Ia nord de sciti,
avem un drum de zece zile. Drumul de o zi 11 socot cam de doua sure de stadii. 10
Astfel, in latime, Scitia s-ar intinde pe o distanta de patru mii de stadii ; iar
in lungime, spre inima tArii, ar avea tot atite stadii 69. lath', asadar, marimea
acestei I6ri.
IV, 102. Scitii si-au dat seama c6 ei singuri nu pot respinge in lupta deschisa
ostirea lui Darius si an trimis soli la vecini. Regii vecinilor se adunara si tinura 15
sfat pentru a vedea ce trebuia facut, deoarece se temeau de atacul unei armate
numeroase. Regii care s-au strins laolalta erau acei ai taurilor, ai agatirsilor,
ai neurilor, ai androfagilor, ai melanhlenilor, ai gelonilor 70, ai budinilor 71 si ai
sarmatilor 72.
IV, 104. Aga tirsii sint lipsiti de energie si foarte gingasi. Ei poarta, cei mai 20
podoabe de aur. Au in devalmasie nevestele, ca sa fie frati cu to-0i si,
inrudindu-se, sa nu mai existe Ia ei nici pizmuire, nici vriljnAsie. Cit priveste
celelalte obiceiuri, se apropie de traci.
IV, 118. Sosind la adunarea regilor din neamurile mai sus amintite, trimisii 25
scitilor le-au spus &á Darius, dupa ce a subjugat toate neamurile de pe celalalt
continent facind un pod, construit de el peste strimtoarea Bosporului , a trecut
pe celalalt continent si, supunindu-i pe traci, a durat alt pod si peste Istru, in
dorinta de a-si supune si tinutul tor, 4 Voi sa nu priviti de loc nep6satori ziceau 30
ei stind de o parte, cum sintem nimiciti, ci, uniti in simtiri, sá mergem impo-
triva navalitorului. Dac6 nu yeti face asa, i a trebui ca noi, coplesiti, on sä ne
par6sim tam, ori, raminind pe loc, s6 primim condi/file ce ni le va pune dusma-
nul. Intr-adevar, cum am putea sa iesim la capat, data voi nu vreti sa ne veniti
in ajutor? Purtindu-v6 asa, soarta nu va va fi mai usoara, intrucit regele persilor 35
nu merge cu nimic mai mult impotriva noastra decit impotriva voastrg. Dup6
ce ne va nimici, n-are sa fie multumit doar cu asta fara sa se atinga de voi.
Tata o dovada hotaritoare in sprijinul celor ce va spun. Daca regele persilor
venea doar impotriva noastra, dorind el &á razbune robia in care i-am tinut
neamul 73 inainte vreme, atunci el trebuia sa-i lase in pace pe toti eeilalti §i sa
meargA numai impotriva tarii noastre. Asa stind lucrurile, ar fi aratat tuturora 40
°° Populatie care pare sa fi locuit in regiunile Ucrainei apusene.
67 Asa-numitii antropofagi, despre care nu se stie nimic precis ; se pare ca au trait
in valea Niprului.
66 Despre acesti e oameni in vesminte negre » au fost emise cele mai contradictorii pareri.
Aceasta distanta reprezinta 793 km, ceea ce ar corespunde suprafetei teritoriului
Ucrainei, fara tinuturile apusene.
79 Nici despre geloni, pe care unii ii plaseaza tocmai linga muntii Ural, nu se stie
nimic precis.
71 Populatie localizata de unii cercetatori tot in regiunea Uralului.
72 Asezati atunci intre Don si Volga.
78 Cf. Herodot, IV, 1.

www.dacoromanica.ro
 t9 LOGOIDIH

iaL? 5r0cot3 13nToy3 pox xr,10 la3 5cio1 v39 '5no ACIM 32 31.13313 10191X301
d712 tt 03)32A;(1. AG, `nod132/.11. 5201.
131:0
Acnolvii? Snonplomit. -3711.at
lzatiod 501.mo11 5901. 31 tf.2 Snova13X3 aLct .90)3 (b1 Szxltpde 17ox tfR
pox 5401. n17-4 5101A93 SnodcpXolokya. 5701.3j <(
'Al .6TT ma.moj, &comixI V(3A.A.101L3 A(99710 d3 93V10 0160 10 19)04
-
( 533 30 collo 401 403 (934 `S3iAoxt,i. 37ox 60)369 fooDkoppr.sq po -norkpa.
o 411 51:evoy3j pox 9 SoroRnoa pox 9 5k1);)11odmo3 Ta.lox 919(91
A3A. A3T10 10 X323219 01A0 orpta U. 19 `6139(00)r111 9 32 50Dd2070A.v, pox
59c23N pox Soklocbodv,vcc turn 6i417oyX.A.10y3N pox modpoj, 32;01.
OT
19(109x3 01o0n3dx31.c9 11 43 (el 523119 319 30 1od319du 531nlo9(px120
5109d3Ii pot d39 531.A1q IL 0 4(10113y (91101 4 10A371932 60)1 696 309338
A13A13y 31 AZ? 70d13 3093A7 A2:11Cal '3o0d2 310X 5237-1, 53.2AzDcaloxmaLct 919(91
610 62119 A3TIODDLpd1L3 ACK 32 523119 31 53 1. 94(1, motypx?
53169vod93 Atkl
(1390 T1
A()3 31..331.10dx31L3 mo3Dd31 4099 4o&oc3X r12,4« 9 5930 3601L-
9T 4(1021R VOX 410M3X3 131L3 5)03thp 591(r) 5930 413d33L3 df%,1 Att.307-19 41119
'19202120100 51313. 32 3150 11 3191 63T1109(/1.X10. 5901 570(32(1 5201901
µ
A3290 3150 ACM IL datod 10 0037-19thd131L x120 4133 r1 1013 113 (1

pox 3113 tf.1 A 313T4 d Atk 6,2 Li, 31 4A(03X1210 pox 523r4 clo r03119DkcJ1312.
lcari ?g 01(101 44311(922 A37103A313 THL601L Al 191019/0 413Xte,5. dTA. ?xoR-
Og 43110 X90 5)orritf,,ai.? 5rDd3il eo0 5rp1113 5no3i10 Ski tk3X12f 5 A3.l. &Trio 52o .
'Al 'OZT 101"0 5(i) 1o1,&30X13n31no oiAoostaL3 "000cixa nod? -
93y 1A0 0 Ak3X107i(103 A311 A1031132/67.1 11009331071 x3 201, '50741067-13 319
fpg. lcbD 101.20 3A. 10X70111199 no ,01A0(9.x390d2.E. 32(l 532,401 n
3/0X -31L9
31o33drat loavo
9rir?dth
531,10A9)0(3 701 701 peox 57e1. 5rAttdx tvioXA.as)
9g (41 Ak301L 31 Ski 5U.A. `413d3c31,9 00X12 SzTc)D 531.&9y312
'Al T 1z L 131(110 10 11004X3 10
d A311),09(13y )1031Ak1L9 641 (103360V
p
ID `nti-laiod IL d (320 5(10110 531A10(331901L10 A(21. A(932L19 1 5 5001..D3df
5701. 32 5/07or17o A3 39U.1. 169 011011/012 101 30AX31 31 llox po 53x110401
'12093= pox 101 162. 70170d9 42o1,rup (kV!. 1099 169 53 Oth Atfdd 700079 `Ate.
OE 101990901. iorarloarly011cl 701, 10V(30 731139 190.1. U.1,07-172 19 dal `670r1)-(130q0
10n3Thpy131,63 13p0 01. 5cId1c. co?dod -m3m-imy?
'Al zzT 10.3-970i Av.! tf.R daL X30 0 1.337-) g M-91 32 (9309x34 lo
1or1od2 5r) d 6 5901. 5109d31 A099 31 M91(31 m-o3d3r1ti. ncao ?anp-
r
Szi&oX cpnp not nodi.oi 11 43 52o19o1. 531.nodc13 5t.f.d31-4 (49
98 531.noX3oc1t. o1Aoc,13R31Loamd1..93 101, x? Ski Sta. lor\zrloncb -531no&p03x 10
?R 5(:)11o.odni A0R23 tu0.013moc)laq A031. A(930(ixa 1.1Al\ 4A011.2L2 rooDltp.t.? TA.=
nota.$) 33310 4(9169).101L9 pox 101.13113 5cId1r.) chel &(f.a. morri ncol. mo?chori
(moDn02, 30 ll
d 110.0 40x(9123 d1L 59 (9(?. 3/ 310X col .5oRp,omoi moi..roodlo1R ?R
tv01201 A91. rkporupi, mpboloaz. 17o.odm 531ropdlo12a3 'eLoxeyjR? 53 9 Amt,
Of
d(110a A(93110710 411.1. (2X Atkd \(331R 9 531.9 ol&onano 53 Atfl A(91 a
A(9632(10

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 65

ca face razboi scitilor si nu altora. De fapt, insa, o data ce a pus piciorul pe acest
continent, a subjugat rind pe rind toate neamurile care-i stateau in tale. El are
acum in puterea sa pe traci si pe geti, vecinii nostri a.
IV, 119. Dupa ce solii scitilor facura cunoscute aceste pretentii, regii sositi 5
de la diferite neamuri au stat sa chibzuiasca si parerile s-au impartit. Regele
gelonilor, budinilor si sarmatilor, invoindu-se, au fagaduit sa vina in ajutorul
scitilor. Dar regele agatirsilor, neurilor, androfagilor, al melanhlenilor si al tauri-
lor 74 au raspuns in urmatoarele cuvinte: « Daca n-ati fi savirsit voi cei dintii 10
nedreptate si n-ati fi pornit cu razboi impotriva persilor, am fi indeplinit ceea
ce ne cereti ; cererea voastra ni s-ar fi parut dreapta si am fi lucrat mina in
mina cu voi. Dar navalind in Cara for fara ca noi sa va fi sprijinit ati fost
sfapinitori atita vreme cit v-a ingaduit zeul. Cind tot el ii stirneste acum pe
aceia impotriva voastra, ei va platesc dupa merit. In ceea ce ne priveste, 15
noi atunci n-am vatamat pe oamenii aceia si nici acum nu vom incerca sä le
facem noi, cei dintii, vreun rau. Daca, insa, Darius ataca si tara noastra, pornind
sa ne faca razboi, atunci ne vom masura si noi puterile cu el, ca sa-1 respingem.
Dar pins ce nu vedem ca ne ataca, raminem la noi. Caci socotim ca persii nu
se indreapta impotriva noastra, ci impotriva celor ce s-au facut vinovati de 20
nedreptate ».
IV, 120. Cind raspunsul acesta fu adus la cunostinta scitilor, ei se hotarira
sa nu dea o lupta deschisa, fiindca nu-i aveau pe aceia aliati, ci sa se retraga
sa dea mereu inapoi-si sa astupe fintinele si izvoarele pe unde ar trece persii, sa
nimiceasca toata iarba de pe pamintul [de acolo] si sa se desparta in doua 25
grupuri. . .
IV, 121. Luind aceste hotariri, scitii intimpinard oastea lui Darius si repezira
inainte pe cei mai buni dintre calaretii lor. Jar carutele in care traiau copiii si
toate femeile for le trimisera mai departe, si o data cu acestea toate turmele, in
afara de cite le erau de trebuinta pentru a se hrani, caci numai atita si-au pastrat. 30
ySi le poruncira sa se indrepte mereu catre miazanoapte.
IV, 122. In timp ce carutele erau duse [spre miazanoapte], scitii care alerga-
sera inaintea [dusmanilor], de indata ce au descoperit ca persii se afla la o depar-
tare de trei zile de Istru, si-au tinut tabara la o zi de mars in fata persilor, nimicind
toate roadele pamintului. Vazind ca se iveste calarimea scitilor, persii o urmara 35
pas cu pas, in retragerea ei. In sfirsit, luindu-se dupa o singura parte din
oastea scitilor, persii i-au urmarit spre rasarit, drept spre Tanais. Scitii trecura
fluviul Tanais. Persii trecura si ei dupa acestia, strabatind tara sarmatilor pins
ce au sosit in cea a budinilor. 40

74 Populayie situates atunci in Crimeea. Vezi Pindar, nota 17.

www.dacoromanica.ro
 99 iououali

'AI 9zy ncon3-tioDDIodmi 32 pox AC91901 AXI91th. 5314%01;13603m;

20 11%9)(3 53 5901 5(lo9drta1).y l0Ddn03oly 531m2d9 pox 5901
32
5nod2orio 511nokr,13th 92.1.c1 ax3 nco30
pox `5(1on3rIA.)3d1131 n2d3i. k 169
n231(x393 5901 5w0r,ix3 531oort1r-132c. 20xnd(px Cl3C39Alkanp AO 09XX 19t1. LCT)
9 1.03&3)0d111.3 AC91 ncod31369 `nocipo 531n0A.31(od1z. 5m 13 111n09(f.c3131L -D?
'531no10oo1 1D14)D xlicodat -111noDIfX7o-rho12 loDdripiy, nTri 53imo./.230c3a.t.
I019101 d3 no30(p0 2313 5901 45(lori90 m3x943 n? 69n 531noX3 5901 -Arial.?
5)01 20 32 09x3 53 A3-r1 (1o1 5 5rio9drit073A.v 113x90 511nx2.932.op

OT A g'
.016.03AX1ILT
?2, woo 1 In) o 013e9).? pox xno olaonc? 5)ortrip.
5023310V 1031119 Td/0u n01 mnonxa 103)(19104 C1002I d A0.0 3.A.3)(3 .32X11
316.971110V A)? 2 4A0)d 11 513.A.93th 413370 A933 101 32A091 101 10d319 A133101L.
13 n3T1 cbpA., 503dX91)p 5133)(02 170n23 Minco39 19201 1D20710. 1D1-r1A.(pd1L
"oon0.0(911op 99 51,,o1D 31 2xx 5on3rhoDalozi. 5(i.nr(aL, .11o0D3X)pri 13 2
gt Aldk.A.(191103X-002 1)01V,13 4M999t1. CID 32 rOX C0190 A3'1'1109(11= 50 (101 d ClOTIO
U.1911.932 61 69 )0(3(92 A09(30) AkA. 31 X po don m.x3 53 5(102.9y -((
'Al Lzy II (:),!:)
70141701 0 6.(,)3orix3 5;13y1D-..cd 50Ddnoopu, 3.A.3y3
0 C919 01 A07-13 413X T 11 d .109 Tilt.? 70A3290 c9x omp anaLcod
5709332 &o).rtc1)3 0 31() noc331od1z. 3190 Ant% 3.0 *(1)1`.934) 36:10 11 A0d310,33&
08 vrip 52oDtpo1.c. /win te.. 1)0X A? UtAtp333 1030(23 '&1331011 9 11 32 X90 10X31970

2v7ioX70T1 '101 TA.? lzx 01901 .(o3mo710.D nrrl(f. 3190 1031930 3190 U.,
keL3rin3Incl31L 411D3 AC01 1d31L 531m0D232 kyri 10 (b L. ti.dx,x d31,9Xxu., AO
(1 62119 .1\37110.A...03T1T1n9 53 .n(kX)pri 13 32 1032 DC916.121L 53 1 om-to Jx 701
5941 41700933AX11L10 AIOX.A.(11. 19(10 AlTitf. 531el93 104)701 01(2d1101L A,313,-qud
98 5(101901 Cl3Af d 53169 A133X.A.CO d1311. 309k 45901970 110X 30.039020. 3101
3113 nv-19 10031199ta1-ri 1431L nou. mo(b)pa. 3113 170X no Dt.A.X7071 -x03719
&06319d1.t. ,n me tf.T1 503Tit?.. 50/01( 41t3C)37) no 33TiTineo A3-110 01167179
A311 (a)pri 701910901 4(909ri.c313 511921.13n 3s Snot C9A.3 731V 31 A 0 (9)371
A01 T13 n9 11. d A0.4.9 AO 77OX [I,.319I A A!+1 m-9mrix3 d 0013)(3.01 5nonciorl
OE .1139.3 los) 32 11,X0 4ri ncodc,92 k.A. 5 31 177X 501x29 194(92 cort)-(132L )31(1)0101
no 209 13213c332. 'n239y3 21n)p 32 901 110 5(4.1911.932 3 5)09t/.6 170A13 459113
A1331CyX (9.4.3y 91(101 11.D3 (f. oano n(o3onx3 ((51DIA.1

'Al szT 0 n3ri (f.2 tl..X (1d 33XC2X30 mo3y3A.A..-e 7G1n7o1 xv 3C) 6?
lo 32 n(9309x3 533\o9704 531mo9s1ox70 5(i.n2Doyno2 91 Inionpo
go 5kA.do moDkoDLpo.t.? nIt1 nTri 1 79137-I nco317O-r1ock793 modiori tnx9130Xx1
3Xd(t. '519z11mxx 19no1cr131L 19(9L, 531A0931(3X 53 y 5110A.9 `1r093x11np
1D101;101 ?p ev?a. nri.A.n3? AO .no3d9odcb? ,mini 32 19101.
191on3r1o3myo319 3023 n)9,00VL A3T1 113x(kri 573Dd3H )311D 32 31019)07,3
1910/T1o3d1cop -1x09303111.t3 531.moricon no? 70179 A3T103(31)otop 5(10 5901
Off XV (1033d An330113 701 d3d X110 10A3T)13 (f. A3T1 Gig 501L1L1 1 (4c. no2.c.713 ppo 3x932c3c31

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 67

IV, 125. ... Tulburindu-i [si pe neuri], scitii in retragerea lor se indreptara
spre agatirsi. Cind agatirsii i-au vazut pe [neurii] vecini fugind inspaimintati din
calea scitilor, Inca Inainte sa fi navalit [ acestia] la ei, au trimis un crainic care sa-i
opreasca de a pune piciorul pe parnintul for si i-au prevenit ea, data vor incerca 6
sa navaleasca acolo, mai intii vor avea de Infruntat o strasnica lupta cu ei. Dupa
ce le-au spus din capul locului acestea, agatirsii si-au adus oastea la hotare, hota-
riti respinga pe navalitori. . . Iar scitii n-au mai intrat in Tara agatirisilor 75,
deoarece acestia nu le-au dat voie.
IV, 126. Fiindca aceasta stare de lucruri se prelungea multa vreme si nu se
mai termina, Darius trimise un calaret la regele scitilor, anume Idanthyrsos, §i 10
ii spuse cele ce urmeaza : « Om de neinteles, de ce tot fugi, cind poti face din
doua una. Daca te socoti Indeajuns de tare ca sa te impotrivesti puterii mele,
stai si lupta-te, curminduli ratacirea. Daca recunosti insa ca esti mai slab,
atunci inceteaza de a mai fugi ; aducindu-mi [mie], stapinului tau, pamint si apa 76 15
ca daruri, vino sa stain de vorba w.
IV, 127. La acestea, Idanthyrsos, regele scitilor, a raspuns: <c Iata cum stau
lucrurile cu mine, persanule ! N-am fugit niciodata de frica vreunui om si nici
de tine nu fug acum. Nu savirsesc nimic deosebit fats de ceea ce obisnuiam sa
fac in vremea pacii. De ce nu dau indata batalia cu tine, iti voi arata si aceasta. 20
Noi nu avem nici cetati, nici paminturi cultivate, pentru care sa ne temem sa
nu fie cucerite on nimicite si sa [ne vedem nevoiti] a intra cit mai repede
in lupta cu voi. Daca vreti cu tot dinadinsul si in grabs sa ajungeti aici, avem
mormintele stramosilor nostri; mergeti de le cautati si, aflindu-le, incercati sa be
rasturnati. Veti sti atunci data vom da sau nu batalia pentru a ne apara mormin- 25
tele. N-o sa ne masuram puterile cu tine atita vreme cit mintea noastra nu ne
va hotari s-o facein. In ce priveste batalia, multumeste-te cu acest raspuns. Ca
stapini, eu recunosc nnmai pe Zeus, stramosul meu 77, si pe Histia, regina sciti-
lor. In loc de a-ti trimite in dar pamint si apa, iti trimit darurile care se potri-
veste sa le primesti. Si la aceea ea te-ai numit stapinul meu iti raspund ca to 30
trebuie sa plingi >. Aceasta este o vorba a scitilor.
IV, 128. Crainicul se intoarse cu raspunsul acesta la Darius. Iar regii7S scitilor,
cind auzira cuvintul de robie tare se mai miniara. Ei trimisera acea parte a
sarmatilor asupra careia domnea Scopasis rinduita alaturi de sarmati la 35
ionienii care pazeau podul de peste Istru, avind porunca sa intre in vorba cu
acestia. Iar aceia din ei care ramasesera gasira de cuvi4a sa nu-i mai lase pe
persi sa tot rataceasca, ci sa-i Infrunte, on de cite on vor merge dupa merinde.
Deci cind bagau de seams ca ostasii lui Darius se duceau dupa provizii, faceau
cum era hotarit. Iar calarimea scitilor punea pe fuga mereu pe cea a persilor, 40

vs Adica probabil in Transilvania. Pentru problema mult dezbatuth a apartenentei

etnice a agatirOor (seiti sau traci), vezi expunerea celor (loud puncte de vedere la C. Daico-
viciu in e Steaua », 5, 1956, p. 113 §i urm. si A. Meliukova, MamepuaAbt u uccnedoecumn no
apxeonozuu CCCP, 64 (1958), p. 101-102.
" Simbolul supunerii (cf. Aristotel, Retorica, II, 13, 18).
0 Aluzie la legenda dupa care neamul scitilor se tragea din Zeus si fiica fluviului Bori-
stene (Nipru).
78 Conducatorii celor trei oitiri: Idanthyrsos, Scopasis si Taxacis.

www.dacoromanica.ro
 89 ,L0(1011a1{

tat
m21 m-nonxa lo TR M.91 Aco3Dc13ll 111.01L1L3 531A0dLcath A0111.12L393
53 &92. 31L `A9 0 ?)
50 A10 .33420x3313 10 32 11009X3 531A10)06393
31L

Ak1 AOIL1L2 3C)1931Lrl Cb 4A0 A01 31L AC? 10&31193doth o1no7102L3 TR pox 5101..
5101x90 57019kyan0d701i. svyodpoda 3O .ocockxa
9
'AI 'OCT 30 32 1)009x3 56x9 5itt°1 57O9d311 ^3147 kdnd°031 -
A3T1 45(10 10A2 A37170d1031 A310 31 1113 coroi. Aomica A? IL. U.X102X3 170X
X1L A971X1d 531A0 o.nocimA)?Amt, Aco1..A1221. 539321:2.3 Ao33o1q4531A93 .3270101. 5coxo
mo1 AC01.)pdo A031 Ac0C331369 MOIC,110 A31011.103110X 1013T1 AC91. t% M-93TI0
101(110 A10 AoAnloy(f.3aict 53 )(x00 00 .A0thox 10 A10 1169d oy3a.c? 531.A9 n 31
OT
X.03d/Oy AO 701. dXly 531A0 li.IL? d °LAO A70 61 6m3Titt1OIL33L
dIL d9 10110 316X

'AT Tcy 5)x10yy0132 n0190101 cloArioAll 31 y 50 7CV 5913d 31 A?

02LT Uld 19 013X2,3 pox 10 Aco?orixa 539y1Dlod 0107-1 9531A 01(101 22.7-131L3 AO
tpX 10X(Id m2 0d 613d16V d?th XIA0 0 01M370 31 pox Anri pox AoX)od.1),od 316X
5201920 314311. mod?ll 32 A9a. aolAod?cl) opa.. (02 ')GC) A031.(2C1132L3 AO/
91 9A AO M-91 .M.9A3110R1R TR ATRclo tkth 10 1)ov),01.931L3 t4.
'41M:a ova
Atop, AtLID1X101 1100D3DDyro01o0 5201.210 TR Snot. 5169d3ll 3X3 43(13)( 13
304)09 '1113 110Ac20. 01 13v0 opa..
10dc°2 -A73Jiy aolnau 5310)o9c10n10 10
uoDd?ll j3 '01A023yn0
'Al ze-f 209360V A371 MIA t. Att 51099X3 61(1(93 1109212
LLTIC2A1\.
Og 51034)9 31 5201216 310X ALL 31 110X m22 `d Aco10X13 3(1.a. 5m 5(yri A3T1
A? ILL 11013A1dk. Ao1Ld10x A01 A91210 Oh)? 611(pd `50A31193119 5°X)oda..rij
TR A?
`11x2251Ado 32 1019107-1 3x10 `Mia.L.3 5201 32 5201..D22 5m
noloco? Atptyf 70= CIOVVOC) 19 1411170 A371 61360V 0.2.7t323231110 L. 7if0AiL k

33Xt5.193929 Larpoi. lit. c2A1 ti.r1 G. co3c,1ddcod nmt. Agx32A)2 Amt. )plai?
TR
9g 59A3 Amt. A91 Ao,L)pri W01..noy3110x 5o1..Ao0n3 101, m2 70d A13.4y )) AH

tcri 5301Ado 1003119031 30DLc1.1i1Co10 53 A91 90 Aomod (2 Dopc)?ll k 539)1

10A3r19A3.t. 101.10x 5k1, 5(z.A. 31(i.921o1..)ox Gc loX)oda..)pd 10A37-19A3A 53 5101..

51oAri3y 31(ks42k1i93 no 31..3DI;c1DoAo1i)? 0D33.19 01Ln 32062. M21 (1301 -

Aco.wpri <(1oA3riovood
02 'Al 'CET "°Dd?II &Tri t;-3 (9190 701, 10dc22 '")1(1)9,3 Cc
32 06302x3 16371

lechorl 20.0230Xm ev3d31,9d1t. A371 ledwa.c. ntf.1 tvattlloik &IR.0-13y -noddy

ff.
&133,3 3191 TR pi? A91 Aoda...°L, locoL, 53 5(1o/1/49y 'A230y? 5c? °lanai)?
31L? A(/t.1. cicb9J. 'mod 30.3y3 32)01. ) 53d2A-v `53Acois A(/1,630°3y3 Arrict
>

XtR. A3110 531Aoci?cb Ark 4921 3Ji. 31.b.y303 013c,1ono93 10037l0m16on211 cb01
92 A013C)10V 1100910y131A3 Ar ? 101004 tf. 37-1 510d 5)oAci1or1 5)o1A)o9tt.c2odd)
Alp. 3./ riCb cA;Od 2012:0 2oA37ion3lloc)oli. A3 (1).a.p1.. cba.. cbmidX -y)31.02
( 1700939910 53 9(/.1 31311cl d Art& A(2. 513t1 3RT.1 531.023101E 591X3
A3T1 3093D3 59d1i cloA33x3 '5k31110 591x3 TR 59dai A(Oriti. 5701. 13X0d1L,
-
A9T1 510 516d31ti. 531.M0A3311)3d101i 01 oao? 201201. 4.30D3s).°)vvolif 10120 A371
OT' An& 3201ltsl Acim37f16 MOM A139(1.1011. 161.2101. (1)932i9 (41 Ak.3.91X)C3. 014%0.334

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 59

care fugea si dadea peste pedestrimea lor ; aceasta ii sprijinea intotdeauna. Dup a
ce respingeau cavaleria, scitii se retrageau de frica pedestrimii 79. Asemenea
atacuri ale scitilor au avut loc si in timpul noptii.
IV, 130. Vazind scitii marea tulburare in care ajunsesera persii pentru a-i 5
face sa zaboveasca cit mai mult in Scitia, fiMd astfel chinuiti prin lipsa tuturor
celor de trebuinta iata ce an faeut: paraseau treptat cite o parte din turmele
for de oi, cu pastori cu tot, si se retrageau intr-alts regiune. far persii, care veneau
din urma, luau turmele si astfel prindeau inima. 10
IV, 131. Aceasta se intimplase deseori si pina la urma Darius ajunsese
foarte incurcat. Regii scitilor isi dadura seama cum stau lucrurile si trimisera
un crainic care i-a adus daruri lui Darius o pasare, un soarece, o broasca si
cinci sageti. Persii il intrebara pe cel care a adus darurile: ce inteles au toate
acestea? Iar trimisul raspunse ca nu i s-a poruncit nimic altceva decit sa le pre- 15
dea si sa piece cit mai repede. Dar i-a indemnat &á talmaceasca ei daca sint
intelepti ce vor sa spuna aceste daruri. Auzind acestea persii au stat la sfat.
IV, 132. Parerea lui Darius era ca scitii se daruiau pe sine, ii daruiau pa-
mintul si apa. El si-a inchipuit aceasta, deoarece soarecele se naste in pamint 20
hranindu-se cu aceleasi roade ca si omul , broasca in apa, iar pasarea sea-
mana foarte mult cu un cal 80. Prin sageti credea regele scitii isi predau
puterea. Acesta tilcuire fu infatisata de Darius. Dar i-a fost pusa impotriva
parerea lui Gobryas, unul din cei sapte care-I rasturnasera pe mag 81. Dupa
socotinta lui darurile aveau urmatorul tile: < Persilor, daca nu va yeti preface 25
in pasari, ca sa zburati in vazduh, daca nu yeti ajunge soareci, ca sa va ascundeti
in pamint, sau prefacindu-va in broaste nu yeti sari in balti, atunci nu va
yeti mai Intoarce in tara voastra, ci yeti pieri de sagetile noastre >.
IV, 133. Iata, deci, cum an talmacit persii darurile. far parte dintre sciti 82, BO
acei carora le fusese incredintata paza imprejurimilor Lacului Meotic si carora
li se poruncise atunci sa mearga la Istru, ca sa stea de vorba cu ionienii, indata
ce sosira la pod, le-au grait acestora asa: # Barbati ionieni, venim sa va aducem
neatirnarea, daca vreti sa va plecati urechea la vorbele noastre. Am a flat ca
Darius v-a poruncit sa paziti podul numai saizeci de zile, iar daca el nu se 35
iveste pina atunci, puteti sa mergeti acasa. Savirsind aceasta acum, veti fi in
afara oricarei invinuiri si din partea lui si din a noastra. Ramineti aici numarul
de zile care s-a hotarit si, dupa aceea, puteti pleca >>. Ionienii fagaduira ea vor
face intocmai, iar scitii se intoarsera in graba la ai lor. 40

79 Deoarece ei nu aveau unitati de infanterie (cf. totusi cap. 134).

99 Prin iuteala.
91 Uzurpatorul Smerdis.
88 De sub comanda lui Scopasis.

www.dacoromanica.ro
 09 1I1 LOGOH

'AI 'C-f 19U9d3u 73th02 [Til v1A913Y3 633(3"v 31A10-

32 701.371 701.
(009k0x.p., 0
531,q061302u; .0009x3 6)32.f. 370X 19701L213 5m -ToodrkiD
'53190 U.101.3119109T 32 19101 19U.09X3 59,1v( 53 91 AonTri .3V/,.12
A61. 32 5m 101913X3 ACOCN-2 A01 A0.k.,10)( 'AOX(0323 AC91q0XXIdX11. 32 AC91
g m-070axa 110x Utod Aconyrico3dX 013c323 9 5o2,3chov M91
A(037"33(011.11./1
A01 .A0dad90 021L 50n31,19 n
570369 not, &o,r,..xy 5)31907(912 33113 106,2
59daz. 59oi d331 330m? pox op, lovc32 .A.I3k?x 10120* 53dRAT Am?ri(?.
Aoyxolc. "wno?Aock)7ollox pox lori AnA 1731.,3Apoid) 51/..cidd0j A131/33 1e331L.
Amt, Acomonxa Acock,o2 5coodo 5m coA (ono Gc2GL Am1.,A93xo2 pox cba.rpo
or iori c913X3 *clod ,5'1.010/40 2.32 5(0X9 ,5(2?)(70/3).0)G t( ttt217-,0X 9273t!.. 110193 01
(0931/9 t( SOCht. 731(1)31. SkfilddCOLI .31.L73 T.L)) Ln3)(1910d 9023X9 &pi
110X 631T( 94737019111(8 A(91.901 AC91. A(9(32,1 &ko., `&k.jdozo? any? 32

wevori `n0000rl?? undo 5901.879 57oz.&opo1Lr13 -AA. ArLA Am lori

'133xo2 pit.? tiovaL? 57o1.mooc17oxx3 701, oednaL. ) Sc &sling)?
gi 370X 310)(y39 4973310= AM, mr)31(91110diD 5901 5n01io1.D3&309l0 53 5731.
5)33donmay)oz. Sooltool)kz.722Loo? pox Snot. 5(109 51o1MOIL 52oloo.o(f.2)oncx
"noon.onrcoolop d1 A1 ce. llox p.t? A91 AodiDL, o_onol 52o0c,ixa 9x 5)o1909
oodath31 (4. 370x 19(9'011 92 91119 5)0371f. A970 1)01J:111 -(mo09)09701d33
`Al sET 5kcoddo)j 9371 10111101 43931(90d3M-19 liplarl 32 ("tl 31
og pox 5o73d7ov olvdX? U.1. Utrig-)d., .U.a.cooa. 5ooi &3-r1 5oodk1.7orb3x
0134).3
AM/ ACIY:32tT 3VX AC92. Att. 50191X1p(3 Aco&Triacoaq 45019( lop( Sool
59090 5)91.9)91t. )0110X 5741)t9. 311.1)(31XIX 201c03 Lacon A3 (m1. ,m231L017od19
31L1y31.7ox 32 59o1, 31 59090 loox 51o1, 57o3&309lo 5k1 5k11701:319 329C01
A3X393 7092 30 A311 loAo Atf.od .1mAcoX3d7olt., lo 32 1ooz.c9do&o,0 5k.33930970
gg A311 93X3&23 401A01/33y3110X 5o1D3pcbodaL ?R 329I81 `InxqkR Om) 5o1coo
A311 AcID(n1. 669073X /101 110170C319 1x0931:4012.L3 10yyv1 19201 419(1.0c1Xa
101.0 32,01 A0231LOIXC319 9019.01. A01. AOAOR '011030/1d 1C141751 19101
9 S073c70v 1,)ox Tarlac 5739c70xx3 /41 93X101-
50A31130C331Lci1910A37301L13)(01KI
/Ai 013L3324 pi.? A01 .A0d/Dii 0 3 32 10/%9 531430(1)7Ad3 901 (71990
02 co.vp (,2 Aoyvori c:mon.L. 973932 5(.(.1 `5(kmoc) 531Aori1oxf 32 30 llovixI
6.o3.. AcoA9 radliou. loilox 9(kc3coX 9o1ant(11. 51oi 5xi9d311 .1739.3

'Al.9c1 d 5k ?R A3ik. Arlo 5k AI 53149 90 531&39(1)13N(01/c1 5g)

10A31102320d1L A373 42033d19V 5)pC323X 31 A0A131,30d1L 1D70i i9(1.0;ix3
01.Lct
pox Aol3x3 701,
xff.loox doino 7o 3s 5m moonox(A. `)oinloa. 6.Gc1 Atk1,D3X731
98 531,A3en)od1,9a9 210 31 (An liodoori Arai Aco?onxx 370
(st Tzar) ockoox
-
Aco?iiorl pox lomvog lxrx 43omoy3j 90xco323 5801. 5)o9d3ll col 011 (1
nodiDL, 311 32 901 n0m9c3311 937i not. (10V(011. 50193 9031L
20110C319 170X x, 53 59029 no
(10,q117)1911/3 319(2 r,10 moArr1t87-11310 [Acoi..]
'9co29 noxionx C031,910L3 pox ;oz. 707'I01,999 5k1 noRo -)oicria.L?
of `no9T1 53191.c7or170 4M-91((pcoo A10.0U.063 Cr:re(01L 30 poocixa Sow. 57opd711

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 61

IV, 134. Dupa ce Darius primi darurile, scitii ramasi se asezara in linie de
bataie in fata persilor si pedestrimea si calarimea, ca si cum ar fi avut de
gind sa lupte. Pe cind scitii erau astfel rinduiti, un iepure a sarit intre cele doua
ostiri. Scitii it vazura si incepura cu totii sa-1 urmareasea. In vreme ce ei se
invalmaseau si scoteau strigate, Darius intreba care este pricina neorinduielii 5
de la vrajmasi. Aflind el ca acestia fug dupa un iepure, gr5i celor cu care obisnuia
sa stea de vorba: 4 Oamenii acestia au pentru noi un mare dispret. Imi dau acum
seama ca Gobryas a talmacit bine darurile scitilor. Si, fiindca asa mi se pare ca
stau lucrurile, trebuie sa luarn o hotarire inteleapta, ca sa ne putem retrage
nevatarnali e. Auzind acestea, Gobryas spuse: « Rege, eu stiam din auzite de 10
saracia acestor oameni. Dar am inceput sa cunosc mai bine lucurile cind am
venit aici si am vazut cum isi bat joc de noi. Cred ca trebuie ca, de indata ce
se va fi lasat noaptea, sa aprindem focurile asa cum obisnuiam si alts data ,
apoi sa-i amagim pe soldatii care slut cei mai slabiti si nu mai pot sä infrunte 15
greutatile, sa priponim toti magarii si sa plecam mai inainte ca scitii s-o por-
neasca in grabs spre Istru si sa taie podul si inainte ca sa le vina ionienilor
in gind ca ar putea sa ne aduca pieirea a.
IV, 135. Acestea au fost sfaturile lui Gobryas. Dupa ce se facu noapte,
Darius urma povata lui. Lass acolo in tabara pe oamenii istoviti si pe aceia de 20
a caror pierdere ii pasa cel mai putin, precum si toti magarii, pe care i-a priponit.
Lasase in tabara magarii si ostasii slabiti, din urmatoarele pricini: magarii sa
scoata r5gete, iar oamenii furs parasiti din pricina slabiciunii lor. Rostul era
acesta : in imprejurarea ca Darius, cu ceea ce ramasese zdravan din armata, 25
ar fi atacat pe sciti ei vor trebui sa pazeasca tabara. Lasindu-i acolo cu aceste
lamuriri si aprinzind focurile, Darius porni cit mai repede spre Istru. Magarii
parasiti de cea mai mare parte a ostirii rareau si mai tare. lar scitii, care auzeau 30
r5getele magarilor, isi inchipuiau ca persii sint mereu in tabara 83.
IV, 136. Cind s-a luminat de zitia, cei ce fusesera lasati in urma, vazind
ca Darius ii tradase, intinsera miinile catre sciti si be spusesera ceea ce se Intim-
plase. Indata ce scitii au aflat cum stau lucurile, cele doua parti ale scitilor
despre care am vorbit se unira in grabs cu cea de-a treia, care se afla alaturi 35
de sarmati si, impreuna cu budinii si gelonii, ii urmarira pe persi, mergind drept
spre Istru. Dar cea mai mare parte din oastea persilor o alcatuiau pedestrasii
care nu cunosteau drumurile, si nimeni nu deschisese drumuri pe acolo.
Scitii erau calari si se pricepeau sa scurteze calea, pe cind [persii] se ratacira,
asa incit scitii ajunsera la pod cu mult inaintea lor. Aflind ca persii nu sosisera 40

" Cf. Frontinus, I, 5, 25 si Polyainos, VII, 11, 4.

www.dacoromanica.ro
 g9 H 10001Ia

111'3 At(.1 (1d) d A10 A3710X11L10 '10 0707.1 5311%9 32

-A.nano Snot 311 5109d (97(5p
500&371 Ao.I.3y3 5961 5cio1 5zAcoi 57019? A? .3Dok& 53c)Invid) Iota
C53M9L, 2,73 31 C)3T4 110 A2.712 (101 (1011014 1101AkX1012 VOX no 31331=
10110X32 113 531"LoA37b0d701L 13113V00 d1L 6310 AO /910T)132 531A0
313A37"13 A(1A
9 531A109fIX .L A0 011. d AO A0.1 nk193X101 31421 531Aod170X `10430031(3 191030
31 110X 1.0t1.02X3 213 5310 12X *A1C) A01. 32 Aod310d1L 101003 A(937icl Ak1011932
52374 kJ...010th= .0 03110 10 (91(10 319(2 Ft? S(1oTinkli 113 5no1updorop A91c70
.
lloospo.orpnoda,$) ry
`AI LET 59du 141731, x
53AcoL, o1Aoc3yno,;43 co3w101AT ATri (101
OT
3mtkov-, (10 3.A.kiNd 501A0 174x na. d 23A/00 50140 3X DC) AO AAC93111 A(91
A? `(4)109119(1(\0) A. Col.71COAA.
1100930131/ 190(09x3 110X 30(131(3 d A(10
AD.3Acoi, clop:ap',
32 not. no3DIvolv U.31AloA? tilcooa. 5oz,noA.? Sm
AT% A371 0197JX35 A(91210 (11. 1323AA10(3 01. `501( 5(.1.1 n033d73v
1012 A023C310V

5o1r170ut2 010X 110 d 03 t./.913 5 31410 501210 mopck\ow 5910 31 09393 X) 1

91 073X470 3150 A01000 1003220 .A(91170220 .nooDaoti.xciod thp. Akimpx? AT21
ATypou. Doo.o33I1odxo714 Aovoori (4. 1700D3r,t3moodn1 nopouni, 32 AU:H(2(U
6.12701. n0A3T10AX13201LT )0X11210 31M21L 5 M01:4, 131 d el3Thil0 10 59421' 0012701
1.41 cAtI.TITAI Aod31od1L At.1 co3270111(1Ix oA37193dpo
'AI .6ET 1°100 Mttl nwP"-LDI) °I&°7133" `AkTITAA.
m2 313311'2 9°U
Og lenD 5od1t. 1,(.1..9701. X1 3 10143 31 110X 10311'3 dlL 090 110A23 50.1 A311 5kt:1963A.
A13(,IX 701. loa.)ox 510l ,5r09x3 701A93 M3c,tx ?R Ao.00, xrin301 `1101330x13
1002 170X 1L A13310 11 co3x02 19 5310031011' A320.71 110X 10 cixa 0 110 t.T.1 0110(1)(3131L

374;91d A 10 110X] d A3110100 [10 )012 ci AU. 1)0 A01 AOd19I,c 70170X A1..1 I Ark./AnuA)
A131113 31 cl\( 5101A0 5GL1
St4.dc163.0 01 5? (41 Ar.?..xionxa AoX3 731e7011'.5cn
93 11)(109t1.101L 701 3.otk09x3 1193 A3 .U.Aogt; 731071 ATri Aloxko?Doda.L. La
thicpA,k. 701311 32 x? Acoa.A)Fi.t. o113A3dx31u; 5017o719Ii 32X1i .AcoL?x 53(32evv,d)
Tropta X d tot 1019
a
313'4 3th d 53140 ?10x 53 110X d AO .3093113113 110X Tz. 31
-
A(93712,100 5m1Dkca 11,31noT0 ox )21 A)?-ritf,anp 53 513Tic1 (/.1.111'3
5(932 /013313CRA112 5m 43110d 170X
d 0X A3710 A01 011. d AO 17ox noodu -
08 Akpl 01091011 A3-t1o3 531001(30 1X1Aj3 od3093y3 A? ,ci) 32 5231'4 32921
Sty `A3110 5703t 59c3lxx 1193 2
110 A13X? 45(10 502.,&96;13 ?g d?a.t.cal 31
A(9374 110X AC93112 Ac91210 11009109131 (91(10 5m 5n0r'93x 3d1L 13 #
'AT 11009x3 A3TI 01 31232 d AO I (9 19 531.00$319111 A13L3X
Oky 3 20 Aoth3d1D31crt 1113 AllAlton AC91 311 d A(939 pox Aot701th,o111:- D6.0701L 5
98 5(1.1 AC9A13X3 312 2(A CIO 1011210 32 2201 CIO 701910 io mor,ixa 3 `010003]
5701 57pr1oA &Tn.. AT-nut..2 5101 (La(11al 531.o0d330tho012 pox 101 ooilon -(pXdk.,(1.0
-5910709 '13 dTA., a1 11M k71 1/3 U.10 4A:09 3X23C)101L A32 i3 ,01Aoystod3 169
5(93131123 (13? el23d 5n01 .5109d311 An& 32 )pi., 169 33X023 10191d7o -nod3d
'1109Dn3y 7017ox x,10701 Alosb.vpcbs)? Tror,ixa A91 Acm 5U.dp..369
OT
5t,tdmX li..1, 5910X 31 19201 191011.11.2 170X 1014025 `Att. U.12701 315 533+01

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 63

Inca, scitii spusera ionienilor, care se aflau in corabii: «Barbati ionieni, zilele
in care trebuia sa asteptati s-au Implinit si nu faceti bine data mai zaboviti.
Daca mai Inainte ati ramas aici de teams, acum desfaceti podul si cit mai repede.
Bucurindu-va de neatirnarea voastra, aratati-va recunostinta fats de zei si 6
Ltd de sc4i. Cit despre eel care fusese mai Inainte stapinul vostru noi tl vom
aduce in asemenea stare, incit sa-i treaca pofta de a mai porni cu razboi impo-
triva cuiva >.
IV, 137. Cu privire la cele spuse, ionienii tinura sfat. Parerea atenianului
Miltiade, conducatorul si tiranul chersonesitilor din Helespont, era sa li se dea 10
ascultare scitilor si Ionia sa fie eliberata. Histiaios din Milet se impotrivi, insa,
acestei pareri. El sustinea Ca fiecare dintre dinsii se bucura de autoritatea sa in
cetatea pe care o cirmuieste datorita lui Darius. far data se va prabusi stapinirea
lui Darius, nici el nu va fi in stare sa porunceasca milesienilor si nimeni nu are
sa mai fie stapin undeva. Cad oricare cetate va dori sa fie cirmuita in felul 16
democratiilor si sa nu mai fie supusa unui tiran. Dupa ce Histiaios si-a infatisat
acest gind, toti se alaturara de indata parerii lui, cu toate ca mai inainte erau
pentru ceea ce propusese Militiade.
IV, 139. Deci, dupa ce se alaturara parerii lui Histiaios, acestia hotarira
astfel: sa desfaca podul in partea dinspre sciti, cit poate ajunge sageata, ara- 20
tend scitilor ca au savirsit ceva, clad de fapt nu faceau nimic ; [voiau ca] scitii
sa nu incerce a patrunde cu sila si sa treaca Istrul pe pod ; dar sa spuna ca, des-
facind partea podului dinspre Scitia, fac in toate pe placul scitilor. Acestea se
mai adaugara la sfatul de mai inainte, apoi, in numele tuturor, Histiaios raspunse 26
dupa cum urmeaza: # Scitilor, ati venit cu sfaturi bune si va grabiti la vreme
potrivita. Ne aratati un drum cuminte, iar noi va vom sluji cum nu se poate
mai bine. Precum vedeti, am si inceput sa desfacem podul si ne vom da toata
silinta, caci vrem sa fim neatirnati. Dar, in vreme ce noi desfacem podul, este 30
nimerit lucru sa-i cautati voi pe persi si, dupa ce yeti fi dat de ei, sa-i pedepsiti
asa cum trebuie, atit pentru binele nostru, cit si pentru al vostru >>.

IV, 140. Incredintati pentru a doua oars 84 ca ionienii nu-i inseala, scitii
se intoarsera sa-i caute pe persi, dar nu izbutira citusi de putin sa afle drumul
ce-1 urmasera aceia in retragerea lor. Vinovati au fost chiar scitii, caci nimici- 36
sera toate pasunile de acolo, trebuincioase calarimii, astupind si toate fintinile.
Daca nu faceau asta, le era usor, data voiau, sa dea de urma persilor. De fapt,
chiar ceea ce li se paruse a fi hotarirea cea mai nimerita, fu pricina ratacirii
lor. intr-adevar, scitii ii cautau pe vrajmasi prin acele paqi ale Scitiei unde 40

84 Cf. cap. 133.

www.dacoromanica.ro
 64 TIERODOT

68EllvTo TOLL, dcv.rc7ToXiliou4, aoxko,rrec xat ixeivou4 ate( Lolimov

Tip Cc 7.68p-iatv TcociecrOat of 86 84) Iliperat TOv rcp6Tepov ko.)uT)v
yev6tkevov oTEf3ov, Toi5 Tov cpuAaccrovTe4 ifico-ccv xat oi'r tLOytc eiSpoy
TOv 7c6pov. Ora 86 vuxT64 Te a7Ltx6.Levot xal AeAull6v.r)4 T-7)4 yecpUp7)4
5 ivTuz6vTe4 64 7cao-av dcppcoai.rp CotExovTo acpecc4 of "kive4 &oat
OcitoAeXotTc6Tec.
IV, 141. "Hy 86 =pf dapei.ov avilp Alyi7tTco4 cpcovicov tliroTov
Ccv0pdyncov Tokov TOv avapa xocTaoTavToc &7t! Tou zet.Aeo4 TO "Io-Tpou
6x6Aeue Accpci.oc xaAietv `Iartoctov Mckircov. 6 ply 8i) &Trotee Trick a,
10 'la TcaZo4 86 6naxam-a4 'r TcpdiTcp xeAel5at.t.ocTt TOc4 Te viocc Ccitacrac
TcapeZze 8LOC7Top011eoetv Tov aTpaTtip xat Trjv yipupocv
IV, 142. 116po-at 116v cT)v ofiTo) 6xpe6youat, ZxUeoct 86 ac-1)(..tevot
xat TO aso-cepov 441.LocpTov TWV
V, 2. .. . `C14 86 6zetpd.)07) n II6ptv0o4, -Y)Aauve TOv aTpaT6v
15 6 Meic',c13oco4 81.6c T.7)4 Op7)ExY)4, TCaCTOCV 7c6Acv xoct 'Tab gOvo4 TWv
Toc6T-r) obow.ivcov lillepay,evo4 Pxo-tAk TCCii-ra yap of iveTiTocATo
6x Aapeiou, Op7)Exlp xaTaoTpipeo-'oct.
V, 3. Op.r)Exo)v 86 gOvo4 plycaT6v 6o-T6 I.LeTc'c ye 'IvaoU4 7C0CVTWV
CiV0p6TCCOV. et 86 67eiv64 eipzotTo cppoviot xaTc3c TwoT6, Crcilaz6v
20 ¶' eY.1 xoci. TcOAX(7) xpaTtaTov 7Tdcvwcov 60v6wv xaTa yvd.41.-tp TWV
itrilv. &XX& yap TOUTO CE7Top6v acpL xoct dcgzavov xoTe 6yyk-
V7ITOCG etc/ xvca TOO eco-Oev6e4. oUv6t,tocTa a'gzouat 7roXAa Ravi
z()pocc gX0C6T06, V0 11.0L01 8e OUTOL 7capanAllaEocat 7cdcvTe4 xpiwvTat
xwr& TC1vroc, 7TAip reTiwv xat Tpauggiv xoct T65v xaTorcepee Kp7)-
2E0 crTcovocEcov oIxe6vTwv.
V, 4. Too-ccov 8k Tac (AV riTat of CcOocvaTEovTe4 otetiat., p7)Tocf.
p.ot Tpaucroi 86 Ta ply OEXAcc7ravTa xaTa Taka Toi.ac eaAotot Op4)tEt
imTeXiouat, xocTa 86 T6v yt»61/ev6v cryt xat dt7ToytvOp..evov rcoceticrt
Totdcae TON) 116v yevOtlevov TCEp46(Levo6 Of 7cpocri)xovTe4 6Xocp6povTat,
30 elo-oc[Lcv 8eZ irceiTe iyiveTo dcvarckricroct xaxc't, avirfe6[Levot Tac avepwrI,Lx
rc(ivToc Ira Ea, TOv a'arcoyev011evov Tcaf.ovT64 Te xoct li86p.evor, y-11 xpUrc-
Touat,inaiyovrec ifccov xaXWV 6 a7rocAXazflef.4 iaTt iv Tccica7) eUaoctilovE7).
V, 5. Of 86 xaTintepOe KplaTcovaEcav 7COLE501 Totaae. gzet yuvoci,-
xa4 exocaTo4 7coAAa4. ineav (Iv TLC, ocketiv arroOdcwn, xpEocc yiveTat

35 tLeyca7) Tc7)v yuvoctxgiv xoct cpEXwv arcouaat lazu pat nept Totias, iiTt4 cc6Ticov
icpaieTo p.dcAtaTa Un6 Tor) &v8 6 S' 67
a'alv xpt0Y) xat Ttp113-1:), iyxco-
p.toccrOetaa u7ro Te ecv8p(tiv xat yuvoctx(7)v acpc',ceToct. 64 TOv Tc'cpov 67c6
Tor) oix.r)toTo'cTou icouT-714, ocpazOeio-a 8E cruvec'orre-cou. Tril Ocvapi.
at 86 Dacia o-up.popip p.eycaip otetiVTOCV Ove68o4 yap apt Toko
40 tilytaTov yEveToct.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 65

erau pa§uni pentru cai §i apa, incredintati ca pe acolo vor fugi aceia. insa per§ii
se tinura de urmele pe care le facusera la venire i mersera pe acolo. Dar chiar
§i in felul acesta de-abia nimerira podul. Sosind noaptea §i gasind podul desfacut,
ii cuprinse o mare spaima §i se gindeau ca nu cumva ionienii sa-i fi parasit. 6
IV, 141. in preajma lui Darius era un egiptean, care avea dintre toti
oamenii cel mai rasunator glas. A§ezindu-1 pe malul Istrului, Darius ii porunci
sa strige pe Histiaios din Milet. Ceea ce el §i facu. Dind el ascultare poruncii,
Histiaios de la primul strigat puse la indemina toate corabiile pentru trecerea 10
trupelor §i lega podul la loc.
IV, 142. Astfel scapara per§ii. Iar scilii, cautindu-i, le-au pierdut urma
pentru a doua oara. . . 85
V, 2. .. . Dupa ce a cucerit Perintul, Megabazos 86 10 duse armata prin Tracia,
aducind sub ascultarea regelui fiecare cetate 9i fiecare neam care locuia in 16
aceasta lark caci a§a ii poruncise Darius, sa cucereasca Tracia.
V, 3. Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, dupa acel al inzilor.
Daca ar avea un singur cirmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi
de nebiruit si cu mult mai puternic cleat toate neamurile, dupa socotinta urea. 20
Dar acest lucru este cu neputinta §i niciodata nu se va infaptui. De aceea sint
ace§tia slabi. Tracii au mai multe nume, dupa regiuni, dar obiceurile sint cam
acelea§i la toti, afara de geti, trausi" §i de acei care locuiesc la nord de crestonai 88. 26
V, 4. Despre obiceiurile pe care le au getii, care i§i spun nemuritori, am
vorbit. La trausi gasim aceleasi datini ca Si la restul tracilor in afara celor
legate de nwere i moarte, cind ei fac ceea ce vom arata. Rudele stau in jurul
nou-nascutului §i pling nenorocirile pe care va trebui sa le indure nou-nascutul,
o data ce a venit pe lume. Sint pomenite atunci toate suferintele omeneti. 30
Cind moare cineva, trausii it ingroapa glumind §i bucurindu-se. Cu acest prilej
ei amintesc nenorocirile de care scapa omul i arata cit este el de fericit in toate
privintele.
V, 5. Cei ce locuiesc mai sus de crestonai iata ce obiceiuri au. Fiecare tine
in casatorie mai multe femei. Cind unul din ei a murit, se isca intre femeile
[mortului] mari neintelegeri, iar prietenii I9i. dau toata osteneala i arata o 36
nespusa rivna ca sa afle pe care din neveste a iubit-o mai mult cel decedat.
Femeia socotita vrednica sa primeasca cinstirea este laudata de barbati §i de
femei ; apoi e injunghiata de ruda ei cea mai apropiata. Si dupa aceea trupul
acesteia este inmormintat impreuna cu cel al barbatului ei. Celelalte femei
socot o mare nenorocire aceasta, caci li se aduce astfel o foarte mare ocara. 40

86 Cf. cap. 136.

88 Generalul pe care Darius it lasase in Europa cu o armata de 80 000 de ostasi.
87 Populatie din muntii Rodope.
88 Populatie din regiunea izvoarelor riului Echedor din Macedonia.

5 C. 1414

www.dacoromanica.ro
 99 10(10113H

'A -9 &(9 3g IttR &c9yy3? m9x3ci.do .;i_o? n9 .501-19A C91L 31( (10 19

5101 33 5no&90dm1 90 "wc-to.o.typoth (9

C

7,31 73/%x3, 19m3

I9101 volvo I9'pd29) 1108934.9171 5306 TR 51ox17pAruk. 5mdra91
1131&oxrdlod
.19cio9aryno 14x 1101,kom2 530i 520xima.A. 2./. d AC21. AMAO.A. e\e-n.,)prikdX
g -m9x3oL37-1 pox 01 nvi Do0X31D? 531\3A.23 "noa,ldxx 01 32 r,o1x11D3?

51\1\31\3e &old)? 1731\2.3 `&019rco9x La. 5 TR T (%tk173Ad Thilo 01201.0 4A 01

AU. 0130 rioriruoz. 12ox 5091D7kx -eLoi.opcopx 10120 eLpi minenD 10
loaloisqmocbliq 7O7Or+ 7973
A L 0 3 clo 5 3g d31) MAO A9011 o n 5 `3RD901 =dye, pox ly rim; f1/4o
or lwx m.1'131.dy 70 3g 5331(19104 440/973 3c33p1.c. n(21 ne-peoR ncoilyou
ixu&odp a
rAT.rld loilynopri 1\(930 pox 19norim-rio Aonnori Aol.nol. 1:0X
19nO1.3y lk 1X1A3M)) aLf d (911 incoT 52o a
'A 8 dna
173 3g 19101. 1.1)011320T-,13 mrn,c03 1913 .38170 513d1 A371
5X1d3Tict
19130110d1 A01 X3A d AO 120X 20101001 5311\20y709 Lf.dl 131 41)01&03X(93 d0
-
91 531A209970yX AOICOdIL 701.1313 3s IDnoizqo 531A2oDrpoxxii0x Lt 5c9yr?

La (ilex 4531Ant 1cr71c9X 3g 531r3o3X m-91)p 1913811 rwrimou. eq (n1 701

7311:4.137.1 17013031
731(0379 70110X 1\011.0 7-1
il(10 k)Xxrio '5 701..
Gb
170 97i kR
kdo m9x3 I93 -3070
3
'A 6 0I 3/ Ci 5o 123 51(.1
od (-97d Li.d 5 tiu..92ol, 5 513R20 13X3
03 120930dCb 01 dc 53X3 53A11.;10 1913 09:2 1L(0C) 10 0 ptl 531A0 1.419)0 FCC
701. ?az. d rri.

n
kR noa, da.$)L, no 3 (,,,d 71 o 5 LdmX 17313/%3736 io.orto? 11ox odlaiLip t
no 5
71 m-,lo 12o-rimra lxio_noraL 51,31&o?x2o nkdp, noa. nodisq -c7d0&)2
5nou. 19201 7o7'1oAno 1201\73 '57361\9113 11L893 3g 5no471(-93dZ xig ' tin
5co1 u
ai.3.9, no 5 coLcoo A limp 3.oxy no Axat39 01. c9D 22.c? 31A?1L 20e 91X y (10 5
gg 91 5o83od tv91 `moXldi TR pox 59orh9 pox 5nollo&nvo 51odRop
59odx1el9
A3d0) A3TklAit.Ct3 5(10 33 1L9 3? 733.ao7ld limp 1,7?1,n no .5 A1331V(L1ICITH
TR
5od1L 1014731 5cloi.. (-9Xlaq d no 5 A13xk13ox 3g Aml.nol. 5cloi 90 d no 5
3

X.A.ip no At91,3eLa mrn.. A3 U.1 -kr, d 3 U. . 173/%2,3 R )!.1,4X AC9 5103d)9 x30317? no 5
.19no.A3y 5(9x9 3g lov,;,10 Li.w &mg 10x10139 AO.13) T.A.? 4.r1 X90 C9X3
os ix 0110 (v12 emu. &T (31
thiaq oDioD)pd 1\3.1 cR marl thd X d .6-3/%9 513m911.19 ,R Act)
ipaor(7ox 53Q1.3-v 10 (-9t9? d319 303DD73AT tit 5 o 531.1\om 5nO1 0.3..o3x no `5
101c:319N 3g 101. oR .13173d
'A 0-r 5U, n kdo 53x, .Aqy '19no ri icLop.iy 1
X?..tiot _ono )1. d31 AD.
not di-oi pox 01L9 M91901 X90 1101\13 A230y312 d324090 C9 10'113
gE 7014701 531A0.13Y tonO3XOg A13.41( X90 .701.0x10 701. Cb?.A.. )3(h)
AnA
A37i
201(1101 11013Ap3th 1101\2.3 .7311d.D9R iiccp lorl 791 O1n AL1 x39 &old 1oikx1o7o
133X0 7e1R 701. )33X9f1) VIC1731 A?Ti ACM (LI 5 TX d tt. 5 5L1.9101 pi, id
1101\2.3

'1131311.3x 131 2011 d 020 10199:003 /%02,2 (Alcoa 5 7:Icijip1`31Ai 5o 311 M039C) Xct,..LXX X0
'33101L3

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 67

V, 6. Tata si datinile celorlalti traci. Isi vied 89 strainilor copiii, iar pe fete
nu le pazesc, ci le dau voie sa aiba legaturi trupesti cu barbatii care le plat.
Isi pazesc insa nevestele cu strasnicie, cumparindu-le cu multi bani de la parinti.
Tatuajul " este socotit semnul neamului ales, eel netatuat fiind considerat 5
om de rind. In ochii lor, trindavia trece drept cea mai mare cinste. A munci
pamintul e lucru eel mai de rusine, iar cind traiesti de pe urma razboiului si a
pradaciunilor spun ei faci un lucru cit se poate de bun. Acestea sint
obiceiurile lor cele mai vrednice de luare aminte.
V, 7. Singurii zei pe care ii slavesc sint Ares, Dionysos si Artemis 91. Dar
regii lor, fara ceilalti cetateni, cinstesc dintre zei indeosebi pe Hermes si jura 10
numai pe el, sustinind ca se trag din acesta.
V, 8. Iata cum se fac inmormintarile oamenilor bogati. Expun timp de
trei zile cadavrul; apoi jertfesc tot felul de animale si, dupa un mare °spat,
inainte de care it jelesc [pe mort], it inmorminteaza pe eel raposat, fie arzindu-1, 15
fie ingropindu-I. Ei ridica apoi o movila si statornicesc felurite intreceri, la care
rasplatile cele mai insemnate se dau luptelor in doi cum este si firesc lucru.
Asa se fac inmormintarile tracilor.
V, 9. Cit priveste partea dinspre miazanoapte a acestei tari, nimeni n-ar
putea spune cu exactitate ce oameni o locuiesc, caci tinutul de dincolo de Istru 20
se arata a fi pustiu si de o intindere nesfirsita. Singurii oameni despre care am
pu tut afla ca traiesc dincolo de Istru sint un neam cu numele de sigini 92. Ei
se folosesc de haine ca si ale mezilor. Caii lor zice-se au pe tot corpul un
par des si lung de cinci degete. Acestia sint mici si cu bot scurt, nefiind in stare 26
sa poarte oameni. inhamati insa la car, alearga cit se poate de repede. De aceea
bastinasii calatoresc in care. Acest neam e raspindit ping in regiunea enetilor 93,
care locuiesc linga Adriatica. Ei sustin ca sint colonisti mezi. Cum s-au asezat
aici mezii nu pot sa-mi dau seama, dar intr-un rastimp foarte indelungat totul 30
este cu putinta. Ligurii, care locuiesc dincolo de Massalia, dau numele de sigini
negustorilor cu amanuntul, iar cipriotii lancilor.
V, 10. Tracii spun ca tinutul de dincolo de Istru e ocupat de albine si din
cauza lor nu se poate patrunde mai departe. Cei care povestesc asa ceva, dupa 36
pArerea mea, spun lucruri de necrezut. Caci se stie ca vietatile acestea indura
greu frigul; iar. eu sint de parere ca linuturile de sub constelatia Ursei nu pot
fi locuite din cauza frigului. fats, prin urmare, ce se spune despre aceasta lark
ale carei coaste le-a supus persilor Megabazos.

99 Vezi discutarea acestui pasaj folosit de mail cercetatori ca argument pentru

existenta unor relatii sclavagiste avansate si in societatea data la Pippidi,
p. 267-8.
90 Cf. Clearh din Soloi, fr. 8.
91 Zeita track Bendis.
92 Trib iranic, al carui nume Parvan (Getica, p. 231) il apropie de acela al localitatii
Singidunum.
98 Populatie ilirica ce locuia in regiunea Venetiei de astazi.

www.dacoromanica.ro
 89 .1.000113H

'A .Lz 5001 35 sci.9010,) 01320102d2(lti. 4

)11310 (502371 -9399
1109 91 (1033d1OV A0130d1D A91 9aLlp 9(0302x3 (0932L9 -1710x0aLlo
*A0A3719)
'IA 'o 50120 95 0 5°"9/1331 SU-2)7'1`C'W 119'93" ^3r1 330rgtk1(3
9 53 Ar.p. kn913d3x 9 4el0
1py3.1,10X MO 3 92 NMI V? 1019 '10 7J' &COI -3110X

M01,&9X A(0.1.),ri.kkd11, '10d31p1L3y)oX e013d1 AT-ri d)?A. 2313 m01901 53009x3

.32193thx3 11009-x3 d$ 30 535307109 531A30D103d3 92L9 501\(194 2033d:0V
el10DkChFd193M19 110X AXIDIOytk 1dX971 Ski no9tf.A09d3x -5k1v01 5(101901
510A97213 x90 510A33)-10119 O 5kR)plavik 3J.93th3 oano n09ti.n09A3x 53
OT 9 a0 31 11009X3 10094X1pC(2010,0 31ox Arrl 10 loxal.009v Aol)oltp..xx
-mop.? AT-ri k(.2 1 d 611 2313 A0C3319C311, 33&9A.3A.3 M21 3191 AlTi
AC9149X3130X
'IA .98 poll/114=g -1.07o(1-) 70AA3T1031C1 11)(109x3 TR .4(1719
X3 (101ci01 '1100.00T1 57/009xa
110X
3012709 NMI 6.191L01ti.dx)? 110993431
9T
aTA. 5901 5)oR)p-rioA
3.1.333L? id).0 A023dlov A231(41-13 53 Mf.1 4A(1.169X 101311
101(1)71 17ork3nor1371 2171 1700970D331 5r1roortoe131c. 32 53 Ak14301L3 Kt/..3X1OTir1(19
31 1)009331011. 110X 170093031M0 502 03dX A (1.2,3 Sctolvo ?Ti 5col. 51009XX
1eC3101L 219100 n07110101L (0131/ 53 (41 kipIR.TA 4M31eOpd93 5)0969 9 5901
5)oipla.dvaLg A-3031(3x nop?tha 500A3r1or1do A13A110d1omp oxp 701132L3
og 5? 919(01 -AVIA:OIL)? v3/7?-103101 TR tort01.7y M171(l9X1. Mrn, M030(1XX 11L3
111,(1101 fl13X1T19 1th 3.T1 45(1)&9 101A09y17-19 32 C(10 AO 201 noA37103(VX1
21301071 AIti A(4.3901Lo1kdx)0 .nc2irpo,d7oax, x? (101(101 TR 310Atkttxd NMI -Irk&
1920) '1101.11.11601LX X? 31 '20D91 5("? 101210 410(104( op31L3 A0(33.1,9(3(0)
1101AG)(20d 4A23121, A09102X9111a, '19(10171(
438
41IA -0y (?.A.gd> TR U1113290 (1.3609 0..3kX10 501810 2012101 -y)pd-r-I0D
"norloy xylp Ano 910x If. 51o3ri (todl.3y9 sok?R? A13d1oy10110x coal. `5o 319
d1f.1401L <9> 509 93 510 Aodoi.L99a A91 `Aornkde 51013(7dad)3A, 3g 9T1101011,
&ocia.sq kdm pL? t7009x3 3191 10201A102L 01,A0A3A3 11009X3 104371938
ACOMpi, 11092X A91 `AodoaL 1.0201 0111,10d17131/3 tf.X10N(C16 M91 M-o3dath3dt.
OE not aodisq pox 3101 31 5011011DL 9 noi(pow 5omood91 i3 01311.931L3 M-91
Aom),9 ACOmopdaa, U.1 (1,11(7). 3Rtk71 'kocpu.AvAlt. olinoldm A7o )pz. Am39d31
loix-rIA.LcdaL 101.11ox 11ox (bloy 1109noxf A9m3R 3dRA10:L3 31 193 oo.i,A:paL

121 503\o93od 1O1337-1)Upd1L 1:000(kA3A-3) -<(

'HA gi, 53x1pd TR 111.3 /%31.1 19U.1 1911\0763X 5109X311,C9Ne? 53i..noX3

9s 401flOc131,10d1,93 1d331. TR 01 10T1C99 `51oA(00.1x pL? TR 510d13
1(.7d3cil1d32L
10971 5)oy3x101L 1d3IL TR 5901 51ow1i. 31 pox 5101.. 51ol1ti.nx ooy)RpL 'Amdd3A
59d2L TR 1011.99x70 31 110X 52011(31L pox 70101613)U? 10d7CITI9 10120 TR
531,A1oljnR ATTI 53 'kJ.. mkpv toopkwp(x? 30&nola 91 TR Aod319d1L -)ox?
`01A09x 5c? loicoo '-wcol?( '101971(id13 531Aomo FL? 13 .1971nd
of lvAki,$))omq? ?R isy)ori) ? &mot?. 0111 flcodxnsj, 31 110X 'M'99(11A1

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMiNIEI 69

V, 27. . . . Iar pe alti [eleni] (Otanes 94 i-a robit. . invinuindu-i) ca au

pricinuit pagube ostirii lui Darius, pe cind acesta se intorcea de la sciti 95.
VI, 40. Miltiade acesta, fiul lui Cimon, sosise de curind in Chersones 9i,
abia sosit, fu coplesit de necazuri si mai mari decit pins atunci. Cu trei ani in 5
urma 96, trebuise sä fuga in fata scitilor. Caci scitii nomazi, miniati de [venirea
lui] Darius, I i adunasera toate puterile si ajunsera pine in Chersonesul din
preajma noastra. Miltiade nu le-a tinut piept celor care navaleau, ci a pafasit
Chersonesul pins la retragerea scitilor. Doloncii 1-au adus Inapoi. Acestea se 10
petrecusera cu trei ani inainte de imprejurarile care s-au ivit atunci.. .
VI, 84. Spartanii pretind ca. avind legaturi cu scitii, Cleomene " ar
fi deprins obiceiul sa bea yin curat si de aici i s-ar fi tras nebunia. Mai sustin ca,
dupe ce Darius le-a invadat tara, scitii nomazi doreau grozav sa se razbune, 15
trimitind la Sparta delegati ca sa Incheie o alianta si invoindu-se sa urce pe linga
riul Phasis si sa patrunda in Media, in vreme ce spartanii ar fi pornit din Efes ;
si dupe ce ar fi Inaintat in podisul Asiei urmau sa-si uneasca ostile cu
aceia intr-un anumit punct. Cleomene, povestesc [spartanii], cind scitii veniserg 20
pentru incheierea tratatului, avu mult prea multe legaturi cu ei si el, trecind
peste cuvenita masura, imprumuta de la acestia obiceiul sa bea vinul neamestecat.
Din aceasta pricing spun spartanii ar fi Inebunit Cleomene. Tot atunci
dupa cite mai spun ei cind vor sa puns mai putina ape in yin, zic <c toarna
ca la sciti ! a
VII, 10. o Presupunerea 98 pe care o fac nu se bizuie pe intelepciunea mea, 25
dar ma gindesc ce napasta era sa se abate asupra-ne odinioara, cind tatal tau
unind malurile Bosporului tracic printr-un pod si aruncind un alt pod peste
Istru merse impotriva scitilor. Atunci scitii an facut totul ca sa-i induplece
pe ionienii ce se ingrij eau de podul Istrului, cerindu-le sa-1 desfaca. Dace Histi-
aios, tiranul din Milet, nu s-ar fi impotrivit parerii celorlalti tirani, puterea 30
persilor se prabusea. Si e un lucru groaznic chiar numai data -1 auzi ca
puterea Intreaga a regelui sa atirne de vointa unui singur om >>.

VII, 75. Tracii luptau avind pe cap caciuli din piele de vulpe, pe trupuri
tunici si, deasupra, mantale lungi, impestritate. Purtau incaltaminte si pulpare 35
facute din piele de caprioara. Erau inarma ti cu sulite, scuturi usoare si sabii
mici. Acestia an trecut in Asia si s-au numit bitini. Mai inainte dupe cite
spun ci purtau numele de striinoni, fiindca locuisera pe malurile Strimonu-
lui. An fost scosi zic ei din -tam for de catre teucrii si misieni 99. 40

94 General persan insarcinat cu reprimarea rasculatilor.

Rascoala unora dintre suptqii greci ai lui Darius este cea mai buns dovada a insuc-
cesului expeditiei contra scitilor si mai ales a zvonurilor care circulau probabil despre
distrugerea intregii armate persane.
" In anul 495 i.e.n.
97 Rege spartan (520-488 i.e.n.).
ee Artaban, unchiul lui Xerxes, se adreseaza nepotului sau (cf. IV, 137).
99 Cf. Strabon, VII, 3, 2.

www.dacoromanica.ro
 70 HERO DOT

VII, 111. [Ec'erpoct]... 8LocTeXetiac TO [Lix.pL 0.63 cci.ei i6vTec

iAstiOepo& 1./..o5vot. Opitxm... 011570& of -co5 Ac ov6crou TO 1.tccvTiii6v
eat ixTv.ivot.... Bypaot 8i Tclv Eccrpiow dal. of TZpogyrirviovvec
Toii ipoii, TrpOtiaNTLc 8E 41 zpiouo-a xwr6 rcep iv AeXpoi.ar....
5 IX, 119. 016f3ocov p..eV \NV ixcpurSvToc ES 'rip Op7)Exlv Opiicxec
'A.V.vet.ot Accpoymq gOuaccv IIXeto-T6pcp intxppiy OecT) TpenTcp Tql
cryeTkpcp, To64 ai tizeixei.vou ccAAq Tpeity ip6vsu6ocv.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 71

VII, 111. [Satrii] too... sint singurii dintre traci care pins in zilele noastre
si-au pastrat libertatea. .. Ei au un oracol al lui Dionysos.. . Dintre satri,
besii. sint cei care talmacesc oracolele din acest templu. Oracolele le rosteste
o preoteasa mai mare, ca la Delfi. . .
IX, 119. Tracii apsintieni,1" prinzindu-1 pe Oiobazos 102, care fugise in 6
Tracia, il jertfira lui Pleistoros un zeu local asa cum era la ei datina 103;
iar tovar6sii lui au fost ucisi intr-alt chip.

1" Populatie din valea riului Nestos (cf. Suetoniu, August, XCIV, 7).
101 Populatie din sudul Traciei, de linger golful Melas.
1" Persan, care fugise in anul 479 i.e.n. din orapl Sestos, asediat de greci.
108 Pentru sacrificiile umane la traci, vezi G. Kazarow, Zalmoxis, in «Klio», XII (1912),
p. 361 si Russu, Rel. dac., p. 116-20. Pentru urme ale acestui obicei la geti cf. IV, 94.

www.dacoromanica.ro
 XI. ETPIHIAOT

I(I) ME NE IA H EN TATPO a
407 ... nOvToc... [was
430-438 ["H] TC A yncyr i o yr I. Tcvocci.c,
5 crugOvTow XCCTOC npUilvocv
eUvocEon Tr) cakav
ocUpocurtv voTioc.c
-3) nvelSp.ocat. Zepopou,
435 Teo TC 0 AU Opv.Oov ire OCIOCV
10 Aeuxecv Ocxxciv, 'AxLA-71og
apOtkouq xcaMoTocaimc,
NceLvov xccTec TC OvTov;

ANAPOMAXH
1257-1262 lia'cTceLTcc N-064 iv 86[LoLq ilioU IJIToc
15 TO Aota-cOv 2401 OeOg cruvoLxilaaq Oka'
gveev xopgon Ilpi:)v ix Tc6vTou 7c68cc
1260 T Ov yikrocTov (Tot TCOCz8'&1i.of. T"AxtXX6oc
801 aO[Louc vociovToc vlatonmok
Aeuxilv xrceOcx-ry ivTOq EUEeEvou 7c6pou.

20 SCHOLIA IN ANDROMACHAM
1262. Aeux-hv : Aeuxilv viicrov, iv fl atkrpti3E.v 6 'AztAXel'ic (..teTocEi!)
ToU Eger.vou 7c6vTov, 60ev xoci. of 'Azi,XAeLot. ap@ot, mei cT3v iv 'Icfx-
yeveicc T5!) iv TocopoLc etpr1Toct..

www.dacoromanica.ro
 XI. EURIPIDE

Ultimul mare tragic grec s-a nascut pe la anul 480 si ti -a petrecut viata
la Atena, murind in anul 406. Poetul n-a luat parte actives la viata politica,
dar a cunoscut de aproape viata culturala a vremii. Din cele 92 de drame ale
sale s-au pastrat doar 18, intre care Andromaca si I figenia in Taurida.
Editii: Euripide, [Theatre], Meridier, L. Parmentier si H. Gregoire,
vol. IIV, Les Belles Lettres, Paris, 1923-1927; Scholia in Euripidem,
ed. E. Schwarz, vol. III, Berlin, 1887-1891.

I figenia in Taurida
408 . . marea . . .
. neagra 1.
430-438 [Sau] cu pInzele umflate in bataia vintului 2,
cind tiuie la pupa,
sub apes, cirmele
fie ca sufla Notosul
sau briza Zefirului, [cum au putut sa patrunda ei aici],
435 atingind pamintul cel cu multe pasari,
Varmul cel alb, 10
unde in marea neospitalier6 3 se afla
o Alergarile > stralucite 4 ale lui Ahile?

Andromaca
1257-1262 Apoi, impreuna cu mine 4, in sala§ul lui Nereu,
iti vei petrece restul timpului ca zeu alaturi de o zeita. 16
De acolo, sco-vind din mare piciorul tau neumezit,
1260 vei zari pe mult iubitul nostru fiu, Ahile,
care locuiwe Intr -o insula,
pe 1.armul de argint 6, in interiorul Pontului Euxin.
Scolii la Andromaca 20
1262 Leuce: Insula Leuce, unde Isi petrece timpul Ahile, in mijlocul
Pontului Euxin; de aci [vine §i numele] e Alergarilor 7 lui Ahile 0,
despre care s-a vorbit in Iligenia In Taurida.
1 Calificativul acesta, intrebuintat de toate populatiile vecine cu llama Neagra
(vezi L. Elnitchi, in <( Becriunc gpesuett Hcropaa >, 1950, 1, p. 194) reda noliunea expri-
mata de termenul scitic, care a stat la baza form3i grecesti, vezi Strabon, nota 48.
2 Corul vorbeste despre navigatie.
3 Vezi Strabon, nota 48.
4 Vezi nota 7.
5 Vorbeste zeita Thetis, adresindu-se lui Peleu.
6 Vezi Arian, notele 31 si 32.
7 Vezi Pindar, nota 21.

www.dacoromanica.ro
 XII. OOTKYAIAOT

1ETOPIAI

II, 29, 1. Kai iv Tc7.) °encl.) REPEL Nup,cp6acopov TOv Haeco, O'cvapa
'Af38 -ipir7lv, oiS etze Tilv dCaEACAV EtTc'Ooqc, sUVOctLEVOV 7C0Cp'ocU-ril)
5 tieya of. 'AO-vatot np6-repov 7coAilltov vo(LgOVTEC, .7-cp6evov inovh-
cravro xat [LeTercigmro, PouA6p.evot EtTcfcAx-ilv acpf.crt TOv T.hpa.-co,
Opcxclv paatXia, 1.1)1i.p.azcov yev6o-Oat. 2. 6 ai Ti,plq o6roc 6 To5
EvrcicAxou Tca-ri p 7TpiLiT0q 'Oapixratc Ti lv tkeyo'ckip flao.LAEI.00V erri TrXeiov
Ti l4 eiXA-iq Opcixlq inoi.-icrev noXi) 'yap ii.ipoc xat airvivotAv icnt
10 0 po,cx6v.
II, 96, 1. 'Avio-T-iatv ouv ix -ri;iv 'Oapucriiiv Opplov.evoc rcp6Tov
[Liv ToUg iv.TO:,- Ar.t.Lou Tz Opoug xat T-71; To867c1c Op5,cxx; fiouv -ijpze
ti.expt OaAcicro-7)c [iq TOv E6'iztvov Ts 7c6v.-cov xat .rOv 'EXX-hal-covrov],
gITEGTOC, TO inTep(3lvTt. Atp.ov F6Tac xat 6o-a (31XXa p.kpl iv-rOc Tots
15 "Io-rpou TCOT:Cp.o5 7cp6; 0OAaocav iOXAov rll TOi EUEEivou nOvrou
n
XOCT(tlTO. e tat To! r&rar xat of. 'rainy) 61..topoi. TE Tag Exo0ocr.c xat
O[1.6o-xeuot, 1-cdo-rac 17c7roToVyrat....
4. I'« ai 7rpOc TptpaAAooc, xxi, To&rouc aUTove*toug, Tp7NDsc
iiiptov xat Tax-ratot oixo5o1 a'OiSTOG 7-cpOr, pookav 7°5 Ex6p.ppou
20 Opouc xat Trap-;lxouat -77pOc 11Xtoo atiatv 11.6xpt. To5 'Oaxi.ou 7-coral/oil
5. (56 s'06-70c ix Tor) Opouc 60evrcc.p xat 6 N6crroc xat 6 "EPpoc-
g6TL 8E ipijp.ov TO 6poc xat ti.iya, izOilevov Tijc `Po867771c.
II, 97, 1. 'Ey6veTo K 11 dcpri) i) '08puoitSv 116yeeoc i7c1. plv
Vaaacrav xocel,x0ocix a7c6 'Apsi,pcov 7c6Azwg iq TOv El'ist.vov Trewrov
25 plzpr. "Icrrpou noTxp.oi.i. aUT1 nepf.TrAoug o-ri,v li -(7) Ta uv.roti.e'oTaTa,
i)v Ocet MGT& 7pUti.vav t6T1FOCE. TO TCVeiip.oc, vrIt crrpoyyokn Tegalpm

www.dacoromanica.ro
 XII. TUCIDIDE

S-a nascut in Atica, cam pe la 460 i.e.n., dintr-o familie aristocratica si a

murit in jurul anului 396. Tucidide a luat parte activa la luptele politice
framintarile vremii si a ocupat functiuni de seams. A sprijinit demoeratia
ateniana condusa de Pericle si a Post un timp conduca tor militar. In opera sa
Istoria rchboiului peloponesiac, in 8 carti, autorul face la inceput un scurt
istoric al grecilor, apoi descrie luptele dintre a tenieni si lacedemonieni din
perioada 431-411.
Editia: Thucydidis Historiae recognovit C. Ilude, col. III, Teubner,
Leipzig, 1930-1938.

ISTORII

II, 29, In aceeasi vara 1, atenienii voind sa-si fats aliat pe fiul lui
1.
Teres 2, Sitalces 3, rege al tracilor chemara si facura proxen 4 pe un orn
socotit de ei mai inainte vreme dusman, si anume pe Nymphodoros, fiul lui
Phythes, un cefatean din Abdera. Sora acestuia era tinuta in cAsatorie de Sitalces, 6
la care [Nymphodoros] se bucura de mare trecere. 2. Sus-amintitul Teres,
tatal lui Sitalces, este primul care le-a alcatuit odrisilor un regat cu mult mai
mare decit restul Traciei. Caci exists si o mare parte de traci independenti.
II, 96, 1. [ Sitalces] porneste 5 asadar de la odrisi, punind in miscare intii 10
pe tracii ce locuiesc hare muntii Haemus si Rodope si care se aflau sub stapi-
nirea sa pins la mare la Pontul Euxin si Helespont , dupa aceea pe getii peste
care dai data treci muntii Haemus, si toate celelalte populatii stabilite dincoace
de Istru, mai ales in vecinatatea Pontului Euxin. Getii si populatiile din acest 16
tinut se invecineaza cu scitii, an aceleasi arme si sint toti arcasi &Mari... 4. Dins pre
partea tribalilor, care sint si ei neatirnati [Sitalces] isi marginea [autoritatea] cu
trerii si tilataii. Acestia sint asezati la miazanoapte de muntele Scombros, intin-
zindu-se spre apus pins la fluviul Oescus. 5. El izvoraste din acelasi Inunte ca 20
§i Nestos si Hebros. [ Scombros] este pustiu si inalt, continuind muntii Rodope.
II, 97, 1. Ca dimensiuni, statul odrisilor se intindea spre mare, de la cetatea
Abdera si ping la Pontul Euxin, si anume pins la (acel punct) unde se vars6
Istrul. Pe calea cea mai scurta cu o corabie negustoreasc6 si avind mereu
in spate vintul naviga Oa de-a lungul coastei acesteia dureaza patru zile 26

1 In anul 431 i.e.n.

2 Vezi Herodot, nota 50.
8 Vezi Herodot, nota 51.
4 Cetatean care reprezinta in patria sa interesele si drepturile locuitorilor unei alte cetati.
6 Impotriva dutmanilor Atenei, in anul 429 i.e.n.. Cf. Diodor, XII, 50, 3.

www.dacoromanica.ro
 76 TUCIDIDE

-;][lepeLy xoct tam yux-cc7)y. 886,1 8e re( tiv..701.1.6-rocra E 'Ap8.40)v Ec

"Iarpov OCvi p Ego.)voq ev8Exocroctoc rad . 3. cpOpoc .rE ix irCcalc
Trg PapPlpou xai Tetiv TAA-tivE80.)v 7c6Accoy 80-0n7cEp pEav int Zen-
00u, Og Ucrecepoy Ec.rdcAxou Pacrasnaccg 7rAitaroy 861 inoEvre, -cerpa-
5 xociwv raAcivrwv dcpyuptou 1.1 c'accrroc 8nycy..cc, a zpucrOq xat Cipyupt4
tec- xat 8e6poc onx adcacro.) TO6TCJV zpoo-oii -cc xoct dcpyLpou Tcpocre-
cpipero, zo)ptc 8e 80-a ncpayro'c TE xoct Acta xat 57 eicAA7) xocracrxe4
xat oU 1.16voy anrc7), OcAAac xoct TOLL, TC0Cpocauvacrreoouoi 'TS XCa TEVVCCEOLc
'08puaiiiv. 4. Kareari)cavro -convavrEov rijc lIspac.7.w f3acrcAcEaq TOv
10 ALOV &TOG [AV XOCG TOi:c eCAAOLc Opcgt Aociii3c/cyccv 1..cc7cAAoy 8c86vat
(xat atcrzcov 1v air-Ob.-7a p.4) adivott. airi)o-avra µrd -cuxeiv), Otitoc
8e xarac TO 8tivao-Oac int 7rAiov ocnrii) izkaavro- ov yap v Tcp&Eac
686 p.r 8t.86vrcc 8Co'pa. Ware int phya PacrcAcEoc i]ney icznoc.
5. -76Y yap iv TYj Enpcorrn Ocac tkeraV.) To5 Iovcou x6A7coo xca Tou
15 EiAcEvou 7c6v-rou I.LEyEcy-cl iyivero xp-quiercov TcpocrOacp xat .r.T1 eakn
EnacccilovEo, icrznc 8e [Lcfcx..qc xat arparoil TrAl]Occ .rcoAn seuT6pcx, [Ler&
TiriV ZXUOWV. 6. -mini) 8e Cc86vara gcaoiicsOat onz Orc rOc iv .ry) Enpdrcil,
OcAA'068'iv -75 'Ao-Eo gOvoc `gy 7rpOc gv oux g(TTLV 8 TL auvarOY Zxneacc
61.Loyvcop.ovoiicrc 7cErcatv (INTC0-1-71)0CL. ov p rjv Di/Wig TYN Wolv En(3ou-
20 XEccv xoct Uyeacy Tccpt niLv rcxpOvrcov iq TOv PEov c3EXAocq 011otoiivrocc.
IV, 101, 5. 'ArciOave 8e xoct ZcrecAx-ic '08puo-cl:w Paaack nrcO
rag auras 4)il.eporg roic int 6.1XEcp, arpoc.renaccc int TptpaXAong xoct
vcxilectc tdcx-n. Zenbic 8e o Z7capa86xou dc8EAcpc8ok eav anro5 iPacrE-
Acucrev '08pucm77y re xat -cijg dcAlqg Opq'cx.qg -ijarcep xat ixEtyk.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 77

§i tot atitea nopti. Iar pe uscat pe drumul cel mai scurt , un om sprinten
strabate distanta de la Abdera la Istru in unsprezece zile. . . 3. Tributul adunat
din toate tarile barbare §i din toate ora§ele grece§ti pe care le stapineau [odrisii]
pe vremea lui Seuthes 6 care, urmind la tron lui Sitalces, a sporit acest
bir foarte mult se ridica la suma de aproape patru sute talanti 7, platita in 6
moneda de aur §i argint. Se aduceau, nu intr-o mai mica masura decit bani,
daruri din aur §i argint, fara sa mai socotim stofe brodate §i simple §i alte obiecte.
Si acestea se aduceau nu doar regelui, dar §i nobililor odrisi, care se bucurau
Si ei de autoritate alaturi de rege. 4. Caci la odrisi, spre deosebire de Imperiul
persan, era statornicit obiceiul pe care-1 intilnim §i la ceilalti traci de a 10
primi mai degraba decit de a da ; era la ei o mai mare ru§ine sa nu dai cind
ti se cere, decit cerind, sa nu capeti. Este adevarat, insa, ca ei, datorita puterii
lor, trasera foloase mai mari de pe urma acestui obicei ; caci nu era posibil la
ei sa izbute§ti ceva fara daruri. Prin urmare, regatul i§i spori mult puterea.
5. Caci dintre statele din Europa situate intre Golful Ionic §i Pontul Euxin, 15
acesta a fost cel mai mare multumita veniturilor in bani §i altor bogatii. In
ceea ce prive§te puterea militara §i multimea trupelor insa, [regatul odrisilor]
era cu mult mai prejos decit stapinirea scitilor. 6. Nu exista in Europa
neamuri care sa se poata asemui cu scitii ca putere, dar nici in Asia nu
se Oa vreun neam in stare, singur, sa se impotriveasca tuturor scitilor,
daca s-ar intelege intre ei 8. Dar in privinta chibzuielii §i a intelepciunii
cerute de feluritele imprejurari din viata, [scitii] nu ajung celelalte neamuri. 20
IV, 101, 5. In timpul asediului de la Delion 6, a murit §i Sitalces, regele
odrisilor, facind razboi impotriva tribalilor §i fiind invins in lupta. Seuthes 10,
fiul lui Sparadocos 11, nepotul sau, ajunse regele odrisilor §i al restului Traciei
pe care o stapinise acela.

6 Cf. IV, 101, 5.

7 Cf. Diodor, XII, 50, care indict o cifrt mult mai mare, poate fiindca a pus la soco-
teala si darurile.
6 Tucidide polemizeaza probabil aici cu Herodot (V, 3), care afirmase acelasi lucru
despre traci.
° In noiembrie 424 i.e.n.
10 Seuthes I (424-410 i.e.n.).
11 Cf. Herodot, IV, 80.

www.dacoromanica.ro
 XIII. IIIII0KPATOTE

HEPI AEPON TAATON TOIlf2N

17. . ']Ev 8e Trn EOpWrrn iaTtv gOvoc Exu6cx6v, 0 rcepi T41!

Xit.cvvo 04x04 Tip Mam."6-E-cv 8cacp6pcav Twv iOvkcov TE6v 6EAAcov. Eaupo-
5 µ&Tat XOCACUVITA. ToliToiv at yuvar,xeq tm-co'covToct Te xat ToEcO-
own xat eocovTi4ouacv &ITO Teo'y t7C7CWV, xoct li.CczovTac 'col% rcoAst.ctocc,
EwS &v 7cocp0voc gwacv. ovx OC7CO7r0CpOevE6owrocc 8i, plzpc ecv Tc7)v noAc-
p.torr Tpei.c Cot oxstivcoaL, xat 0v np6Tepov uvot.x6ouoLv Irrcep roc tepee
OLacoo-cv TOc gvvotLa. 1) 8' CZ%) Otv8pa ewuTfl ap7yrac, 77CCUsTou I7rrcocolliv7),
10 gcoc 1.) µel ecvoicyx1 xocTockiP-n nayxotvou o-TpaTeti]c. TOV 8ELOv Si
ii.ccV)v oUx gzouacv. I-car...3E0K yap ioCicrw &cc vvciocc at [../..1T6pec zaXxtov
TeTexv-v6vov [1j ETC'MUTC7) TOUTCp 8cobrupov 7coc6ouo-oct "TpOq TOv [..caVA,
TLOeocaL TO%) 8eEc0v xat incxocieTat, ware '74p ociiEso-cv cpOetpecreat, ig
8e TOv 8eW)v 61.,cov xat Ppaziova 7c6ccrav lazOv xat TO 7cA-7)0oc ex8L8ovaL.
15 18. Hept 8e Tio'v Aocrre6v Exue6cov TigIc t/opcp7 c, &r ocUTot ocUTotacv
ioixacc xat oU8arioi.c &AXocc, coOTOc X6yog xoct Tcept Twv AtyunTtcov,
70Av 6T!, OL [Lev UrcO T05 Oepp.05 etcri fieptccapivot, ot s'in-c6 To5 ti)ozoil
11 8i Exue6cov &p11..ctl xxXeupivl ne8acq 6o-Tc xect.cax6871q xcci (Pah

xoci gvu8p0c lleTptcag. TCOTOCtiOt ydcp slat. iley&Aoc, ot iozeTeUouo-t.

20 TO liaCop EX Ti.51) 7Ceaf.WV. evTocilecc xat oi ExU0oct. 8coccTeiiVTal, NO[LdCaEc
8e xocAeiivTocc, STc oox gaTcv otx.k.caTa, OcAViv Octic'c'nacv oixeSaw.
At se 6.LocEat etacv at [Lev iAcfczco-Tocc TeTp&xuxAot, at 8e iEdotoxxor
oci5Tac 8e raocc nepyrceppaypivac. etat 8e xat TeTezvaaplvac tiScrrcep
0tx4gLaTa TOL !ley c!crc?a, Tdc 8i TpcnAai. TociiTa 8e xoct crterck ITp6c 63o)p
25 xoct TcpOc zcOva xoct npOq Tec 71-veLp.aToc. Tcicc se eqaEocq gXxouaL silyEcc

www.dacoromanica.ro
 XIII. HIPOCRATE

S-a nascut in insula Cos in anul 460 i.e.n. si a murit cindva intre anii
377-359 i.e.n. Hipocrate a practicat medicina in insula sa si apoi in Grecia
de nord, mai ales in Tesalia. A fost intemeietorul cercetarilor stiintifice in
domeniul medicinii la greci si a exercitat o influenta considerabila. Sub numele
sau ni s-a pastrat o culegere de 72 scrieri, care de fapt apartin mai multor
scoli medicale din secolul al IV-lea i.e.n. Opera aceasta a fost studiata si
comentata de multe generatii de medici din antichitate si a jucat un mare
rol in istoria medicinii. In ea razbatSi citeva ecouri despre train' populatiilor
negrecesti din jurul Istrului si din Scitia.
Editn: Gh. Littre, Les oeuvres d'Hippocrate, vol. IX, Paris, 1839-1861 ;
Hippocratis Opera recensuit Hugo Kuehlwein, vol. I, Teubner, Leipzig, 1895.

Des pre aer,, ape ysi locuri

17. . . . In Europa se afla un neam scitic, care locuievte in jurul Lacului

Meotic vi se deosebeste de celelalte neamuri. Sint ava-numiIii sarmati. Femeile
for calaresc vi, calare, trag cu arcul vi aruncg sulita. Se lupta cu duvmanii cit 5
Limp sint fecioare. Nu se marita pins n-a omorit fiecare trei duvmani vi nu
au legaturi cu barbatul Inainte de a face sacrificiile rinduite de lege. Dace
isi is barbat, femeia inceteaza a mai cal:ari cite vreme o nevoie nu silevte
intreg neamul sá porneased la lupta. [Femeile] n-au sinul drept. In copilarie,
cind sint Inca foarte mici, mamele for inrovesc in foc un instrument de arama 10
facut pentru scopul acesta, 11 pun in sinul for drept vi ii ard ; astfel acesta ivi
pierde puterea de a crevte, transmitind umgrului si bratalui drept toata -aria
vi vlaga.
18. Cit privevte faptul cá scitii ceilalti se aseamana intre ci la infalivare,
deosebindu-se insa de mice alte neamuri, aceasta are aceeavi explicatie ca vi 15
in cazul egiptenilor. Numai ea la unii imprejurarea despre care vorbim este
determinatg de caldura cea puternick pe cite vreme la ceilalti de frig. Ava-
numitul < pustiu al sciiilor )) este o cimpie bogata in pavuni, fare copaci, udata
cu masurk cdci [pe acolo] se afla fluvii mari, care isi scot apele din cimpie.
Acolo isi petrec scitii viata, purtind numele de nomazi, pentru ca nu au case, 20
ci locuiesc in care. Carele cele mai mici au patru roate. Altele au vase. Sint
acoperite cu pislk fiind construite in felul caselor, unele cu o incapere, al tele

www.dacoromanica.ro
 08 3,LV1130c1IH

570i A371 4092 :..

Si
TR 3OId1
AC20d 5P7d3X 'dal?? 90 19(10X3 33113C/37t
01/c1 901 .5o3X9r11 A3 19d1.9702. 971 ncto
roDtki eviDU.)orbp <320> 537010ffa
'13°1M-1311701R nmaLaz.2,d)?,R loolnn3X9 10] [53dRnp loolnoaq TR 51olcoo
pox opl 10170d9d1/. <101> 33169? 110X 110 539d 110X 30 '101=2 19acm9r1 AM,
9 (blcoo noatiopol nonodX no19 nr,.. Li.dXoaLop 79701030 5101. m.03nIp1x
9 .5o1doX A1019X9 TR 11,exU.71 53 model? nti.d9X "1101A0Xd33r1 101933
wito.p.D?,R vedx 300cb3 pox 1990A3IL ooNopl 'At-91L1L2
'6-[ 701, ATri 53 A1((.1 030113032 no31c3o 5m1,90 13X3 11ox 5901 .5(1071on
eid311 TR Anil. ncoed? pox 51/.1 514thdo7-1 119 cyort. a.moyy7itr70 nc2.1, nm2.1.1o1(
'2

OT
ncoaa,odoop 91 nomortxx 5on3A. pox (amp 91970 61..ne)3 d33LD9 01 -1L9dLIV
A011 110X 3319174 nono,Lcgoo.c. 1193 low 11. U.dc2X oolsAX)py? 703d1.0 1367,61
70170X 500313T1 pox 5ookyoz. ro d$
po1(od701.371 nm, &methm xpo
top 110y$371 TRW) "podriXD1 1(1(30 17010710 pox A0,1,:r(9 .110.0O0997,0r(101311
11912 rox 2022,3 11020719 101973 51019(93 1913 61.39 31 10A37-193dX 1310
91 Myyr19 31.(koD? 31 thl 11.1933 170X 503(330 130X 50M27-113X A91. 31 ooderi. -3029
n9m32., 531noxy9 pox A0X331/ 7,01 31 /01102fl 531A0A31L 911.7p 50A91X AC9/3),.1011.110X
31 nothpomoyoo.o.. 3-1A93.11..)? 90 dopA, 990 31. 91 )011(29 41/00923d(91L7301(11.
(101.
3290 AL!.1 ntf.X(A) 90x9 17oodoo1.371 kT1 11o1..nonkpl. 3odnX.91 FIR TR 5101.010i
57.mdl..)pnop 7e1 20n2,3 nmi..9oo ooeX000.t. 11.o? pox oo3R0,-)xdooD loox oodRmon3p
oa pox 70dA.ci 130X 470A01.30 270 31 11031(1OX
11011019C1I.c1
ACO39101L A(011(1OX 330 maiox
no dlel A920 31 n92(Ln 11o093n17odtq7on7p A3 U.1173101 U.C/TX 110X 131)9C!)
pox 5(kd 4139101.13X110X leyyf Ati.X37-111L 31 110X
1012 4(11) Afp. 10X%./9
101 [31] 103223 A3X103 19101(tf.V(10 101 31 33139(370 5201
1939d30 701. 133X

Tref.° 5201 *919310..0 A(21

nmedcp nco3DG..ya.00dooat.. AC039(103 Oth 173d0
2g X90 17019093113 3290 5379CpX70X A3 11.1. 201 (10A9.k 473n.i.L7-19 AGc ("Ai 5o91i..

5D.x.lopop nopoid nopon

oz TINA' TR noldtpx31. 53 41
1o1ka,ocL1.9 norio?d000.c. ncoerxx
dTA. 5901 `59oy1(o1i. 101911(3071 1099 5139093 5none7'In1ox3x
4532),OTI0N
.

5901 31. 5nOT:t2 17)X 5901 57ono3X7odd 170X Snot. 59ooLdoox Amt, AOX/13X
OE 110X 701 1030(p..9 170x) (Ta. 70IX9 110x Atf.3. A9d)D9 A2cto,yvo,12 te... 7012 41.

wit,c.1od19 pox Alp. 003xx1(3or1 no dTA, 13o1.mon92 3190 52o1.

Ski 16501Dri
51091 n73n131.nq 3190 621 6-11noxlp m31..1L71c7-13 (In Mt? 9=9 5olkaodlg
pox 5k3nosio 90019x0 n
4A19C930(130X 1701.3A3706370A70 x3 AM. 'ACOdothp
91 clyOlL (101. '9od,19 i)ox 3od31.c-pnoln3 novocrl 130313n31 11ox 7od31..T711thod1.
ES pox lonerkoodff. 701. )D 701.3071 novoorl Tx7os1 TR 13o3..363,l. pox `ooelooxii. nolcodai.
971 119 90 looincionooldwaLD d3oLD9 9
61.12.911-y- ncio 190037IOA 7012
AL1.1. 4AU.39333L1L3 5C0X9 A19 n3 10d2 .A19073 1011319 7012 A1+1 .A(4.d23 7,01 31.

d10. 9d30430A3 5(03 A10 X90 0 7,0 31 (103119,63 41100913X9 01 clX011. 901. (10A9c/X
n? pox 9X3odd U.I. 13932ood 110..noedX FIR 5101 -331.371
loolko),ox Iti (q),o7-17p
OT' 53019301DX& pox .530797py37d31z. Via 32 3o31(ri,.9 n91.9307'1n7oo nolo 3ox1od 11D3

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 81

cu trei. Avind acoperis, sint aparate de ploaie, zapada si vinturi. Care le sint
trase de doug sau trei perechi de boi fat% coarne. Boii n-au coarne din cauza
frigului. in aceste care isi au salasul femeile. [Barbatii] merg calari, dupa ei
venind turmele de oi, vacile si caii. Ramin in acelasi loc tits vreme vitele au 5
iarba indeajuns. Cind nu mai au, ei se muta in alt loc. Drept hrana acestia
folosesc carnea fiarta. Beau lapte de iapa.
19. Acestea sint obiceiurile si felul for de via tri. [Ramine sa vorbim] despre
anotimpuri, despre marile deosebiri dintre infatisarea scitilor si a celorlalti 10
oameni si despre asemanarea dintre ei cum seamana Intre ei si egiptenii
ca si despre faptul ea sint un neam foarte putin prolific si despre faptul ea
aceasta regiune hraneste animale foarte mici si foarte putine... Deosebirile 15
dintre anotimpuri nu sint mari, ci neinsemnate. Trecerile nu au caracter brusc
si se fac pe nesimtite. Datorita acestei imprejurari si infatisarea scitilor este
aceeasi. Folosesc mereu si iarna si vara acelasi alimente si imbracaminte,
respira un aer umed si cetos, beau apa [provenita] din zapada si din gheata.
Ei nu stiu ce inseamna stradanie. Caci nici nu a posibil ca trupul si sufletul sa
Indure mult acolo unde nu exists insemnate schimbari 1 [ale anotimpurilor]. 20
Aceste conditii ii fac pe sciti sa fie indesati si carnosi, lipsiti de barbatie, cu
o conformatie umeda si fara forts. Cavitatile for sint foarte umede, mai ales
aceea a pintecelui. Caci nu e cu putinta sa existe pintece uscat intr-o asemenea
tars, natura [inconjuratoare] si climat. Din pricina grasimii si a pielii fara
par, ei seamna unii cu altii, barbatii cu barbatii si femeile cu femeile. Caci, 25
anotimpurile fiind aproape la fel, nu se iveste nici o alterare sau schimbare
in coagularea lichidului seminal, data nu prin violenta sau vreo boala.
20. Voi infatisa o dovada puternica a umezelii [trupurilor acelora]. Majo-
ritatea scitilor, mai ales cei nomazi, Ii vei gasi avind cauterizari la umeri,
brate, incheieturile miinilor, pe piept, pe solduri, pe sale, nu pentru altceva 30
decit fiindca natura for este umeda si moale. Caci din pricina umezelii si a
lipsei de Vatic, ei nu pot sa intinda arcul, nici sa sprijine cu umarul aruncarea
Cind s-a facut cauterizarea, umezeala de prisos de la incheieturi dispare
si trupurile ajung mai zdravene, mai vinjoase si mai puternic articulate. [Trupu-
rile lor] sint molatice si latarete, mai intii pentru ea n-au fost infasati in 35
scutece, ca in Egipt ; dar nici nu socotesc ca, la calarit, e [necesar] sa stea frumos
[pe cal] ; apoi si din cauza vietii sedentare. Baietii pins ce nu sint in stare sa
calareasca, stau in care, cea mai mare parte din tiny, si merg putin pe Jos, 40

1 In conceptia lui Hipocrate, determinisinul geografic ocupa un loc foarte important.

8 c. 1414

www.dacoromanica.ro
 82 HIPOCRATE

xoct 13pa8icc 'vet enea. TCU(S(SOv 8i TO y&vog io-Tt TO Exu0mOv &Cc TO

Vizoc, oux imycyvotLivou gioc Toi5 11Xto1.). i7c6 8e Tor) clAizeoc
?,eux6T71q intxatzTocc xoci *seral. 74V1.
21. IIoAlSyovov 8e oi)z 616v ere etvat piSacv Totocirry)v. otiTe yap
5 .T4) avapi, -;) incOup.17) T554 1.,cef.coc ytyveTocc noAX-i) atec Tip LypOTTyroc
sijc cioUacoc xoct Tijc XOLAt.714 Tip FlocAocx6T-Trec TE xat [Tiiv] (1)ozp6Trroc,
Cup'erro)v i*co-Ta elxOc 'olvapoc otOv TE Accreoetv xat &cc ince, T6'.)v i.7C7CON
&kis xonT6[Levoc dcaOeviec yirovTocc elg Tip 1.Leicv...
22. "ET!, Te npOq TouTiotacv ei)vourtat ytyvovTocc of TrXetaTor. iv
10 Ixi.)07161 xat yuvacxeta ipygovTocc xat wS oci, yuvaixec (8carrei5vTocc)
8coakyovTat Te Oliotcoc xocAciivTat [Te] of Totoirroc 'Avaptac. of taiv
o5v inczcf.)pcoc Tip aiTi-tp npoaTtOiocol. Beep xoci, oipovTac ToISToyc
Tok avepdynouc xat npoaxuviouol, 8EaoLx6-rec nept ECPUTWV gXOCCITOL .
VOI.LECTCOTEc Tr. lillaprixivocc Trp 0e1:4, Ov inoccvarrocc, iv8UovToc6 aToAilv
16 yvvoccxetiv xaTayv6vTec i(1301.67) GCVCCV8pEG7p. yuvoccxrZouai Te xaf ipyot-
ovTocc µera TWV yuvoccx6v a xat ixeZvoct. TOUTO 8e no'ccrzouct, ExuOiwv
[ot nAouacoc,] ooz of, xcixtaTot, clAA'ot el'iyevicsTocToc xoct icrzUv nAetcr-
T-Iv xexTvLivoc 8cac Tip tnnocatav, of 8e nivvrec .71cr70v. oi.) yap t7C7C0C.-
ovTocc.

20 HE P I NOTION

IV, 51. ...

"Eocxe 8i 'coin° i'acurep of ExU0occ nocioliacv ex
TOU 1.7C7TECOU ylAawroc. iyziov-req Tip TO yecXx iq Elf)Acc xoi,Xcc cetoucrc
TO 8e Tapao-a6t/evov cicpuij xat ataxptveTac, ma TO tLiv 7tZov, 8 PooTupov
xaXiouo-cv, incnoVijq 81.taTocTac Toi5To, iXoccppOv i6v TO gi pap!) xoct
26 nazi) xcfcTo.) to-TaTat, 8 xat Ocnoxptvav-req Ellpatvouolv iTCYr) 8e nay?)
xat blpav05:1, tn7rofcx7;v ti.tV XOCAEOVILV 6 8i 6H)Oci To yo'cAOCXT0c. iv
gay iaTtv.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 83

doar cind se stramuta sail in timpul cutreierarilor. Femeile sint uimitor de

umede si domoale. Neamul scitie este rosiatic [la infatisare] din pricina frigului,
deoarece [la ei] soarele nu-i destul de puternic. Albeata pielii este arsa de frig,
devenind rosie.
21. 0 asemena natura nu poate fi prolifica. La barbuti dorinta unirii [cu 6
femeia] nu e mare din pricina umezelii pe care o are natura for si a moliciunii
si racelii pintecelui. Din aceste pricini, nu este citusi de putin firesc ca barbatul
sa aiba placerile iubirii ; ba Inca fhnd zdruncinati necontenit de calarie, ajung
neputinciosi. .. .
22. Apoi, in afara de acestea, printre sciti se fac scopiri si cei mai multi 10
Indeplinesc treburi de femei, traind ca si femeile, si vorbesc la fel ca ele. Ei
poarta numele de # molesiti >>. Localnicii pun pricina [acestei neputinte] pe
seama unui zeu, iar pe oamenii acestia ii cinstesc si se inching lor, temindu-se
fiecare pentru sine [de o asemenea boala]. . . Ei cred ca au pacatuit cu ceva
fats de zeul pe care-1 invinuiesc de napasta lor ; si ei imbraca haine femeiesti, 16
dindu-se pe fats ca sint neputinciosi. [De atunci] traiesc printre femei si se
dedau acelorasi Indeletniciri ca si acestea. De boala aminitita sint loviti scitii
[bogati] nu cei de rind , oamenii cei mai de neam si cu mai multa avere ;
aceasta pentru ca merg &Mare. Cei saraci sufera intr-o mai mica masura, deoa-
rece nu calaresc.

DESPRE BOLI 20

IV, 51. ... Aceasta se aseamana cu ceea ce fac scitii din lapte de iapa.
Ei toarna laptele in vase de lemn adinci si-1 agita. Laptele agitat produce spuma
si se desparte. Partea grass pe care o numesc unt se ridica deasupra,
fiind mai usoara. Partea grea si densa se asaza la fund. Punind-o de o parte, 26
ei o usuca si dupa ce s-a Inchegat si uscat o numesc < hippace *. Zerul laptelui
ramIne la mijloc.

6*

www.dacoromanica.ro
 XIV. KTHEIOT

IIE PE IKA

Fr. 17. Exu0dcpf31g n O ExueiLv Poccraek Opyta0elq gypoc4ev

UPgwv AccpiEov xoci daiTcypOccp1 ockc7) Ot.Loik.K. /TpdcTsup.oc n
6 OureEpoc Accpetoq, eigocc TOv BOarcopov
Oyaolptcrercc ii.upt.Ccaccq, xoct
xcd. TOv "Icrrpov, atepl int Ex Mocc, 686 iXOccrocc 4.epiiiv Le'. KO.
dcyTketrrcov OcAX4)Ac.; TO c;c. ' ETC txpaT6crTepov 8'-a)v TO T6v Mxu06v
&LO xoct cpe6ycov Accpeto; 8L6 f31 'plc yecpupWaetq, xoct gAuae crrcelSacov
Tcptv 1) Td 6Aov 8tccf355voc!, crr px.reulloc. KO. CactOocvov intO Exualppeco
10 at xocTocAacpOkyTeg kv T.:6 EOpeircyl V. upLOcacc OxT4).

www.dacoromanica.ro
 XIV. CTESIAS

In perioada 404-387 i.e.n. a fost medic de curte al regelui persan Arta-

xerxes Memnon. Ctesias a scris Persicele, Indicele §i un Periplu, care nu prezinta
decit un interes documentar minor, deoarece autorul nu a consemnat fapte
precise si semnificative, dar in schimb a pus in circulatie tot felul de povesti
si de lucruri nAstrusnice despre Orient. Din aceste lucruri au ajuns pind la not
doar citeva fragmente.
Editia: Ctesiae Cnidii Fragmenta edidit C. Muller, Firmin Didot,
Paris, 1872.

PERSICELE

Fr. 17. Scytharbes 1, regele scitilor, s-a miniat si i-a scris cu trufie lui Darius,
iar acesta i-a raspuns la fel. Adunind o armata de opt sute de mii de oameni,
Darius construi un pod peste Bospor §i [altul peste] Istru §i trecu la sciti, dupa
ce strabatuse o cale de cincisprezece zile. Ei si-au trimis unul altuia sagqi.
Oastea scitilor era mai puternica ; de aceea Darius a luat-o la fuga., trecind
podurile §i desfacindu-le in grqba, inainte ca intreaga armata sá fi trecut dincolo.
ySi pierira [uci0] de Scytharbes cei lasaIi in Europa, optzeci de mii 2. 10

1 Probabil o varianta a copistilor pentru Exo0dcony < conducatorul scitilor o. La

Herodot (IV, 126) si in alte izvoare antice apare numele Idanthyrsos.
2 Vezi Herodot, nota 6.

www.dacoromanica.ro
 XV. KAAAIAZ

Fr. 3. Scholiasta Aristophanis, Av., 31. eig n 'Hi/ noilcnv aUTOv

xexXeu&xacn, KaXAtag p.iv iv Ileirra Lc-
0 Kat Zixav of xopot ii.taotio-r.)>.
5 Photius, p. 496, 18. # Ec'exac ircexaAei/ro 6 TpayyaorcoLOc
'Axio-Tcop () ivoq xat PoipPapo4. of yap DI= ExuemOv yivoc >>.

www.dacoromanica.ro
 XV. CALLIAS

Contemporan cu Aristofan, Cal lias a scris comedii in care ataca pe Pericle,

Socrate §i Euripide. Din opera lui nu ni s-au pastrat decit fragmente.
Edilia: PCGF, p. 279 283.

Fr. 3. Scoliastul lui Aristofan (Pcistirile, 31): in ceea ce prive§te poezia,

fl luau in deridere [pe Acestor], bundoard Callias in Sclavii cei rdi:
a Pe sac" 1 corurile it urasc a.
Photios la p. 496, 18. <c Sac" era numit autorul dramatic Acestor, deoarece 5
era strain 5i barbar. Cfici sacii" sint un neam scitic u.

1 Cf. Teopomp (comediograful).

www.dacoromanica.ro
 XVI. APIETOCIANOTE

A XAPNHI,'

134-160 K pu : lipoo-E.ro) 06o)pog 6 napdc EL-rdcAxouc.

6 o) p o : '08E.
6 135 AtxaLOnoAcg: "Erepoc Caa.8.)v oiyroc etaxwovre-raL.
06o)pog: XpOvov [Lb oux Otv :194 Lev kv Opckn
7C oXov.
ALxocc.67coAtc: ma Avant av, el vlo-06v ye 14'cpepec
77 OVA).
10 0 6o)pog: elps xa.r6ver4e T.6vr.Tilv OpcfpopOkiv.
xat Toiic noTailaic grryX,
AtxatOrcoALg: Un'aiyrOv TOv zpOvov
140 OT'iveaat 06oyvK -11yo)vi.e.ro.
() 6 0) p o : Tornov [Ler& ZI.Tc',cAxouq g7CLVOV Ti)v
15 zpOvov.
Kai a7,-ra cpLAaElvaLoq 71v Urcepcpuik
Up.6")v T'ipacrvilq c OckieEtic, IScrre xoct
Ev Tolat ToEzor.c gypacp' < 'A0voci.oc
xaXoE)).
20 145 CO 8'1)14 6v 'AbpaZov i7curovkLe0a,
Spa c,oaysi,v OcUcioprac E 'ATcwroupEov,
xat Ti)v naTkp'llv-ref36Aer. pollOei.v TT1
micrpo,c-

www.dacoromanica.ro
 XVI. ARISTOFAN

Cel mai de seams autor de comedii atenian, Aristofan a trait intre anii
450-385 i.e.n. Tatal sau primise un lot de pamint la Egina, dar viata fiului,
cit o cunoastem, s-a desfasurat la Atena. Opera sa poetics este de o mare
bogatie de idei si de o deosebita frumusete artistica. Ni s-au pastrat 11 comedii
intregi, iar din primele cloud, Benchetuitorii §i Babilonienii, au ramas numai
citeva fragmente.
Editii: Aristophane, [CEuvris], Texte etabli et traduit par V. Coulon, Les
Belles Lettres, Paris, 1934 ; Hesychii Alexandrini Lexicon recensuit Mauritius
Schmidt, Iena, 1860 ; Aristophanis Comoediae cum scholiis edidit Immanuel
Bekkerus, London, 1829.

ACARNIENII

134 Crainicul: Sa intre Theoros 1, solul nostru pe linga Sitalces 2.

Theoros: Sint aici.
135 Dicaiopolis: Alt 3 laudaros ne mai aduce crainicul ! 5
Theoros: N-am fi ramas mult timp in Tracia...
Dicaiopolis: Nu, pe Zeus, daca n-ai fi avut plata buns.
140 Theoros: daca nu cadea atita zapada in toata Tracia si nu inghelau 10
riurile.
Dicaiopolis: Tocmai in timpul cind aici, la voi,
Teognis 4 concura pentru tragedie.
Theoros: In acest timp, eu am baut impreund cu Sitalces. 15
Regele arata nespus de mare dragoste pentru atenieni,
0 adevarata inflacarare. Asa fel ca
Scria pe pereTi: < Atenienii cei nobili a.
145 Iar fiul sau 6, pe care I-am facut cetatean atenian, 20
Ardea de dorit4a de a se infrupta din cirnatii apaturiilor 6
implora pe tats] sau sa dea ajutor [noii] sale patrii.

1 Adulator al celebrului Cleon.

2 Regele odrisilor incheie in anul 431 i.e.n. un tratat cu atenienii (cf. Tucidide, II, 29).
8 Mai inainte aparuse un trimis at regelui persan care Meuse maxi promisiuni atenienilor.
4 Autor tragic, putin cunoscut.
5 Sadacos.
8 Sarbatoare ateniana, la care aveau loc ospete publice.

www.dacoromanica.ro
 90 ARISTOFAN

6 a'e.y.00-s advacpv po.yieirrecv exow

as-paTulv Tomlin-T.) ip'6r"A0vocf.ouc
6pc'Ev.
150 e0aov TO zpijp.a 7rapv67cow npoo-kp-
5 xvrou 0.
A r. x a r. Ono A r. : Kc'occcrecluroAof.to.), ei Tc Toirrow
neE0oilat.
wv 61.7cac ivTau0o7. au 7r?Av Troy
7rapv67 ron.
10 0 6copog: Kai viiv Oirep ilocxy.dyrocTov Opoptcliv
gOvo4 gTretIckv Lpr.v.
Arexar,67toAt.c: Toko viv y'871 am*.
155 K ii p u : 0 egxe; Y.Te act') p' eca p oc
71yocycv.
15 A x a r. 6 ,t o A r. 4 TouTt TE kaTr. TO xax6v,
r.

0 6 o) p o ; : ' 0 op. &v' v aTpaT6c.

A r. xaL 6 rc o X r. 4 : okay 'Oacy.c'cyrow ; 6E76 [Lot, TouTt
Tf. p;
Tf.c T6*.iv '08oluitvrcov TO Tc6oc OCTC ure-
20 0 piaxev ;
0 6 ca p o 4 : To&rotc iOtv TLC 86o 8paziAcc [Lt.GOOv
8t8(7),
160 xaTairek7cfccrovrat. Tip Bocorciav 6X-rp.).

BAB IALIN IO I

26 Hesychios s.v. 'IcmptavCc. 'ApLaTocpc'cvy]q Ev BaciuXcpvior,c T& viTo.nca

TO*.iv olaceToiv 'IaTpLavcic (plan), 67ret ioTly[16,,roc daf.» of. Yap TCOCRI
Tc7) "Icrrpcp otxoilvTE4 aTf.ovTat, xat 7rocxf.AocK ia04)crear. xpeLvTat.
Ar.ovLatoq a6 gyrxrr.v, brei Tcp6Tep64 Tr.c 'IoTpLavOc A6yeTar., 6 Aeux6c,
xaT'avTicppaatv ei.pija0ar. (Sc xa0apec xat Xeuxac, Ta I.J.6To.Yrca, TOUVCCVTLOV
30 86 voeta0ar., 6aTtypiva.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 91

Ace la, facind libatie, a jurat ca va veni in ajutorul nostru

Cu o armata atit de numeroasa 7, incit atenieni sa spuna:
150 a Ce mai mul-cime de lacuste a venit s.
Dicaiopolis: SA mor, daca sint convins de ceva 6
din ce spui, in afara de « lacuste ».
Theoros: Si acum ne-a trimis [in ajutor] neamul 10
cel mai razboinic din Tracia.
Dicaiopolis: Acum, lucrul e limpede.
155 Crainicul: Veniti mai aproape, tracilor adu9i de Theoros.
Dicaiopolis: Dar ce este pacostea asta? 16
Theoros: Ei sint armata odomanIilor 8.. .
Dicaiopolis: Care odomanti? Dar, spune-mi ce s-a intimplat?
Cine a taiat pielea de pe membrul 9 odomanIilor? 20
Theoros: Daca le da cineva o simbrie de cloud drahme,
160 se vor napusti cu scuturile for usoare peste Beolia intreaga.

BABILONIENII

Hesychios la articolul Istriene. Aristofan numeste < istriene >> figurile scla- 26
vilor din Babilonienii, deoarece sint tatuati. Caci locuitorii de pe linga Istru
se tatueaza 9i se imbraca in vesminte colorate. Dionisiu 10 afirma ca atunci
cind cineva mai mare la istrieni este numit < cel alb ,>, aceasta i se spune in
mod ironic, ca si cum ar avea fruntea curata si alba ; trebuie, dimpotriva, sa
in/elegi ca este tatuata 11. 30

7 Cf. Diodor, XII, 50, 3.

8 Trib trac care locuia Intro) Strimon gi Nestos 0 avea faima de a fi cel mai crud intre
toti tracii. Ei erau si mai putin civilizati, pristrind multe obiceiuri arhaice.
° Probabil aluzie la practica circumciziei.
to Personaj necunoscut. Posibil sa fie un comentator al lui Euripide, vezi RE, V,
col. 9'15-6.
11 Cf. Clearh din Soloi, fr. 8.

www.dacoromanica.ro
 XVII. METAPENOTZ

OIAOOTTHE

Fr. 2. 70 nonroct, save( no'ccrxco. B. -cis noAtrriq 8'icrri vriv

7rAid ecp Zo'cxocc 6 Muo-Og ma To KcaXiou v6Oov;

5 Scholiasta ad Aristophanis Vesp., 1221. 'Axecrropoc Ebov x6.y.cp

Saks TOv Tpocytx6v Sc &xoOteiTco Zcbacq, 0e6notaroc nacylvcp ou
xoLviki Eivov, 300a Mua6v. Op.oicog. Mes-ocykmq 0:134,Ao,QL-rn.

www.dacoromanica.ro
 XVII. METAGENES

Unul dintre ultimii poeti comici ai vechii comedii atice (450-385), a fost,
se pare, fiul unui sclav, care a dobindit mai tirziu cetatenia ateniana. A obtinut
doua victorii la intrecerile de comedii si s-a bucurat de oarecare succes. A
scris, intre altele, comedia lubitorul de jertfe. Din opera sa nu s-au pastrat
decit citeva fragmente.
Editia: PCGF, p. 287-290.

IUBITORUL DE JERTFE
Fr. 2. 4 0, cetaIeni, sufar ingrozitor ! B. Dar cine oare e acum
cetacean 1 daca nu sacul" din Misia qi bastardul lui Callias ? *

Scoliastul lui Aristofan (Viespile, 1221). Poeii comici il iau in deridere pe 6

strainul Acestor, autorul tragic, care este denumit # sacul*. Teopomp, in Tisa-
menos, nu-1 numqte in chip generic ((strain*, ci ((misian*. La fel §i Metagenes
in Iubitorul de jertfe.

1 Cf. Teopomp (comediograful), fr. 1.

www.dacoromanica.ro
 XVIII. 0 E 0 II 0 M II 0 E

XIX. TIZAMENOE
Fr. 1. TOv n Wiar.ov
'Ax6aTop' avarcLcaxev CcxoAouOci.v km.

6 Scholiasta Arist., Av. 31. ixaAir.To 8i Zobtac at.a. TO E6voc avow

EC(xec yap OpCix6g elat. 0e67cop.7-co4 K xat TO%) rcaT6pa akoi3 Ec'cxav
npocrly6peuacv Tt.o-atilwp. '0 n cd.rrOc xat Muo-Ov &cfcAccrev.

www.dacoromanica.ro
 XVIII. TEOPOMP
(comediograful)

Autor de comedii, contemporan cu Aristofan, Teopomp a atacat pe Euri-

pide si pe Anytos, acuzatorul lui Socrate. Din opera lui s-au pastrat putine
fragmente.
Editia: PCGF, p. 303-313.

XIX. TISAMENOS
Fr. 1. < L-a convins si pe misianul Acestor 1 sa-1 insoteasca a. 6

Scoliastul lui Aristofan ( Pdsdrile, 31). [Acestor] era numit <t sac* deoarece
era strain. Caci « sacii » sint traci. Teopomp a numit K sac *, in Tisamenos, 5i pe
tatal aceluia. I -a mai dat si porecla de <t misian K 2.

1 Cf. Callias si Metagenes.

2 Probabil ca este vorba de un a sac >> din regiunile dunarene de la noi: cf. Sacidava
(vezi Parvan, Getica, p.15; 119 ; 271-2). Pentru sfirsitul secolului al V-lea i.e.n., cind relatiile
lumii grecesti cu tracii erau destul de dezvoltate, nu este exclus ca un a trac din Moesia s
sa se fi aclimatizat la Atena, unde sa fi primit cetatenia si sa fi scris piese in greceste. In
ce priveste a sacii n din Asia, legaturile for cu grecii se extind abia dupa Alexandru
cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 XIX. 4-7..ENOOS2INTOE

ANABAIIE

VI, 1, 5, 'Ercet 8e aTCOVaCLE TE iy6vovTo xoct ircaccivcaocv, dcv6cr-

Tlo-ocv 7cp&iTov Ilev OpaxES xat 7rpOc a6A6v Wpx.ilcravTo o-i!)v Toi.c
6 87rAocc xat iiAAovTo 5cP1X1 Te xat xoUcpcoc xoct TO% (iaxoctpacc izpg.mrac
T6Xoq a E 6 gTepoc TOv gTepov 7rate6, 6c 7C5CCELV ia6KEL Tce7X7)ykvocc
TOv Ctvapa 0 a'gTCECTS Texvcxik 7C64.
VII, 3, 21. 'Ercet 8i elarrjA0ov &rct TO 8e7.1rvov Tiiiv TE Opaxiiiv
of xpkrcaToc TeLv 7cap6vTow xat of crrpaniyot xat of Aozayot Te,iv
10 `EXX/pcov xoct et TLS Tcpscrieta rcocp.71v dorO 7rOAco)c, TO 8EZ7CVOV p.,EV
v XCCOVLiVOLq X6XAGp ETCELTM 8i Tpi7co8Eq etcryiv6x01crocv 7cEccrt oi5Toc
a'scrov Etx.00-Lv 3.' I MEV XpE6V (.1ECTTOG vevep.yg1,6vow, xat &pTOL coti.I.TOCG
I.LeydcAor. npoanercepovvilvot ilaocv Tcpbc Toi.c xp6ocal. 22. McacaTx a'at
Tpcfcrceca. xocTac Tok 6voug Ccet iTteevTo v6I.Loc yap .11v xat 7cpe6Toc
15 too knots!. EctS071; dcveACT.evoc Toiic kocUT4) TC0CpCCXELLIEVOI4 d'CpTOUg
at.6xXx xocTcic 1.11xpOv xat ppfarTet olq ocimIS a(Sxst., xat Tac xp6a
cLaaoTcog, &Toy p.Ovov yeUcrocaeat auTii:',) xaTcatarcIlv ...
24. KkpocToc
SE OLVOU 7cepc6c,oepov, xoct IrOcv.req i86-z0VTO . . . 26. 'Eirecail ,3
npouzc'opec 6 n6Toq, etcrijA0ev cicAp OpEg trucov gzo)v AeuxOv, xoci.
20 Acc36v x &poc p.ecrrOv date' IIpo7rivw cr or., c) Ze601, xat TOv i'arnov
Tor.iTo 8o)poikcat, icp'oi5 xoct 8tAxow Ov Ocv OkX.nc ocipirrecc xat circo-
zo)piLv al') Ili] Setcrng TOv noAeli.cov. 27. "AXXoc 7raZacc elo-dcycov oi5Tcog
i8cop'lcraTo rpormcov, xat caXoc ty.c'cTca T-11 yuvoccxi. Kai. Tcliccatcov
7cpcmtvcav &8copirrocTo cpacklv Ts dcpyupav xat Tc'ort8a OcV.ocv a6xa

www.dacoromanica.ro
 XIX. XENOFON

S-a nascut pe la anul 434 i.e.n. dintr-o familie nobila si a fost un discipol
al lui Socrate. in 401, Xenofon a luat parte la expeditia lui Cirus Impotriva
fratelui sau Artaxerxe, iar dupa lupta de la Cunaxa qi moartea lui Cirus, a
condus trupele grecesti (in numar de aproape zece mii de oameni) la intoar-
cerea for spre Pontul Euxin. Putin mai tirziu, comandantii acestei armate au
vizitat curtea regelui trac Seuthes, care se afla nu departe, spre nord-vest, de
Bizant. Xenofon descrie aceste peripetii in cunoscuta sa opera Anabasis, unde
ne infatiseaza si obiceiuri trace, care ne poate ajuta sa cunoastem prin analogie
si moravurile daco-getilor.
Editia : Xenophon, Anabase. Texte etabli et traduit par Paul Masqueray,
vol. III, Les Belles Lettres, Paris, 1930-1931.

ANABASIS

VI, 1, 5. Dupa ce s-au facut libatii si [grecii] au eintat peanul, s-au ridicat
mai intii tracii si au dansat, inarmati, in sunete de flaut. Ei faceau sarituri mari,
cu agilitate, si [totodatal se foloseau de cutite. In cele din urma, unul dintre 5
dansatori se loveste de celalalt, in asa fel ca sa li se pars tuturora ca omul
a fost strapuns ; iar acesta cade cu dibacie.
VII, 3, 21. Dupa ce intrara la °spat fruntasii tracilor de fata, strategii
si ofiterii grecilor 1, precum si solii trimisi de la vreo cetate, oaspetii se asezara 10
la masa in cerc. Apoi furs aduse tuturor masute cu trei picioare. Acestea, cam
douazeci la numar, erau incarcate cu bucati de came si piini mari dospite
erau infipte cu o frigare in bucatile de carne. 22. Masutele erau rinduite de
obicei in fata oaspetilor. Exista urmatoarea dating de care Seuthes s-a slujit
cel dintii: a luat piinile ce se aflau in fata sa, le-a rupt in bucati mici si le-a 15
aruncat cui a socotit de cuviinta. Acelasi lucru 1-a facut si cu carnurile, oprim
numai atit cit sa guste... 24. [Paharnicii] de jur imprejur aduceau cornuri
umplute cu yin, pe care toti le luau. . . 26. In toiul bauturii, a intrat un trac
cu un cal alb si, apucind un corn plin, a zis: «Beau in sanatatea ta, Seuthes, 20
si iti daruiesc acest cal. Mare pe el, vei prinde pe cine doresti, iar in caz de
retragere, nu ai sa to temi de dusmani >>. 27. Un altul aduse un sclav tinar,
pe care it oferi in acelasi fel, inchinind in sanatatea lui Seuthes. In sfirsit, alt-
cineva darui haine pentru sotia lui. Si Timasion 2 a baut in sanatatea lui Seuthes,
aducindu-i in dar o cups de argint si un covor in valoare de zece mine $.

1 Scriitorul se referii la participantii la celebra retragere a « celor zece mii «, care in

anul 400 Leal. au intrat in serviciul regelui odrid Seuthes II, nepotul lui Seuthes I.
2 Capetenie greaca.
3 Aproximativ 4,366 kg de argint.

7 c. 1414

www.dacoromanica.ro
 98 XENOFON

pc.7)v. 28. Fv4icrornoc 86 TL 'AbivocZoc ckvacrrecq eiscev 6.-rt. c'pxoci,oc er.1

vOtLoc xdOavrroc Tok ti.ev gzovrocq 3t86vxt. Tc7.) (3occraei. Tt+tic gvexoc,
-co l% a 14 gxouar. mOvat TOv 13ccatA6cc, ivcc xoci, ey6, gym gzo) CO!.
8copei.crOcct xoci TGIIEV . . . 32. 'Avocas-dcq O Zeo071; auveE67-ne xca cruyxoc-
5 Teaxe80Gawro tles-'ocl'yroii TO x6pocc. MeTcl ai Tcciinc eicrijnov x6pocui.
're otocc alti.ocivouatv ocUAoi5v.req xcci, adc2vrctyELv 4.topoeittLc (Su011oog
Te xoci otov t.tocyCc81.8t accArciovrec. 33. Kora ocirrOq E6O-ig civoccrrac
dcvexpocy6 Te 7CoAe(ux6v xoct iEl)XccTo l'acrrcep 136Aoq cptacurr011evoc
E.dcAoc lAoccppik. Eicrilo-ocv 8e xcci. yeAononotoL

www.dacoromanica.ro
 ISVOARE PRIVIND ISTORIA ROMMEL 99

28. Un anume Gnesippos din Atena s-a ridicat si a spus ca exists un minunat
obicei stravechi, potrivit caruia cei avuli trebuie sa faca daruri regelui pentru
a-1 cinsti, iar regele la rindul sau sa daruiasca lucruri celor ce nu au.
« ingaduie-mi, deci spuse acesta sa-ti daruiesc si eu ceva si sa to cinstesc
astfel »... 32. Dupa ce s-a ridicat in picioare, Seuthes a baut cornul sau in
acelasi timp [cu Xenofon] si a varsat pe el 4 [ceea ce mai ramasese]. Apoi au J
intrat unii care suflau in cornuri asemanatoare celor cu care se dau semnale,
muzicanTi cu trompete din piele netabacita, mulIurnita carora Iineau masura,
ca si cum s-ar fi slujit de magadis 5. Seuthes insusi se ridica, scoase un strigat
de razboi si sari cu multa agilitate, ca si cum s-ar fi ferit de o sageata. Au
intrat si bufoni.

4 Cf. Platon, Legile, I, 637 d.

5 Un fel de harpy cu 20 de coarde.

www.dacoromanica.ro
 XX. IIAATQN0E

XAPINITAHE

156d ... TormiTov Toivuv icTiv, if XapilaY, xat TO Ta6Tic Tcic ino-
a'7i4. " Ep.a0ov ' iye ixeiaTpaTLFc nopc TLVOc Tc7)v Opo,cxeLv
fs54.

5 T6iv ZaXp.6ELaoc EaTpiLv, of AiyovTaL XOCG C7ra0aVaTi4eLv. "EAsyev Si 6

epc'g o5Toc OTL TaiiTa pOv [taTpot] of "EAX-rpec, vuvail iy8) gAeyov,
`ct

xocAik AiyoLev CcXACc Zaap o LS, gcm, Aiya 6 -11[LiTepoc pccaLAE6c, OeOc
6v, 156e. 8Tt 6Sa7cep 6cp0aAp.o6c eiveu xecpaVijc ov ae% iTcLzapei,v
iFcaOat. o xecpaXilv etveu cr4taToc, oilTo)c OUSE a6StLa aveu c,buzijc,
10 CcXXec Toko xat aimov et1 Tor) 8tacpe6yeLv To6c napac Toi.c "EAllatv
iaTpok Tat. TCOXAck Voalgi.vroc, OTt. TO 8Xov Ocyvooi.ev o5 aim Till)
inttilAeLocv noLeZaOca, of.) xocX6Sc gzovToc Cc86vaTov eY.1 TO gpoc
cif) gXELV. ITIVTGC yap gcp1 ix T5jc 4uzijc eopp.-7)o-Oat. xat Tec xxx& xat
Tex Ocyaeac .76.) crW[LaTt xat navTt 'rq dcv0pdyno,), xat ixei.Oev incppeZv
15 14arcep Ex TES xecpakijc &7d Tdc Opp.aTa 157a. actv ouv ixavo xca
rcpc.73Tov xat ildaLaToc Oepaneoav, et iliAAet. xca Tec T.71c xecpockiic xat
TCc To5 (1X?\ou CrW[LOCTOc XDCX(.73c gZEGV. Oeparce6scrOat. 8e Tiv ti)oxilv
gys], [Laxc'cpte, incpaatc Ttatv T& a'incsac TOCL)TOCc TOk X6youc
dval. To6c xxXo6c. ix tSE Tiav ToLo6Twv AOycov iv Tai,c cPuzai.c c6)cppo-
20 cr6v-iv iyyEveceat, s iyyevoilivi)c MCG 7C6Cp06673c (SCICaLOV 9)1 eIvatt.
TrJv 6yieLav xca Ti xecpctAii xat TW SOacp creop.aTr. 1COpiE4V. 157b.
Atalaxow ouv pe TO Te cpciptlaxov xat ¶CC err) QC 87-co.)c, gcpl,
Tc7) cpapt.tc'cxcp To6Tcp 1.1.7)asi.; ae neto-et. Tip OCL)T05 XEcpoOcilv
Ospane6etv, 8c alv tal Tip q.)) p 7cpi;Stov nocplcra TY) kyirn O7C6 601)
25 OepoureuOiivocL. Kat yap v.:iv, ecpl, Totiego-rtv TO ect.tdcrrylli.a Tcept Toi,c

www.dacoromanica.ro
 XX. PLATON

S-a nascut dintr-o familie aristocrats 1i a trait la Atena intre anii 427-347
i.e.n. Platon a primit o educatie aleasa, studiind temeinic operele filozo-
filor 1i insu§induli multe date ale §tiintelor ; a avut inclinare spre literature
si li -a exprimat ideile intr-o forma foarte aleasa. Este intemeietorul scolii filo-
zofice numita Academia. A scris 42 de dialoguri 1i 13 scrisori, in care §i-a dezvol tat
sistemul sau filozofic idealist. Acesta a avut o mare influenta asupra elevului sfiu
Aristotel 1i a intregii filozofii de dupe el. In opera lui Platon gasim informatii pre-
tioase privitoare la societatea greats §i la raporturile ei cu populatiile negreceti.
Editia : Platon, Oeuvres completes, Texte etabli et traduit par Alfred
Croiset, Les Belles Lettres, Paris, 1920 1956.

CARMIDE

156d. . . Tot asa stau lucrurile, Carmide, si cu acest descintec. Eu [Socrate]

1-am invaIat acolo in oaste, de la un medic trac, unul din uceniciil lui Zalmoxis,
despre care se zice ca ii fac pe oameni nemuritori. Spunea tracul acesta ca 5
[medicii] greci aveau dreptate sa cuvinteze asa cum v-am aratat adineauri.
Dar Zalmoxis, adauga el, regele nostru, care este un zeu, ne spune 156e ca
dupe cum nu trebuie sa incercam a ingriji ochii fare sa Tinem seama de cap,
nici capul nu poate fi ingrijit net,inindu-se seama de corp, tot astfel trebuie 10
sa-i dam ingrijire trupului dimpreuna cu sufletul si iata pentru ce medicii greci
nu se pricep la cele mai multe boli: [anume] pentru ca ei nu cunosc intregul
pe care-1 au de ingrijit. Dace acest intreg este bolnav, partea nu poate, fi
sanatoasa. Caci, zicea el, toate lucrurile bune si rele pentru corp si pentru
om in intregul sau yin de la suflet si de acolo curg [Ca dintr-un izvcfr] ca
de la cap la ochi ; 157a. Trebuie deci mai ales si in primul rind sa lama- 15
duim izvorul raului, ca sa se poata bucura de sanatate capul si tot restul trupului.
Prietene, zicea el, sufletul se vindeca cu descintece. Aceste descintece sint
vorbele frumoase, care fac sa se nasca in suflete intelepciunea. Odata ivita
aceasta si dace staruie, este usor sä se bucure de sanatate si capul si trupul. 20
157b. Cind ma invaIa leacul si descintecele, spunea : Sa nu to Induplece nimeni
sa-i tamaduiesti capul cu acest leac, data nu-ti incredinteaza mai intii sufletul,
ca sa i-1 tamaduiesti cu ajutorul descintecului. Iar acum zicea el aceasta
e cea mai mare greseala a oamenilor: ca unii medici sa caute in chip deosebit 25

2 Pentru cuno§tintele medicale ale dacilor vezi V. Bologa, Elements de medicine

hieratique et empirique du La Tene Dace, Montpellier, 1958.

www.dacoromanica.ro
 FOT .NO.I.V1.1

woo 5cioaupd 119 c9X 51d C)3110X3 AO cop] cb d 5knc190 31 110X [51,33311;1
3odi,x1 53(01 n1Dnoc13X11L3 M3 .11 pox 1071 (1A10IL xidRocbs) 013xy313AT
3411 VL 1101990 cono
3't13 1393311. 39

g 1011 kHA.7pAlp 1100930331L

50) ni3loar.
-
)orkTRk.ri 11oe9.3
TA.a,
91(Frl
A20 L9T '3
933= 110/i0 'A(10 pox 4309
-
2.10AA3A.AO 3141-1 VOX 4A9
loxorimr19 dlpl 4cbirpo
On
59
FOX

(d.7) Lty;Lod )paiox

,5)p, (101 /13 0 (1 `5101(01.(3 (41 kX(1(11 A A01(3C)1L 1123X9Zd1OIL 1709)01/3 51101
(101 0 07d0d 5 `52ye1q 01 Aoxvridfcb U.1 3X U.N(106 .
(-9.o10pod1z. 13 TR qp-r1
xno IT A310X3 9 11 AriioloaL '109 (1) 31(36 ks1TIC)10X

IMATOM

cir 'I PLE9 (1)13V X20 (10110 1d31L 50)3D9u. 01 taanpchoic. Lt. `yri 5ko3ri
CR

TR 5k1c10 "id?aL. od3/9a.t. A C)31/99 OCI1X7 110 X d IVIACO 110X 311 1109(3 X (3 k 9-
4/1031 110X 113 XIX 101AlnkXd 110X 1011(3}1 170X 53d 110X 453X70dekik
1f. 0 TX11131( 10111101LT-19D 101A9 101(1101 (13/k. k 4 k C)321i09XIX .5237)9 9
Syri Ari
d).,11.4 d31.to ,31( `513 01 fchou Malt 30D3X71Dp 11009x7 TR VAX 0 53X)Od
gT 61.3,0C)X10 19/011.701A101L X A3TITC) 410 53X210M1A. 31 110X 4301910 110X T133X MO/

AT93110T11 /131-)93X101X1X 410 AT(1OX 110X A0T1170293 107)(130.111/3 A13235k111f.3

1DwxyrIoth&
'HA '96L 43132Hic ?2 731"1 9 M91 "90C1X7 `50Tl94 x9° 43 Did)?-

OF
iod31 (1311 (:11 AO
'nealpan
A3
AV? Ti9 0305 51odilon xld31.9dnif,aLT totarkpca
iln
TR Aolvio 5oraricax.00dlc, 41.10,107)

'IIA7708 '1) 9 V,L 'PIT° n

L;-2 lx)x 1d312. m°131(D-0 9 62T1 59713 & 59119
A1) 101/p 4101AfIL d31Llo99 pox 1C)311. AC91 A(I)(13C)
-4
&2.3xD1) .M32 llox nmo 53okdoth T110112,3 Ar A01(101 A01 dk.OX AO 3190
4
1092 pox 5101 5793ytko

kX11L111 5 31(0 /V&A. 5c1) linodRrop nTri &co.c.3dac. evzo. 4(9,3 la. lynx
451kX11.910
gg 2 x90 too -&911.7daL monoxv, eqri d)p. (f.R 5noocrrl 5c10110y102L c110719131L32L
'fa, TR AO& 5(2 5c:h1g A2311.13 xiRlo 119 53v/01th-ill 101.tkrio3thomp MOX110/1(lit.
1913 M21 311. 1d A01 41v01A9H 5f 5)3R117orlodcoo7 4A1Dnoy10x 510 X90
nc91nq no&ori leyyf 110X 01 el(0 110X MO/ urpcoR L9 (.0) X 703M0A10 170X
Alcood2roo kVA 2L d 0
ILA371A,701319 5(91:12,
lxi,23xDf ry
of `IIA 908 '
1:' .° 13% &C,10 dan-13 A3090 M01.
AO& lop 0 M9A3TR1323R

A3T12,30 A19 5k.L X 5101AC9A10 Ali. ((V\

Lk1970.1 5
52.101c00 5231-1(f.
!n3rio1ai01Dod1L
Aodaloa.t. A(6. 0 53X50C) 51101, rknuonnA. X 1101ACOd 110X 1010(01/.. 313 d 10 A3A. k 4

(12.3/C031 31 pox A23yoxnod pox /37)1011. fl3 (13 170X tv13&oxIo1R ATRkri mg
-
5c9.1A9d36 AC91. imy9oR 31.70070X d 5.23ritg. 531,1101Di? 31. 10 1C3311. A0.1
4. te....

gs nolcol ev:m23x3

4
51z0von .tale4u0

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 103

o vindecare sau cealalta [a sufletului si a trupului]. y8i ma povatuia foarte

staruitor sa nu ma las induplecat de nimeni oricit de bogat, dintr-un neam
ales sau oricit de frumos ar fi sa fac altfel. Deci eu, 157 c pentru ca i-am jurat
si sint nevoit sa-i dau ascultare, ii voi da intr-adevar ascultare. *i. data 6
vrei potrivit povetelor strainului sa-mi incredintezi mai intii sufletul tau,
pentru a -1 vraji cu descintecele tracului, iti voi da si leacul pentru cap. Dacii nu,
nu-ti pot ajuta cu nimic, scumpe Carmide.

LE GILE

I, 637d. Vorbesc 2 nu de folosirea in general a vinului sau de abtinerea totals, 10

ci de betia propriu-zisa : data trebuie sa se bea asa cum beau scitii si persii si
apoi cartaginezii, celtii, iberii si tracii to-ti acestia fiind neamuri razboinice
sau ca voi. Caci voi, dupa cum spui, sinteti foarte cumpatati, pe eita vreme
scitii si tracii beau vin neamestecat de loc [cu apa], atit femeile cit si barbatii, 16
si it imprastie pe hainele lor, socotind ca este o deprindere frumoasa si aducatoare
de fericire.
VII, 795a. Aceasta 3 ne-o arata obiceiul scitilor, care nu intind arcul numai
cu mina stinga si trag sageata numai cu dreapta, ci se slujesc deopotriva de
amindoua miinile, pentru o actiune si pentru cealalta. 20
VII, 804d,e. i femeilor legea mea le-ar statornici aceleasi porunci ca si
barbatilor, ca femeile sa faca aceleasi exercitii [Ca si barbatii]. ySi as spune
fara sa ma tern acest lucru si despre calarie si despre gimnastica, macar
ca [dupa unii] aceasta s-ar potrivi barbatilor, si nu femeilor. Mi-am facut aceasta
convingere auzind niste vechi mituri. Cit despre vremurile noastre, bunaoara, 25
stiu ca in jurul Pontului se afla o multime nenumarata de femei, care se numesc
sarmatide, si carora li s-a rinduit, ca si barbatilor, sa is parte nu numai la
calarie, ci chiar la minuirea arcurilor si a celorlalte arme, exercitii pe care le
fac si ele deopotriva cu barbatii.
VII, 805d, e. Dintre felurile de viata cunoscute pind astazi, pe care sa-1 30
alegem in locul acestei comunitati, prescrisa acum de noi femeilor? Oare felul
de viata pe care -1 due tracii si multe alte neamuri, care pun femeile sa lucreze
pamintul, sa pasta vacile si oile si sa slujeasca fara a se deosebi intru nimic
de sclavi? Vom alege poate orinduielile vielii de la noi din Tara si din tinutul
vostru 4? 35

2 Un atenian se adreseazal macedoneanului Megillos.

3 Necesitatea de a-i deprinde pe copii sa foloseasca deopotriva ambele niiini.
6 Atica si Macedonia.

www.dacoromanica.ro
 XXI. E(DOPOZ

Fr. 158 (78). 11pckoug 8E nape( TOv "Icrrpov sZval. Kocpraocg

eipvtev "Epopoc. etTev 'Apo-r7)pocc Itp6aco Neupok -re pixpt Trig
noCXLv iplit.tou at,cic nc"cycov.

www.dacoromanica.ro
 XXI. EPHOROS

Nascut la Cyme, in Asia Mica, intre anii 408-405 i.e.n., Ephoros a trait
la Atena §i a scris, intre altele, o opera istorica vasty, un fel de istorie gene-
rals a vremii, in 30 de carti. Aici infati§eaza evenimentele de seamy ale grecilor,
intr-un cadru mai larg, incepind de la intoarcerea legendary a Heraclizilor pins
la asediul cetatii Perint din anul 340. El folose§te pe toti istoricii mai vechi,
fndeosebi pe Herodot, is atitudine impotriva miturilor, pe care le interpreteaza
rationalist, §i cauta sa adune cit mai multe fapte concrete, de§i le prezinta
intr-o forma retorica. Din opera sa ni s-a pastrat numai fragmente.
Editia: FGrHist, IIA, p. 91.

Fr. 158 (78). Primii [locuitori] de linga Istru sint carpizii1 a spus
Ephoros, apoi scitii plugari z, iar mai incolo neurii, pins in Iinutul de
asemenea pustiu din pricina gheTurilor.

1 Uniune de triburi dacice din regiunile pontice (cf. Herodot, IV, 17 ; Ps.-Scymnos V 841
§i Strabon, XII, 3, 21) care se a§aza mai tirziu in Moldova, vezi Ptolemeu, nota 31.
2 Vezi Herodot, nota 22 bis.

www.dacoromanica.ro
 XXII. APIETOTEAOTE

110AITIKA

IV (VII), 2, 5. ... "ETE. sTiv Toi.c gOveac nErcat. .Toi.c auvagvotc

rcAeovexTei,v -11 To 6aUT1 TeTEprat. 86vcct.v.g, otov iv ExtiOaLq xat
5 1-16paCac xat Opcgt xat KeXTotc... 6... 'Ev 8e Exifiar.q oUx iVilv
nivav N iopTIi TLvi o-xocpov neptcpep6p.evov Tiii [..1.1186va GCTCExTocyx6v.
noAe[i.Lov.
VIII (V), 2, 11. ... Kat 'ArcoXXcovaraL of. iv Tc7) E5Ezi.vy nOvTcp
67-coixoyc ircay6p.evot iaTacriaaay...
10 VIII (V), 5, 1. At 8' OAvrapzi.ac p..E.-TaPc`cUoucrc aLck 860 1..tdc?taTa
TpOrcovc Tok cpaveponcfcToug. gva tLiv EaV Oc3Lxi5ar, co 7aii0oc (nag
rip txaviiic yiveTat rcpoaTITi)g, lIckAtzTa 8'6Tav iE'oCycic cm[43-7) .T-7)g
OXt.yapzia yivecreat. TOv 4)-yeti.Ova, xaOc'ercep iv NCcEcp MyaapAc, Og
xat kupcovilaev UaTepov T6v NaEio)v). 2. gzet. 8E xat 41 iE ScAXoiv.
15 cicpzi) croccfccradc at.acpop&q. OTe ileV yap iE ake6v Ti5v eUrcOpow, ol')
Titiv OvTo)v 8'iv -nag dcpzai,c, yiyveTat xaTc'auaLc, Slav OAiyoc ap68pa
eLo.r.v of iv 'cal% Tt.t.tatq, otov iv Mao-craAEo xat iv "IaTpcp xat iv (Hpa-

www.dacoromanica.ro
 XXII. ARISTOTEL

S-a nascut la Stagira din Calcidica in anal 384 i.e.n. Teal sau Nicomah
a fast medicul regelui Amyntas al III-lea al Macedoniei. Aristotel a studiat la
Atena cu Platon si s-a interesat nu numai de filozofie, ci si de stiinte si reto-
rica. Dupa moartea lui Platon (347) s-a mutat la Assos in Misia, a trait citva
timp in Mitilene (344-342), apoi a fost invitat de Filip al II-lea ca profesor
al lui Alexandru si a activat trei ani in Macedonia. Dupa anul 335, Aristotel
s-a mutat la Atena, unde a deschis o scoala proprie, in Lyceion, numita apoi
peripatetica. A murit in Chalcis in anul 322. Stagiritul este unul din cei mai
de seams ginditori ai antichitatii si a lasat o impunatoare opera stiintifica,
care cuprinde informatii pretioase din domenii foarte variate. A adunat mate-
riale bogate cu privire la istoria naturii si le-a descris si clasificat in chip
magistral. S-a interesat de aspectele cele mai variate ale stiintelor sociale si
ne-a lasat asupra for lucrari monumentale.
Editii: De mirabilibus auscultationibus edidit Otto Appelt. Teubner, Leipzig,
1888 ; De animalibus historia recognovit L. Dittmeyer. Teubner, Leipzig, 1907 ;
Politica edidit F. Susemihl. Teubner, Leipzig, 1894; De generatione animaliurn
edidit J. Bekker, Berlin, 1831; Meteorologica edidit J. Bekker, Berlin, 1831 ;
Problemata edidit J. Bekker, Berlin, 1831.

STATUL

IV (VII), 2, 5. . . La toate neamurile puternice §i capabile sa domine, este

in cinste aceasta aptitudine 1, de exemplu la sciti, per0, traci §i . 6. .
La sciti, nu era ingaduit acelor care nu omorisera nici un diqman sa bea la
sarbatori din cupa trecuta din mina in mina. 6
VIII (V), 2,11... Apoloniatii, care locuiesc pe malul Pontului Euxin, au
cunoscut rascoale, pentru ca adusesera pe strain in mijlocul for 2 ...
VIII (V), 5, 1. Schimbarile de regim au loc in oligarhii mai ales in doua
chipuri foarte evidente: unul, cind se fac nedreptali multimii, (caci atunci orice
cetatean poate deveni §ef [al unui partid], mai ales cind se intimpla sa ajunga 10
conducator al cetatii unul dintre membrii oligarhiei, precum s-a intimplat cu
Lygdamis 3 din Naxos, care a fost dupa aceea tiranul naxienilor). 2. Dar, in
functie de cei care incep o astfel de rascoala, ea prezinta deosebiri: uneori rascoala
se face chiar de catre cei bogati care nu iau parte la magistraturi, deoarece foarte
putini sint cei care ocupa demnitati. Ada s-au petrecut lucrurile la Massalia, 15

1 Capacitatea de a cuceri si supune prin razboi.

2 Probabil ea acestia reclamasera mai multe drepturi decit era dispttsa sa le dea oli-
garhia conducatoare. Vezi si nota 6.
3 Lygdamis a ajuns tiran al insulei Naxos catre sfirsitul sec. VI i.e.n., cu ajutorul lui
Peisistrates, tiranul Atenei.

www.dacoromanica.ro
 90T /IN qa.LOIS

±331(x lwx A3xtuOttins) 10 dlp.A. tttli 531A0X313T1 AC01

A3 51701ec0 1D31(01L

AC0Xd `&(10&1x3 5(03 dX/X31311 AO 10 iod314-AD3da.t. nod31.-,d1t. r.(01 `Acr)th1(3vo

ewd3190 lt:ru 1cd31,e23& wool/. 90 dW., 11.1900Xd 00)601/%3 A371 707139 tf.1101L d
31 lxix 4591n (10X701&3 n
9 50d31.9dD3c1t 373X 9 5odsic03A .59(by9vp
g vox 1001%3 A311 IL ?i,coxlviyo lad 013/%7.4 k 103Xd70.A.iyo A3 cbdIDI 5132
T1Lt2 AO A3DU.193y3.1.ainp i33ymod 011.30V3AMA 513 5no3Dox)q?
A30y(1.
IA II `(A) `c q no1c9 301 "la,(11)"x12 (1,-T1 )c? (1011 '11021
11°31

591.3071231 .1913 .A.(9.A.lori(JL2) 5311-to d$

50cht 5701. 51393dx d)0137i yyf 1.000
OI
AD,,1 OIL A10131.11( d311.9 110X A? iopyx)odll) 013/%3.4.3 Uti A? cja. ll (4)1A9
L 31,0 A311 A00 C)13X1113 1900 /Mt= 411 310 3R 001313.\(X 19 101
x .3o A309 1l Sod 5901910 >719)019 A1900 t& 0 101c1 Gk 10 59da 5(101901

lotario'hori 51o1eLo1..213yx d31.c.9 iO3m-91(1(o1w,e3 rn9 1LJ ta A3 6.1, -(4)1n9H

Idall VI VIZ5Z

9I 'IA zy 999] q [9 131)tu 9,2 Av-1 51chy32 101 1%371 raOlL

A3 31034 ?g pox .on If. 2 th ley 10 t. 120( 101, 1019131(1L 372X 451x10Ao3y1L
Lt A? 5ryjor19 3s em. 1mc)1(32 VOX G. .10/%110X(pth 170X dlofi. (11193 A01o719
1&261(32 'ci?dx17-1 17313&31. Am MI ll MIAs)
'IA ZZ 9L51 `e [TZ 1° 1x0Tc3 9321'113 1900 72701 9o"-
32N
Og 51109 510111/.2 mon i0e A01.1 (Ld))odip 01, m)ad3r13 pox iD)ocl) 1730D3t4l.
5701.070 ?1(0x0193 d .510
'MA 9 S6g1 [9Z 10 53x52d0 1Da°^3x12. t12' UJAPd11'
453160n
A2.313.L 70113 A'19(101L13)(101R AXId3T1ti. A10171 01 CAO1C0C)31. 7013T1
7010101 4002 loap 513d1 77ox 57oc70liq1. idX?ri A(01 'f11.1.3
gg ZI `1496] 10£ 1"31 Ti (Ti
T n3 5101r,1)9 5101 ID30An9
5103101 03 11013X91d 5701. 451930(1.0) 701 "13)131017(32 101371 (311 AL!..1 Cyb
MIL d 4%1 3T1k91 d AN:1, X3 001 II 0019 170X el(91 Ac9dX(Irt) A(021.01 7DIAO.A.c1305
not )oinolaq )Dr(.97113X 701..371 3s nfp.
rb,..mdxl? x3 M01 30 arnid 513 5901
5no1Lo1. 5001 X(Iffi d 500 Cb d 70A37190
0 701 43011011070X 701 A3Ti X3 AC91 50)k.k3
OS AM2/01 10/%31100101L 5101. `57pyodxuari 701. 33 110X X3 M91 .30X93 Aco 5m
&231113 &or 110 lorood?.A. .mDclolou 19noylosj131371 d70,L X3 AC01 -nxa
mime AC012321. 513 I
ky3 101 C9/%32 5k noil.t.9,lyv n309 9 \o3N 50 '23d
1XIX 10 53A30X3y311. 12.L.o1.x3,R '1900 170X ixadLoala. (pip 001 *Id A9 50 la
norholoat. 11L3 f.01 I ID Mil 13XXIX .1701.A.001011.0AX31 lo9d0)p d9u)p,2 -
gs 11,31A0X ATIIIOAX) 531/%0 30 di!. 31.9 d 1 5(pio 31D5 d CAO IfYiR 491 A1019 31/0 -CJ
1X1M0112. 01 /39 450 (t.Vp 500y 1X10.031%).1.4. 5c101 5aod?1,0c3aL 5201 d?is:g; 510.
pox 10 5399X1 3s A01. A01010 dl
011.01% 10 A371 X3 noi, II no1eL9pox 533

www.dacoromanica.ro
 1ZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 109

Histria 4, Heracleia si in alte cetati. intr-adevar, cei ce nu participasera la

magistraturi au provocat tulburari, pins cind au fost admisi la ele, la inceput
fratii cei mai mari si, apoi, si cei care erau mai tineri. In unele locuri, tatal
si fiul nu exercita puterea in acelasi timp, iar in altele, fratele mai mare cu
cel mai mic. Acolo, oligarhia s-a apropiat mai mult de un regim constitutional, 5
Ia Histria sfirsind prin a deveni o democratie 5. La Heracleia, de la un numar
mai mic [de oameni investiti cu autoritate] s-a ajuns la case sute.
VIII (V), 5, 5. . . . La fel se intimpla si cind acei care alcatuiesc tribunalele
nu sint la cirma statului. Acestia, incercind sa dobindeasca bunavointa poporului,
prin chipul in care impart dreptatea ajung sa schimbe intocmirea cetatii, 10
cum s-a petrecut la Heracleia in Pont ... 7. Citeodata unii incearca sa produce
tulburari, altii fura banul public, de uncle se ivesc dezbinari intre primii sau
lupte impotriva jefuitorilor, precum s-a intimplat in Apolonia Pontului 6.

ISTORIA ANIMALELOR

VI, 12 (556b, 6). .. . Delfinul naste de obicei un pui, citeodata chiar doi. 15
Balena, de cele mai multe on doi, sau citeodata si unul. La fel cu delfinul
naste si marsuinul. Seamana cu un delfin mic si traieste in Pontul Euxin.
VI, 22 [576a, 21]. . . . Scitii calaresc pe iepele insarcinate indata ce minzul
din pintece s-a miscat si spun ea in felul acesta le usureaza nasterea. 20
VIII, 6 [595a, 26]. Tracii ingrasa [porcii] dindu-le prima zi sa bea 7, apoi
ii lass [fara sa bea], mai intii o zi, dupa aceea cloud, apoi trei, patru, pins la
sapte.
VIII, 12 [596b, 30]. . Unele [animale] gasesc mijloacele de aparare 8 25
chiar in aceleasi locuri in care sint obisnuite [sa traiasca], altele emigreaza.
Dupa echinoctiul de toamna, pleaca din Pont si din tarile reci, evitind
iarna care se apropie, iar dupa cel de primavara, pleaca din regiunile calde spre
tarile reci, intrucit se tern de calduri arzatoare. Unele isi stramuta apzarea 30
din locuri apropiate, altele ca sa zic asa de la marginea pamintului. De
exemplu, cocorii. Ei merg din cimpiile Scitiei in mlastinile Egiptului-de-Sus,
de unde izvoraste Nilul. . . Si pelicanii isi schimba asezarea. Ei zboara de la
fluviul Strimon la Istru si acolo nasc pui. Pleaca in cirduri si cei din fats asteapta
pe cei din urrna, pentru Ca data ar trece peste un munte cei din urma nu 35
i-ar mai vedea pe cei din fall. Si pestii, la fel, unii pleaca din Pont sau intra

4 Aluzie Ia prima faza a framintarilor politice si sociale din secolul al V-lea i.e.n., cind
are loc o largire a numarului restrins de membri ai oligarhiei conducatoare, vezi 1st. Born.,
p. 175.
5 In faza a doua, care are loc la sfir§itul sec. V i.e.n., se constituie la Histria un regim
democratic sclavagist.
6 Sterile de lucruri din Histria, Heracleia §i Apolonia prezinta multe asemanari
cu cele din Callatis §i Tomis. De aceea este probabil ca acelea0 schimbari au avut loc qi
in aceste cetati, la o data apropiata, vezi 1st. Born p. 176.
7 Dupa Aristotel, porcul pus la ingrliat trebuie mai 'lath sa flaminzeasca trei zile.
8 Impotriva variatiilor de temperature.

www.dacoromanica.ro
 OTT UH.LOS1111-

A01. 11 A01.A0 `A19(10yy)pd)0137i 10 AM A37i ctn.. 1MOT113) X? (10/. 5(10.4.r(31/

(31L 50 A!/.1 tAl AloToo '531.Aomp1R AT TR Ma. 13d30 n
ncOs, Ar-)33A.9od1L
513 01 i50.4.10y31L 531A0.4.936 Aff.1 A10300
'MA gg 909] `u [IZ
.A.1(313("lV A01)010 1193cg ACO.L A(919010/.
9 .ACO(j) 01R 1)0X 1(331L. A01 1.1 601A0 170X Atp. AIk.x10nx3 no 1l0/AoAA.31 on9
'IIIA SZ 909] `g [SI - 1"31 A? AV') UldnV 5f;093 11013A1-31k- x)-1"c)3x
101..AoX3 191 kgmlaad3x 6.(1)1 4MOALLIX no A9 AO 10 '53Ad30 d31.t.99 Alokel
7r
'5odkr30 Tyro? lxix .loylop. A3 TR MI LI 6)19 1d31L (4/ Ar+monxa
.Aop..AloActoa. xaiodTx),o thp. -11ciAoAA.3A. rioXxnuoH TR ?)ox G. -)odx
OT 51.0 ')0111)0 A010 A? (.1.1 (Ay' d 1)0X U.1 ttx-,Odo ixx U1. cbcipaLH
1otL9 '3ocixni A3 3g Us, ti.xlenxx 1)ox U.x11.(3m 5coy0 no .1X)..wm.44.
1oci37i33X.Dng dT.A. loa.cool
'XI EC 6T91 '41 [81 A3c ?R 51409X3 9 "903Ad 5"3)' tv'ID X90
&011)0y3 R1102 .50 01(101 131X1/. 0(n '5;to1.1031% X90 Doa.kofxm?
.
91 eq,cop R (9.4.)0( (10 te.. X331702 0 5 X.4.3 9(3 () MO 3 o5 (4)dx3o,aL? TR MI
TIC] 11)0

cbdRATR '1311.)Dyncb (v)o1.9 (ter) UXn1, .Aon3dtko Art 511. `U.Apodloop 1)313X),Tr1
110X 131.1L11. 52)01 4A1cid31.1.c. d3aLD(.2 lo 30130

mall NM:5Z auaaamad

'A c 'd) ZSL ( Z1C31999a 10 ,R )090 A.9 d 13X3,1t/.1.0 .Atpuou. Aori)
03 4cheA, No? no 701.9 `AO (31L. 11013Xd A? 51X11.ctx1., 01 A9dA.;1 M7)0 1018
01(101 30 nTri n3 m1, o11 cba, 1)009x3 pox 53x*do .53X1d1r,t393 pox df.A.
lod.A.g. llox 9 AcoX31d31 5clompo dttop .59dAt;

VNILIOVOdUaLaW

41 'of g lx13Au soD9d2 nox)ovoolf. 51031,0& no `51033dod

gg Af.?..V.C. 4 1 11 .619
13X3 TR 6011A73A901 d. 0 51o33d &pi dIpA. <11)13A1.3A.
el 51o1 ,R 90 1)13A.A3A. &0112,V ,0 TIO 5(930 d31LD9 119 519Rcl3 I1AT 171013&131
5omor113X .po,R 9 T1
A3 dTA. 5019A mo3R93 4231oa 9 TR d 0 5)03(3 .)0MOT113X
52dXrut 'child', x3,1.,9t2 A(1)T113X50 Ski 5039f171(10)0A)0 19(lAtl3d9
AL?.1. loatu.97-1d30 L Ag, TR m1. 61Aoll 9 ATTI 5o1.9& X90 (oi90
OE 13101L A)01293 319(2 0.03A111 110 ')oRytia,f 9 TR d 0 5713(3 1e16 AI,C1. Xciffi (3 -9
)01k1. 5T)1911C331L11A1,0 01 TIC130 AO 070 "1310 3190) 13\(1L AO A1317-11.10 -Aoyoori
'ET 6T xa, TR Ski. 5IA.A!fdnll o/noi.) Ap..D?,R d 5o IL (3 50 Atf.719(1R
37-1k.01 Atf.md AT (L. (fIx1(3m A19no91 9 5od1..9i,1. ivx 9 .5999ta..dloi
5o1..cto ATTI Aclo (-0/3 A(9\e/.1.0 0 5odisq,R 5kysyR 5D.1 5k.lapd9a 513
gg A01 AOA13nJ 1A9II AO

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 111

in Pont, altii vin iarna din largul marii linga %arm, cautind caldura. Iar vara
pleaca de linga litoral in largul marii, fugind de caldura.
VIII, 25 [605a, 21]. ... Cel mai friguros dintre animalele de acest fel este
[magarul]. De aceea nu se nasc magari in regiunea Pontului §i in SciIia. 5
VIII, 28 [606a, 18]. ... In Libia, berbecii care au coarne se nasc cu coarne
§i nu numai berbecii, precum spune Homer 9, CI §i oile. In Pont, prin preajma
Sciliei, lucrurile stau invers: se nasc fara coarne... Adesea, temperatura e
pricina deosebirii. In Iliria, in Tracia si in Epir, bunaoara, magarii sent mici, 10
iar in SciTia §i in Tara celtilor nu exists de loc magari, caci aceste regiuni au
ierni geroase.
IX, 33 [619b, 18]. In Scitia exists un neam de pasari nu mai mici decit
dropiile. Pasarile acestea nasc doi pui, fail a cloci insa male, pe care le lass
ascunse in piele de iepure sau de vulpe. Vegheaza in vtrful copacului, cind nu 15
se intimpla sa vineze, §i daca se urca cineva acolo, it ataca §i-1 lovesc cu aripile
ca vulturii.

N4TEREA ANIMALELOR
V, 3 (p. 782). ... Au par drept [vietatile] cu umiditate mult5. Caci la 20
acestea lichidul curge, nu picura. Din aceasta cauza sciIii din Pont 9i tracii au
par drept, caci atit ei in§i§i cit §i aerul care-i inconjoara sent umezi.

METEOROLOGICELE

I, 10, 6. Roua se ive§te pretutindeni cind bat vinturile din sud, nu cele
din nord, afara de regiunile Pontului. Acolo, dimpotriva: cind bat vinturile 26
din nord, apare roua, iar cind bat cele din sud, nu apare. Cauza acestui fenomen
este aceea§i pentru care apare roua pe vreme calda si nu rece. Vintul din sud
produce caldura, iar cel din nord frig. Este a§a de rece, incit cu frigul sau anihi-
leaza caldura vaporilor. 7. In Pont, vintul din sud nu aduce atita caldura, incit
sa se produca vapori. Dar vintul din nord, apasind cu frigul sau intreaga 30
regiune, aduna caldura §i inlesne§te o evaporare mai abundenta.
I, 13, 19. Din Pirinei (munIi ce se afla in Tara celtica spre apusul echinoc-
Tiului) curg 10 Istrul §i Tartessos. Acesta din urma [se varsa] dincolo de Coloa-
nele [lui Heracles], iar Istrul [curge] prin toata Europa, [pentru a se varsa]
in Poi-lull Euxin. 35

9 Odiseea, IV, 85.

10 Cf. Herodot, II, 33 li vezi mai jos.

www.dacoromanica.ro
 gut V '1H.LOISIII

IdHLI NUMVIVIVO NIZILVW3IONV

'90T ZTI 1" ?R 1.4X d1,91 AO 731A031 X3 M21 M936(1Xd

*VOX (l3T)(10 (l(r)
nmrind3 41)0131X..0 fox
li.1. A3T1 513 not, Aoltkon `n131 U.1
523,2 A91 &x3d3v, &13vo?dx3 2.311k 9o,R &oncni A3 5201 nnA 52od1xix
g 'A97boxrde-3 roop lxx la3 nm1. m-93xXdf ekoyyril rkolo vz. 23x3 x1crivq9
1x(93 xtkoD)pi 991. (37-1 \(1/973 MIO )0110X 45703&10(1)1 AOl X3 (101
11 (101A9 mloyaLxR 101xx AOl fLoda.DI 7o097o9tp7o1L `1910th 17)x roDnod?th
xyy),9 31 (.11X31. (3 X11 X90 4X.4.1y9 110X 101.xx eLttu., toodt-pX 5clorkod 92/9
50n09noi, 5not7r113xxmp ,AI9n0rimx132 A3
A311
n
iorri &COI mosApe moa.
OT i3d2v, mild31 5021T131,dv, 9=9 5x333fqx Aon3nd23
(egy) pxo 01 mpvionxx `noxxrid)pth m 19noaanpdolnp 59os.
`5(91D19 o093011An9 5(keL33X3 tonodki `93 5(2 3 (l3X10 10 noorptz 57e1.
4

5x99oxo1ocb) 'pox 531.A9dx),( 5T19x nonox(f.a. 5xd3r1l& 5)pm1..

5conxxm 5101910 U.XOR k939 11006 `(001L 01 not nolz.c,bdoop xrdix
gt 513 to1231,dnX 531&037J1.3 523 5701 5x3dacox 1ono1,l.9doi..xx 531A109yr1m.
molo 33 pox 01(101 91li.1t.x9 &on3T1o1.91c)9 co&)21c3 not '501x7-13x 9 (pR Nap?
`532(9.2in9 m1.19nofA.11r1 5ki 5I/Ag3X3 coX1 ixx (-915o iDnolou. nor119.rnx0 .
sgy (zgy) 5ontATL pox Sochpii, 10 lor1x1011.
9 Ari 3d j 4590 9 33 &wpm 520 7011. d M1-413T1x 1XX (330 5(10
Ao1.xd39 teopnor)
ll3T)
-(110A

&od01.9.0:0g 19(0X3 01, 0134 (k0 rt01 CI hC91113X 50 531(l3.it.)01L 9=9 5no9dx
n? m32= livritpXD 932.cavioxx '17)1(l0

viviniava0d1I
'xix 8z T1v 11. lo-don lxinnoxxx 5oo wilmoRt t Hy. 119 (OIL
1T0DX119111.3 AO 5c101 A `5(10719
X117CT)7130(3.A. ti. 5031/.9 !pi 41101M-90/001L3
gg (331/99r (.3907.3.AV 5109(3 113 (09700(013 1X31 A(91 31.09 MIX) AS:10 A(9e)
5)p. 51o.vpdaz. 91 91910 \00X3 M0.03 d31LO 5v1. .5xuApda.c.
'IIIXX 9 1"\7' xp-c)"`OPO xd319"3`C &s 61 II 614\9
(bpokiv t nod31,9ll 7012 iktp. NiDwymprop 5(x.1 5c931)9 rkt.f.a. (Lkqrloto.A. oanp
0 k1.170)00 5 513 A9.3.. xdTo t o eqri dx.l 1(33= nos. &oinoll d(po SnXxsL
kl 5
of X(13( 450 31.9(2 VOX Ski.. Stk11.7p1(lo0 Gt .4130?Cb12L3 tof...19)0101. 1)013el1ath
170X
9 (km) (1,-)1. 61oill1v 5rioroonx 1013 os 1dXpi (9c3(3931 110h13 60010X 659 31.9(2
00X rt. 7011V0F0 .A.(1101,00 109(10 Curpoloi 11,. 119 1.49)01L 110 1xv13y
1xid3.2.9xn3y 'sk3.1..);),0o0 9 33 5oiA911 1x93 Stqc9evrIlx 7013 Os, 59oNco1L
59orlxioat. 523 &oirpo &23s)
gE 'AXX 9 61A9LI 1"x kXcri' "ID"C'Fri 1"x kA-3^1L
1o1V ?"' n3 c'21
x1.ka,c1Xx1.c. nos, Sodpo not A3r1 d$
50/v9-1113X no lloixeL9R
01012 3 09397)7id 41)0 not 33 '5nod30 AW19 30 OMOTH k 13)pX

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 113

POVESTIRI MINUNATE

105 (112). Se spune ca Istrul izvoraste din Padurea Hercinica 11, se desparte
in doua si o parte se varsa in Pont, iar cealalta 12 In Adriatica. Dovada acestui
fapt este ceea ce am vazut nu numai in vremea noastra, ci [ceea ce s-a putut
constata] mai ales in timpurile mai vechi, cum ca locurile de acolo erau nenavi- 5
gabile. Se spune ca. Iason ar fi intrat cu corabia pe linga Stincile Cianee si
ar fi plutit 13 pe Istru: se aduc mai multe dovezi in sprijin, printre altele se
arata altare construite in acel loc de Iason, iar Intr -una din insulele Adriaticii
un templu al zeitei Artemis, inallat de Medeea. 10
141 (153). Se spune ca otrava scitica, in care ei inmoaie sagetile, se is de
la vipers. Scitii pindesc, precum se pare, viperele ce sint gata sa nasca pui.
Le prind si be lass sa putrezeasca citeva zile. Cind socotesc Ca viperele au putrezit
de tot, toarna singe de om intr-o ulcica si o ingroapa, astupata, in balegar. 15
Dupa ce si acest singe a putrezit, lichidul, a semanator apei, de deasupra singelui
it amesteca cu veninul viperei si astfel fac o otrava ucigatoare.
168 (182). Fluviile Rin si Istru curg in partea de nord, trecind unul pe linga
germani, altul pe linga peoni. Vara, cursul for este navigabil, iarna insa ele
ingheata din pricina frigului, iar oamenii pot trece calare, ca si cum ar fi o 20
cimpie.

PROBLEME

XIX, 28. De ce se numesc legi unele cintece? Oare pentru ca, inainte de
cunoasterea literelor, legile se cintau, ca sa nu se uite, precum este insa obiceiul
la agatirsi? De aceea au dat primelor cintece care au fost compuse dupa aparicia 25
literelor aceleasi nume ca si celor dintru inceput.
XXIII, 6. De ce este mai alba apa marii din Pont decit cea din Egeea?
Oare din cauza refractiei luminii din mare in aer? In jurul Pontului aerul este des
si alb stralucitor, asa incit si suprafaTa marii apare la fel. Cel din Egeea insa
este albastru, fiindca e curat pina in departare si, in chipul acesta, marea, care 30
reflects lumina, apare astfel. Sau poate pentru ca lacurile sint mai albe decit
marea, iar Pontul are infatisarea de lac, din pricina ca se varsa in el multe
fluvii ?
XXV, 6. De ce in Pont sint si geruri si zadufuri? Oare din pricina desimii 32
aerului? Iarna nu poate sa fie strabatut de caldura, iar vara, cind se infierbinta
arde din pricina desimii.

11 Aceasta gtire a lost luata din alt izvor decit cel folosit pentru Meteorologice.
12 Vezi Pliniu cel Batrin, nota 2.
13 Cf. Apollonios din Rodos, IV, 298 §i urm.

8 o. 1414

www.dacoromanica.ro
 XXIII. OHMOEOENO YE

IIPOE AEIITINH N

[466], 31. "IaTe yap 8.i7COU Ton',

OTt 7cAdaTcp Tc.7.)v 7TO:wow
dtv0pcp7ccov -111.Letc zpcott.e0a. 7-cpOc Toivuv aTCOCVTISC
ilTetadotTcp aiTcp
5 TON, ix Tiiiv etXXow iin-copicav OccptxvoUtkevov O ix Toii II6vTou ai,Toc
siarrAim iaTiv. eix6Tcoq o5 yap t.t.6vov stec TO TOv TOnov Tokov
atTov gxetv radaTov Toko yireTat, &AA& xat && TO x5ptov Ow%
TOv .A.coxow' a5Toil Tag ecyouatv 'Aelivoce aractav 8e8coxivat, xat
xYlpUTTetv 7cpc,SToug yeligea0at Tok eag L.ecq 7TAiovTac. gzow yap
10 ixei.voq iccuTc7) xat TO ?COCA Tip araetav Ocrcaat 36aumev

IIPOE AAKPITON

[935], 35. . . . `Tt.tei.g 8', if) ecv3pec 8tXMCITOCG, iVOutleicres 7cpOq 50%
ocinok, E6 'mac neyrroetaTe YJ 'hxo50-otTe °Nov 'AOlpote ix Toil
116vTou xoceityrropiav etalyovTag, CaAcaq Te xat Kciov. nal) yap alircou
15 To5vavTiov eig TOv II6vTov or.voc daCcyeTat ix Tcliv TOTrow Ti.5v Tcept lilac,
Ex Hercap-Oou xat Kai xat Oeco-toq xat Mevactioc xat E eaAcov
7T6Aecov navTo8a7r6c- ix 3E To5 IlOvTou gTepoit iaTtv & elao'cyeTat setipo.

www.dacoromanica.ro
 XXIII. DEMOSTENE

S-a nascut la Atena in anul 384 i.e.n. Tatra sau a fost strateg ci proprietar
al unui atelier de arme, dar a murit de timpuriu, cind fiul sau avea numai
opt ani, asa incit acesta a luptat in conditii grele spre a-si forma o cultura si
a-si ocroti avutul. Demostene a luat atitudine impotriva tendintelor de expan-
siune ale statului macedonean sub Filip al II-lea ci Alexandru cel Mare si a
cazut jertfa acestei lupte, fiind nevoit sa-si curme zilele, in anul 322. Opera sa
cuprinde 60 de discursuri, 56 modele de introducere la discursuri politice si 6
scrisori.
Editia: Demosthenes [Orations], with an English translation ... vol. IVII,
Heinemann, London, 1949-1958.

DISCURSUL IMPOTRIVA LUI LEPTINES

[466], 31. Stiti, fara indoiala, ca noi folosim griu importat mai mult decit
toti oamenii. Cantitatea de griu adusa din Pont este mai mare decit tot ceea ce
ne vine din celelalte porturi comerciale 1. Si nu trebuie sa ne mire. Lucrurile 6
se petrec astfel nu numai pentru ca acest tinut produce cea mai mare cantitate
de griu, dar §i pentru ca Leucon 2, domnitorul de acolo, a iertat de impozit
pe cei ce transporta grine la Atena §i a poruncit ca oamenii ce plutesc spre voi
sä-§i incarce primii corabiile. Caci in schimbul scutirii de contributii pe care
i-ati dat-o lui si copiilor sai el v-a dat §i voua tuturor privilegiul acesta. 10

DISCURSUL IMPOTRIVA LUI LACRITOS

[935], 35.... Judecatori, ginditi-va §i voi, fiecare in parte, data v-a fost dat sa
aflati sau ati auzit vreodata ca un om sa fi adus la Atena yin din Pont, spre a-1
vinde, §i mai ales yin de Cos. Lucrurile stau cu totul altfel: se transporta in 16
Pont yin din tinuturile de linga noi, din Peparethos, din Cos ; [apoi] yin din
Tasos §i de Mende si din alte orae tot felul de vinuri; iar din Pont se aduc
aici alte marfuri 3.

1 Contertul cu regiunile din Pontul Euxin era de o insemnatate vitala pentru Atena,
care, din aceasta cauza, se lupta pentru libera trecere prin strimtori si se preocupa de soarta
Bizantului. Si pentru alte cetati ale lumii grecesti, regiunile pontice reprezentau mi in
sec. IV grinarul lor. Vezi E. Ziebarth, Beitriige zur Geschichte des Seeraubs and Seehan-
dels ins alien Griechenland, Hamburg, 1929, p. 59, si urm.
8 Rege al Bosporului cimerian (393-353 i.e.n.).
8 Cf. Polibiu, IV, 38,4.

www.dacoromanica.ro
 XXIV. AIEXINOT

KATA KTHEMONTOM

III, 128. Ot a'alUo. 'Ati.pmroovec auveAirp-av eig IltiAac

Tc?Av tuFE4 7c6Xecoc, '1/4 iy6 oireatv ToUvo lia etrcot.111,, trIM'ai. auti.cpopat
57-capaTcMcnot yivoLvTo airrilc msevi. Tc7)v TAAlvcov. Kai cruveA-
06vTe4 itkcptcrawro iracrrparelSetv int Tok 'A Icptcraiac, xat UTpa-
TlyOv er.?ov-ro KOTTucpov TOv (Dapo-c'cAtov T011 TOst TOcc yv6ii.ccq
irct.ckcpc.ovra, oUx iTcLamloiivToc iv Maxeaovtqc (Icor.Atrucoo, daVooa'iv
Tii TAXCcac 7cap6vToc, clAA'iv Zx60aLc of.is-o) tLaxpacv d7c6v-coc. Ov
'0 CX.LTLICOC oil Tokufwet. Aiyav Amioaeiv.r)q Wg iieo it Toi.4 "EXA-ipac
erc'hyocyov.

www.dacoromanica.ro
 XXIV. ESCHINE

Naseut in anul 390 i.e.n. la Atena, Eschine a luat parte activa la viata
politica a cetatii. A fost rivalul lui Demostene, far dupa lupta de la Chero-
neea din anul 338 a fost trimis ca reprezentant oficial al Atenei pe linga regii
macedoneni Filip al II-lea si Alexandru cel Mare. In anul 330 a fost silit
sa se exileze in Efes, apoi in anul 323 in Rodos si, in sfirsit, in Samos, undo
a si murit. Din opera sa ni s-au pastrat numai 3 discursuri.
Editia: Eschine, Discours. Texte etabli et traduit par V. Martin et Guy
de Bude, vol. II, Les Belles Lettres, Paris, 1928.

DISCURSUL iMPOTRIVA LUI CTESIPHON

III, 128. Ceilalti amfictionir se adunara la Termopile; a facut exceptie o

singura cetate 2, al carei nume nici nu -1 voi pomeni. 8i fie ca nenorocirile ce
au dat peste ea a nu se abate niciodata asupra vreunuia dintre greci ! Adu- 6
nindu-se, votara sä se trimita o armata impotriva locuitorilor Ainphissei §i
it alesera strateg pe Cottyphos din Farsalia, care atunci prezida votul, in
vremea in care Filip nu era in Macedonia si nu se afla nici macar in Grecia,
ci plecase la scitii ce locuiesc atit de departe 3. Fara indoiala ca, indata
[dupa ce am vorbit eu], Demostene nu va cuteza sa sustina ca eu 1-am adus 10
pe acesta impotriva grecilor.

1 Membrii confederatiei de state grecesti grupate in jurul sanctuarului din Delfi.

2 Teba.
8 Aluzie la campania impotriva regelui scit Ateias (anul 339 i.e.n.). Cf. Trogus
Pompeius, IX, 2,1.

www.dacoromanica.ro
 XXV. ANAPOTISIN

Fr. 54 (36). a) AELIAN. V. H. 8, 6: Teti,/ Ocpxotiow cpocoi Opoct.--

X6JV iniaTocaNct. yp&I-14.1.wroc, &XX& xoct ivollt.ov oacrztcrrov
1-1.186voc
elvocr, rcdorreq of Tip Eopdmp oixorivrec pc'cp(3ocpot zp-ilo-Ocict. ypc'cli.p..ccaLv
6 of U ev Tiit. 'At Tioct. (4); Aoyoc) ixpilivTo ocirrotc [16cAAov. gvOev Tot.
xoct ToA(1.c7)o-t. A6ye6v 117)8e TOv 'Opp Lc cocoOv yeyov6vou Op Faxoc
OvToc, OcXX'aXAcog Toi.4 I.J.L0oug ocUToi.") xocTtx415croco-Ooct.. Takoc 'Avapo-
Ti.oav X6yet., ef. 'cwt. -trtaTOc leJrcep -7-7); (Zypoct.y.ocTiocc ma dc-rroct3cuoiocc
Opcaxiiiv Texp.lptitiaoct..

www.dacoromanica.ro
 XXV. ANDROTION

Discipol si admirator al lui Isocrate, Androtion a luat parte activa la viata

politica a Atenei. A fost acuzat de Demostene in 354 si a sprijinit in 346
decretul in cinstea regelui bosporan Leucon. In timpul cit a fost exilat la Megara
a scris o Istorie a Aticii, din care ni s-au pastrat doer citeva fragments.
Editia: FGrHist, HIB, nr. 324.

Fr. 54 (36).a) La Aelianus, Felurite istorioare 8, 6. Se spune Ca dintre vechii

traci nimeni nu §tia carte 1. Ba chiar toti barbarii din Europa socoteau lucru
foarte ruOnos sa foloseasca literele. Dar cei din Asia, (zice-se), se serveau de ele 6
intr-o mai mare masura. De aceea, unii indraznesc sa afirme ea nici n-a existat
un intelept Orfeu, de origine track ci ca miturile au nascocit despre el pove-
ti. Acestea le spune Androtion, data el poate fi pentru cineva un martor
vrednic de incredere cu privire la necunoaterea scrisului si lipsa de inva-
tatura a tracilor.

1 Yn realitate tracii au ajuns sa cunoasca scrierea, pentru care se foloseau de caracterele

grecesti (vezi inelul de la Erzerovo la D. Decev, Die thrakischen Sprachreste, Wien, 1957, p. 566).

www.dacoromanica.ro
 XXVI. OEOHOMHOT TOT XIOT

CAIIIIIIKAI IZTOPIAI
45 (51). Hesych. G7TTC&Xl ExueocOv f3p6t.tx EE inn<ebou
S.
ycicAcovroc of ai 6E6yocXoc inTcei.ov, clic xp(o'vTcc. Exo0ocv nive-roct. 8e
5 xcci. iaOie-rocc nvyviitlevov, 6g es Orcolinoc Ev i, cdrroi5 A6you.

www.dacoromanica.ro
 XXVI. TEOPOMP
(ISTO RIO G RAFUL)

S-a nascut in anul 376 in Chios. Teopomp a fost exilat la Atena, de unde
s-a intors in patrie la virsta de 45 de ani. Din pricina simpatiei sale fata de
Macedonia a fost insa din nou surghiunit. Si-a facut educatia de retor pe linga
Isocrate. A scris dou'a mari Tucrari: Elenicele, in 12 carti, cuprinzind eveni-
mentele dintre anii 410-394, si Istoria lui Filip, in 58 carti, infAtisind domnia
lui Filip al II-lea, cu numeroase digresiuni. Din opera sa nu ne-au rainas decit
fragmente.
Editia: FGrHist, IIB, p. 545, fr. 45 (51).

ISTORIA LUI FILIP

45 (51). Hesychios, sub [cuvintul] A hippace *: mincare scitica din lapte
de iapa; dupa al%ii, lapte acru de iapa, pe care it consuma scitii; se bea §i se
maninca [infarit] ca brinza, dupa cum ne spune Teopomp in cartea a III-a
a lucrarii sale. 5

www.dacoromanica.ro
 XXVII. KAEAPXOE 0 ZOAIOE

Fr. 8. (FHG II, p. 306). Kat nept Zxu0c7w 8'i UN O KXiocpxoc

Tcio3e icrTopa- <<M6vov 8e vOli.oLc xotvoi:c npiiiTov gOvoq izp*raTo
TO Zxu0(7)v- el:Ta nc'EALv &'&VOVTO Tr&VTCOV ?ad) TOCT 0 L f3poTc7)v Bcac
6 Tip Uppt.v. 'ETpkiticrav ply yacp W S oU8ivec &repot., Tir/V ITOCVTG3V
eUpoiag xai 7raovTou xoct TrS Xotar7lc aUTok xoplyiac xaTacrzoUcrlc.
Toko 8E 8i5Xov ix Tijg gTE, xoci. vi5v LnoAeLnolScrY)g nept Tok kep.6-
vac akiiiv icrOilT6c Te xat sLocinfic. Tpucrilo-avTec tSE XOC1 116CAALCYTCC 87]
XCC1 npc7)Tot. ncioTcov Ti5v Ocv0pW7ccov err. TO TpucpC-iv OpillicavTec sic
10 TOUTO npoijA0ov 5f3pecog 6aTe TCOCVTCOV Teti%) cfasOpckccov eig ok apt-
xo !NT 0 lixpoyriipia.ov Tecc iStvac. Occp'iLv oi ecnOyovot ileTacrycEvTec
gTr. xat vuv OE:7.a) Toii mleoug gxonar. Tip inCovut.docv. Ai ai yuviExec
aurwv Tecc Opo,cxiiiv TiLiv 7rpOc Ea7Cipav xat 'cipwrov 'Lir) neptoixow
yuvatxac inoixtaXov Tee a6t.LaTa, nepOvaK ypacpiiv bazar.. "00£v
16 noAXoi.c gTecnv 50-Tepov al L(3pLaOetcrar. Ti5v Opo,cxiiiv yuvaixec isiwc
g-lAeig)avTo T aup.cpopoiv, npocrxaTaypacFcfcp.evor. TOG Xotra To5
xporr6c, tv'O T-riq 513pecoc xat Tifjc OCECIXISV7]c ire OCUTOCT4 X0C pocwril p elq
Tcomaiocv MGT OC pto 11110Etc xeyp.ou npoavropia To5vaaoc goacitfrn.
IIc'oro)v 8E oiSTo4 Lneplypc'cvcdc 7Cpo6crryiaocv 6Scrre oiiaivow 'ciaaxpuc
20 I) Ti;jc aouAeiocc Unoupyia ytyvopiwt) acyysLAev sic TO1')c intryvo-
vIvoug CcnO Zxu0iiiv (5-71aLv OE& Ttq t v. AL& TO nkrieoc oiriv Titiv
xaTaoloucT(.7)v akok ov.cpopaiv, inet &I TO niveoc &p.m TOv Te .V .7)V
PECOV OXPov xat TOGS x6p.ac neptecrndca07)o-av navTOc gOvouc of go.)
Tip) icp'iif3per. xoupecv Ocnecrxueio-Oar.npocnly6peuo-av* (Athenaios, XII,
25 p. 524 c f).

www.dacoromanica.ro
 XXVII. CLEARH DIN SOLOI

Nascut la Soloi (Cilicia), a trait in a doua jumatate a secolului al IV-lea

i.e.n. A fost elevul lui Aristotel. Clearh este autorul operei Viefi f;i al unor
scrieri etice si despre istoria naturii. A cules si proverbe si gliicitori, dar din
toate nu ne-au ramas decit frinturi.
Editia: FHG, II, p. 306.

Fr. 8 (FHG II, p. 306). in continuare, Clearh povestevm urmAtoarele despre

scitii: R Scitii, la Inceput, au fost singurul neam care se folosea de legi comune tutu-
ror. Apoi, iarasi au ajuns cei mai nenorociti dintre muritori, din pricina lipsei lor de
masura [si a silniciei]. Caci ei s-au desfrinat ca nimeni altul, avind din belsug
tot felul de bogatii si putindu-si procura orice. Aceasta se poate constata dupa 5
vesmintele si felul de viata pe care-1 au Inca si astazi sefii lor. Traiul inibelsugat
§i faptul ca dintre toti oamenii ei s-au dedat mai intii desfrinarii i-au adus la
atita nelegiuire, inch taiau virful nasului tuturor oamenilor pe care ii Intilneau.
Stranepotii acestora din urma, deli si-au schimbat asezarile, au Inca si astazi
o porecla care le vine de la aceasta patanie. Nevestele scitilor au tatuat trupurile 10
femeilor trace ale acelor [traci] care locuiesc in vecinatate, la vest si la nord
{kind un desen cu ace. De aceea, dupa multi ani, femeile trace care fusesera
batjocorite au sters [urma] nenorocirii lor intr-un fel special, gravind 1 desene
si pe restul pielii, pentru ca semnul insultei si al rusinii ce se aflau pe ele, fiind
socotit ea intra in desenul [ornamental], sá stearga ocara prin calificativul 15
de podoaba 2. [Scitii] au poruncit tuturor cu atita trufie, incit serviciul de sclav,
atit de jalnic pentru toti, s-a transmis urmasilor cu un cuvint scitic, asa cum
era el. Astfel, din cauza multimii nenorocirilor care s-au abOtut asupra lor,
doliul suprimase atit buns starea cit si parul tuturor popoarelor [vecine]
neamurile de linga sciti au numit «scitism» taierea parului facuta prin silnicie >> 20
(Athenaios XII, p. 524cf).

1 Cf. Herodot, V, 6; Aristofan, Babilonienii; Strabon, VII, 5, 4; Mela, I, 1, 10; Plutarh,

Despre razbunarea tirzie a divinitafii, 12; Pliniu cel Batrin, VII, 11 (10), 50 si Artemidor
din Daldis.
2 Vezi T. Kauapos in Mop. Slow. AicaA.", I, 72.

www.dacoromanica.ro
 XXVIII. KAAAIZOENOTE

BIOS AAFEANAPOT TOT MAKEAONOE KAI IIPAEEIE

I, 23. 'EU1X0e ai 'AAkEav8poc xxt p.sT'aUToi5 TpacxovTa xato'c-

acq veavf.axov, xat ISptrIcre ExtiOac rcoActletv. Kai. 11 LAV EXUOWV
6 napc'er ocELc ecvapilkt-iTo4 7v, 11 se T6ri, 'Axedcvspou axaTaygmaToc.
Kai. ail AOCV.130CVEG [1.60'icarroi3 OM.youq TE.vOcq xat X.00TOCAoct43cfcvet rio
&XpWpELOCV, XIX1 TO ITAVoq TCJV 7CoAepiwv xaTavoiLv i7cLT1)8etov
CTX67CTETOCL TOTCOV, O auvocTOq v auTOis, Toiq 3e ExifiaLq Olyvo)o-Toc.
Kai, aTpacpetc xocTaAa[431ver, ailYiaterofi anal) TO nAiPog. xat atiaT-Icsr.
10 yUpo)Oev Tor)" 7c7)v Exueiiiv youac',cTou (fossati) xaT8c TOv xatpOv T.7)g
vuxTOc. 'Ev 8i Tc7.) 3uc33cfcTcp TOrccp ivi3pav Ti.0-io-av (cod. arc3er,av
Occpivrtv) inaixTouc' rIv8ac we 3toltatoug iv oc&r (cod. Tc11) xpUn-
Teo-Oat npocsiTocev. ixiAeuo-e 8i ToUg XISXAGJOSV 7Cd(VTOCq &v& Tp.c'c-
xovTa OxTeo xat rcAei.ouq xat.tivoug Ccv&irrew. Tarrou 8i yevolivou,
15 TcCorroOev O1. Ex6Oar. 7Tepr.oxo7rilo-xvTeq Opc7),m. iv Ti;,..) Tong), or.) C.

'AXiavapoc TO gVE3p0V tnoilaev, idg 8510£v actocv T6Sv Aap..7Tcfc3cov

(dicere voluit auctor: 6p(Sa, ecaeLav ei,vat (17cO TiLv 7coAevicov,
(;)q s-rjOevACC[L7C003C0V ixei. o0 xatotlivo)v), xat cLg ei.aov TO 70550oc
TiLv Maxe36vow cpof37106vTec, gaoev at'yrol:g (Lq 3ta vuxTOg cpuyli
20 Xplady.EVOG ixei:Oev 81C466)00001V. HOCptiCZA[LOC se xocTc(AG7r6VTec Tip)
naicrav knocrzeuilv stg puyilv Wpinlo-ay. 'Aiavapoc 3e Oeaccici/evoc
ivinapij ainclSv lixoAo607) (Occi)ocriyri, a6Totc IfixoAolSOlo-e) liETet TCCarrcov
Tcliv aTpaTeuliticTo)v ocirroi5 `S2q' ak iv Ti) TOTCCp iyivovTo oi ExU0a6 xat Tc7)

www.dacoromanica.ro
 XXVIII. PSEUDO-CALISTENE

Calistene, nepot al lui Aristotel, s-a nascut la Olint §i a murit in Asia,

unde 11 insotise pe Alexandru cel Mare. A scris intre altele o Istorie a grecilor,
precum §i Via la si faptele lui Alexandru Macedon, din care, in secolul al II-lea
i.e.n., s-a format un fel de roman istoric despre ilustrul personaj macedonean, cu
intimplAri supranaturale. Scrierea a trecut prin prelucrari in primele secole
ale erei noastre, pentru ca, in secolul al IV-lea, sä fie tradusa in limba latina
de catre Iulius Valerius. Romanul lui Alexandru, cunoscut sub numele lui
Pseudo-Calistene, s-a bucurat de o larga circulatie in evul mediu §i se afla
totodata la baza Alexcindriei noastre.
Editia : Reliqua Arriani et scriptorum de rebus Alexandri Magni frag-
menta... Pseudo-Callisthenis historiam fabulosam. Itinerarium Alexandri...
edidit C. Muller, Firmin-Didot, Paris, 1877.

VIATA ySI FAPTELE LUI ALEXANDRU MACHEDON

I, 23. Alexandru a pornit cu treizeci de mii de weni tineri si s-a dus s6 se

razboiasca cu scitii. Oastea scitilor era nenuniarata, insa norocul lui Alexandru 6
nu putea fi infrint. Luind cu sine citiva weni §i urcindu-se pe o inaltime, el
a privit spre multimea du§manilor, ca sa caute un loc potrivit pentru ai sai,
dar nwiut de sciti. Apoi s-a Intors si a luat cu sine toata oastea, iar in timpul
noptii a aFiezat-o din loc in loc in jurul §antului care-i Inconjura pe sciti. Intr -un 10
loc, unde cu greu se putea ajunge, a pus oameni la pinda si a rinduit acolo,
in ascunzatoare, doua mii de barbati ale0. Tuturor celor din jurul §antului
le-a poruncit sa aprinda focuri, pe grupuri de cite douazeci §i opt [de weni]
sau mai multi. Dupa ce facura astfel, scitii privira in toate partile si vazura
ca in locul unde Alexandru pusese pindari nu erau focuri de care sa se teams 15
(autorul a rut sd spund cd: pentru dupnani locul nu inspira teams, deoarece
acolo nu erau aprinse focuri)1. Vazind multimea macedonenilor, se inspaimintara
§i hotarira sa fuga de acolo in timpul noptii, ca sa scape cu viata. Parasira 20
toate lucrurile §i incepura sa fuga. Alexandru bags de seams si ii urmari in
mare lin4te, cu toate Wile sale. Cind ajunsera scitii in locul in care erau ascun§i
macedonenii, Alexandru suns din corn la spatele for iar Wenii sai scoasera
strigate de lupta. Scitii incepura sa se imbrinceasca unii pe altii. Cei care

1 Comentariul acesta este o parafraza a editorului.

www.dacoromanica.ro
 9g1 afslaISI7V3-0(1113Sd

11ior193m9X Jos) (111or193ymth `531dopd923 13)131.)(709 &3091319 A0)19)0 -?`Cy,

,5oc/Rfo0 pox 19rood 53A9R3x1ow izx rxectxx 5noyti.v(b 41DEto9(m1zx vox
AodR3A3 A(91 daur13 Il39Do 1101.3k3331.C.c1 110X A30(999 419(10Ve0d913
210X oimo1..D2 10 11o09-x3 kr] el3R 0N00,9 13 tf.T1 not, &0111eop9 10A3719X3RX3
9 5TA(90 TR 5119dk13x2 .Aod3cb3Doc11 111X 5319)21, (23V9 5 10d)93 011%0 01Lci
e3XXIV *M99 lx+13121.Th?X13la Slompa. .5odRAlorcv, vox 5ci9n3tho1L
not. norl?yoaL, .3101.3D0d1t.
1109D3X31Lf 51o1N01.L. TR 3=13 110Ako3R vox
Doo.o34 A? ms. cbilDnoth (1ompo 5m No 2d331. Amicoo ooattri)?xs) 1)03.1
Gcg 531.A90y3710 A? (:21 11.moDn3y3x '6=92. 5odRA2o3Icv-, Snot. -90d11.
of 51o1.AoX &mica 'n:4\15)11)16= 39(13y3x3 o1.ea1,D3thoil TR `53i.,Aor13d1. vox
29kd) 5941L .5ociRA7q3yv- 3110U» 50) k 1°lonodlL d1o1L x(-9R A3
51oricl 513 51odi3X m21 `m-9A9R3xlow 110x xr,to 31.U.O.AnRIt DoAturramo
kAX2, ff92, m9R021. Amr1n 319 lcyri loynoR (4. ((no t 20 TR 701311 th 110
.A021.13 » rynovclop c&31193 410102.1.93R 110X 4710.993y(10 513 A91
»109
gi 'Iom2110 'f1.= 91 109 Aolaynod voN 5319932L 513 &V. dlL -DO
523A1tdIL.
Mpt3 k MOD -6,21rpo SociRmoTty TR 5m A2o U.13 SorattoAodcboyith 52oirpo
39(13X9X3 Amt. m21193R 170Ak93thx) vox flip (9174 513 A!?..1 A7y91.c. --31.2y10
nOIL '17o9D3Xd3913 5m A01x2A121.3 17oormy13R121.3 Skx2A 5ox1A) `(poa 101131L3
TR vox Ci-X.(1D 110flk &130X311.7i 513 101., 10162 vox 5aod9ch 5no29ki,3
og A73y31 3Da3y3x3 59c11 5clo1. 5)0fkoR3x)ow
gz 57o9lyr191hom-l3 TR 51oa.mo1c. 5cpz. 57oa,Aoth111 'Ma.coo 50o A3X13
oanp not, dIXI2L. 50 (101910 rioaLurcio 3493 51oRlyn(1X 101.el0X.TIORd3
210x 57ovAoi orca_oixq? Cl 5 X101A311. .5(10390 31031.93atv-, TR 21ox 59da1
51o99x3 Aoy31.139 `Alopm 13 'oi,A.myslod 1101no993y3 d 50 &01910 513
9g '071)63111*19 yy (10 19 TR 59daL. Aoatpo Tro9xx 5v3RA3) 5:13=2 01 M210
510R101y1X 'xi_tAoxfprioRd? 5701No1z. 5(10X91A2031 5no1.x31(x3
loin/ TR 01 1100.110101Lcl t.01c177 tk1 y10993® 4A(A.X1el0 Atf.1
Ax93dou. oi..2,31o2L? la? 52oi coN2 51.409x3 vom Amidi At-d37-1(1. -y3c101c.
'Amaoo 513d93d1z. A191071([4. x? 5I029nx3 531.AoxpTth 5c9xlvioR -2,3x1016
os 1)191) `Ma.coo pox 3R] [10/%3119 A23,6(9)U.n9 not. (f.7-1 412.G311xAk 5101910 Oa TR
59dRe7o3yv, 1Dtk4) 59d1L .5r1,coo » 31111.1(0 &3 U.1 la, ciLOTIct 110X -01110
9110y331D 1011 511dm 5noc3231vr13 513 Ax2X1orhinD 54),o1y1X 51099
No. 3093y9osj vox to rp.3 59daL A109Aor111oR3mov IlorioXd?anp
1101A09 ?R 1071 (f. 913Tfrl 10d 7o2X1orir1nD m2c337-1(1.1R .xi&oxt,AT 5L1.1 TR
98 5797-1D3ooda 0y3c101L `50.9900 Opt M1ill.11 eat)XORDtidal M9(.9
51oricy±3 (2A31,x3313 nki 2oLUooFth 21ox no -#11orloDOloch,Dloi.arl 20 TR
0100y),013M1.0 1oa.A301L I01 0Xxu,DodaL. 7014 5(2x1\(nos 3101L M vox
1Xoenx3
A3v31.93Ino 5clo1.coo 5oA3toDkAocithoy1cb 523 701. 1°169

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 127

stateau la pinda le iesira inainte §i ii lovira de sus. Scitii nu puteau sa se

wepte la altceva decit la moarte. Ei cereau iert are, caci ei puteau fi macela-
riti cu totii fara nici o primej die pentru macedoneni. Alexandru se intoarse 6
spre ei si porunci sa inceteze indata lupta. El spuse sa fie luaIi cu totii §i sa fie
adusi in tabara sa, spre a chibzui in privinta lor. Cind ajunsera in locul unde
poruncise el, Alexandru dadu porunca sa villa la dinsul conducatorii acelora.
Tremurind, ace§tia i se infaIisara. Alexandru le vorbi astfel: 4 Vedeti ca soarta 10
v-a dat in miinile macedonenilor si ca n-ati fost in stare sa va impotrivili.
Sinteti voi sclavii mei sau nu? * Ei raspunsera ingroziti: « Sintem sclavii tai,
stapine, si iti vom sluji intotdeauna a§a cum doresti a. Apoi cazura cu feTele
la pamint §i i se inchinara. Fiindu-i mila de dinsii, Alexandru porunci sa li se 15
scoata catwle si sa mearga cu dinsul pins in cetatea Filipopoli, ca sa le arate
cum isi sarbatore§te izbinda. Apoi, le ingadui sa se intoarca la casele lor si be
porunci sa plateasca macedonenilor un tribut anual. 20
I, 26. Numarind pe toti cei de fa-VA §i pe cei pe care-i avea de la tatal sau,
Filip, a gasit saptezeci §i sapte de mfi, iar arca§ii erau §ase mii cinci sute. A
trimis un sol la sciti, ca sa mearga cu dinsul ca tovar4i de arme §i ca sa-i
fie aliati, data vor. Scitii i-au trimis saptezeci de mii de calare.ci arcasi, toti 25
tineri ale§i.. .
. Dupa ce a supus Tesalonicul, a pornit impotriva sciplor 2, care locuiau
mai spre interior. Dupa trei zile venira soli din Scilia, care fagaduira ca vor
fi pentru el ca ni§te robi si 11 rugara sa nu mearga impotriva lor. Alexandru 30
le-a raspuns: « Mergqi in Tara voastra si trimiteti mi barbati arcasi priceput,i,
sa-mi fie tovara0 de lupta, cite mii dorili. Iar eu voi porni impotriva Lacede-
monei. Ajutorul vostru sa-mi villa in §aizeci de zile. Daca ajutoarele a§teptate
nu vor sosi in ziva statornicita, voi porni cu oaste impotriva voastra si nu 36
ma voi abate din drumul meu *. Scitii se irgelesera sa indeplineasca cele porun-
cite, intocmai ca ni§te sclavi. Iar el ii trimise la casele lor, aratindu-se binevoitor
fats de ei.

1 Autorul confunda pe tribali cu scitii (cf. Arian, Anabasis, I, 2).

www.dacoromanica.ro
 XXIX. 0E0OPAETOT

HEN (DTTON IZTOPIAZ

IX, 15, 2. (in. ai TO7COL 7-cdcvTec 7t( cpaivovTac [Ler 6zetv Tiliv cpap-
(icixcov &AA& Tc 11 I.LOEXAov xat -Tirrov atacgper,v xat yap of rcpOq &pxTov
5 xat ilecrilp.pptav xat of rcpOc avaToXOcc gxouat. Oau[LacrTOcc 8uvcilietc.
'Ev A.10Lorria yap li Tok O'Co-Toric xpEoucrt. Pita .ric iaTt Oavanr
cp6poc. 'Ev ai IxLear.c aUT7) 're xat gTepat. 7-cXeiouq at ply napazp.ilva
Cara?OaTToucrat Toi4 rcpootveyxatilvouc, at a'iv zpOvol.c al ply iv
6 ACICTTOCYLV Cd 8'iv 7cAetoatv, 6creivtoug xaTacp0tveLv.

10 HEPI OTTS2N AITION

III, 23, 4. 'Aya0Ov K xat 47 xl.Wv OTt Ccvaup.or. xat t.tava Tip
yip xat Tpocpliv 're 7cagzec xat iyxaTaxAeiouaa TO Oepp.Ov cut Te
xat tcrkSetv rcoLeT. Tip f!gay. 7II xca TO Cvropolfy.evov dm OccpaN4q atac Tt
at cFuzetvat x&Spac xat at OeptLat olTocp6poc xa0,17cep li Opcf,cx1 xat
15 0 II6vToq xat 11 A.LP67] xat li Myurc Tog.

www.dacoromanica.ro
 XXIX. TEOFRAST

S-a nascut la Eresos, in insula Lesbos, §i a, trait mai mult la Atena,

intre anii 372-287 i.e.n. A fost elevul lui Aristotel, a condus un timp §coala
acestuia §i a facut cercetari importante in domeniul §tiintelor naturii. Dintre
lucrarile lui Teofrast ni s-au pastrat: Istoria plantelor, in 9 carti, Cauzele
plantelor, in 6 barti, i Caracterele, lucrare foarte cunoscuta §i populara, care a
intrat In literatura universals.
Editia: Theophrasti Eresii Opera quae supersunt omnia graece recensuit,
latine interpretatus est... Fridericus Wimmer, Firmin Didot, Paris, 1866.

ISTORIA PLANTELOR 1

IX, 15, 2. As spune ca toate regiunile produc plante medicinale, intr-o

mai mare sau mai mica masura. Tinuturile de la miazanoapte, miazazi §i de
la rasarit au plante cu puteri minunate. Astfel, in Etiopia exists o radacina 6
cu ajutorul careia sint unse sageIile care aduc moartea. La sciti, crwe aceasta
[radacina] §i multe altele, care omoara imediat pe cei care au de-a face cu veninul
lor, altele intr-un rastimp nu prea indelungat, altele dupd multa trecere de vreme,
1ncit oamenii se sting pe incetul.

CAUZELE PLANTELOR 2 10

III, 23, 4. E buns §i z6pada, deoarece dospe§te pamintul §i-1 inmoaie ;

1i da brana §i, acoperindu-1, ii spores-Le caldura §i intare§te radacina. Astfel
se lamure§te §i intrebarea de ce tinuturile reci §i calde produc [deopotriva]
cereale, cum ar fi Tracia, Pontul, Libia §i Egiptul. 16

1 "Este o lucrare sistematica, cuprinzind i repartitia g-ografica a plantelor.

2 Este un fel de fiziologie a plantelor, care trateaza despre cauzele dezvoltarii acestora.

2 o. 1414

www.dacoromanica.ro
 XXX, HPAKAEIAHE 0 IIONTIKOZ

Fr. XXVIII. Tapir. gxocaToc TPE c xat Tko-crocpccq, 8e

ekri.
ot ;ad Tpc&XOVTOC /ad idc eeparcatvatc xp&rrat.. xat Ex nepcoucriocc.
of yo'cp.oc, xoci Ex nepc68ou a6vecacv ocirroctc. xat AoLet. xoa 31.axovii...
5 xat TcAei.o-rac tivrOc Tip xp5crcv zoctloci. xoctulvrocc. Katy aucrzepocirp
,rcc, of yover.g cbto86vrec 8 gXaPov, &TCE)COILECTOCVTO Tifv Ouyocsipcc
-rckv y &p Xoct.43/vovreq crvvIrnovaLv Vyracc. Kai. Ocrco0aveArroq TO-6
Ocv8p6c, 6Surcep T61),Aoc ouTGJ xoci T &S yuvoci:xccc OcrIpovol.coikrcv.

www.dacoromanica.ro
 XXX. HERACLID DIN PONT

Nascut la Heracleia din Pont, elev al Iui Platon si Aristotel, Heraclides a

trait pe la mijlocul secolului al IV-lea i.e.n. A scris lucrari filozofice, astazi
pierdute, §i s-a remarcat ca astronom sus%inind sistemul heliocentric. Sub
numele sau s-a pastrat o coleclie de excerpte, dupa constitu%ia lui Aristotel.
Editia: Aristatelis Fragmenta edidit W. Rose, Teubner, Leipzig, 1870, p. 370-

Fr. XXVIII. Fiecare se casatore§te cu trei §i patru femei. Sint unii care
au §i treizeci de so/ii /. Ei le folosesc ca pe nhte sclave. Au legaturi [trupe§ti]
cu numeroase [femei] §i se unesc cu ele pe rind. [Femeia] spala §i serve§te (pe
barbatul cu care a trait). Cele mai multe, dupa impreunare, se culea pe pamint.
Daca vreuna dintre femei este nemulIumita, parintii hi pot lua inapoi fata, 5
dupa ce restituie ceea ce au primit pentru ea. Caci oamenii hi marita fetele
in schimbul unui pret 2. La moartea barbatului, femeile sint mo§tenite, Intocmai
ca si celelalte lucruri.

1 Poligamia caracterizeaza organizarea patriarhala a tracilor (cf. Menandru)..

2 Cf. Melo, II, 2, 21.

t
www.dacoromanica.ro
 XXXI. EKTAAKOE KAP TANAESIE

nEPIHAOTE THE OAAAEEHE THE OIKOYMENH E ETPS2IIHE

KAI AEIAE KAI AIBTHE

67 (I, p. 54). 8e 4) OpC,:x1 &ITO ETpUtLOVOc rcol-cymii

A.E.-ilxec
5 tL6-zp. "Icrrpot) 7COTOCI105 Tot; iv T e l ) D'Aetvq) II6vTcp (p. 57). ...
Etat nv Tc7) II6vTcp 7r6Xecc EX)olvt8ec oct8e iv Opc'pe4. 'ArcoXXcovEce,
Meo-m1Pptoc, '08.1cro-67coAcc, Kc'eXAoc-rcc xcet nos-0(116c "Io-rpoc. Ilocpc'e
rcAouq 8e -rrjc Opc*xlIc ecnO ETputi.Ovoc 7coTocp.oii [..Lizpr. EllaToi.-, 8io
171..tepeliv XCCt VUXTGSV 815o, &ITO 8i Err-Toii ilizpL crr011ocToq To5 116v-rou
10 860 Illi.spi3iv ma vux-riiiv 860, (17:6 8e a-r6p.ocroq I.Lizpc Toti "Icrrpou
TroTcep.oii Iii.cepeLv TpciIiv xca vuxTc7.)v Tpcc7.)v. E61.).7cocc Trocpc'enXoug anO
Opcf,:x71q y.oct no-rocp.ori ETpup.Ovoq vizpc Tor.; "Icrrpou no-rocp.o5 Ox-re'd
111..tepiiiv xcei, Ox-re) vuxTiLv.
68 (p. 57). MeTec 8e Op4x.r)v elai. Ix150occ gOvoc xoci 7c6Xecq iv
15 car OT.c ' EXA-t)vtaec . . . ecnO "Icmpou int Kpcoisi
licepc'enAoug el'i0k
tki-rarcov Tpc6v -hp.epc.7.)v xat TpceiSv vux-r6Sv, 6 8e nape( y9v 8cnXo'c-
01.0c. g6TL yap x6X7coc. 'Ev 8e Te;) x6X7ccp -ramp vijak icrv.,
v7icroq 8e ip4)111, .T1 Ovolloc Aeux41, tepee Tor) 'AzcXXicoc.
69 (p. 58) ... Miyca-rot, 8e 7C vrocp.of. am.%) iv -r-75 E6pdY7ry) 6
20 Tc'evoac, o "Icrrpoq, o `Po8ocv6c.

www.dacoromanica.ro
 XXXI. SCYLAX DIN CARIANDA

S-a nascut in Carianda din Caria si a trait in secolul al IV-lea i.e.n.,

indeletnicindu-se cu alcatuirea de discursuri pentru altii (logograf). Scrierea
pastrata sub numele lui Scylax dateaza de pe la mijlocul secolului al IV-lea i.e.n.
Editia: GGM, I, p. 15-96.

CALATORIE PE MARE DE-A LUNGUL TA.RMURILOR LOCUITE ALE

EUROPEI, ASIEI I LIBIEI
67 (I, p. 54). Tracia se Intinde de la fluviul Strimon pind la fluviul Istru
din Pontul Euxin... (p. 56). In Pont acestea sint orasele grecesti din Tracia: 5
Apollonia, Mesembria, Odessos, Callatis si [cetatea de la] fluviul Istru 1. Cala-
toria pe mare de-a lungul Traciei, de la fluviul Strimon pin5 la Sestos, se face
in cloud zile si doud nopti, iar de la Sestos Oda la intrarea in Pont in dotia zile
si doua nopti. De la intrarea in Pont si 'Ana la Istru, in trei zile si trei nopti. 10
Toata aceasta calatorie pe mare de-a lungul Traciei, de la riul Strimon pin la
fluviul Istru, este de opt zile si opt nopti. 2
68 (p. 56). Dupa Tracia vine neamul scitilor si orasele grecesti de la ei...
Calatoria pe mare de la Istru pina la Criumetopon 3 este de trei zile si trei nopti, 15
iar de-a lungul Iarmului de douil on mai lungs. Caci acolo se af15 un golf.
In interiorul acestui golf exists o insula pustie, numita Leuce 4, care este inchi-
mita lui Ahile.
69 (p. 58). ... Cele mai mari fluvii din Europa sint Tanais, Istrul si Ronul. 20

1 Orasul Histria.
2 De fapt totalul distantelor indicate de autor este numai de sapte zile si sapte nopti.
3 e Fruntea berbecului * este virful sudic al Chersonesului tauric.
4 Vezi Arian, notele 31 si 32.

www.dacoromanica.ro
 XXXII. MENANAPOT

FECIPPOE

v. 31 . .. (Mu) oi;roc xecrec T[oxlv] npocrepzeToct.

[ocki5v] 6 Oepcbmv IE cicypoi5 ACioc.

5 FABULA INCERTA

Fr. 794-795. lic'onec iJ.Iv ot Op6:cxec, (..L&Xtrproc Woi. F6T(XL 411.Lei.c

laccformv (ma yap au-roc eUxotuct ixer,Oev eivou TO ykvoc), cp.) acp68p'
iyxpocteic &alley.
FactLeZ yap -kuliv 068i etc et p.i) 8Ix'i) gv3exoc yuvoaxecc, soall
10 nAcioug v.vIc. ecv TITTocpocc s'll TrIwre yeyocp.lxeoc TIVT), xovroco-rpo-
cpijc 'r c, Coup.evatoc, ec0Xt.oc, Scvullepoc oirroc iTCL.xocXeiT'iv Tots ixer..

www.dacoromanica.ro
 XXXII. MENANDRU

A trait la Atena intre anii 343-292 i.e.n. si a fost cel mai de seams autor
de comedii dui:4 Aristofan, ffind apoi imitat si prelucrat de poe %ii latini Plaut
si Terentiu. A acris peste 100 de comedii, din care nu s-au pastrat decit
fragmente.
Editia : Menandri quae supersunt edidit A. Koerte, vol. III, Teubner,
Leipzig, 1938-1953.

AGRICULTORUL

31... Myrina 1: Din intimplare vine spre noi

de la cimp sclavul acelora, Daos. 2

PIESA. NESIGURA. 5

Fr. 794-795. A§a sintem noi, tracii toti, i mai ales getii ma nilndresc
ca ma trag din neamul acestora din urma: nu sintem din cale afara de cumpa-
tali. Nici unul dintre noi nu is o singura femeie 3, ci zece, unsprezece sau doua-
sprezece, §i unii chiar §i mai multe. Cind se intimpla sa moara cineva, care n-a
avut decit patru sau cinci neveste, oamenii din partea locului spun: Bietul 10
de el n-a fost 1nsurat, n-a cunoscut iubirea 4.

1 Matroana saraca.
. 2 Alaturi de produse agricole, grecii si in special atenienii importau si sclavi din regiunile
noastre. Numarul for pare sa fi fost destul de mare, astfel Ca numele de a get » sau a dac *
ajunge un nume tipic de sclav in comediile lui Menandru (cf. Strabon, VII, 3, 12).
2 Cf. Heraclid din Pont, fr. XXVIII.
4 Fragmentul acesta este citat de Strabon, VII, 3, 4.

www.dacoromanica.ro
 XXXIII. ATKOOPONOE

AAEEANAPA H KAZEANAPA

186-1.89. "Hv 6 i.)veuvoc EccApa7yriccc (30Og

iv-c6c 1..tocTe6cov 'EXAc'(aoq xocpccs-61.Lov
5 8ccp6v pockuLc7.)aocv oix-hcret. arciAov,
KaTpov Tcp Oc ixf3oAociaL At.I.Lvocim noTeov...

www.dacoromanica.ro
 XXXIII. LICOFRON

Nascut in Chalcis din Eubeea intre anii 330-325 i.e.n., Licofron a trait
la Atena si Alexandria. A scris indeosebi tragedii. Ni s-a pastrat poemul sau
Alexandra, in care Dunarii i se spune t fluviul celtic )). De altfel numele flu-
viului este de origine celtica.
Editia: Lycophronis Alexandra edidit G. Kinkel, Teubner, Leipzig, 1880.

ALEXANDRA sau CASANDRA

186-189. Logodnicul 1 ei cauta pe marea

de linga Salmydessos 2 pe aceea care taia 3 capetele grecilor ;
el va locui apoi indelunga vreme in insula stincoasa,
albita 4 de spuma marii, la gurile apelor de mla§tina ale
[fluviului] celtic b.. . E'

1 Ahille, logodnicul Ifigeniei.

2 Regiune pe coasta tracica a Pontului Euxin, cunoscuta pentru salbaticia locuitorilor.
8 Aluzie la faptul ca in Taurida, unde se afla Ifigenia, strainii, respectiv grecii, erau
uci§i de localnici. Vezi Pindar, nota 18.
4 Leuce. Vezi Arian, notele 31 §i 32.
a Dunarea, care izvora din %inuturile celtice.

www.dacoromanica.ro
 XXXIV. AIIOAAONIOT TOT POAIOT

API'ONATTIKA

IV, 282-293. # "Ecrn ai Ttc 7toTocti.6c, 157cccrov xipocq 'fIxeocvoio

eLpiic TS ITI3O(3Oteilc TS xcc OAxdcat v..&. 7cep-7)aca.-
5 "Icrrpov iltv xcaicArric ixOcc ate-rexgpoono.
285 Oc ai, TO. Tekoc lily cinetpovoc .r4Lver'apoupocv
etc dog, inlyoci. yap ifrcip nvotiic Bopicco
`PratcdoLc iv Opeaaw Oc7c67rpoOt iloplApoucv.v
dcXX'Orcirrocv 0 piptEtiv Exueiwv T'ircLP-avrocr. o5poug,
10 gVOOC aGZ:el, TO (AV gv0oc ticO'lllivripiv 'Oa (3c'cXXec
290 st3'5&Dp, TO 3'67cLcrOi Poc0i)v aLac xedorov t-tynv
azt461.Levoc nOwrou TpLvocxpiou eto-cevizovra,
roc Oc Up..vripy) nocpcxxixXvrocc, ei i-reOv ail
LtieTeEnc yocilg 'AziA6Loc gocvivrcv >>.
15 IV, 298-328. P106auvot ak, AUxoto xccr'ocUTOOL nano& Atar6v.req,
Xocicpeat. nerrrociiivOLCEN UneLp 6c'Aoc vocuTiAAOVTO
300 oUpeoc IlacpAocy6vcov NeUtievoL oU8i Kc'cpccp.131.v
yvcict4ccv, iTCEi. nvocd. 're xod, o6pocviou nupOc oci-01
til.p.viv icoc "Icrrpoto pAyocv (S6ov eicracpExowo.
20 K6Axor. s'aiwarcxxoL [Lev iTWaLoc iloccrreoov-rec
xuocvccc HOVTOLO 86ix. 7cbrpccc irciplaocv,

www.dacoromanica.ro
 XXXIV. APOLLONIOS DIN RODOS

S-a nascut in Alexandria sau Naucratis in anul 295 le,n. qi §i-a petrecut
cea mai mare parte a vietii in insula Rodos, unde a murit in anul 215 Le.n.
Apollonios a scris, intre altele, poemul epic Argonauticele, in 4 carti, in care
poveste§te peregrinarile argonautilor pe baza vechilor mituri grece§ti. Poemul
este monoton §i sec, dar plin de informatii, mai ales geografice. Poetul a urmat
o veche legenda, dupa care eroul Iason s-ar fi intors in patrie plutind din Pont
pe apele Istrului, pentru a patrunde apoi in Adriatica.
Editii: Apollonii Rhodii Argonautica recognovit... Hermann Frankel,
Oxford, 1961 ; Apollonii Rhodii Argonautica ex recensione Rich. Fr. Phil.
Brunckii, vol. II, Leipzig, 1813 §i Scholia in Apollonium Rhodium yetera
recensuit Carolus Wendel, Weidmann, Berlin, 1935.

ARGONAUT ICELE
IV, 282-293 0 Exists un fluviu, [formind] cel mai indepartat brat al Oceanului,
lat, foarte adinc §i putind fi strabatut de corabii de transport ;
[egiptenii] 1-au numit Istru §i 1-au facut cunoscut din departare. 5
285 Acesta strabate singur citva timp o regiune imensa ; izvoarele
sale murmur& departe in muntii Ripei 1,
dincolo de suflarea lui Boreas 2.
Cind intra in tinutul tracilor §i al scitilor se desparte in doua :
o parte i§i varsa acolo, din departari, apa in marea noastra, 10
290 iar alta in urma celei dintii se anima printr-o deschizatura
adinca 3 aflata deasupra Mara Siciliei,
care este linga Tara voastra, daca intr-adevar
Acheloos 4 izvorA§te de la voi din Tara *.
IV, 298-328. Veseli, [argonautii] lasara pe fiul lui Lycos 5 acolo pe [farm] 15
§i cu pinzele intinse pluteau pe mare, privind la muntii
300 Paflagoniei. Ei nu inconjurara [promontoriul] Carambis,
pentru ca vintul §i lumina focului ceresc staruira, pins cind
ajunsera la marele fluviu Istru 6.
0 parte din colhidieni intr-o cautare zadarnica ie§ira 20
din Pont printre Stincile Cyanee.
1 Vezi scoliile la IV, 284.
2 Vintul de nord.
3 Marea Adriatica. Grecii au crezut multa vreme ca Istrul se varsa in golf ul Adriatic
i in Pontul Euxin, cf. Strabon, I, 315.
4 Cel mai mare riu din Grecia.
5 Rege al mariandinilor din Bitinia, care daduse argonautilor drept calauza pe fiul
sau Dascylos.
6 Vezi Pliniu cel Batrin, nota 2.

www.dacoromanica.ro
 140 APOLLONIOS DIN RODOS

305 Zaot. 8'cciS 7CoTocilOv tleTextocOov, otacv a'cvocacrev

"A.c()upToq, KccX6v si && ar6p.oc Tcei,pe Atoca0ei.c
T6:1 xoc inricp01 ToUaye f3cad)v Urcip oci)zivoc yocillc
X6A7COV ECM) Tc &Prom TcocvicrzocTov lovioto.
6 "IaTpcp ydcp V.; vijaoc iipyeTccc oUvol..toc IleUx.r)
310 Tpcy Adwv, el'ipoc ply iq ociycocAok avizooacc,
crrecvOv 8'ocwecyx6Svoc runt poov, cip..cpt ae 8occci
azi4ovToct Tcpozooci.- Tip ileV xocAiouat No'cp-Ixoc,
Tip 8'lei7cO r vE &-r KocXOv crr011oc T"jae ataTcpo
10 "Ati)upT0q K6Azoc Te Oodyrepov d)p1407)o-ocv,
315 of. 8'Utl)o3 wilaoto xccerixpoTc'cT71c iviovTo
TI1A60ev. Mccp.evliat. 8'iv O'CaTceTcc Tcd)eoc Xei,Tcov
7cot+civec OcypocuAor, vilc.7)v cp6f3cp, otdc Te 0-71pocc
Oao-011evoc TcOvTou p..eyocxliceoc gocvcovTocc.
16 oU yap 7C() &Mac ye 7r &pos Tco Ot vijocc novro
320 oireoi.iv ektcv 1.tcyck3ec Ex60occ o68i Eiyuvvoc,
OUT Iipccuxivtoc, o50'oi. Tcept Aoc6pcov iia.y,
zcvsot, ip-voci.ov Tceai.ov [Liycc vocceTc'covTeq.
ockecp iTceE T'"Ayyoupov Opoc xoct arcTco)Oev iOvTcc,
20 'AyyoUpou Opeoc crx.OTreAov Trap& KocuAcccxoi,o,
325 cli 'rept 841 ago.)v "IaTpoc (56ov gveoc xoci, gvOcc
13cfcXXec Ca 6g, rceaEov Te TO AcoSpcov illieitPOCVTO,
ai, (;,oc TOTE Kpovilv Ii6Xxot, aXec8'ix7cpop.oX6vTec,
Tcdcwrl, p..11 acpe Xc'cOocev, i7reT11-11aVTO XEAEU0OUq.

26 SCHOLIA IN APOLLONII ARGONAUTICA

IV, 259. ... TclAyirroc ai iv oc' Tcept Act,tivow (fr. 1, FHG

IV, 519) ... TOv "IaTpov (plat xocTcccpipea0occ ix Tc7.)v l KekccxiLv
t Opi5v ..., eZToc ixacaovoct etc Kekrxip Af.ii.v7p, [LeTec 8E Tocilroc

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 141.

305 Altii lush' s-au indreptat spre fluviu. In fruntea acestora era
Ahsirt7, care se abatu din drum si trecu prin bratul uCel frumos>>.
De aceea sosi inaintea argonautilor, trecind peste grumazul
pamintului, in golful cel mai retras al Marii Ionice s, caci Istrul
inconjoard o insula cu numele de Peuce 6
310 in forma triunghiulard, intinzindu-si latimea catre tarmul
marii, iar virful eel ingust spre fluviu. Iri jurul ei se despart
doua brate.
Unul se numeste bratul Narex, iar eel din partea cea mai de
jos : a Cel frumos >>. Pe aici se miscara mai repede Absirt si
colhidienii. 10
315 [Argonautii] insa pluteau in larg, departe de meleagurile cele mai
de sus ale insulei.
Pastorii de pe cimpii isi parasird turmele nenumgrate de of
pe pasunele umede, de teama corabiilor, si privira spre (navigatori)
ca spre niste fiare, cind acestia aparura de pe marea piing' de
cetacee.
Ei nu mai vazusera niciodata, inainte vreme, corabii care strabat
ar 15
320 [dupa cum] nu vazusera nici scitii cei amestecati Cu tracmii,neia
nici
siginii,
nici graucenii, 9 nici sindii 10
care locuiesc in jurul vastei cimpii pustii Laurion.
Deci, dupa ce trecurg de muntele Anguronll si pe Hugh' stinca inalta
Cauliac 12 aflata departe de muntele Anguron 20
325 In jurul caruia Istrul isi desparte apele in doua brate
si se varsa in mare, pe o parte si pe cealalta, si pe linga cimpia
Laurion ;
atunci colhidienii iesira in marea lui Cronos 13 si ocupara
pretutindeni trecerile, ca nu cumva sä le scape [cei urmariti].

SCOL II LA ARGONAUT ICELE LUI APOLLONIOS 26

IV, 259... Timagetos 14 in cartea I a lucrarii sale Despre porturi (fr. 1,

FHG IV, 519) . spune cg Istrul coboard din Muntii + CAtici 15. . , apoi
. . -I--

da in Lacul Celtic ; dupa aceea isi desparte apele in cloud brate: unul se varsa
7 Fratele Medeei si fiul lui Aetes, de Ia care se furase Tina de aur.
8 Golful Adriatic.
° Ultimele doua populatii mentionate erau neamuri scitice a,ezate Ia nord de gurile
Dunarii.
I°Sindii locuiau in regiunea Marii de Azov.
11 Muntele Anguron si stinca Cauliac tin de geografia mitica, insa nu este imposibila
localizarea for in regiunea Por%ilor -de -Fier.
12 Stinca ar putea fi situata in apropierea locului de varsare a Dravei in DUllare.
13 Mama Adriatica.
14 Timagetos a trait pe la mijlocul secolului al IV-lea i.e.n. si a scris o carte Despre
porturi (Hcpi. At.plvcov) din care ni s-au pastrat numai sapte fragmente (vezi RE, VI A,
col. 1071-1073).
15 Cf. Herodot, II, 33.

www.dacoromanica.ro
 142 APOLLONIOS DIN RODOS

etc 81So crAeTat. TO 68o)p, xat TON) E6Eet.vov nOvTov etcr(3 c'Oaet.v, TO
se etc f KeATt.xilv t Ham-craw 81.a 8E To6Tou Toi5 aTly.aToc
nXerio-ou. Toi)c 'ApyovaLTac, xat aeetv etc Tupplviay. xaTaxoAou0eT.
se ceyrcii xat 'AnoAAcf.)vt.oc.
5 IV, 284. "IaTpov µiv xaX<iovTec>: TOv "IaTpov platy ix TEo'v
xai TiLv (PLTratow OpoIv o6To) 8E dim)
`TnepPopicav XOCT CC cp6 p ea 0 o c
dcxoAou06v AtaxtiXcp Ev Auotilvcp Hpotly,06, (fr. 197 Nauck) XiyovTE.
Toi.iTo, yevOtLevov 8e ii.es-a5 Zxueliiv xat Opaxi5v, o-geTar., xat TO
p.iv etc T.; Iv xa0'411.dic Oc'cAao-crav ixi3d0aetv SeiOpov, TO se etc Tip
10 Ilovv.xiiv e&Xacaav ixnt7CTELV [TO se etc TOv 'AaptaTmOv x6Anov].
`13tnata 8E 6p1 npOc vac c'cvaTcaai,c, 4.4 KaXA4taxoc (fr. 215
Schneider).
, "Pmatou TCE[LTCOUCTIN OCTC9015pe0c, 7fat. EpaToaeiv.qq
tidtALaTa
8Eiv TpiTy (fr. III B 99 Berger) rewypaqmxiLv, E ip-hlmov TO-now
15 (SEZV, 7CE pr.(3cfcnav 8E virrov Heox-tiv. ExUp.voc 8i iv [t]c' nept.'r
D'ipc;)Trilc aim?) 11.6vov (platy OcnO ip.iktow cpipeaeat. TOv "IaTpov.
068etc tSE taTopeT. && Tarrou Tok 'Apyova&rac etG7CETCAEUXEVOC6 etc
i][../.eTipav Ocaaaaav, go.) Tt.p.ayirrou (fr. 1, FHG IV, 519), )6
lixoAo6Orlo-ev 'Ano2aWvLoc. 6 1.tiv yap Exopoc, a6TOVc 8r.a Tavca-
f0 80c 7CETCAeuxiva6 Ent Tilt/ fleyOuvrp OcicAao-o-av, ixeT.Oev 8E etc Tir lit.te-
T6pav Oc'cAacrcrav iAlAuekvaL . CO 8i "Io-Tpoc, xaTacpep011evoc
iE `Tnepriopkow, &ray cp0Occrn int TOv taTa5 ExuOtac xat Op4xlc
TOnov, axgeTaL etc 86 o. xat TO I.J.6 ai.)Toti etc TOv EiiEetvov nOvTov
pow,EL, TO 8E gTepov etc Tip) TupplvLxilv Odc?ocacray.
25 IV, 306. KaAOv 8E crT61.ta: Tpta aT6t.taTa gzet 6 laTpoc, Wv
Ev Ak-yeTat. KaAOv o-T6t.ta, we (plat Ty.cty-tyroc kv Tw Hept Ar.tthvo.w.
(fr. 2 FHG IV, 519) etc 6 (mat. nAeikat. TOv "AkPupTov.
IV, 310. TpLyX(.73xLv: 'EpaToo-06v1c iv y' Ileo.ypacp.x(7.)v (fr. III
B 98 Berger) vrirrov eIvaL iv T6) "IaTpcp prat TpLyowov, to-iv Tiji
30 'Pay, rev IleOxYlv Akyea0aL &a TO noAAcfcxt.c gzeLv neUxac.
IV, 311. 'Ap.cpt. 8E 8otott: Ilept TOv nept ITELxv ecyxiiiva 86o
etvat cp7o-t crT6i.taTa Toi5 "IaTpou, cTiv TO ply xaXEZTat NCcp-tlxoc, TO.
8i KaAOv cry6p.a. iv irp Tdczcov ot K6Azot. cr& 'A.OpTy trcAeuaay.
IV, 320. o6T'oi5v Opii is Totc arlri 'r EUpcf.rn7lc Opo,ctv 6[Lopor..
35 etatv of ExLeat.
IV, 321 sq. 060'ot nept Aatipt.ov: Aa6pLov neatov Tijc ExuOtac..
T-714 8E Zxuetac gOv-i) ve' TLticliva avaypc'ccpet. iv a' Hept IxuErolv-
(fr. 1, FHG IV, 522). < > xaTa se Tc1Sv Eivam ne8tov a-xf.--
eTaL 6 noTal./.6c ''Io-Tpoc, xat TO liev airroi3 iSetilia etc TOv 'A8piav
40 T6 se etc TOv E6Eavov nOvTov etaf3aAXEL.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 143

in Pontul Euxin, iar celalalt in Marea Celitca +. Argonautii au navigat

prin aceasta gura Si au ajuns in Marea Tireniana. Dupa el se is lsi
Apollonios.
IV, 284. o L-au numit Istru r: [Autorul] spune ca Istrul coboara de la 5
hiperboreeni §i din muntii Ripei ; el s-a exprimat astfel, urmind pe Eschil, care
spune acest lucru 16 in Prometeu eliberat (fr. 197, Nauck); apoi, cind ajung in
regiunea dintre sciti §i traci, [apele fluviului] se despart. Un brat se varsa in
marea dinspre noi, altul in Marea Pontica, [iar altul in Golful Adriatic]. Muntii 10
Ripei sint la rasarit, cum ne informeaza Calimah 17 (fr. 215 Schneider):
a Trimit de la muntii Ripei, unde mai ales... > Eratostene 18 [spune] in
cartea a III-a a Geografiei sale (fr. III B, 99 Berger) ca Istrul curge din locuri
pustii §i inconjoara insula Peuce. Scymnos, in cartea a [X] VI-a a lucrarii sale 15
Despre Europa, spune numai ca. Istrul curge dintr-o pustietate..Nimeni nu
povestwe ca argonautii au plutit pe acest fluviu spre marea noastra in afara
de Timagetos (fr. 1 FHG, IV, 519), pe care it urmeaza Apollonios. Scymnos
[este de parere] ca ei au navigat prin Tanais pins la marea cea mare §i de 20
acolo au mers la marea noastra... Istrul coboara de la hiperboreeni 19 0, cind
apuca sa ajunga in regiunea dintre Scitia §i Tracia, se desparte in doua: un brat
se varsa in Pontul Euxin, iar celalalt in Marea Tireniana.
IV, 306. Bratul o Cel frumos *: Istrul are trei brate 2O Unul din ele se 25
nume§te o Cel frumos *, precum zice Timagetos in lucrarea sa Despre porturi
(fr. 2 FHG IV 519). Spre acesta se spune ca a venit Absirt cu corabia.
IV, 310. o In forma triunghiulara *: Eratostene afirma in cartea a III -a a
Geograliei (fr. III B, 98 Berger) ca in Istru se afla o insula triunghiulara, deopo-
triva ca marime 21 cu Rodos. Ea poarta numele de Peuce, intrucit are multi
pini maritimi. 80
IV, 311. o In jurul ei se despart doua brate Imprejurul cotului [format
de] Peuce, se zice ca sint doua brate ale Istrului, dintre care unul se cheama
bratul Narex, iar celalt « Cel frumos *. In acesta din urma au intrat mai repede
cu corabia colhidienii impreuna cu Absirt. 35
IV, 320. « Nici cu traci *: scitii sint vecini cu tracii din Europa.
IV, 321 1i urm. o Nici cei din jurul [cimpiei] Laurion *: Laurion este o cimpie
a Scitiei. Timonax 22 descrie cincizeci si cinci de neamuri ale Scitiei in
cartea I a lucrarii sale Despre scili (fr. 1 FHG, IV, 522)... in cimpia sindiilor
fluviul Istru se desparte. Un brat al sau se varsa in Adriatic:a, iar altul in
Pontul Euxin. 40

" Vezi Eschil, nota 1.

Celebrul erudit alexandrin (cam 310 240 i.e.n.).
n Celebru filolog matematician grec, intemeietorul geografiei stiintifice, care a trait
cam intre anii 275-195 i.e.n.
19 Vezi Eschil, nota 1.
" Vezi Pliniu cel Batrin, nota 18.
21 Cf. Ps.-Scymnos 789.
22 Timonax a trait inainte de Apollonios din Rodos si a scris o lucrare Despre sci(i,
din care s-au pastrat numai citeva crimpeie, strinse in FHG IV, p. 522.

www.dacoromanica.ro
 144 APOLLONIOS DIN RODOS

IV, 324. 'AyyoUpou Opeoc HAI lainv "Icrrpou 7COTOC[1.05 [1.1)11110-

veLet. se ocirroi3 Trq..to'cyl-roc iv Actilat (fr. 3, FHG IV, 520).
`0 se KccuALocxOq crx67ceAoc Tijg ExuOtaq 7cAriatov To "Icrrpou,
OU tivv.toveUet. 110111ov iv KTEcreacv 'ITaXLx6v xat EcxeAtxi;iv TC6Xeon
5 (fr. 38, FHG III, 126).
ypo'ccperoct. ["Ayyoupov Opoc] xat "Ayyupov Opoc, xat 'Ayy{.)pou
6peoq Ocv-rt se Tot; KocuAtaxoto Kauxocatoco. (plat se xaTec TouTo
TO Opoq TOv larpov 8caccrzt.61.Levov TO ply eig TOv 'Aapf.ocv, T.71 se
elq TOV EiiEcvov (SeZepov etaf3caXecv-.

10 SCIIOLIA EX COD. PARIS. IN APOLLO NII ARGONAUTICA

IV, 284. TO 8i exck; iTexgpavro, &wet. To5 I.Locxp60ev gyvcoaa

TOV 7ro-rocp.6v.
TOv se "Icrrpov Ex Tc7.)v e7'7reppop6ow cpipecrOac via?. xat Tc7)v
Torcci.cov Opc."6v clxoXouElcroc,.; Atax'Acp ?6yov-rt. our o.); iv Hpoli.7106.
15 yevOtievov se TOv "Iarpov iv Tip' (..te-raV) ExuNlv xat Opo,cx`eLiv azi.-
erac elq 86o. xat TO [Lev T(7..iv (SEEOpcov eig TOv 'AaptaTtxOv ixf3IXAer.
x6X7cov, TO se ek TOv Eigavov TrOv-rov. '0 se ExISilvoq EV to TCJV
7rept Elipdyrnlc [..1.6vov plat TOV IaTpov cfc7r0 ipIHICOV TOTron cp6pecreaL.
'flo-a&rcoq 8 cp-iat xat 'Eparoa06v -iq, cp6pea0oct TOv "Icrrpov Oc-IrO
20 TOncov Ep0 p 40, xat TCCpLi3XXst.v v-rjaov IIsint7p).
IV, 306 sqq. DUO crrOtiara gzovroc TOU "Icrrpou, irov TO ply
KaX6v A6youal. ar011oc, TO se "AFT:4 :I) "Apptoc, 8Lec p.ev TOU KOCX05
CrT6p.M.T0c ei.67rXeiiacc. Tok Trept TOv "Act)up-rov &X se To5 "Aploc
Tok 'Apyovairrocc.
25 IV, 310 sq. TpcyXdrzcva 86 (plat. -rip Ileoxv v5j6ov, stec TO
Tpi.ycavov ei.vou. Kat T./r) [AV xopupip TO TpcyOvou IrpOc TO (Sei.ilia
oCiaav Tor) 7corap.o5 Ccrci5voc ixlAccrav Till se f3ciacv 'rip) TCpOc Tip
OacAccaaocv ei5poc A6yec.
(1).Ylat se xoct 'Eparoa06v-ic 6v T6 y' TE6v Fecoypacpcxiiiv, rcept
30 lletSx7)v poop Tpi.ycovov &Jai. CYTO(lccaLv ix81.86vaL TOv "Ia-rpov elq
OIXaao-av tcrr)v 8e ei.vac TYJV v5Icrov Tc7.) TO8cp xocXeZa0occ se
1-16xlv 8t.ac TO TCEUxocc, noXXOcq gzet.v.
IV, 321 sq. AocUpt.ov 8e 7CE8iOV Exuetaq. 'Epv.Loci.ov 86 (platy
OCT,
UO &Cc TO p.-;) ncfcvu TOG UTC'ecv0pckccov oixei.a0at.
35 Etv8ot 8i gOvl ExuOtac, ou 1,611v1Tat 'EXAlvtxoc Ev Tc7.). irEpt
60v6v Akycov BOarcopov aLcurAsocravv. EivBoc. Tolfrro)v se ecvorr6po)
Macc7yrocc.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 145

IV, 324. o Muntele Anguron o: in apropiere de fluviul Istru. Pomeneste

de el Timagetos in lucrarea sa Despre porturi (fr. 3 FHG, IV 520).
Stinca inalta Cauliac 23, din Scitia, este in apropiere de Istru. Despre ea
pomeneste Polemon 24 in cintenzeierile cetcitilor italice pi siciliene* (fr. 38 FHG,
III 126). 5
Se scrie muntele Anguron si muntele Angyron 25 ; si o al muntelui Angy-
ron *, in loc de o Cauliac )): caucazian. El spune Ca linga acest munte Istrul se
desparte in doua brate: unul se indreapta spre Marea Adriatica, iar celalalt
spre Pontul Euxin.

SCOLII DIN COD. PARIS. LA ARGONAUTICELE LUI APOLLONIOS 10

IV, 284. Expresia < 1-au facut cunoscut din departare >> [este] in loc de
o au cunoscut de departe fluviul )). [Autorul] spune ca Istrul curge din regiunile
hiperboreene si din muntii Ripei, urmindu-1 pe Eschil, care afirma aceasta
in Prometeu. Cind Istru ajunge in iegiunea dintre sciti si traci, se desparte in 16
doua: o parte din ape se varsa in Golful Adriatic, iar alta in Pontul Euxin.
Scyninos, in cartea a XVI-a a lucrarii sale Despre Europa, spune numai ca
Istrul curge din locuri pustii. De asemenea, si Eratostene ne informeaza ca
Istrul curge din locuri pustii si inconjoara insula Peuce. 20
IV, 306 si urm. Cum Istrul are doua brate, dintre care unul se numeste
o Cel frumos o, iar celalalt al lui Ares sau al lui Arex, prin bratul « Cel
frumos >> a intrat cu corabia Absirt si tovarasii sai, iar prin eel al lui Ares
argonautii.
IV, 310 si urm. Insula Peuce este numita o triunghiulara » fiindca alcatu- 25
ieste un triunghi. Virful triunghiului, care se AA catre cursul fluviului, a primit
numirea de cot, iar bazei dinspre mare i se spune latime.
Si Eratostene afirma in cartea a III-a a Geografiei sale ca Istrul se varsa in
mare prin doua guri, pe linga insula triungliiulara Peuce. [Ca marime] insula 30
este egala cu Rodos. Se numeste Peuce, fiindca are multi pini maritimi.
IV, 321 si urm. 4 Cimpia Laurion a SciOei o. [Autorul] spune ca este pustie,
fiindca este cu totul nelocuita de oameni.
o Sindii o, o populalie a Scitiei, despre care aminteste Hellanicos in lucrarea 35
sa Despre neamuri, zicind: o Gine pluteste prin Bospor [ii are in fata pe] sindi.
Mai sus de acestia (sint) meotii.

23 Vezi nota 12.

24 Polemon din Ilion, zis zi Periegetul, a trait aproximativ intre anii 220-160 i.e.n.
si a desfilsurat o activitate literary bogata ti multilaterald (vezi RE, XXI, col. 1288. 1357).
25 Vezi nota 11.

10 c. 1414

www.dacoromanica.ro
 XXXV. HPSZNAOT

ZHAOTTPOE

V, 67 68 xccrl rrhaeco
o5Tco =Tat flu Oq 4Scrrcep 11 Adcou Tttri).

www.dacoromanica.ro
 XXXV. HERONDAS

Mimograf, care a trait pe la mijlocul secolului al III-lea i.e.n. In opera

sa, Herondas ne infatiseaza scene realiste din via%a de toate zilele.
Edilia: Herondas, Mimes, Texte etabli par J. Arbuthnot Nairn et traduit
par Louis Laloy, Les Belles Lettres, Paris, 1928.

GELOASA

V, 67 -68... SA fie spinzurat

de botnita, a§a precum merits un Daos1.

1 Cf. Menandru.

10

www.dacoromanica.ro
 XXXVI. ANTIPONOT

IZTOPMN HAPALOaQN ETNAIIEH

122 (134). tIaTopei.Tar. K xoct Tcepi. Till Aeoxilv Virsov 1.).1186
intepai.pav aUvccaeoct. TEW Opv6wv .74?) 7C'dlac6 TOv TO 'Azt.XX664 voc6v.

www.dacoromanica.ro
 XXXVI. ANTIGONOS

Nascut la Carystos (Eubeea), intre anii 295-290 i.e.n., Antigonos a trait

o vreme la Atena, ca sculptor, si apoi s-a stabilit la curtea regard din Pergam.
Din opera lui n-a ajuns pita la not decit o Culegere de ponstiri uimitoare.
Editia: Rerum naturalium scriptores Graeci minores recognovit Otto
Keller, vol. I, Teubner, Leipzig, 1877, p. 1-42.

CULEGERE DE POVESTIRI UIMITOARE

122 (134). Se povestwe §i despre insula Leuce 1 &á nici una dintre pasari
nu se poate ridica in zbor deasupra sanctuarului 2 lui Ahile.

1 Vezi Arian, nota 31.

2 Vezi Arian, nota 32.

www.dacoromanica.ro
 XXXVII. 4:0TAAP XO T

I ETOPIAI

20 (19). Athen. XII, 51, p. 536 D: (NSAocpxoc S'iv aijt i TeLv

`IaToptiLv Opoctxclv plat Tiliv xocXoutilvwv Kpof366.)v Pao-aeoc yevka-
5 0= 'Icrecveip, Tpuciorilt. TCCIICVTOCc Tok XOCO'EOCUTWV U7CEpf3ocXXOtavov. ijv
Se xoct TCAOLCYLOc XOCG xaA6c.
83 (69). Zenob. Prov. VI, 13 (Suid. s. Aeuxi] iltLepoc): OtAccp-
x6c (mat. Tok Xx60occ vlUovTocc xa0eL8ecv atyeLv Tdv cpapiTpocv,
xat et [Lev OcALTccoc TUZOLEV Ill.thpocv ixetvip acayayovTec, xa0-
10 avocc etc Tip cpagTpocv chcp.7.8a Aeuxip et 8e Szkripc14, [....kAaLvay.
Esi Totvuv Tiov obtoev-tpsrx6vTcov ixtpkper.v Tag cpapkTpac xat Ocpr.O[Lav
Tag (Vhcpouc- xat et eLpileeti]o-av 7TAetouc at Xeuxat, ei)aoct.[Lovietv
TOv c'cnoyevollevov 60ev 7capott.uao-07pac Try ecya0ip 111.tipav
XeyovTuw ix Tijc cpapkpocc eIvocc, xoct M6vav8poc 86 cplaw Aeuxa8tocr.
15 (III 90, 315 K) Tip dcya0ip 41(.1.6pav Aeuxip xcael:a0oct.

www.dacoromanica.ro
 XXXVII. PHYLARCHOS

A trait in secolul al III-lea i.e.n. qi a alcatuit un tratat de istorie in 28

de carti, in care s-a ocupat cu evenimentele din perioada 272-220. Din opera
sa, care a servit Ca izvor lui Plutarh, n-au ramas decit vreo citeva fragmente.
Cunoa0em insa conceptia lui Phylarchos despre istorie multumita lui Polibiu,
care polemizeaza cu el, in Istorii, cartea a II-a.
Edilia: FGrHist, HA, p. 166, fr. 20 (19) §i p. 188, fr. 83 (69).

ISTORII

20 (19). Athen. XII, 51, p. 536 D: Phylarchos spune in cartea a X-a

a Istoriilor sale ca peste tracii numi %i crobizi s-a facut rege Isanthes, care-i
intrecea in desfriu pe toli cei din neamul sau. Era bogat §i frumos.
83 (69). Zenob. Prov., VI, 13 (Suid. la # Zi alba *) : Phylarchos spune ca 6
sci ;ii, inainte de a se culca, 10 aduc tolba §i, daca s-a intimplat ca au petrecut
ziva aceea Cara suparari, arunca in tolba o pietricica alba, iar daca au avut
necazuri, una neagra. Cind cineva moare, i se is tolba i i se numara pietricelele. 10
Daca inlauntru gasesc mai multe pietricele alba, it socotesc fericit pe raposat 1.
De aici proverbul celor care spun ca ziva buns ne vine din tolba. Si Menandru
a firma ca in Leucadia (III, 90, 315 K) ziva buns se numqte zi alba. 15

1 Se pare ca acest obicei a existat §i la traci (cf. Pliniu cel Batrin, VII, 40 (41), 131).

www.dacoromanica.ro
 XXXVIII. NIKANAP OT

ETEPOIOTMENA

Fr. 58 Schneider (Antonin. Liberalis XXVII. `IG-ropEZToct Nixocv-

poq iTepoLouplvm s') . Kevrck 8I XpOvov ixvo4Levov cb-c6x.tot
5 TilV 'Icpty&vetccv ei r v Aeuxv Aeyoti6vIlv nap& -rOv 'Azt?Oloc xod
dOadcoco-oc inobr-ev ccUT31v Ccriwo)v xocA &06cvoc.rov aoct.t.Lovoc xcci. Wv6-
ticco-ev dcvri Tijc 'Icptyeveiocc 'Opar.A6zaccv. 'Ey6vero n 'AztAA6..
auvar.xoq.

www.dacoromanica.ro
 XXXVIII. NICANDRU

Cunoscutul poet didactic Nicandru s-a nascut la Colofon la sfir§itul seco-

lului al III-lea sau la inceputul secolului al II-lea i.e.n. §i a scris numeroase
Norari, alit in versuri, cit si in proza, dintre care ni s-au pa'strat dotai cu continut
medical: Theriaca §i Alexipharmaca. Nicandru a fost mult citit folosit de
poetii latini Vergiliu §i Ovidiu.
Editia : .Nicandrea edidit 0. Schneider, Teubner, Leipzig, 1856.

METAMORFOZE

Fr. 58 Schneider (Antoninus Liberalis, XXVII. Povesteste Nicandru in

cartea a IV-a a Metamoriozelor)... Cu trecerea timpului [Artemis] a stramutat-o
pe Ifigenia, ajuns5 (acolo), in insula numita Leucel, pe linga Ahile si, schimbindu-i 5
infalisarea, a facut-o zeila vesnic tinard si rard de moarte. Si in loc de Ifigenia
i-a zis Orsilocheia. Ea a vieluit dar alaturi de Ahile.

1 Vezi Arian, not ele 31 yi 32.

www.dacoromanica.ro
 XXXIX. Z AT YPOE

Fr. 5 (Athenaeus XII, p. 557B). II poaexrhattro 8E xat

MoXoTTEtiv pacrt.Atiav, yill..tac '0AuFack8a, i 3jc gaze), 'A)& av8p ov
xai. KXecackrpay. Kai Tilv 0 p4xlv 8e 8TC aev, 3jxe npOc aUTOv
5 Ko01)Aac O s-c7)v 0 pax6v Paaack, 6Cycov Milaav Tin) Ouya.r6pa xai.
8iii pa 7-coAX6c. Fiks.aq 8e )(at Tairrlv ircer.crhyaye Ty] '0Autv7cat8r..

www.dacoromanica.ro
 XXXIX. SATYROS

Gramatic grec originar din Callatis, a trait la Oxyrrhynchos (Egipt), In a

doua jun-Mate a secolului al III-lea i.e.n. §i a scris o carte de biografii, din
care s-au pastrat doar citeva frinturi.
Editia: FHG, III, p. 159-166.

Fr. 5. (Athenaios, XII, p. 557B). [Filip] a mai primit [ca zestre] si regatul
molosilor, luind in casatorie pe Olimpiada de la care a avut pe Alexandru
§i Cleopatra. far cind a cucerit Tracia, 1 veni la el Cothelas, 2 regele tracilor,
aducindu-i pe fiica sa Meda si daruri multe. A luat-o in casatorie si pe aceasta, 6
ducind-o sub acelasi acoperamint cu Olimpiada.

1 in anul 341 I.e.n.

a Probabil un rege get de la sudul Duna'rii, vezi Parvan, Getica, p. 55.

www.dacoromanica.ro
 XL. MNA/EAZ

23. Photius Lex.: Zc'ci.LoAEl.g.... Mvacr6ocq 80 mcpec IN-m(4 TO%)

KpOvov (zpOvov Et. M.) Tt+taaeac xat xaAET,Geat. ZOct.LoAELv.
36. Harpocratio: Eaf3oi ZivLoa06v7)c `Yrrp Krio-Lcpi3vToc
E. (§ 260). 01 116 Ear3ok A6yecrOoct Tok TeAoupivoug T(.7) EaPaV.cp,
Tour 6o-rt, Tw ALovixrcp, xa0Ocrcep Tok TW Bdcxxcp BCcxxoug. Toy .n
airrOv etvar. Ear3cfcr.ov xat At.Ovua6v yam,» ecXXo!. TE xat 'Ap.cpEOcoc
p' Ilept (HpaxAdaq. 05-rw 86 yam. xat Tok "EAA-ivo'rcc TLVEc (re ,".mi
TAAlpwv 'TGvOcc Suid.) TovS Blxxouc Ear3ok xaXetv. Mvacsiac aL
10 O IlaTpek uiov etvat cpriaL TO'5 Atov6ar.ou EaPc'ct.ov.

www.dacoromanica.ro
 XL. MNASEAS

Originar din oraplul Patrai, Mnaseas a trait in prima juma'tate a seco-

lului al II-lea i.e.n. §i a fost elevul marelui geograf Eratostene (275 cca. 195).
A scris un Periplus §i citeva Periegeseis, in care infati§a tot felul de intimplari
miraculoase din diferite linuturi. Din acestea ni s-au pastrat numai citeva
fragmente.
Editia: FHG, III, p. 153 §i 155.

Fr. 23. In lexiconul lui Photios, <c Zamolxis s... Mnaseas [spune cal getii
cinstesc pe Cronos 1 (= «timpul >>, Et. M.), numindu-1 Zamolxis.
Fr. 36. Harpocration, <c Saboi )). Demostene, in Apdrarea lui Ctesiphon
(§ 260), spune Ca sabii sint numiti cei initiati in cultul lui Sabazios 2, adica al 5
lui Dionysos, precum sint numiti bacchi cei initiati in cultul lui Bacchos. Ca
Sabazios §i Dionysos sint unul §i acela0, ne spune §i Amphitheos 3 in cartea
a II-a a operei Despre Heracleia. .4a spun §i unii (dintre greci Suidas),
ca bacchi se numesc sabi, dar Mnaseas din Patrai afirma ca Sabazios este fiul 10
lui Dionysos.

1 Cronos era unul dintre zeii cei mai vechi, fiind socotit fiul lui Uranos §i tatal lui
Zeus. Exista credinta ca pe timpul sau a fost epoca de our a omenirii.
2 Zeu de origine traca, al carui cult s-a extins apoi in Frigia, ,Si, incepind din secolul al
V-lea, in Grecia, ca zeu al vegetatiei; ca si Dionysos, el era sarbatorit cu ceremonii orgiastice.
3 Scriitor din secolul al III-lea sau al II-lea i.e.n., originar din Heracleia pontica.

www.dacoromanica.ro
 XLI. P. TERENTII AFRI

COMOEDIAE
PHORMIO

35-36 Davos: Amicus summus meus et popularis Geta

5 Heri ad me venit.

www.dacoromanica.ro
 XLI. TERENTIU

Al doilea mare scriitor latin de comedii dupa Plaut, Teren%iu a trait

intre anii 185 159 i.e.n. A lasat 6 piese, imitate dupa comedia noua greceasca.
Ele reflects starea de lucruri din cetatile grece§ti ale veacului al III-lea i.e.n.
Editia : Terence, Comedies. Texte et traduction par J. Marouzeau,
vol. IIII, Les Belles Lettres, Paris, 1947-1956.

COMEDII
Phormio

35-36. Davos 1: Cel mai bun prieten §i compatriot al meu Getal

a venit ieri la mine. 5

1 Numele de sclavi Davos §i Geta din comediile lui Teren%iu sint preluate de la Menandru.
Davos se intilnwe mai des in Andria si numai de doua on in Phormio (vv. 52 si 63). Numele
de Geta apare frecvent in comediile Adelphi ,i Phormio.

www.dacoromanica.ro
 XLII. 110ATBIOT

IZTOPIAI

I, 2, 4. Maxea6vec T-71q pOv EUpcfrri s ilpEocv Cori) TeLv xcc-ra. TOv

'Aapiccv TO.irco» cc E7r. TOV "Icrrpov noTocp.Ov
6 ...
III, 2, 3. eEE'ic 8O T OUT 0 Lc 7reLpoco-Olizeoc auxo-occpetv ceog 5.
`P68Lot. & xcd. Ilpoucricz dcvocAocilOvreq npOq BuocvTiouc 7c6Ael.Lov
ilvdcyx.cccrocv ccirrok CmoaTilvoct TOU TcocpocycoyvieLv To6; 7cX60vTccg etg
TOV II6vTov
IV, 38, 4. IIpOc tav yOcp Taq dcvocrcodocq To5 Piot) xpeiocq Tcfc Te
10 Opety.ocTrx xoc TO Tiiiv elq Tag aouAelocg cZywevcav acotacTow 70650oc
of. xix.TA T011 11 OVT OV 7][17.1) T 67C CA MX pcco-xeugoum. ao*A66TCCT OV MCI
zpirt+tdyrocTov Op.oXoyouvIvcac. 7pOc 8E TCE p ou iocv p,EAL, wqp6v,
TdcpLzo4 acp06vc.oq xopwoCiolv. 5. 86zovroct ye p,v TE6V &X 'col%
111.ili:v

nocp'-kav TOnot.q 7Cepurreu6v.rwv gAcctov xoci lrFcv oLvou yivoc. csiTcp

15 a'Ocilei43ov-rat, noTe [Lev eUxocipco4 at.a6VTec, noTe 8e AoctLfl&vovrec.
IV. 41, 1. Tot; yap "Icrrpou 7cAeiocrt. 6'76110V:7W auto T=ES Ei)pcornlc
etc TOv 116vTov eicri3cfcMovToq, o-ul.43ociver, 7rpOg Tokov azeaOv &Ta

www.dacoromanica.ro
 XLII. POLIBIU

S-a nascut la Megalopolis, in Arcadia, catre anul 200 i.e.n. Dupa cucerirea
Macedoniei de dare romani (168), Polibiu a fost trimis ca ostatic in Italia,
unde s-a imprietenit cu reprezentanti de vaza ai aristocratiei romane si a cunoscut
de aproape realitatile de acolo si fora statului roman in crestere. S-a rein-
tors in patrie in anul 150 si a ocupat functiuni inalte. A fAcut numeroase
c'alatorii si a murit pe la anul 118 i.e.n. A scris mai multe lucrari marunte
care s-au pierdut. Opera sa de cApetenie, in 40 de carti, expune istoria lumii
cunoscute pe atunci, de la al doilea razboi punic (220-202) pins la cucerirea
Corintului (146). Autorul judeca evenimentele din punctul de vedere al aristo-
cratiei si al statului roman. Opera lui Polibiu nu ni s-a pastrat in intregime ;
avem intregi primele cinci carti, iar din celelalte numai fragments.
Editia: Polybii Historiae edidit Theodor Biittner-Wobst, vol. IV,
Teubner, Leipzig, 1888-1904.

ISTORI1
I, 2, 4. Macedonenii si-au intins stapinirea in Europa, de la Marea Adriatica
pins la fluviul Istru 1...
III, 2, 3. ... Apoi voi incerca sa lamuresc cum... 5. RodieniiSi Prusias 6
(impreuna) pornira razboi 2 impotriva bizantinilor si ii silira sa renunTe la taxa
de trecere pe care o impuneau navigatorilor spre Pontul Euxin...
IV, 38, 4. in privinta celor necesare vie ii, tinuturile pontice ne dau vite
si sclavi3, in numar foarte mare §i de o calitate marturisith de toll ca excelenta. 10
Dintre articolele de lux, ne procura din be4ug miere, ceara, pete sarat. 5.
in schimb primesc din prisosul regiunilor noastre ulei si tot felul de vinuri 4.
Cu griu facem un schimb reciproc. Uneori, la nevoie, ne dau ei. Alteori iau din0i
de la not 5. 16
IV, 41, 1.. Cum Istrul care vine din Europa se varsa in Pont prin mai multe
guri, din milul adus de bratele sale s-a format in Pont (0 se menIine §i acum)
1 Cf. Strabon, I, 2, 1 ; Curtius Rufus, IX, 6, 20 ; Arian, Expeditia lui Alexandru, I, 3, 1;
I, 4, 6.
2 Razboiul din anii 220-219 i.e.n. la care participa si regele Prusias I al Bitiniei (cf.
IV, 47, 1 si urm.).
3 Cf. Menandru. Pentru comertul dintre tarmul apusean al MArii Negre gi lumea
greceasca vezi Histria, I, Bucuresti, 1954, p. 363-431 @t Chr. Danov, Zur antiken
Wirtschaftsgeschichte der westlichen Pontuskiiste bis zur Niederlassung der Romer, in
Bulletin de l'Institut Arheologique Bulgare", XII (1938), Sofia, p. 188-194.
4 Cf. Demostene, Discursul impotriva lui Lacritos, 35.
5 in ciuda hinterlandului bogat coloniile grecesti din Pontul Euxin datorita atit
evolutiei interne cit si unor factori externi au adesea, in secolele III-II i.e.n., greutAti de
aprovizionare. Nici Histria si Callatis n-au lost scutite de aceste incercAri, chiar daca ultima
avea o situatie mai buns cum se poate vedea din documentele epigrafice care mentioneazA
institutia sitoniei (vezi Pippidi, Contriburii, p. 30 si 62 si 1st. Rom., p. 196 7). De altfel in
sec. III si II i.e.n., regiunile pontice inceteaza de mai fi grinarul Greciei (vezi Demostene,
nota 1), locul for fiind preluat de Egipt.

11 a. 1414

www.dacoromanica.ro
 162 POLIBIU

XLAECC CrTacce cruveaTavocc Toci.viocv tilp.ipocc spOp.ov c'errxouaocv T5c yijc

[11-rcc vuv cruvicry/xev] Ex Tiic co g aT6p.ccatv etacpepolliv-IS tA6oc.
2. icp"hv kin neXc'cycor. Tpixowg of nXiov-rec TOV 116vTov AocvOc'cvouacv
inoxiAAov-rec vuxTOc int -roUc TOnouc. xocAo5ac a'ockok of vocuTtxot
5 ET101. 3. Toi5 ai R- nocp'ockilv auvEcrroca0occ Tip rip, OcAX'int TO
no71!) npocoOeto-Oocc rev xotSv, Tco'rriv volicaTiov etvocc TrJv oct-ciocv.
4. icp'6crov pev yap oci Paecc Twv no-rocp.iiiv sLa Tip (3iocv T."4c cpopErcc
intxpocToi3at. xoct at.wOoi;v-rat Tfv OaAcerrocv, int ToaotiTo xat Tov y-7)v
XOCt TCOIVTCh Ta cpep011evoc To% ()e151..cocacv avarc-t) npocoOdo-Oocc xat [JAI
10 Aocilf3Ivecv p.ovip R.-1Se aTc'cacv arrAiiic. 5. 6TCCV 8E aca TO pc'cOoq 18-11
xoct nXilOoc Tijc OccAecTs-16 ixAirtrucc Tet 46[..Locrcc, TOT'etx6c 97, xoc-ra
(pilaw cpep6tLevov xc'erco p ova xcet aTc'cacv Aocti(iavecv '1-6v Zoi5v. 6. &'&
Titiv tIeV X11(3p6.1V MCI tizycawv noTcy,iLv Tec IIEV XeN.LOCTOC licexpeo
a-?)
auvEarocTac Ta 8E 7:ape( T-;lv xipaov iaTcv dcyxcf3cc0472, Tc7.)v 8'aocT.T6vwv
15 x0a npo;c0.4 (Se6v-rm nocp'ccirrac Tat; etaf3o7\ac of Me; OliVEGTCCYTOCL.
7. ii.c'eAccrrce a'gxa.r]Aov yEveTocc TOUTO xocTa Tac Tc7.)v OtLf3pcbv &7rt cpopCcc
xoct yap Tck Tux6v-rx Tem Tclv (SeEOpcov, inecaav LttxpocTlicrcoar, Toi3
x6i.i.ocToc xocs-ac Tip eta(3oXilv, npocaediac TOv xotiv etc O&M-v.-ray int
Too-okov 6a-re npOc A6yov ixecaTou yEveaeccr. T4iv anOcrTmacv r (3im
20 Ti5v iturt71--r6v-rm (Seullaraw. 8. Tc7) 8E [-Ley6Oet --r1% nposcpwlv-%
Tatviocc xoct xoc06?ou TW nXIMer. Tc.7.)v etacpepoilivm AEOcav xat EUXo.iv
xat y1 LnO Twv no-rap.c7)v oUaccp.i.k anco-rtyriov e5-i0ec yap ...
IV, 45, 10. IIpoo-encyevo[Livm 8E rocAcc-rc7)v ockoi.c Twv Ire pt
Kot.tovT6pcov etc TCECV iiX001) neptaTc'caecoc.
25 IV, 46, 1. 05-roc a'ixEv-rio-ocv pEv Crcp..a Tag ,rcpt Bp&vvov Ex T-71c
oixeiccc, acacpuy6vTec 8E TOv nept AeAcpoOc xEvauvov xat nocpayev6-
[LEVOL 7Cp0c Tdv `EAA-hanovTov, etc I.Liv Tov 'AcrEocv oux irrepacdAy)aav,
ockoll 8E XOCTilletvccv aca TO cpcXoxwpcja-oct To-Cc ,rcpt TO BuUcv-rcov
T6notc. 2. of xoct xpaTirravTec Twv Opakcliv, xoct xoc-rocaxeuccady.evot
30 paarAecov Tnip ToXtv, etc 6Aoaxep5 xivauvov liyov Tolk Buocv-rEoug.
3. xa-ra p.Ev Ow Talc apxac iv TO% icp68occ ociyrclv Toac xocTok K0110V-
T6pLov T61) np&rov PocacAeLaocv-ra, 8c7)poc aLeTiXouv of BuilvTcoc
8t86v-rec &v& TpccrxtXtouc xai 7revraxtaxcACouq, noTi 8E xoct ppi.ou;
xpuaoik, ip'41 p.ij xaToccpeeEpecv Ti.) x6pav akiiiv. 4. TiXoc 8'ivocy-
35 xeca07)o-av Oyacyi]xov-ra TaXavToc o-uyxcopcio-v. cp6pov TeAei.v xoceivcawrOv
gcoc etc Ka6ccpov, Spot xaTeA60-1 [ley PaatAeta, TO 8E yivoc cci)Tc7n,
lEecp0dcp-t1 t&v, an6 Opaxc7.)v Ex 1..ce-rapoViic incxpas--/Oiv. 5. iv otc

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 163

un bane de nisip de aproape o mie de stadii 6 lungime, la departare de uscat cale

de o zi. 2. Cei care plutesc in Pont, hind 'Inca in plina mare, dau de acest obstacol 7
91 4i impotmolesc corabiile acolo, in cursul noptii, fare a bage de seams.
Corabierii Ii dau numele 8 de 4 Piepturi *. 3. Cauza pentru care aceasta ingrama- 5
dire nu se formeaza chiar ling& uscat, ci este impinsa mult Inainte, trebuie
considerate urmatoarea ... 4. Atita vreme cot curentul fluviului, cu repezici-
unea lui, biruie 9i indeparteaza apa marii, pamintul ,Si tot ceea ce-i adus de
valuri este in chip necesar impins in larg 9i nuli gase§te nici a§ezare, nici odihna.
5. Dar o data ce puterea curentului este nimicita de adincimea §i volumul apei 10
marii, atunci fire§te ca aceste aluviuni cad la fund qi ramin cu statornicie acolo.
6. De aceea, zagazurile ce le alcatuiesc fluviile repezi §i mari sint departe de
term, iar linga uscat apa e adinca. Dimpotriva, acele [bancuri] ale cursurilor
de apa mici i domoale se formeaza chiar linga gura lor. 7. Acest lucru se poate 16
observa mai ales dud au loc ploile cele puternice. Caci atunci rIurile putin
insemnate, dupa cc resping valurile marii de ling.& varsarea lor, limping aluvi-
unile in mare pina la o departare ce variaza proportional cu repeziciunea curen-
tului. 8. Marimea bancului despre care am pomenit, cantitatea important& de 20
pietre, lemne §i pamint ce o aduc fluviile e verosimila q,i ar fi o naivitate sa ne
miram de ea ...
IV, 45, 10. Dupa ce au mai navalit 0 §i galii lui Comontorios, [bizantinii]
au ajuns la o nespus de mare incurcatura.
IV, 46, 1. Ace§ti gali 4i parasisera Cara impreuna cu Brennos. Scapind 26
din nenorocirea de la Delfi 10 §i ajung-ind pina la Helespont, n-au trecut in Asia,
ci s-au stabilit acolo, fiindca le-au placut locurile din jurul Bizantului. 2. Dupa
ce i-au invins pe traci 9i au a9ezat re§edinta regelui la Tylis 11, i-au pus pe bizan- 30
tini intr-o primejdie cumplita. 3. La inceput, cu prilejul incursiunilor [in teri-
toriul Bizantului], facute de Comontorios, primul rege al galilor, bizantinii
plateau trei, patru, uneori chiar zece mii de piese de aur 12 ca sa nu le pustiasca
Tara. 4. in cele din urma, fura siliti sa plateasca un tribut anual de optzeci de
talanti 13, pin& la [urcarea pe tron a lui] Cavaros, pe timpul caruia regatul lor 85
a fost distrus, iar galii, biruiti la rindul lor de traci, fura nimiciti pina la unul 14.
6 Aproximativ 167 km. Cifra aceasta este desigur exagerata. Cf. Arian, Descrierea calci-
toriei in jurul Pontului Euxin, 24, 2, care indica o cifra mult mai apropiata de realitate pentru
distanta de la Histria la gura Sf. Gheorghe.
7 Formarea unui fel de dig izolator, Intre gura Sf. Gheorghe si gura Buazului, a contri-
buit la decaderea Histriei, In secolul al III-lea i.e.n., deoarece a facut sa scads treptat traficul
maritim. Pentru toata problema vezi Pippidi, Contribulii, p. 17.
8 Cf. Strabon, I, 3, 7.
8 In cadrul marii migratii din anul 280 i.e.n., cind celtii inunda Balcanii (cf. Trogus
Pompeius, XXV, 2-3).
18 In timpul atacului galilor asupra sanctuarului din Delfi, a avut loc un cutremur
de pamint si o furtuna puternica, ceea ce a contribuit la infringerea lor (279 i.e.n.). Resturile
armatei s-au impartit in trei grupuri, care s-au asezat apoi in diferite regiuni (Asia Mica,
Serbia, Tracia). Cf. Trogus Pompeius, XXXII, 3, 6-8.
n Nu se cunoaste exact locul regatului celtic din Tracia (poate Tulovo de astazi), care
a fost infiintata In anul 278 i.e.n. Cf. si Trogus Pompeius, Prologul, XXV. Pentru o even-
tuala influents a noului regat in Dobrogea, vezi datele toponomastice la Vulpe, Dobroudja,
p. 84-85.
18 Stateri de aur.
13 Aproximativ 24 000 stateri de aur.
14 Evenimentul pare sa fi avut loc catre anul 218 i.e.n.

11

www.dacoromanica.ro
 tOL 111019()(3

51od1)ox oaLo Amt. mrAocl) 10n37-19o311L 01 n3r1 (w1x2d1L non9dD7d1L3 soda

5co1. 45yAtAvo 10&37193E. 1936D d 0 6230ti. 220X X.A.(19 (30 1123.0. 523 5001
32L d 5)310)1931 59o(31)ox 9 A(91. TR VOL 6(9192 do moin(tod TAT
-
tooDIAd33X 531eL09x-x.Aloo31L10 M3)011(9.190d102L 5001 523 (.01 &oiAoll
71(21. .5x3.no
AI LN Stvol.Tiv TR A.31A37-10 5tk 5tt1, 5)93)(31.1Dnvo pox Dti.dX.DaR
-
5)031 619)021 X3 (101 y31 50 IL d 613110 5001 51-1021620(111 M01 3 .Lx 3110
-
6(91%x3 n01 H 'nolno norvaR 'olnnoltf. 113)( 53JApc. ylpX3A3 A110 10 loya.r.-
10A3719) 5201 d 5102R )01R 01 A13XOR 5(102,201 (311. 110901930 h(91 3e1x)x
OT 61011,TOp0 3 z
90 (19 :If (..td CI) 1)0.0- 01. 2L N(C 1.(07-13 dTIL; 9.0 Arlfl 5131.11f
&13dolD3 n3710),cy3ri
'Al 'Oq 30 TR la,morta o oa. &Tr1 (w1,(2d1L se)(7r1mdd3 oaLT -

'(w0713(
'AI 'Tq '6 30 33 ,°,11`)Pna
Amt mod31,369 m-9R33.na `10113719(13(13
91 (1.)1 011. 67.13y 9 0
5316(1011011 X)oadont A3 ),..(9.Aiq rt( A 331 no2L3yd31d 1,(XD23
-
moa. molyr-blioda
'Al 'zq -[ d2on)om n
noa, M11 A(9110VOLI )1.) 9 5(03V X21. ol13.4.10d -
norqd da.L. 50 1.1a 460116)0 2')OX 1)Rfl02/13 5011%0 no.c(noolR eup.. 02L 60713y XIX
Xm AA° o 5 S1o1. 3X d `5(-o7131.oy1d) d moDk 1. 510 )32L yrx)3d &pin° 510
Og 9 31. II d z3.orio 5 10 31 011/0,0(la 1
ZZ `(Z) 110, th°9'331 5° 9 513Y19)t 1121 f? tbttd )oX/L1-
1 0
A(01 XTX1.010d 50 act el(9
U.1 1399C1) 'eLcodc)ovol37-1 Attocoic (13-r1
110X
-
6)013Vp(b9/7 SI3X93(hAL 31J 5201 dal r(21.90 1.ono 6(91 02LTI3 A(Od 523 601 II AO
1 AO z
5)c-vp.A.37-1 TR oaaX3Tdloa X )93d 5 5201.
(la 51021,00 63 5201 '21331L
4Z 1 c10 5 0
d xxio 5 pox Anol cio a
5 aL TIT0 .510
'IAxx ll
'9 z-r 3 moDkocbtfy31c3 TR 51701 517oxf.om-i9 AO/ 6371 ox )O1.
(L,p. roopv, no)19)3(wR c-r no)a. TR Tz.,ox cta d &kap? .1)ovpd 5o o
.5ka.),37-163a
`iAxx '6 I 11.oa R. 5oitityxm-p 701L ll3A-Wd &MATH° 6(01 n La.. 5
OE d no 31 `e,coln3d.o3d XV1R )09X990 A(91.. h(O.A..9\( 31Lf-al 01303d tt(1.. A X914 6191C)
z tv-oa.(wx(f. TR A(91 XV 6(026.10Rd 2)oX 1d31c. Ro3. 0.101 5no 11(02. -(3101970a
M2el 210X 1d311 no3. 071371 5no mo. Rmo d mo (3 5101 x &mei 510
77OX 5U.1
5Ler1x9a. `monrino.A.Lq? -E pox xs:no1R th 6(91,11;10 21:1311 ki 5 LI 9 5co79d mox -o

d dk.lo 5103 pox A(91. 6/1(91.)0VOLI pox cb xplo moiA9 nola01, molmoLT "Lou-do-1i
gE 5cto3, 5.)ondf1.9xa ?)ox )01R 101(1X1 3R A(963T10 19169 d 0 46130f/ 9 (3)021 -69
11(91. 3S 1:0X 6(0001.1.3 2XIX cax-riut.36119 el(191M;101(3 5:101 yooRdlov `510 `)ox
turnA9ovoxwdloa.c. pox 6(011;101 lit.? o otf. 'tom q
0R3 3 (.1.1 x).119 63.1t
5T611. 5101. 5)011co1,clx (71-1o.o? 5no .(x.on-tioc(3),..A.33DoC)1L 9
11(01
1)0117)311
1)ox mc. coo )oxp... 53.LAIG9tt.1910170X fLOVAT n01T-190190H 4n77\031,931.003 1XX
of 609 3. Mlr,to 5)om.a. mot Amin

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 166

5. In acest rastimp, bizantinii coplesiti de biruri trimisera fntii o

delegaIie in GreCia, ca sa ceara ajutor sj bath in primejdia care-i ameninta.
6. Fiindca cei mai multi greci le nesocotira cererea, bizantinii an fost siliti sa
puns o taxa de trecere pentru tine voia sa intre in Pont. 5
IV, 47. 1. Chid bizantinii an impus o taxa pentru marfurile exportate din
Pont obligatie grea sj suparatoare acest lucru a fost socotit de toIi o
napasta. Toti corabierii ti Invinuiau pe rodieni, fiindca erau crezuTi pe atunci
stapinii rnarilor. 2. Tata pentru ce s-a iscat razboiul despre care vom istorisi acum... 10
IV, 50, 1. Bizantinii se luptau la inceput cu strasnicie
IV, 51, 9. Cind se vazura Inselatj in sperantele lor, fiMd din toate parthle
apasati de urgia razboiului, bizantinii au cautat sa iasa cu faIa curata din aceasta 16
situatie.
IV, 52, 1. Cind Cavaros, regele galilor, veni la Bizant, facindu-se mediator,
s-a straduit din rasputeri sa puna capat razboiului 15. Iar Prusias si bizantinii
i-au primit indemnurile 16. . . 20
VIII, 22 (24), 1.. Cavaros, regele galilor stabili;i in Tracia, avea o fire vred-
nica de un rege si era marinimos. 2. El ii facea sa fie foarte siguri pe negustorii
care navigau spre Pont si a adus mark servicii bizantinilor in razboiul lor cu
tracii sj cu bitinii. 26
XXVI, 6, 12. In tratat 17 hied cuprinsi, dintre domnitorii marunti din Asia...
13. jar dintre cei din Europa, Galatos sarmatul 18....
XXVI, 9, 1. Cind sosira 19 delegaIii din Rodos, senatul le asculta declara-
tiile ei amina raspunsul. 2. Venira sj dardanii 20 si vorbira despe multimea 30
bastarnilor, despre trupurile lor man sj despre indrazneala lor in lupte ; 3. dadura
lamuriri despre aliano dintre Perseus si galati, spunind ca se temeau de acesta
mai mult decit de bastarni si de aceea cereau sa-i ajute ; 4. jar tesalienii care 35
erau de fats au confirmat si ei prin marturia lor spusele dardanilor si au cerut
sa fie ajutati. 5. Senatul a hotarit sa trimita pe citiva care sa vada cu ochii
lor, spre a fi martori ai celor relatate. 6. ySj pe data au hotarit sa-1 trimita pe
Aulus Postumius, impreuna cu citiva tineri. 40

is Vazind situatia grea in care se afla Bizantul, ultimul rege celt de la Tylis a intervenit
ca mediator, de frica, probabil, de a nu pierde tributul plata de vecinii sai greci. Pentru
natura raporturilor dintre celti si bizantini, care arunca o lumina concludenta asupra rela-
Vilor pe care cetatile dobrogene le-au putut avea cu aceia0 celti §i. le-au avut in mice caz
cu diferiti dinaoi traci, vezi observatiile lui Pippidi, Contributii, p. 24-26.
is Pacea s-a incheiat in anul 219 i.e.n. cu conditia ca Prusias BA restituie teritoriile
luate de la bizantini, care se obligau sä nu mai pereeapA taxe de trecere.
17 Tratatul de pace dintre Eumenes II, Ariarathes V si Prusias II, pe de o parte, si
Pharnaces cu Mitridate al Armeniei de cealalta parte, incheiat in anul 179 i.e.n.
Merrtiunea acestui sef sarmat aratA ca sarrnatii au trecut Donul, probabil Inca din
secolul al III-lea i.e.n., ci s-au raspindit spre vest.
15 In anul 175 i.e.n. Cf. Titus Livius, XLI, 19,4. si Apian, Macedonia, 11,1.
20 Cf. Titus Livius, XL, 57, 5.

www.dacoromanica.ro
 166 POLIBIU

XXIX, 9, 12.. . . 6 s.,), s-05 1.2:;) 8o5vocc racvta na0etv xat nay
U7cept8ei.v L7c6p.evev. ecxoAoL06.4 ai ToirroK IIepack xat .14 rcpk
roac'erac xat Tec rcp6c revrt.ov.

RELIQUIAE EX INCERTIS LIBRIS.

5 16 (16). 'A vaapo v. -i) ] cicvaapoly?) yivovro, xei acpaXXot-

v.e0oc. . . oUva nocp'6Xiycov acpciaAvrocr. 1-« viyurroc .7rpocyv.dvccov TiLv
Ilyoutthvcov dcxptaiqc. . . ii Te Aucry.dczoo crs-pwreioc && riiq Op4x.r)c
Ent ApotaxaEnv 'RN flacmXia Tiiiv 'Oapuaiilv, xat no/a& 8i) To6ToL6
trepa nocpcmXiara.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 167

XXIX, 9, 12. ... Acesta ins era de acord sá suporte orisice si s'a treaca
peste toate, numai s'A nu dea ceva. Ca urmare, Perseu [s-a purtat la fel]
fala de gali 21 si fard de Genthius.

FRAGMENTE DIN CARTI NESIGURE

Fr. 102. R e t r a g e r e. Sa avem o retragere asigurafa, pentru cazul ea 5
vom fi infrinIi... Astfel acliunile cele mari se prabusesc din pricina neso-
cotinIei conducritorilor... expedilia 22 lui Lisimah impotriva lui Dromichaites,
regele odrisilor 23, In Tracia si multe alte greseli asemanatoare.

11 Cf. Titus Livius, XLIV, 26,2.

22 Cf. Diodor, XXI, 12,1.
Is Odrisii sint confundati-aici cu getii de la nordul Dunarii. Pentru o alts interpretare
a pasajului vezi C. Daicoviciu, Tara lui Dromichaites, In Emlekkonyv Kelemen Lajos, Cluj
Bucuresti, 1957, p. 180-181.

www.dacoromanica.ro
 XLIII. ANS2NTMOT
[EKTMNOT XIOT DE 1)EPETAI1

IIEPIHrHEIE
664 665 Tiro inteptivo.) x6 pcv.) 8i 1..1.6z p. Toi.i II ownxoi5
5 'IaTpou nocpexTeivouo-L CI pFpteq vetkOtkevot.. . .
I
718 721. MET& TCCUTOC 8'go.O' 6 116v-roc, o '15 NI Tilv 06olv
6 KaAADtTLOCV 6c croyypckcpo.w baw..4rpr.oc
720 goLxev k7cLileXecn&To.4 nenucylvoc.
KOCTOC 1.1.6poc min oi3 To64 TOnouc 8L6t.p.ev. . .

10 728 796 ELT' eiAit./..evoq &xpoc crinclucTec Ouvr.cfcc,

-c-iic 'Ao-rtx.7q 0 pcfper)c Urccipxoua' &crxdc-nl,
730 !lee' .7v 7c6ALg &TTI. aLvopoc 'Ano?AcovEoc.
TocI5Tly 8 np6Tepov treat. newrhx ovrc't 7COU
X'rt 0U01 .17]c IC.15pot) Pcco-LAefac -ri.jv 7c6ALv
15 e 14 TO) 1-67.couq iA06),req o E MOchar.m.
nAcio-raq ducomEocc yap i 'Imiocc
735 ga-reaocv eic TOv 116v-coy, Ov Tcpiv CEevov

www.dacoromanica.ro
 XLIII. PSEUDO-SCYMNOS

Scymnos s-a nascut in Chios §i a trait inainte de Apollonios din Rodos,

aproximativ intre anii 250-180 i.e.n. El a scris in proza o Periegesis a celor
trei continente cunoscute pe atunci. Din aceasta lucrare ni s-au pastrat numai
citeva frinturi. In ultimul patrar al secolului al II-lea i.e.n. sau in primii ani
ai secolului I, un autor anonim a alcatuit o Periegesis in 980 de versuri
iambice, inchinata lui Nicomedes din Bitinia. Aceasta opera, fiind gre0t
atribuita geografului Scymnos, este citata de obicei sub numele de Pseudo-
Scymnos.
Editia: GGM, I, p. 196-237 §i Diller Aubrey, The tradition of the Minor
Greek Geographers, Oxford, 1952.

DE SCRIEREA PAM iNTULU I

664-665. Tinutul mai de la nord 1 pins la Istrul

pontic este locuit de tracii care se intind de-a lungul [fluviului] ... 6

718-721. Dupa acestea 2, vine Pontul a carei asezare

o descrie Demetrios din Callatis 3
720 sz se pare ca el s-a informat cu foarte multa grija.
Noi vom infalisa pe rind si in amanuntime locurile acelea

728-796. Urmeaza promontoriul Thynias cu un port prielnic, 10

locul cel mai de la margine al Traciei, ocupat de asti 4,
730 iar dupa el se afla orasul imediat vecin Apolonia.
Cu cincizeci de ani inainte de
domnia lui Cirus 4, au fundat orasul acesta
milesienii, venind [din patria Ion] in aceste locuri ; 15
caci ei au trimis cele mai multe colonii din Ionia
735 in Pont, pe care il numeau mai inainte a neospitalier *,
1 De la Bospor inainte pe malul sting al Pontului.
2 Dupa localitatile din Propontida §i Bospor.
3 Demetrios se nascuse, probabil, in Odessos, dar primise mai pe urma cetatenia oraului
Callatis. Cam pe la anul 200 i.e.n., el a scris in versuri Despre Asia i Europa (20 de carti)
in care infatip istoria oraielor de pe coasta Pontului Euxin, in ordinea for geografica. Aceasta
opera intinsa a fost una dintre cele mai bune scrieri de geografie qi etnografie asupra tinuturilor
amintite. Autorul avea o conceptie proprie si i i luase informaliile din izvoare directe
(vezi RE, IV, col. 2806 2807, §i M. Rostovtev, Skythien and der Bosporus, I, Berlin,
1931, p. 27 gi urm).
4 Regiunea locuita de tracii astai, intre oraele Apolonia §i Perint.
5 Cirus a domnit intre anii 559-529 i.e.n.
6 Numai putine colonii cum sint Heracleia pontica, Chersones, Mesembria qi Callatis
sint de origine doripa.

www.dacoromanica.ro
 170 PSEUDO-SCYMNOS

aLec Tacq irctOiaetc Acy6t.tevov Twv 13ccpPlpcov

Tcpocrrlyopiaq inoElcrocv el'Aeivou Tuzei.v.
Tcepi, orfiv leircWpstav 8e Toti xocXootlivou
Atp.ou rc6Xtc &Tr?. XeyotLivl Mealp.43pitc,
5 740 T5,5 OpoptEqc Fermi') Te auvogoucroc
Koartlacivr.w. Toc&rlv 8e Ms-rape-Cc T 4Sxcaccv
67' errt Ext'Accc AocpeZoc io-TpccTelSeTo.
Atp.oc trlycaTov <a'naTr.v &nip ociyrilv 6poc,
Tc7.) litAcxr. Toctipcp Td viye0o4 npocrep.cpepi);
10 745 Tij Te xocTac tviptoc Tc7)v T6mov TCOCpexTeccrer.
and Tip Kpopowv Tea'v Te IIOVTCxWV 6pc.ov
(1xpL Tc7.)v 'AaptocTtxc73v atexP&XXet TOncov.
('08i rc6Xtq) Mt.X-hcnot
xTf4ouar.v 'AcrTuCcriq 6T5 "ig)ZE Mlaiocq.
16 750 OpF,cxcq Kporigoug iv xiSxXcp a' ccircTijc Exec.
(Atovua67ToXcc) 7TpLiTov cLvoi/c'csTo
Kpouvot atee Tay Ti.5v iyyk Lack ov ixpUcrecg-
Atovuatoczo5 8e npoarcecrOvToq fiaTspov
ix Tijg OacA&TTlq To% TInToLc Ocyc'04.tocToq,
20 755 AcovocremoALv Aiyoucn xX/0.71voct rcdcXr.v.
'Ev ile0opiocq 8e T-71q Kpof3gcov xoct ExuOiliv
xWpag tuyOcacc; "Ealvocc ax-trOcc gxeL.
(KWv1 7c6X,,c) (pad,' Tr.veq tieV f3apf3Ocpcov,
Ttvic a' 617COMOV yeyovivoct, Mecrtif3picq.
25 760 (K &AAoc't Tc6)0.c)
Ocrcocxia <Tc7)v> `1-1pccxXsurr6v yevov.in
XOCTOL xplap.6v gXTLCYCCV 8e TocirrIv Ilvixa
MCCXE86VCOV dtpZi]V 'Ap.LvTocq nrcpaccPev.
(Tot.tioc rcaLc) eurcxxoL yevOtLevot Mr.XyrEcov,
30 765 and Exu0(7)v xtixAcp <ai TcepL> oixo0.evot.
("Ia-Tpoc 7T6Mq)
and TO noTocp.05 Xcepoiicsocv eIaTpou To5voli.x>.
11404crto& x-rEouoLv tilvixx ExvOiLv

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 171

din pricina 7 atacurilor saviqite de barbari.

Iar apoi i-au dat numele de 4 ospitalier )).
La poalele muntelui cu numele de
Haemus se afla un ora' zis Mesembria,
740 care vine In imediata vecinatate a tinutului getic §i tracic. 5
Acest orfq a fost colonizat de megarieni §i chalcedoni,
pe vremea cind Darius a pornit cu razboi impotriva scitilor 6.
Deasupra oraplui se ridica, foate tnalt, muntele Haemus,
asemanator, ca marime, lungime lsi extindere a locurilor,
745 cu [muntele] Tauros din Cilicia. 10
Caci el se intinde din tinuturile crobizilor pontici
/Ana In regiunile adriatice.
... [Urmeaza] (ora§ul Odessos), intemeiat de milesieni
pe vremea cind domnea In Media Astiages 9.
750 Acest [orals] are In jurul sail crobizi traci. 16
Dionysopolis s-a numit la inceput
Crunoi, din pricina izvoarelor din apropierel° ;
dar mai tirziu fu aruncata din mare pe tarm
o statuie a lui Dionysos
755 §i [locuitorii] i-au spus apoi Dionysopolis. 20
La hotarele crobizilor §i scitilor
meleagurile [de acolo] au ca locuitori greci amestecati.
(Ora§ul Byzone). Unii spun ca a apartinut barbarilor, 11
iar altii ca a luat flint& ca o colonie a Mesembriei.
760 Ora§ul Callatis a fost 25
o colonie a heraclentilor 12, ce aparu la porunca
data de un oraco113. (Heracleotii) au Intemeiat-o pe vremea cind
Amyntas 14 a preluat domnia peste macedoneni.
Oraprl Tomoi a fost o colonie 15 a milesienilor.
765 In jurul lui, din toate partile, se afla sciti. 30
Ora§ul Istros
§i-a luat numele de Istros de la fluviu.
L-au 1ntemeiat 16 milesienii, pe vremea cind
7 Cf. Strabon, VII, 3, 6.
8 In anul 514 i.e.n.
9 Astiage a domnit probabil intre anii 584-550 i.e.n.
10 Vezi Vulpe, Dobroudja, p. 66.
11 Adica crobizilor, vezi Vulpe, Dobroudja, p. 64-65.
12 Locuitorii din Heracleia pontica (Bitinia) ; aceasta era o colonie a Megarei prin
intermediul Bizantului.
19 Probabil sanctuarul de la Delfi, vezi D. Pippidi, Inscription oraculaire de Callatis,
in a Bulletin de Correspondence Hellenique a, LXXXVI (1962), p. 520.
14 Amyntas I, care a domnit cam intre anii 546-498 i.e.n.
15 Intemeiata probabil in secolul at VII-lea i.e.n., cam in aceeasi vreme cu Histria,
vezi I. Stoian, La citta pontica di Tomis, in a Dacia s, N.S., V (1961), p. 238-9.
" Evenimentul acesta pare sa fi avut loc cindva in secolul at VII-lea Leal., la o data
greu de stabilit. Pentru s cronologia scurta n (la finale sec. VI, dupa Scymnos), vezi S. Dimitriu
si M. Coja, La ceramique archatque et les debuts de la cite pontique d'Histria, in a Dacia », N.S.,
II (1958), p. 78 9i 118, iar pentru « cronologia lungd # (657/6 i.e.n., dupa Eusebiu), vezi
P. Alexandrescu, Autour de la fondation d'Histria, in 4 Studii clasice #, IV (1962), p. 64-66.

www.dacoromanica.ro
 172 PSEUDO-SC1 MNOS

eic 'Aaiocv aTpo'creuti.cc 8tif371 f3ocpf3c'cpow

770 TO Kwepioug 8tclixov Ex Toi3 Boa7c6pou.
CIaTpoc noTocii.60
a7ro TWV <p.iv> iarcepicov Torcow xocTipzeTocc,
5 1-1111 ix(30)Av nivre aT6(..tocac nocoify.evo4,
86a.v ai nepi. azt.ollevoq c TOv 'A8piocv.
775 ectLiAcc 80 116xpt. Tijc KeATcx-r)% ycvoScrxeTocc,
xcci. Tc.7) Okpec TOv 7C&VTCC sLoylvcav zpOvov
xectillSvc ti.ev yap ccigeTcu. 7rX1polfy.evoc
10 'col% ycvollivot4 Op.(3pocacv, iv 8e Tc.7) Oipec
CoTO T-7)c zcOvoc, Z'aq cpoccn, krappoaecc
780 Taiv Tlxoilivwv Ts Axt.f.(3Ocvow Ccei. microv
TO (SetOpov iMaia)v eoacc6To)c taov.
Exec USE xoc vi)croug Ev ociyal) xectkivocc
15 7ToAAc'cc Te xoci. ii.ey&Accc [Leyi0eacv, ioq Aeryoc,
iSv lieTocV.) 'rj OcaCcTs-714 xecylvyi
785 xoci Twv aTop..cfc-mov oux gaT' EXOCTTCOV I.LeV P68ou
Ile6x1 8E A6yeTcat at& TO nAijeoc civ exec
neuxe6v grrecO't of.iTo4 tkeT2 OCUTiv "TeAocyf.cc
20 'AXLAXeCaq vijo-Oc <iaTc> xectliv-t).
exec 8E TcX-7Moc xecp67J0ec Opviow
790 Okay isponpeTril Te Tot; Occpcxvouilivocg.
ou aUVOCTOV LTT' irprecpov dc7rO TccUT1c Betv,
xociTcep Cc.rcexoUay)c aTaaEoc T-71c xd)pocc a7C 0
25 TeTpocxocn' eoc 84) auyypc'cpsc Av./.41Tpcoq...
0 pOCXEc Te BocaTdcpvoct in7Po.)8ec ...
795 (Topocg 7To-:ocp.6c)

842-844 7Tpdyroug 8E 7rcepa TOv "IaTpov eivoct. KocprOocq

Etplxev "Epopc4, et.Tev 'ApoTi;jpocg npoaco
30 Neopok Te pexpt yriic ncacv Ep p ou &Cc miyov

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 173

armata scitilor barbari a trecut in Asia,

770 urmarindu-i pe cimerieni, care fugeau din Bosfor 17
Fluviul Istru
vine din Iinuturile care se afla la apus
si se varsa prin cinci guri 18. 6
El se desparte in doua si curge [cu un brat] spre Adriatica 19.
775 Desigur este cunoscut pina in Tara celIilor.
El famine acelasi [Ca debit] in tot cursul verii;
intr-adevar, sporeste iarna, umflindu-se
din pricina ploilor, iar vara 10
din pricina zapezii. Caci precum se spune
780 [fluviul] creste datorita gheTurilor ce se topesc neincetat,
iar volumul apelor pe care le poarta ramine mereu acelasi.
Se povesteste ca are in mijlocul lui multe insule 15
mari. Dintre acestea, una asezata intre mare
785 si gurile lui nu este mai mica 20 decit Rodos
si se numeste Peuce, din pricina unui insemnat numar
de pini. Apoi dupa ea in mare
e asezata insula lui Ahile 21. 20
[Insula] are o multime de pasari domestice
790 si ofera celor ce yin acolo o priveliste vrednica de un loc sfint 22.
De pe ea nu poate fi vazut uscatul,
desi se afla fats de pamintul ce-i sta inainte la o departare
de numai patru sute de stadii 23, cum scrie Demetrios 24 ... 25
[Acesti] traci si bastarni sint veniti aici 28 din alte parIi
795 Fluviul Tyras

842-844. Primii [locuitori] de linga Istru sint carpizii,

a spus Ephoros, apoi scitii plugari, iar mai incolo
neurii, pina in Iinutul de asemenea pustiu din pricina gheTurilor 26. . . 30

lz Catre anul 613 i.e.n.

" Vezi Pliniu cel Batrin, nota 18.
19 Este o parere gresita, care apare la mai multi autori antici, fiind puss in legatura

cu drumul strabatut de argonauti pe Dunare, din Marea Neagra pina in Mediterana, vezi
Pliniu cel Batrin, nota 2.
20 Si aceasta apreciere complet gresita arata caracterul cu totul aproximativ al stirilor
despre gurile Dunarii inainte de cucerirea romans. Cf. scolia la Apollonios din
Rodos, IV, 310.
21 Insula Leuce, vezi Arian, nota 30.
as Vezi Arian, nota 31.
23 Aproximativ 74 km. Cf. Pliniu cel Batrin, IV, 13 (27), 93.
24 Toata coasta tracica este descrisa dupa Demetrios din Callatis, vezi mai
sus, nota 3.
22 In regiunea de la nordul gurilor Dunarii. Bastarnii s-au asezat aici catre sfirsitul
secolului III i.e.n. (cf. Strabon, VII, 3, 15 si 17 E,;i Trogus Pompeius, XXXII, 3, 16). Vezi
discutia la Vulpe, Dobroudja, p. 90 si urm. lsi Pippidi, Contribufii, p. 20-1.
26 Cf. Ephoros fr. 158 (78).

www.dacoromanica.ro
 174 PSEUDO-SCYMNOS

853-860 vot.cocacxec 85brctxocAo6p.ev', eLgef3i1" 7cOcvu,

if.)v o6S 44uxov ecacxijaccc noe&y,
855 oixop6pcc 8', 4.4 etmxe, xca at.ToUp..evcc
yecAocxrc Tail Exu0Excacry ilcnotlaytoccci
6 acv ai 're XT;;CP.V aVCCI3E13ELZ6T4
XOLVYIV eardorzcov T'il) 0' 6A7p! co.w>ouaiocv.
xoct T6v o-ocp6v a"Aveczocpcnv Ex Twv Nov.ocat.xclv
860 cplatv yevkaeca Twv cry68p' cUo-epecrrc'ercov.

863--865 cOult-c6.1-ccrov etvocf. (nat. 8E

10 Tb ECCupoilaT6v xcci. Tcov IleAdmocav xcci, TpETov
1.6 Tc7.mr 'AyocOUpcscov ETCLxccXoot.tevov yivoq.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 176

853-860. Oamenii din [neamurile] numite nomade sent foarte evlaviosi

si, dintre ei, nimeni nu ar face vreun rau unei fiinTe insufleIite.
855 Ei isi poarta casele [pe caruIe], cum zice Demetrios.
Si se hranesc cu lapte, mulgind iepele scitice.
Traiesc lasind sa se vada ca tntreaga for agoniseala 6
si legaturile de neam sent comune.
[Demetrios] spune c6 si inIeleptul Anacharsis 27
860 s-a nascut intre nomazi, care sent cu mult cei mai cucernici
[dintre oameni].

863-865. [Demetrios sustine] a neamul cel mai vestit este 10

al sarmaIilor 29. Urmeaza cel al gelonilor si in al treilea )rind
neamul asa-numiOlor agatirsi 29 ...

" Scit despre care traditia pretinde ca a trait pe vremea lui Solon; numele lui
apare la multi autori antici care il citeaza drept model de lntelepciune.
29 Vezi Polibiu, nota 18.
99 Vezi Herodot, nota 75.

www.dacoromanica.ro
 XLIV. M. TULLI CICERONIS

EPISTULAE AD ATTICUM

IX, 10, 3. Me, quem non nulli conservatorem istius urbis,

. . .

quem parentem esse dixerunt, Getarum et Armeniorum et Colchorum

5 copias ad earn adducere? me meis civibus famem, vastitatem inferre
Italiae?

IN PISONEM

35, 85. A to Jovis [S]velsur[d]i fanum antiquissimum barba-

rorum sanctissimumque direptum est.

www.dacoromanica.ro
 XLIV. CICERO

S-a nascut la Arpinum in anul 106 i.e.n. $i a murit asasinat, in anul

43 i.e.n. Cicero a fost cel mai de seam& orator roman si a contribuit mult la
formarea limbii literare latine. A scris discursuri, opere de popularizare in
domeniul filozofiei si retoricii, precum §i scrisori, care sint un izvor pretios
pentru cunoalterea epocii. Scrisorile catre Atticus au fost scrise intre anii
68-44 i.e.n.
Editii: M. Tulli Ciceronis Opera omnia edidit C.F.W. Mueller, Teubner,
Leipzig, 1878 -1905; M. Tulli Ciceronis, Ad Atticum epistolarum libri sedecim
recensuit H. Sjogren, vol. III, Eranos Forlag, Uppsala, 1932.

SCRISORI CATRE ATTICUS

IX, 10, 3. ... Eu, care am fost numit de unii salvatorul §i parintele acestui
oral, sa conduc inspre el trupele getilor, ale armenilor, ale colhilor? Eu sa aduc 6
concentaIenilor mei foametea, iar Italiei prapadul I?

IMPOTRIVA LUI PISO

35, 85. Sanctuarul foarte vechi al lui Jupiter Sbelthurdus 2, care este
foarte venerat de barbari, a fost pradat de catre tine [Piso] 3.

1 Scrisoarea dateazA din luna martie anul 49 i.e.n. Cicero incerca sa medieze intro
Caesar 1i Pompei §i arata ca nu voia sa se alAture partidului senatorial, care stringea aliati
si trupe din toate partile, inclusiv din regiunile noastre (vezi Apian, notele 52 si 53).
2 Forma Urus din edilie trebuie indreptata si citita Svelsur(d)i. Manuscrisele prezinta
forma Velsuri, sub care se ascunde zeitatea traca Sbelthurdus. Pentru emendatie qi despre
aceastA divinitate, vezi ti Klio e, XVI, p. 283 si Russu, Rel. dac., p. 107.
8 L. Calpurnius Piso Caesoninus, guvernator al provinciei Macedonia in 57-56 i.e.n.;
Cicero vorbise intr-un discurs din anul 56 (De provinciis consularibus) despre abuzurile lui
Piso, care i-a raspuns. Acum este iarali rindul lui Cicero sa vorbeasca. Discursul dateaza
din anul 55 i.e.n.
12 - e. 1414

www.dacoromanica.ro
 XLV. C. IULII CAESARIS

DE BELLO GALLICO

VI, 25, 1. Huius Hercyniae silvae, quae supra demonstrata est,

latitudo novem dierum iter expedito patet ; non enim aliter finiri
5 potest, neque mensuras itinerum noverunt. 2. Oritur ab Helvetiorum
et Nemetum et Rauracorum finibus, rectaque fluminis Danubii
regione pertinet ad fines Dacorum et Anartium ; 3. hinc se flectit
sinistrorsus diversis a flumine regionibus multarumque gentium
fines propter magnitudinem attingit ; 4. neque quisquam est huius
10 Germaniae, qui se aut adisse ad initium emus silvae dicat, cum dierum
iter LX processerit, aut quo ex loco oriatur acceperit ; 5. multaque in
ea genera ferarum nasci constat, quae reliquis in locis visa non sint ;
ex quibus quae maxime differant a ceteris et memoriae prodenda
videantur, haec sunt.
15 VI, 28, 1. Tertium est genus eorum qui uri appellantur. Hi sunt
magnitudine paulo infra elephantos, specie et colore et figura tauri. 2.
Magna vis eorum est et magna velocitas ; neque homini neque ferae,
quam conspexerunt, parcunt. 3. Hos studiose foveis captos interfici-
unt ; hoc se labore durant adulescentes atque hoc genere venationis
20 exercent ; et qui plurimos interfecerunt, relatis in publicum cornibus,

www.dacoromanica.ro
 XLV. CEZAR

Cezar s-a ncut la Roma in anul 100 si a murit asasinat in anul 44 i.e.n.
In perioada 58-51 a cucerit Galia si a descris aceste lupte in Commentarii
de bello Gallico. In aceasta opera se gases° stiri pretioase despre populatiile
din Galia gi Germania, ca si unele aluzii referitoare la neamuri mai indepar-
tate. !rare anii 49-45 Cezar a purtat razboi impotriva lui Pompei si a parti-
zanilor lui, consemnind unele gtiri in lucrarea Razboiu/ civil. tirile date de
Cezar sint informatii fie directe, fie lupte din izvoare contemporane, demne de
Mere dere.
Editia: C. Iulii Caesaris Comentarii edidit Alfredus Klotz, vol. IH,
Teubner, Leipzig, 1950-1952.

RAZBOIUL DIN GALIA

VI, 25, 1. Lalimea acestei paduri, numita Hercinia, despre care am vorbit
mai sus, este cale de Doug zile pentru un drumq Para bagaje ; altfel nu se poate
preciza distan/a, caci [germanii] nu cunosc unitatile de masura pentru masuratul 6
drumurilor. 2. Padurea incepe de la hotarele helvetilor, nemetilor §i rauracilor 1
0 se intinde In linie dreapta, paralel cu Dunarea, pink' la hotarele dacilor 2 0
ananilor 3. 3. De aici o is la stinga, in directia opusa fluviului, i, datorita m6rimii
ei, atinge Iinuturile multor neamuri. 4. Nu exists nimeni din aceasta parte a
Germaniei care BA poata spune fie ca a dat de capatul acestei paduri, chiar 10
dach ar fi mers cale de asezeci de zile, fie c6 a aflat locul de unde incepe. 5.
Se §tie c6 in aceasta p6dure tr6iesc multe specii de animale salbatice
care n-au fost vazute prin alte locuri. Animalele care se deosebesc foarte
mult de cele cunoscute §i pe care cred ca trebuie s6 le menlionez sint
urmatoarele.
VI, 28, 1. A treia specie este aceea a animalelor care sint numite bouri. 16
Ca marime sint ceva mai mici decit elefanIii ; ca infaIi§are, culoare §i conforma-
Tie sint ca taurii. 2. Puterea for este mare §i mare he e 0 iuteala ; ei nu cruI6 nici
oamenii, nici animalele, de indata ce i-au zarit. 3. Sint prin0 cu truda, in gropi
0 apoi omoriIi. Tinerii se calesc prin aceasta indeletnicire anevoias6 §i se antre-
neaz6 in acest gen de vinatoare. Cei care au omorit mai multe animale de acest 20

1 Helvetii, un neam celtic, locuiau aproximativ pe teritoriul Elvetiei de azi; nemetii,

de neam germanic, se aflau pe malul sting al Rinului, iar rauracii, de origine celtica, traiau
cam prin Alsacia de astazi.
2 Este prima mentiune a dacilor fa un autor antic, daca facem abstractie de numele
de sclavi Daos si Davus de la Menandru gi Terentiu. Pentru identificarea for cu getii, cf.
Strabon, VII, 3, 12; Dionisiu Periegetul, v. 304-305; Apian, Prefafa, 4, 15 si Dio Cassius,
LXVII, 6, 2.
2 Populatie celtica din nord-vestul Daciei (vezi Plutarh, nota 14).
12*

www.dacoromanica.ro
 180 CEZAR

quae sint testimonio, magnam ferunt laudem. 4. Sed assuescere ad

homines et mansuefieri, ne parvuli quidem excepti, possunt. 5. Amp li-
tudo cornuum et figura et species multum a nostrorum bourn cornibus
differt. 6. Haec studiose conquisita ab labris argento circumcludunt
6 atque in amplissimis epulis pro poculis utuntur.

DE BELLO CIVILI
I, 18, 5. Eo triduo legio VIII ad eum venit cohortesque ex novis
Gallia dilectibus XXII equitesque ab rege Norico circiter CCC.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 181

fel primesc laude mari daca aduc coarnele, ca dovada, In fa/a tuturor. 4. Bourii
nu se pot obipui cu oamenii i nu pot fi imblinzi/i, nici chiar prin§i de mici.
5. Ca marime, conformaIie i infalipre, coarnele for se deosebesc mult de cele
ale boilor no§tri. 6. Ele au multi cautare, caci pe dinafara sint imbricate in
argint §i servesc drept cupe la marele ospe/e. 5

RAZBOIUL CIVIL

I, 18, 5. In acele trei zile 4 au venit la Cezar legiunea a VIII-a, 22 de cohorte

din noile recrutari facute in Galia §i aproximativ 300 de calareli trimi0 de regele
Noricului 5.

4 Cele trei zile de asediu al orasului Corfinium.

3 Sint acei taurisci din Noricum care nu fuseserh distrusi de daci (cf. Strabon, VII,
3, 11) si se retraseserd in Noricum, vezi M. Maxim, Eype6ucma u Kenamte Ka cpeduem
,l(ynae, in (4 Dacia >, N.S., II (1958), p. 148 si 153.

www.dacoromanica.ro
 XLVI. C. SALLUSTI CRISPI

HISTO RIA RUM RELIQUIAE

III, 65* . Utque ipsum mare Ponticum dulcius, quam cetera ...
69*. Primum Graecorum Achillem.
6 76* . Scythae nomades tenent, quibus plaustra sedes sunt.
III, 79. Nomenque Danuvium habet, <q>uoad Germanorum
terras adstringit.
III, 80k. Gellius X, 7, 1: Omnium fluminum, quae in maria, qua
imperium Romanum est, fluunt... maximum esse Nilum consentitur.
io Proxima magnitudine esse Istrum scripsit Sallustius.
IV, 18. Serv. ad Aen. VII 604: # Getarum fera gens etiam apud
maiores fuit ; nam ipsi sunt Moesii ; quos Sallustius a Lucullo dicit
esse superatos >>.
19. Bizone.

www.dacoromanica.ro
 XLVI. SALUSTIU

Nascut la Amiternum, in tinutul sabinilor, in anul 87 i.e.n., Salustiu,

primul mare istoric latin, a ocupat magistraturi inalte, cu ajutorul cArora
s-a imbogatit; apoi s-a retras din viata publicA, dedicindu-se istoriografiei. A
scris Despre conjuracia lui Cati Una, putin dupa anul 44, apoi Razboiul cu
Iugurta Istorii, cuprinzind evenimentele dintre anii 78-64 i.e.n. Din aceasta
din urmA lucrare, in 5 carti, n-au ajuns pinA in zilele noastre decit fragmente.
Salustiu a murit la Roma in anul 35.
Editia: C. Sallusti Crispi Historiarum reliquiae edidit Bertoldus Mauren-
brecher, vol. III, Teubner, Leipzig, 1891-1893.

FRAGMENTE DIN ISTORII

III, 65 *. 11 dupa cum insa0 Marea Pontica este mai dulce decit cele-
lalte [mari] 1.
III, 69*. Primul 2 dintre greci a fost Ahile.
III, 76*. [le] 3 stapinesc scitii nomazi, care au drept locuinIa carele lor. 5
III, 79. Si are numele 4 de Dunare pe tot parcursul in care hnbraIi§eaza
cu apele sale paminturile germanilor.
III. 80*. Gellius, X, 7, 1: ((TOO sint de acord ca dintre toate fluviile care
curg in marile pe unde se intinde Imperiul roman... cel mai mare este Nilul.
Sallustius a scris ea al doilea ca marime este Istrul 0. 10
IV, 18*. Servius 5 la Eneida, VII, 604: <c Neamul salbatic al ge%ilor a existat
§i pe vremea stramo0lor ; caci ei sint moesi; Sallustius spune ca ei au fost
Invinsi de Lucullus. *.
IV, 19. Bizone 6.

1 Fragmentele Ora la III, 79 (inclusiv) cuprind o descriere a Pontului Euxin.

2 Potrivit legendei, Ahile a fost primul care a intrat in Pontul Euxin.
3 Probabil tinuturile din nordul Pontului Euxin.
4 Istrul.
5 Celebrul comentator al lui Vergiliu, din secolul al IV-lea e.n.
Unul din orasele de pe coasts, cucerit de romani in cursul campaniei din anii 72
71 i.e.n., cind Lucullus a ocupat toate cetatile grecesti de pe farm pina la gurile Dunarii
(cf. Florus, I, 39, 6).

www.dacoromanica.ro
 XLVII. CORNELII NEPOTIS

LIBER DE EXCELLENTIBUS DUCIBUS EXTERARUM GENTIUM

MILTIADES

III, 1. Eisdem temporibus Persarum rex Darius ex Asia in Europam

6 exercitu traiecto Scythis bellum inferre decrevit. pontem fecit in
Histro flumine, qua copias traduceret. eius pontis, dum ipse abesset,
custodes reliquit principes, quos secum ex Ionia et Aeolide duxerat,
quibus singularum urbium perpetua dederat imperia. 2. Sic enim
facillime putavit se Graeca lingua loquentes, qui Asiam incolerent,
10 sub sua retenturum potestate, si amicis suis oppida tuenda tradidisset,
quibus se oppresso nulla spes salutis relinqueretur. in hoc fuit turn
numero Miltiades [cui ilia custodia crederetur]. 3. Hic cum crebri
afferent nuntii male rem gerere Darium premique a Scythis, hortatus
est pontis custodes ne a fortuna datam occasionem liberandae Grae-
15 ciae dimitterent. 4. Nam si cum its copiis, quas secum transportarat,
interisset Darius, non solum Europam fore tutam, sed etiam eos,
qui Asiam incolerent Graeci genere, liberos a Persarum futuros domi-
nations et periculo. id facile effici posse: ponte enim rescisso regem
vel hostium ferro vel inopia paucis diebus interiturum. 5. Ad hoc
20 consilium cum plerique accederent, Histiaeus Milesius, ne res confi-
ceretur, obstitit, dicens non idem ipsis, qui summas imperii tenerent,
expedire et multitudini, quod Darii regno ipsorum niteretur domina-
tio ; quo exstincto ipsos potestate expulsos civibus suis poenas daturos.
itaque adeo se abhorrere a ceterorum consilio, ut nihil putet ipsis

www.dacoromanica.ro
 XLVII. CORNELIUS NEPOS

S-a nascut in Galia Cisalpina in prima jumatate a secolului I i.e.n. qi a

murit dupa anul 32 i.e.n. Cornelius Nepos a fost proprietar funciar instarit
§i a dus o viata retrasa. A scris numeroase lucrari de eruditie upara, astazi
pierdute. Ni s-a pastrat numai o colectie de 22 de biografii ale unor oameni de
seams, greci §i romani. Stirile transmise de Nepos prezinta importantii, deoa-
rece provin din izvoare care nu ni s-au pastrat.
Edilia: Cornelius Nepos, (Euvres, Texte etabli et traduit par Anne-Marie
Guilleinin, Les Belles Lettres, Paris, 1923.

CARTE DE SPRE CONDUCATORII DE 0'1' I AI NEAMURILOR STRAINE

MILTIADE
III, 1. In aceea§i vreme regele per§ilor Darius §i-a trecut armata din
Asia in Europa §i a hotarit sa porneasca razboi impotriva scitilor 1. A facut 5
peste fluviul Istru un pod, pe unde sa-§i treaca trupele. In timpul absentei sale
a lasat pazitori ai acestui pod pe frunta0i adu§i cu el din Ionia si Eolida, carora
le daduse stapinire pe viata peste cite un oras de acolo. 2. In chipul acesta, incre-
dintind prietenilor sai grija ora§elor, a crezut ca va putea tine foarte upr in 10
puterea sa pe cei care vorbeau grece§te §i locuiau in Asia. Caci in imprejurarea
ea ar fi fost infrint, acestora nu le raminea nici o nadejde de scapare. In rindul
acelora [carora le-a incredintat paza] se gasea atunci §i Miltiade. 3. Sosind
mereu ve§ti ea Darius o duce prost §i ca este incoltit de sciti, [Miltiade] a indem-
nat pe pazitorii podului sa nu scape prilejul dat de soarta spre a elibera Grecia.
4. Caci data Darius ar pieri cu toate trupele pe care le-a adus cu sine, nu numai 16
Europa ar fi in siguranta, ci si locuitorii de neam grecesc din Asia ar scapa de
stapinirea per§ilor §i de primejdia lor. Acest lucru e upr de facut. Dupa distru-
gerea podului, regele va pieri in citeva zile de sabia du§manului sau din pricina
lipsurilor. 5. Multi s-au alaturat acestui plan, dar Histiaeus din Milet s-a Impo- 20
trivit sa se faca aa ceva, spunind ca cei care au puterea suprema nu au acela0
interes cu multimea, caci stapinirea for se bizuie pe domnia lui Darius ; murind
el, ei in00 vor fi alungati de la putere §i pedepsiti de catre concetateni. Prin
urmare, el este atit de potrivnic parerii celorlalti, Inch socoate ca nimic nu poate

1 In anul 514 i.e.n. (cf. Herodot, IV, 1 §i 97).

www.dacoromanica.ro
 186 CORNELIUS NEPOS

utilius quam confirmari regnum Persarum. 6. Huius cum sententiam

plurimi essent secuti, Miltiades non dubitans tam multis consciis
ad regis aures consilia sua perventura, Chersonesum reliquit ac
rursus Athenas demigravit. Cuius ratio etsi non valuit, tamen magno
6 opere est laudanda, cum amicior omnium libertati quam suae fuerit
dominationi.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 187

fi mai prielnic pentru ei decit intarirea stapinirii perOlor 2. 6. Deoarece parerea

acestuia a fost urmata de cei mai mulIi, Miltiade, neavind nici o Indoiala a
sfaturile sale, cunoscute de atilia, vor ajunge la urechile regelui, a parasit Cher-
sonesul qi s-a dus sa se stabileasca din nou la Atena. Deqi planul s'au n-a avut
trecere, totu§i este vrednic de toath lauda, deoarece libertatea tuturor i-a fost 6
mai scumpa decit puterea sa personals.

2 Cf. Herodot, IV, 137.

www.dacoromanica.ro
 XLVIII. AIOACIPOT TOT ZIKEAInTOT

BIBMOOHKH IETOPIKH

I, 94, 2. Hap« tiev yap -rotc 'ApLocvoic ZmOpococreriv icrropoikyr.

TOv ckyoc0Ov 8ocip.ova, npocrnot.-;)acorrOcc. Toiic vOtioug ocirrii) 8t.36vou, nap&
5 ai TO OvoliocoutthvoLc Pe -racy Toi.c dC7COCOocvovri.ou5t Zdcp.oALv g.)-
crociyrwq T7V XOLVY1) `E6TiOCV, nap& 8e -rotc lou8ociocc Mcoucrip TOv
'Iccc7) int.xocAo6(ievov Os Ov .
II, 43, 4. Toiyrcov a' imcpcoetc 7cpci.etc xoc-repyocaplvaw xoci. ace
,
Aop.evoav PccatAetocv, eccp' exoc-repoo Toiic Amok -rok ply II&Aoug,
10 -ro6c 8i Nciotocc TCpocrocyopeuvoct.. tle-ra ae v.vocc zpOvovc Ug Cam-
yOvoug -rolS-rcov -r6v (3cccrOlcov av8peia XOCi. 6Tpx-riiyi.oc 3tevEyx6yrocc
7roAAiv [Lev 7c6pocv Tori Tavo'cz8oc 7co.roci.Loi3 zcf)pocv xoc-nc6s-p4occreca.
FLExpL -r7)c Op4x-qy, int 8e 01-7epa pip) aTpcx-relSaccvTocc 81,a-rei:vco. ¶::/1
auvCcp.et. plzpyroi3 xoce Atyun-rov NeiAou.
is II, 46, 1. ALoc8eoctLev-ip 81 Tilv -rociyriq Ourx-repcc 7-1111 f3ocat.Aefav
-)1Ac7)6oct, [Lev 'rip OcpETir) Tijc prpOc, onepf3ocAe6Ocu. 8e -L-cd.c xocra I.L6poc
7cpc'ce6r.... 2. cr-rpocTeUaocaocv 8' etc 'rip rckpocv 'rot; Tondo:80c
no-roct.toti zoSpocv xix-rcoroAetifilo-occ ncivroc Tat. gOV71 T(it auvezij vAxpr,
1-71C ®Pcicx1C.

www.dacoromanica.ro
 XLVIII. DIODOR DIN SICILIA

S-a nascut la Agyrion in Sicilia si a trait pima dupa anul 21 i.e.n. Diodor
a calatorit vreme de trei decenii, pregatindu-se pentru marea sa opera Biblio-
ieca, in 40 de carti, care cuprind istoria lumii de la origini pina la razboiul
Iui Cezar din Galia (58-51). Din ea ni s-au pastrat cartile IV, fragmente
din cartile VI X, cartile XIXX si frinturi sau scurte extrase din celelalte
carti. Pentru istoria Orientului, Diodor a folosit indeosebi pe Hecateu si Ctesias,
pentru istoria grecilor pe Ephoros, Teopomp, Cleitarchos si Timaios, pentru
istoria romanilor pe Fabius Pictor si Polibiu, iar pentru istoria Galiei pe Posi-
doniu. Desi a valorificat inegal aceste izvoare, si chiar superficial, Diodor
ramtne pentru not o Bursa importanta, fiindca s-au pierdut cele mai multe din
izvoarele folosite de el. Carti le XIXX, care ni s-au pastrat In intregime,
cuprind evenimentele dintre anii 480-301 i.e.n.
Edilia: Diodorus of Sicily, [Library of History], with an English tran-
slation by C. H. Oldfather, in ten volumes in [twelve], Heinemann, London,
1933 1959.

BIBLIOTECA I STOR ICA.

I, 94, 2. intr-adevar, se poveste§te Ca la ariani Zathrausthes a facut sa se

cread6 ca o zeitate bung. i-a dat legile intocmite de el. La ass-numitii geti,
care se cred nemuritori, Zamolxis sustinea §i el ca a intrat in legatura 6
cu zeita Hestia, hr la iudei Moise, cu divinitatea careia i se spune
Iahve...
II, 43, 4. Dupa ce ei au savir§it multe fapte stralucite, §i-au impartit dom-
nia 1, iar popoarelor for li s-a spus, dupa numele unuia §i al celuilalt, pali §i napi.
Trectnd oarecare vreme, urma0i acelor regi deosebiti prin curajul for §i des- 10
toinicia de comandanti au cucerit un intins tinut dincolo de fluviul
Tanais, ping in Tracia. Apoi, au facut o expeditie inspre cealalta parte [a lumii]
9i au ajuns cu armata for pina la Nilul din Egipt.
II, 46, 1. Fiica sa i-a urmat 2 la domnie, dorind mult sa finite virtutea mamei 15
ei, pe care a intrecut-o in anumite privinte... 2. A facut o expeditie dincolo de
Tanais §i a biruit toate popoarele, ajungind astfel pina in Tracia.

1 Fratii Palos si Napes, urmasi ai legendarului Scythes, si-au impartit domnia acestuia
(cf. Herodot, IV, 10).
2 Regina amazoanelor, care, dupa legends, intemeiase cetatea Themiscyra din
Asia Mica.

www.dacoromanica.ro
 190 DIODOR DIN SICILIA

IV, 56, 7. 01!) 7IOC p ocAurr ov a' 4.2v ecveEeXeyx.Tov taToptocv

Tc"jv Ocrcoplvoctzkvoiv Toi)c 'ApyovccUTocc &vet TOv lo-Tpov nAeticrocyrocc
tdxpo TWV 7r? 0)V xocTevextAvcct ata 1514 ecvTuTpoo-c'onou Paecac npOc
TOv 'A8pcccTcxOv x6Anov. 8. To6Touc Yap 6 xp6voc iiAeyev i7coAoc-
6 f36vTocc TOv Ev TW 1-16vTcp nAetoac o-Teoliocacv iepeuy6i..cevov "Io-Tpov xcct
TO," etc TOv 'Aaptocv ixf31XXovTc4 Tin) (Sixty gxetv ciTcO TC)v tx6Tiliv T67c6.1v.
`Pcoliccicov yecp xccTocnoXemadcwrow TO Tiiiv "Icrypcov gOvoc, e5 p607) TOK
Tryneacc gxcov 6 noToct.cOc ecnO TeTrocpo'cxovToc aTocatow TrS OccAciTT-1)c.
ecXXec yap Tag auyypoccpei5acv cciTtocv T-ric nXofcvlIc cpccat yeviaOccr. Tiv
10 61/covutLiocv ¶(.7.w noTocp.c7)v.
XII, 50, 1.. Hept 8E To?); ocl'zro6c xpOvouc EtTo'cAx7)c 6 siiv Opc-
xc7.)v f3ccacAek nocpeckhcpet t v Pccaaetocv 6Ainv xoSpocv, && 8E T-ilv
Bitty c'cvapetccv xcct ai)veo-cv int noV.) T-iv auvoccrretocv )16Er,o-ev, inca-
xiSc 'Ay apxcov TeLv intoTvrocypivcov, ecvapeZoc a' 6'.)v ev Toctc gacct;
15 xoct aTpocT-ilycx6c, gs% 8E Tc7.1v npocracov Ileyo'c?olv notoUtLevoc
Xecocv. TO 8I Taoc int Too-o5Tov 3uvOcilecoc npoijX0ev, Yore xd)pccc
tcpEcct nAetanlc TiLv npO carrot') pocacAeuadcvorc.ov xocTec T4.) 0p4x7p.
2. 77 teV yap rcccpcceocAOcrrLoc ocovric ecnO Tijc 'Ap8yipvci5v )(Wpaq Thy
ecpAv gxouo-oc aciTetve 1..cixpc Tori "Io-Tpou noTcy.oi), Curb 8i OocXcfcT-
20 T.y)c etc TO ilea6yecov nopeuolikvcp Tocrokov etxe adco-T7Ipc, Ware
TceV)v e5(.1.)vov 6aoutop:iio-oct. 411.2.6pac 8ixoc 1-pac. viALxoc&r7,c 8E xcf)pocc
PccacAeiScov iAc443otve npoaO8ouc xccO' gxoccrrov ivcocuTOv nAeto.) xcXicov
TocAcicvTo.w. 3. xotTec 8E 'mac Lrcoxectlivouc xoccpok gxov 7t6Xellov ii-
Opoco-ev Ex T-71c Op4x71c aTpocTtoSTocc ircoU4 1110 nAetouc Tc-6v 843exoc
26 1,1,opt,186Y), i7rnaT4 51 I.LeV 7CEVTIXXLCY11,U pE01.4. avccyxcei:ov 8' iaTt Tov
7roA61.cou ToUTou npoex0kaeocc -rei octriccc, tvoc aoccA"c' 6 rcept ocirroi;
AO-fog Lnc'cpE7) Toi.c ecvocycv6axouat. EvrOcA)qc Totvuy npOc 'AO-Ivcdouc
pcAtocv auveeti.evoc c`olloXOncrev ockotc aup.p.ocxlaecv T Ov E7ri Opd,cx-71c
neAst,cov 8c6nep p ovA6p.evoc ¶O) XocAxtBeic cs-Uv Toil 'A07)vcctocc
30 xocTccnoXetiiio-ccc, nocpeo-xeugeTo atsvoy.tv &Ec6Aoyov. Ocii.oc 8i xoct npOc
Hep8txxco Tdv f3cco-cAioc TWv Mccxe86vcov ecXXoTptwc 8cocxetilevoc, gxpLve
xocTOcyecv eTri T.ilv Mocxe8ovtx.ilv PocatXdocv 'AAvTocv TOV OcXinnou.
XVII, 8, 1. 'AXiccvapoc 8i Tecc xocTec Tr)v 'EXXact Tccpccxacc
xocTccnocUo-occ iaTp&Teuo-ev int Tip Opercxrv, xcci noAAec ply gOv71 Ogottoc
35 Tocpom-61.LEvoc xocTocTOolo'ci-tevoc onoTocy5jvca xwrilvdcyxoccrev, inipOev 51
xoct T.'T) Iloccovtccv xca TYp DOW pEaX XOCG T& 0114014 Toc&roccc xd.)pocc,
xoct TroXXo6c Twv xocTocxo6vTo.)v Pocpc3Ccpcov OccpeaT-tlx6Tocc xecpciyc'IctieVoc
L7C77X001.4 7Ccfmrocc Tok 7tktiacox6poug Pocpc3Ocpouc inotiscrocTo. 2. Hept
Tockcc a' OvToq ockoii nocp-iicrOcv Tcvec ecnccyyaAovTec no?aok Ti;Sv
40 'EXA-hvo.)v veuregecv xoct noXAecc Tijc 'EXAo'caoc n6Aecc 7cp6q ecn6-

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 191

IV, 56, 7. Nu trebuie s6 nesocotim respingerea istorisirilor celor ce sustin

ca argonautii ar fi plutit pe Istru in sus, pins la izvoarele lui, 9i ca ar fi coborit
pe un brat opus [pornind din acela9i izvor] in Golful Adriatic. 8. Timpul a dat
pe fata aceasta gre9eal6 a celor ce socoteau ca. Istrul, care se varsa prin mai multe
guri In Pontul Euxin, 9i aceea ce se varsa In Marea Adriatica iii au izvoarele 5
In acela9i loc 3. Intr-adevar, atunci cind romanii au invins neamul istrienilor 4,
s-a descoperit ca fluviul de aci I i are izvoarele la patruzeci de stadii departare
de mare. Ei bine, pricina ratacirii istoricilor se zice ca ar fi fost omonimia acestor
dou6 fluvii. 10
XII, 50, 1. In aceea9i vreme 5, Sitalces, regele tracilor, mo9teni un regat
putin Intins, dar multamita barbatiei 9i cuminteniei sale 9i-a merit cu
mult stapinirea, domnind plin de blindete peste supu9ii sai. In Mahe era
viteaz qi vadea frumoase insu9iri de cirmuitor de o9ti, avind totodata multa 15
grija de veniturile statului. In cele din urma puterea lui a sporit Intr-atit, Incit
a ajuns clrmuitorul unei rari mai intinse decit a oricarei domnii Inaintea lui
pe meleagurile Traciei. 2. Litoralul regatului au se Intindea de la tinutul abde-
ritilor pine la fluviul Istru. De la mare pins In inima tarii, pentru cel ce str6-
batea regiunea, era un drum atit de lung cit putea face un calator destoinic in 20
treisprezece zile. StApinul unui regat atit de intins, Sitalces avea In fiecare an
venituri ce Intreceau suma de o mie 6 de talanti. 3. Cam in vremea intimpla-
rilor 7 pe care le-am amintit, purtind el un razboi, izbuti sa adune din Tracia
o armata mai mare de o sun dou6zeci de mii de pedestra9i 9i cincizeci de mii 25
de c6lareti. Este trebuincios lucru ca cititorul mai intii s6 cunoasca pricinile
acestui razboi ca sa inteleaga temeinic Imprejurarile. Sitalces era aliat cu atenie-
nii 9i avea o intelegere cu ace9tia sa-i ajute in razboiul de pe teritoriul Traciei.
De aceea, voind sa atace pe calcidieni, al6turi de atenieni 4,si pregatea o armata
vrednica de luat In seams. Si cum it privea cu du9manie 9i pe Perdicas, 30
regele Macedoniei, hoari sá aduca pe tronul Macedoniei pe Amyntas, fiul
lui Filip.
XVII, 8, 1. Alexandru, dup6 ce puse capat tulburarilor din Elada 8, porni
cu razboi impotriva Traciei 9i, raspindind groaza printre semintiile trace care
erau prad6 neorinduielilor , le facu s6 i se supuna. El strabatu Peonia, Ihria 36
§i tinuturile invecinate cu acestea. Aduse sub ascultarea sa multe neamuri
barbare ba9tina9e, care se rasculasera, 9i-i supuse ° pe toti barbarii vecini. 2.
Pe cind el se indeletnicea cu aceste lucruri, sosirA citiva soli, vestindu-i c6 multi
dintre greci pun la cale o razvratire i ca numeroase ceta'ti din Elada Teba 40

3 Vezi Pliniu cel Batrin, nota 2.

4 In anul 167 i.e.n.
5 In jurul anului 440 i.e.n. (cf. Tucidide, II, 96 §i urm.).
g Cf. Tucidide, II, 97, 3.
Din anul 429 i.e.n. (cf. Tucidide, II, 95-101)
8 Tn anul 335 i.e.n.
8 Aluzie la campania impotriva tribalilor (cf. Arian, Anabasis, I, 1, 4).

www.dacoromanica.ro
 g6T HOUOICI NICI

9197019 "noqXteridei )11...o.nop-r1 TR Snopodke laLT 32 51o19ol. O

5c,131(1.mod
5130emod7o3.L. eaoyt.trooaq 513 &Ica, 'Alo2no53x)ow n(o5c131c.9 S)pa, Tixix nIttz.
xvoyya, 17098721i. 5),o)acol.
'MAX 'E 7 T1-'531 35 Atf-1 9a AkuTd dAfTI'DQV Pi 09R? k
g kxtdo 21,ox 701. .)cloArt..o 7014%0 AC01 M9h03 IOU TC) df,,1 jj Alf-MI/10
91099)0020
`IIIAX `ail 7 50Xxrrip(tv ,2 m2vot3t3 5201 v..)ox n(p. Ackxtde
,5102.t.91 7xx Act)dlovo.nox &kw-pa not lororad x19xr13531Lo1iodI933.xx
AnD31)(1t ttalorl 5101, 51ochoddzd -E n301((9.nxi1q 513 Attu. -oamdi..D
of 90333321 Thp Cb R.) 0 Ao M9X3 41 kX] 3191 47-1 9c10 ck9X3 093 k A)09
7t3 M21 (01L01 27,0
,chou, 5Iod?locbrhp 5137-1),ona2 pox 57on3x97oc7011 -237-1
5no oidy-1oloaq 59d1.c. Attu mvo 79303113 9
'xix TEL mod, TR Ti..rx 9014101 A01 AO1(1)014 dIL M93)0 501(31 9(90(10x3
torJAtRy, Ari 3d)ol3coii. ntv.. AI,cXdf 5o1wodth930 tbicpd, ,2 -70319
9T 101 too.ottof.Lonlox 5oxth0w 5011(1L9ll 110X 5011pd 501x3I11(rt03
TR 9(91991 lomolimyylom 533,A(1ox101.)ox fq 5201 A3 70d33..916,0 1=371 201.
no1A911 21ox th d no d roe 531.90X 7pCO2L XpilDnv Akivoi no1(ocj73
pox 541 573rion0190 oinoX333AT z
591909(9 TR A(1(1 31 M91 -101CJI9I
MIA "MOIL lxyx 5701, 5.)oxyr 5701, 5nothpXolDk1(1L 531&709(0C)30(13y3 -39CID
03 oadao nr3Xo7hin9 Sm Ikeviox A731-13yool, 621. .(4.3,D),09n2 olnodloy3Doda.c.
,R 523 ntp.. 1003X16 AC21 31 Amx7odo pox moorixa 5clol 5.r1A(iodori9
319c0 01 9o231 1x923 Ivriki.orp Sochod X3 no pox &on3-rbonn5 5podvo --)pncq
979371 1ro9399o111.nf c
9 TR 5oXvt-12Dnv Swallow-I= 701 7on3TI.1lod1L31L
701.3T1 Ski, 5(937139(15 h39kTith 11/.3 5coi Sx1colk1D3c)7 50,37190102L TR
gg (Au, mo23do3t. 1012 5k1 Sti.xtde pox M?a, nOTIIV mp1(rdd31Lg )odiDzaxx -
3Dr13531101, nopokyaL 5t,ti QoaotkRo, oo3xdolyou. TR 5oA3rh,o9k19nD cX)oz.
5c101, no2A3 0110(f.yaL31...rx 1)ox c75 57,o2loyorio 3d)ovd)o3L. (f.s. A you w
T1.37-1 TR loi..53701. bi 6-)21)ky1oodmi. MaLoda. 5c1o1. 5coroo1d19i, 1.1.1xxop
-
(l3Tif.9 0 5 (13)9/00 A3 13.L? Sclorooli7ovoom ,orx Ac.? (R X d &ono &O 30
08 31 17009X3 110X 53x7odo 9119 tiyyou. 13711pMIR 531.(Lo9(Icotkod 5101, =dap
51oX),orl Ti7ox 5701. 51oxL,toem9 -q 539 1n 5x9(9 5oXIori2Driv ?)ox -rinD
rupy'rd ctoRocb? 51;01 A3T1 57,oxide SonvrifkloL)olliox 3913313 -)01371
`DooDN 5c101 TR srocixa x3 5o3kra,zdloaz.
5)o9f1.xm pox 59ovo1L ATX3Af
Mt31C101 tqri 5rtoi 5)o1q0c1)13yoac1 n3(-922? 591x3 moa. 'mod? n(f..1 TR
ge AC9/. AC0A7011/01COOM A7X02L 31/ 5709935311.0170d101d tf.1.03M1D 01)09 dolyoac-
'tv7o3x otatorillovicb 5 x? JA102L 59 noaLoda. 1)o9pox Scloz, 5(10317 tkl 5
5(93910/D0100 9
7d31L 701,401 cs 501,9 nompo 009kco1L 53mi -A.ranp
531.,AovW. 119 o9 513Thp12 (L3XV019331.10 A0.9.1likr, 0 5 la? d 0.0 AX)13
5101 A1)1170XXION '510 ,G,1 A3T1 `1ti`24311, Aki 32 Timx ^,OVA491099 170X 11912
Of 61 A3T1 cbyolD M0Xli1V o 501(1.110d19 t'3X(13V.L31/10d1011. 533 A01 AOLAOII

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 193

mai ales au pornit sa se rascoale. Aflind aceasta, regele fu cuprins de o cum-

plita minie si se Intoarse in Macedonia, fiincica se grabea sa sfirseasca odata
cu neorinduielile din Elada.
XVIII, 3, 2. in Europa, Lisimah primi 10 Tracia si neamurile ce se inveci- 6
neaza cu Marea Pontica...
XVIII, 14, 2.... Lisimah, navalind 11 in tinuturile din Tracia si intilnindu-1
pe regele Seuthes 12, care isi asezase tabara... a dat o batalie cu barbarii. 3...
si s-a intors in tabara fare ca vreunul din ei sa fi obtinut izbinda 13. 4. Atunci 10
s-au retras din locurile acelea ostile amindurora si faceau pregatiri mai mari
pentru lupta definitive 14.
XIX, 73, 1. Sfirsindu-se intimplarile acestui an, in Atena ajunse arhonte
Teofrast, la Roma fiind alesi consulii Marcus Publius si Caius Sulpicius. in 15
vremea aceea 15, cellatienii, care locuiesc partile din stinga 16 Pontului,
au alungat o garnizoana a lui Lisimah pe care o aveau la ei si au dobindit
neatirnarea. 2. Eliberind in acelasi fel cetatea istrienilor si celelalte cetati vecine,
incheiara Intre dinsii o alianta, ca sa se razboiasca laolalta impotriva stapini-
torului [macedonean]. Mai dobindira si prietenia neamurilor vecine, ale tracilor 20
si ale scitilor, incit toti acestia legati prin alianta for sa Insemne ceva si
sa fie in stare sa se impotriveasca unor osti numeroase. 3. Lisimah, aflind de cele
intimplate, porni cu armata lui impotriva razvratitilor. El a strabatut Tracia
si, trecind peste Haemus, isi asaza tabara in apropierea orasului Odessos. Ince- 25
pind asediul cetatii, indata Lisimah inspaiminta pe locuitorii inchisi inauntru
si ajunse stapinul cetatii prin buns intelegere. 4. Apoi, el a izbutit sa aduca sub
stapinirea sa in acelasi chip pe istrieni, pornind sa atace cetatea calatie-
nilor. In acea vreme au venit si scitii Si tracii cu osti numeroase, pentru a-i
ajuta pe aliatii for potrivit intelegerii. 5. Lisimah i-a intimpinat si, lovindu-i 30
cu totul pe nea§teptate si uluindu-i, i-a silit pe traci sa se predea. lar pe sciti
ii birui in linie de bataie, macelarind pe multi. Pe acei care scapasera cu viata
ii urmari dincolo de hotarele tarii lor. Inconjura cetatea Callatis cu trupe si
Incepu asediul, straduindu-se in tot chipul sa pedepseasca pe cei ce se facusera 35
vinovati de razvratire. 6. Pe cind era ocupat cu asediul, sosira niste soli, care-i
vesteau ca Antigonos trimisese 17 dou6 osti in ajutorul calatienilor, una pe
uscat si alta pe mare, pentru care pricing generalul Lycon patrunsese cu flota 40

1 Dupa moartea lui Alexandru cel Mare in anul 323 i.e.n., urmasii lui si-au impartit
administracia diferitelor provincii ale imperiului (cf. Trogus Pompeius, XIII, 4,16 si Arian,
Istoria urmasilor lui Alexandru, 7).
11 In anul 322 i.e.n., Lisimah incepe actiunea de recucerire a teritoriilor care, in urma
dezastrului lui Zopyrion, din anul 326 i.e.n., iesisera de sub strapinirea macedoneana.
12 Cf. Curtius Rufus, X, 1, 45.
13 Cf. Arian, Istoria urmasilor lui Alexandru, 10.
" Pina in cele din urma Lisimah reuseste, pare-se, sa-1 supuna pe Seuthes (XXI, 12,
8), la fel cum readuce sub stapinirea macedoneana si cetatile grecesti din Dobrogea (XIX,
73, 1). Procesul acesta era probabil terminat in anul 314 i.e.n. (vezi articolul Lysimachos,
in RE, XIV, col. 3).
15 In anul 313 i.e.n. cetatile grecesti s-au rasculat cu sprijinul dace nu chiar la
indemnul lui Antigonos, care era in luptii cu Lisimah inch' din anul 316 i.e.n. (vezi articolul
lui G. Saitta, Lisimaco di Tracia, in r> KCIKAA011, I (1955), p. 62 si urm.
" Cf. Strabon, VII, 7, 1.
17 In vara anului 312 i.e.n.
13 o. 1414

www.dacoromanica.ro
 t6T IIOGOIG NIG VI'IMIS

5r3t7o9orH 52 Ac9X,3 x90 ,C3y9 5(10 5)01C911)0d1,0 1f3311. 91 A0A3T1SIOVOX

31 d tVio A39(130L01)0d193110X L ,th? 5io 0 5oXrt9nv 5130Xrc7o1.r1R
F.? 411 Ski 5r3xdolyo1L faany?aq 5c01 5cloArx; '51o1.m11.10d1.9 01 n
Aol.pla.)pdx 511.1 Sco3ripv92 m?dxn(1orop 501910 60131.3314 MO2931L9 1110(1)1FMI9
9 5201 ou op-by .51 8 mi. 9A3Aood earl o 5 32 laz.?
At?.I apirx A91 Aorliv -(332.K1
Atf.yod 3(323 0.093a I
A9 103)(1910) AC91 0
Amxiod 101.9Xkl93d)b 1L d 59
A0A0A.31AV, 70137-1 A9yy011, 5701 Val '5(1029d
AC2101110f319 101A09939V16
6 rtopAnD 5r R 617, AkX1071 th? A9A10X3 AO9dX M91 31 A(-9322 d?a.no A31(r
x90 aol3y9 5 lrx
A(21 AC91T13yO1L ATy3op 5130kyar7i103z, 01)093910 5901
OT
nochpdchod 0T 513Arth11L3 n
1)0X 5201 1(3332. A91 A703A7099X)ll 119X 70110X-
ATd)Oy 5901910 533 5)03C)C0X0(12 1.9/(13631L71(19 5r 570i91oa, c1. 91yo -ci un?
39k)t 1)0X A103099f11011 AC?\(3/00 M)1 AC91(91110d19 550 Ari `A39c9d1.9y3
50o n
513 5701. 510321 513701 -A37113A312
lob Ari A20
9T 'XX z 1C)32L &oX10'ii3Dnv A3 Sloistoi Mt.
,a.,Arna no 5 A?Ti d$
ry
?lox %pain/ma pox Am. Amyyp
AmAL,tyy Aml. A91 AOI.AOH mo1.nox1o1d3aL 59o1. 5901913y1L A393V1312
393 .A(01.ald Acrwouryvom ?R OIL o AC9A3T190xd 931.9 Xf7-11Dry C10 110x
AC9A37'190311L ti.1 13A392L9 AC91 ArYpoxilrAp 5nor(1X 9 o1.1072331 5901 7012

Akl A71320111) 5102.009ctch9xx3 no A091-1 5k1 5kA.C1610119X 93d101L-

5r
oa 013X elk], 4A1013006910 70\0O0 119X A1y91L 3X(923 M3X10110X 121.3 5101901 n
&k1., AkA37'1010710A9 A(f.X11k)0XAVO.II ArthpX kyxamox d A31) tarp
4XX `AZT 04
32
7H oXchoicrpy 5 Itc.2131L3 A3Irchoic A37-19 5o 13.f.3 01
ry91.9 not. no1.AOH 3d10vi10x 5c101 5(1031.91 da.c. X3i..rxo Arlo 5no 9315 AC91
4M-97131(0U Aroaop 590 '6,1., A79rd3o12 oy A3 513 `&9D9li.205 CU Tripx
ga 101.371 9 A371 5k1 31 5r3Amyy0ILV5 1JOX yrm 51031.101 emox xuAlo ctd TR
5k1, A? ?lc Arc)
en 5193yxrd ,5(A.D9o7..3 71. 91 d 5o 5k1., Xrilnciv
.5(-93TboAcI2
`IXX IT 110 o3 0 53xiod A91 not 5c9T0D70d in ^9 PINT, rroto
dry 531A9 Aoleyopralr Aryna.D?aq 10..1.311 cpR A(9c3 rTip A3Ti 31. 59c) Ti
os loovpdra.t. 5k1 5D.X91. 52,o1.mo3 531Ao)ion3x9rc1ou. 453olxtthra.rx rto TR
70i2 ski., wo(7d) 5r33aod 5k1voi 531AopLy3 1)0093(t4y02.00 Aku. kdrithf -
Acolcoo Al0dC2X 931.5 9oX3o7i199v la.mo chpA, 11Ly Ao 5w01..To

ntf.xilLoaxmoo.1, 'Byivelq panoadde Sq aatiosu u! :snlviudde too9A, pox n(f..3.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 195

sa in apele Pontului, in vreme ce Pausanias cu multi osta§i isi statornicise

tabara linga aa-numitul «Monument Sacru 18. 7. Inspaimintat 19 de. aceste ve§ti,
Lisimah rasa pentru asediul cetatii un numar indeajuns de mare de soldati, iar
el luind partea cea mai de nadejde a ostirii se grabea sa lupte el insu§i
cu dupnanii. 8. sSy pregatindu-se el sa treaca muntii Haemus, se intilni cu Seut- 5
hes 20, regele tracilor, care it sprijinea acum pe Antigonos. Seuthes pazea
trecatorile cu un numar mare de osteni. 9. Dind o batalie care a durat multa vreme,
Lisimah pierdu multi oameni, chiar dintre o§tenii lui, dar macelari un mare
numar de duptiani si trecu cu de-a sila printre rindurile barbarilor. 10. Ivindu-se
linga ostasii lui Pausanias, care se refugiase in niste trecatori, lua cu asalt defile- 10
urile §i it ucise pe Pausanias. Iar dintre ostasi, pe unii ii slobozi pentru rascum-
parare iar pe altii ii aduse in rindurile armatei sale. Ian' starea in care se
afla in acea vreme Lisimah.
XX, 25, 1. [Eumelos] 21, fara incetare, cople§ea cu binefaceri pe bizantini, 15
pe locuitorii din Sinope §i majoritatea grecilor ce locuiesc in Pont. Locuitorii
din Callatis fiind asediati 22 de Lisimah si apasati 23 de lipsa celor necesare traiu-
lui, Eumelos primi o mie de locuitori, care cedasera foametei. Acestor calatieni
nu numai Ca le oferi deplina siguranla a refugiultti, dar le dada voie sa-0 inte-
meieze o cetate. In afara de acestea, le darui localitatea numita Psoa si le imparti 20
pamint.
XX, 112, 2. Cind insa Pleistarchos 24 ajunse la intrarea in Pont, gasi impre-
jurimile ocupate de dusmani. El renunta de a mai trece [in Asia] si se indrepta
spre Odessos, cetate care se afla intre Apolonia §i Callatis 25, in fata Hera cleiei, 25
asezata de cealalta parte a marii §i unde se gaseau o parte din trupele lui
Lisimah.
XXI, 11. Tracii, care it facusera 28 prizonier pe fiul regelui, pe Agatocles,
1-au trimis cu daruri inapoi 27 la tatal sau, pregatindu-0 astfel o scapare impo-
triva intimplarilor neprevazute ale soartei. in acela0 timp ei nadajduiau sa-si 30
recapete prin aceasta binefacere pamintul 28 pe care it ocupase Lisimah. Ei
is 6 Monumentul Sacru » se afla pe coasta Asiei Mici, la intrarea in Bospor.
10 Se pare ca atunci si-a ascuns Lisimah tezaurul la Capul Caliacra. (Cf. Strabon, VII, 6, 1).
20 Vezi nota 13.
21 Unul din cei trei fii ai regelui Parysades din Bosporul Cimmerian. In anul 310
i.e.n., dupes moartea tatalui lor, cei trei frati isi disputau domnia si isi cautau aliati in acest
scop.
az Autorul se referil, se pare, la un al doilea asediu al orasului. Primul a fost ridicat
la incheierea pacii generale din anul 311 i.e.n., de care au beneficiat desigur si cetatile pon-
tice - rasculate din nou, la indemnul probabil al lui Ptolemeu, cum presupune G. Saitta
in articolul citat, p. 71-72 si 115-116.
.
Pines la urma izbuteste sa cucereasca orasul, fara sa se poata fixa momentul, deoarece
in anul 309 i.e.n. cetatea mai rezista.
24 Fiul lui Antipatros si fratele lui Casandru. El comanda o armata trimisa in ajutorul
lui Lisimah si, gasind strimtorile ocupate, a incercat sa-si transporte oastea cu corabiile.
28 Aceste evenimente se petreceau in anii 302-301 i.e.n., inaintea luptei de la Ipsos.
Este probabil ca la Callatis sa fi revenit o garnizoana macedoneanii, ca sa se poata face
transportul trupelor de la Odessos la Heracleia.
28 In timpul primei campanii a lui Lisimah impotriva lui Dromichaites, dupes lupta
de la Ipsos (aprox. 300 i.e.n.). Cf. Pausania, I, 9, 7.
27 Data la care a avut loc acest eveniment e greu de stabilit, posibil este anul
297 i.e.n., propus de G. Saitta (p. 84 si 117).
as Probabil regiunile din stinga Dunarii (cf. Pausania, I, 9, 7).
13*

www.dacoromanica.ro
 961 I:LOGOUT NIG VVIIOIS

1100910995 irnki...)0dx m1 (bri?yoac. At-019x(LAodeD31.t.r1nD A(01.9o2.t.); 9053X9

AC01 M-91101(011A(5 d ACO3y1.910 pox A(011VIOZIOT17I9L9 -510y(fyy)o
`IXX 'ZI T 110,, 9119 5)0135o110 5krvrI0313L 5Lt1 (101 cioXpilDrtv
45101110(319 110X A(01 Amyl) 61010 n3ynotrinD MO.LAO A13)(29 5(01c0 3101L
1)01)0995 pox A)021130..r1 A13X3 10521.1.y3
5)02(3a.1(0.0 A3
Ma, MR?aLoi.iodis)
5101901 tz.02dx33Llo tf.Ti 01/0X2R A 1)0913 )01A03111(X)/XX A(tu.. 91710A95 pox 5901
5nol(1d) A)0252 Ax1dkl.(0.0 AT(37..97)o 1100D32do1.c.
z 110,, 9 5(k110X171oc3v 9 AM/ 0 Amxid 503y1Drd )oirx 101A/pat
A01 )60T12.0GV AO A01 )od)09y19 50A37-1709(1)1315 pox '5)o9(poth 113 )od3113.c.
-
n
OT
daL c5r9cI3C10110.00 3.A.V.A.ct1Lf 101371 AM/ ACOAX31 523 my92.c. nki )0710
Ark) Ak .my
c
110,, T1311 A(11.1 (00 919 SGl.1 noX)prilDny pAG5 5C93T1 d Th0 A0
-
A(91 Ac91 C) m-ox)oci pot ACOIAC00 A13.4 523 01
A09371 A01
1019X(0)(t.
)crocood 59d11 (41 n199 6:21 AL,t1 3 GO A1029 913X9 01 ACO.L X A1 -
X 0 AlDJOy
9T moms
5oxkX93137-1 0kya.c. 50 d 1)009)0903y 5(03L X Ao?IsAd 11D3 51o1
my
(I!.
9 nu) .
0 A311 0X1T10dv k1i 5 2d3IL tL1 5 (01111 )07d 5 (01 (03y1.010d 5
Am11.131(00 3)oR2R? 5901 5ra.c,01.3...)0(31D 110 TI(D 7Cb d 13 COD DOD 1 A0 fUR VC:3R -
501403C/1/0AV, AV') TA. d G01010 513y1D:Cd y10 5n0 1r093d4y11)ox AALI
noX)pr1199v- 'Ar2319)(w-I5 '5no(331(0d3docl) A),2 `11X91 not d),03Lnochz. .501A)0`
03 501A30Xxynd))015 TR Ald);oX 9133 AkA3T1oy1369 5101 )'od0 1 Tcou. 901

'501A30(0D pox )p., )01(390dd) 101 Aod319d11 d)02L9 )0` loi9 Acoxid0 (pyol.op -
1)o093rf)51(3c0X Acommox 'ij
A3T130X)1XX.A.G1) GO 35 G01 '5n00tp(1c. O
C3V 12WX1710 k 5 5109((.1k)002 X3 9C01 9(01C2)007-1X7)0 5(101 5n0y2th n01 190V
-
no471 110X 5001 1d32.1. Mf..1 A)0233L)Vd30 5)0190(023 `t13d3dix15 aboilIpq
gg 5oc3t. not r19x(0* 103\(19)Cd )01311 35 mi..cool.. 57)931(31M-19 'Ar1990 ?th)0u.-
ctiCA( A3 'FL? AL!.1 )02193A19 901 31 AOX)07129(V 101311 M01 G010/0 elely2th
2101t M-91 Amxiode 5901 -5nol)p.,013kiiiaL? 570.D915 3s 5)0291yx )0110X413X9
5)0910 5101 A91 AoX)07-139ny 39(0d1D3 f41 mo.onoy)p Af.x.n(1p)od
A371 1c332.c
'AlpAricodip (inarT pox 5101 510y3th ky3193 -)oR),odlip .9 5cry1or10 99
TR
Os A(01115 Am1A30D)o111013 `A(-0A2/.23R 510923x3 ATTI AmaLwRolmoic yon.t.Arny?l(l
Ac01)orimdd A3x(,(.03th)0u 11L3 5(,(.331.)odi '5)odnaldlo 5101 TR niode rAx)X)py
pox xqclx 5(03c31371 4)0n7r1Dr93x93 1103 SoRyoop y31235(10 5kn3rI13xi313
52019)0 Ski -5k73.c.z(31.. 91 TR A01)01G3y31 5201 ATTI 13X3A3 A91 AoA2,0
A? 51odnIthp 1)ox 510DndX '51o2dk1oni. 5201 TR ,0311 noinr? )0d3x 510A11
gs 1)ox '51oAr(( d3aL),00)ox eLk 5003 5201 j
)013 51 )0dod31 5o1AoA1 TR not.
c(10102L (vox. 5/O9cpd 01 01.01A,371A AC01 4AC91101:33X 210X 2L d 5)1093(3011090
Icat.. 7od31 A01 XJ0712DGV AO 39kITCHt 3.1011. d AO cb1..9)o 23x06 A1L23R AO 19)0d-

31C2Xly 4A0 01 R3X1ON 0A9x1A (4. 91 1xiod0 A0 901 TR cioX)27-11Dnv 91

A9x1Ao53x)ohi 501A9u.23

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 197

nu sperau de loc sa poata cistiga razboiul, de vreme ce aproape to ti regii cei

mai puternici s-au inteles 29 intre ei si se ajutau unul pe celalalt.
XXI, 12, 1. Armata lui Lisimah 30 era chinuita de foamete. Prietenii ii
sfatuiau pe rege sa scape cum va putea si sa-si mute gindul ea oastea lui 1-ar 5
putea salva. Lisimah le raspunse insa ca nu era drept sa -si paraseased ostasii
si prietenii, asigurindu-si liii o scapare rusinoasa.
2. Dromichaites, regele tracilor, dupa ce primi cu multa prietenie pe regele
Lisimah, numindu-1 si tata, it conduse impreuna cu copii sai intr-o cetate 10
numita Helis 31.
3. Ajungind ostirea lui Lisimah in puterea tracilor 32, acestia se strinsera la
un loc alergind in numar mare si strigara sa le fie dat pe mina regele pri-
zonier, ca sa-1 pedepseasca. Cad spuneau ei poporul, care luase parte la
primejdiile [razboiului], trebuie sa aiba dreptul de a chibzui asupra felului cum
sa fie tratati cei prinsi. Dromichaites fu impotriva pedepsirii regelui si-i lamuri 15
pe osteni Ca este bine sa-1 crute pe barbatul acesta. Daca 1-ar omori pe Lisimah
spunea el , alti regi au sa-i is domnia si se prea poate ca regii acestia sa
fie mult mai de temut decit inaintasul tor. Dar crutindu-1 pe Lisimah, acesta
cum se si cuvine are sá se arate recunoscator tracilor, care i-au daruit
viata. Iar locurile intarite, aflate mai inainte vreme in stapinirea tracilor, 33 20
ei le vor dobindi inapoi fara nici o primej die.
4. Cu incuviintarea multimii, Dromichaites cauta printre prizonieri pe
prietenii lui Lisimah si totodata pe sclavii care obisnuiauca sa-1 slujeasca
aduse in fata regelui prizonier. Savirsi apoi jertfa si it pofti pe Lisimah la ospat 25
impreuna cu prietenii sai si pe tracii cei mai de vaza. [Dromichaites] pregati
mese [deosebite]. Pentru cei din jurul lui Lisimah, intinse un covor regal, luat
in lupta, iar pentru sine si prietenii sai asternu doar paie.
5. De asemenea furs pregatite doua ospete: pentru acei macedoneni, Dro-
michaites rindui tot felul de mincaruri alese, servite pe o masa de argint, iar 30
tracilor le dadu sa manince zarzavaturi si came, dar pregatite cu masura, ase-
zindu-le pe niste tablite de lemn, care tineau loc de masa. in cele din urma, puse
sa le toarne macedonenilor yin in cupe de argint si de aur, pe cita vreme el si
tracii lui beau vinul in pahare de corn si de lemn, asa cum obisnuiesc getii.
Pe cind bautura era in toi, Dromichaites umplu [cu yin] cornul cel mai mare, ii 35
spuse lui Lisimah « tata » si it intreba care din cele doua ospete i se pare mai
vrednic de un rege: al macedonenilor sau al tracilor. Lisimah ii raspunse ea al
macedonenilor 34...

se Acest scurt armistitiu dintre diadohi devine pentru G. Saitta care situeaza
evenimentul in 297 i.e.n. un criteriu pentru datarea eliberarii lui Agatocles.
89 Probabil in anul 291 i.e.n. Lisimah it atacase din nnu pe Dromichaites.
31 Nu s-a putut identifica locul acestei asezari, care se afla situata undeva in cimpia
Dunarii. Dupa C. Daicoviciu, Tara lui Dromichaites, in EmlelekOnyy Kelenzen Lajos, Bucuresti-
Cluj, 1957, p. 181 182, Helis n-ar fi decit un centru secundar, pe cind adevarata capitals
ar fi Argedava, situata pe cursul superior al Argesului.
82 Pentru conflictul dintre Lisimah si Dromichaites cf. Strabon, VII, 3, 8, VII, 3, 14;
Trogus Pompeius, XVI, 1, 19 ; Plutarh, Demetrios, 39 si 52 ; Polyainos, VII, 25 ; Memnon, 5 ;
Pausania, I, 9, 7 si Polibiu, fr. 102.
93 Posesiuni din dreapta Dunarii (Ist. Rom., p. 229) sau regiuni din stinga Dunarii
(vezi nota 28).
" Vezi Parvan, Getica, p. 56-65.

www.dacoromanica.ro
 86T 11000IG NIG MIDIS N

'9 1100 (101 nokor139nv FL.3 &0&v.132 oxkyx3x-

noil)OXrriody mp..
4501 170X 5014%0940C:31L (101 4n0101z. 5r.omdkyai. 91 el0191A3T1 A(01 3X
-
molipd 1)0X 5)0993dOIXDOCJIL )0C)317)1/. A91 `A0k07'119(1V 39k1(pdtt A0d3192L
cil2irp0 23x02 Aon1L.232 1,m23 4A0,631?Xly19)0d 01 AOXIA023X7ORT te. 01
g
.A01Xtd® not 32 noXyrilDnv 91 A9X1A023X)ON 0.1,91L13 5 31 A110 `kthR 4 4

milt& winzloi., pox Ao3d A9d1vrboy 'Amanyoano 113 TR o0d3193ro0th11q

`toopyl.olod 5137-19031q 513 5noltmc39mp poo93&31)odz1t 5nodfddxd pox
sza,m-o 0 k kR(pld d 3 eLo pox TX rood n2 3Xo 3113 d AO 170X AXIL° rooDno
ncodpitf. 'moaLthox coDricij 32 Tdraz. AllXild) il13,l)01)0 AlTiZAfilR 513 5(102L91
0I 5noi.9olo1 A? 5r lt,.xlea 5171)orm 5oldopoaLcI (,io 1)01)o&92 t1x093T9)o12
5o1q193 32 my)paz. 52d1e. 101m01 (101 nokrtilDnv 11912 91 e3r1 1d31L
nki.voi mo33.1,rdID 4A3xkonJ.(1. 513 2 01 nouloy IX)139fd131L 50y3th
&Lf.3.,

nykrnhinD pox 5o1icbpX 13D0201op (pi A(911)0Akod13y c13 `AMI0Xkl011.31L

net?
-
50A3T1n3R01/10 &91.910 5modthoy1th o 5(k11)oXirlod0 3dry7d101.c. MO/ 0)X
91
nor/ vi.. 1o1.q03d11odraz. 91Lo now.. 1d31z. 'nokorlpnv ixx 51303= cb,a,coo

lorIkvp12 A3\031991no3
`XXX JI 6I 110. 9 5039d3LI 5°63'190n1L 5(1°Ix3'0311 5r1/PYM
1)0A3X)0d311.32L .L 1%0 nodiDL p.L? '59korltin9 choXv33al.. 5(,!.. 50A3T10A3A. -pi?
A3X131.0 513 4.. `ntf.x.ipoN 5on3r1oat3d1od1z. A13Xtil. Aki AG.193X701 o
og 32 Amt.m21.1ovod 5oe3rl9oAk. 5)09kA(967-1(19 09111 AO 1314 4/%91)001 (101
501AZILTIC,19 5o1x.r1ti.dX 513 )0190X101A32L mimovoz. no9rioroil. not 2
5co39(33ll 5o1r1oDff.A.oyorlo nTri 4A139(122 (;10 501M10101L TR 01 -cocirrino
nTokn 1012 'Al03dndl.dloy1cb nooykeuoaq 513 AIf.a. Ar33x10 rvnefar. 3o rood -no.
c
`XXX TJ-. 'oz 110 o 5od2n)o3yv-, Xcio Alorrio 3X93 (1).1 2.39d311
gg
5k1 5Lanef) 4m9301;012 0 TR IR
r4i.. movloyodxrds) 5c1131. 31 5clo1,y3m
50&31-1),ortildloano
`IXXX Jj T
5oA23xa, dTA M91(3(171912 A(91)0\00L1 3J.10601/.-
AC9A9TIOA 513 A91 59d1L 5n0porkod, nor13y92i. oilorildaaanp edp. -1.0.1
fLki-coox mo3X1orlric9 lonA uo1U.933th (voi m-oaarrikdX

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 199

6. Dupa ce pofti la masa pe Lisimah si bautura era in toi, Dromichaites

umplu [cu yin] cornul cel mai mare si spuse lui Lisimah <( tats * si apoi il intreba
care dintre cele cloud ospete i se pare mai vrednic de un rege : cel al macedoneni-
lor sau cel al tracilor . La care Lisimah ii raspunse ca cel al macedonenilor 35.
# Atunci zise Dromichaites de ce ai lasat acasa atitea deprinderi, un trai 5
cit se poate de ademenitor si o domnie plina de straluciri, si te-a cuprins dorinta
sa vii la niste barbari, care au o viata de salbatici, locuiesc intr-o lard bintuita
de geruri si n-au parte de roade ingrijite? De ce to -ai silit, impotriva firii, sa-ti
duci ostenii pe niste meleaguri in care orice oaste strains nu poate afla scapare
sub cerul liber ? > Luind din nou cuvintul, Lisimah spuse regelui ca nu stia ce 10
razboi poarta, dar Ca pe viitor va fi prietenul si aliatul tracilor ; iar cit despre
recunostinta datorata nu va famine vreodata mai prejos decit binefacatorii
sai. Dromichaites primi cu un simtamint de prietenie spusele lui Lisimah. El
capata inapoi de la acesta toate intariturile ocupate de oamenii lui Lisimah.
Apoi ii puse pe cap o diadems si ii ingadui sa se intoarca acasa. 16
XXX, fr. 19. Aflind ca sosesc in ajutorul sau soldati alesi dintre galati 36
- si ca au trecut Istrul, Perseu s-a bucurat nespus de mult si a trimis [oameni]
in Maedica 37, pentru a-i indemna pe aliati sa vina cit mai repede. Capetenia
galatilor care cazuse la o intelegere cu Perseu ceru plata statornicita, 20
intreaga suma ridicindu-se la cinci sute de talariti 58. Deoarece Perseu se obli-
gase sa plateasca solda, dar nu se tinuse de cuvint, caci de felul sau era avar,
galatii se intoarsera la ei acasa.
XXX; fr. 20, 3. Alexandru avea un suflet cu totul diferit de al lui Perseu...
acesta, din cauza zgirceniei, a respins ajutorul celtilor 39. 25
XXXI, fr. 14... Caci acesta, deli douazeci de mii de gali se aflau la lade-
mina pentru razboiul impotriva romanilor, a respins o alianta atit de impor-
tanta pentru a-si cruta banii.

35 Repetitia se datore0e diferentei dintre manuscrise.

36 In realitate erau bastarni (cf. Titus Livius, LIV, 26, 2.
" Regiune din vestul Traciei, din valea riului Axios (Vardar).
88 Cf. Apian, Macedonia, 18, 2.
89 Cf. Apian, Macedonia. 18, 3.

www.dacoromanica.ro
 XLIX. P. VERGILII MARONIS

GEORGICA

II, 495-497. Ilium non populi fasces, non purpura regum

flexit et infidos agitans discordia fratres
6 aut coniurato descendens Dacus ab Histro.
III, 349-383. At non, qua Scythiae gentes Maeotiaque unda
350 turbidus et torquens flaventes Hister harenas
quaque redit medium Rhodope porrecta sub axem.
Illic clausa tenent stabulis armenta, neque ullae
10 aut herbae campo apparent aut arbore frondes ;
sed iacet aggeribus niveis informis et alto
355 terra gelu late, septemque adsurgit in ulnas.
Semper hiems, semper spirantes frigora Cauri.
Turn sol pallentis haud umquam discutit umbras,

www.dacoromanica.ro
 XLIX. VERGILIU

Cel mai inzestrat poet latin, s-a nascut linga Mantua, in nordul Ita liei,
in anul 70 i.e.n., intr-o familie modesta de agricultori si a murit in anul 19
i.e.n. la Brundisium, in Calabria. in stihurile pastorale, numite Bucolice sau
Egloge, in Georgice, poem didactic inchinat ridicarii agriculturii, si in epopeea
Eneida, Vergiliu a oglindit in chip admirabil natura patriei sale precum si
aspectele cele mai caracteristice ale societatii vremii si ne-a pastrat citeva
stiri despre traiul si conceptia de viata a stramosilor nostri. Comentatorul
antic al operei sale, gramaticul S. Marius Honoratus Servius, a trait la
Roma in a doua jumatate a secolului al IV-lea.
Editii: Virgile, Oeuvres, Texte etabli et traduit par Henri Goelzer,
vol. IIII, Les Belles Lettres, Paris, 1933-1935; Servii Grammatici qui
feruntur in Vergilii carmina comentarii recensuerunt G. Thilo et H. Hagen,
vol. IIII, Teubner, Leipzig, 1878-1902.

GEORGICELE

II, 495-497. Pe acela 1 nu-1 abat din drumul sau nici inaltele demnitaIi
publice acordate de popor, nici purpura regala ; nici vrajba 2
care agita pe fratii lipsiti de credinta si nici dacii care coboara
de la Istrul ce conspira impotriva noastra 3. 6

III, 349-383. Nu-i la fel acolo unde locuiesc populatiile scitice, unde se afla
apa meotica,
350 unde Istrul isi involbureaza apele cu nisipul galben si unde
muntele Rodope coteste inapoi, dupa ce s-a intins pins la juma-
tatea drumului spre polul [nord].
Acolo oamenii tin cirezile inchise in staule.
Nu se vad nici ierburi pe cimp, nici frunze in copaci. 10
Cit vezi cu ochii se intinde pamintul, care este de nerecunoscut
355 din cauza nametilor de zapada si a gheIii groase care se inalIa
de sapte coti.
Acolo vesnic e iarna. Vesnic sufla Caurii 4 aducatori de frig.
Soarele niciodata nu-i in stare sa imprastie umbrele palide,

2 Pe agricultor.
2 Razboaiele civile.
3 Nu putem sti data este o aluzie la un eveniment istoric sau un exemplu intimplator.
4 Vinturi reci din nord.

www.dacoromanica.ro
 202 VERGILIU

nec cum invectus equis altum petit aethera, nec cum

praecipitem Oceani rubro lavit aequore currum.
360 Concrescunt subitae currenti in fluorine crustae
undaque iam tergo ferratos sustinet orbes,
5 puppibus illa prius, patulis nunc hospita plaustris ;
aeraque dissiliunt vulgo, vestesque rigescunt
indutae, caeduntque securibus humida vina,
365 et totae solidam in glaciem vertere lacunae,
stiriaque impexis induruit horrida barbis.
10 Interea toto non setius aere ningit:
intereunt pecudes ; stant circumfusa pruinis
corpora magna bourn, confertoque agmine cervi
370 torpent mole nova et summis vix cornibus extant.
Hos non immissis canibus, non cassibus ullis
15 puniceaeve agitant pavidos formidine pinnae ;
sed frustra oppositum trudentis pectore montem
comminus obruncant ferro graviterque rudentes
375 caedunt et magno laeti clamore reportant.
Ipsi in defossis specubus secura sub alta
20 otia agunt terra congestaque robora totasque
advolvere focis ulmos ignique dedere.
Hic noctem ludo ducunt et pocula laeti
380 fermento atque acidis imitantur vitea sorbis.
Talis Hyperboreo Septem subiecta trioni

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMtNIEI 203

nici cind, dus de cai, se inalta pe cer, nici cind

10 scalds in apa inro0t6 a oceanului carul lui grabit sa aluneee
in jos 5.
360 Repede se prinde coaja peste apa ce curge
0 valurile fluviului sustin pe spatele for roti de car ferecate
cu fier.
Pe unde mai inainte pluteau corabii, acum merg care largi. 5
Acolo, oriunde obiectele de arama craps de ger si hainele ingheat6
pe trup. Vinul, nu de mult inc. lichid, se taie acolo cu securea
365 .i lacurile sint prefacute pins la fund in blocuri compacte
de gheat6,
Picaturile de apa respingatoare 6 din nepieptanatele barbi ingheata
0 se prefac in turturi.
8i. in timpul acesta ninge mereu. 10
Vitele pier. Boii, cu trupurile for marl,
incremenesc, acoperiti de zapada, iar cerbii, strin0 gramada,
370 sint tintuiti pe loc sub povara de nea proaspat cazut6. Abia
iese deasupra virful coarnelor lor.
Oamenii nu-i vineaza cu haite de ciini, nici nu be mai intind
laturi,
nici nu bag6 spaima in ei cu o sperietoare cu pene ro0i. 15
Cerbii acwia zadarnic se trudesc s6 sparga cu pieptul muntele
de zapad6 ;
in timpul acesta oamenii ii izbesc cu fierul de aproape ; si ii
omoara cu tot
375 mugetul for groaznic. Vinatorii ii duc cu ei in mari strigate de
veselie.
[0amenii] 10 duc viata lini§tita §i sigura in bordeie
sapate adinc in pamint ; adun6 trunchiuri de stejar si ulmi intregi 20
pe care ii rostogolesc pe vatr6 i-i pun pe foc.
Locuitorii petrec la joc lunga noapte de iarna §i be face pl6cere
sa prepare,
380 din orz fermentat si din fructe acre de sorb, o bautura ce seamana
cu vinul.
Un asemenea neam de oameni neinfrinati s 6160uiesc sub cele
§apte stele 7;

5 Legendele entice reprezentau soarele ca un zeu care cillatoreste pe bolta cerului,

urcind si coborind intr-un car tras de cai.
6 Respingatoare, deoarece curg din nas.
7 Sub constelacia Ursei Mici, adica la nord.

www.dacoromanica.ro
 204 VERGILIU

gens effrena virum Riphaeo tunditur Euro

Et pecudum fulvis velatur corpora saetis.

III, 461-463. Bisaltae quo more solent acerque Gelonus,

cum fugit in Rhodopen atque in deserta Getarum,
5 Et lac concretum cum sanguine potat equino.

IV, 460-463. At chorus aequalis Dryadum clamore supremos

implerunt montis ; flerunt Rhodopeiae arces
altaque Pangaea et Rhesi Mavortia tellus
atque Getae atque Hebrus et Actias Orithyia.

10 AENEIS

III, 34-35. Multa movens animo Nymphas venerabar agrestes

Gradivumque patrem, Geticis qui praesidet arvis.

IV, 143-146. Qualis ubi hibernam Lyciam Xanthique fluenta

deserit ac Delum maternam invisit Apollo
15 145 instauratque choros, mixtique altaria circum
Cretesque Dryopesque fremunt pictique Agathyrsi.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 205

sint batuti de vintul de rasarit din muntii Ripei

si isi acopera trupurile cu blanuri galbene de animale 8.

III, 461-463. In acest fel 9 procedeaza de obicei bisaltii si aprigii geloni

cind fug in muntii Rodope si in desertul getilor
si beau laptele inchegat amestecat cu singe de cal 10. 5

IV, 460-463. Iar corul driadelor 11, de o virsta cu ea, au umplut cu

strigatul for
inaltimile muntilor ; pling virfurile muntilor Rodope
si culmea Pangeului si -tam lui Rhesus, lacasul 12 zeului
Marte ;
pling si getii si Hebrul si Oritia 13 din Atica.

ENE IDA 10

III, 34-35. Cu sufletul rascolit de multe ginduri ma rugam 14nimfelor

cimpenesti si
batrinului Mars Gradivus 15, care ocroteste ogoarele getilor.

IV, 143-146. Ca atunci cind Apolo paraseste Licia, unde sta in timpul
iernii, si valurile riului Xanthus,
si revine sa revada insula mamei sale, Delos,
145. reincepe dansurile si in jurul altarelor, amestecindu-se unii 15
cu altii,
freamata cretani, driopi 16 si agatirsii cei vopsiti.

8 Descrierea aceasta sumbra a regiunilor noastre este comuna mai tuturor scriitorilor
antici si mai ales poetilor, cum se poate vedea si la alti autori din prezenta lucrare, chiar
data n-au suferit rigorile climatului nostru, Ca in cazul lui Ovidiu. Regiunile noastre erau
adesea confundate sau prezentate ca niste paminturi de la marginea Iumii. In legatura cu
aceasta, vezi concluziile si materialul prezentat de Stephan Borszak, Die Kentnisse des
Altertums fiber das Karpatenbecken, in Dissertationes Pannonicae, 1936.
9 Adica luind singe oilor, cind acestea au febrit.
" Autorii prezinta acest obicei drept scitic.
n Driadele erau nimfele padurilor care jeleau pe sotia lui Orfeu, muscats de un carpe.
12 Tracia.
Dupd legends, era fiica regelui Erehteus, devenita mai tirziu regina tinuturilor
nordice.
1 Vorbeste Eneas.
18 e Care paseste la lupta >. Vezi Russu, Rel. dac., p. 83.
is Populatie din Epir.

www.dacoromanica.ro
 206 VERGILIU

VII, 603-605. Roma colit, cum prima movent in proelia Martem,

sive Getis inferre manu lacrimabile bellum
605 Hyrcanisve Arabisve parant seu tendere ad Indos.

SERVII GRAMMATICI COMMENTARII

5 GEORG. II, 497. Aut coniurato ab Histro, id est non eum sollicitat
coniuratio barbarorum. Hister autem fluvius est Scythiae. Et aliter:
Aufidius Modestus legisse se affirmabat hunt morem esse Dacorum,
ut cum ad bella proficiscerentur, non prius rem capesserent, quam
de Histro certum modum haurientes ore in modum sacri vini, iurarent,
10 non se ad patriae sedes regressuros nisi hostibus caesis ; et idcirco
Vergilium familiari sibi hypallage usum divisse Histrum coniuratum
apud quem Daci coniurare consuerunt.
AEN. III, 35. Geticis. . . arvis. Getae autem populi sunt Mysiae,
quae, quia lata est, multas continet gentes.
15 AEN. IV, 146. Pictique Agathyrsi populi sunt Scythiae, colentes
Apollinem hyperboreum, cuius logia, id est responsa, feruntur.
(c Picti # autem, non stigmata habentes, sicut gens in Britannia, sed
pulchri, hoc est cyanea coma placentes.
AEN. VII, 604. Getarum fera gens etiam apud maiores fuit:
20 nam ipsi sunt Mysi, quos Sallustius a Lucullo dicit esse superatos.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 207

VII, 603-605. Roma it respects 17 atunci cind it imping pe Marte la lupta,

fie ca se pregatesc sa duca razboiul aducator de lacrimi
getilor,
605 fie hircanilor, fie arabilor, sau Ca sint gata sa se indrepte
impotriva inzilor ".

COMENTARIILE GRAMATICULUI SERVIUS la

GEORG. II, 497. De la Istrul ce conspirci impotriva noastrci, adica pe el 5

nu-1 tulbura conspiralia barbarilor. Istrul este un fluviu in SciIia. Alta explicgie:
Aufidius Modestus 20 sustinea ca a citit cum ca dacii au obiceiul ca, atunci
cind pornesc la razboi, sa nu se apuce de treaba inainte de a bea cu gura din
Istru o anumita cantitate de apa ca pe un yin sacru, §i inainte de a jura Ca
nu se vor intoarce la lacaplrile parintwi decit dupa ce vor ucide pe dupnani. 10
De aceea Vergiliu s-a slujit de o [figura] obipuita, numita hypallage 21, si
a spus <c Istrul care conspira adica Istrul linga care dacii obi§nuiesc sa conspire.
EN. III. 35. Ogoarele getilor. Getii sint triburi din Misia, care, fiind Intinsa,
are multe neamuri.
EN. IV, 146. Agatirfii cei vopsiti sint triburi din SciIia, care se inching 15
lui Apollo Hiperboreanul, ale carui vorbe, adica oracole, circula la ei. Sint
vopsiti, dar n-au semne pe trup, ca neamul care locuie§te in Britania, ci sint
frumo§i, adica plat datorita parului for vopsit in albastru.
EN. VII, 604. Neamul salbatic at getilor a existat ysi pe vremea stramofilor:
caci ei sint moesi, care, spune Salustiu, au fost invinsi 22 de Lucullus. 20

17 Obiceiul de a deschide portile templului lui Ianus in caz de razboi.

is Aluzie la campania din vremea poetului. Opera a fost compusa intre anii 29-19
i.e.n., dar nu putem iti exact cind a fost scrisa cartea a VII-a.
is Servius Marius Honoratus, care este autorul unui celebru comentar la Vergiliu,
a trait la sfirsitul secolului al IV-lea e.n.
20 Gramatic din secolul I e.n., care a scris comentarii la opera lui Vergiliu si Horatiu.
21 Figura de stil: acordarea adjectivului cu un alt substantiv decit cel al carui atribut
este dupa sens.
22 Cf. Salustiu, Istorii, IV, 18 si 19.

www.dacoromanica.ro
 L. Q. HORATII FLACCI

SERMONES

II, 6, 51-53. Quicumque obvius est me consulit: (40 bone (nam te

scire, deos quoniam propius contingis, oportet),
6 numquid de Dacis audisti? #

CARMINA

I, 35, 9. Dacus asper, te profugi Scythae... metuunt...

II, 16, 5 Otium bello furiosa Thrace...
II, 20, 17-19 Me Colchus et qui dissimulat metum
10 Marsae cohortis Dacus et ultimi
noscent Geloni...
III, 6, 13-16. Paene occupatam seditionibus
delevit urbem Dacus et Aethiops,
hic classe formidatus, ille
15 missilibus melior sagittis.
III, 8,17-24. Mitte civiles super urbe curas.
Occidit Daci Cotisonis agmen,

www.dacoromanica.ro
 L. HORATIU

S-a nascut la Venusia in anul 65 §i a murit la Roma in anul 8 i.e.n.

Alaturi de Vergiliu, Horatiu a fost cel mai reprezentativ poet latin. Operele
sale pot fi datate cu aproximatie in felul urmator: Epode, anii 42 -30; Satire
III, anii 42 -35; Ode IIII, anii 35 -23; Cintul secular, anul 17; Ode IV,
anul 13 ; Epistole III, in ultima parte a vietii.
Editii: Horace, Oeuvres, vol. IIII, Texte etabli et traduit par Francois
Villeneuve, Les Belles Lettres, Paris, 1927 -1934; Pseudoacronis scholia in
Horatium vetustiora edidit 0. Keller, vol. III, Teubner, Leipzig, 1902-1904.

SATIRE

II, 6,51 53. Oricine imi iese in tale m5. intreaba : Hei ! bunule,
. (tu trebuie sa stii, pentru ca esti in relatii mai strinse cu zeii) 1
ce-ai mai auzit despre daci?" 2. 6

ODE

I, 35, 9. De tine se tern dacii cei aspri si scitii ratacitori 3. ..

II, 16, 5. Liniste [cere] Tracia, cuprinsa de furia rAzboiului 4.
II, 20, 7-19. Ma vor cunoaste colhii si dacii, 5
care vor sa pars ca nu se tern de cohortele marsilor, 6 10
ca si gelonii de la capatul lumii.
III, 6, 13-16. Pui,in a lipsit ca Roma, sfisiata de lupte interne,
sa fie nimicita de care daci si etiopieni:
15 acestia sint de temut prin flota lor, iar aceia
se pricep mai bine decit tati la aruncarea sagetilor 7. 16
III, 8, 17-24. Lass grijile obstesti despre Cetatea noastra.
Armata dacului Cotiso a pierit 8;
1 Aluzie la Mecena 1i August.
2 Aluzie la zvonurile care circulau in iarna anului 31 i.e.n. ca dacii, aliatii lui Antoniu,
intentionau sa invadeze Italia (cf. Dio Cassius, LI, 22, 8).
3 Oda dateaza din anul 27 i.e.n.
4 Aluzie la campania lui Crassus ; oda este aproximativ obi anul 27 i.e.n.
5 Nu se cunoaste data exacta a odei, probabil 30 i.e.n.
° Populatie italics, vestita prin vitejia ei.
7 Vezi nota 2.
8 Armata lui Cotiso a fost infrinta in timpul campaniei lui Crassus (cf. Dio Cassius,
LI, 23, 2). Oda dateaza din anul 29 i.e.n.

14 - 0. 1441

www.dacoromanica.ro
 210 HORATIU

Medus infestus sibi luctuosis

20 dissidet armis,
servit Hispanae vetus hostis orae
Cantaber sera domitus catena,
6 iam Scythae laxo meditantur arcu
cedere campis.
III, 24, 9-24. Campestres melius Scythae,
10 quorum plaustra vagas rite trahunt domos,
vivunt et rigidi Getae
10 inmetata quibus iugera liberas
fruges et Cererem ferunt
nec cultura placet longior annua
15 defunctumque laboribus
aequali recreat sorte vicarius.
15 Il lic matre carentibus
privignis mulier temperat innocens
nec dotata regit virum
20 coniunx nec nitido fidit adultero ;
dos est magna parentium
20 virtus et metuens alterius viri
certo foedere castitas,
et peccare nefas aut pretium est mon.
IV, 14, 41-46. Te Cantaber non ante domabilis
Medusque et Indus, te profugus Scythes
26 miratur, o tutela praesens
Italiae dominaeque Romae ;
45 te, fontium qui celat origines
Nilusque et Hister ...
IV, 15, 17-24. Custode rerum Caesare non furor
30 civilis aut vis exiget otium,
non ira, quae procudit enses
20 et miseras inimicat urbes.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 211

mezii 9 du§mano§i se sti§ie Intre ei

20 cu arme care le pricinuiesc nenorociri for 140;
cantabrii, vechii dupnani de pe Iarmul Spaniei,
au fost in sfirOt inlarquiIi §i ne slujesc pe noi,
iar sciIii stau cu arcul destins §i se gindesc 6
sa se retraga de pe cimpiile lor.
III, 24, 9-24. 0 viata mai bung due sciIii din steps,
10 care au obiceiul sa transporte pe care casele for ratacitoare,
la fel §i gqii cei aspri,
carora pamintul nehotarnicit 10
le da roade §i cereale libere.
Nu be place sa cultive acela§i ogor mai mult de un an,
15 iar dupa ce au indeplinit toate muncile, alIii, care le urmeaza
in acelea0 conditii, le iau locul.
Acolo femeia nu se face vinovata faIa de 16
copiii vitregi, ci poarta de grija celor lipsiti de mama,
iar sotia cu zestre nu ajunge stapina barbatului
20 si nici nu se increde intr-un amant chipe§.
Zestrea cea mai de seams este cinstea parinOlor
§i virtutea femeii pentru care legamintul casatoriei famine
trainic ; 20
ea se teme de alt barbat.
Pacatul este un sacrilegiu pe care 11 platqte cu moartea.
IV, 14, 41-46. Pe tine 10 to admira cantabrii, pind acum nesupuO,
§i mezii n §i inzii 12 §1 scitii ratacitori,
o, tu, pav6za neclintita 25
a Italiei §i a Romei, care-i stapina peste tot !
De tine [asculta] Nilul si Istrul...
45 care i§i tainuiesc locul de izvor ".
IV, 15,17-24. Cit timp Cezar [August] vegheaza asupra statului,
nici furia razboaielor civile, nici samavolnicia nu ne vor tulbura 30
lini§tea
§i nici minia care ascute sabiile
20 §i Invrajbe§te nenorocitele °rap;

9 In realitate partii.
19 Oda dateaza din anii 14-13 i.e.n.
11 Vezi nota 9.
12 Vezi nota 18.
18 Cf. Seneca, Probleme de istorie naturalli, IV, 1.
14*

www.dacoromanica.ro
 212 HORATIU

Non qui profundum Danuvium bibunt

edicta rumpent Iulia, non Getae,
non Seres infidique Persae,
non Tanain prope flumen orti.

5 CARMEN SAECULARE

55-56. Iam Scythae responsa petunt, superbi

nuper et Indi.

SCHOLIA PSEUDOACRONIS

I, 35, 9. Te Dacus (V) Gens iuxta hunt fluvium degens aspera

10 bellis. Te Profugi S(c)ithae Ab orbe sepositi et in
mundi extimo constituti.
II, 20, 18. Mars(a)e cohortis Pro Italiae militibus dixit, ut osten-
deret solos Romanos Dacis esse terrori.
III, 6, 15. Hic classe formidatus Classe (A)ethiops, Dacus sagittis,
16 quibus etiam venenatis uti firmatur.
III, 8, 18. Occidit Daci Cotisonis Agmen Cotiso nomen regis
Dacorum, quo victo suadet...
III, 24, 9. Campestres Melius Scythae Campestris dicti ideo, quod
in campis sine tectis sub tentoriis vivant, quae
20 carpentis moventur.
III, 24, 11. Rigidi Getae Fortes, asperi, propter frigidam regionem.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 213

nu vor calca in picioare hotaririle iulice

nici cei care beau apa din Dunarea adinca,
nici getii, nici serii, nici persii16 perfizi
si nici cei nascuti linga fluviul Tanais 16.

C iNTUL SECULAR 6

55-56. Acum scitii 17, pins de curind trufasi,

si inzii 18 cer raspunsuri ca de la un oracol.

SCOLIILE LUI PSEUDO- ACR019

I, 35, 9. De tine dacii (V). Un neam care traieste linga acest fluviu
[si care este] salbatic in lupte. De tine scitii ratacitori.
Departe de lume si asezaii la capatul eel mai indepartat al
pamintului.
II, 20, 18, De cohortele marsilor. A spus (marsi) in loc de soldati din
Italia, ca sa arate ea doar romanii ii inspaiminta pe daci. 15
III, 6, 15. Unii sint de temut prin flota lor. Este un lucru dovedit ca
etiopienii se folosesc de {Iota, iar dacii de sageti, care, pe deasu-
pra, mai sint si veninoase.
III, 18, 8. Armata dacului Cotiso a pierit. Cotiso este numele unui rege
al dacilor, care fiind invins, autorul sfatuieste. 20
III, 24, 9. 0 plata mai kind duc scitii din stepa. De aceea au fost numiti
din stepa, deoarece traiesc in stepe, Para acoperis (deasupra
capului), in corturi care sint purtate pe care.
11. Getii cei aspri ". Zdraveni, aspri din cauza regiunii friguroase.

14 Hothririle imparatului August, care facea parte din familia Iulia.

Ss Vezi nota 9.
16 Oda dateazil probabil din anul 13 i.e.n.
17 Se poate traduce si ccacum inzii, piny de curind trufasi, si scitii S.
" Cintul dateaza din anul 17 i.e.n.; Cf. Faptele impciratului August, V, 52-53, uncle
se mentioneaza aceeasi solie, si Suetoniu, August, 21.
19 Sub numele comentatorului Acro, din secolul al III-lea e.n., s-au transmis o serie
de scolii ale unor autori necunoscuti.
20 Sau a duri e.

www.dacoromanica.ro
 LI. NIKOAAOT TOT AAMAZKHNOT

EOSIN ETNA1'01111

104 (123). IOANN. STOB., Anth., III, 1 [II, Ocperiic], 200:

'Ex -riiq NtxoAcicou 'E0c7)v Euvocycoy-71q. rocAocxTocpckyo. Zxu0mOv gOvoc
6 aotxot Te slaiv, larrcep xoci. of 7rXe6a-ror. Ixue6v, Tpocpip 8' gzouar.
yc'acc 116vov nrrcetov, 1 ov %-uporcotorwreq b3-0Eoucn xoci nivouat xoci
elm BLOC To5To aUCTILOCZWTGCTOL cr6v cenoic 7000VT7r. T7 V Tpocpip gzovre4.
(2) oirot. xoci Aocpetov kTpLPcoro. (3) elat 81 xca aLxcao-rocToL xoLvdc
gzovreg Tet Te xr1H.LocToc xai 'rag yuvoci,xocq 6crre TO (1.6 7cpecrpu-r6-
poug OCUTCJV TCOCTe pcx.4 vopgav, Toug 8i vew.repouc rccaocc, Toi)c 3' ii-
Atxcec dc3eAcpooc. (4) wv v xca 'Avc'capo-Lc, eig TE6v &TC'rec crocpeiw
votuo-Oeic', Oç' 'TpOcv etc Ti)v 'EXAdcacc, tvoc icr,ropivnit Ta Tc1Sv 6EXAcov
v6p.m..ta.
125 (99). Exc. de virtut. I, 353, 13: ...
OrcOcrot. ivrOc `Nvou
16 noToctLoi5 xocrotxoUatv U7c6p Te TOv 'IONnov 76v-rov xoci. TOc 'IXAuptiLv
y6v1 IIocvvovioug ocii.roU; xoci Aixaq xcaoi5aLv

www.dacoromanica.ro
 LI. NICOLAOS DIN DAMASC

S-a nascut din parinti bogati in jurul anului 64 I.e.n. si a primit o educatie
foarte ingrijita. A. avut legaturi strinse cu Herodes cel Mare si a luat apararea
evreilor in fata romanilor. A scris o Istorie a lui August, precum si o Istorie
universald in 144 de carti, in care a folosit ca izvoare indeosebi pe Xanthos,
Ctesias si Ephoros. Intre lucrarile sale ni se citeazA si un Compendiu despre
moravuri. Din toate aceste opere n-au ajuns pind la not decit fragmente.
Edi%ia: FGrHist, IIA, nr. 90, p. 388 si 391.

COMPENDIU DESPRE MORAVURI

104 (123). loan. Stob. Anth. III, 1. [ Despre pirtutel 200: Din Compendiul
despre moravuri al lui Nicolaos. Galactofagii, un neam scitic 1, nu traiesc in case
precum cei mai multi dintre sci%i si hrana for o alcatuieste numai laptele 5
de iap6, din care isi fac brined, folosindu-1 atit ca mincare, cit si ca bautur6.
Din aceasta pricing sint foarte greu de infrint in lupte, ca unii care isi duc
cu ei pretutindeni hrana. 2. Acestia 1-au pus pe fuga si pe Darius. 3. Sint insa
si foarte drepIi, avind in devalmasie bunurile si soliile. Astfel ffind, pe cei mai
batrini dintre ei ii numesc tali, pe cei mai tineri copii, iar pe cei de o virsta, 10
frati. 4. Dintre acestia a fost si Anacharsis, socotit unul dintre cei sapte intelepti.
El a venit in Grecia ca sa cerceteze obiceiurile altora.
125 (99). Exc. de virt., I, 353, 13:. .. li numesc panoni si daci pe toli
cili locuiesc dincoace de fluviul Rin si deasupra Golfului Ionic si a neamu-
rilor ilirice. 16

1 Cf. Herodot, IV, passim.

www.dacoromanica.ro
 LII. ETPABSINO E

PEOPPAOIKA

I, 1., 1.0 (C. 6). CO TrovnT-c ... Ilip17)TOCL, XCa iCpE55q TWV
rcept H p onovTiSoc xat Tot; Eli eiv ou . . . yvo) pf. et 8o xat TOv "IaTpov,
5 p.ellvli.L6voc ye Muoitiv, gOvouc Opopdou 7rapotxotivToc TOv "IaTpov.
xat [Lir xoci Tip E'-i'lq napaXiav oZ8e, Opo,cxiav oOgocv ti.6 z p t IleveLoi"),
Hai.ovdcq Te Ovoli.cico)v xat "A0o) xat 'AELOv xat Tag 7Cpoxer.plvaq
To&a.ov viicrovq . . .

I, 2, 1 (C. 14). ... CO [ley yap (scil. 'AA6av8poc)... ave-

10 xc'eX4ev 1911..av ... Tc7.)v Popekov T.71qEopd.nrtic do-cov.kra ti,6xpt. To5
"IaTpou o 8 To)p.ato.... TG Te 7r6pocv "IaTpou Tet 116)(pf. TtSpa
noTal.toi.i .. .

I, 2, 1.0 (C. 21.) ...

'ArcAcT)c a'ot TOTe TO 7c6Aayog TO HovTmOv
6a7cep eaAov TIN& eoxsavOv UTCEXCcp.pcxvov, xat ToUg 7cA6ov-rac ixeicre
15 Oti.oicoc &xTorgeLv iacixouv iLaTcep Toiic gEo.) 6'711X611 int TcoV.) Tcpo-
Vnocc xat yap ti.6yLaTov T(.7)v xa0' 41p..Cig ivogeTo, xat at.a. 'coin°
xaT iEozilv laf.wq 7-c6wrov npocriy6peuov, c'oq 7coriT-iv 011.7)pov.
Y.o.o)c oiSv xat Mc TOUTO tLeTilveyxe Tee Ex Toil II6vTou 7-cpOq TOv Wxeoc-
vOv c'oc ei7tapcfc8exTa Mc Tiv xxrkzoucrav sc'Aocv ...

www.dacoromanica.ro
 LII. STRABON

S-a nascut in Amaseia din Pont in anul 63 i.e.n. si a trait pins in anul
19 e.n. In anul 29 i.e.n., Strabon a facut o calatorie la Roma, apoi a vizitat
Egiptul, intre anii 24-20, si alte tari, pentru a reveni in Asia Mica. A scris o
istorie in 43 de carti, in care, continuind pe Polibiu, descrie evenimentele din
secolele III i.e.n. Din aceasta opera ni s-au pastrat numai fragmente.
Principala lucrare a lui Strabon, intitulata Geografia, in 17 carti, terminate
in anul 18 e.n. si p'astrata in cea mai mare parte, foloseste izvoare literare de
prima mina Eratostene, Artemidor, Apolodor, Megastene, Nearh, Posi-
doniu, pe care autorul le pune in valoare in chip inteligent. Fiind adept al
stoicismului, el considers geografia ca o parte a filozofiei; nu se margineste
numai sa descrie locurile, ci arata si importanta factorului uman si valoarea
trecutului istoric. Astfel Geografia sa ne apare astazi cea mai completa si mai
competenta scriere de acest gen asupra lumii vechi, cuprinzind si informatii
importante referitoare la regiunile locuite de stramosii nostri.
Eddia: Strabonis Geographica recognovit Augustus Meineke, vol. IIII,
Teubner, Leipzig, 1852-1853.

GEO GRAF IA

I, 1, 10 (C. 6.). Poetul [Homer]. . aminteste apoi si de tinuturile din

jurul Propontidei si ale Pontului Euxin. ... El are cunostinta si despre Istru,
caci ii citeaza pe misi un neam trac vecin cu acest fluviu. Mai cunoaste 5
si coasta marii ce vine apoi dupd Istru, si anume cea trace ping la Peneu, deoa-
rece pomeneste pe peoni, (muntele) Atos, riul Axios si insulele asezate in fata
acestora. . .
I, 2, 1. (C. 14). . . (Alexandru cel Mare) ne-a facut cunoscut ... in nordul
Europei, tot tinutul pind la Istru. Iar romanii... locurile de dincolo de Istru 10
pins la fluviul Tyras. . .
I, 2, 10 (C. 21). . . . Cei de pe atunci [pe vremea lui Homer] socoteau Mama
Pontului un al doilea Ocean si erau de parere ca oamenii care veneau in corabii
pins acolo cdlatoreau tot atit de departe ca si acei care depaseau Coloanele
lui Heracles 1. Cad dintre mdrile cunoscute azi, Pontul Euxin era socotit cea 15
mai mare si de aceea ii dddeau prin excelentd numele de < Pont > 2 tot asa
cum ii ziceau lui homer 4 poetul o. Poate si din aceasta cauza a mutat Homer
cdtre Ocean intimpldrile din Pont, socotind ca lumea din pricina prejude-
catilor va primi mai usor aceasta.

1 Strimtoarea Gibraltar.
a Adica mare adinca.

www.dacoromanica.ro
 STZ Nouvuis

&WA 0R
t Lz
4A10 d31c.9(2
3) (ce
v..
pirko cbp. Ti.)Ox Atu. (1col AcopoXdf tpyya -
du 52 o d AIOC) kdri 701 90. Viild 19 rk0 1110710
57009x3 AcloyfxT It 5)0Rf70n 50) 5odk70
53\11 3R Fx 691 I ID d 4° 3xDn3Y1L46)? 'Dth
/6
'I `g 6C .3) (C
9 16X07 (101(1(011, 5901 11:331L A01 Donosnoi 10 TR pox X071 1d (101 VR" 1C) CIO
10 flri 7p170X A1010A1.39 (1(91 4ACO1L91 lo n
px Arboloot AodaDI x3 901
novp.A37 nodIDL, Arf.s Atf.Xdp 701A0X3 A13yy)pdx? 513 A91 &x3d3V, -39rth
v. TR no 5cor70011n? ,Rcto 5co19.,1np 531AoAq1(
'I E 3) (09 (1(01 d$
A(97)010.11. A(919331(1L VOX A(91911\.37
OT Ac0i4933 gatT SILL 9oixch2 pox 5k1 `5tat1(o170mo 10A13x3 Ari 509x1 -kyaL
lropriod )pa. vcoo TR A13037 .r?olod 91R pox Akiioatixciyit. 170A23 (41
11 Atf.X114l0 0 h1011)0y)? 5)01 ,1 X? 51399d 1)0093(91 513 (10 5 11011yx3x.A.3 -91
5901t. (13(3)70 3x0(1(1- TR Ax2x TrAkoDcoX A91 Ao1A911 Aoyo 513 -3199

d '&0 Af 019(0h071 51399331113 .Dolcooloi, pox d1F.A. AnA tle kR A133.1)0A31 201
170
91 iod31916,o not
4(101MM A01 31 A9D.okR(y71()o3 pox 701 )0A37901()OX Ct0tf.19
01/9 A(21 A(9)(11(1)0A 101 1331L (101 Aod19I 1)0X (41 A(20(1X3 nvcrikd?
1 c L 9) (zg " H3 621 519coX9od1t. 1d31L TIT) 1no11o1Dy,(19
701 7011071019 A(91 A(271h01o1L nolo 1d31.t. ATri 101 not ciodisq I01 91A.3y-
)00371 tp1.0 0 k 1)0X t.f. (90(1XX A nrikd? pox 0 59DIARririvo3
OF `C ST 3) L9 ,190,1(10 9110 "21 Tlx'x (101 &01^911 00)3371
9 5od.LoL, 5701 52eXdf '13X3 rwo 1o31oompl 91no Ac2a, dry; ci01 no3dR-v,
ncodo ,M)0 513 '1)071 6.70d A(f.1 01)1110X10 4131 xvo 513 A91 Ao1A9ll

`A0A971 310133X.o 31 5931t. 5201c10 A06971 5101 9107i91..0 jf.m0x 33 70111

A(21 Od1L (101(110 A1911 A010A,90 A1(.19101 4A3xk0t1X.te. A19nodryolt.9 poA.13
9g 10M1 AorkiAcorlo 11111 (bd19I0 IL Th010 AC? d VOS) 101h0 513 A01 A103(:)RV, 311)? -
(10(13791X9 4(101(1)0 ,(1)10 (10 pox 01 Soeq.A., 41l(0d19Ix c7R (10 41)013130)
Al3d7o1( 1 n(f Alo3doUtDod3L
i E Tz .3) (T9 513c1Ipm Te 11D3 (1(01 Acol9oloa, dro3R,othoat,
It MlA )09(01034 IL '7931)071A)0d 1 IpM (1371 Ac10 pox xch3x9oht 5:01
-

0£ 5oyyou
2A91771 .A.o.DT 170 TR A(21 A(9d)ox pox Ac2dri.dj pox exIxa43i A -101371
51397019)0A 170X 41M1101(rd 9079 TR pox A(21 AmA9731\11. l0 1113 cyoai.
lorisymoi..x? 59ctR10IAI 31 not (10x.i0nx3 pox
j Txd1o3 (101 5021,0301y
pox nod9m (101 59dkd lzx 5old19cp933 110X noX3117r1o.j A(21 1(.(1A.1V -
Arii pox Am9d311 0(91 9aLf ctodctN X371 ctod37 Xco 503°19 nT
9£ 4)113013 DZIL
Am/Tx? 11
'Il1913 30 31
"1o1d9thilm 5o
j
pox 5)odkd A19(tolorloA9
)0133 0.307 (101 (101A011
re; 51x)o1(1(o21.5oAg ekor)odgpi 701.
110X )el.
X3(1(19 k 45101(1)0 3101 hr.) pc? 5)ompoo1(dnoll 3101 TR pox 510.9do
dt 531..AO\(10 70x30(3. Arm 7oripo (l0 101.&0111. Alnxcb A2301(31no 523 01
Acp3dX 517b0RA.9v TR 5901 (110 (101 Aco.A.39 1dX911 5x3Rrtv pox 5)94(91
Oi 39noy(k pox 513,2chp3 '03y13 63 iolx.nom TR (1.40631R 51x701co1z. TR pox

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 219

I, 2, 27 (C. 33). . . . Pomenesc parerea elenilor din vechime, caci ei denu-

meau toate neamurile cunoscute de la miazanoapte cu un singur nume: sciti
sau nomazi cum le zice Homer.. .
I, 2, 39 (C. 43) . . . Unii cred ca cei din preajma lui Jason au strabatut
cu corabiile si o buns parte a Istrului, iar altii zic ca [au ajuns] chiar pina
la Adriatica : dupa unii, deoarece nu cunosteau locurile, iar dupa cum spun 6
altii, un brat al Istrului se desface din marele Istru si se varsa in Adriatica 3.
Ei spun acestea cu buns stiinta si cu deplina incredintare.
I, 3, 4 (C. 50). . . . in Pont se varsa multe ape mari, de la miazanoapte si
rasarit. Coastele acestei mari se umplu cu namol, pe cita vreme cele ale celorlalte 10
isi pastreaza adincimea for mare. Apa din Pont este din aceeasi pricing foarte
putin sarata si exista un curent care merge prin acele locuri uncle malul coboara.
I se parea 4 ca pe viitor intreg Pontul se va umple cu namol, daca apa va continua
sa curga astfel. Chiar si in zilele noastre spunea el tarmul sting al Pontului
se infatiseaza ca o mlastina : este vorba de Salmydessos, locurile din vecinatatea
Istrului, carora marinarii be spun « piepturi *5, si cele de ling& pustiul scitic. . . 15
I, 3, 7 (C. 52)... Se depun straturi mari de namol la gurile riurilor. De pilda,
la gurile Istrului asa numitele « piepturi >, apoi pustiul scitic si Salmydessos...
I, 3, 15 (C. 57). . . . Dar Istrul nici nu izvoraste din partile Pontului, ci 20
porneste dintr-un punct opus, [adica] din muntii ce se AA deasupra Marii
Adriatice : nici nu se varsa In cele doua mari, ci numai in Pont si se desparte
[in brate] numai catre varsarea sa. [Hiparh] 6 savirseste aceeasi greseala ca si
unii inaintasi ai sai, care isi inchipuiau ea exista un fluviu cu acelasi nume ca
si Istrul si care se desface din acesta, pentru a se varsa in Marea Adriatica 7. 25
De la el si-ar fi tras numele si neamul istrienilor, al caror teritoriu it strabate. . .
I, 3, 21 (C. 61). . . . Lucrarea pe care o scriem este piing de pildele unor
astfel de stramutari. Unele exempl6 sint la indemina majoritatii oamenilor.
Dar migratiile carilor, trerilor, galatilor, cum si stramutarile cele mari facute 30
de unii comandanti, cum ar fi Madys scitul, Tearco 8 etiopianul, Cobos trerul, egip-
tenii Sesostris 9 §i Psammetichos 10 sau [regii] persi de la Cirus pina la Xerxe,
nu sint cunoscute la fel de to-P. Cimerienii, ce poarta uneori si numele de treri 11 35
sau vreo semintie a for , au facut in mai multe rinduri incursiuni prin
provinciile de la dreapta Pontului si prin cele din vecinatatea lor, dind navala
uneori in Paflagonia, alteori in Frigia, cam pe vremea cind zice-se Midas 12
si-a pus capat zilelor, bind el singe de taur. Lygdamis 13, in fruntea cetelor
sale, a inaintat pina in Lidia si Ionia si a cucerit Sardes, pierzindu-si viata 40
a Cf. infra, I, 3, 15.
4 Lui Eratostene.
5 Cf. Polibiu, IV, 41, 3.
6 Cel mai mare astronom al antichitatii, care a trait in secolul al II-lea i.e.n.
7 Cf. Pliniu cel Batrin, III, 18, 127.
a Ultimul faraon din dinastia a XXV-a etiopiana, care a domnit in secolul al VIII-lea i.e.n.
9 Faraon din secolul al XIX-lea i.e.n., care a purtat lupte in Siria. Atribuindu-i-se
ci faptele savirsite de omonimul sau, din veacul anterior, Sesostris a devenit in tradilia
greaca tipul faraonului egiptean.
" Aluzie, probabil, la cei doi faraoni cu acest nume, care au domnit in sec. VII VI i.e.n.
n In realitate erau o populatie traca, aliata doar cu cimerienii, care trecuse in Asia
Mica, in secolul al Yin-lea (cf. Herodot, IV, 11).
' Ultimul rege frigian, din jurul anului 700 i.e.n. (cf. Herodot, I, 14).
is Rege al cimerienilor.

www.dacoromanica.ro
 220 STRABON

oE Kcii,p1pcor. xoct of, Tp`ilpe ircot-ho-ocvTo Ta TOLcofrrocq 6cpaou4. Tok

8i Tprilpac xoct Ke.giov inc 5O Mc'c8uoc TO TeXeuToctov geAcc0-7)vocE yam.
Tot; T(.7.)v Ixu0ELiv pocacA6o)c.
II, 1,41 (C. 93). ... Kai, vi-iv 8' eik.g0o) OTc xoci Ty..06eivic
6 xoci, 'EpcCrOcrObnlc xat oi. EV, ToLTow np6Tepot TeA6o4 ilyvoouv Tdc
Te '43-1pcxec xoci Ta Ke7Tcx6c, p.uptcp 8e t.t.EcUov Tat rept,cavcxOc xoct
Ta BpeTTavtxdc, 44 8' ociiTo4 Tec Tc.7)v reTc.liv xat BocaTapv6.w. int 7-coAU
8 ecyvoiocc iT6yzavov acpcy4vot XOCG TE6v xaTITocAEocv xoct TOv 'A8pEocv
xat TO%) II6vTov xca TWV icpe-714 7-cpoo-ocpxTEm I.Lepi;Sv. . .
10 II, 5, 7 (C. 114). ...
Oixoikt a' incep Toi5 BopucrO6voug UaTOCTOL
Tclv yvcopi.p.cov Exu06v ToAoXavoE, vOTLWTEpOL OV'r£S TELiv in-cep 1-5c
BpeTTocycx-rjc 6axcfcTo.w yvcopcol.L6vo)v- '487) 8e Tarcbtetva acec Vizoq
dcoExvco'c &ay.' VOTL6Tepot ai Toirmv xat of, 1'17-cep 'r7; Moccdycc8oq
Zocopop,o'crac xat Ex6Oat pixpt TZ5v igicov Exu0(71v.
15 II, 5, 12 (C. 118). MIAccrTa 8' of vi,v eip.ELVOV gZoLev &V TL
A6yetv 7-cept Ti.5v XaTeC... xat Tok 7-cep? TO%) "IcTpov Tok Te ivTOc
xat 'rou ixTO4 PkTac Te xcc Tupey6Tac xat BoccrTdcpvac.. .
II, 5, 22 (C. 125). ... TO 1..civ aiv r-cpOc iarckpav 7-caayog ilijx6c
&my OcTcO BuonPriou 116,,cpt. Te6 v ixf3oXiiiv Tot; BopvcrO6vouc' oTa8Eoo
20 Tpcolaio)v OxTaxo6Eaw,7cA6icToc n surzEakov iv -ming) 8' I) Aeuxi] vija6c
kern.' TO 8 ic7.)6v i6Tc7capdc117)xec eic aTevOv TeAeuTZ.6v 1.1.uxOv TOv xaTa
Atoaxoupt.cfcZa i.rci, 7ce,,TOCXL6XGAE014 -4/1 [11,Xpii) TCAEEOUq CTTOC8GOUc, TO 8e
7cAdcToq 7cept TpcolcAioug- 11 n 7-cepEtLeTpoq To5 cykkrcavToc rceAdcyoug
iaTt accri.i.upEm TCOU XOCG TcevTaxtaxt.AEo.w aTocakov. eixgouat. 86 Tcvec
25 TP aziit,ca T-71; TCENiktpou TaLT-rIc ivreTapivcp ExuNxiii TOE(p, Tiv
(LEV VeUp&V gollocogyTeq 'rag 8ecoi.c xaXot)(.1.6vocq 116pear. Tot; IlOvTou
(mina s' ECYRV C. 7-cap&7cAouc C. &TEO Tot') Tr011aToc plzpc Tori 1.Luzoi.).
To5 xaTec ALocrxovpr,c'cacc. 7cAilv yap T-71q Kapo'ciiptoc -li ye &AV/ 7-caioa
-hew) flAXpac EZEL EECTOZO'Cq Te xoci, gozac 6SaT' Eo0EGO. i0LX6VCCL), Tip/
30 n AOLTO)V T65 *ay. Toii TOEol.) 8cTr1 lv gzovv. Ti]v 67-ccaTpocp-iv, Tifiv !ley
6.vo) rcepccpepeaTtpav Tip) 8e xecTo) ei.)OuTkpocv- oi3To) n xecxeEv-tp dc7repyc'c-
ecrOac 86o x6A7-coug, ir.)v O iarc6pcoc 7coA6 OaT6poo 7TEptcpEp6cr-repOc £CYCLV.
II, 5, 30 (C. 129). MeTa 8e 'TiV 'ITaXiccv xat Till./ KeATt.xi]v
TOC 7rpOc go.) Award( io-Tr. TY); E6pC,STC71c, (eX af,xoc TO,veTat. Tc7) Io-Tpq)
35 TcoToq.cii. cp6peTocc 3' oiyroc Oc7cO Tijc la7c6paq el-ct Tilv go.) xoct TOv EU-
Emov 7c6v-rov iv CcpcaTepEr,c Acrceov T-ip TE rept.cavEav 13X7p dcpEoctilv-iv
Oc7-cO Tor) '131)vou xca TO reTcx6v 7cEcv xat TO Tc.7.)v TupeyeTetiv xoct

BocaTapviiiv xat EccupollaTe6v plzpc Taveci.8oc 7-coTalloii xoci T'ilc 1VIccc--

6Tc8og Aitiv)14, iv KL«, n 'rip Te Opo;cxv.) &Tcacsav xat TYIV 'IXXU-
40 pi8a, Aot.7-c-)1v ai xat TeXeuTocEav Tip 'EXAdcacc.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 221

in Cilicia. Atit cimerienii, cit si trerii au pornit adesea la astfel de incursiuni ;

trerii si regele Cobos se povestwe au fost in cele din urma alungati de
catre Madys, cdpetenia sci ;ilor 14.
II, 1, 41 (C. 93). . . . 8i acum trebuie sa spunem ca Timosthenes 15, Eratos-
tene §i cei dinaintea for nu cunWeau aproape de loc geografia Iberiei §i a 6
Celticii ; §i Inca §i mai putin pe a Germaniei si a Britaniei ; de asemenea, a tarii
getilor si a bastarnilor. Erau §i mai nepriceputi cit prive§te Italia, Adriatica,
Pontul §i tinuturile de la miazanoapte care urmeaza.
II, 5, 7 (C. 114). . . Dincolo de Boristene locuiesc roxolanii 16, ultimii dintre 10
scitii cunoscuti, care traiesc mai spre miazanoapte decit popoarele celor mai
departate tinuturi despre care avem vreo §tire dincolo de Britania.
Regiunile ce se Intind mai departe sint nelocuite din pricina frigului. Mai
Ia sud de ei, locuiesc sarmatii §i scitii de deasupra Lacului Meotic pind la scitii
orientali.
II, 5, 12 (C. 118)). . . . Mai ales oamenii din zilele noastre ar putea sd vor- 16
beasca mai bine despre locuitorii de pe malurile Istrului, atit despre cei de din-
coace, cit §i despre cei de dincolo de fluviu, adica geti, tirageti §i bastarni. . .
II, 5, 22 (C. 125). . . . Partea dinspre apus a Pontului Euxin are o lungime
de trei mii opt sute de stadii, de la Bizarrt pins la gurile fluviului Boristene, si
o latime de doud mii de stadii. In ea se all-a insula Leuce ". Partea rasariteand 20
a Pontului Euxin este lunguiatd si se terming Intr -un golf ingust, acel al Dios-
curiadei. Are o lungime de peste cinci mii de stadii, §i o latime de trei mii de
stadii. Inconjurul intregii maxi ajunge la vreo doudzeci §i cinci de mii de stadii.
Forma acestui perimetru este asemuita de unii cu un arc scitic incordat, a 26
earth coarda ar fi partea dreapta a Pontului (adica tarmul de la intrarea
mdrii pina in fundul Dioscuriadei, caci, in afara de Carambis, tot restul tarmului
are numai ie0turi §i intrinduri mici, semanind cu o linie dreaptd). Cealalta
parte e asemuita cu un arc, care ar avea doud Incovoieturi: cea de sus mai rotun-
jitd, cea de jos semanind mai mutt cu o linie dreaptd. Astfel spun ace§tia 30
si acea parte a Pontului formeaza doua golfuri, dintre care cel apusean este
cu mutt mai rotunjit decit celalalt.
II, 5, 30 (C. 129). Dupa Italia si Galia, au mai ramas partile dinspre rasarit
ale Europei, pe care be Imparte in doted fluviul Istru. Acesta curge de in apus 35
la rasarit spre Pontul Euxin. El lass in stinga Intreaga Germanie, Incepind
de la Rin si toate meleagurile getilor 18, tinuturile tiragetilor, bastarnilor si
sarmatilor, pind Ia fluviul Tanais §i Lacul Meotic ; iar in dreapta intreaga
Tracie, Iliria si partea Eladei cu care se sfir§qte Europa. 40

14 Cf. Herodot, IV, 11, 8.

is Geograf alexandrin din secolul al III-lea I.e.n., autor a numeroase lucrari astazi
pierdute.
16 In vremea autorului, o parte dintre sarmatii care cu douii secole in urmit trecusera
Donul (cf. Polibiu, XXVI, 6, 13), si anume iazigii, se indreptau spre gurile Dundrii (cf. Dio
Cassius, LIV 20,3 si Ovidiu, passim), venind astfel in contact cu bastarnii si mai ales cu
getii Inca din regiunea Nistrului pe chid roxolanii, o alts ramura sarmata, ocupa
tinuturile dintre Don si Nipru (cf. II, 5,30; VII, 2,4 si mai ales VII, 3,17).
17 Vezi Arian, notele 31 §i 32.
18 In cazul de fatil, teritoriul dacilor.

www.dacoromanica.ro
 gg NOEIVILLS

LT .3) (59T 7Om°)1 31ox 3012101 du 59 )pi 10X11\(331

D.A03 poxmxiod701. 31ox 7;ox1onx3 ox Tim 32 37ox
[7pi] da.c. 59 n7o33d2nf
t91 31 AC91. AC9d2A/0 110X At..,(.1 M91 'Apywootm.A. A19201,.dC93.A., 11014:00 -20X31
1109 31 192020X7012 5201 n19.pd2op 52on33x3 ,onf noitoo .Doplonlyx)oliox
AR 31 5101 510L(33 51X1p(y01L 1101210 1101t 192020)( 110X 61920/00LC7OIL9
110970A11(X011.10 d1L 59 11 ADdard
'Al '9 OT .3) LOZ ( u 9 513Y 6(912)°,2 A°Yn°17N d 1°A2.11n°
pi 1146,0&0 m026.900 spri 500
GL 14.x11,D3).33 51you 463231.c. ?OIL d 14
9 5oFx 591.coo i3dchodraL, SorholoiL 590212x3 513 not nodiDi
OT 3g L 51'(9:L. 5co2th23 50d1L A01 v..rx M91 M2X)0V .6.0113yOlL 2 10dX0 110

01 M911010A132/101 Fri Sod AC91 AC,932LyV 1193 Oc010x 192013oonao 5101

'51ontom imx ,12 20 V.. X3 Ski 5101tLyC1XV 1011d06 (1.19(101TIOX -107"14
3ori 5110 513 not non3toy7ox noldoiLcoom nco327019 n929 clo Oa/ 9)( .L -913Y
&OA .nco3Doxrd131 n3023x3 3S 5101 51071701.01c 17013.1)p1.rx 1dX3rl noa,
te..

9T
d no pox n(21 Um-poi nco3dt-oX d dlo 23d chol Itc.R A.2 Ao1do1L27oN

[5x)doxdo3j 59Tholo11 7.1 Ski 5o23dny1(i 506.3119d '59aocoxil. -Nopdx?

131( 2 513 not cAOfx 19(2 5C23701123 513 A1&1 Attx1193A.3X Dozailopliox
pox 59o1 A/mil 'no 52o pox coo" .5nox9ld 13v),octricua ,2 513 A01 no303
lei)ox AkI myou pox 9 .512Doxom rho 3/96 d io ,2 3913 loicoyaL tonoril
0g ,R (PIT "91 .M932LW0
4A. 'T 9 D) (z-rz
6.371 Ago nopoZdf d32.D(-2 4/401)3 01L2 M21y33j

0123X61d31L A(91 M919131(1t. 9 rboloz.c. 5 702.91.371 ,2 t AC91 nc21y3N kn03

long pox ioddrlospni pox 10 (41 AC931071C9d 3101L 3 202963
dmy 5314\9 53A0A33 3?137i 'AC91109110,1 5201201 A37i A20 3 food13063 -3199
gg nod 5co3y31 41011Qricod, 5901 n a
5c-lo2ro tn? mosnoy Amt co

j) Z (CT 5310;)19'41/01371 ,2 513 5r,tol 3c332.L noi d.a..DI no 52o2L91 701..371

(Do noxori nnoxl? 531A110thy01L IL d 50 4520X10V 5C93 016.0yTIL7? -(001L.
.33no3 Attu. 3g AZ(:)(-2X A:0920 5k1 (Iva 5o23d no1od9)4k7i 5101 101d33L-
wriox noaLlyi)ox ry
OE 'HA 'T T 3) (68Z 199xkd1H 1431' 5k1 579dkdI, lzx m1)1
cg k A7r
ncoxliy3N ncono3 pox /vol. mmoymii, nclo 51701, 51oD(f.e,_no39kv.L. 5Iq3d)3 AIR
t,93 eviaAqy r01 XA37-103113y 5GL1 cg ttaapd 5 D.dri 192oy312 201 non3719X32n3
n03191 17o1.31L33y 701. 3g 59d91 co3 nri
701, 1.t. Arc) 1101 cton(pd 1dX3Ti nol
mmoi 0 5 (101110X 501107-J01D ILI 5 5o211.717ow 5G..nri3y 170X 1099 q7013T] 201
98 2o3d2v, pox AC21AC9631914 Lti 5 11 5(Lx1i.no 5k1.1.3py7O0 M2C)311 130,0dThOy01L10
d t? 5 nolo& ldXri 5(1.1 502)py1(a, 37ox 5k1 ogpAoacodll 5 o .5od1.91, 23d1r12
cheA. o _ts.i 0 5 Mo97olt.39 5m conpa.n.k.A..? 10)(32 /41 A1092.30X31( '4i. 0191atql1 5
Amt vizx Atp, Ak1c.cpc)(2.a e1C97i701011. AC991 d11 5o nolo& ca.rx 51pXdlo
c
1.73AC963(31911/3 52023 91170 SCci Sco3992 1111 ntfa. nt+yo.mon-to pox A01
A014011 17o13Xd39 v
Al
ACID 0310 (0)1 M9X100TIC)3LI M9C3X39 AC91 IM91d31L93

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 223

III, 4, 17 (C. 165). . . . Aceste obiceiuri 19 sint comune si ele celtilor, tracilor
si scitilor. Sint acelea0 si cele in legatura cu vitejia atit a barbaIilor cit §i
a femeilor. Femeile muncesc §i ele la cimp §i de indat6 ce au nascut, ii slujesc
pe barbati, punindu-i sa stea culcati in locul lor. Adesea ele nasc la muncile
cimpului. Spa la copilul, sezind pe vine linga apa vreunui riu, §i-I infa§6. 5
IV, 6, 10 (C. 207). . . . Orwle lor sint Metulon, Arupinoi, Monetion, Vendon.
Dup6 acestea, urmeaz6 in cimpie °rap" Segestica, pe ling-a care curge riul
Savos, afluent al Istrului. Ora§ul are o aezare prielnica pentru razboiul Impo-
triva dacilor 20. Muntele Ocra este partea cea mai joasa a Alpilor, in imediata 10
vecinAtate a carnilor si pe unde se transports in c6rute nfarfuri din Aquileia,
pentru a se ajunge la asa-numitul Nauportos, tale nu mult mai lung6 de patru
cute de stadii. De acolo [marfurile] sint coborite pe riuri pin6 la Istru §i la
tinuturile de acolo 21. Caci de-a lungul lui Nauportos curge [Corcoras], un riu 15
navigabil ce vine din Iliria si se varsa in Savos, incit [marfurile] sint coborite
usor in Segestica, la pannoni ,j la taurisci. Yn preajma cetatii, Savos mai primete
§i pe Co lapis. Ambele [riuri] sint navigabile §i 10 coboara apele din Alpi. 20
V, 1, 6 (C. 212). In vechime, dupa cum spuneam, In jurul fluviului [Pad]
locuiau cei mai multi celti [din Galia cisalpina]. Cele mai numeroase neamuri
dinte ce10 erau boii, insubrii si senonii ; [acetia din urmal s-au intovarasit
cu gesatii ca §i odinioara cind, printr-un atac neasteptat, au ocupat Roma 22.
Mai tirziu, romanii i-au nimicit pe senoni si pe gesati, iar pe boi i-au alungat
din aceste locuri. (C. 213) Str5mutindu-se 23 in regiunea de ling6 Istru, ei locuiau 25
acum amestecati cu tauriscii, razboindu-se cu dacii, pin-a cind ace§tia din urmA
le-au sters neamul de pe fata pamintului 24. Teritoriul lor, care facea parte din
Iliria, a r6mas un loc de pa§unat pentru turmele neamurilor vecine.
VII, 1, 1 (C. 289). Dupa ce am descris Iberia, tam cellilor, Italia si insulele 30
din vecin6tate, urmeaz6 sa vorbim despre restul Europei, impartind regiunile
cum se cere. Ramin [de cercetat] tinutul care se intinde spre rasarit, dincolo.
de Rin pina .1a Tanais §i gura Lacului Meotic si apoi regiunile care
se afla intre Adriatica §i Iarmul sting al Pontului, in sudul Istrului pins 35
in Grecia §i Propontida. Istrul imparte aceste regiuni in dou6 aproape
in toata lungimea lor fiind cel mai mare fluviu al Europei. Curge mai intii
spre miaz6zi. Apoi, deodatk se indreapta de la apus spre rasarit, in direciia
Pontului. Izvorul sau este in pariile cele mai de la apus ale Germaniei, nu departe 40

is Printre obiceiurile iberilor era si acela de a-si ucide rudele sau pe compatriolii
captivi, pentru a nu-i Ian in mina dusmanilor.
20 Strabon se refers la situatia din timpul lui August, cind se pregatea o campanie
impotriva dacilor (in anul 35 I.e.n. cf. VII, 5, 2).
21 Vezi Titus Livius, nota 7.
22 In jurul anului 390 i.e.n.
23 Cf. Trogus Pompeius, XXIV, 4, 1-6.
24 Vezi nota 65.

www.dacoromanica.ro
 tZg NOEIVII1S

Ao391/Ly1i TR lrx not nokirl not noxla.)oldR-v, moXpR nosvo 1d31L

5clop(1X ,5(10n7p19 7oIrt3y31 &cu. A0iA911 90 ciyoaz. A30coicp Acoi,
not SnoAms:endog 'Acoxodx? AcoArotx? "cool. Sochi. 62-
x3c,ti 'pox nos.
vaxch,opochi. nTTI Arlo 1193 61 cbc1J-DL, T1 A7Oe393.1. not noAtpd,
9 pox ,5k1 .5(Axwom 101rix1 D2 11 7e1 31 TX7170100j 6.103 pox v. -dad
Txwori 16C3r1 Acomboi..Dra 77ox Aco1213clni pox. not norboloal. no1 -oa
Snoqopac) pox 7099 9701371 401901 17Ox ,5og7fA0J 170X 401 5011orio19
5k1 5oR11cymi1 5p 31 Aka. A707704937'1 1T73A:3170 7dX37-1 nO1 noAxaxm
110X U.1 Ikm1A0H 170139,0t )pAiddriti.corl TR 701 31 70X7d(11C(I,
of pox T1 vixtdo pox 7099 5701901 77:71X7T1r1zA10 A0)1 A0)X71y3N LL AC9A71
`Aelyy?? 1dX3r1 5k1 5oRopyya, A3rico.I.3y TR Aoicodai 1d311. A031 591X3
nO.L C1..9j,, (10 To= dm. 10d31990y109 A(91 11L3 700)31700 M9d37i 17193
.

`HA 31IL m21 `"90.°3 5(1) `&ti-ch3 t4A03

C .3) *(06Z AtP(11
ATri 521A3 23x10 lei TR 591X3 401 'CIOTICIdR xdorlo 52.01. 51r1qj
gt 4IIA `Z .3) (6Z
NO? 119 ATri Taxx 5°x11ld eywnol la? t\t'P''
(93 TIIOX A91 (A.A?opnddE pox 70i 5ocbt Arddod C01. nolA911 7o3coX
liooaop (LR A0' X? AC91 1r7130717yX 110X A(91 Amytpc(106011. Am1.r.r1G.I.o7o1R
71 S 1193 rtIodvL 5(41 57907r-433j 17ox 31 AC91. (MVO m2a. 45k3 311,3
51ond.raoloa t
(ca 'v34 5m lo Sco33v `&79C00\01L9 123 5Aoca 7o13r1 4`
03 ce.,.
C
]570.14)0 590tuo(ocod Szeol 5(10002 1171 Acox3olorho ralo -ips)
A01R (9.31L13
`HA `C T 3) *(V6Z 91, 3s A°119& 5°d711 51" 59677663J (?i,
not 501dyv 01 971 5X3M49 Atttrixf 921.9 At X AMdtt..0 17013X3170X .
'3) (S6Z ,113 59093 Itt A1
elC21Amt 73171.12M19 qtA, c17ox STXdp ATTI 1pA31..9
9g keqrboi.a.modrii m1. cbcli...oi 7o17ox 01 107104 Sodri vizx 3s 1071&701401
(L. 7o33thoc7oli noi no3Anxda, norindR Sod7r1 11 &col. A03do pox (tt19)o
5o9noX3i7ox 70123 17013h2110yaL 5c?d1L. 5701. Sno.txdp 1c)X9T1 .Acolaksdrij,
Sow.. TR 513d1dxf Snod9 x90 A37-10X3 173)0dC1.) TiR TR (41 A7070AA.39 AC91
AC91L91 AC91901 10 lel rpoarid, kc39 pox 5901 5no33dodc:33321.) loacoonri-
og 53.tAno nodloy 7701eLconftt 170X 19 5X30(111 0 5(.t.1C07)(7099101A1 0170993173170X
7014701 5tot1 `5411.3A703xcoc7oa 117orlt,tX90d1i SoA31'ic;x3X 1.1. 1(332L. 703. fd90-
7011 1107t ra1)071k0)071 7:03C)0191 1017,371 Ari Alto .(0090097p3 ?KO d&.
2,3 10101 Skxxothox 13V-W-70d1 1d31L sct1 5vine13du, AC9,1.3X 5Ci) 70=0)70(1-

709231 91/Cal CIO3C30a (4238977'10X d31.9 AO1A9IL 11701E 1L3 70170X93

59Ao0i
gg Soixrin 31 STILLz.t. norac)cto c1, `5),oXmanoAlo too
no AolxAvolt, ,i(Aonitkx
ATRcio A79 CR.2,3 Sochi T1. 'Ann ,yvo `Ao?.a.r? dmiD(2 pox A? MI cbc3R3r4)
Sttildxcox )o TR X3 31 5(41 5)01)0001G 5xYjdo1.9i 7xx 5k1 An& Io(13dlolt -
cb fa )olnr1 n3-rim1.?y
E Z .3) .(96Z Ar163°1 536kXYao 5901 570I3] 5vx5r:30
of .A0A70dr1p(311.9 An0X(1,7 cs ,cb? 10d31.7px3 not nodi.Joi 17ox 7o190 pox lo

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 226

de punctul cel mai adinc [in continent] al Adriaticii la o departare cam de

o mie de stadii. El ajunge in Pont nu prea departe de varsarea lui Tyras 9i
a lui Boristene, dupa ce s-a indreptat putin spre nord. Apdar, la miazgnoapte
de Istru sint tinuturile de dincolo de Rin §i de regiunea celtica. Este vorha de
neamurile celtice i germanice ping la bastarni, tirageti Ei fluviul Boristene
precum §i de acele [populatii] care se intind spre interiorul uscatului intre acesta,
,6
Tanais §i gurile Lacului Meotic, pins la Ocean mOrginite fiind de apele
Marii Pontice. La miazazi de Istru ping in Elada sint neamurile ilirice,
tracice, ca i cele celtice, on altele care s-au amestecat cu acestea. SA vorbim 10
mai intii despre locurile ce se afla dincolo de Istru ; descrierea for este mult mai
simpla decit a regiunilor de dincoace.
VII, 1, 3 (C. 290). . .. Numai ca unii din suebi locuiesc, dupa cum am
spus, in Padurea [Hercinical, altii in afara ei invecinindu-se cu getii.
VII, 2, 4 (C. 294). . . . Dar faptul ca acelora care merg in sensul longitu-
dinii spre rasdrit li se infati§eaza regiunile de lingO Boristene si tinuturile nordice 16
ale Pontului se explica prin climaturile §i distantele paralele 25. Nu e upr de
spus ce se afla dincolo de Germania si ce se afla dupa celelalte neamuri din
vecinAtatea imediata. Trebuie sO credem ea acolo trgiesc bastarni cum i§i
inchipuie cei mai multi autori on alti oameni, pe care i-am intilni inaintea
lor, fie iazigi, fie roxolani, fie vreun alt neam dintre acelea care 10 au locuintele 20
in care. . .
VII, 3, 1 (C. 294). Partea de miazazi a Germaniei, de dincolo de Elba,
este cel putin acolo unde se invecineaza cu fluviul in stapinirea suebilor.
(C. 295) Apoi, indatg urmeaza teritoriul getilor 26, la inceput ingust marginit
la sud cu Istrul, in partea opusa cu muntii Padurii Hercinice i cuprinzind 26
§i o parte din munti. Apoi se 15.rge§te i se intinde spre nord pins la tirageti
fruntarii pe care nu le putem descrie precis. Minded nu sint cunoscute aceste
locuri, sint luati in seams fauritorii de mituri ce vorbesc despre muntii Ripei
*i despre hiperboreeni 27, crezindu-se minciunile lui Pytheas masaliotul 28 30
despre tinuturile din jurul Oceanului, lucruri nascocite pe care el be inOruia
sub cuvint ca face tiinta astronomica §i cercetari matematice. Dar marturia
acestora trebuie nesocotitg. Nu ne intereseaza nici daca Sofocle spune intr-o
tragedie ea Oritia 29 a fost rapita de Boreas 38 Si dusa <4 dincolo de Pont, la
capatul lumii, unde sint izvoarele noptii §i unde cerul este luminat de o lumina ce
abia mijqte 31, vechea grading a lui Febus *; aceastO sustinere, neputind Intari 36
spusele noastre, trebuie lgsata la o parte ca Ti ceea ce ne spune Socrate in
Fedru 32. Noi sa afirmam numai lucruri care se intemeiaza pe cercetarile vechi
i contemporane.
VII, 3, 2 (C. 295). Astfel elenii i-au socotit pe geti de neam tracic. Ace§ti
geti locuiau si pe un mal i pe celalalt al Istrului, ca Si misii, care sint i ei 40
28 Diferite zone geografice.
28 Teritoriul dacilor, cf, Pliniu cel Ba'trin, IV, 12 (25), 80.
27 Vezi Herodot, nota 23.
28 Un grec din secolul al IV-lea i.e.n., care a vizitat Insulele Britanice si regiunile
invecinate.
29 Fate regelui legendar Erechteus din Atica.
80 Personificarea vintului de nord.
31 Orientul (cf. fr. 655).
32 Dialog al lui Platon.

15 0. 1414

www.dacoromanica.ro
 9g3 \TILLS KOH

io 0 53xiod
5319 int iompo pox 5cto MIA 590.010N VOX 4A1.0(10 m2cb/o
roo.oko(f.ridm lwx lo Ann nraari &enny 3.rx m-0),.ndo 3rx mo(pdi, "mono-
531 30Daix 3)ox lolcoo ,R 30 53100 53,L3da 3933 Aolxipde 11 `5043
d31op0rx pox 53n92.k.nix pox 53xrtdd7a 3xx oik 30Ano1d031 pox 10Ano1a
pox '30nno (-9xoR TR ?)ox 5201 .5ritoAri2mo1drix 10190 &Tr) c.lo (03y31 5
19r1v10y3yx3 5319= (41 'Atkampdcia 10 TR DCIIAI 10 e'Lztv73tACID pox
nodkrio ,R Scoodo (vi3)pwi3 7071 23x03 501A(p313Doll 5201 A3 ca. cia-
U.11.(2d 5909(1N e\01)0X &13:80110 (-04() TR 5201 t%3 1L1, (U.xiode euo19 `(,i.c1)
521rpo# TR rvivpaz. A311.9d1 3990 Til13106 evicbD9rL d)3 &coyo1L01caL3 Ude -
of Amx 50A3t-A0010x (aro Ampnix m0x1;07i3x,k.lp 131L.a, 13 3i. 5201
vl/OX Atu.. mopy 52oprix 0110X33 '511. 50,7rikvittanp Af k2,3 9 -5o4y
01 dTh. oino Apy., nL1.1 t7D/od9 3=3 1 Ald noxiode Akdk.
&rx-pdi r.1..00rt3d1 niAl 0
M34001X)1)0Xdk.(19 U.1.11)01. Mf.1 COD
&Ma. tl(21 ct A1d)90A tAC01A9
,r(p 9119 M0c3 U.1 lv,ocbdi pox eL3091t.9 /o5k12 R1 &COA3I-4d 3xx -31rx3
91 4A30(-9(3 m9n37iold1313 oanp 5k1 5kxii)do 2.3110y1L (201911.1)U.V(H -/(19
501&03X A19 U.13 5)e1 5aod334 1ZX lorb? 5k1 5c039)odth xcio -5014\o;lox70
01 0)01 011.My), di i'l311.3 \OpT) )01.01 A9T) MID? 513 C9D11L901 9 ,R fiolop
Amt j,
&(-902d 361013T) MOd Atf.1 M(1)9 1113 5cto1 !?..71 0911LO A3 AC919)0 (4. x3
M011)0y1L. 5101n dal 0 31.(99 d A3T) 3d))013T1 d 413 513 (-o.o32.c.cloi ,R n0 = -cl(
03 -D) (96z pox 01 &orar1od3thi1L3 ,2 noavo (101..901. 119 5201
`Aoldcadrrl
52okorlka.caLl pox Sciodk),ocboixn00.I. int 5(103df AVIAM1.0 452019)0 d31L20
'vivo 10 1ox10)01b0 lrectxa 3rx -noi)p-tidra 3xx chel nit& TrixrriTrboop
loatooz. TA. kAo9 5201 nide
pox 701. )pxi&dri...ora '(y'OT) h371 5201
521x3 nodliiii, Ty\op pox 5201 591q 5101.s101. TR pox 701.. )oxlivm
93 10 31. lona lwx loxi/Rdoxa 1)ox `1ox93dmoi 5201 31 5noxD3Rdox3
10123 5)01932dox3 .1.0(10\00X 1)ox 5201 5noxsyjdroo1 TR 5aox93dn3j, pox
5r193drooi nod '1
'IIA `C £ .3) (96Z 5201 520Dnyv 9 11 0 501M23139 1)0X
134y TR
M9Xfl(1)7i3 1)0093/31L10 1)0X 3993 0013d 1013 30 01(101 1)ox .m01)o7i7l3do
OE
11.1y37i TR nooDkR pox limovp),. 3xx Mcku. 5701AC4 ,orx too3Zn9(,:,.
TR 01(101.. 1ro913Noox 513d39030 31 1)0X aiodoruDox.5r 3 1)021 ?R, S)otva, two1

A(2x5od0 ;to 5p3mX 50X1)OMIA. `tvwm) 5clo 5r1931x `1)oo913ox elf 31

-
3)0090d 31 7016 A(...7-111. pox 191.37 5/93R/p 5noiritoi IttR A4Idtplcuip
5)01too1li0 91 n132113 520(17)4 520A.yorik1ng 5no)opthoimovoil.
gE 5no3df '31 5noi.apio11omR 5noaupd9eop 5(to3df TR daL 0 dk..)0.0 0 93d /03 rivociori
119 51thoX &w37-kilo/Vt. ky31rr1G,. 10/12. A01d A91 kX d 31900)0X d
1)0X &cll. 20x1.0 ky31171(f. 201 ro931..(0dll ri0 11913 .5odkX 5noXp7I3Xdop
TR 52o1. 5909nix 119 "loikodoicp Twox 30 10010.1 IL 0 '1)0191713y A232

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 227

traci scum ei se numesc moesi ; §i de la ei au pornit §i misii statorniciti in zilele

noastre printre lidieni, frigieni §i troieni. Frigienii nu sint aticeva decit brigii,
popor tracic, ca §i migdonii §i bebricii, medobitinii, bitinii, tinii §i socot
eu mariandinii 33. Aceia au parasit cu totii Europa. Misii insa au ramas pc 5
loc. Pe buns dreptate crede Posidoniu 34 ea acwi .misi din Europa (vreau
sa spun cei din Tracia) i-a pomenit Homer in versurile sale: i El si-a intors
privirea indarat, uitindu-se la Tara tracilor imblinzitori de cai si a misilor razboi-
nici, priceputi in lupta de aproape » 35. Daca cineva ar intelege aceasta ca pri- 10
vindu-i pe misii din Asia, pasajul nu s-ar lega de context. A sustine ca [Zeus]
nu si-a intors ochii de la Troia spre pamintul Traciei §i ca nu a imbratisat
dintr-o privire o data cu Tracia §i Misia, care este aproape, ci s-a uitat
spre tinuturile vecine cu Troada, wzate in spatele ei §i pe ambele ei laturi,
despartite fiind, insa, de traci prin toata latimea Helespontului, inseamna a 15
confunda continentele §i a nu pricepe ce vrea sa spuna Homer. Caci aci expresia
4 §i-a intors » inseamna, Cara indoiala, spre partea dinapoi. Oricine §i-ar intoarce
privirea de la troieni spre cei ce nu sint in spatele for sau la dreapta §i la stinga,
inseamna ca ar privi Inainte, nu indarat. (C. 296) Cele ce spune mai departe
Homer confirms parerea noastra, cad acestor misi el adauga pe hipemolgi, `20
galactofagi, abii, care sint sciti, §i pe sarmatii ce-§i duc traiul in care. Aceste
neamuri, ca §i bastarnii, sint chiar astazi amestecate cu tracii mai ales cu
cei de dincolo de Istru, dar §i cu acei de dincoace, care sint amestecati si
cu neamurile celtice, boii, scordiscii, tauriscii. Totu0 pe scordisci unii ii numesc 25
4 scord4ti *, pe taurisci o teuri§ti » si «tauristi 0.
VII, 3, 3 (C. 296). Posidoniu afirma ca misii se feresc, din cucernicie, de a
minca vietati ; si iata deci motivul pentru care nu se ating de carnea turmelor
lor. Se hranesc insa cu miere, lapte §i brinza, ducind un trai linistit pentru 30
care pricina au fost numiti o theosebi » 36 §1. < capnobati * 37. Unii traci spune
acesta i§i petrec viata fara sä aiba legaturi cu femeile, numindu-se o ct4ti) 36;
ei sint onorati si socotiti sacri traind, apdar, feriti de orice primejdie. Pe toti
acWia poetul i-a numit o stralucitii mulgatori de iepe *, a cei care se hranesc
cu lapte *, o cei care duc viata saracacioasa » §i « oamenii cei mai drepti *. Ii
numwe « abii » 38 mai ales pentru ca traiesc departe de lemei, fiind incredinoti 35
ca o viata singuratick de om necasatorit, e o viata numai pe jumatate, ca §i
casa lui Protesilaus, numai pe jumatate cask pentru ea [acesta murind] este
vaduvita de el 40. Iar epitetul de o luptatori din apropiere *41 dat misilor se dato-
reste faptului ca nu pot fi biruiti ca n4te buni razboinici ce sint. De aceea, in
33 Populatii originare din Tracia, care au trecut in Asia Mica in doua valuri ; primul vine in
sec. XII i.e.n., sub presiunea ilirilor, care patrunsesera in Balcani, iar al doilea, compus mai ales
din bitinieni, se deplaseaza in sec. VII I.e.n. (cf. Arian, Fragmente, 60). Vezi RE, VII A, col. 417.
34 Celebru filozof stoic, care a trait Intre anii 135-51 I.e.n.
" Iliada, XIII, 5-7.
38 In romineste « adoratori ai zeilor »
39 a Cei care umbla in fum s, termen folosit in comedia greaca cu intelesul « cei care se
hranesc numai cu aer ».
38 a Intemeietorii n (cf. Iosepbus Flavius, Antichitnfi iltdaice, XXVIII, 1,5). D. De6ev
propune lectiunea oxf.crroa cu sensul de « cei care se abtin de la placerile lumesti» (Charakte-
ristik der thrakischen Sprache, Sofia, 1952, p. 85).
se e Straini de placerile vietii s.
40 Cf. Iliada, II, 701.
41 « De neinvins ».

15*

www.dacoromanica.ro
 Stitt NOfIVILLS

Tg A? 61.. Mi),Dx.spox.oldi niTelfdA. limp not. &morijAp) G3 -771-13X4

fl(*QX 4
/MIAOW .1. AcoXyri3X,Lf
>> <c

'IIA 42 V 'D) "(96E o,L 471 Aclo Atfl Atfth'°(31L A73mx A? A(1112°D°1
a013 00.010-0(!,7-11X0R93 A91.11d31L .5co92, cyou thpl
&od3a.cptvogiu. 1:009r1oelp
9 1971 SkXdf ScioDnix 110o90r1om913r1 TR Sc WI& Snot. 5riO7df TR
5cpz. (0( Snod co noyvori fts 59oi. Scloia.D3eop pox 59oa. 5noxpktrbp 3s 1.770` A7o
.511 701.91'opr1 d$ ldTaL 1O71oy9dr199 110x tt?.1. AC21. el0)11FrikdX
71e2.

M9A3T110191M1.0 A(21 Ltx.vp Mrn)pri 59oa. 5(9190 ,az.:o nowl3y9 50-p(3a.93

570im-T) SnoifioDoxiR &o.t.ov;i3 .17o&k9kyx 133,13 dleA. pox lo lothopoyith
0i 99O0xs AkA m 531(1911 O1. 53xd-k1ipo
U.J.,
91 AOily
(1.&9Dodthros) tktp.
G

510.. 51oloildat .&1090)10.3 20,672 1/DX 5139?1,1LX3OCIIL 1et1

M21910 /009(-93d7OIL A91 A911.01MIX 91 5nodCX moX110An.l. Apno n
Si 110X

1113
A70p-1390 &kisooni 13thlodloaLct pox loiDlopri vdrot. 5201 niode
pox M91.901 5101. "51101.3 10,39 ,R 13.13( 50dRel10113N 1d3IL a910 Amt no
9T c50.o0y1.t. 5m 59x23 ,yop 5701d0191 tk(pctOy 531kr1l 47.1 ~70 STxtdo
loisYnopil ,R 10 Trim 51371k m-91o,o1no imx) 61)1 501.1110 110710X23 &3013X3 110&13
91 (5091 90 d?RoD 52,3110dxl3 <0.,3TID3 pox sledolu; X171 AO t1.1. 1,6332. 57pa.
srxromit. svprdxf 1Dk031.. 701, 101107-1A.132/OchOIL d-TA137-bol AC011I; 3SX10 45p
>>

13 T1 (f ,x?2 te.. 51ox10mIA.,70x3&3 xx3oR (4. Sno33y1t. .5),o&u. mo. 5)0601131 .2 I4,
og Tiqat, 5Txkr170113A tLXn1. 5kcbod1.970i1ox 4s11. Sollo&rintop Soiyor
5othr11Ao,9
5014:10 ,12.3\00X11L3 A3 510.1 :13x3 *(( 10141101 l
dlo 110123.loyor10 tqii pox Tchou
AC01 39 (L(9 no son3
?g 59131. 59o1..910 rr139 nTri ev1337-lot% AGA norm
t191 1+71 01311 mycou. `AMX110MIl or TR A0110R(101/9 1/0X A0170X32 not.
ACOZ. M-9)(170M1/ A0cULX 91 TR kR pox 513d39030 il13)T110& 'pox -Ohl.LZX
ga Swilpd Scloi Snorlk.ciT Amx.noma .kdRothp 1701..9o11.rooq 220 51/0A1OX -ooltat Si TrieLor
m93(1)ky chp. Ski 5r3AoriDoRiD1TR SciolkXdf
531.ro01t39 STI
.510x11ormA .noispo 3g 110x Snot. S108Re99 imovoxodu daL. 59 5Ta. laLT
6oTyaL 5.932.00d30 Amt. m230 pox SleidoT 17ox 59oT19101m..o1z. 70d9 TR
fl1y701L not, fl91910 &kikloa M9/110913 A91, A0(\37'190X10 511oi 31L 1d
10 13)1/4.r(
OE 5701 5101910 fC01 AcoX170tVIA. 5110Alo1noR pox loirLol?y » 19nod3dv11L3 cg
Sm-ri 10 loTo miDlyfri 5901 .510iel1OTIV. 13)? )p.11/4, 0/
10Al2. A1342 AtfidoT
,193 k)d30&10 A91 TR Aknsiloprai vicoo /01(001 nonarkplipo f3r1o983
TR 51noir31z, Ski 51od3r11f &o>y12dr1nx3 cR TiaLT 77on17o1nod30 `Myxr,lx
110 S riy9v? n0 (c 91 r1 A3 Ano 5(93R1 5901 5nor,9ialo M-91 A(013d -3993
ge 5134 i70o9337-1on .13n170thrI3 Os. R
Aolovodma.t. A139X91 fl? 621. 13&03
1 1C31L91, A02.30 mf.RnoaLD x3 3.L n(9 32113 5o1apv39oll x90
nop.kismop pox x3 5Lu. 5kyyp 5)o)do1.9i
'IIA`e S .3) (L6Z i1013'1N chP1 xml "31 `^m13,1 1Ord°69 "''PZ
4t.oyorl lzpriTyrtoR 10d9,l700(111 110x XAll a91. el0)1(1/0d90 (10/93X3,601L
Of ,A2301071 701 ?R pox ,thou `AmilLnkoir ,ovqoktooyai. pox 1c3X3r1 .odn3R

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM tram 229

cartea a XIII-a (a Iliadei) trebuie scris o moesii care lupta din apropiere * in
loc de o misii care lupta din apropiere >.
VII, 3, 4 (C. 296). Ar fi de prisos, poate, sa schimbam un text acceptat
de atitia ani. Mult mai probabil e ca, in vechime, acestia au purtat numele de
misi si ea [cu timpul] s-a schimbat in acel de astazi 42, iar cuvintul o abii * 5
nu ar trebui inteles in legatura cu abtinerea de la placerile trupului, ci, mai
degraba, ar trebui luat in sensul ca aceia n-au vetre si traiesc in care. Deoarece de
cele mai multe on neintelegerile izvorasc din invoieli si stapinirea bunurilor, e
drept ca pe acestia, care due o viata atit de modesta si folosesc atit de putine
lucruri, lumea sa-i numeasca 4 cei mai drepti *. Caci inteleptii, nefacind aproape
nici o deosebire intre dreptate si cumpatare, au urmarit in primul rind multi'.
mirea cu putin si simplitatea. Iata pentru ce au mers uneori cu exagerarea pins 10
la cinism. Dar imprejurarea de a trai o lipsiti de femei* nu arata o conceptie
de felul acesta, indeosebi la traci si intre acestia mai ales la geti. Iata ce
spune despre ei Menandru, desigur fara a plasmui ceva, ci respectind realita tea
istorica: < Asa sintem noi, tracii toti, si mai ales getii (ma mindresc ca. ma 15
trag din neamul acestora din urma) : nu sintem din tale afara de cumpatati >,
si putin mai departe da exemple de necumpatare in privinta femeilor: o Nici
unul din noi nu is o singura femeie, ci zece, unsprezece sau douasprezece, data
nu mai multe. Cind se intimpla sa moara cineva care a avut doar patru sau cinci
neveste, cei din partea locului spun despre el: bietul om, n-a fost insurat, n-a
cunoscut iubirea >>. Sustinerile acestea sint 1ntarite si de altii. Nu este lucru 20
firesc prin urmare ca oamenii ce socot nefericita viata fara multe femei
sa creada in acelasi timp ca ar fi un om destoinic si drept acel caruia ii
lipsesc femeile. Socotindu-i 4adoratori ai zeilor * si o oameni care umbla
in fum # pe cei fara femei, [getii] s-ar ridica impotriva parerii obstesti. 25
De buna seama, intotdeauna s-a pus pe seama femeilor indemnurile in cele
ale cucerniciei, caci ele imping pe barbati la o prea mare slavire a zeilor, la
serbari in cinstea for si la acte de adoratie... Iata ce mai spune acelasi poet,
aducind pe scena un sot suparat de cheltuielile pe care le fac femeile cu jertfele.
Cuvintele [sotului] sint: 4 Ne prapadesc zeii, nu altceva, mai ales pe noi cei 30
casatoriti. Caci mereu e nevoie sa se faca o serbare*. Pe misoginil pune sa aduca
aceleasi invinuiri: << Jertfeam de cite cinci on pe zi. Cinci sclave loveau chimva-
lele, stand in cerc, iar altele scoteau urlete >. Ar fi, asadar, o absurditate sa se
creada ca la geti sint socotiti evlaviosi indeosebi cei necasatoriti. Nu ne putem 35
indoi din cele spuse de Posidoniu, si [de asemenea] bizuindu-ne pe intreaga
istorie a getilor ca in neamul for rivna pentru cele divine a fost un lucru
de capetenie.
VII, 3, 5 (C. 297). Se spune ca un get cu numele Zamolxis ar fi fost sclavul
lui Pitagora si ea ar fi deprins de la acesta unele cunostinte astronomice, iar
o alts parte ar fi deprins-o de la egipteni, caci cutreierarile sale 1-ar fi dus pins 40

42 Forma I.LucroE a devenit voLcsoE. Deosebirea este mai mult de ordin grafic decit fonetic,
deoarece in vremea lui Strabon cele doua forme se rosteau aproape la fel.

www.dacoromanica.ro
 0E3 NOEIVILLS

r1A901(3molt.3 R 513 Atp. 0 A1013X1 1LD ClO OD/OR Milk )031. 10 5101 1D97.13.A.G..
pox Ma. '13A03 \(Oda xlev3.A.3 5)0i, .5)01.0)01TA.0131.3 (910,31(31. rill TR 110.0131L
not. rroplod me\comox 5ki 5kXcho A01c1)0 A13dlo1( 5m Tu.. IOU 10 AC91
.
Ac230 3 A13y1(3.A.A.10 Arx3 A9 110X cioox 5)pXdf /1/4371 103d31 X 0101910110 AD. 110
(101 )ozdynorri no/Tip-Mu. ,chou 5202.ctr 'no3o T13T1 10141101. 31 170X 30 AO
d o.A.ao.00 on3d 'Donk ) D (86z pox drvolmx xiA9 1..AT cod 53R 11, Ao1.TIE3?
AoidmX
52o1. ,510re,9 loornolA? `DoavolnoIR 01A701/1) A h1p)(..A.(11A? 701A0 5101 '591x3 Aktya
(101 503\094 110X AC91 30 .AC91A0100d 1/71(19 A13111Fd TR A91 5031(19X)d zimodo

59oa. 5rio1gocl0mp at. 5)oiAoX3Dod enrooT 91(01L 31(1L A0 re: Aodalod 5m

Or 11Aod3thx3 701, loioorl.A.Ta.Doda.t. Tioox Atputodricu) 'AC930 la.noi 91, TR 5o03
A3A131.71R pox 513 '51oritf. 33x) 50mi t;13 ArioX-Old noz.sLoloi 1 0
Id"k),9
Oct. 450 59 61 f?Ti 231C1DX4 d7100 XClO 50 '3Xdtk1L9. Tchoal, TR 5201 LI 511013
AC? )TIO 013 .5030 vox 91 50(39 tp(31Lcl Oth k 31 d 4(10 110X d 0.4.1090 03d A19(10
.5(9190 )orioA9 ,R MIT° AoAopo.Acom &olio/v./Trio Ma. 11Ao9dd)ocho1.t. -o1.
gr' tnizi.. vox I?.R 310 na 5m..93d3d 3Xd AC91 A(213 ,d)? AO tit k 36031.-j
0 (13X 110.030 o dz.opom 9 5930 4M3231)0d1.9 3910x3v 0 5 3X13 U.1.0)01. A 01/,,.1
.
tyri11A 31ox 5m11. 01. AC91 AC9Xciral? 1X)o93Xmo Aondolmooll no/ 01110Z
501 3A13T13 R106031. 00 *A3
'IIA '£ 9 *D) (86Z °1LY, coR9yy d 50 A3 m1. 3.143R d CI) 1d311.
oa AMA d 0 0 ')V1Ti1 A37i9 50 - ' A9dk-do lead) ncoonxx A3T1
-
1t(.11 371
ATI 61/009k 3g arillo 59,0 5MA11 590k1(or1k1L1Ll
A131...lopy1c. pox tholxvooil. -
5n0.4. df 5(103 31 mil c) 5X)&o.lo01( 31. 51;101 A? U.1. 9311 10110,A.0 1)OA3xti.d01.01
101L d /!) AC91 31.L. U. 1 520 51021.91 'Acom)o.omokyaz. Aki. molvodloa.c. 3s 0
A.A.f A23
170X 5(919)(13 3/k. 1(11:39CIO A dT.A., 110/13 3101 Atop, 0io1.1.)0100 6.1.9101. pox
gg 1)OOD231(70x 1O1R o1. Aod37-133XDoR pox Akl r1.kiold.A.12 M.1t, 101d31. -

X AC91A20 'Ac2A03 170X ra..o.nopri AC91 onxa Amt.] AC91A00141001%3 110X 609 -
X 0 AC91A00.A.)0e0 110X 5201 X 1A70d 0 51 191011(21LX? X d M9A9T1 . J) (66Z
31.9S) d AO ,R 2a A13 AO )009(1.YX3X 41 AC91 ^(9"21, A3 U.J., iroodraL 5131(9u.
AcolAmplix
OE 'IIA `E G 3) *(00£ &c20"3 671 cheiL [LPi] 17°0134^-11371 cii°X
A.A.39
A1010 CISDOCh TRU.T1 Ski 1c331.t. 59oi 5rioA3 5o1,k1orim `Acompo 70110X-
Acoi,Aorio 1mx Acoa,Ar,lo.A.mcboxdxs) 110X 510/ X d 1A10 0 51 TUX? 19)07i X -371(9d
'AO& ,1R 590 Vs 50A3 AC? 01310110 9 ll
6501A0 A131130Y1L ,R (-oak)? 520
5)0(01, 15stoA.yorika1Ll no.botholmovol, 5(103d)2 431 5r1o.npio11ox1R &ID 0 d Cp
5 -
98 45(101L 5c101 TboR90 0ri 5ta. 5101-A9 11 5(9 Ac10 A3YVic AO AC? 10710 'AO 13 tf.11

A109130. Atf.a. `lolklolddlp ,3D.11 5901970 5901 loxprvorl `.5noi9olol 101.90

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 231

acolo. Intorcindu -se la el in Tara, s-ar fi bucurat de o mare trecere la conduca-

tori si la popor intrucit, intemeiat pe semnele ceresti, el facea prorociri.
In cele din urma I-a convins pe rege sa-1 Lea partas la domnie, spunindu-i ca
este in stare sa-i vesteasca vointa zeilor. Mai intii, [Zamolxis] s-ar fi facut preot
al zeului cel mai sravit la ei, iar dupa aceea a primit si numele de zeu, (C. 298) 5
petrecindu-si viata intr-o pesters, pe care a ocupat-o el, si unde ceilalti nu puteau
intra. Se intilnea rar cu cei din afara, cu exceptia regelui si a slujitorilor aces tuia.
Regele lucra in intelegere cu el, fiindca vedea ca oamenii ajunsesera [datorita
lui] mult mai ascultatori decit inainte. Cad supusii lui credeau ca [regele] da
poruncile sfatuit de zei. Obiceiul acesta a continuat pita in zilele noastre, 10
pentru ca mereu se gasea cineva gata sa-1 sfatuiasca pe rege si acelui om
getii ii spuneau zeu. Muntele [unde se afla pestera] a fost socotit sfint si s-a
numit asa. I se zicea Cogaionon si la fel a fost si numele riului care curgea pe
linga el. Pe cind domnea asupra getilor Burebista impotriva caruia s-a pre- 15
gatit a porneasca divinul Cezar 43 -, cinstirea mai sus amintita o avea Decaineos.
A dainuit la geti obiceiul pitagoreic, adus for de Zamolxis, de a nu se atinge 44
de carnea animalelor.
VII, 3, 6 (C. 298). ... La inceputul cartii a doua Despre corabii... Apollo-
dor 45 afirrna [intre altele] ca... Homer nu-i pomeneste pe sciti nascocind 20
popula-Pi ca stralucitii hipemolgi, galactofagi si abii , ca el a cunoscut si pe
paflagonii din interior 46 - intemeindu-se pe cele povestite de cei care vizitasera
acele meleaguri pe uscat , dar ca nu cunostea Paflagonia maritima ; si asta
este si firesc. Pe atunci, aceasta mare 47 nu putea fi strabatuta de corabii si se
numea # neospitaliera * din pricina climei aspre si a cruzimii populatiilor din
jurul ei, mai ales a scitilor. Ei jertfeau pe straini si-i mincau, iar de testele for 25
se foloseau la baut. (C. 299) Abia mai tirziu, dupa ce ionienii intemeiara orase
pe tOrmurile ei, marea a fost numita # ospitaliera *.... 48 .
VII, 3, 7 (C. 300). ... Acestia 43 sustin ca [Homer], din pricina nestiintei
sale, nu pomeneste pe sciti si nu aminteste de cruzimea for lath' de straini, pe 30
care-i jertfeau si-i mincau, slujindu-se la baut de testele lor. Si el nu spune ca
din pricina acestora a dobindit marea numele de #neospitaliera*. Mai adauga ei
ea Homer nascoceste neamuri, cum ar fi stralucitii hipemolgi, galactofagi si
abii oameni foarte drepti , care nu-au trait nicaieri. Dar atunci cum de i s-a
dat numele de # neospitaliera *, data nu cunosteau cruzimea celor de acolo, on 35
48 Cf. Suetonius, Caesar, XLIV.
44 Cf. G. Ka%arov, 3(2.4moxcuca, in Todutunux ua Cog5ucKun YRueepcumem, III (1906-1907),
p. 156.
45 Apollodor din Atena, care a trait intre anii 180-109 i.e.n., a lasat lucrari de
istorie si filozofie.
46 Asia Mica.
47 Pontul Euxin.
45 Numele grecesc initial provine din asimilarea sub forma (gevc4 a termenului iranian
akfaena # de culoare inchisa * (vezi si Euripide, nota 1) , folosit de sciti, care mai tirziu
a fost inlocuit cu contrariul sau eigevog. Aceasta etimologie populara a parut verosimila in
antichitate, deoarece Marea Neagra era foarte furtunoasa, iar populatiile de pe tarm se
ocupau cu pirateria, pastrind pina tirziu si obiceiul jertfelor umane. In realitate s-a produs
fenomenul lingvistic cunoscut sub numele de ((interdictie de vocabular> >. Cf. Pindar, Pitice, IV,
204; Euripide, I figenia in Taurida, 437; Ps.-Scymnos, 735; Ovidiu, Tristele, IV, 4,56 si V,
10,13; Pliniu cel Batrin, VI, 1(1),1.
49 Eratostene si Apollodor.

www.dacoromanica.ro
 323 NOEIV1LLS

,R 1D13 1-10143 10 -Dogma Aod32.9du, ,RctO loA.yorittuari AJO.Oti: 10

X32/33 m .)o m21 moDnyv pox M.2,d0d0VOX `6.(913`1 90 33 10.A..)pcb01x7ovo.A.
pox tloidf revo 11ox Ann A7D13 lowloyrrb; 1)0X A 533)710 1\37ifil0(10X `10
53140) It.)? 0 Ao1.o71713d0 pox 5o.moy),oA. pox nodni. VOX 701910p71
132119 00 ,R 5319313 TRcio A7033y(i1v0x Attcpt. Aoldoth
A07ID7dmoDtto a
pdop Aoa.doc) 5oa.t. A20 139/04 5col 5)oor,ixx `5(p..(4.1o1l. 5ctolyoritt1r1c7
pox 5nolfcboi..xxivo.A. 51eA1l !m993doklopodat. 119 df.A., lo 3191 5noatilol
5cto.A.yo7itaag 4Anovox? pox 5oRo3DH, 5nithiori A3 5,101 ,ILtel _rda,
5006.30901 )01L mD1303aiod m.o329 5)222.0301y) 31 V 0).3 5 31 09x 5 n r
07 .#5ooly0Ti(i.31311 31. n
,A91.97orfroo9 13 7013 91 3y1L AO A13>p 302/ ,d Nall;
A(f..1 1d31t. 701. moyod-t-InD A103x7vo 5no1io1o110x13 A33213 011f 5001g-2d 5c1o1.
1o1.91x(. A? 52.01 51031oxodrinD vox en entoldn.A.thp '51oamo levy? pox
Tmox 5noA3rJkIx3x 1111L i.L. Ilt.Cy 3 500 pox 6noldalon A? TR 5101
C3)

IL tv).1.03d Sari 10 5x) 11 tuolloy co 5 X3 05)011% X 0 571)A1 170x 70 1)0X 6.

ci 5oycaply cR 13Apociri? modolkAnD m1, U.a.klou 5109(/0 1d31.c. Amt. axa -

`A.(20 9) (Zoe > ,xyf x-pati k 5 d 53dc!...3.49d 7orloA2,3 (<11ocritxx k.vpoo
,R 51epkyouct pox mLIA 113 13/whin.° 7i)d.ric 52pi .mDtkyya -Dnovilo
no 5 31 thp.4, coavo 5 A 17-10 laTIO 110X stc )0191X X)OX diA3 X3523 -.031(3193
d .500 31 wit. &cork pox c17o .5nod3193xth01 pox to 9 31 07)X 5)271(i.
03
503d 513 5)014),0IL R310 AO 11 3x101q1.1013 AkI 59d1t. q1 23X AO d701371 0 `11(1.y
C3

d Atf:6 pox 5)pAoRti. pox 51o3AX3lomox 513 3yaL 31'10 5)On 071 5)03d a d 59
12101 fl0)/(1.013 OIL 9.( A20 5D.1 5ka.Toloi 5103xxx pox 513 5ctoi 5noc7odd7Od
CO1lLpL71?3X 5101. 31. 7,), '(( 00 5 pox coi 5 5103777106. pox d7,14. tkaaf000 5
10A37-bprfi1 33X d 5no 931..Dtty 531A0 VOX 531.AnotlOIX0t3 pox
gg 70A3719x3y3111t.3 510yy01. 19novpd7b0y701.371 Ski ev-9A33x? 5193y31.0y01! pox
.5793i.t.tonox 70 R X0 13 tl371 513 (f. )01(1.19d373 3/A,(1,0 6.13 101R OC1) 13 13 TR
C3
v.
(A.0. pox 6.703)ox101t. la.Af 5(/1.1 503.(419ya.op 5(4.1 1.144 5U.9330X3y 13.4913
'IIA `e 8 'D) TOE 30 1o1,41-1 odu m27-1(1. 71ox minvori 5cLA.A.3

5101 nodtvrio, '51o6.9dX 3o19o1o1 53mi tuo9(1. pox oi,AoAfdrboy3aLci lodx32.

OE 5201 `macyya,, 5no301c0 59dtkrio lod9 TR 13.13y 5oloR96H,
1d321 nos. Amt. Amonxx `5o?yiDod b? A9 3Dn3lipda.c? 5o3dlov 2 pox v.
10A37ly701931L3 ,d7031. no.trpo 20d9 TR pox zo.
13.4y cidx OltaL1.0 5 1d33L &co1.
no1 a
nodolt.9.0 11(07()D10d flC21, 33L 3d oAc9x(pv 513dtf.v.r. TR pox i)o
vompd3ll 1)oyol.plat? 5(4.1 `501kloyavo 3j. 4(-9.A.9y pox 101 931,9 M-01. 1V-
gE
tlC9111Lfa, VOX a
cid10 ek0)310)y 17)X ANAL oA37-19n3Ao7i3A7'i01/) 7013 olnol
TR pox 0 51DdloX)pAy pox 51thodv pox 53mi loyNcp 701,00701. 7od7osl 5103.

AlDkyyao (23 711)(0 'MO 119 X1)1A03 tl9 'VAIL C3)331.3 MX AO X23 -0
lodtklx)oda
57o3' pox 5o1U.19.my pox 45ctiv,19c77ox13 pox 31 5ciol mop. a
A13.4.9y
5od2&"'9XV, d)pit. 9 noanzive, 701.70X pi 5xxiocio 5no1. d311n not,
Op noty Ar331ioda..0 Ac7x7odli3 513 c5;loyyrdldi Amdo 1dX37i not.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 233

pe cei care mai ales se aratau cruzi? Acegtia nu puteau fi decit scitii. Sau, poate,
pe atunci cei ce locuiau dincolo de misi, de traci gi de geti, nu erau nici hipemolgi,
nici galactofagi, nici abii? Dar gi in ziva de azi se gasesc pe meleagurile acelea
locuitori numiti 4 hamaxoici» 50 gi o nomazi *, care traiesc din ce produc turmele
lor, din lapte gi brinza, mai ales de iapa. Ei nu gtiu sa stringa bogatii sau sa
faca negot decit dind o marfa in schimbul alteia. Cum se poate, agadar, sa nu-i fi 5
cunoscut el pe sciti, cind doar vorbegte de hipemolgi gi de galactofagi? Caci
pe atunci scitii erau numiti hipemolgi, precum ne arata gi Hesiod in versurile
citate de Eratostene: o Pe etiopieni, pe liguri gi pe scitii hipemolgi *. De ce tre-
buie, prin urmare, sa ne miram data, din pricina deselor ingelatorii care se fac 10
la noi cind este vorba de invoieli , Homer i-a numit cei mai drepti pe
nigte oameni care nu igi petrec cit de cit viata indeletnicindu-se cu invoieli gi
cu agonisirea banilor, oameni care nu poseda nimic afara de sabie gi de cupa ?
Caci totul este in devalmagie la ei, gi, in primul rind, femeile gi copiii aga
cum concepe Platon. De altfel gi Eschil se arata a fi de partea lui Homer cind 15
spune despre sciti: (C. 301) 4 Scitii care maninca brinza din lapte de iapa gi au
legi bune *. Aceasta este parerea grecilor gi in ziva de astazi. Noi socotim pe
sciti drept oameni cu viata cea mai simpla gi cei mai fara viclegug, cu mult
mai putin pretentiogi decit noi gi de o mai mare cumpatare. Cu toate acestea,
felul nostru de viata s-a raspindit aproape la toti, corupind moravurile gi intro- 20
ducind la sciti viata foarte imbelgugata gi traits in desfatari, izvorul tuturor
rautatilor, prin care ei urmareau sa-gi multumeasca nenumaratele for pofte.
Vicleniile acestea au patruns in mare parte gi la barbari, printre altii, la nomazi.
incumetindu-se a porni pe mare, ei s-au corupt ; au pradat gi au ucis pe straini.
Dupa ce au ajuns in legatura cu tot soiul de oameni, au imprumutat de la acegtia 25
luxul gi obiceiurile negustoregti. Macar ea acestea par sa ajute la imblinzirea
deprinderilor, de fapt be strica gi inlocuiesc simplitatea despre care tocmai
am vorbit cu viclegugul.
VII, 3, 8 (C. 301). Scitii care au trait inaintea noastra mai ales cei de
pe vremea lui Homer au fost socotiti de catre eleni aga cum spune Homer
ca au fost gi cum au gi fost de fapt. Vezi ce povestegte Herodot despre regele 30
scit impotriva canna pornise cu razboi Darius gi ce raspuns i-a trimis acela 51.
Vezi de asemenea ce spune Crisip 52 cu privire la regii Bosporului, printre care
este gi Leucon 53. Epistolele persane gi Cuvintele Prednice de amintire, care s-au
pastrat de la egipteni, babilonieni gi inzi, sint pline gi ele de aceasta simpli-
tate, despre care am pomenit. Din aceasta pricina gi Anacharsis gi Abaris 54 35
§i citiva altii, la fel cu ei, erau vestiti printre eleni, pentru felul for deosebit
specific neamului din care faceau parte , intrunind bunavointa, simplitatea
gi dreptatea. Dar ce sa mai spunem despre cei vechi? Se zice ca Alexandru,
fiul lui Filip, cu prilejul expeditiei sale impotriva tracilor de dincolo de Haemus, 40

50 In romine§te ft cei careli au locuinte in care a.

61 Cf. Herodot, IV, 127.
02 Celebru filozof stoic din sec. III i.e.n.
52 Leucon a domnit in Bosporul cimerian cam intre anii 389 348 i.e.n.
54 Personaj semilegendar, despre care se spunea ca era hiperborean. I se atribuie un
poem despre Apollo la hiperboreeni.

www.dacoromanica.ro
 tE3 VILLS AI08

5r3dwx(porx pox 5k1 A3 tirdo nos)(p& `5kx9311 701. Ard?aL TR 5x1?d

51o1A0X3 lroXyllo 31( 1701.3 1dX371 odn33 pox 523 A371 A0.OkA 01/10
-
d AU. 1)0 (+71 1100970ACR 13(00)2D .A(0101(1L 3913X3) d X it.(1d))01.)0 701/19 A01.
m-91 Amyylodldi, zr(1.ord Ao.ridcta A237.911mo 59d1L (kJ.. `(A79t8d33X1313
513 TR 5ctol 57017d v1d7cto13 A:131(3 A01.270 myou. pox 1rri1d1..97oeup FIR
AcrqXri 523 (J/.1 0 4/11033X1 riAodloy zdc93 [Tdraz.] Amt AmAo? 77ox TdraL
not .n071d93 .i.okth TR Soporbyolll
no,kopv T1.70X 19)01 Ak A!t(.1 70419
O -
Ar331 171T1nD 170 m1 cbdRop3y-v, Scl011(331 51;01 1d33/. Ao1 Ar3dRv,
570p(1d) 1rx 570193 )FX 4A7d 33 f311),0 AO TR 5901c170 yl 0 ci) d C9A0 5 A91 19704-
OT lor( d3 170093 TC))01L 1L `A010 11 71 701911(0 t(.2,3 0 4o1do0doth 701,tLo1r1on
.
A01210 d A23 5f:101910 ,R 110 47)(13R90 A(f.yat. 13 xd39 tf.r1 O
`iroprAldxoaclo
59emdclo 5201.1,1X) 991L111.? 610
A7O1(16) A!t871 dC
50 C10170101 311. ld 9.3,001/ 5
'110093011 )0141)01 n
5o1a101(1IT 5k.1, AC01 )0d dd A(1)(3 1193 4702.371(89 C101 31
f.f.T1 COX/C11) 501/%1014d A371 AGl.1. A19X)031.)? At!..1 513 (41, AoDU.A TdcoR TR
91 5o.worlyrivt. 110X
AT:130MS) CIO AlOr(16 110X A0)1. 1700923d0 411 mA?Rcio
`Ac9A3717Och Alorodo TR 1c:331t 591.0021. 170093031 ),0.l.311 MON( 11)0 'AC9d 9 31
5tk1poX1r1odV ox loi 5coi 5(16(927)12 Al!.. 5ctoi nodRA)23w, A(nlad
.5c131(1970d 5on2,3x3 1 AC1A10 d7o1( )01(3.4(0) X)0T179(1V AO 701A70993170d1911L3
461270 133 570 A(f.1 A701A3IL ti.1 A 31 C101(1)03 170X 101. 45noA0 5mor10 TR
4A10137(6,01.9)0 39n3vx3 5291
03 170X At!..1. 510190101 tvri `A.131-13yo1l. 701eop
510(3d) dX .1)001)k 1011701 is Impa.cp 51092n3 pox 50A3T130AnD tooroth
(Ivan? 113.0 il91.14:170

`IIA `E 6 .3) (zoe 5odotha is

ILI p.31. Lad ATri 5ki `54do1.D3
A?

tiaapdcla is U.ArtiothzdAmi.? `61043d 57oDrpRold3a 1. .Lc Attaapdcla 1dX.sri

93 m20(ixa 13y?z. th k A11) 110A2.3 AC01. 31 Acrr000 Ac20nx3 170X Amt -NO3
AM.npriod 5c101 5no2d .5no2o71o970 51oi. A371 chtp. 17oA13 `SpalayloX
pox `m3kroo1Lod0n7o 5c101 33 1)0X AC01. Acow,9 Awb) 170093X31L10 10
ATTI A(10 `loyyr `3nkcb 701. 1d311 .1. 51 50.3..kio71c? AC9/.210 `rviDnolT( 5319323
01 A133 AO 31 VOX 21. A03..97o71nz0 fv:poixkystx? .69 9233 TR 711.4mA7c1.
of vox A13A.Tc 110X )01L 70.1.1011113370d X009131011 X 170 501270 Ano 7d31L Amt.
ca)pio.novig 51 1930. X AC9A3T1(0d 1700939ti.103L 5901 .5nolci( 170A23 dloA.
prem.. Ap2a, mogrio& orixa AC0 11xxiyFA. 1 d 3 d) A3110 5(10 AQ)1/11.2 U... 31 110X13 0-
U.AcID M919011. 36)01R A13d 1r09kA71371 is A(21970 5901 `53oi(,t.1011 Ivri
-
Nod &TT!
.9E
AMA..)2tholmoyd Acryjdf `31, 170X1 AC91101.0 °MO d ACQ1LCp ((

101A)094d) Atf.1. Akdt. 0)0X 0 A)0(3 A01. 6101V AoRo.pH, is A? La. LtArinoyzx
5U.1 'th3o1d31L, Act. lorklo gact A(21 V) A(91(11/d 1700D31UR
AC9/190doolmoV.* 513 `Ararl. 51rAtp1Llo ono AC91A9X3 ((
12.3 2,3,loyou17o 11.016 52701.. 51701.17013 523y31.93 5319 270x no yolvaloradX
017 59d1L 31 5rioxf1w0 A93 g1101A1107i0 vA1OX 7o1nb1L 531..AoX3 1.70 31 loco

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 235

dupa ce a navalit in -tam tribalilor 55 despre care §tia ea se intindeau pins la

Istru *i insula Peuce, din Istru , cunoscind de asemenea ,Si ca tinutul de dincolo
de fluviu se afla in puterea getilor, ar fi inaintat pins acolo §i nu ar fi putut
sa debarce in insula, din lipsa corabiilor. (Acolo se refugiase Syrmos, regele
tribalilor, §i se impotrivea incercarii lui [Alexandru] de a debarca). Atunci acesta,
dupa ce intra in tinutul getilor, cuceri o cetate qi se intoarse cit putu mai repe- 5
de la el in tars. A primit daruri de la semintiile de acolo §i de la Syrmos.
Ptolemeu, fiul lui Lagos, spune ca in cursul acestei expeditii au sosit la Alexan-
dru celtii 58 de linga Marea Adriatica, pentru a stabili cu el legaturi de prietenie
i ospitalitate. Regele, primindu-i cu multa bunavointa, ii intreba in timpul
ospatului de ce se tem ei mai tare ; credea ca vor rosti numele lui. Iar ei au 10
raspuns ca de nici un om ; ziceau doar ca le este fried sa nu se prabuqeasca peste
ei cumva cerul. Dar au adaugat a ce§tia pun mai presus de mice prietenia
unui om atit de insemnat. Iata, prin urmare, caracteristicile simplitatii barbare.
Unul din ei n-a ingaduit debarcarea in insula, insa a trimis daruri §i a legat priete-
nie cu cel care-1 atacase. Ceilalti pomeniti, sustinind ca nu se tern de nimeni, au 15
spus totui ca pretuiesc mai mult decit orice prietenia oamenilor mari. [inca
un exemplu]. Pe timpul urmaOlor lui Alexandru, rege al getilor era Dromichaites.
Acesta dupa ce 1-a prins pe Lisimah, care pornise cu razboi impotriva lui i-a
aratat mai intii saracia lui §i a neamului sau, precum §i traiul lor cumpatat.
I-a indemnat apoi sa nu mai poarte razboi impotriva unor oameni de soiul lor, 20
ci [mai degraba] sa caute a se imprieteni cu din0i. Iar dupa. ce 1-a cinstit ca pe
un oaspe, a legat prietenie cu el §i 1-a lasat sa plece 57.
VII, 3, 9 (C. 302). In cartea a IV-a Europa a istorisirii sale, Ephoros,
dupa ce strabate acest continent pins la sciti, spune la sfiqit Ca felul de
viata al celorlalti sciti se deosebwe de at sarmatilor. Caci pe cind unii sint atit 25
de cruzi incit maninca oameni, ceilalti se abtin §i de la animale. Ceilalti scriitori
ne mai lamure§te acesta vorbesc despre cruzimea lor, fiindea §tiu ca sufle-
tele sint uluite de povestirea unor lucruri groaznice i vrednice de mirare. Ar fi
trebuit mai degraba adauga el sa se infati§eze virtu-tile care se opun acestor
vicii §i sa se faca din ele ni§te pilde. De aceea, el va vorbi despre cei cu deprin- 30
derile cele mai drepte. Spune ca sint unii sciti nomazi ce se hranesc cu lapte de
iapa, deosebindu-se de toti ceilalti prin spiritul lor de dreptate. i poetii amin-
tesc de ei ; bunaoara Homer 58, acolo unde zice ca Zeus privqte spre tam 0 galac-
tofagilor §i a abiilor, oamenii cei mai drepti >. Iar Hesiod, in poemul sau inti- 35
tulat Inconjurul pcirnintului, spune ca Fineus 59 e dus de Harpii 60 6 in tara
galactofagilor, care 10 au locuinta in cart* >>. Pe urma Ephoros cauta sa lamu-
reasca §i cauzele : deoarece ei due o viata simpla ,Si nu cauta c4tigurile, au legi
bune i proprietatea este la ei in devalm4ie ; chiar §i sotiile, copii §i toate rudele
le au tot in comun. (C. 303). Iar cei din afara nu se razboiese cu ei, cad nu-i 40

" Cf. Arian, Anabasis, I, 1,4.

" Cf. Arian, Anabasis, I, 4,6.
57 Cf. Diodor, XXI, 12, 2.
58 Iliada, XIII, 6.
59 Rege trac legendar.
80 In mitologie, mon§tri cu chip de femeie.

www.dacoromanica.ro
 9£3 NOI3VILLS

pox 51e1 570X110411 110X 10091 VOX A01. Ati.y9 `A7o13A3Li1nD D) (eoe 50411
31 5(103. 521)9 7OX1o711Q 1913 110X `101(09470 ANctO 53140X3 d31L9 2o -nos
19no9p1( 23100x TR VOX cA01(1d1OX /01A92.1.13 A3 U.1 131:70d101e 5t4.1 3X9
-
5r32 AGC 393)3 5013610V
(i.T1 A.0 9 Ti 10 31 a 6110X70 U.3A3A.
ry
.11081x3 C31019)0 A01109 )0R19V, 01L (3 -0
.
d) d 4N30710 3. Ari 11109(1. "lomoaL3o, M011.md0mp «AmT13TIoA
110X 1. n0 10X),O&V, d MD 32 Agcbop Amyrx 9 5odotha nompa, not
VAL? .0 0 My)
ql 5n0
A19(J4) .11041.3 091710 1106. TR VOX 1OA,3 50131(31 Um-poi:360)D
pox .1393499 10170r19c393 31 (101c110 134X 101 31 021.(n )0d VOX .k1 1d)
-
OT Acqod modnx.1.39 VOX A01 3X X11110d A9 A.9X0131 )01(001 TR (9A.?y 5(0610D
tFi 5TR13 119 lxrx 50120 5912,00 312o 101101433okylo 134( 1d31c, `Ac0zAfai.
vox (f.2 pox 91 not '50R19(3)0X10Av- 5(031 cbel 9 59Xod1 10r13do3 ,nompo
AO A3210 5odk710 5ot3312d93IL 'AT cyyp loA:13x? 110Atkrik91o72 50A37-19xnod

119 ICA1ox 1411 (17-1(pcb VOX 011.9 el(01 Ammo= VOX 011.9 A(91 31.0c) d 40 -911f.31L
9I opnal.110 ACID id 10 Al3 91 Ann 'AN:olio& 5001 10191y;071 5noA3Tl91X6310
91L70 Ao-m. Arrea AmacmcJOAT, J.,movol o .klpd) 5C1 31 IZ413 VOX 5noldlo 11ox
5no1701o1rx1R cylop X(,10 91Lta1 0 d CIO 0910y1L31. '110
IA `I OT D) (E0£ 10)311 31 A021 CITAT M29 59110x3R 41193 -0311
5201 193113 /3y ACOA3710 `5odoR9yyo31v, ,43193.1.
473X.9 A0A.9y AC01 AT
og pox 5(101901 lrA:13 )o.moricnioyaL Arils LLth 9 5tf.likou Aonnhp
mi..231
0 M9dk.1(
5Q01 A? 11.1 5o3D-v, 1YJ13X32
ACQX)7?-13)(1)2 'pOX Map MO 11(1.11.1.1.1 t4.
01 Sr; AFI As.lo A? to 50A3Ti9N 13-n36.11(33d fl91 44.1.,k1031.
502 `1101b.d330ch.t. ritoro.t. NO 'Am/LT( 5(2 trri AnnAo A? (a U.xi,ode
4A039nyv Tcboi.t. 101 101nO [23c33] 11,3 ,cu? Acorit; 5o1ypir 5o1i0N d$
gg 11.391X X3 1 5!A 33.L d 510110 not 0Od19I,c 324311. 51ouldnri Annyricop Tdlou.
A031 j
Ac01,3 I nola.cpy,Lorlo 5201 An50 NO 4500 513 do .
A(LX;pd 17)X 41
ACM Alonono 1091(110 ioDlow `1o&371;1o1(10x iolth pox Ap21 Aoc333.9d1t
co190 An-m?rInovox A? TR (1...1,
V, 5039 A0)9011 A01371 AC9140910110 (4. =9 d
0 31913X1d A9 1193 ta 01,01 1'0113 1)0X GEs. 010,0 13.00 (101 31 40011(LO AC91
A3
0£ La (LX10C) elC9901A1
AmArinovox `Aod319d1z. ?dm; A3TI k AC01c101 .51)0
1111390a? ?R lat? A(tu. 5Cq3 -A79U.1(p3331
'IIA `E IT 3)
'(£0e 6(21 LR A(213,1 101. 411 lelzvozi, `009pcbp
cR 513 5r1-1(f. kR 701210101 .3d(A.11fe1 4510197d3d10 (.f.&12 d c5(1..19ja
51e191313 11/..3 (L.1 (101 AOR 500 'Ill? 610039019 A03d10(3 Sao3T1COXI0X3X 5c01
92 OAF 5ito1Ltpd 911c1 60-MX09 2L 0 M01171( 1/0X A01110901 (4.1t.3 (i.x11 139 110X
VA.& 13 VOX (131 IL d el13X390 5101 ChL )0T/J.),0-1,90 A19 3) (we ,a..om m9131(9
urn? AkyloA37-1 Atqdlo 601a0D!!..1.031.10X 1)0X M91 9719 AMC) Scloi -1:113VL
5001 310.2..T2/..9 5201 .5110194 kR(h. Cf.R lx)X 570310T1mcL 52d3docb 'Act -1016
itc9/910d 5(23210 A01 dIDL, AO 110X p.At Akxipde 3y Anvrytt 1(34r)
Of' 5r3AoR 11ox 5!./.1 5ovInvi, 5pi 31 ly3).1 5(p n01 5 5mA3T1t1ri3T110mp

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 237

pot birui, fiindca nimic nu i-ar indemna sa primeasca robia. [Ephoros] II mai aduce
martor si pe Choirilos 61, care spune urmatoarele in Trecerea podului [de cdtre
Darius], pod pe care Darius 1-a construit din corabii: Si yin la rind sacii, pastori
de oi, din neamul scit. Ei locuiau teritoriul asiatic, imbelsugat in griu, colonisti 5
din patria nomazilor si oameni drepIi >>. Tot Ephoros, numindu-1 pe Anacharsis
intelept, zice ca se tragea din acelasi neam, ca a fost socotit printre cei sapte
Intelepti, mulIumita desa' virsitei sale cumpatari si intelepciuni; ca a nascocit
foalele de ailIat focul, ancora dubla si roata olarului. Eu citez acestea, stiind 10
bine ca nici Ephoros nu spune intotdeauna lucrurile cele mai adevarate, precum
de pilda chiar in pasajul acesta despre Anacharsis. Desigur, cum ar putea
fi roata olarului o nascocire a aceluia, cind a cunoscut-o Homer, care este mai
vechi decit el ? Dar am voit sa arat ca din pricina unei traditii comune s-a crezut,
atit de care cei vechi, cit si de cei care au venit dupa acestia, ca, dintre nomazi,
cei ce locuiesc la cea mai mare departare de restul oamenilor se hranesc cu lapte,
sint nevoiasi si foarte drepli ; si ca aceasta nu e o nascocire a lui Homer.
VII, 3, 10 (303). Si cu privire la misi trebuie sa i se ceara socoteala lui
Apollodor, pentru ceea ce spune despre ei Homer in versurile sale. Nu cumva ii
crede si pe ei niste nascociri, atunci cind poetul zice: e a misilor care lupta corp 20
la corp si a straluciIilor hipemolgi s? Vede in ei pe aceia din Asia? Daca intelege
sa vorbeasca despre cei din Asia, atunci nu desluseste bine pe Homer, dupa
cum am aratat mai sus. SusIinind ca ei nu sint decit nascocirea poetului, intrucit
n-ar fi existat misi in Tracia, [el contrazice] realitatea. intr-adevar, chiar in zilele
noastre Aelius Catus a stramutat 62 din teritoriul de dincolo de Istru in Tracia
cincizeci de mii de oameni luati de la ge/i, neam vorbind aceeasi limbs cu tracii. 25
Si acum ei locuiesc acolo, iar numele for este moesi. Se poate ca si mai inainte
li se spunea astfel, iar in Asia numele for s-a prefacut in misi. Sau, mai inainte,
cei din Tracia se numeau misi, ceea ce se potriveste mai bine cu istoria si cu
cele ce pretinde poetul. Dar despre aceasta sint de ajuns cele de mai sus. Acum 30
ma intorc la explicatiile ce trebuie sa villa la rind.
VII, 3, 11 (C. 303). Lasind la o parte trecutul indepartat al gePor, intim-
plarile din vremea noastra sint urmatoarele: Ajungind in fruntea neamului sau,
care era istovit de razboaie dese, getul Burebista 63 1-a inaltat atit de mult
prin exercitii, abtinere de la yin si ascultare faIa de porunci, (C. 304) incit, 35
In citiva ani, a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte
din populaiiile vecine. Ba Inca a ajuns sa fie temut si de romani. Gael trecind
plin de indrazneala Dunarea si jefuincl 64 Tracia pins in Macedonia si Iliria , 40

61 Autor grec din secolul 'al V-lea i.e.n., care a descris luptele dintre greci ii persi
in epopeea Perseida.
62 Aceasta actiune, a carei datare este controversata, pare sa fi avut loc in anii 11-12
e.n., o data cu operatiunile lui Lentulus, guvernatorul Panoniei (vezi Florus, nota 15). Ea
urmarea apararea frontierei romane prin crearea unei zone nelocuite de-a lungul malului
sting al Dunarii de Jos. Cercetarile arheologice inregistreaza, catre Inceputul erei noastre,
o incetare brusca a vie-0i in statiunile getice din Cimpia Munteniei, cum sint cele de la
Zimnicea, Popesti si Piscul Crasanilor. Vezi R. Vulpe, Les gates de in ripe du Bas Danube
et les romains, in ((Dacia », N.S., IV (1960), p. 318.
63 In realitate Burebista a fost un rege dac, care a domnit probabil intre anii 70-44
i.e.n. (1st. Rom., p. 286).
64 Cf. Sueto niu, Cezar, XLIV.

www.dacoromanica.ro
 8E3 NOIIVILLS

5101 31 70do 7 pox 5201 52o1dnyyi5 `3Dkoc3931.33 50oloa 3s rx Ati.Rdf

k 3.olo,ocb a. 90 5 oat.9 3D)ovidm CI) lrx '5nox_o3d at. d 59 T2 Att.]. 23arga
-
foo130 not, 5n0m03 elre.191ACOA.10ACID 3X23 3,9)0X3V 0 2f99 IOC) `r1.G..9,C rya.=-
70110X 'VOX IL d 5)01.0)0TaDO
eloNTriik& Are.1
A011L-Canr 0707i3TIX3 Xk 7019 45)?All
g 12 p X.311.ct d 013/9 T1 .70130 27ox ;IR nodl.2yo onoa.D.Jorx '5930 d3loporx
&37both3 2d3aL 5(-93?yorh0z `70A3ric10.l.(412 5k1 53 570330131.t.23 .nopritkp
roosh.0D333.L? thpl (pot? 1)0rt) Aoy3a0-13? vox Ati. A10 no coX cl .53 9 Avi
Aci0 a 10 d3d )01.02 5 k063 5130(000110X a01/11970/001L3 61210 al)&11 Nth/. t&
5noporic9d, lry2,31..D mo33.1.xd.LD c2.c? .&9.3.,coo lo n 3R701R earin 10 (JAI
Or (023yaz. tkdrri Alopkisql2 27,ox IR 2xxx `Ann lon&L; tatt)732.c3
(kith? 523
5001.070 Axpirch.D o 591..D01;j33 46092)0M 523 3131L d 45)00 31,91
523 573d70ii31., 531m-9312 .notooXdt.cpq 20 eLri tkci0 10.1 01410 10ri97d37-1
iodmx.00dat ?)Ox e1.0yy3o -lov(70
'IIA `C ZT 3) OC dk.3LI 0 3/l 33 2xx 5ora 5tka. 5rdcoX 597-4:4,3311
ci nconririns) 7.9 .nolxvou. 5901. 411 cp1 5coxxv "IDnocpdolooDochz. 59oi
57c13j 570134 (971 5c1o1 59daL A91 II 919
`(-93 5(pxxv 5cioa. 513 r3.1morop du 59 Are./ j
ArilyX3X 5(10 130X 5041E
A709AI0TIC)3 1/0X 5701.
no3. d_tsq no '5)pi1l1.1.t.. o 59, 770dz0 Tv 5n0 0m3yrx 'Do 91 .Acnovoaz. (10
'00X xdlont 5201 52ox1111v, az.321.? amoy 7oL AC91 0 M013X1 &9 10170T19
Cb
j
1)01?
og pox 1030v nodavpr000lu. L. 0102 A031 Amenx3 clo 5 19(10\00X
5)07pV OIL d (9d Chtp. M3X3 10 31L &tea. J. MOXd 4/%703 pox x90 59)13 .A3023x7
x lroD3Trio qoaLfd2Af 513 dp, ff,.xuay, n AT cbp. `o13)37-lo
5101. A793A03 /Tx? 510 7i9A(-9119 5no ox? Arlon 5901 '5702.3x10 5(n 2cily no
13ox `Aodn3 te, 510 Auxio))oyouiaq 23x3 A9 i.orrio 'Aon3doJifrl.9odlc 5c?
gz 0.901A1 (e.
MOM A01 el Xikfild
eLo14j3I 3S A01 7oA9k7oyth70II 11L3 Aolno.00i
cR 011.0 nol 70.L93d3C)10 01 no3 So od oc,i9A133.00l? tit (-93y31 5 a.c.9
«
31, AC2.1., M939)01.0 pOX elf91. .Acoporkod, 10toot3 ,2 5(9719 A1023 113 1)0X /(lA
m3y(319 57oc3o1aq1. 57oso1dnr3
'IIA `C ET D) (wc i3d, 32 a m2a.ci7O 5o91d)oN ar. 59r17o10 513
of A91 n)ov 90 'Ao m 5701, 5n3x.ordraL n01rIox3eu0 10 loporkocL 5701. 59d1.t.
A91 aL rhy .Ao 13ox TA. d n01 Tholo loa. &37"1 (0( 370x 59,622. 52zI1&a.c.52701.
kd?ri dXri 1 AC91 )0170X M21700d A0190/00\7 IL d 9,LkDo ri3d 'no 19 -m.o.nop(i
7o12 Anil. Ammov 3th "17oi..3d 3) qoc ( 701. 3s c91)px 7dX37i n01, IT 19 CIO

92
X1L 70d 5001
loxxv 52,01 j j
xi..7 5 \vox no MD
.517011 7od7o=L.
dIDI 7i9 .1.9 011.ny 2 A7913 10
A3T Arlo 52o1 tviDtkyya 1v1qj 3d-o0. -

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 239

a pustiit pe celsii care erau amestecasi cu tracii si cu ilirii si a nimicit 65 pe de-a

intregul pe boii 86 aflaSi sub conducerea lui Critasiros si pe taurisci 67. Spre
a Sine in ascultare poporul, el si-a luat ajutor pe Deceneu, un sarlatan care rata-
cise multa vreme prin Egipt, invasind acolo unele semne de prorocire, mulsu-
mita carora susSinea ca talmaceste voinSa zeilor. Ba Inca de un timp fusese 5
socotit si zeu, asa cum am aratat cind am vorbit despre Zamolxis 68. Ca o dovada
pentru ascultarea ce i-o dadeau [gesii], este si faptul ca ei_s-au lasat induplecaSi
sa taie visa de vie si sa trdiasca fara yin. Cit despre Burebista, acesta a pierit
din pricina unei rdscoale, mai inainte ca romanii sa apuce a trimite o armata
impotriva lui 69. Urmasii acestuia la domnie s-au dezbinat, faramiSind puterea
in mai multe parsi. De curind, cind imparatul August a trimis 70 o armata 10
impotriva lor, puterea era imparsitd in cinci state. Atunci 71, insa, stapinirea
se imparlise in patru. Astfel de imparsiri sint vremelnice si se schimba cind
intr-un fel, cind intr-altul.
VII, 3, 12 (C. 304). A existat si o alts imparsire a teritoriului chiar din cele
mai vechi timpuri: caci pe unii ii denumesc [autorii] daci, iar pe aliii geti. GeSii 15
sint cei care se intind spre Pont si spre rasarit, iar dacii cei care locuiesc in partea
opusa, spre Germania si spre izvoarele Istrului. Socot ca ei se numeau in vechime
davi. De aici si numele de sclavi, Geta si Davos, obisnuite la atici 72. Aceasta
presupunere merits mai multa crezare decit aceea potrivit careia numele ar 20
veni de la .# scitii dai >>, care locuiesc prea departe, lingd Hyrcania ; si nu pare
de crezut sa se fi adus de acolo sclavi in Atica. Intr-adevar, atenienii ii numeau
pe sclavii for dupa numele neamurilor de unde ii aduceau cum ar fi Lydos
si Syros sau ii numeau cu acele nume care erau mai obisnuite in sara for
de basting, bunaoara : Manes on Midas, pe cei din Frigia, si Tibios, pe cei din
Paflagonia. Neamul geSilor, care se inalsase atit de mult sub Burebista, a decazut 25
[apoi] cu totul din pricina dezbinarilor lduntrice si din pricina romanilor. Totusi,
ei sint Inca in stare si astazi sa trimita la lupta patruzeci de mii de oameni.
VII, 3, 13 (C. 304). Prin sara for curge riul Marisos, care se varsa in Dunare. 30
Pe aceasta i i faceau romanii aprovizionarile pentru razboi 73. Ei numeau
Danubius partea superioara a fluviului si cea dinspre izvoare pins la cataracte.
Tinuturile de aci se afla, in cea mai mare parte, in stapinirea dacilor. (C. 305)
Partea inferioara a fluviului, pins la Pont de-a lungul careia traiesc geSii
ei o numesc Istru. Dacii au aceeasi limbs ca si getii. Acestia sint mai bine cunos- 35

Evenimentul s-a petrecut in jurul anului 60 i.e.n. (cf. Cezar, Rdzboird civil, I, 18). Vezi
M. Maxpg,Eype6ucma u Ke.abmb.: thz cpeduem 4yuere, in o Dacia », N.S., II (1958), p. 143-155.
14Neam celtic care de curind (80. i.e.n.) venise din Boemia in sudul Slovaciei de astazi.
67 Alt neam celtic, care locuia in muntii Slovaciei. Cf. V, 1, 6; VII, 5,2 si Cezar,
.Razboiul civil, I, 18, 5.
88 Cf. supra: VII, 3, 5.
69 Cf. Suetoniu, Cezar, XLIV.
70 Nu se poate sti la care dintre actiunile impotriva dacilor din timpul lui August se
refer% autorul (cf. Dio Cassius, LI, 23,2, LIV, 36,2; LV, 30,4; supra: VII, 3,13 si Anonim,
Mingiiere pentru Livia, v. 387-8; supra: VII, 3,10, infra: VII, 3,13; Faptele impd-
ratului August, V, 30, Florus, II, 28,19 si Suetoniu, August, XXI, 1). Vezi Fr. Miltner,
Augustus' Kampf urn die Donaugrenze, in o Klio» XXX (1937), p. 200-226.
71 La moartea lui Burebista.
72 Cf. Menandru. Pentru acceptiunea acestor denumiri cf. si Dio Cassius, LXVII, 6,2.
72 Probabil o aluzie la campania lui Vinicius din Dacia (vezi Miltner, art. cit. supra),
in anii 10-9 i.e.n. Cf. Anonim, Mingliere pentru Livia, v. 387-8.

www.dacoromanica.ro
 Ofg ViI.LS NOE{

31c1.A0 (Lover! yie 0l. 523X3A(19 5201, 513111970&721371 ,d73 70d31..),Dx3 rt01
ctodiDi 7700D231021. Vox 5201 niod® llax 5:1.01 53opru .77o0X373Th0too
lzx 91 Amt. moyylod-Idd, R 450A03
A9x3x10d-0 'AO
01 9a,ri30 31A011311.
01901 5139721973A70137 dviA. 1701X3232 &(01 79
ky1L (pX0 AMC, 53 5901 30970
-
9 71.03A d 5(10 'Aco1AFI.070e00? A(21 A37 X? 5k1, 57opod311 A03()OX3 170X 101920 a
&(0A 1237( 00 d 001.23T10 MILT .1.43d enilVa10 31. 0 51)pyY 4 3199 110X 701213.L3-
A73Apod 5701 7923020)(33 120X A73A3720120X 570/%11 A(21.270 Lt. A3 52201 5309(f.A
re.
A? U1, Ama. ,R x3 nodv.,x9 5nod3i
.fixtdo au;
I coo( d A(07 221970711
9X97110X 'ACOA3710 coo 531470(4. ,R A20 11L3 1.923y1L. AO 20 31 71013d 20 31
OT 30mov 4
319(2 VOX X23 790 OT3 d Rfl 510 7013170d19
A131L731LX3 &OA A099

513 5300)3dn-ri 3093-1y)71.93ACID 3DnotopX.A.ra. pox Scit.A.3 A?T1 7990X(4.

520d201.11.1.
(101 A33nomozu; .Acop07-1(0d, (021.90 ,R Allyo lold33Xouct 5(9301. 7075 57e1,
X? A(.91, AmAX7d3d 57oR32/..y3 mor73yo3c mo.LA9 5201 -53opo7cod,
'IIA 'e T .0) .(q0£ qx)131A1 36 5t5-.X111°11 kil/PXXO 5!/-1
9T lop 9 d1.0j0 C10 11L9 j, 1170d 170X rtt A(01 A(9.1.3d ? 201Tad 20173X9 47 5701311.
20.07221. pox `50d2w0,? ft? 5013dxv 53306k1(oloo 9 (9311.97,01.90 ,020X
120X d A9 401R k A91. f:31.9h &O 11L3 5001 Gral7ta 20 5 3903/%92(M71/3 70f:319A701L
-
ti.0135 ()OV07R 20Ati. 7
316.M.19 ,R 3(t)0 vox ID?&12 .3()3d bri3Dnv 50
,R 3199 d AO 5209C,l3120d19 121.3 2213L1 5 170X A9.1. 203y39xd Ak117vX170dv
Og X90 X? Al 39(13&H T3 A0 Ao O' pox (Top? .503d.l.(.0 (mop. ,R (293 0
ATX(11 T3(2Adt.23 50
AO n01 20d nodlodd d31npo70x A01/13 -10d31.9d11.
'IIA `C D) (qoe fi 59d
TR 52.101 Spoyodx?
toopil.37i 59.0(.t& mix?
(f. .(1.)(93ll 531,A9X990i70x ,R At?..1.2x) cpa,D2og 20A 7 qX(1311 30 c-3doAkDod11 -
.A3o.ok1 7923 TR 120X 120C(72 A Lf. .0 0 7 9)(011. 459011.70y? 120 A371 ?IMMO (.9d
93 5G.Iritx1. -1x) TR 5od3L (a
-ti.l.alyzo rloi.op,a3 o 5 )2A. d .31.o3 Aoa.93J.77
TR 91 31 d A9 22791.0 20X y A31190 AO a
n0 A(935xlD 5n0y3L7ot7p 11L3 Ak1
Atkxcall Ao.mot? `A790x23 5(1. Tilox 01. 0.1,30x 50d37 k101L? 39 91 v7i1rt3
.5013d3ov oimom,IR R Ax 33,00.0X03) pox Ip..xx 91 (1)(72 01(101 TR -i)OX
AolcodaL 71.93 x791D A? 70d3193d32 31.A03y1L913 533 A9a. .A01911 v., ,R ? SIB.
os A? d-ponodzai. MI FL? A91. .A3odsa 33X375 cR canp (101970 01. Rd3 0 7i AO 207-3019
7d31L xridi 390 no 5 '5(103vo1.9 A1A. 201A0 7 A90 0x1.37 AC91 AC0110701.9 A
-
'53529 201 tcR 2o3d1, xloorloiD "pi 3d)3 5k 61, cbd33 31.3o7o1.D 11D3
ATTI
.3pdx331 x1/.30N(
701. TR noa. A3T1 IL 0 cly rAoaily?
A(21. TR .x)A0337-1 50dotha
TR 197p1A31L 110 AO 23 d k X 3 A91. 1.9T d AO A30031A? ,R 33.L3 d A70 1L T32010 AO 9I
98 A9.voy1.L. 30399x70AA3 .1035o1,D -3) (90c A? TR (1.)1 20137 ciR 0 XAT31y 7

'770(110..37 k A37 kA37ik.(4)3A10 IL d o 5 (41 0 N(7,0 4/001170 31+9(2 120X 3A377y

3r1..otkdX ,R orloa.939

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 241

cuti de eleni, deoarece se muta des de pe o parte pe alta a Istrului si totodata

multamita faptului ca 8-au amestecat cu tracii si cu misii. Ace lasi lucru s-a
petrecut si cu tribalii, ei fiind de neam trac. Caci siei au primit imigrari, Intrucit
vecinii for ii cotropeau, fiind mai slabi. Ba chiar, acei de dincolo de Istru si
anume scitii, bastarnii si sarmatii dupa ce ii Invingeau, treceau si fluviul o 5
data cu cei alungati de ei, statornicindti-se chiar, unii dintre acestia, fie in insule,
fie in Tracia. Cei care locuiau de cealalta parte a fluviului erau biruiti mai ales
de iliri. CIt despre geti si daci dupa ce numarul for crescuse neinchipuit de mult,
intr-atit incit puteau sa trimita la lupta ping la doted sute de mii de oameni 73 his, ei
s-au imputinat si au ajuns in zilele noastre cam la vreo patruzeci de mii si sint 10
acum pe tale de a se supune romanilor 74. Nu se afla Inca de tot sub stapinirea
lor, pentru ca Isi mai pun nadejdea in germani, dusmanii romanilor.
VII, 3, 14 (C. 305). tntre [geti si] Marea Pontica, de la Istru pins la Tyras,
se Intinde pustiul getilor, care e in intregime ses si fara ape. Cind Darius, fiul
lui Histaspe, a trecut Istrul impotriva scitilor, a fost in primej die sa piara de 15
sete impreuna cu toata ostirea sa. Intr-un tirziu, a inteles cum stau lucrurile
si s-a retras. Mai tirziu, pornind la razboi impotriva getilor si a regelui for Dromi-
chaites, Lisimah a trecut prin mari primejdii si, mai mult Inca, a fost luat in
-captivitate. Dar a scapat, deoarece a intilnit un barbar bun la suflet, dupa cum 20
am aratat mai sus 75.
VII, 3, 15 (C. 305). La gurile [Istrului] se afla o insula mare, Peuce 76.
Pe aceasta au ocupat-o bastarnii, motiv pentru care au lost numiti peucini 77.
Mai sint si alte insule, mult mai mici, unele mai sus de ea, altele linga mare.
[Istrul] are sapte guri. Cea mai mare este aceea numita «gura sacra t> 78, de la 25
care sint o suta douazeci de stadii de plutire in susul 76 fluviului pins la insula
Peuce. In partea inferioara a acestei insule, a durat Darius podul80 sau, cu
toate ca s-ar putea face lucrul acesta si in partea de sus. Aceasta e prima gura
[a Istrului] cind intri in Pont, tinind malul sting. Gurile care urmeaza se Intilnesc
calatorind cu corabia de-a lungul coastei spre Tyras. Gura a saptea se afla la o 30
departare de trei sute de stadii de acel fluviu. Intre gurile de mai sus ale Istrului
intilnesti nista insule marunte. Trei guri, dupa « gura sacra )), au putina insemna-
tate. Celelalte [trei] sint cu mult mai mici decit « gura sacra 0, dar mai mari decit
cele [dintli]. Ephoros a pretins ca Istrul are numai cinci guri ill. De la Istru
la Tyras, care e navigabil, sint noua sute de stadii. (C. 306) Pe acest interval se
afla doua lacuri mari dintre care unul se deschide in mare, in asa fel Ca ofera si 35
un port. Celalalt este fara iesire.
75 his Desi cifra pare exagerata, fora lui Burebista li s-a pArut romanilor periculoasA.
Vezi Daicdviciu, Transylvanie, p. 47-48.
74 VazInd fa'rimitarea formatiunilor politice din Dacia contemporand cu el si victoriile
generalilor lui August, Strabon ajunge la aceasta concluzie inselatoare (cf. insa supra:
VII, 3, 12. si Suidas, s.v. Hypedexanto, care vorbeste de supunerea a 3 000 de geti).
75 Cf. VII, 3, 8.
76
Probabil partea de sud a deltei Dunarii. Pentru insula Peuce si a gurii cu acelasi
nume, vezi articolul Peuce in RE, XIX, col. 1382-1390, nr. 1.
77 Vezi alta interpretare in articolul Peucini din RE, XIX, col. 1392.
75 Bratul Sf. Gheorghe.
79 Pentru aceasta contradictie, care se opune identificarii e gurii sacre» cu Sf. Gheorghe,
vezi in RE, VIII, col. 1530-1535.
55 Cf. Herodot, IV, 89.
51 Cf. Pliniu cel Batrin, IV, 12, 79.

16 a. 1414

www.dacoromanica.ro
 gt3 NOEUVUIS

`HA 4£ LI '3) (90E H3 TR kA3T1'3xd31Lc1 709701E "dTX ft°1

5o1..A30X3y 301371CA 5n0A30Dnd0a pox dIDT CIO tLImd1L A311 MID?
tf. M21 AC913j 6201T1rtd 50113313 lo "l101913dni coari 5oo 10 53n7ol
noirichox pox 10 10130950a A3TiOit.3y 10 pox "iodlc-jo* 01 A371 AO3y1L
9 653R70r1oA loA.3yo TR pox
rr 5)o)Lch-93.(. N(3711213
talic10 .10 5001(4101 'plod) pox
opdooaz. (l01. I ID d 0 tV13X1 do? ood31.opx? -51xopyyou.. A? TR U.1 1011010.03T1
looAciop/Doog A3T1 5201. 5looaldk.3dnj, lodorlo pox
.00x 701010 not nommorld3j 5no&3it. '531A9 513 (9330. ooynd) -lopikcJUAR
j
`Siomorld3 A9R3XD 11

13ox choir,. 1oAO poiAoA.?y 53A11 pox '53A9R1x 10 TR (41 Akx93H

Ot 531A9XD30loox (41 A? 61 CbC319L, AODU.& 410A1X(1311 (r.)d 10MCIXO ,R chi) -
loloolc;oxiix 701. q101371 001 502172(00i pox 500q0Dadoa 7-13&
'2012311 k clop,C 5012.,xd)opod1L ooDraL. 92Lop LI 5101h50T1d3 1dX3T1 5(,(.1. 51011/1710M
10 tat
57,01311. MID? elte., .A3T192, 311.cl d TR Acroz. and COMOX 53,0113 toDnono
W10 A31191 10 u
c-01) i0nlox0 pox 5961. 01 5c nolopRldow not. opaLcta -
gi 01 Sod 5ct0d1kl7od19 531A0X3 7.13/Uf. tl9 30 1972j, Aoxli. TR
A00-tx01q -
6-o10yo0ll 531.Ao9til1or1-r1nD m1. nod9oy1x3 pox AnonR? 4T1 150A1.3 7)71
`10T11X 50d1L 101.A3T1 AkAriloolaiAnD oo.k.koovodo pox AkArlDixam 5coxxx
91 Aodooddopd Aoyndo 5&30910 MOIL 1193 150X 01 ib.ATIClik. X1 'A0 tV13X3 10

ACIOil. 1(331/ 31A311 X.01X1q3 'NI 500 5r1o1. 4do1e70tholv

570ffldrvii IL 50d
og m1 noi nolopRldow `(b),(Lioodi.D 5n0A9-ti7q1013od3oacrinD `AoX_D?a.Aop no
,(N(2 10 101923N(31 3006312 Dkd -ma 11oi,Acor3X TR 7fr? 0 d 510/9.0 X 1.0390d 110X
3odc,o0 `1` `1oc19thodc13A. ooldtpiAarlop ,R 53140X3 150X 510XA.9X 170X AO`J01
130X Cb1 .50 10100101 TR 130X tlC01 AP7V(19 10 5(1013X1L (Los M91 32 3)
M0R7,0710& 110
170AU.X9 polmyla
AiDwiltpau. 13.t1 5:1.202. `511qp-ho A3 51)0
gg .loolmovioolR 1(3321. TR 5191 570&U.X.0 5721 `ooloori(txDod ,top i)olAoclo?di,
pox la.xooyo,o,l., pox Mcina. pox .A1D103cix 19:,00novyno TR 52101., 597or10A -1o1371
531Aom,od-r1X1y 5001101.. 13)2 O1.5t; 5zieL0X3 `&10931. 50m2r113X &3r] eq 5101
193(3 52o1. 1d3az. (4a. 'Aucollow 5nod30 TR lrx A3 5101. 5103R31z.
`HA `C 81 "3) "(LOC " " 57031-V, 3s 13x°s n(I)1. M91113XIL d10 110 AC01
Os Lartri, fdchod nmd 59c331. o y1 A011.1.1.1 011 (p713y 570.0 &01 Alrlc '001
-
4IIA -3) IC ( ' 1)0)1 0113\00X? Gc oodmX 709723./. kirpo 3XD
&ca. ?R 11
7p1R TR
pox L; 3
nolm norioDi lard
91 509(kyv. M91 3RA30/%3 331 &C9A3T100110d
4,5noA3c9ndog rdwrri .x90nx3
91 31 J., &WI:1cl A01
110X

AociLDI pox A(01tclomo1L.3 Atf.a. Atk,t. pox 5ki-rpo1. D.A.3yo ope3x1ri no

gs dlL 0/D..00 Vit3d k 410100X3 &Cy.. m9X70d() 101. ATTI Ui. 7b3d AcolAc,lothionlo
op, TR ILL ilmox 5t.u. .5rdcpX Skoy?
dfA. tva.o? Lc LpaoaL 5(k1.To
`HA 9 3)
(TIC 30 ,R 1°1910 1015.10 FX C931 riLd -/QX?
01.%00X 5(0121 5F1R 01 5001 el3T)13Xd31Lcl 500 5)ovrrio& 4170A13 63(31 37-10-
500 X A19103d V0,9 0 51 31 ?lox '51033=9 63331.21.3 3s vox thdna. pox ilxvoodf,
of llox ? lixooviok.n oa.noi) TR 170X (f)9 Talk A7193 5201910 A3097003X070110X

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 243

VII, 3, 17 (C. 306). ... Prima parte a intregii regiuni ce se intinde la nord
intre Istru si .Boristene este pustiul getilor. Apoi yin tiragetii, iar dupa ei
sarmatii iazigi si cei care se numesc regali, apoi urgii. Cei mai multi dintre ei sint
nomazi, doar putini indeletnicindu-se si cu agricultura. Se spune ca acestia 5
locuiesc linga Istru, adeseori si pe un mal si pe celalalt. inauntrul tarii se aflau
bastarnii, care se invecineaza cu tiragetii si cu germanii. 8i ei sint un fel de neam
germanic si se impart in mai multe triburi. Unii poarta numele de atmoni si sidoni ;
altii, acela de peucini si locuiesc in insula Peuce din Istru. Roxolanii sint cei mai 10
de la miazanoapte dintre acei care locuiesc in cimpiile dintre Tanais si Boristene.
C'fici toala regiunea de la miazanoapte, cuprinsa intre Germania si Marea Caspica,
este cimpie in masura in care o cunoastem. Nu avem insa stiinta data dea-
supra roxolanilor locuiesc alte neamuri 82 . . . Cit despre roxolani, ei au luptat
impotriva generalilor lui Mitridate Eupator, avindu-1 in fruntea for pe Tasios.
Au venit in ajutorul lui Palacos, fiul lui Sciluros 83, si ei se bucurau de faima 15
unor oameni viteji. Dar inaintea unei falange orinduite si cu arme grele, orice
semintie barbara ostasi usor inarmati vadeste slabiciune. Aceia, opunind
cam vreo cincizeci de mfi de oameni celor Base mii ai lui Diofant, generalul lui
Mitridate, nu au putut tine piept, ci majoritatea for an fost ucisi. Se folo'sesc 20
de coifuri si platose facute din piele de bou netabacita, poarta scuturi impletite
din nuiele si au drept arme de atac lanci, arc si sabie. Seamans cu ei cei mai
multi dintre barbari. (C. 307) Corturile nomazilor, facute din pisla, sint bine
fixate pe carele unde ei isi petrec viata. In jurul corturilor se afla turmele, al
caror lapte ei it folosesc drept hran'a, facind din acesta si brined, iar carnea anima- 26
lelor o maninca. Ei le urmeaza la pasune, schimbind mereu locurile, dupa cum
au iarba. In timpul iernii stau prin mlastinile de linga Lacul Meotic, iar vara
in cimpii.
VII, 3, 18 (C. 307). ... Ateas, care a luptat impotriva lui Filip, fiul lui
Amyntas, se pare ca a domnit peste cei mai multi barbari de prin locurile acelea. 30
VII, 4, 5 (C. 311). ... Toata aceasta Tara 84, as zice chiar si tinutul de din-

de dincoace ,
colo de istm pins la Boristene se numea Scitia Mica. 13atorita multimii
locuitorilor de acolo care au trecut peste Tyras si Istru si s-au asezat in -tinutul
o buns parte din Tracia 84 his s-a numit si ea Scitia Mica. Tracii
le-au dat pAmint, fie cedind fortei, fie pentru faptul ca pamintul era nefo-
lositor, o mare parte din el ffind mrastinos. 35
VII, 4, 6 (C. 311). ... Aceiasi [sciti] 85 erau numiti cu un nume numai
al for e agricultori» pentru a fi deosebiti de nomazii care locuiau la nord de
ei. Hrana for erau carnuri intre altele si carnea de cal , brinza, lapte
dulce si acru de iap5 (acesta din urma, pregatit intr-un anumit fel, este pentru 40

82 Vezi nota 16.

82 Probabil un rege scit din Olbia (sec. III I.e.n.).
84 intre Bosporul cimerian si Boristene.
84biS Adica Dobrogea (cf. Pliniu cel BAtrin IV, 11,44). Vezi discutia la Vulpe,
Dobroudja, p. 57.
" Cei din Chersones Vezi Herodot, nota 52 bis.
16*

www.dacoromanica.ro
 ttg NOEIVILLS

.(5co1L. d31.c.91R 9 5kIkloac 5.ki..AraL39 3xkd2,3 5cioa. (1.12)0/.

3othoix)ovo.k.
-
30 ATri Ac10 A7913
5(10A. 53Ri.110& 3)01.01113)(01t. Ar(1urri k 3ox1d.Lotly
19floth1(01r. dTau; Amt, .Acodocb 53i.,&)0rl3da11t.3 L d7o &13X3 Atf.a. A(a.
TR
5101 1Dno1(303 A231,.th-931,. FAT Skixpoz. 19C9100)00 5nodoth 531nompdr1)oy
g Snot, 5(10A37V00131.VID 53o&11. X20 533 M039(101d3IL ,yyp
5no3d1.31-1 513
rdri(pcb? ?)ox 701, )01)0).11Oeop (101 .C103d AC91.&91R TR
52o1v0 roDnorbyou .
(f.7-1

`IIA 8 *D) (zle Aolsie, 3s n°1 ...n°mOnx3 lxx not. ri°x11Ivridl°3

59.)..mo1L, 5o3A03 91 52o1. 5201=2 &13(T13..x 5)033013au-,13 .AlchioX lodx.rri
cJ
4.1-1 &1113 5139 3s 10(3V101)D 1)0X -523013upaR Dodko A3933
oi 411 5101. 21931(3 a9th;oy3 vox m-9d1)oc9 n? TR 5201. 5103R3a tv9dloo9
vox .movpxdoR noiR2 7R 11 3)0)t 01. A01310 (fTi .nooD391 A3 52oa. 51o1Lo1.
'5101.c101 1193 TR Am.. moRozoodaaa. 9 SoA37190vox 5oyox (t1)01311 ioy?
cloth 1)ox noldx oa. `5003.13.r1 59xr3y 5oc331(no Ac91201 m1, `6719dR
Amn11L 5101. A.Locord 513 Aff.a. 'Atpoocb3x el...1.3 r3w-131A? 513
5x)dr1tf.
gi M99311-1 3(1L 5n01 ,1DC2 Cl3 11.1 cbdRsuvlo 130o937.13A 5m13i0d ka.sooloa. A37i
501.X3 (10d1Dix )09)01L (i10137i C101 ClOtapd 3)0X C101 Sonomoi )01.01L-
facal 1dX71-1 5kii.poo0 pox 5G-1. 5o1.3.tiry1)oN
4IIA `9 T UTE 3) V-D? 5c.t.I 5k1Pd9a G. 591A3 nod19I,,
vox 5ft1, (-byx9x 45k11.3ovoo tuvrbodf oaf
not. noXari nol, noxamdRv,
og
idX?ri nod31 5o.morioiD C101 `CiOdIDIo fq V 211.D3 (.1,3.
31 5)pv3 3xx
101 AP21. AMOR3XION rOX ACT)1 ACT)1.01:3132LH (A.A03 1)ox 101 dTaral AC91901
50C/1L AO/ flOdIDL, 7014%07.d/4)10X 110X 59da Ak1. ,th? xd31,3ox3 roolnolopo
&k1, 31. el(f.X11)01dRV vox .D) (ETE AGC1 ll 52da'Atpx.ii.Ao A3T1 Att1.1. AkmiloldRv
rx.idc-n(yi, 59du TR ,z,n(6,,
"adv..? 5oR3.3..AolLodll1dXri lzx noa.92.Lokyya
gg 701, )01)(50d® 3)0x 23 5101.901 yririr&x, 730ix Txionxx k 3ox11,y3m
)0A11
411A `g T .3) "(ETC ^3T1(.91W !f-R 701, Tx1daVI, 4x)m2d= CiD -
/0.14\011/.)2A c:23.. 31 cbdIDI 3)0X 52)01 `&11)310(V po 170in13x )01.31-1 Cl Ski
51orooli, pox 5ki 4539moric33 lloArindf oiLb Ski 5keoty Sfjl,1, )ol.lox
5201. ScloxiyoRAireo 11ox 5cloamod) 3X)X 5(1011.3(10ya3
OE IA `g z .3) -(c-rc 5od?N ATTI ()(.3 5kI 51odcpX 5U.1.ci3o1. pyrIkdttc -
el)09 30 30)00V 531MO9(Frby031.)01XYX Sno3oti ?)ox 5noxo3dmoj kflOR y3m-
)0)01 Ta. quct 46)C33D)011dM 531&0X.0}0d) 1)0&13 Ak1. AX)103C,OX `00C)31369
`no93d)ou 5oi.,Ao31 01L)? M-91 ACT)C30
d31/3)0X (101-110101L 5o.I.AoA.d331R (101.
F.? not, &od.3..Di lonox 5ciol 5rioxD3Rdoxx 5nonTrinoyrx .5)oaioym 310x
9E
d)pA. 0 1012 5201 520X1dC1(a, 193t103 3)0x 5101 51o3xiode !7-1)0A)?
.A1OD ,voo 5noA33x?
&Tr) loxxv `rooDay7.mox 5ioix,tol TR 3)0X -TIC19
510Xyll ovooDkdX? .51x)puoar, 91 TR Aoanoy 19noX3 lolAomooll lcapi
Skx11.93133 pox noc3IDL, 59du Cloixdp 1rx .co3 59d11. TR lowoa. kdri
12LT Aoroz. .m.onotypamR It,. TR .x11.93133 (+ 1L 51(0 31D3 A0)3/lOtlA)011

(060c:irk-up AC911)0101/ 4ACOA913y1L M-91/091L)0 4Am1.coy1L 53ncb93 AOld(p.1..klid0

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 245

ei o mincare favorita), ceea ce 1-a facut pe Homer sa le spund galactofagi

oamenilor care locuiesc pe aceste meleaguri. Nomazii se indeletnicesc mai degraba
cu razboiul, decit cu jaful si se razboiesc pentru a capata tributurile. Pamintul
it incredinteaza celor care vor sa-1 munceasca, mulcumiti sa is in schimb o
dijma nici prea mare, nici prea mica, statornicita nu pentru a se imbogati de 5
pe urma ei, ci pentru a-gi indestula nevoile zilnice ale traiului. Cind [cei ce le
datoreaza biru]j nu platesc, ei le fac razboi.
VII, 4, 8 (C. 312). Un obicei specific al intregului neam scit si sarmat este
castrarea tailor, ca sa fie mai usor struniti. Caii acestia sint mici, dar tare iuti
si naravasi. Cit priveste vinatoarea, ei vineaza cerbi si mistreti in mlastini, iar
in cimpii magari salbatici si gazele. 0 particularitate a tarii for este aceea ca, 10
prin partea locului, nu se gasesc vulturi. Dintre patrupede, exista asa-numitul
« colos » 86, care este ca marime intre cerb si berbec, e alb, mai iute decit acestia
la fuga, aspirind apa, in cap, pe nari, o pastreaza ca intr-un rezervor mai multe
zile, incit poate sa traiasca lesne in locuri lipsite de apa. Asa se infatiseaza 15
in intregul sau acest tinut de dincolo de Istru, intre Rin si Tanais, pina la
Marea Pontica si Lacul Meotic.
VII, 5, 1 (C. 312). A mai ramas in Europa partea de dincoace de Istru si
de dincoace de marea din jur. Aceasta parte incepe din fundul Adriaticii si se
intinde pin& la « gura sacra S a Istrului. In ea sint cuprinse Grecia, neamurile 20
macedonice si epirote si acelea care se afla la nord de ele si ajung pina la Istru
si la mare care le margineste de o parte si de alta: Adriatica (C. 313) si Marea
Pontica. Spre Adriatica sint neamurile ilirice, iar spre cealalta mare pina
la Propontida si Helespont locuesc semintiile trace, precum si uncle neamuri
scite, sau celtice, amestecate cu ele. 25
VII, 5, 1 (C. 313). ... Sa vorbim mai intii de tinuturile ilirice. Ele ating
Istrul si Alpii, care se afla intre Italia si Germania, si incep de la acel lac alaturi
de care locuiesc vindelicii, retii si
VII, 5, 2 (C. 313). 0 parte din teritoriul amintit dacii 1-au prefacut intr-un 30
pustiu, in urma razboiului in care i-a biruit pe boi ci pc taurisci 87 semintii
celtice de sub stapinirea lui Critasiros. Dacii pretind ca acest tinut ar fi al Tor,
cu toate ea este despartit de ei prin riul Parisos 88 - care vine din munti si se
varsa in Istru, prin partile galilor numiti scordisci. Intr- adevar, acestia locuiau
amestecati cu ilirii si cu tracii. Dar pe cei dintii i-au nimicit dacii, pe cila vreme 35
cu acestia din urma adeseori ei au facut alianta. Restul tinutului, spre miaza-
noapte si rasarit, 11 ocup5 panonii, pin5 la Segestica si Istru. Spre celelalte
Orli, se intind mai mult. Orasul Segestica opal-tine panonilor, fiind asezat la
confluenta mai multor riuri, toate navigabile. El alcatuieste o intaritura foarte 40

88 Un fel de crpra fara coarne.

87 Vezi nota 65.
88 Cf. Pliniu cel Batrin, IV, 42 (28), 81.

www.dacoromanica.ro
 246 STRABON

'r Tcp6g Aaxok Xiv.cp. irrcon&rc-ccoxe yap Tai.q "AX-rceacv, at &a-

Tetvouct. t.tizpr. T6iv 'Iarc68cov, Keknxoi3 TE &Fla xai eIXXupr.xoi5 gOvoug.
(C. 314) ivrenev 8e xai. TCOTMtiOt leoucsc. 7TOXI')V xaTacpipovrec elg
coi-Tilv 1.6v TE OcXXov )(at TOv ix .771c 'ITaXtac cp6p.rov. elg yap Na6-
5 nop.roV E 'AxuA-itac UTCerrtestar. "Oxpav eta?. 6rc'c8tot, Tptax6o-cor.
TCEvT4Ixowroc, elg if)v at CcpvictiocEat, xa-dcyovrat, Toiv Tauptcrxcov
oi5aav xa.romtav gvLot ae nevTaxocrtoug cpacrtv. 4) 3' "Oxpa Tames-
verraTov (Apo; Troy "AATred)v icra TCOv 3LaTetvouagiv cic7c6 -r-71q Tartnxijc
1..cixpc la7c63cov, ivrei5Oev 3' iEatpvrat. -rci Op) nOcXt.v iv Toi.c 'Ic'crcoat
10 xai. xocAe7.1-at, "Axpux. op okw 8e xai Ex Tepy6crre xcop YES Kapvaxiic
LrcipOcatc icrn 86ac Tiqc "Oxpac etc gAog AoLyeov xaAo611.evov. nAvrtov
ae To5 NaurcOrrou noTatk6c icrtt. Kopx6pac o 3ez6v.evoc Ta cpopTta
ip.PcW,et, ixavoq 8' c TOv Apc'c(3ov,
°U.-v(4 p.iv o6v Cr. q TOv Zc'efiov
o 3i Cr. q TO» N6apov xaTec Tin/ Zeyeo-vx4]v. ivTV30ev 3' 1)871 o N6apoc
15 *TcX4i0v. TCpo6Xocf36v 1.6v Mc Tio'v 'Ia7c63cov 6kovTa ix Toii 'AAPtou Opoug
K6Aarc6v o-ut.43CcAAeL T0:3 Aavoutcp xa-rac Tok Exopataxouc. 6 8e rcXok Tex
7COXVC -ror,q Tco-rociloi.c int TCcg ecpwroug icrrtv- 6365 3 'ecTc6 Tepykcrre ETC6 TOv
Aavo6Lov 6Ta8tcov &rov zatcov xai. 86axoutcov. iyyk a .7-)q Zeys6rtx-7)g
icrs-c xat ZLo-xta cppol5pLov xat Ziptuov EV 66(.7) xettlevaL T-11 Cr. q 'ProcAtay.
20 VII, 5, 4 (C. 315). ... Ka-rc'caTtx-rot Otiotcoc Tot; ec?Xotc
'IAAupt.xorc xai Opo,cEt.
VII, 5, 9 (C. 317). ...
0e67-coproc 8i... Xiyet... xai. TOv "Io-rpov
&vi. 'ray crTOildaCJV Eis TOv 'Aaptav iv.PIXAay.
VII, 5, 11 (C. 317). Airrapt3E-rat 1,tiv oi5v TO plytcr-rov xai OtptaTov
25 Tc.7)v 'IAXupt,c7)v gOvoc 157c-7]p sv, 8 Tcp&repov tLev rcp6c Ap3Latoug
6uvexcl4 iTroAetiv. Ttcpi CcAc7)v iv p.e0optocc Tnlyvuplvcov E 5aceroq
66ov-roc Urc6 ecyxv. TEM. TOO gapoc. Ccpuo-cctlivotc yap xai. CcrcoOei.o-tv
IgApac 7c6v-re ivrc4)yvuvro ot 6'cAec. o-uvixevro ae nap& [Lipoc xpii-
ceat TW CcAonlytcp, 7capapatvovreq 3e VI auyxettleva bcoAit.touv-
30 (C. 318) xa-racrrpet.Pc'ctkevor. 3& TCOTE of Akaparar. TprPocAXok Co-a)
'Aypacvcov tAxpr. To5 "Icrrpou xaT4covTac 4][Lepiiiv 7cev-rexat3exa
636v inzijpEav xai Tc7)v ecUcov Opaxo) TE xai 'IXXuptiov xaTeA15011-
crav a' 67c6 Zxopatcrxcov nperrepov, Ucrtepov 8' 87c6 Pcollatcov, of xai
Tok Zxopataxouq a15-rok xaTercoXimcrav 7coX6v zp6vov icrx6o-avtac.
35 VII, 5, 12 (C. 318). "Or,x10-ocv a' okot. nap& TOv "Icrrpov aL7,-
inwlvor, atxa, of tkiv I.Leyc'aor. Zxop3to-xoc xao6ti.evoL, of 8e 12.r.xpot,
of [Lev li.vraE6 Suety notati.6.iv ip.43aAA6vTcov etc TOv "Icrrpov, 1.05
6E No&pou To5 nap& Tip Eeyecrnxi)v (SE6v.roq xai. 'rob' MCcpyou
(rLvec 3e B &pyov cpao-tv) 66 p.txpot Too-cou 7c4av, cruvc'cnTov.req
oE
40 TpLpaXAoi.q xai. Muao7c . etzov 3e xai. Twv vl]crcov 'mac of Exopato-xot

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 247

potrivita pentru razboiul 89 impotriva dacilor, caci se afla la poalele Alpilor, care
se intind pins la iapodi acestia fiind un amestec de celti si iliri. (C. 314) De
acolo curg riuri care duc multi marfa Ia [orasul] acesta, printre altele si marfa
din Italia. De la Aquileia la Nauportos, trecind peste Ocra, sent trei sute cinci- 6
zeci de stadii unii spun cinci sute iar pe drumul acesta carele pot merge
pins la Nauportos, veche colonie a tauriscilor. Ocra este cea mai joasa parte a
Alpilor, care se intinde din Retia pink la iapodi. De acolo, muntii se inatta din
nou Ia iapodi, purtind numele de Albi. De asemenea, si de la Tergeste sat al
carnilor este o trecatoare prin Ocra, catre mlastina ce se chiama Lugeon. in 10
apropiere de Nauportos, intilnim riul Corcoras, care primeste marfurile aduse
pins la Nauportos, si se varsa in Savos, iar acesta in Dravos acel afluent al
lui Noaros ce se varsa linga Segestica. De acolo, Noaros cu apele sporite,
deoarece tl primeste apoi si pe Colapis, care curge din muntele Albion, pe la 15
iapodi se varsa in Dunare, la scordisci 99. Riurile despre care vorbim curg
mai mutt spre miaz6noapte. De la Tergeste la Dunare se face un drum de vreo
mie doua sute de stadii. in apropiere de Segestica intilnim si Siscia, un fort, si
Sirmium, asezate pe drumul care duce spre Italia.
VII, 5, 4 (C. 315). ... [Locuitorii de linga Adriatica] se tatueaza 91 intocmai 20
ca si toate neamurile ilirice si trace.
VII, 5, 9 (C. 317). ... Teopomp afirma ea Istrul s-ar varsa, prin
una din gurile sale, in Adriatica 92,
VII, 5, 11 (C. 317). Autariatii au fost cel mai mare si mai viteaz neam al
ilirilor. Ei duceau fara incetare r6zboi cu aridaii, pentru o salina care se afla 25
la frontiers, cristalele de sare formindu-se din apa ce curge dintr-o vale, prima-
vara. Acestia luau apa si o lasau sa se depuna cinci zile, iar sarea se cristaliza.
Se Meuse invoiala ca sa fie intrebuintata salina cu rindul, dar invoiala era cal-
cat6, ceea ce ii facea pe acestia sa se razboiasca. (C. 318) Cind autariatii au
supus pe tribali, al caror teritoriu se intindea de la agriani pins la Istru cale 30
de cincisprezece zile ei au inceput s6 domneasc6 si peste ceilalt,i traci si iliri.
Dar au suferit mai intii jugul scordiscilor, apoi al romanilor care au biruit
si pe scordisci, multi vreme puternici.
VII, 5, 12 (C. 318). Scordiscii locuiau lingO Istru, impOrtili in doua: unii 35
purtind numele de scordiscii mari, ceilatti de scordiscii mici. Cei dintli locuiau
intre dou6 riuri, care se varsa in Istru: Noaros, curgind pe linga Segestica, si
Margos (numit de unii Bargos). Scordiscii mici locuiau dincolo de acesta si erau
vecini cu trihalii si cu misii. Scordiscii au stOpinit si citeva insule. Puterea 40

89 Cf. Apian, Iliria, 22, 65 1i 23, 67.

90 Pentru solu%ionarea contradictiilor de ordin geografic ale pasajului, vezi comentariile
ti conj ectura lui Wolfgang Al y, Strabonis Geographika, vol. IV, Bonn, 1957, p. 295 299 :
Segestica und Umgebung (IV, 6, 10 und VII, 5, 2).
91 Cf. Clearh din Soloi.
92 Vezi Pliniu cel Batrin, nota 2.

www.dacoromanica.ro
 8t3 NOUVILLS

noinopoi 8 ooDkonctk 319( 110X

1dX3T1 non moxidcom
pox non m2x1no.Doll pox mo3xiode nooykodst. .(lC9d0 A07_033.10X Ac1.0
Si
pox T 5n09tpn 5101 n? ml. cbdiDL 5101. 45no33v.c. moDff. 38 11ox 513yo3L
5101.210 lo3,d9a, pox nonnoRTanom 101311
3s fltfl
M.01 nmxsYjRdoxx cpX d A70
g
10dr3l 411 (1/401 .0L,nods tat AC01 dld m2xy10 1)ox m2Dnix 'MID? lW) --tp7i3
n3.11k0D nod32,9da pox vs. ky3 701, 5t!.1
519dx171 5tz.n371n0v9x 51920nx3
Ski 591n3 .(10d1.0L, rOX M-91c101 n3rikos4n1-13 19nox1od31Lg ,g 10120
31 vox dm 9 (1.ij o pox o tomnoV..codi.. 1.1913y 1on3 nm1. 1d31L n1floyNom
pox 109110I 110X &OdIDL, M011.91 ,913 10 1d31L i\01 1V n07 1/0X 10 d021,c1
oX (101.2)0 531nnono
1dX37i nol nos.n9H lovood9m lyx lopp?a 1.rx moRpoix
53n11. 11ox "Amikykotoov za.opIL nri n.9.0 /olara, riAoa.cpwida.DU.y kn03
lopsqa d321.20 oat
nos. 5nod9 101.n0713n n01 4(10112y 11OX 01111
nc2.2. molD(ix poiDLI.y 1)o3A0fal3d0dk.)090d1L poi..2dnvox 53A11 vox 9daLny
-
41014 531&013.90MID U.1 31 U.11.9ROcla 110X 5101 190310 110X A(01 ACOldflyyi,
wi 5201 31 5.nos.lo1d101.9v- ?lox 5201 510300010v (A)01311 3g m91..901. 31 vox
&col ncopoRdv 70 loilti.d)o.mov 1913 llox 53/991dAv pox loyyp w7itf..939
qi.n03 nctoodost3 loxondoxa 1dX91 nvixo.ritpdti. 141 nzdTX pox
noyrindR ncolnijf ,th3 5rdpitl.
5n033y31 fooDkjoaq -(42..93r1
`IIA I 3) ,R 1193 5I!..1 n701311 nods...oi pox m21
.(8Tc (f.i.nov
og n2d9 m21 ,c4 rd31.ipx3 5Gci 5x1no11o1
t!.x.m..nou rroodru. i.ta 92o0
n01 nod31 5011011019 no1 nod1..9L, 1dX371 Ski id31t. not. norlpir St.t.m3d9
pox 1d4r1 no/ 5011011919 nos. Ipliox -nolin3ona
j31g001ox [00 Atf.1
Atf.X1df1yyi, Arroodraz, 531913L3 1dX3T1 m21 M-93&n:ocl3m &Old? U.dflOdIL-
A371 (q3 Ski 5U.X1df1yyi, AC91&9121.111. mrnA9x? n
11 A023X20
9g `5)od?at. Ta.
mx)19D371 cR
45ikell3d0
kno3 51oa.9oi `m9371D.IthociT 531/01110& 1371tt9
-
510d91938-9 11009393 5101 57)19)0101 52ethrdkid33.L 11ox 52d3L 101 Ann vox
Sodas 319n `nod cos.90 xims.nfx Cc 2oroodrat. x Alp. Last.p.L.d3u.ct .1.AL!
nt,,n13d9 `ntyrirbodA. 5on-19 513 noyno 71. 510d33L 139tt.1.n3x31 01 (101
no1.n911 rriolD 71OX 59d12. 101 Ann 170X 501331 Va. '5U.363 '3) (61e &MDR
o nz0 0100 (101
(10d31 501107191D n01 nod.t.oL, A? 50133 Al.c11.1..AoX3 ttX3nn9
00rood101c 50d19L, nolnX3y011. A3 510390X701A31L. 5103F19 AC919ky1N
.107.1911X 70113 451191 d31.3 AO A01AX3y011. A3 51o39ox101R 1oinoxtpin31/.
.51o3810lD 70123 51y91t. 511xAmom n3 51o39oxr1R `1o1noxfpoRlo 10d
- 1,
mos.co3yx 5oxioa.99 3 <3 r3mTrao1cv, n3 SlopoX Slo39ox1o1d3. 451038191.9
9E 5ox1o299
nol.okylik 01 A0T(1L nos, 5os1oT19,ix non3T1nd33 r.onoZ3 A?
n9d31 no1 45onoym1ly,
chpati..n `3A11 [no1L9] (20 oxchpw 5 50voxct3v
&Cp. A0990X0X 3d4. 110X A3XkOrl70 fq (171 63)(0)1311.10)1 A01 noi -yoav,
50MTP( 50R1t01(1011 'elOA.d3 t'l? m3. cq10.1,37i 38 117orltp..D)o1R m1. 91Lf -VOX
5ov1.19y 523 nxlmoyyoacv, knc,ola 31 ID Al 5(1: U.092L311ox clyou 5od3T1
4

Qy 0211 elCOTI.013.0 110X 10M10d11 110X 509.0kW, Mi19k(1W 450)(1011.39 VOX

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 249

for crescu atit de mult, incit s-au intins ping la muntii Iliriei, Peoniei si Traciei.
Luara chiar in stapinire si cele mai multe insule din Istru. Au avut si cetatile
Heorta si Capedunum. Dupa scordisci, de-a lungul Istrului, yin tribalii si misii, 5
pe care i-am amintit mai sus. Urmeaza mlastinile asa-numitei Scitii Mici, de
dincoace de Istru. 8i despre acestea am pomenit. Tribalii, misii, crobizii si asa-
zisii trogloditi locuiesc pe teritoriul ce se intinde mai sus de Callatis, Tomis
si Histria. Apoi cei care locuiesc de la poalele muntilor Haemus pins la Pont:
coralii, besii, o parte din maidi si danteleti. Toate aceste neamuri se 1ndelet- 10
nicest intr-o foarte mare masura cu jaful, Iar besii, care ocupa cea mai mare
parte a muntilor Haemus si sint numiti <c tilhari * chiar de tilhari, traiesc in colibe
si duc o viata oropsita. Ei sint vecini cu muntii Rodope si cu peonii, iar dintre
iliri cu autariatii si cu dardanii. intre acestia si aridai se gasesc dasaretii, agrianii 15
si alte neamuri necunoscute, a caror Tara pustiita de scordisci a devenit,
in cele din urma, un tinut fara populatie, o padure greu de strabatut, pe un
interval de mai multe zile de drum.
VII, 6, 1 (C. 318). Din regiunea cuprinsa intre Istru si muntii ce se intind
de o parte si de alta a Peoniei ramine de infalisat partea de pe tarmul Pontului, 20
de la s gura sacra* a Istrului pins la sirul de munti Haemus si strimtoarea Bizan-
Dupa cum, descriind tarmul iliric, am inaintat pins la Muntii Ceraunici,
asezati in afara sirului de munti ai Iliriei si care alcatuiesc un hotar natural si
datorita foram delimitat populatiile din launtrul acestora, incredintati fiind ca o
asemenea delimitare da mai multa ]impezime expunerii noastre, atit cit priveste 25
descrierea de fats, cit si cea de mai tirziu la fel si aci: regiunea de pe coasta
marii, cu toate ca depaseste linia pe care o formeaza muntii, o vom face sa se
sfirseasca la gura Pontului, delimitare care se potriveste si cu deslusirile de aci
si cu cele urmatoare. (C. 319) La o departare de cinci sute de stadii de t gura
sacra * a Istrului, mergind neinceta t de-a lungul tarmului marii in asa fel
ca sa-1 ai la dreapta , se afla oraselul Istros, colonie a milesienilor. Vine apoi 30
Tomis, alta cetate tot mica , la o departare de doua sute cincizeci de stadii .
de cealalta. Apoi, la un interval de doua sute optzeci de stadii de la Tomis, ni
se infatiseaza orasul Callatis, care este o colonie a Heracleiei. Apoi, la o mie trei
sute de stadii, gasim Apollonia, colonie a milesienilor, cea mai mare parte a
ei fiind cladita intr-o insula, [uncle] gasim un templu inchinat lui Apollo ; de 35
aci Marcus Lucullus 93 a luat statuia uriasa a zeului opera lui Calamis 94
pentru a o aseza in Capitoliu. Intre Callatis si Apollonia intilnim Bizone
din care o mare parte s-a scufundat in urma cutremurelor Crunoi, Odessos, 40
,

93 Vezi Florus, nota 11.

94 Sculptor din secolul al V-lea i.e.n. (cf. Apian, Iliria 30, 85).

www.dacoromanica.ro
 09U NOEIVIIIS

5oXo(9)oN Amtoolddrik.onx .nolear(o21 10113 01. norix 5odo 1dX3r1 5(ki

°don 5k1a.F000 .&oxt/AR r1,23 103ddraDzhi m.9d70.311 5ox1o3.ci0 -odu,
Aod3a. TR 41O3ddvaw* A010 70A3N* 451(01L C101 501400931X 10A31/* 00VOX
-
0097.1 ,!/..a. TR ,5c931(921. 51orid 5kpino1(1ox 0 .3191X7od 5C? 1ZX Gt. 001
g 50nytIt3 51y91z. r3ddricro3 'xi..ci3d9).kDoda 31 501\ drIaly011 103d
31.031 0113,orionc? ,123 moirwoyyoaly, pox
(A.volXiv, AolnX3yoaz.
Lz..1coo r3moao:Lv, fq 36 U.a.rool 111 59y)odra.t. Nip? ct. 511du `rdx19

no3dcoX `AOnrind3 cib. 3101/. pOX 5oX7o7-139ov olzDtpdX? 63xtyncbor,C

mVPI. S 931f 5GLI 3twYCOulir5r pox 57o3moom 3o1R10ID 1913 1c)32L. 5n0roX
OT 1)0X `5(01901001A331 A? TR MI (t1)01371 Li. 31, 5701llfle AC01 -(9YY°1LY,
'VIM& `xd(oX 770X 51yo1como pox Ipooldmr, DopriolanpArip -nrlyza
.MDDkR
411A 'L .3) (OZE Ti.
T &3r1 &CV) 116°C1))2
7°&3;19 4"OR (..?1 31 (1)da.DL,
pox 52,01 5ioxida(yi, 193d9 51optiodo Irma, A1193 AC9 fl0130, tuvri -
OT 17DALto9 701.AoX71.xx 0,.x.1.3.,x1dRv, Axpoochou. (=mon cpno (101 nokiti
410r3r1ndf 1TX Atf,..1 701, led3191df not nolA9ll th.A?TioAay oaf nodIDL,
norboloa 1dX3-r1 no3loona
'x `E tT D) (TLN 91LY, TR not 5r1°Vri lx .CP1 9.°TIOnl Pox
AC91 ACcM7p.k.c) 1Mt k tf.X190011 709102L 103x)Odo VOX 5111019V, A3A -9
cJ
Og Tri-Dni AoyLtv 79 31 AC21 moaLoi A3 529 po noDnow )010:13131 '
7o3c33111 ce.A. 1)ox 5o3rlinyo 1)0X 10y1LTI1jj 1)0X Aodotutippy 01, A0170NO0IL
Mi. 701x1Odo COX Ipld 1XX `G.do MIA TR 1DnoX3 .53,m3xxik MO,
rmox 310/0X COCJ MOD 5ilo1, 51,0920N 53)dodo 10 &cf..a. A7031910 (;0x10313
(;0x10-
- a
4531ooD 33299 lrx
01 Ami, okdl3v &ould &othricN &oda.n39 -31070X
gg -toopcod 2o 1. 531.90ky3r11313 51101. 5)0poXdf Ti (A.X19(10 5 53xi0do ,noitowl?y
593thdo, al vox SoirDnow Vox 51drirbx) pox Ma. 63.cycir1cia TR xrrionol
3R&30&3
'IX '9 Z 3) 5)oadooav ATTI Lts a. cio 5 d11. dpo 9 ci no 5 lox-
*(LOY
50-m i0 lolloyzaL A.c21, mo&(i,.aa) 513th70cianD 5x)09xa pox 5l0os1x9o1,Nom
Os .Anovpg 10 3 113 eLod31.od1c. 533.mpo1R 5clo1. pi
d331(31 001 cla A33 CIO
170X dIDL, 00 110x C101 RV, 001d X101TX 51014%00 5(100010=k) io3y3
pox 5,o.nrriodroo3 x `59o219rr11d-v, 5clo1. TR modpi. 5GL3, DrpLorm
5k1a.r000 5001 A3r1 45)0x103 5(o1. TR 5)0.3.11)o9970w 4tvi0opx3 xcio 53inoX3
5C9d1dxf A131r( ?d31. AC01210 `Anc10 (331.9XX 59d21. 5101.7.1lo99nohl not,
gs nod9N AorbyolL 531Ariodo1D1
,inc 4e z
51a f.f.R not. na
nOh'In twinaL, A19003V.L.013 X3 5ka.
5oRpAolLocill A? d70 3191 iod A311 701 r321, ILX3.00 MI a drp-tuoci `Do.t2.3x
0 Acoxiod ,R 43193 1)0i23vox TR VI V, 3.1.91d )pd 001 II '0019
snooi sruldna.mo

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 261

colonie a milesienilor, Naulochos, un orasel al mesembrienilor. Vin la rind muntii

Haemus, care se Intind ping la tarmul marii de acolo ; apoi Mesembria, colonie
a megarienilor, [numita] mai inainte Menebria cum ar fi orasul lui Mena,
deoarece Intemeietorul sau purta numele de Mena, iar cetate se zice in limba
traca brig, tot asa precum orasului lui Selys i se zice Selymbria si cum odinioara
Ainos se numea Poltymbria. Ni se infatiseaza, apoi, Anchiale, cetatea apolonia- 6
tilor si Apolonia insasi. Pe tarmul de aici gasim promontoriul Tirizis, loc intarit,
folosit odinioara de Lisimah pentru pastrarea tezaurului 95. Apoi, de la Apolonia
Oda la Cianee sint cam o mie cincisute de stadii si, pe intervalul acesta, se
afla Tynias, tinut al apoloniatilor, Phinopolis si Andriace, care se invecineaza 10
cu Salmydessos ...
VII, 7, 1 (C. 320). Iata neamurile cuprinse Intre Istru si muntii Iliriei si ai
Traciei, neamuri vrednice sa fie amintite si care ocupa tot tarmul Adriaticii,
Incepind din fundul Golfului (Adriaticii) si locuind pe tarmul din stinga 96 15
al Pontului, de la Istru pina la Bizant....
X, 3, 17 (C. 471). Muzica intreaga, privita atit ca melodie cit si ca ritm, si
cuprinzind [in notiunea ei] si instrumentele, e socotita ca fiind de obirsie traca
si asiatica. Aceasta se vede si din locurile unde muzele sint cu deosebire cinstite. 20
intr-adevar, in vechime, Pieria, Olimpul, Pimpla, Leibethros erau localitati si
munti ai tracilor, pe cita vreme acum pe acestea le stapinesc macedonenii.
Heliconul a fost Inchinat muzelor de catre tracii care locuiau in Beotia si care
au consacrat nimfelor pestera din Leibethros. Se spune ca cei care s-au ocupat 25
in vechime cu muzica Orfeu, Musaios si Tamiris sint traci. i numele lui
Eumolp 97 tot de la traci vine ...
XI, 6, 2 (C. 507). ... Vechii istorici greci numeau cu un termen comun
toate populatiile de la miazanoapte: sciti sau celto-sciti. Tntr -o vreme si mai
de demult se facea o deosebire Intre numele de hiperboreeni, sarmati si arimaspi,
date popoarelor care locuiau la miazanoapte de Pontul Euxin, de Istru si de 30
Adriatica ; iar cei de dincolo de Marea Caspica erau numiti, unii, saci, altii
masageti, Fara sa se poata spune insa ceva precis despre ei, macar ca se istorisea
despre razboiul dus de Cirus Impotriva masagetilor. 35
XII, 3, 2. Cind se intra din Propontida in Pontul Euxin, pe partea stinga
se afla regiunile Jracice, vecine cu Bizantul, care sint numite Tarmul Sting 99
al Pontului.

96 In timpul asediului orasului Callatis (vezi Diodor, nota 19).

96 Numele acesta, care la inceput se intrebuinta pentru tot tarmul, de la Bizant
la Istru (cf. si XII, 3, 2), mai tirziu pare sa se fi aplicat (vezi Vulpe, Dobroudja, p. 58)
mai ales regiunii de la nord de Balcani. Cf. Diodor, XIX, 73, 1 ; Ovidiu, Triste, I,
8, 39; II, 197; IV, 10, 97 i V, 10, 14.
97 Eumolp, adica (4 cel care cintii bine o, personaj legendar trac, despre care se spunea,
eh' a instituit misterele de la Elusis.
99 Cf. VII, 7, 1.

www.dacoromanica.ro
 262 STRA BON

XII, 3, 6 (C. 542). `H [Lev oi5v `I-IpcicxXeta ic6ALc io-TGV el'Attlevoq

xat &AAc gt.6Aoyoc, 'I) ye xat OuTomfac go-TeXAsv exef.w% yap ii
TE Xepa6vyroc Inot.xoc xat 11 KOaaTt.c...
XII, 3, 21.. ... ToOq ply ExLeac 'AX?oceo'vac cpc'EcrxovTec 67-cep
5 TOv BopuaLs-r) xat KaAXI.Tct8a4 xat ScX?mx. Ov6t.LaTa, Cb-cep ... `1-1p6-
8oToc... xaTacpAudcplo-av iiii.c7.w.
XV. 1, 35 (C. 702). ...
"OTC [ley Tip ilkyLaToc (scil. 6 P &-m )
Troy lim.koveuo-allevcov xaTdc TO4 Tpetc Ilnef.poug, xat tkeT' a6TOv 6
'Iv86c, TpiToc 8e xat TeTapToc 6 "Icrrpoc xat 6 NeZAog, txavcliq
10 auilcpoweiTar....
XVI, 2, 39 (C. 762). ... xat of tavTeLc iTy..6vTo 6SaTe xat.
PaccAefag Ocr.oi50-Oat, ...
TOLO5T0c... [6] 'OpcpeUq wit?. 6 Mouo-aZoc
xat 6 nap& ToZg IleTat.c 0e6c, TO [Lev 7caAaLOv Zc'ci.LoAt.c Hu6ay6-
pet6c 'mg, xa9' 111..acc 8i 6 Tip BupefitcrTa Oecrrcto.w Aexaiveoc....
15 XVII, 3, 24 (C. 839). ...
T.ilv [Lev EUpc;.nryp ole86v Tc nao-av
exouct. (scil. ot To.y..alot.) Tc?Av T-71c gEo.) 'rob "IaTpou xat TiLvi.LeTaEO.
Toy `1=Lilvou xat To5 TOCVOCCa0q TM pcoxeavvriZw...

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 253

XII, 3, 6 (C. 542). Cetatea Heracleiei 99 are un port bun, fiind vrednica de
amintit si pentru alte motive. De aici au pornit colonizari. Chersonesul si Callatis
fiind coloniile acesteia...
XII, 3, 21. ... alIii spun ca silt scilii alazoni, de deasupra lui Boristene,
si calipizii 100 si alte nume de acest fel, pe care ni le-a povestit nou6 Herodot. 5
XV, 1, 35 (C. 702). ... Domneste o indeajuns de mare inIelegere (intre
autori) in legatura cu imprejurarea ca dintre fluviile amintite in cele trei
continente [Gangele] este cel mai mare. Dupa el vine Indul, iar al treilea si
al patrulea sint Istrul si Nilul... 10
XVI, 2, 39 (C. 762) ... i profeIii erau cinstiti, incit erau socotiti vrednici
de domnie, ... astfel ... Orfeu, Musaios si zeul la geti, in vechime Zamolxis,
un pitagoreu, iar in vremea noastra Decaineos care proroceste lui Burebista...
XVII, 3, 24 (C. 839). ... [Romanii] au in stapinirea for aproape toata 15
Europa, afara de partea de dincolo de Istru si regiunea de ling6 Ocean, care se
intinde intre Rin si Tanais...

99 Heracleia Pontica.
100 Cf. Herodot IV, 17.

www.dacoromanica.ro
 LIII. TITI LIVI

AB URBE CONDITA
XXXIX, 35, 4... Interim per speciem auxilii Byzantiis ferendi,
re ipsa ad terrorem regulis Thracum iniciendum profectus, perculsis
5 its uno proelio et Amadoco duce capto in Macedoniam rediit, missis
ad adcolas Histri fluminis barbaros, ut in Italiam inrumperent,
sollicitandos.
XL, 5, 10. Redierant forte, quos miserat in Bastarnas ad arcessenda
auxilia, adduxerantque inde nobiles iuvenes et regii quosdam generis,
10 quorum unus sororem suam in matrimonium Philippi filio polli-
cebatur ...
XL, 34, 2. Aquileia colonia latina codem anno in agrum Gallorum
est deducta.
XL, 57, 2. Peropportuna mors Philippi fuit ad dilationem et ad
15 vires Bello contrahendas. nam post paucis diebus gens Bastarnarum,
diu sollicitata, ab suis sedibus magna peditum equitumque manu
Histrum traiecit. inde praegressi, qui nuntiarent regi, Antigonus et

www.dacoromanica.ro
 LIII. TITUS LIVIUS

S-a nascut la Patavium (Padova de astazi), in anul 59 i.e.n., si a murit

in anul 16 e.n. Livius a studiat retorica si filozofia si a scris citeva tratate
retorice marunte, care s-au pierdut. Si-a indreptat din vreme interesul spre
istorie, propunindu-si sa scrie o opera istorica vasta, care sa cuprinda toata
istoria roman& de la origini si pina in vremea sa. Aceasta lucrare monumentala,
care se intituleaza De la Intemeierea Romei, cuprindea 142 de carti, din care au
ajuns pina la not numai 35, si anume I X (pina la anul 293 i.e.n.) si XXI XLV
(anii 218-167 i.e.n.). Din celelalte ne-au ramas doar fragmente si scurte
rezumate ( periochae), facute de alti autori. Livius a folosit de aproape analistica
romans si pe Polibiu. In opera sa, care are tendinle retorizante, el a vazut un
mijloc de indreptare socials si morala pentru contemporani, incercind sa idea-
lizeze trecutul spre a-1 pune in contrast cu prezentul.
Editia : Titi Livi Ab Urbe condita libri ediderunt H. Muller et W. Weissen-
born, Weidmann, Berlin, 1880-1910.

DE LA INTEMEIEREA ROMEI
XXXIX, 35, 4. ... Intre time 1 [Filip al V-lea], plecat sub pretextul de a
ajuta pe bizantini, insa in realitate pornit sa bage groaza in regisorii tracilor, ii
nimici pe acestia intr-o singura batalie, prinse pe seful for Amadocus si se rein- 5
toarse in Macedonia, dupa ce trimisese soli la locuitorii barbari 2 de pe linga
fluviul Istru, ca sa-i indemne sa navaleasca in Italia.
XL, 5, 10. Tocmai atunci 3 se intorsesera solii pe care Filip ii trimisese la
bastarni dupa ajutoare si adusera de acolo tineri de neam nobil si chiar citiva
de vita regeasca. Dintre acestia unul fagaduia de sotie pe sora sa fiului lui Filip 4... 10
XL, 34, 2. in acelasi an 5, pe teritoriul galilor 6 a fost intemeiata Aquileia 7,
avind statutul unei colonii latine.
XL, 57, 2. Moartea lui Filip 8 a fost foarte binevenita pentru aminarea
operatiunilor si pentru stringerea de forte in vederea razboiului. Caci citeva 15
zile mai tirziu, neamul bastarnilor, instigat de multa vreme, isi parasi locurile
de basting si trecu Istrul 9 cu un mare corp de infanterie si de cavalerie. De aici
1 In anul 184 i.e.n.
2 Bastarnii care vor fi pomeniti mai jos (cf. XLII, 11,4 si Trogus Pompeius,
Prologul, 32).
3 In anul 182 i.e.n.
4 Perseu, viitorul rege.
3 In anul 181 i.e.n.
6 Este numele cu care romanii desemnau pe celtii din nordul Italiei si regiunile invecinate.
7 Orasul va reprezenta de la inceput un puternic centru de expansiune economics
romans, atit spre nord, cit si spre est (cf. Strabon, IV, 6, 10). Pentru penetratia pasnica
in regiunile dunarene, vezi V. Parvan, Dacia, Bucuresti, 1937, p. 155-6. In schimb,
expansiunea politica a romanilor spre Dacia pornind din aceasta regiune va incepe
mult mai tirziu, abia pe vremea lui August (cf. Strabon, VII, 5, 2 si Apian, Diria, 22, 65).
8 Survenita in toamna anului 179 i.e.n.
° Poate in regiunea Durostorului, cum sugereaza Patsch, Beitrdge, p. 11.

www.dacoromanica.ro
 256 TITUS LIVIUS

Cotto ; 3. Cotto nobilis erat Bastarna, Antigonus iam prius cum

ipso Cottone legatus ad concitandos Bastarnas missus. haud procul
Amphipoli fama, inde certi nuntii obcurrerunt mortuum esse regem ;
4. quae res omnem ordinem consilii turbavit. compositum autem sic
5 fuerat, transitum per Thraciam tutum et commeatus Bastarnis ut
Philippus praestaret. id ut facere posset, regionum principes donis
coluerat fide sua obligata, pacato agmine transituros Bastarnas.
5. Dardanorum gentem delere propositum erat inque eorum agro sedes
fundare Bastarnis. 6. duplex inde erat commodum futurum, si et
10 Dardani, gens semper infestissima Macedoniae temporibusque iniquis
regum inminens, tolleretur et Bastarnae relictis in Dardania coniugibus
liberisque ad populandum Italiam possent mitti ; 7. per Scordiscos
iter esse ad mare Hadriaticum Italiamque, alia via traduci exercitum
non posse. facile Bastarnis Scordiscos iter daturos nec enim aut
15 lingua aut moribus aequales abhorrere et ipsos adiuncturos se,
cum ad praedam opulentissimae gentis ire vidissent. 8. inde in omnem
eventum consilia accommodabantur : sive caesi ab Romanis forent
Bastarnae, Dardanos tamen sublatos praedamque ex reliquiis Bastar-
narum et possessionem liberam Dardaniae solacio fore ; 9. sive pros-
20 pere rem gessissent, Romanis aversis in Bastarnarum bellum recupe-
raturum se in Graecia, quae amisisset, haec Philippi consilia fuerant.
XL, 58, 1. Primum ingressi sunt pacato agmine, digressu deinde
Cottonis et Antigoni et haud multo post ad famam mortis Philippi
neque Thraces commercio faciles erant neque Bastarnae empto
25 contenti esse poterant aut in agmine contineri, ne decederent via.
2. inde iniuriae ultro citroque fieri, quarum in dies incremento bellum
exarsit. postremo Thraces cum vim ac multitudinem sustinere hostium
non possent, relictis campestribus vicis in montem ingentis altitudinis
Donucam vocant concesserunt. 3. quo cum subire Bastarnae
30 vellent, quali tempestate Gallos spoliantes Delphos fama est peremptos
esse, talis turn Bastarnas nequiquam ad iuga montium appropinquan-
tes oppressit. 4. neque enim imbre tantum effuso, dein creberrima
grandine obruti sunt cum ingenti fragore caeli tonitribusque et fulgu-
ribus praestringentibus aciem oculorum, 5. sed fulmina etiam sic
35 undique micabant, ut peti viderentur corpora, nec solum milites,
sed etiam principes icti caderent. 6. itaque cum praecipiti fuga per

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 267

Antigonus §i Cotto au luat-o inainte ca sa anunte pe rege. 3. Cotto era un nobil

bastarn, iar Antigonus un sol [macedonean[ trimis Inca de mai inainte
impreuna cu acest Cotto sa atite pe bastarni. Nu departe de Amphipolis ii
intimpina zvonul, apoi ve§ti sigure Ca regele a murit. 4. Aceasta Intimplare a
rasturnat tot planul. intelegerea fusese ca Filip sa asigure bastarnilor libera
trecere prin Tracia si aprovizionarea. Ca sa poata face acest lucru, Filip ci§ti- 6
gase prin daruri pe frunta0i regiunilor trace §i-§i luase personal obligatia ca
bastarnii vor trece cu oastea for in deplina ordine. 5. El avea de gind sa distruga
neamul dardanilor §i apoi sa stabileasca pe bastarni in tinutul acestora.
6. De aici urma un folos indoit: pe de o parte scapa de dardani, un neam intot-
deauna plin de du§manie fats de Macedonia, §i care pindea momentele grele 10
pentru regii ei ; iar pe de alta, bastarnii, dupa ce i§i vor fi lasat sotiile §i copii
in Dardania, puteau fi trimi§i sa devasteze 10 Italia. 7. Drumul spre Adriatica
si Italia trecea prin tam scordiscilor 11 §i nu exista posibilitatea ca o armata sa
fie dusa pe alta tale. Scordiscii vor permite cu u§urint,a trecerea bastranilor,
cu care se aseamana ca limbs §i moravuri12, §i ei in§i0 se vor alatura acestora 15
dupa ce vor vedea ca merg sa prade teritoriul unui popor atit de bogat. 8. Apoi,
oricum ar fi fost rezultatul, aceste planuri tot urmau sa aduca foloase : data
bastarnii ar fi fost macelariti de romani, regelui tot ii raminea ca o consolare
faptul ca dardanii au fost inlaturati, prada luata de la rama§itele bastarnilor
si .stapinirea nestinjenita a Dardaniei. 9. Daca ei ar fi izbindit, in timp ce 20
romanii erau ocupati in razboiul impotriva bastarnilor, el putea redobindi
posesiunile pe care le pierduse in Grecia. Acestea fusesera planurile
lui Filip.
XL, 58, 1. La Inceput bastarnii au mers in deplina ordine. Dar dupa pleca-
rea lui Cotto si Antigonus, si nu mult dupa ce sosi vestea mortii lui Filip, nici
tracii nu se aratau prea dispu§i sa faca comers si nici bastarnii nu erau multu- 25
miti de cumparaturi si nu puteau sa-§i pristreze rinduiala si sa nu se abata
din drum. 2. De aici s-au produs §i dintr-o parte si din alta acte de violenta,
care au devenit din zi in zi mai numeroase §i au dezlantuit razboiul. in cele din
urma, tracii, deoarece nu puteau tine piept fortei §i multimii dupla nilor, §i-au
parasit satele din cimpie §i s-au retras pe un munte foarte inalt, pe care-1 numesc 30
Donuca 13. 3. Cind bastarnii au vrut sa-i urmeze intr-acolo, o furtuna, asemenea
aceleia despre care se spune ca i-a nimicit pe galii porniti sa jefuiasca Delfi 14,
ii surprinse si pe ei in timp ce cautau zadarnic sa se apropie de Vidal muntelui.
4. Asupra for se abatu nu numai ploaia care cadea in ropote, insotita de o grin-
dina foarte deasa §i de un zgomot infernal al cerului, produs de tunetele §i de
fulgerele care iti luau vederea, 5. ci §i traznete, care ti§neau parca de pretutindeni, 36
astfel incit se parea ca ele anume cauta trupuri omeneti ; §i cadeau loviti nu
numai soldati de rind, ci §i capetenii. 6. in timp ce fugeau in debandada la
1° Cf. infra XLII, 11,4 si Trogus Pompeius, Prologul, 32.
11 Bastarnii populau regiunea dintre Sava si Morava.
12 In realitate scordiscii erau celti, iar bastarnii germani. Pentru problema mult
dezbiitutil a originii si apartenentei etnice a bastarnilor, vezi R. Vulpe, Le problems des
Bastarnes a la lumiere des decouvertes archeologiques en Moldavie, in Nouvelles etudes
d'histoire, Bucuresti, 1955, p. 103, 119 si articolul lui T. Zawadzki, Bastarnowie, in Slownik
etarotytnolci slowianskich, I, Varsovia, 1961.
13Actualul munte Rila.
14 In anul 279 i.e.n. (cf. Polibiu, IV, 46, 1).
17 -- c. 1414

www.dacoromanica.ro
 268 TITUS LIVIUS

rupes praealtas inprovidi sternerentur ruerentque, instabant quidem

perculsis Thraces, sed ipsi deos auctores fugae esse caelumque in se
ruere aiebant. 7. dissipati procella cum tamquam ex naufragio pleri-
que semermes in castra, unde profecti erant, redissent, consultari,
6 quid agerent, coeptum. inde orta dissensio, aliis redeundum, aliis
penetrandum in Dardaniam censentibus. 8. triginta ferme milia
hominum Clondico duce in Dardaniam, quo profecti erant, pervene-
runt ; cetera multitudo retro, qua venerat, Aquilloniam, mediterra-
neam regionem*, repetit. 9. Perseus potitus regno interfici Antigonum
10 iussit ; et dum firmaret res, legatos Romam ad amicitiam paternam
renovandam petendumque, ut rex ab senatu adpellaretur, misit.
haec eo anno in Macedonia gesta.
XLI, 19, 4. Belli Macedonici subibat iam cura, miscente Perseo
inter Dardanos Bastarnasque certamina et legati, qui missi ad res
15 visendas in Macedoniam erant, iam reverterant Romam, renuntiave-
rantque helium in Dardania esse. 5. simul venerant et ab rege Perseo
oratores, qui purgarent nec accitos ab eo Bastarnas nec auctore eo
quicquam facere. 7. Dardani, cum Bastarnas non modo non excedere
finibus suis, quod speraverant, sed graviores fieri in dies cernerent,
20 subnixos Thracum accolarum et Scordiscorum auxiliis, audendum
aliquid vel temere rati, omnes undique armati ad oppidum, quod
proximum castris Bastarnarum erat, conveniunt. 8. hiems erat, et
id anni tempus elegerant, ut Thraces Scordiscique in fines suos
abirent.
25 XLI, 23, 12. Bastarnas primum ad terrorem omnium in Dardaniam
misit ; qui si sedem eam tenuissent, graviores eos accolas Graeciae
habuisset, quam Asia Gallos habebat.

* Apolloniam meridianam regionem (M o gun tinu s IX s a e c u l i) Apolloniam

Mesembriamque W. Her a e u s.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 259

vale, printre stinci uriase, cazind si repezindu-se orbeste, si dupa ce erau atit
de ingroziti, ii mai atacara si tracii. Lash' ei insisi spuneau ca zeii i-au pus pe
fuga s1 ca cerul s-a napustit asupra lor. 7. Risipiti de vijelie ca niste naufragiati,
cei mai multi dintre ei, fiind doar pe jumatate inarmati, s-au reintors in lagarul
de unde plecasera. Aici au inceput sa se sfatuiasca, sa vada ce-i de facut. De
aici a iesit o mare neintelegere, unii socotind ea e bine sä se intoarca acasa, iar 6
altii Ca trebuie sa patrunda in Dardania. 8. Aproximativ treizeci de mii de oameni
au ajuns in Dardania, incotro pornisera sub conducerea lui Clondieus. Restul
multimii fact' calea intoarsa spre Apollonia si Mesembria 15, o regiune din interiorul
tarii, pe drumul pe care venise. 9. Perseu, care pusese mina pe putere, porunci
ca intigenus sa fie omorit. Apoi, pins sa-si intareasca puterea, trimise soli la
Roma sa ceara innoirea tratatului de prietenie incheiat de tatal sau 16 §i recunoas- 10
terea sa ca rege de care senat. Acestea se petreceau in acel an in Macedonia.
XLI, 19, 4. Lumea 17 incepea sa se preocupe de razboiul din Macedonia,
din cauza lui Perseu, care atita neintelegerile dintre dardani si bastarni. De
altfel si cei trimisi in Macedonia, ca sa vada la fata locului cum stau lucrurile,
se intorsesera la Roma si relatasera ca in tara dardanilor se desfasoara un razboi 18. 15
5. in acelasi timp venisera soli si din partea regelui Perseu 19 ca sa se dezvino-
vateasca, aratind ca bastarnii n-au fost chemati de rege si ca nu fac nimic din
ordinul acestuia . 7. Vazind ca bastarnii nu numai ca nu mai pleaca din Cara
lor, lucru pe care it sperasera, dar ca pe zi ce trece devin tot mai grew de suportat
datorita sprijinului si ajutoarelor pe care acestia le primeau de la tracii invecinati 20
si de la scordisci, dardanii au ajuns la convingerea ca trebuie sa incerce o fapta
indrazneata, chiar data ar fi primejdioasa. Venind din toate partile s-au inarmat
cu totii si s-au adunat linga cetatea cea mai apropiata de tabara bastarnilor.
8. Era iarna 20 si ei au ales acest anotimp, ca tracii si scordiscii 21 sa se inapoieze
la ei in Tara 22.
XLI, 23, 12. Pentru 23 a ingrozi pe toata lumea (Perseu) a trimis mai 25
intii pe bastarni impotriva Dardaniei. Acestia data s-ar fi statornicit 24, ar fi
fost pentru Grecia niste vecini si mai periculosi decit erau galii pentru Asia.

19 Textul este controversat. Manuscrisul Moguntinus (sec. IX) prezinta lectiunea :

s Apollonia, o regiune de miazazi n, iar editorul H. I. Muller propune: s Aquillonia, o regiune
din interior s. Noi am urmat insa emendatia lui W. Heraeus Apolloniam Mesernbriamque
care a fost in general acceptata de cercetatori.
16 In anul 197 i.e.n., dupd al doilea razboi macedonean.
17 La Roma, in anul 175 i.e.n.
15 La plingerea dardanilor, senatul trimisese o comisie sub conducerea lui Aulus Pos tumius,
(cf. Polibiu, XXVI, 9, 5).
19 Cf. Apian, Macedonia, 11, 1.
" Iarna 175/174 i.e.n.
22 Aliatii bastarnilor.
22 Dupa descrierea inceputului luptei, urmeaza o lacuna in text. Victoria pare sa fi
fost de partea dardanilor, cum reiese din fragmentul urmator si din informatia lui Orosius,
IV, 20, 34, care povesteste ea, bastarnii trecind Dunarea, s-a rupt gheata sub ei §i cei mai
multi au pierit.
Vorbeste strategul Callicrates dusmanul lui Perseu la adunarea ligii aheene,
din toamna anului 174 i.e.n.
24 Reiese ea bastarnii nu s-au putut mentine in Dardania, ci au fost nevoiti sa se
intoarca acasa.
17

www.dacoromanica.ro
 260 TITUS LIVIUS

XL II, 11, 4. ... Bastarnarum gentem excitatam sedibus suis,

quorum auxiliis fretus in Ita liam transiret.
XL IV, 26, 2. Sed et ante Genti regis parata societas et turn Gallo-
rum effusorum per Illyricum ingens oblatum auxilium avaritia
5 dimissum est. 3. veniebant decem milia equitum, par numerus peditum
et ipsorum iungentium cursum equis et in vicem prolapsorum equitum
vacuos capientum ad pugnam equos. 4. hi pacti erant eques denos
praesentes aureos, pedes quinos, mille dux eorum.
XL IV, 27, 1. Apparebat omnibus mercedem in multitudine timere
10nec quicquam aliud ; sed cum suadere consulenti nemo auderet,
remittitur Antigonus, qui nuntiaret quinque milium equitum opera
tantum uti regem, non tenere multitudinem aliam. 2. quod ubi
audivere barbari, ceterorum quidem fremitus fuit indignantium se
frustra excitos sedibus suis ; Clondicus rursus interrogat, ecquid ipsis
15 quinque milibus, quod convenisset, numeraret ? 3. cum adversus id
quoque misceri ambages cerneret, inviolato fallaci nuntio, quod vix
speraverat ipse posse contingere, retro ad Histrum perpopulati
Thraciam, qua vicina erat viae, redierunt.
XLV, 4, 3. ... qui paulo ante non contentus regno Macedoniae
20 Dardanos Illyriosque oppugnasset, Bastarnorum excivisset auxilia
XLV, 29, 3. ... Paulus Latine, pronuntiavit 4. ... tributum
dimidium eius, quod pependisent regibus, pendere populo Romano.
5. deinde in quattuor regiones dividi Macedoniam.

PERIOCHAE

26 LXIII. C. Porcius consul in Thracia male adversus Scordiscos

pugnavit... Cimbri, gens vaga, populabundi in Illyricum venerunt ;
ab his Papirius Carbo consul cum exercitu fusus est. Livius Drusus

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 261

XL II, 11, 4. ... Neamul bastarnilor 25 a fost stirnit din locurile in care
traia, pentru ca, increzindu-se in forlele lor, sa treaca in Italia.
XL IV, 26, 2. Dar din pricina zgirceniei, regele a pierdut si alianta oferita
mai inainte de Gentius 28, CU se ajutorul imens oferit de galii 27 raspinditi atunci
prin Iliria. 3. Veneau zece mii de calareti si un numar egal de pedestrasi ; acestia 6
din urma se Iineau in goana pe linga cai, si in toiul luptei incalecau pe caii liberi
ai calaretilor cazuti 28. Galii se intelesesera cu Perseu sa primeasca de indata
cite zece galbeni 28 de fiecare calarq, cite cinci de fiecare pedestras si o mie
pentru seful lor.
XL IV, 27, 1. Era clar pentru toti 20 ca regele se temea sa plateasca un
numar atit de mare de oameni si Ca nu avea fried de altceva ; cum insa nimeni
nu indraznea sa-si dea parerea celui care be cerea sfatul, Antigonus fu trimis din 10'
nou sa comunice galilor ca ajutorul a numai cinci mii de calareti este suficient
pentru rege si ca nu mai reline restul trupelor. 2. Cind auzira barbarii acest
lucru se isca un freamat printre oamenii infuriate ca au fost adusi degeaba din
locurile lor ; Clondicus intreba din nou data cel pulin acestor cinci mii de oameni
le poate plati suma cuvenita. 3. Vazind ca si in aceasta chestiune [Antigonus] 16
des raspunsuri indoielnice, fara sa se ating6 de solul care cautase sa-1 insele, lucru
pe care nici chiar acesta nu indraznise sa-1 spere, dupa ce au devastat regiunile
din Tracia care se gaseau in calea lor, ei s-au intors Inapoi spre Istru.
XLV, 4, 3. ... acela 31 care, Inca cu putin timp inainte nefiind muliumit
doar cu regatul Macedoniei atacase pe dardani se iliri se chemase in ajutor 20
pe bastarni.
XLV, 29, 3. ... Paulus [ Aemilius], vorbind in limba Latina, a facut cunos-
cut 32 4. ... ca [macedonenii] vor plati poporului roman jumatate din darile
pe care be platisera regilor ; 5. apoi, ca de acum inainte Macedonia va fi imparIita
In patru regiuni 33.

SCURTE REZUMATE

LX III. Consulul C. Porcius 34 s-a batut fara succes in Tracia impotriva 25

scordiscilor... Cimbrii, un neam care ratacea de colo cold, au venit sa devas-
teze Iliria ; ei au risipit oastea de sub comanda consulului Papirius Carbo. Consu-
23 Vorbe§te in senat Eumenes al II-lea al Pergamului, care ii repro,eaza defunctului
Filip al V-lea actiuni Indreptate impotriva romanilor (cf. supra, XXXIX, 35, 4).
28 Regele ilirilor.
27 Bastarnii au revenit in primiivara anului 168 tot sub conducerea lui Clondicus (cf. Poli-
biu, XXIX, 9, 12 ; Diodor, XXX, 19 ; Apian, Macedonia, 8; Plutarh, Paulus Aemilius,
9; 12;13).
28 Pentru felul acesta de lupta al germanilor, vezi Cezar, Raboiul din Galia, I, 48, 5
§i Tacit, Germania, 6.
23 Stateri de aur.
33 In consiliul care dezbatea numarul mercenarilor bastarni care trebuiau sa fie angajati.
sl Perseu.
32 La congresul de la Amphipolis, din anul 167 i.e.n., dupa infringerea lui Perseu.
33 Formal insa Macedonia a devenit provincie romans abia in anul 146 i.e.n., dupa
rascoala lui Andriscos. Dupes crearea provinciei Macedonia va incepe expansiunea politica
romans spre regiunile dunarene (cf. infra Scurte rezumate si Florus, I, 39, 1; II, 26, 13).
34 Consul in anul 114 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 4).

www.dacoromanica.ro
 262 TITUS LIVIUS

consul adversus Scordiscos, gentem a Gallia oriundam, in Thracia

feliciter pugnavit.
LXV. ...M. Minucius, proconsul adversus Thracas prospere pugnavit.
XCI. . . . Ap. Claudius proconsul Thracas pluribus proeliis vicit.
5 XCII, 5. . . . praeterea res ab Curione proconsule in Thracia
gestas adversus Dardanos . . .
XCV. C. Curio proconsul Dardanos in Thracia domuit.
XCVII. . . . M. Lucullus proconsul Thracas subegit.
C III.... C. Antonius proconsul in Thracia parum prospere rem gessit.
10 CXV I I. C. Octavius Romam ex Epiro venit eo enim Caesar
praemisel at bellum in Macedonia gesturus.
CXX II. M. Brutus adversus Thracas parumper prospere rem gessit.
C XXX IV. bellum adversus Bastarnas et Moesos et alias
. . .
gentes a M. Crasso gestum + ± referuntur.
15 CXXXV. Bellum a M. Crasso adversus Thracas... gestum refertur.
C XL. Thraces domiti a L. Pisone . . . referuntur.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 263

lul Livius Drusus 35 s-a luptat cu succes in Tracia impotriva scordiscilor, un

neam de origine galica.
LXV. ... Proconsulul M. Minucius 36 a luptat cu succes impotriva tracilor.
XCI. ... Proconsulul Ap. Claudius 37 i-a invins pe traci in mai multe
lupte.
XCII, 5. ... Cartea mai cuprinde acOunile proconsulului Curio 38 in Tracia 6
impotriva dardanilor...
XCV. C. Curio in calitate de proconsul a invins pe dardani in Tracia.
XCVII... Proconsulul M. Lucullus 35 i-a supus pe traci.
CIII... Proconsulul C. Antonius 40 a intreprins in Tracia o actiune lipsita
de succes.
CXVII. C. Octavius 41 a venit din Epir la Roma, caci Cezar, care avea 10
de gind sa poarte razboi in Macedonia, it trimisese inainte intr-acolo.
CXXII. M. Brutus 42 se lupta cu foarte putin succes impotriva tracilor.
CXXXIV. ... Se poveste§te despre razboiul dus de M. Crassus 43 impo-
triva bastarnilor, a moesilor §i a altor populaIii.
CXXXV. Se poveste§te despre razboiul dus de M. Crassus impotriva 16
tracilor.
CXL. Se poveste§te despre tracii infrinTi de L. Piso 44...

85 Consul in anul 112 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 5).

36 Consul in anul 110 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 5).
37 Proconsul in Macedonia in anii 78-76 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 6).
38 Proconsul in Macedonia in anii 75-73 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 6).
39 Cf. Florus, I, 39, 6).
40 Cf. Dio Cassius, XXXVIII, 10.
41 Cf. Suetoniu, August, VIII, 4.
42 Cf. Dio Cassius, XLVII, 25, 6.
48 Cf. Florus II, 26, 15 si Dio Cassius, LI, 23, 2.
" Intre anii 13-11 i.e.n. ii supune pe besi (cf. Tacit, Anale, VI, 11 ; Florus, II, 27, 17
si Dio Cassius, LIV, 34, 6.

www.dacoromanica.ro
 LIV. SEXTI AULI PROPERTII

ELEGIARUM LIBRI IV

IV, 3, 7-9. Te modo viderunt iteratos Bactra per ortos,

to modo munito Sericus hostis equo
6 hibernique Getae pictoque Britannia curru.
IV, 5, 43-44. Sed potius mundi Thais pretiosa Menandri,
cum ferit astutos comica moecha Getas.

www.dacoromanica.ro
 LIV. PROPERTIU

A trait la Roma intre anii 54-16 i.e.n., facind parte din cercul lui Mecena,
Vergiliu si Horatiu. Propertiu a scris 4 car %i de elegii intre anii 28 si 16.
Stirile cuprinse in opera sa reprezinta bagajul obisnuit de cunostinte al unui
roman cult.
Editia: Properce, Elegies, Texte etabli et traduit par D. Paganelli, Les
Belles Lettres, Paris, 1929.

ELEGII
IV, 3, 7-9. Pe tine 1 de curind bactrienii te-au vazut pentru a doua oar&
in Orient,
te-au Vazut serii 2, dupnani cu cavalerie in zale, apoi getii
la care e mereu jam-a, §i britanii cu carute pictate. 5
IV, 5, 43-44. Ci mai degraba [sali placal Thais cea luxoasa din comediile
elegantului Menandru,
o curtezana care inpala pin-si pe getii cei sireti S.

1 E vorba de un sot care pleaca in nenumarate campanii, in loc sa stea linga tinara
sa sotie.
Popula%ii din Asia rasariteana, de unde se aducea mAtasea.
8 Sclavii geti si daci din comediile lui Menandru vi Terentiu.

www.dacoromanica.ro
 LV. AIONTEIOT AAIKAPNAZZEDE

PS2MA IKA AP XAIOAOPIA

XIV, 1.7 1. CH 8E iceATcx11 . . . CrUVITCTEL. . . 'VT) 8 zXDOLX(7)

'CC Clpo,cxicp y6ver. xocTdc Pop6ccv avet.cov xcd. noToct/Ov "IcTpov, OS
xoci.
6 CcnO T6Sv 'AArcei.o)v xocTocPoci.vwv Opetiv tilytaToc Teo'v -cr'r,SE 7roToct.cc7)v
xcd. LicO Tag ecpwrocq iinecpov 8t.eX0eov eig TO IlovrtxOv
ITE'co-ocv

gepeUyeTocc 7caocyoq. 2. ...

azi4eToct 1.1.66n "To-m(411i) `1)-ipcp, tkeyiaTcp
peTOC TOv "IaTpov ei.vca 80X0FiVT6 Tc7)v xocr T411) EUpW7C)1V noToyLv.
3. xocAsZToct 8' 11 ply &mi. T«se To5 `Pipou Extileoccc xod. Opogi.v 3p.o-
10 poilaoc Fecy.avEoc, plzpc 8pup..o5 tEpxovEou xod. Tc.7».) `13t.7cataw Op6v
xcc01)xouaoc...

www.dacoromanica.ro
 LV. DIONISIU DIN HALICARNAS

S-a nascut in Halicarnas (Asia Mica) §i in anul 30 I.e.n. a venit la Roma,

unde a intretinut relatii cu cercurile senatoriale §i §i-a desfaurat activitatea
de retor, scriind mai multe tratate de retorica. In opera sa de istorie Antichitilli
romane Dionisiu din Halicarnas a folosit analistica romans, iar discursurile
le-a Inventat el insuO. Nu a inteles totdeauna relatiile juridice din statul roman,
totu1i lucrarea lui confine multe informatii interesante §i a fost utilizata de
Plutarh, Apian, Dio Cassius.
Editia: Dionysii Halicarnassensis Antiquitatum Romanarum quae eupersunt
edidit Carolus Jacoby, vol. IIV, Teubner, Leipzig, 1885-1905.

ANTIC H ITA.T I ROMANE

XIV, 1, 1. Tara celIilor... se margineste... la miazanoapte cu neamul

scitic, cu cel tracic si cu fluviul Istru, care coboard din muntii Alpi si este cel
mai mare dintre fluviile din aceste tinuturi. El strabate tot continentul de la 6
nord si se varsa in Marea Pontica. 2. ... [Tara celtilor] este taiath la mijloc
de fluviul Rin, ce pare a fi, dupa Istru, cel mai mare dintre fluviile Europei.
3. Partea de dincoace de Rin se numeste Germania, care se mArgineste cu
scitii si cu tracii. Se intinde pIna. la Padurea Hercinica si munIii Ripei... 10

www.dacoromanica.ro
 LVI. RES GESTAE DIVI AUGUSTI

V, 26, 9 Omnium provinc[iarum populi Romani],

quibus finitimae fuerunt
6 10 gentes, quae non p[arerent imperio nos]tro,
fines auxi.
V, 30, 44 Pannoniorum gentes, qua[s a]nte me principem
populi Romani exercitus nun
45 quam adit, devictas per Ti. [Ne]ronem,
10 qui turn erat privignus et legatus meus,
46 imperio populi Romani s[ubie]ci protulique
fines Illyrici ad r[ip]am fluminis
47 Dan[u]i. Citr[a] quod [D]a[cor]u[m tr]an[s]gressus
exercitus meis a[u]sp[icis vict]us profliga
15 48 tusque [es]t, et pos[tea tran]s Dan[u]vium ductus ex[er-
citus me]u[s] Dacorum
49 gentes im[peri]a p[opuli] R[omani perferre coegit].
V, 31... 51 Nostram amie[itiam appetive]run[t]
52 per legat[os] B[a]starn[ae Scythae]que et
20 Sarmatarum qui su[nt citra fl]umen
53 Tanaim [et] ultra reg[es, ...

www.dacoromanica.ro
 LVI. FAPTELE IMP AR ATULUI AUGUST

Imparatul August s-a nascut la Roma in anul 63 i.e.n. si a fost fiul adoptiv
al lui C. Iulius Caesar. Dupa ce a invins pe M. Antonius la Actium in anul
31 i.e.n., a Minas singur la cirma statului roman 0'1a la moartea sa (14 i.e.n.).
In anul 27 a primit titlul de Augustus. Spre sfirsitul vietii a alcatuit un scurt
rezumat al faptelor sale mai de searna, care a fost sapat in piatra si expus in
direrite parti ale imperiului. Acest text a ajuns pina la not in doua marl inscriptii
greco-latine, din Ancyra si Apollonia, cunoscute sub numele de Monumentum
Ancyranum §i Monumentum Apolloniense.
Editia : Res Gestae Divi Augusti. Kritische Textausgabe von Hans
Volkermann, Teubner, Leipzig, 1942.

V, 26, 9. Am largit hotarele tuturor provinciilor poporului roman, care avea

10 ca vecine neamuri ce nu ascultau de stapinirea noastra. 6
V, 30, 44. Neamurile panonilor, pe care niciodata inainte de domnia mea nu
45 le infruntase vreo armata romana fiind definitiv invinse 1 de
Tiberiu Nero 2, care pe atunci imi era fiu adoptiv si loctiitor 10
46 le-am supus stapinirii poporului roman si am Impins hotarele
Iliricului pina la malul fluviului
47 Dunarea. (14tirea dacilor, care trecuse dincoace de acest [fluviuj,
a fost invinsa §i alungata sub
48 comanda mea suprema 3, iar apoi armata mea a trecut dincolo de 15
Dunare §i
49 a silit neamurile dacilor s6 indure stapinirea poporului roman 4.
V. 31. .. . 51 Prietenia noastra au cerut-o
52 prin solii bastarnii, scitii si regii sarmatilor 5 de dincoace 20
53 0 de dincolo de fluviul Tanais.

1 Luptele au avut loc intre anii 12-9 i.e.n. si intre anii 6-9 e.n., cind panonii au
fost definitiv supusi (cf. Suetoniu, Tiberiu, 17 §i Velleius Paterculus, II, 39, 3).
2 Viitorul imparat Tiberiu.
3 Sub imperiu, generalii romani comandau trupele in numele imparatului, care era
comandantul suprem.
4 Aluzie la campania din anii 11-12 e.n., condusa de Cornelius Lentulus (cf. Florus,
II, 28, 19), guvernatorul Panoniei, si de generalul Sextus Aelius Catus (cf. Strabon,
VII, 3, 10). Pentru alte expeditii impotriva dacilor vezi Strabon, nota 70.
5 Cf. Horatiu, Cintul secular, 55.

www.dacoromanica.ro
 270 INIPARATUL AUGUST

V, col. 26, 2. nacre inapzet6v al,[ko[u Pothialcov, atc 61..topa

3. ijv gev-t) T& [IA U7T o Ta a a [ evoc Tijt "fit.LETkpat. 41-
4. yet.tovta(.), Tok Opoug &TCeUEN)crioc.

IT, col. 30, 7. Havvovtaw Ova, otc 7rpO Eµou ilyst.t6voc a-rpaTeu-
5 8. µa `Poliatco > oUx Ivytotv, liacrObrra 6;16 Tti3Eptcu
9. Nkpcovoc, Oc TO-re L.Lou iv Tcp6yovoq xat .npear3evrilc,
1.0. Ilyellovtat BrJµov ToLoc[cov 67c6TccEoc[ ] T& TE Daupt-
11. xou Opt.a (1.6x.pt "Io-Tpou noTatxoti 7-cpo4)yayov. 05 E./.re.-
12. Tc'cae Ac'cxo.w 8tocc3FccrocnoAM] aovati.E.c 61101% alatotc ato)-
10 13. v GI% xaTEX6m), xat 5a-re p ov 1..t.e-razOiN T ip.Ov a-r pa-
14. Teup.a 1T6pav "IaTpou Ta Acbtow gOvy) npoa-rc'cwa-rt
15. 8-k.cou `PoNiatov inToplveLv iivc'cyxao-ev.

V, col. 31, 18. . . . T4.) IHIETkpav cptAtav ilEitaaav

19. aidc Tcpkaflecov Baa-rck.pval. xat ExUev. xoci iocpg-
to 20. Tc7.)v of. intTc'cae OvTec Toi.1 Tav&t.8oc 7to-rat.toi3 xai
21. ot IT6pav 8E pacracic.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 271

V, 26, 2. Ale tuturor provinciilor poporului roman, care aveau ca

3 vecine neamuri nesupuse stapinirii noastre,
4 le-am sporit hotarele.

V, 30, 7 Neamurile panonilor, pe care inainte de domnia mea

8 nu le 1nfruntase armata romans, rapuse de Tiberius 5
9 Nero, pe atunci fiu al meu adoptiv §i loctiitor,
10 le-am supus stapinirii poporului roman, iar ale Iliricului
11. fruntarii impinsu-le-am pins la fluviul Istru.
12 Deoarece trecuse dincoace 'mita Wire a dacilor, sub aus-
13 piciile mele, a fost infrinta, iar mai tirziu armata mea a 10
14 fost stramutata dincolo de Istru §i pe ale dacilor neamuri
15 le-a silit sa asculte de rinduielile poporului roman.
V, 31, 18. ... Prietenia mea au cerut-o
19 prin solii bastarnii i sciIii §i ai sarmatilor
20 regii, de dincoace de fluviul Tanais 15
21 §i cei de dincolo...

www.dacoromanica.ro
 LVII. PUBLII OVIDII NASONIS

ARS AMATORIA

III, 332. ... Pater vafri luditur arte Getae.

TRISTIA

6 I, 2, 81-86. Quod faciles opto ventos quis credere posset

Sarmatis est tellus, quam mea vela petunt.
Obligor, ut tangam laevi fera litora Ponti ;
quodque sit a patria tam fuga tarda, queror,
85 Nescio quo videam positos ut in orbe Tomitas,
10 exilem facio per mea vota viam.
I, 2, 94. Adspiciat vultus Pontica terra meos.
I, 3, 61-62. Denique <( Quid propero? Scythia est, quo mittimur
inquam,
Roma relinquenda est: utraque iusta mora est ! >

www.dacoromanica.ro
 LVII. OVIDIU

S-a nascut la Sulmo, in Samnium, in anul 43 i.e.n. dintr-o familie instarita

de cavaleri. Ovidiu a studiat si petrecut viata la Roma in lumea aristo-
cratiei. Inainte de a fi exilat a scris printre altele Ars amatoria.
In anul 8 e.n. poetul a fost surghiunit la Tomis, Constanta de astazi, din
motive pe care nu le cunoattem prea bine, ci doar le banuim. Aici poetul zi-a
scris ultimele opere, si anume: Tristia, Pontica 0 Ibis, in care gasim numeroase
informatii, deosebit de pretioase, despre Dobrogea antica. Ovidiu s-a stins la
Tomis in anul 17 e.n.
Editii: P. Ovidii Nasonis Tristia, Ibis, Ex Ponto libri, Fasti ediderunt
R. Merkel R. Ehwald W. Lewy, Teubner, Leipzig, 1922; Ovide, L'art
d'aimer. Texte etabli et traduit par H. Bornecque, Les Belles Lettres, Paris,
1929; P. Ovidii Nasonis Ibis ex novis codicibus edidit, scholia vetera, commen-
tarium cum prolegomenis appendice indite addidit R. Ellis, Oxford, 1881.

ARTA DE A IUB I

III, 332. ... Ca tatal este inselat de nascocirile iscusitului Geta 1.

TR ISTELE

I, 2, 81-86. Imi doresc vinturi prielnice (tine ar putea crede?),

de§i pinzele mele se indreapta spre pamintul sarma/ilor !
Sint silit 2 sa ating Iarmurile salbatice ale Pontului Sting.
Ma pling ca fuga mea din patrie este atit de inceata.
85 Spre a vedea pe tomitanii asezati in nu §tiu ce coil al lumii,
Caut sa-mi fac drumul mai scurt prin rugaciunile mele. 10

I, 2, 94. Sa vada pamintul pontic fata mea.

I, 3, 61-62. In sfir§it « de ce ma grabesc *, imi spun: « Scitia [e Ora] in care
sint trimis;
trebuie sa parasesc Roma ; din amindoua aceste pricini intir-
zierea mea este indreptatita >.

1 Un sclav get, aluzie la Menandru (cf. Terentiu).

Se poate traduce si o ma oblig (fata de zei) s, adica: s le fac promisiuni, ca sa pot
atinge... C.
18 o. 1414

www.dacoromanica.ro
 274 OVIDIU

I, 5, 61-62. Nos freta sideribus totis distantia mensos

detulit in Geticos Caesaris * ira sinus.

I, 8, 37-40. Non ego to genitum placida reor urbe Quirini,

Urbe mea, quae iam non adeunda mihi,
5 sed scopulis, Ponti quos haec habet ora sinistri,
40 nique feris Scythiae Sarmaticisque iugis.

I, 10, 13-14. Nunc quoque tuta, precor, vasti secet ostia Ponti,
quasque petit, Getici litoris intret aquas !
I, 10, 37-42. Inde Mesembriacos portus et Odesson et arces
10 praetereat dictas nomine, Bacche, tuo,
et quos Alcathoi memorant e moenibus ortos
40 sedibus his profugos constituisse larem.
A quibus adveniat Miletida sospes ad urbem,
offensi quo me detulit ira dei !
15 I, 11, 31-42. Barbara pars laeva est avidaeque adsueta rapinae,
quam cruor et caedes bellaque semper habent.
Cumque sit hibernis agitatum fluctibus aequor,
pectora sunt ipso turbidiora mari.
35 Quo magis his debes ignoscere, candide lector,
20 si spe sunt, ut sunt, inferiora tua.
Non haec in nostris, ut quondam, scripsimus hortis,
mec, consuete, meum, lectule, corpus habes.
Iactor in indomito brumali lute pofundo,
40 ipsaque caeruleis charta feritur aquis. .

* Caesaris ira Dc sarmaticos (que add. in e a d.) M = C, sed c f. I, 10, 42.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA RONIINIEI 275

I, 5, 61-62. Dupa ce am strabatut mari indepartate, pe sub atitea stele,

am fost adus pe meleagurile indepartate ale gqilor de minia
cezarului S.

I, 8, 37-40. Nu cred ca te-ai nascut in blinda cetate a lui Quirinus,

in orasul meu Roma, de care nu-mi mai este ingaduit sa ma
apropii,
ci intre stincile de pe malul sting al Pontului 5
40 si pe culmile salbatice din SciIia si Sarmatia.

I, 10, 13-14. Ma rog si acum sa treaca 4 In siguranta prin gurile Pontului

celui intins
Si sa intre in apele getilor, catre care trebuie sa se indrepte.

I, 10, 37-42. Apoi sa Ireaca pe linga porturile Mesembria si Odessos si cetatea 5

care poarta numele tau, o Bacchus, 10.
si pe linga aceea in care se spune ca si-au asezat larii
40 cei care au parasit zidurile Alcathoei 6 si erau ratacitori.
De la ei sa ajunga nevatamata la cetatea milesiana 7,
unde m-a trimis in surghiun minia unui zeu ofensat.

I, 11, 31-42. Tarmul sting [al Pontuluil este barbar si deprins cu pradaciunile 15
lacome:
omorul, macelurile si razboaiele sint vesnice aici.
Marea este agitata de valuri in timpul iernii,
dar inima-mi din piept este si mai tulburata decit insasi marea.
35 De aceea, cititorule nevinovat, trebuie sa ma ierIi si mai mult
ca versurile acestea sint
mai prejos de asteptarile tale, cum si sint de fapt. 20
Acestea nu le-am scris in gradinile mele, ca odinioara,
si nici tu, patusorul meu drag, cu care eram obisnuit, nu-mi odih-
nesti trupul.
Sint aruncat incoace si incolo deasupra unei genuni salbatice,
cu neguri si lumina puIina,
40 unde insasi hirtia este batuta de apele Intunecate ale marii,
3 In manuscrisul .M, mai vechi (din sec. XI) decit cel adoptat de edilie (din
sec. XIII), apare lecliunea: s si ale sarmatilor s.
4 Corabia cu care autorul venise din Italia si pe care a pArasit-o in Tracia, continuin-
du-si drumul pe jos, in timp ce aceasta intra in Pontul Euxin pe la Bizant.
5 Dionysopolis.
6 Megara, a carei colonie era si cetatea Callatis.
7 Tomis.

18

www.dacoromanica.ro
 276 OVIDIU

Improba pugnat hiems indignaturque, quod ausim

scribere se rigidas incutiente minas.
II, 185-206. Mitius exilium si das propiusque roganti,
pars erit ex poena magna levata mea.
6 Ultima perpetior medios eiectus in hostes,
nec quisquam patria longius exul abest.
Solus ad egressus missus septemplicis Histri
190 Parrhasiae gelido virginis axe premor ;
Iazyges * et Colchi, Metereaque turba Getaeque
10 Danubii mediis vix prohibentur aquis.
Cumque alii causa tibi sint graviore fugati,
ulterior nulli, quam mihi, terra date est.
195 Longius hac nihil est, nisi tantum frigus et hostes,
et maris adstricto quae coit uncle gelu.
15 Hactenus Euxini pars est Romana sinistri:
proxima Basternae Sauromataeque tenent.
Haec est Ausonio sub iure novissima vixque
200 haeret in imperii margine terra tui.
Unde precor supplex ut nos in tuta releges,
20 ne sit cum patria pax quoque adempta mihi,
ne timeam gentes, quas non bene submovet Hister,
neve tuus possim civis ab hoste capi.
205 Fas prohibet Latio quemquam de sanguine natum
Caesaribus salvis barbara vincla pati.

25 III, 2, 1-2. Ergo erat in fatis Scythiam quoque visere nostris,

quaeque Lycaonio terra sub axe iacet ?

Ciziges M 0 W.n u n c (P 1i n. n. h. VI 19 Cizici )... Iaziges D Iazyges ; M e r k.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 277

Furtuna neinduplecata se lupta cu mine si este infuriate ca

indraznesc
sa scriu sub amenintarile ei napraznice.
II, 185-206. Dace imi dai un exit mai blind si mai aproape pentru mine, rugator,
o mare parte a pedepsei mele va fi usurata.
Sufar Ingrozitor, aruncat fiind in mijlocul unor dusmani. 6
Nimeni nu este surghiunit mai departe de patrie decti mine.
Numai eu am fost trimis la gurile Istrului cu sapte brate
190 si ma chinuiesc in zona inghetata a fecioarei din Parrhasia 8.
Iazigii 8, colhii, gloata meterilor 10 si getii
cu greu pot fi opriti de apele Dunarii. 10
Au fost si altii surghiuniti de catre tine pentru vine mai Brea,
dar nimanui nu i s-a dat un loc mai indepartat decit mie.
195 Dincolo de locul acesta nu-i altceva decit frig, dusmani
si apa marii, care ingheata, intepenita de ger.
Pine aici se Intinde stapinirea romans 11 pe tarmul 12 sting al
Pontului Euxin : 16
tinuturile vecine le stapinesc bastarnii si sarmatii.
Regiunea aceasta a intrat foarte de curind sub jurisdictia auso-
nica si cu greu
200 se mentine la marginea imparatiei tale.
De aceea, te rog, te implor, trimite-ma Intr -un loc mai sigur,
sa nu-mi fie rapita si linistea o data cu. patria, 20
sa nu ma tem de neamurile pe care abia le poate opri Istrul,
sa nu fiu luat prizonier de catre dusman, eu cetateanul tau.
205 Legile sfinte nu ingaduie ca cineva nascut din singe Latin
sa Indure lanturile barbarilor, cit timp traiesc imparatii.
III, 2, 1-2. Asadar mi-a fost sortit sa vad Scitia 13 25
§i tinuturile care se gasesc sub axa lui Lycaon.
8 Sub constelatia Carului Mare.
9 Textul editiei prezinta lectiunea a cizigii )>, adoptata dupe manuscrisul M. (Lauren-
tianus) din sec. XI, iar varianta adoptata de not se gaseste in manuscrise din sec. XIII.
to E posibil sa fie o grafie gresita a denumirii unei ramuri a iazigilor, si anume sarmatii
metanastae (cf. Ptolemeu, III, 7; VIII, 6, 2).
11 Litoralul dobrogean facea parte din praefectura orae maritimae, care la Inceput tinea
de provincia Macedonia (vezi nota 94). Nu se poate sti insa data precise cind au procedat
romanii la aceasta anexiune. In orice caz ea a avut loc cu putin Inaintea sosirii lui Ovidiu
la Tomis, cum reiese din aceste versuri, scrise probabil in anul 9 e.n. (Ist. Rom., p. 481).
12 Cf. Triste, V, 10, 14.
18 Pentru IItirile poetului cu privire la regiunile noastre, vezi. N. Lascu, Pamintul si
vechii locuitori ai Ora noastre in opera din exit a lui Ovidius in Publius Ovidius Naso,
Bucuresti, 1957, p. 119-191 si Vulpe, Dobroudja, passim.

www.dacoromanica.ro
 278 OVIDIU

III, 2, 8. Vstus ab adsiduo frigore Pontus habet.

III, 3, 1-14. Haec mea, si casu miraris, epistula quare
alterius digitis scripta sit: aeger eram.
Aeger in extremis ignoti partibus orbis,
5 incertusque meae paene salutis eram.
5 Quem mihi nunc animum dira regione iacenti
inter Sauromatas esse Getasque putes ?
Nec caelum patior, nec aquis adsuevimus istis,
terraque nescio quo non placet ipsa modo.
10 Non domus apta satis, non hie cibus utilis aegro,
10 nullus, Apollinea qui levet arte malum,
non qui soletur, non qui labentia tarde
tempora narrando fallat, amicus adest.
Lassus in extremis iaceo populisque locisque,
15 et subit adfecto nunc mihi, quidquid abest.

III, 3, 61-64. Nam si morte carens vacua volat altus in aura

spiritus, et Samii sunt rata dicta senis,
inter Sarmaticas Romana vagabitur umbras,
perque feros manes hospita semper erit ;

20 III, 4, 45-53. Nasonis qui tui, quod adhuc non exulat unum,
nomen ama ; Scythicus cetera Pontus habet.
Proxima sideribus tellus Erymanthidos ursae
me tenet, adstricto terra perusta gelu.
Bosphoros et Tanais superant Scythiaeque paludes
25 50 vix satis et noti nomina pauca loci.
Ulterius nihil est nisi non habitabile frigus.
Heu quam vicina est ultima terra mihi !
At longe patria est...

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI '' 279

III, 2,8. Pe mine ars de un frig neintrerupt, Pontul ma are in puterea lui.

III, 3, 1-14. Daca din intimplare to miri de ce aceasta scrisoare a mea,

e scrisa de mina altuia: sint bolnay.
Sint bolnav pe meleagurile indepartate ale unui tinut necunoscut
§i nu sint sigur data voi ajunge sa ma fac sanatos. 5
5 Te gindwi care este starea mea sufleteasca, cind zac intr-un
Tinut aspru,
printre sarmaIi §i geTi?
Nu suport nici clima, nu m-am putut obi§nui nici cu apa
§i, nu tiu de ce, nici pamintul nu-mi place 14.
N-am o locuinta potrivita §i nici hrana folositoare unui bolnay. 10
10 Nu exists nimeni aici care sa-mi upreze suferino cu ajutorul
artei lui Apollo 15.
N-am un prieten care sa ma minglie si
sa-mi povesteasca ceva, inplind timpul care trece atit de incet.
Zac istovit, la capatul pamintului, intre neamurile i in locurile
cele mai indepartate
Si acum cind sint bolnav, imi vine in minte tot ce-mi lipswe. 15

III, 3, 61-64. Daca sufletul nemuritor zboara in sus prin vazduh

9i sint adevarate spusele batrinului din Samos [Pitagora],
umbra mea romans va rataci printre umbrele sarmatice
§i va fi mereu strains printre manii for salbatici.

III, 4, 45-53. Si iube§te numele lui Naso al tau, singurul lucru care n-a fost 20
exilat,
cad toate celelalte ale sale se afla in Pontul scitic.
Ma gasesc intr-un Iinut foarte apropiat de Carul Mare,
pe un parnint ars de ger napraznic.
Mai incolo se afla Bosporul, Tanais, mla§tinile Sciliei
50 §i alte citeva nume ale unor locuri abia cunoscute, 25
iar dincolo de aceasta nu-i decit frig, unde nu se poate trai.
Vai ! Cit de aproape de mine este capatul pamintului !
Jar patria mi-e departe...

14 Desi uneori poetul exagereaza in nernultumirile sale fata de clima dobrogeana, pe

care o compara cu aceea a Italiei, si pentru a induiosa pe eel de la Roma, totusi datele
prezentate sint in general in concordanta cu observatiile moderne (vezi C. Briltescu. Clima
Dobrogei, in (I Analele Dobrogiei », IX (1928), p. 67).
15 Medicina.

www.dacoromanica.ro
 280 OVIDIU

III, 8, 17 23. Si precer hoc neque enim possum maiora rogare

ne mea sint, timeo, vota modesta parum.
Forsitan hoc olim, cum iam satiaverit iram,
20 tune quoque sollicita mente, rogandus erit.
5 Quod minus, interea est instar mihi muneris ampli:
Ex his me iubeat quolibet ire locis.
Nec caelum, nec aquae faciunt, nec terra, nec aurae...

III, 8, 27. Ut tetigi Pontum, vexant insomnia ...

III, 8, 37 -42. Cumque locum moresque hominum cultusque sonumque

10 cernibus, et quid sim quid fuerimque, subit,
tantus amor necis est, querar ut cum Caesaris ira,
40 quod non offensas vindicet ense suas.
At quoniam semel est odio civiliter usus,
mutato levior sit fuga nostra loco !

15 III, 9, 1-10. Hic quoque sunt igitur Graiae quis crederet ? urbes
inter inhumanae nomina barbariae ;
huc quoque Mileto missi venere coloni,
inque Getis Graias constituere domos.
5 Sed vetus huic nomen positaque antiquius urbe
20 constat ab Absyrti caede fuisse loco.
Nam rate, quae cura pugnacis facta Minervae
per non temptatas prima cucurrit aquas,
inpia desertum fugiens Medea parentem
10 dicitur his remos adplicuisse vadis.

25 III, 9, 33-34. Inde Tomis dictus locus hic, quia fertur in illo
membra soror fratris consecuisse sui.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 281

III, 8, 17-23. Daca it rog acest lucru 16 caci nu pot sa-i cer [imparatului]
mai mult
ma tern ca nu cumva dorintele mele sa para ca sint prea putin
modeste.
Poate cindva Imi va fi dat sa.-1 rog cind isi va potoli minia,
20 dar si atunci Inca voi fi cu grija in suflet.
Eu ii cer cel putin, si lucrul acesta pentru moment este o mare
binefacere, 5
sa-mi porunceasca sa plec din aceste locuri oriunde in alta parte.
Nici clima, nici apele, nici pamintul, nici aerul nu sint pentru mine...

III, 8, 27. Din clipa in care am pus piciorul in Pont, ma chinuiesc insomniile...

III, 8, 37-42. Cind vad locurile de aici, obiceiurile oamenilor, limba si felul
for de viaIa,
si cind ma gindesc ce sint si ce am fost, 10
un atit de mare dor de moarte ma cuprinde Incit ma pling ca minia
40 imparatului nu-si razbuna jignirile, ucigindu-ma cu sabia.
0 data ce a dat curs miniei sale cu ajutorul legilor,
sa mi se indulceasca exilul, sa fiu mutat in alt loc.

III, 9, 1-10. 8i aici asadar exists orase grecesti cine ar crede-o ? 15

intre populatii necivilizate, cu nume barbare.
8i aici au venit coloni trimisi din Milet
si au construit locuinIe grecesti printre geti.
5 insa se stie ca numele acestui loc, mai vechi decit asezarea cetatii,
a venit de la uciderea lui Absirt 17. 20
Cad pe o corabie facuta prin grija razboinicei Minerva,
cea dintii a strabatut ape neumblate
nelegiuita Medeea, fugind de tatal ei parasit
10 si se zice ca a vislit pe aceste valuri.
III, 9, 33-34. De aceea acest loc a fost numit Tomis 81, fiindca, spune povestea, 25
in acest loc sora si-ar fi taiat in bucali fratele.
ie Reintoarcerea.
17 Dupa legends, Absirt a fost ucis de sora sa Medeea, taiat in bucali si aruncat in
mare, in felul acesta, ucigasa incetinea urmarirea argonautilor, care furaserd a lima de our ».
Cf. si Biblioteca lui Apolodor.
ie Apropierea de grecescul Tdp.o4 etaietura, bucata 0 este o etimologie popularri, liira
nici o valoare stiintifica. In realitate denumirea provine de la localnicii traci (vezi discutia
la Vulpe, Dobroudja, p. 62, n. 1) ; I. Stoian, Tomitana. Contributii epigrafice la istoria cetatii
Tomis, Bucuresti, 1962, p. 13-17. Despre situatia orasului in vremea poetului, vezi
R. Vulpe, Tomi al tempo di Ovidio, in Studi romani, VI (1958), p. 629-648.

www.dacoromanica.ro
 282 OVIDIU

III, 10, 1-78. Siquis adhuc istic meminit Nasonis adempti,

et superest sine me nomen in Urbe meum,
suppositum stellis numquam tangentibus aequor
me sciat in media vivere barbaria.
5 5 Sauromatae cingunt, fera gens, Bessique Getaeque,
quam non ingenio nomina digna meo !
Dum tamen aura tepet, medio defendimur Histro:
ille suis liquidus bella repellit aquis.
At cum tristis hiems squalentia protulit ora,
10 10 terraque marmoreo est candida facta gelu,
+ dum patet et boreas et nix iniecta sub arcto
turn patet, has gentes axe tremente premi.
Nix iacet, et iactam ne sol pluviaeque resolvant,
indurat boreas perpetuamque facit.
15 15 Ergo ubi delicuit nondum prior, altera venit.
Et solet in muftis bima manere locis.
Tantaque commoti vis est aquilonis, ut alias
aequet humo turres tectaque rapta ferat.
Pellibus et sutis arcent mala frigora bracis,
20 20 oraque de toto corpore sola patent.
Saepe sonant moti glacie pendente capilli,
et nitet inducto candida barba gelu ;
nudaque consistent formam servantia testae
vina, nee hausta mari, sed data frusta bibunt.
25 25 Quid loquar, ut vincti concrescant frigore rivi,
deque lacu fragiles effodiantur aquae?
Ipse, papyrifero qui non angustior amne

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 283

111, 10, 1-78. Daca cineva 4i mai aminte§te Inca de Naso, care a fost smuls
de acolo,
§i daca numele meu mai este pomenit la Roma in lipsa mea,
sa tie acela ca eu traiesc in mijlocul unei lumi barbare,
apzat sub n4te stele care nu ating niciodata marea 19.
5 Ma inconjoara sarmaIii, neam de oameni salbatici, besii §i getii, 5
nume atit de nedemne de a fi pomenite de talentul meu.
Cita vreme sufla un vtnt mai cald, Istrul care ne desparte, ne
apara de ei ;
cind curge, respinge cu apa lui navala acelora.
Cind insa trista iarna i§i arata hida ei fa-Va.
10 §i pamintul s-a facut alb de gerul ca marmura, 10
cind se dezlanluie §i Boreas 20 §i se werne zapada sub Ursa,
populaIiile acestea par strivite de axa polului care tremura.
Peste tot e zapada ; nici soarele, nici ploile nu o pot topi pe
cea care a cazut ;
Boreas o intare§te §i o face sa dainuiasca ve§nic.
15 Inca nu s-a topit una, cade alta 15
§i de obicei, in multe locuri, zapada Famine de la an la an.
i puterea crivatului, cind e dezlanwit, este atit de mare,
incit face una cu pamintul turnurile §i duce departe acoperi§u-
rile pe care le smulge.
Oamenii se feresc de gerurile grele imbracind piei de animale
§i pantaloni cusuIi 21;
20 numai faTa li se vede din tot trupul. 20
Deseori auzi sunind firele de par cind sint m4cate din pricina
gheIii ce atirna de ele
§i barba cea alba le straluce§te din pricina gerului care a patruns-o.
Vinul pastreaza forma vasului §i ramine solid atunci cind 11
scoti din el;
aici nu este baut ca vin curet, ci in bucalele pe care §i le tree
unii altora.
25 Ce sa_ mai spun? Cum se intaresc riurile cind frigul le une§te 25
tarmurile, inghet,indu-le apele,
§i cum din lac, cind spargi gheata, iese deasupra apa in bucati?
Chiar Istrul, care nu-i mai Ingust decit fluviul producator de
papirus 22
19 in credinta populara, Ursele nu atingeau niciodata marea, ca alte stele.
2° Crivatul.
21 Romanii nu purtau pantaloni.
22 Nilul.

www.dacoromanica.ro
 284 OVIDIU

miscetur vasto multa per ora freto,

caeruleos ventis latices durantibus, Hister
30 congelat et tectis in mare serpit aquis.
Quaque rates ierant, pedibus nunc itur, et undas
5 frigore concretas ungula pulsat equi;
perque novos pontes subter labentibus undis
ducunt Sarmatici barbara plaustra boves.
35 Vix equidem credar, sed cum sint praemia falsi
nulla, ratam debet testis habere fidem !
10 Vidimus ingentem glacie consistere pontum,
lubricaque inmotas testa premebat aquas.
Nec vidisse sat est ; durum calcavimus aequor,
40 undaque non udo sub pede summa fuit.
Si tibi tale fretum quondam, Leandre, fuisset,
15 non foret angustae mors tua crimen aquae.
Turn neque se pandi possunt delphines in auras
tollere conantes dura coercet hiems.
45 Et, quamvis boreas iactatis insonet alis,
fluctus in obsesso gurgite nullus erit ;
20 inclusaequae gelu stabunt in marmore puppes,
nec poterit rigidas findere remus aquas.
Vidimus in glacie pisces haerere ligatos,
50 sed pars ex illis tunc quoque viva fuit.
Sive igitur nimii boreae vis saeva marinas,
25 sive redundatas flumine cogit aquas,
protinus aequato siccis aquilonibus Histro
invehitur celeri barbarus hostis equo,
55 hostis equo pollens longeque volante sagitta
vicinam late depopulatur humum.
30 Diffugiunt alii, nullisque tuentibus agros
incustoditae diripiuntur opes,
ruris opes parvae, pecus et stridentia plaustra
60 et quas divitias incola pauper habet.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 285

si care isi amesteca apele cu marea cea intinsa prin mai multe guri,
deoarece vinturile fac sa se intareasca undele albastre ale marii,
30 ingheata si el si se scurge in mare cu apele acoperite.
Pe unde mersesera corabille, mergi acum cu piciorul,
si copita calului izbeste undele incremenite de ger; 5
pe aceste not poduri de gheaVa, pe sub care se scurge apa,
boii sarmatici trag carele barbare.
35 Cu greu voi fi crezut ! Dar, pentru ca nu-i nici o rasplata pentru
cel ce depune mArturie mincinoasa,
trebuie sa accepti ea inartorul este de bunA credinta%
Am vazut cum marea, cit este de mare, st4 nemiscata din 10
pricina ingheIului
si cum un acoperis lunecos ii apasa apele care nu se mai pot
misca.
Nu numai ca am vazut, am &Meat pe apa intarita
40 si nu s-a udat piciorul de apa marii.
Daca odinioara tu, Leandre, ai fi avut parte de o astfel de strim-
toare,
n-ar fi fost vinovata de moartea to o apa atit de ingusfa 23, 15
Atunci nici delfinii cu spinarea incovoiata nu mai pot face
sarituri in aer ; aspra iarna ti opreste cind inceara ;
45 si, desi crivalul suiera cu aripile lui intinse,
pe apele Impresurate ale marii nu se misa nici un val ;
corabiile prinse de ger stau ca in marmura 20
si visla nu mai poate spinteca apele incremenite.
Am vazut pesti stind prinsi in gheata ;
50 unii din ei mai erau Inca in via0.
Ca urmare, cind puterea salbatica a lui Boreas
fixeaza pe loc apa marii sau pe cea care curge in fluvii, 25
pe data tocmai pentru ca vinturile uscate au facut Istrul
la fel cu pamintul
dusmanii barbari navalesc pe caii for ;
55 dusmanii sint calareIi destoinici, trag bine cu sageata
si pustiesc pins departe tot Iinutul vecin.
Localnicii fug in toate parTile ; nimeni nu mai pazeste ogoarele 30
si avutul for nepazit cade prada jafului ;
bogatii mici, ca la Tara: vite si care ce scirtile,
60 si avutul ce-1 are un locuitor sarman.
22 Aluzie la legenda lui Hero si Leandru. Acesta din urma s-a inecat in apele strimtorii
Bosporului.

www.dacoromanica.ro
 286 OVIDIU

Pars agitur vinctis post tergum capta lacertis,

respiciens frustra rura laremque suum,
pars cadit hamatis misere confixa sagittis:
nam volucri ferro tinctile virus inest.
5 65 Quae nequeunt secum ferre aut abducere, perdunt,
et cremat insontes hostica flamma casas.
Tune quoque, cum pax est, trepidant formidine belli,
nec quisquam presso vomere sulcat humum.
Aut videt aut metuit locus hic, quem non videt, hostem ;
10 70 cessat iners rigido terra relicta situ.
Non hic pampinea dulcis latet uva sub umbra,
nec cumulant altos fervida musta lacus.
Poma negat regio, nec haberet Acontius, in quo
scriberet hic dominae verba legenda suae.
15 75 Adspiceres nudos sine fronde, sine arbore -campos:
heu loca felici non adeunda viro !
Ergo tam late pateat cum maximus orbis,
haec est in poenam terra reperta meam.
III, 11, 7-14. Barbara me tellus et inhospita litora Ponti
20 cumque sub borea Maenalis ursa videt.
Nulla mihi cum gente fera commercia linguae:
10 omnia solliciti sunt loca plena metus.
Utque fugax avidis cervus deprensus ab ursis,
cinctave montanis ut pavet agna lupis,
25 sic ego belligeris a gentibus undique saeptus
terreor, hoste meum paene premente latus.
III, 11, 35-36. Pendimus, en profugi, satia tua pectora ! poenas
exilioque graves exilliique loco.
III, 12, 1-2. Frigora iam zephyri minuunt, annoque peracto
80 longior antiquis visa Maeotis * hiemps.

* Tomitis Lachmann

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 287

Unii sint du9i ca prizonieri cu miinile legate la spate

9i zadarnic mai privesc inapoi la tarinele ,Si casele lor.
MTH cad, nenorociIii, strapun9i de sageti cu cirlig la virf,
caci 9i fierul zburator e uns cu otrava.
65 Ceea ce [navalitorii] nu pot lua 9i duce cu ei, distrug ; 5
§i flacara du9mana mistuie nevinovatele colibe.
Chiar cind e pace, lumea tremura de groaza razboiului
9i nimeni nu mai brazdeaza pamintul, cu mina pe plug.
Aici, fie ca it vezi, fie ca nu-1 vezi, tot to temi de du9man 24.
70 'farina parasita 9i nelucrata ajunge pirloaga. 10
Aici nu sta ascuns la umbra viIei de vie strugurele dulce,
iar mustul ce fierbe nu se aduna in cazi inalte.
Nu sint fructe in acest -plant. Acontius 25 nu ar fi avut
pe ce sa scrie cuvintele pe care sa le citeasca stapina inimii lui.
75 Cit poti vedea cu ochii, numai cimpii goale fara frunzi9, fara arbori ; 15
locuri pe unde nu trebuie sa villa un om fericit.
Deci din tot pamintul, cit se intinde el de mult,
un astfel de loc a fost gasit ca pedeapsa pentru mine.
III, 11, 7-14. Pamintul unor barbari 9i Tarmurile neospitaliere ale Pontului,
Ursa din Menal impreuna cu Boreas al ei ma privesc 20. 20
Nu ma pot inTelege la vorba cu oamenii salbatici de aici.
10 Toate locurile sint pline de o teams nelini9titoare.
Ca cerbul fugar, cind e prins de lacomii ur9i
sau cum se teme mielul impresurat de lupi in munIi,
a9a 9i eu ma ingrozesc, inconjurat din toate 'Agile de populaIii 25
razboinice,
du9mani care aproape Ca stau in coasta mea.
III, 11, 35-36. Am platit vina cu pedeapsa alungarii fie-Ii inima mulln-
mita ; pedeapsa-i
grea, pentru ca sint exilat 9i pentru ca ma aflu in acest vinut.
III, 12, 1-2. Frigul incepe deja sa scads sub actiunea zefirului 9i la
sfir9itul acestui an
iarna pare sa fi fost mai lungs in Meotida 27. 0
14 Vezi nota 29.
It Eroul unei celebre poezii mitologice a lui Calimah, care a trimis un mar pe care
era scrisa o declaratie de dragoste catre o preoteasa a zeitei Hera.
" Constelatiile Carului Mare 1i Carului Mic. Dupa legends, pe muntele Menal din
Arcadia domnea Areas fiul nimfei Calisto. Pe amindoi Iupiter i-a transformat in constelatii.
" K. Lachmann a propus corectura Tomis pentru forma Maeotis. Indiferent Ins& de
varianta adoptata, poetul are hi vedere conditiile climatice din Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
 288 OVIDIU

III, 12, 13-16. Quoque loco est vitis, de palmite gemma movetur:
nam procul a Getico litore vitis abest ;
15 quoque loco est arbor, turgescit in arbore ramus:
nam procul a Geticis finibus arbor abest.
5 III, 12, 27-44. Et mihi sentitur nix verno sole soluta,
quaeque lacu durae non fodiuntur aquae ;
nec mare concrescit glacie, nec ut ante, per Histrum
30 stridula Sauromates plaustra bubulcus agit.
Incipient aliquae tamen huc adnare carinae,
10 hospitaque in Ponti litore puppis erit.
Sedulus occurram nautae dictaque salute,
quid veniat, quaeram, quisve quibusve locis.
35 Ille quidem mirum ni de regione propinqua
non nisi vicinas tutus ararit aquas.
15 Rarus ab Italia tantum mare navita transit,
litora rarus in haec portubus orba venit.
Sive tamen Graeca scierit, sive ille Latina
40 voce loqui, certe gratior huius erit ;
fas quoque ab ore freti longaeque Propontidos undis
20 huc aliquem certo vela dedisse noto
quisquis is est, memori rumorem voce referre
et fieri famae parsque gradusque potest.

III, 12, 51-52. Ei mihi ! iamne domus Scythico Nasonis in orbe est,
iamque suum mihi dat pro lare poena locum?
25 III, 13, 25-28. Si tamen est aliquid nobis hac lute petendum,
in loca ne redeas amplius ista, precor,
dum me terrarum pars paene novissima, Pontus,
Euxinus falso nomine dictus, habet.
III, 14, 37-50. Non hic librorum, per quos inviter alarque,
30 copia : pro libris arcus et arma sonant.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 289

III, 12, 13-16. Mugurul odrasleste in locurile pe unde creste vita de vie,
caci ea se afla departe de tarmul getic.
15 Ramurile cresc pe arbori acolo unde sint arbori,
caci ei se afla departe de hotarele getilor.
III, 12, 27-44. Eu nu simt alts placere decit zapada care se topeste la soarele 6
primfiverii
si apa care nu mai este scoasa inghetata din lac.
Marea nu mai ingheata si nici ca mai inainte
30 boii sarmatici nu mai trag peste Istru carele care scirtiie.
Incep atunci sa se indrepte incoace citeva corabii,
care vor fi oaspeti pe malul Pontului. 10
Ma grabesc si eu sa-1 intimpin pe corabier si, salutindu-I,
it intreb de ce a venit, cine este si din ce loc.
35 Nu-i de mirare ca el vine din locuri apropiate si fara primejdii,
a strabatut doar apele vecine in siguranta.
Rareori strabate marile pins aici vreun corabier din Italia, 16
rareori vine el pe aceste 1.armuri lipsite de porturi.
Fie ca stie greceste, fie ca vorbeste latineste,
40 desigur latina imi face mai multa placere,
e cu putinta ca de la gurile Propontidei celei lungi
cineva sa incredinteze pinzele [corabiei] vintului Notus cel sigur ; 20
deci oricine ar fi, el imi poate aduce o veste, cu un glas plin
de amintiri,
si poate ajunge o parte, o treapta spre glorie.
III, 12, 51-52. Vai mie ! Oare casa lui Naso se afla in lumea scitica,
oare mi se da ca pedeapsa acest loc drept camin?

III, 13, 25-28. Daca trebuie sa cer ceva in lumea aceasta, 25

to rog nu mai reveni in aceste locuri,
cita vreme ma retine o parte a lumii aproape necunoscuta,
Pontul,
care pe nedrept poarta numele de Euxin 28.
III, 14, 37 50. Aici nu-i belsug de carti care sa ma atraga si din care sa-mi
hranesc
mintea ; in locul cartilor rasuna arcul si armele 29. 30

28 e Ospitalier s. Cf. Strabon, VII, 3, 6.

29 Aluzie la invaziile getilor, bastarnilor si ale sarmatilor, care treceau pe neasteptate
Dunarea si apareau in fata orasului (cf. III, 10,69 §i V, 10, 17-24).
19 - 0. 1414

www.dacoromanica.ro
 290 OVIDIU

Nullus in hac terra, recitem si carmina, cuius

40 intellecturis auribus utar, adest.
Non quo secedam, locus est: custodia muri
summovet infestos clausaque porta Getas.
5 Saepe aliquod quaero verbum nomenque locumque,
nec quisquam est, a quo certior esse queam.
45 Dicere saepe aliquid conanti turpe fateri?
verba mihi desunt, dedidicique loqui.
Threicio Scythicoque fere circumsonor ore,
10 et videor Geticis scribere posse modis:
crede mihi, timeo, ne sint inmixta Latinis
50 inque meis scriptis Pontica verba legas.
IV, 1, 19. Me quoque Musa levat Ponti loca iussa petentem.
IV, 1, 45. Il le nec exilium Scythici nec litora Ponti.
15 IV, 1, 57-62. Vere prius flores, aestu numerabis aristas,
poma per autumnum frigoribusque nives,
quam mala, quae toto patior iactatus in orbe,
60 dum miser Euxini litora laeva peto.
Nec tamen, ut veni, levior fortuna malorum est:
20 huc quoque sunt nostras fata secuta vias.
IV, 1, 67-96. Vivere quam miserum est inter Bessosque Getasque.
ilium, qui populi semper in ore fuit !
Quam miserum est porta vitam muroque tueri,
70 vixque sui tutum viribus esse loci !
25 Aspera militae iuvenis certamina fugi,
nec nisi lusura movimus arma manu ;
nunc senior gladioque latus scutoque sinistram,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 291

Nu-i nimeni ale carui urechi ar putea sá-mi inteleaga poeziile,

40 daca i le-a§ citi.
Nici n-am un loc potrivit unde sa ma retrag. Paznicii de la zid
ci poarta inchisa departeaza pe du§manocii geti.
Adesea tntreb despre vreo vorb5 de un nume sau loc, 5
dar nu-i nimeni care sa m5 poata 15.muri.
45 Cind incerc sa spun ceva, deseori imi lipsesc cuvintele ;
mi-e rucine s-o marturisesc m-am dezvalat sa vorbesc.
In jurul meu glasuiesc aproape numai guri tracice ci scitice.
imi pare ca ac putea scrie in versuri getice. 10
Crede-ma, mi-e teams ca s-au strecurat printre cele latinecti
50 ci ca in scrierile mele vei citi cuvinte pontice.

IV, 1, 19. Si mie, caruia i s -a poruncit sa piece in Pont, tot muza imi
aduce ucurare.

IV, 1, 45. [Spiritul meu nu simte] nici exilul, nici tarmurile Marii Scitice.

IV, I, 57-62. Vei numara mai ucor florile primaverii, spicele verii, 15
fructele toamnei ci fulgii de zapada In timpul frigului
decit necazurile pe care le-am suferit, aruncat de colo colo
prin toata lumea,
60 cind ma indreptam, ca un nenorocit, spre /5rmul sting al
Pontului.
Nici dupa ce am sosit, necazurile date de soarta n-au fost
mai mici.
Si aici destinul mi-a urmarit cararile 1 20

IV, 1, 67-96. at e de nenorocit sa traiasca intre besi ci geTi

acela al carui nume a fost mereu pe buzele poporului.
at de nenorocit lucru este ca viata 55 i-o apere poarta ci
zidul cetalii,
70 iar siguranta sa-i fie cu greu pazita de fortele locale N. 25
In tinereTe am fugit de asprele lupte osta§e§ti;
§i doar pentru joc am pus mina pe arme.
Acum, la bAtrineIe, tin la cold sabia, in stinga scutul
" Tomisul, care la data aceasta era numai un orasel (cf. Strabon, VII, 6), dispunea
probabil de putini apArAtori permanenti, chiar daca numarul acestora va fi crescut fats de
cei 40 de soldati pomeniti pe vremea lui Buerebista (vezi E. Condurachi, Burebista qi orasele
pontice, in SCIV, IV (1953), 3-4, p. 520 si I. Stoian, Tomitana. Contribugi epigrafice la istoria
ceta;ii Tomis, Bucuresti, 1962, p. 78-90).
19*

www.dacoromanica.ro
 292 OVIDIU

canitiem galeae subicioque meam.

75 Nam dedit e specula custos ubi signa tumultus,
induimus trepida protinus arma manu.
Hostis, habens arcus imbutaque tela venenis,
5 saevus anhelanti moenia lustrat equo ;
utque rapax pecudem, quae se non texit ovili,
80 per sata, per silvas fertque trahitque lupus :
sic, si quem nondum portarum saepe receptum
barbarus in campis repperit hostis, habet :
10 aut sequitur captus coniectaque vincula collo
accipit, aut telo virus habente perit.
85 Hic ego sollicitae lateo novus incola sedis :
lieu minium fati tempora lenta mei !
Et tamen ad numeros antiquaque sacra reverti
16 sustinet in tantis hospita Musa malis !
Sed neque, cui recitem, quisquam est, mea carmine,
nec qui
90 auribus accipiat verba Latina suis.
Ipse mihi quid enim faciam? scriboque legoque,
20 tutaque iudicio littera nostra suo est.
Saepe tamen dixi << Cui nunc haec cura laborat ?
An mea Sauromatae scripta Getaeque legent ? 0
95 Saepe etiam lacrimae me sunt scribente profusae,
umidaque est fletu littera facta meo.
26 IV, 4, 55-66. Frigida me cohibent Euxini litora Ponti:
dictus ab antiquis Axenus ille fuit.
Nam neque iactantur moderatis aequora ventis,
nec placidos portus, hospita navis, adis.
Sunt circa gentes, quae praedam sanguine quaerunt ;
30 60 nec minus infida terra timetur aqua.
Illi, quos audis hominum gaudere cruore,
paene sub eiusdem sideris axe iacent.
Nec procul a nobis -locus est, ubi Taurica dira

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 293

si-mi ascund sub cased parul carunt,

75 caci indata ce-a dat semnalul de alarms paznicul din locul
de straja
repede punem mina tremurateare pe arme.
Dusmanul crunt, care are arcuri si sageti unse cu otrava, 5
da tirceale zidurilor pe calul in spume;
Intocmai cum lupul hraparet is si tiraste
80 peste semanaturi si prin paduri vreo oaie care nu s-a adapostit
in Tare,
asa face barbarul dusman, daca prinde pe cineva pe cimp, 10
care nu s-a .refugiat Inca in dosul portilor ;
aceluia i se arunca latul de git si e dus rob
sau piere de sulita inveninata.
85 Aici stau eu, locuitor de curind al acestui loc zbuciumat.
Vai ! Some hotarit de soarta mea, de ce vii atit de domol? 15
Si totu§i muza, musafira mea chiar in mijlocul liner necazuri
atit de mari,
ma indeamna staruitor sa ma intorc la versuri si la vechiul
ei cult.
Nu e insa nimeni pe aici caruia sa-i recit poeziile mele ; 20
90 nimeni care sa asculte cu urechile lui vorbe latinesti.
Scriu si-mi citesc mie insumi ; caci ce sa fac?
Scrisul meu este deci asigurat ca are cine sa-1 judece.
Adesea mi-am zis: de ce sa ma chinuiesc cu aceasta grija ?
Citi-vor oare poeziile mele sarma tii sau getii? 25
95 Deseori am varsat lacrimi cind am scris
si am udat scrisul cu plinsul meu.
IV, 4, 55-66. Sint tinut pe loc de friguroasele tarmuri ale Pontului Euxin,
numit de cei vechi Axenus 31,
caci apele sint batute de vinturi aspre 30
si tu, corabie care vii in vizita, nu gasesti aici porturi
linistite.
Sint imprejur populatii care caut6 prada prin varsare de singe.
60 Deci uscatul nu este mai putin de temut decit apa inselatoare.
Acei de care auzi Ca le place singele de om 35
traiesc aproape sub acelasi cer cu mine.
Nu-i departe locul in care altarul tauric 32
81 s Neospitalierul *. Vezi Strabon, nota 48.
32 Altarul zeitei Artemis, areia i se aduceau jertfe omenesti. Vezi Pindar, nota 17.

www.dacoromanica.ro
 294 OVIDIU

caede pharetratae spargitur ara deae.

65 Haec prius, ut memorant, non invidiosa nefandis
nee cupienda bonis regna Thoantis erant.
IV, 6, 45-48. Urbis abest facies, absunt, mea cura, sodales,
5 et, qua nulla mihi carior, uxor abest.
Vulgus adest Scythicum bracataqua turba Getarum;
sic me, quae video non videoque, movent.
IV, 8, 15-16. Non ita dis visum, qui me terraque marique
actum Sarmaticis exposuere. locis.
10 IV, 8, 25-26. Tempus erat nec me peregrinum ducere caelum,
nec siccam Getico fonte levare sitim.
IV, 8, 41-42. Vita pro cul patria peragenda sub axe boreo,
qua maris Euxinis terra sinistra iacet?
IV, 9,17. Quod Scythicis habitem longe submotus in oris.
15 IV, 10, 93 98. Iam mihi canities pulsis melioribus annis
venerat, antiquas miscueratque comas,
95 postque meos ortus Pisaea vinctus oliva
abstulerat decies praemia victor eques,
cum maris Euxini positos ad laeva Tomitas
20 quaerere me laesi principis ira iubet.
IV, 10, 109-114. Tacta mihi tandem longis erroribus acto
110 iuncta pharetratis Sarmatis ora Getis.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 295

al crudei zeite inarmate cu tolba se hrane§te cu singe

varsat acolo.
65 Se spune ca aceste locuri erau iubite de cei nelegiu4i,
dar nu erau dorite de oamenii cumsecade; ele se aflau in
stapinirea lui Thoas 33.
IV, 6, 45-48. imi lipseste chipul Romei, imi lipsesc prietenii, grija mea,
si ceea ce mi-e mai stump ca orice, imi lipseste sotia. 5
Este de fats norodul scitic si multimea getilor imbracati
cu pantaloni.
Astfel ma tulbura §i ceea ce vad si ceea ce nu vad.

IV, 8, 15-16. Nu w au gasit cu tale zeii, care, dupa ce m-au gonit

pe mare §i pe uscat, m-au parasit in tinuturile sarmatilor.
IV, 8, 25-26. Ar fi timpul sa nu indur un climat strain mie 10
si sa nu-mi astimpar setea uscata dintr-un izvor getic.
IV, 8, 41-42. Trebuie sa-mi petrec viata departe de patrie, sub polul dela
miazanoapte,
unde sa afla tarmul sting 34 at Pontului Euxin.
IV, 9, 17, Deoarece locuiesc exilat departe de Roma, petarmurile

IV, 10, 93-98. Cei mai buni ani ai mei trecusera, imi sosise vremea parului 15
carunt,
care se amestecase cu vechile fire de par.
95 De la na0erea mea calaretul victorios, incoronat cu cununa
de mash!). la Pisa,
luase de zece on premii 35,
cind minia imparatului ofensat mi-a poruncit
sa ma indrept spre tomitanii asezati pe tarmul sting 36 ai 20
Pontului.
IV, 10, 109-114. Dupa lungi rataciri am atins, in sfir0t,
110 tarmul care unqte 27 pe getii §i sarmatii purtatori de tolbe.
0 Rege legendar al taurilor, care jertfea pe toti strainii venili in Taurida (Crimeea
de astazi).
" Cf. Triste, V, 10, 14.
35 In orasul Pisa din Elida aveau loc intreceri sportive, din patru in patru ani, la care
invingatorul apata o cununa de maslini. Trecusera deci 40 de ani de la nasterea poetului.
3. Cf. Triste, V, 10, 14.
ez Locul de intilnire si de interpa'trundere a celor doua neamuri.

www.dacoromanica.ro
 296 OVIDIU

Hic ego finitimis quamvis circumsoner armis,

tristia, quo possum, carmine fata levo.
Quod quamvis nemo est, cuius referatur ad aures,
sic tamen absumo decipioque diem.
6 IV, 10, 119. Tu dux et comes es ; to nos abducis ab Histro.

V, 1, 1-2. Hunc quoque de Getico, nostri studiose, libellum

litore praemissis quattuor adde meis.
V, 1, 13-14. Sic ego Sarmaticas longe proiectus in oras,
efficio, taciturn ne mihi funus eat.
10 V, 1, 21-22. Sed dedimus poenas, Scythicique in finibus Histri
ille pharetrati lusor Amoris abest.
V, 1, 45-46. Quod probet ipse, canam, poenae modo parte levata
barbariam rigidos effugiamque Getas.
V, 1, 72-74. Non sunt illa suo barbariora loco,
16 nec me Roma suis debet conferre poetis:
inter Sauromatas ingeniosus eram.
V, 2, 31-32. Barbara me tellus orbisque novissima magni
sustinet et saevo cinctus ab hoste locus.
V, 2, 61-72. Arva relegatum iussisti visere Ponti,
20 et Scythicum profuga scindere puppe fretum.
Iussus ad Euxini deformia litora veni
Aequoris, haec gelido terra sub axe iacet
65 nec me tarn cruciat nunquam sine frigore caelum,
glebaque canenti semper obusta gelu
25 nesciaque est vocis quod barbara lingua Latinae,
Graecaque quod Getico victa loquella sono est ;
quam quod finitimo cinctus premor undique Marte,
70 vixque brevis tutos murus ab hoste facit.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 297

Aici, deli and zanganind in juru-mi armele,

pe cit pot imi tqurez soarta trista cu poezia.
De§i nu am pe nimeni cui sa i-o citesc,
totu0 astfel imi petrec si imi iriel timpul.
IV, 10, 119. Tu imi qti calauza i tovar4a ; to [muza mea], ma indepartezi 5
de Istru.
V, 1, 1-2. Aceasta carte, care vine §i ea de pe tarmul getic, cititorule
preocupat de mine,
adaug-o la cele patru pe care ti le-am trimis mai-nainte.
V, 1, 13-14. Aruncat departe pe tarmurile sarmatice,
imi dati osteneala ca moartea mea sa nu treaca nebagata in
seams.
V, 1, 21-22. Dar am fost pedepsit, iar cintareful lui Amor 10
cu tolba se afla acum departe, la gurile Istrului scitic.
V, 1, 45-46. Voi cinta tot ce va fi pe placul lui, numai sa-mi upreze o
parte din pedeapsa,
sa pot scapa de barbarie §i de geIii salbatici.

V, 1, 72-74. [Poeziile] nu sint mai barbare ca locul [in care au fost scrise].
Roma nu trebuie sa ma compare cu poqii ei, 15
dar intre sarmati sint un poet de mare talent.
V, 2, 31-32. Ma a flu pe un pamint barbar la capatul lumii noastre marl,
un loc care este inconjurat de dupnani cruzi.
V, 2, 61-72. Surghiunindu-ma, mi-ai poruncit sa vad regiunile Pontului
i sa despic cu nava marea scitica. 20
Supunindu-ma poruncii am venit pe Iarmurile urite ale Euxi-
nului.
Tinutul acesta se afla sub polul cel ingheTat.
65 Nu ma chinuiqte atit clima mereu friguroasa
§i pamintul ve§nic ars din pricina gerului alb,
nici faptul ca barbarii nu cunosc limba latina, 25
iar limba greaca a fost invinsa de limba getica,
dar ma ingroze§te faptul ca sint amenintat din toate pariile
de Marte, care se afla foarte aproape de mine,
70 iar zidul mic cu greu ne poate apara de du§man.

www.dacoromanica.ro
 298 OVIDIU

Pax tamen interdum est, pacis fiducia numquam.

Sic hic nunc patitur, nunc timet arma locus.
V, 3, 7-12. Quem nunc suppositum stellis Cynosuridos Ursae
iuncta tenet crudis Sarmatis ora Getis.
5 Quique prius mollem vacuamque laboribus egi
10 in studiis vitam Pieridumque choro,
nunc procul a patria Geticis circumsonor armis,
multa prius pelago multaque passus humo.
V, 3, 21-22. Nec patria est habitata tibi, sed adusque nivosum
10 Strymona venisti Marticolamque Geten.
V, 4, 1-2. Litore ab Euxino Nasonis epistula veni,
lassaque facta maxi lassaque facta via
V, 5, 27-28. Nil homini certum est: fieri quis posse putaret
ut facerem in mediis haec ego sacra Getis?
15 V, 6, 19-21. Spiritus hic, Scythica quem non belle ducimus aura,
quod cupio, membris exeat ante meis,
quam tua delicto stringantur pectora nostro.
V, 7, 1-2. Quam legis, ex illa tibi venit epistula terra,
latus ubi aequoreis additur Hister aquis.
20 V, 7, 9-20. Turba Tomitanae quas sit regionis et inter
10 quos habitem mores, discere cura tibi est?
Mixta sit haec quamvis inter Graecosque Getasque,
a male pacatis plus trahit ora Getis.
Sarmaticae maior Geticaeque frequentia gentis
25 per medias in equis itque reditque vias.
15 In quibus est nemo, qui non coryton et arcum

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 299

E totu§i §i liniste din cind in cind, dar niciodata nu exists

siguranca ei.
Asa sint locurile acestea : sau indura eazboiul .sau se tern de el.

V, 3, 7-12. Sub stelele Carului Mic, ma sine acum pe loc

Tarmul care uneste pe geti cu cruzii sarmati.
Eu, care mai-nainte am dus o vials usoara si lipsita de oboseala 6
10 in studii si in corul Pieridelor 38,
acum ma aflu departe de patrie si and in jurul meu zanganind
armele getice,
dupa ce am indurat multe, pe uscat si pe mare.

V, 3, 21-22. Tu n-ai ramas in patrie, ci ai venit pin4 la Strimonul plin

de zapadd
si la getul care se inching lui Marte. 10

V, 4, 1-2. Eu, scrisoarea lui Naso, am venit de la Varmul [Pontului] Euxin

obosira de drumul facut pe uscat si pe mare.

V, 5, 27-28. Nu exists nimic sigur pentru om: cine s-ar fi putut gindi
&á intr-o zi eu voi serba aceasta aniversare in mijlocul gePlor?

V, 6, 19-21. Aceasta suflare, pe care abia mi-o trag din pricina climei 16
scitice,
mai curind sa-mi iasa din nadulare, cum o si doresc,
decit sa-Ii coplesesc inima cu vinoviiIia mea.

V, 7, 1 2. Scrisoarea pe care o citesti iti vine din acel tinut

unde Istrul cel larg se uneste cu apele marii.

V, 7, 9-20. Esti curios sá stii ce populaIie se afla. in Iinutul tomitan 20

10 §i ce obiceiuri au oamenii printre care locuiesc?
Desi in acest loc sint amestecaTi greci si geti,
Iarmul tine mai mult de geIii nedornoliti.
Sarmaiii si getii sint mai numerosi.
Ii vezi calari, venind si ducindu-se prin mijlocul drumurilor. 26
15 Intre ei nu-i nici unul care sa nu poarte tolba, arc

88 Muzele, care Iocuiau in Pieria (Tesalia).

www.dacoromanica.ro
 300 OVIDIU

telaque vipereo lurida felle gerat.

Vox fera, trux vultus, verissima Martis imago ;
non coma, non ulla barba resecta manu.
dextera non segnis fixo dare vulnera cultro,
6 20 quem iunctum lateri barbarus omnis habet.
V, 7, 41-60. Quid potius faciam desertis solus in oris,
quamve malis aliam quaerere toner opem?
Sive locum specto, locus est inamabilis et quo
esse nihil toto tristius orbe potest,
10 45 sive homines, vix sunt homines hoc nomine digni,
quamque lupi saevae plus feritatis habent.
Non metuunt leges, sed cedit viribus aequum,
victaque pugnaci iura sub ense iacent.
Pellibus et laxis arcent mala frigora bracis,
15 50 oraque sunt longis horrida tecta comis.
In paucis extant Graecae vestigia linguae,
haec quoque iam Getico barbara facta sono.
Unus in hoc nemo est populo, qui forte Latine
quaelibet e medio reddere verba queat.
20 55 Ille ego Romanus vates ignoscite, Musae!
Sarmatico cogor plurima more loqui.
En pudet et fateor, iam desuetudine longa
Vix subeunt ipsi verba Latina mihi.
Nec dubito, quin sint et in hoc non pauca libello
25 60 barbara: non hominis culpa sed ista loci.
V, 10, 1-52. Ut sumus in Ponto, ter frigore constitit Hister,
facta est Euxini dura ter unda maris.
At mihi iam videor patria procul esse tot annis,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 301

si sageti ingalbenite de veninul viperei.

Au glas aspru, chip salbatic si sint cea mai adevarata intru-
chipare a lui Marte.
Parul si barba for n-au fost tunse niciodata.
Mina for dreapta e totdeauna gata sa infiga cutitul,
20 pe care it are legat la sold orice barbar. 6

V, 7, 41-60. Ce-as putea face mai bun eu, care sint parasit aici pe tarmuri
singuratice?
Ce leac sa incerc pentru a-mi usura necazurile?
Daca privesc acest loc, el imi apare neprietenos si nicaieri,
in toata lumea, nu poate fi altul mai trist.
45 Daca privesc oamenii, caci abia sint vrednici de acest nume, 10
vad la ei mult mai cumplita salbaticie decit la lupi.
Nu se tem de legi, ci dreptatea cedeaza in fata fortei
si zace la pamint invinsa de sabia cu care se duc luptele ".
Se apara impotriva frigului napraznic cu piei de animale si
cu pantaloni largi,
50 iar fetele for aspre sint acoperite cu par lung. 16
La putini dintre ei se mai pastreaza urme ale limbii grecesti,
iar aceasta a devenit si ea barbara din pricina accentului
ei getic.
In aceasta multime nu-i nimeni care intimplator sa stie
latineste
si care sa poata rosti macar citeva cuvinte.
55 Chiar eu, poet roman iertati-ma Muzelor ! 20
sint silit sa vorbesc de cele mai multe on dupa obiceiul sarmatic.
Iata, mi-e rusine, dar marturisesc: din cauza dezobisnuintei
indelungate,
chiar mie imi vin cu greu in minte cuvintele latine.
Nu ma indoiesc ca in asta cartulie s-au strecurat multe
60 din limba barbarilor: nu-i vina omului, ci a locului. 26

V, 10, 1-52. De cind ma aflu in Pont, de trei on inghetul a tintuit pe loc

Istrul,
de trei on valurile Marii Euxine au Incremenit.
Dar mie mi se pare ea sint departe de patrie de atitia ani
39 Pornind de la versurile 47-48 si de la 10, 43-44, S. Larnbrino ajunge la con-
cluzia ca la geti se practica duelul judiciar (Tomes, cite greco-gete, chez Ovide in Ovidiana.
Recherches sue Ovide, Les Belles Lettres, Paris, 1958, p. 379-390).

www.dacoromanica.ro
 302 OVIDIU

Dardana quot Graio Troia sub hoste fuit.

5 Stare putes, adeo procedunt tempora tarde,
et peragit lentis passibus annus iter.
Nec mihi solstitium quicquam de noctibus aufert,
5 efficit angustos nec mihi bruma dies.
scilicet in nobis rerum natura novata est,
10 cumque meis curis omnia longa facit.
An peragunt solitos communia tempora motus,
suntque magis vitae tempora dura meae,
10 quam tenet Euxini mendax cognomine litus,
et Scythici vere terra sinistra freti?
15 Innumerae circa gentes fera bella minantur,
quae sibi non rapto vivere turpe putant.
Nil extra tutum est: tumulus defenditur ipse
15 moenibus exiguis ingenioque loci.
Cum minime credas, ut ayes, densissimus hostis
20 advolat et praedam vix bene visus agit.
Saepe intra muros clausis venientia portis
per medias legimus noxia tela vias.
20 Est igitur rarus, rus qui colere audeat, isque
hac arat infelix, hac tenet arma manu.
25 Sub galea pastor iunctis pice cantat avenis,
proque lupo pavidae bella verenfur oyes.
Vix ope castelli defendimur et tamen intus
26 mixta facit Graecis barbara turba metum.
Quippe simul nobis habitat discrimine nullo
30 barbarus et tecti plus quoque parte tenet.
Quorum ut non timeas, possis odisse videndo
pellibus et longa corpora tecta coma.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 303

ci/i a stat Troia dardanica sub amenimarea du§manului grec 40.

5 Crezi ca vremea sta pe loc, ass de incet trece
§i anul 19i strabate calea cu pa0 domoli.
Nici solsti/iul nu scurteaza cu ceva nop/ile,
nici iarna nu-mi face zilele mai scurte. 5
De buns seams in mintea mea lucrurile se infali§eaza altfel
10 §i o data cu grijile mele toate par lungi.
Oare vremea, aceea0 pentru toti, se mists ca de obicei
§i numai pentru via/a mea este mai aspra,
pentru mine pe care ma tine aici Iarmul, cu numele mincinos de 10
Euxin
§i pamintul marl scitice 42 in adevar sinistru? "
15 In jur ne amenima cu razboaie pline de 'cruzimi nenumarate
neamuri,
care nu cred ca-i ru0nos sa traiasca din jaf.
in afara cetatii, nimic nu-i sigur : colina insa0 e aparata
de intarituri slabe si de a§ezarea locului. 15
Cind to a§tep/i mai pu/in, dupnanul in numar mare vine In zbor
ca o pasare
20 §i nici nu 1-ai vazut bine, ea a 0 inhatat prada.
Deseori, macar ca sint por/ile inchise,
culegem de pe strazi, dinauntrul cetatii, sage/i otravite, venite
pe deasupra.
A§adar rar vezi pe cineva care indrazne§te sa cultive Carina si 20
acesta,
nefericitul, cu o mina are, cu cealalta Tine arma ".
25 Pastorul cinta din fluierele lui lipite cu smoala, tinind coiful pe cap,
iar fricoasele of se tern (aici) de razboaie, nu de lup.
De-abia sintem apara/i de intaritura facuta §i chiar inauntrul cetatii
gloata barbarilor, amestecata cu greci, provoaca teama ; 25
caci ei locuiesc impreuna cu noi, fare deosehire,
30 §i ocupa cea mai mare parte din case.
Chiar data nu Ii-ar fi frica de ei, i-ai putea uri, vazindu-le
trupurile acoperite cu piei §i parul lung.

42 Zece ani.
41 e Ospitalier s. Cf. Strabon, VII, 3, 6.
42 Aceasta denumire a Marii Negre nu apare decit la Teocrit, 16, 99 cu scolia respective.
48 Regiunile dobrogene se mai numeau si a Tarmul sting * (al Marii Negre). Cf. Strabon,
VII, 7, 1. In latineste sinister inseamna <4 sting *, dar si sinistru", de aici jocul de cuvinte
al poetului.
44 Vezi nota 29.

www.dacoromanica.ro
 304 OVIDIU

Hos quoque, qui geniti Graia creduntur ab urbe,

pro patrio cultu Persica braca tegit.
35 Exercent illi sociae commercia linguae:
per gestum res est significanda mihi.
5 Barbarus hic ego sum, qui non intellegor ulli,
et rident stolidi verba Latina Getae ;
meque palam de me tuto male saepe loquuntur
40 forsitan obiciunt exiliumque mihi,
utque fit, in me aliquid, si quid dicentibus illis
10 abnuerim quotiens adnuerimque, putant.
Adde, quod iniustum rigido ius dicitur ense,
dantur et in medio vulnera saepe foro.
45 0 duram Lachesin, quae tam grave sidus habenti
fila dedit vitae non breviora meae !
15 Quod patriae vultu vestroque caremus, amici,
atque hic in Scythicis gentibus esse queror ;
utraque poena gravis ! merui tamen Urbe carere,
50 non merui tali forsitan esse loco.
Quid loquor a ! demens ? ipsam quoque perdere vitam,
20 Caesaris offenso numine dignus eram.
V, 12, 10. Solus in extremos iussus abire Getas ?
V, 12, 17-20. Ut veniant patriae, veniant oblivia vestri,
omnis et amissi sensus abesse queat:
at timor officio fungi vetat ipse quietum ;
25 20 cinctus ab innumero me tenet hoste locus !
V, 12, 51-62. At, puto, si demens studium fatale retemptem,
hic mihi praebebit carminis arma locus.
Non liber hic ullus, non, qui mihi commodet aurem,
verbaque significent quid mea, norit, adest.
30 55 Omnia barbariae loca sunt vocisque ferinad,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 305

Si acei pe care ii crezi ca se trag din orase grecesti

se imbraca cu pantaloni persani, in loc de portul strabun.
35 Ei vorbesc intre ei o limbs pe care o inteleg ;
dar eu trebuie sa ma inteleg prin semne.
Eu sint aici barbarul, caci nu sint inteles de nimeni: 5
cind and cuvinte latinesti, geIii rid prosteste ;
cu siguranIa ca deseori vorbesc rau despre mine pe fata ;
40 poate imi reproseaza ca sint un surghiunit ;
si clack asa cum se intimpla, eu fac vreun gest de dezaprobare sau de
aprobare,
cind vorbesc ei ceva, it rastalmacesc impotriva mea. 10
Mai afla Ca ceea ce numeste nedreptate devine dreptate pentru
cel care biruie cu sabia
si deseori se ranesc batindu-se in mijlocul pietii 45.
45 0 nemiloasa Lachesis 46, care nu mi-ai taiat mai scurt firul
ca unuia care sint nascut sub o grea zodie.
Ma pling ca sint lipsit de chipul patriei si de al vostru, prieteni,
§i ca ma aflu aici, intre neamurile scitice ;
amindou6 pedepse sint grele ; am meritat sa fiu alungat din Roma
50 dar poate n-am meritat sa fiu [exilat] intr-un astfel de loc.
Ah ! ce vorbesc eu ? Sint nebun? Meritam sa mi se is chiar viata,
fiindca am ofensat divinitatea cezarului. 20

V, 12. 10. Eu caruia i s-a poruncit sa plec singur la indepartatii geti.

V, 12, 17. Chiar de-as uita de patrie si de voi,

chiar de-as putea sa nu mai simt ce am pierdut,
totusi frica ma va impiedica si eu nu-mi pot face datoria in tihna:
20 sint reIinut intr-un loc care este impresurat de un dusman numeros. 25

V, 12, 51-62. Fara indoiala insa, daca as incerca iarasi, ca un nebun, indeletni-
cirea 47 care mi-a fost fatala,
Iinutul de aici va oferi arme poeziei 48 mele.
Nu-i nici o carte pe aici, nu-i cine sa-si apiece urechea
si sa inIeleaga cuvintele mele.
55 Peste tot, numai barbari cu glasul for salbatic, 30

48 Vezi nota 39.

48 Una dintre cele trei Parce (Ursitoare).
47 Indeletnicire poetics.
48 u Voi fi rapus de ea s, adica « ma voi lecui de patima versurilor s.

20 - c. 1414

www.dacoromanica.ro
 306 OVIDIU

omniaque * hostilis plena timore soni.

Ipse mihi videor iam dedidicisse Latine:
nam didici Getice Sarmaticeque loqui.
Nec tamen, ut verum fatear tibi, nostra teneri
5 60 a componendo carmine Musa potest.
Scribimus et scriptos absumimus igne libellos:
exitus est studii parva favilla mei.
V, 13, 1-2. Hanc tuus e Getico mittit tibi Naso salutem,
mittere si quisquam, quo caret ipse, potest.
10 V, 13, 5-6. Perque dies multos lateris cruciatibus uror ;
saeva quod inmodico frigore laesit hiemps.

EPISTULAE EX PONTO

I, 1, 1-2. Naso Tomitanae iam non novus incola terrae

hoc tibi de Getico litore mittit opus.
15 I, 1, 79... Inque locum Scythico vacuum mutabor ab arcu.
I, 2, 15-28. Hostibus in mediis interque pericula versor,
tamquam cum patria pax sit adempta mihi:
qui, mortis saevo geminent ut vulnere causas,
omnia vipereo spicula felle linunt.
20 His eques instructus perterrita moenia lustrat
20 more lupi clausas circuentis oyes:
at simul intentus nervo levis arcus equino,
vincula semper habens inresoluta, canet,
tecta rigent fixis veluti vallata sagittis,
25 portaque vix firma summovet arma sera.
25 Adde loci faciem nec fronde nec arbore laeti,
et quod iners hiemi continuatur hiems.
Hic me pugnantem cum frigore cumque sagittis
cumque meo fato quarta fatigat hiems.

* Omniaque hostilis M e r k omnia sunt gethici plena timore soni ms1DK

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 307

toate locurile sint pline de teama glasului du§man 49.

Eu insumi am impresia ca m-am dezvatat de limba latina ;
caci am invaTat sa vorbesc limba getica §i sarmatica.
Totu§i, ca sa-Ii marturisesc adevarul,
60 muza mea nu se poate abtine de a nu mai compune versuri, 5
scriu i and in foc carTile pe care le scriu:
rezultatul muncii mele este un pic de cenusa.

V, 13, 1-2. Din Tara ge%ilor IIi trimite Naso al tau urari de sanatate,
daca cineva poate sa trimita ceva de care el insu0 duce lipsa.

V, 13, 5-6. De multe zile simt cum ma arde in coasts, 10

deoarece iarna cruda cu frigul ei nemasurat m-a vatamat.

SCRISORI DIN PONT

I, 1, 1-2. Naso, care nu mai este un nou venit pe parnintul de la Tomis,

Ili trimite aceasta opera de pe Iarmul getic.

I, 1, 79. ... Poate voi fi mutat intr-o lume in care nu se gasesc arcuri scitice 50. 15

1,2,15-28. Traiesc in mijlocul du§manilor §i al primejdiilor,

ca §i cum mi-ar fi fost rapita si linistea o data cu patria.
Ca rana sa fie mai groaznica, spre a princinui moartea pe doua cai,
cei de aici ung virfurile cu venin de vipera.
Calare pe cal §i cu astfel de arme ei dau tircoale zidurilor, intre care 20
domne§te groaza,
20 ca lupii in jurul ocoalelor unde sint inchise oile.
Arcul for intins cu o vina de cal
nu trage numai o singura data, ci este totdeauna Incordat.
Sage-Pie se infig in acoperiprile caselor, formind parca o palisada,
iar poarta solids cu greu ne mai poate apara de armele din departare. 25
25 Adauga §i faptul ca %inutul de aici nu are nici arbori, nici frunze
§i ca iarna grea sine ping la cealalta iarna.
Pe mine, in lupta cu frigul, cu sagetile
§i cu soarta, ma chinuie§te acum aici a patra iarna.

49 In unele manuscrise: # toate locurile sint pline de teama glasului getilor*.

99 Adica: (I voi muri u.

20*

www.dacoromanica.ro
 308 OVIDIU

I, 2, 43-48. At, puto, cum requies medicinaque publica curae

somnus adest, solitis nox venit orba malis.
45 Somnia me terrent veros imitantia casus,
et vigilant sensus in mea damna mei.
5 Aut ego Sarmaticus videor vitare sagittas,
aut dare captivas ad fera vincla manus.
I, 2, 59-60. Saepe precor mortem ; mortem quoque deprecor idem,
ne mea Sarmaticum contegat ossa solum.
I, 2, 73-94. Nescit enim Caesar, quamvis deus omnia norit,
10 ultimus hic qua sit condicione locus.
75 Magna tenent illud numen molimina rerum ;
haec est caelesti pectore cura minor.
Nec vacat, in qua sint positi regione Tomitae,
quaerere, finitimo vix loca nota Getae:
15 aut quid Sauromatae faciant, quid Iazyges acres,
80 cultaque Oresteae Taurica terra deae:
quaeque aliae gentes, ubi frigore constitit Hister,
dura meant celeri terga per amnis equo.
Maxima pars hominum nec te, pulcherrima, curat,
20 Roma, nec Ausonii militis arma timet.
85 Dant illis animos arcus plenaeque pharetrae
quamque libet longis cursibus aptus equus,
quodque sitim didicere diu tolerare famemque,
quodque sequens nullas hostis habebit aquas.
25 Ira viri mitis non me misisset in istam,
90 si satis haec illi nota fuisset humus.
Nec me, nec quemquam Romanum gaudet ab hoste,
meque minus, vitam cui dabat ipse, capi.
Noluit, ut poterat, minimo me perdere nutu.
30 Nil opus est ullis in mea fata Getis.
I, 2, 103-114. At to tam placido, quam nos quoque sensimus illum,
iudice pro lacrimis ora resolve meis.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 309

I, 2, 43-48. Dar, cel putin, cind vine linistea si somnul, acest leac obstesc al grijilor,
am eu noapte lipsita de obisnuitele chinuri?
45 Ma ingrozesc visurile care mi-arata intimplari reale,
iar simturile mele stau de veghe spre a ma chinui.
Mi se pare ea ma feresc de sagetile sarmatice 6
sau Imi intind miinile spre a fi legate in catusele aspre
ca prizonier de razboi.
I, 2, 59-60. Adesea imi doresc moartea si tot eu pe data ma rog sa nu mai vina,
ca nu cumva oasele mele sa se odihneasca pe pamint sarmatic.
I, 2, 73-94. Caci imparatul nu stie, desi un zeu le stie pe toate,
care este situatia de aici, in acest loc de la capatul pamintului. 10
75 Persoana lui diving se ocupa de lucruri mai mari,
iar aceasta este o grija prea mica pentru sufletul lui ceresc.
El n-are ragaz sa intrebe in ce tinut se afla tomitanii,
un loc abia cunoscut getului din vecinatate ;
nici sa stie ce fac sarmatii, ce fac cruzii iazigi 15
80 si pamintul tauric ai inchinat zeitei lui Oreste 52
si celelalte neamuri care, indata ce Istrul a incremenit de ger,
alearga cu caii for iuti pe spinarea tare a apei.
Cei mai multi oameni de pe aici nu se sinchisesc de tine,
prea frumoasa Roma, si nu se tern de armele soldatului ausonic 53. 20
85 Le dau inima arcurile si tolbele for pline cu sageti
si caii for in stare sa suporte curse oricit de lungi,
deprinderea de a indura indelung setea si foamea
si faptul ca dusmanul care i-ar urmari nu va gasi apa.
Minia blindului barbat nu m-ar fi trimis in acest loc, 25
90 data 1 -ar fi cunoscut indeajuns.
Lui nu-i place sa fie prins de dusman vreun roman
st cu atit mai putin eu, caruia el mi-a daruit viata,
N-a vrut sa ma distruga cu un simplu semn facut cu capul, si putea
s-o faca.
Deci n-are nevoie de geti pentru implinirea destinului meu. 30

1, 2, 103-114. Dar to 54, fata de lacrimile inele, deschide gura si vorbeste

judecatorului
atit de blind asa cum 1-am simtit si eu ca este.
si Crimeea de astazi.
52 Artemis.
sa Italic, roman.
64 Poetul se adreseaza prietenului sau Maximus, un favorit al impriratului August.

www.dacoromanica.ro
 310 OVIDIU

105 Non petito, ut bene sit ; sed uti male tutius, utque
exilium saevo distet ab hoste meum:
quamque dedere mihi praesentia numina vitam,
non adimat stricto squalidus ense Getes:
6 denique, si moriar, subeam pacatius arvum,
110 ossa nec a Scythica nostra premantur humo,
nec male compositos, ut scilicet exsule dignum,
Bistonii cineres ungula pulset equi:
et ne, si superest aliquis post funera sensus,
10 terreat et manes Sarmatis umbra meos.
I, 3, 35-38. Nescio qua natale solum dulcedine cunctos
ducit, et inmemores non sinit esse sui.
Quid melius Roma ? Scythico quid frigore peius ?
Hue tamen ex illa barbarus urbe fugit.
16 I,...3, 47-60. At, puto, qua fueram genitus, tellure carenti
in tamen humano contigit esse loco.
Orbis in extremi iaceo desertus harenis,
50 fert ubi perpetuas obruta terra nives.
Non ager hic pomum, non dulces educat herbas,
20 non salices ripas, robora monte virent.
Neve fretum laudes terra magis, aequora semper
ventorum rabie solibus orba tument.
55 Quocumque aspicies, campi cultore carentes
vastaque, quae nemo vindicet, arva iacent.
25 Hostis adest dextra laevaque a parte timendus,
vicinoque metu terret utrumque latus.
Altera Bistonias pars est sensura sarissas ;
60 altera Sarmatica spicula missa manu.
I, 4, 31-32. Iunctior Ilaemonia est Ponto, quam Roma sit Histro ;
30 et brevius, quam nos, ille peregit iter.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 311

105 Nu-i cere un bine ; ci, daca-mi merge rau, sa fiu in mai mare
siguranta pi,
in exil, sa-mi fie la adapost din partea dupmanului
viata pe care mi-a daruit-o divinitatea lui prielnica, iar
nu sa mi-o smulga cu sabia getul cel hidos.
In sfirpit, cere-i ca, daca voi muri, oasele sa-mi fie ingropate intr-un 6
loc mai liniptit,
110 sa nu fie apasate de Orilla scitica,
iar cenupa prost ingropata, cum de buns seams se cade unui
surghiunit,
sa nu fie calcata de copitele calului bistonian 55
i nici umbrele sarmatilor sa nu ingrozeasca aici manii mei,
daca mai supravietuiepte ceva dupe moarte. 10

1, 3, 35-38. Nu ptiu de ce pamintul natal ne atrage prin dulceata sa

,Si nu ne lass sa-1 dam uitarii.
Unde-i mai bine ca la Roma? Ce-i mai rau decit gerul scitic?
Totupi din acea Roma am fugit incoace ca un barbar.

1, 3, 47-60. Dar, poate, lipsit de locul in care am fost nascut 15

mi-a fost totupi dat sä ma aflu intr-un tinut civilizat?
Nu ! Zac parasit la capatul lumii intr-un loc
50" unde pamintul ramine mereu acoperit de zapada ;
aci, pe ogor, nu cresc roade pi nici strugurii cei dulci;
pe ripe nu inverzesc salcii, nici stejarul pe munte. 20
Iar marea nu-i mai de lauds ca pamintul;
apele mereu se umfla din pricina vinturilor turbate pi sint lipsite
de soare.
55 Oripiunde ti-ai intoarce privirile, vezi cimpii necultivate
pi ogoare intinse pe care nu le revendica nimeni.
Acolo e dupmanul de care trebuie sa to temi pi din dreapta pi din 25
stinga ;
din amindoua partile ne ingrozepte teama de vecini;
dintr-o parte poti sa simti sulitile bistoniene,
60 din cealalta lancile sarmatice zvirlite cu mina.

I, 4, 31-32. Tesalia e mai aproape de Pont decit Roma de Istru,

i el [Iason] a strabatut un drum mai scurt ca al meu. 30

55 Populatie tract' de la sud de muntii Balcani, mentionata de poet ca nume generic

pentru traci.

www.dacoromanica.ro
 812 OVIDIU

I, 5, 12. Nec venit ad duros Musa vocata Getas.

I, 5, 49-52. Moris an oblitus contendere discam
50 Sarmaticos arcus, et trahar arte loci?
Hoc quoque me studium prohibent adsumere vires,
5 mensque magis gracili corpore nostra valet.
I, 5, 61-66. Cur ego sollicita poliam mea carmina cura?
An verear, ne non approbet illa Getes?
Forsitan audacter faciam, sed glorior Histrum
ingenio nullum maius habere meo.
10 65 Hoc, ubi vivendum est, satis est, si consequor arvo,
inter inhumanos esse poeta Getas.
I, 5, 71-76. Nec reor hinc istuc nostris iter esse libellis,
quo Boreas pinna deficiente venit.
Dividimur caelo ; quaeque est procul urbe Quirini,
15 aspicit hirsutos comminus Ursa Getas.
75 Per tantum terrae, tot aquas vix credere possum
indicium studii transiluisse mei.
I, 7, 1-14. Littera pro verbis tibi, Messaline, salutem
quam legis, a saevis attulit usque Getis.
20 Indicat auctorem locus ? an, nisi nomine lecto,
haec me Nasonem scribere verba latet?
5 Ecquis in extremo positus iacet orbe tuorum,
ne tamen excepto, qui precor esse tuus?
Di procul a cunctis, qui to venerantur amantque,
25 huius notitiam gentis habere velint.
Nos satis est inter glaciem Scythicasque sagittas
10 vivere: si vita est mortis habenda genus.
Nos premat aut Bello tellus, aut frigore caelum,
truxque Getes armis, grandine pungat hiems:
30 nos habeat regio nec porno feta nec uvis,
et cuius nullum cesset ab hoste latus.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 313

I, 5, 12. Cind chemi muza, ea nu vine la geiii cei salbatici.

I, 5, 49-52. Sau uitind de obiceiurile din patria mea, sa invaI a trage
50 cu arcurile sarmatice si sa ma las atras de mestesugul de aici?
Puterile mele ma opresc sa ma indeletnicesc si cu aceasta,
iar mitea mi-e mai zdravana decit firavul trup. 6

I, 5, 61-66. Pentru ce atita grija ca sa iasa cit mai slefuite poeziile mele?
Ma pot teme oare ca nu le vor aproba getii?
Poate sint cam indrazneI, insa ma mindresc ea Istrul
nu are un talent mai mare ca mine.
65 In acest loc, unde trebuie sa-mi due viata, este destul daca nu 10
urmarese mai mult decit
sa fiu poet intre acesti geti lipsiti de omenie.
I, 5, 71-76. Nu cred ca scrisul meu poate strabate drumul de aici pina acolo.
Chiar Boreas ajunge cu aripile frinte.
Intinsul cerului ne desparte ; si departe de cetatea lui Quirinus,
Carul Mare priveste de aproape pe getii pletosi. 15
75 La asa de mare distanta, peste atitea ape, abia pot crede ca
ajunge acolo vestea despre indeletnicirea mea.
I, 7, 1-14. Aceasta scrisoare, pe care o citesti, Messalinus 56, in locul cuvintelor
mele,
iti aduce urari de sanatate tocmai de la getii cei cruzi.
Locul ei nu-1i arata si autorul? S-au trebuie sa citesti numele 20
spre a afla ca aceste cuvinte sint sense de Naso?
5 Cine dintre ai tai se afla para'sit la capatul pamintului,
afara de mine, care, rogu-te, sint dintre ai tai?
Binevoiasca zeii sa Tina departe pe toli care te adora si te iubesc,
ca sa nu cunoasca felul acesta de oameni. 25
Este destul ca traiesc eu intr-un loc inghetat si intre sagelile scitice,
10 daca trebuie sa socotesc viaTa un soi de moarte.
Sa ma ucida doar pe mine, fie pamintul cu razboiul, fie clima cu
frigul ;
sa napadeasca asupra mea geIii cei cruzi cu armele, iar furtunile
cu grindina.
Doar eu sa vielniesc intr-o regiune ce nu-i bogata nici in roade, nici 30
in struguri
si care din nici o parte sa nu aiba liniste de dusman.
as M. Valerius Messalla Messallinus, fiul lui Messalla Corvinus.

www.dacoromanica.ro
 314 OVIDIU

I, 8, 5 20. Vivimus assiduis expertes pacis in armis,

dura pharetrato bella movente Geta.
Deque tot expulsis sum miles in exule solus:
tuta, neque invideo, cetera turba latet.
5 Quoque magis nostros venia dignere libellos,
10 haec in procinctu carmina facta leges.
Stat vetus urbs, ripae vicina binominis Histri,
moenibus et positu vix adeunda loci.
Caspios Aegisos, de se si credimus ipsis,
10 condidit, et proprio nomine dixit opus.
15 Hanc ferus, Odrysiis inopino Marte peremptis,
cepit, et in regem sustulit arma Getes.
Ille memor magni generis, virtute quod auget,
protinus innumero milite cinctus adest.
15 Nec prius abscessit, merita quam caede nocentum
20 se nimis ulciscens, exstitit ipse nocens.
I, 8, 27-28. Ut careo vobis, Scythicas detrusus in oras,
quattuor autumnos Pleias orta facit.
1, 8, 49-62. Pro quibus amissis utinam contingere possit
20 50 hic saltem profugo glaeba colenda mihi I
Ipse ego pendentis, liceat modo, rupe capellas,
ipse velim baculo pascere nixus oyes.
Ipse ego, ne solitis insistant pectora curis,
ducam ruricolas sub iuga curva boves,
25 55 et discam Getici quae norunt verba iuvenci,
adsuetas illis adiciamque minas.
Ipse manu capulum pressi moderatus aratri
experiar mota spargere semen humo.
Nec dubitem longis purgare ligonibus herbas,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 316

I, 8, 5-20. Traim lipsiiii de pace, in mijIocul armelor,

caci getul cel cu tolba stirneste necontenit razboaie grele.
Dintre atitia surghiuniti, eu singur sint un soldat si un exilat ;
MulIimea celorlalci se afla in siguranca, totusi nu-i invidiez.
Si ca sa fii mai ingaduitor fala de car/uliile mele, 5
10 afla ca poeziile pe care le citesti le-am scris incins de lupta.
Aproape de tarmul Istrului cu doua nume 67 sta o cetate batrina,
de care cu greu se poate apropia cineva, din cauza intariturilor si a
asezarii Iocului.
Caspianul Aegisos data credem ce spun locuitorii despre ei insisi
a intemeiat acea cetate si a dat propriul sau nume operei sale. 10
15 Salbaticul get, dupa ce a nimicit pe odrisi 69 intr-un razboi la care
acestia nu se asteptau,
a cucerit-o si a ridicat armele impotriva regelui 69.
Amintindu-si de mareata sa obirsie, pe care o sporise prin vitejie,
acesta soli pe data inconjurat de nenumaraIi soldali 60,
nu s-a retras pins ce n-a omorit pe vinovati 15
20 si, razbunindu-se crunt, s-a facut el insusi vinovat.
I, 8, 27-28. De and sint lipsit de voi, aruncat pe tarmuri scitice,
Pleiadele 81 rasarind au facut sa treaca patru toamne.

1, 8, 49-62. Pentru aceste bunuri pierdute 62 ce bine ar fi sa pot

50 macar aici cultiva pamintul ca exilat ! 20
Sa-mi fie ingaduit sa past eu insumi caprele, care se catara pe stiiici.
As dori sa pazesc oile, sprijinit pe un toiag.
Spre a nu fi napadit de grijile obisnuite,
as mina eu insumi boii de la plug sub jugurile for incovoiate,
55 as invaIa cuvintele cunoscute de boii getici 26
si as adauga si indemnurile cu care sint ei obisnuici.
Tinind cu mina coarnele plugului apasat pe brazde,
as incerca sa imprastii eu insumi saminIa in pamintul rascolit.
N-a§ sta la indoiald sa curaT ierburile cu sapele lungi
57 Istros si Danubius.
58 Formal Dobrogea nu fusese Inca anexata la imperiu, deli Iarmul dobrogean se
gasea sub supravegherea unui praefectus orae maritimae (vezi nota 11), ci facea parte din statul
clientelar al odrisilor, ceea ce explica prezenta unor trupe trace, si nu romane, in anul 12 e.n.
se Probabil tinarul Cotys, care mostenise de curind (in anul 12 e.n.) partea dobrogeana
a regatului de la tatal sau Rhoemetalces (cf. Ponticele, II, 9, 38 si Tacit, Anale, H, 64).
6° Luptele au avut loc in anul 12 e.n., iar cetatea a fost cucerita cu ajutorul romanilor.
Vezi notele 88 si 91.
si Constelatia Closca cu puii.
ea Bunurile pe care le avusese poetul in Italia.

www.dacoromanica.ro
 316 OVIDIU

60 et dare iam sitiens quas bibat hortus, aquas.

Unde sed hoc nobis, minimum quos inter et hostem
discrimen murus clausaque porta facit?
I, 9, 45-46. Hoc est, quod possim Geticis tibi mittere ab arvis:
5 hoc solum est, istic quod liquet esse meum.
I, 10, 31-32. Non epulis oneror: quarum si tangar amore,
est tamen in Geticis copia nulla locis.
I, 10, 35. Unda locusque nocent...
II, 1, 3. Nil fore dulce mihi Scythica regione putavi.
10 II, 1, 19-20. Gratia, Fama, tibi, per quam spectato triumphi
Inc luso mediis est mihi pompa Getis.
II, 1, 63-66. Hunc quoque carminibus referam fortasse triumphum,
sufficiet nostris si modo vita malis ;
65 imbuero Scythicas si non prius ipse sagittas,
15 abstuleritque ferox hoc caput ense Getes.
II, 2, 1-4. Ille domus vestrae primis venerator ab annis,
pulsus ad Euxini Naso sinistra freti,
mittit ab indomitis hanc, Messaline, salutem,
quam solitus praesens est tibi ferre, Getis.
20 II, 2, 67-68. Exiguam ne me praedam sinat esse Getarum,
detque solum miserae mite, precare, fugae.
II, 2, 93-96. Felices, quibus o ! licuit spectare triumphos
et ducis ore deos aequiperante frui.
95 At mihi Sauromatae pro Caesaris ore videndi
25 terraque pacis mops undaque iuncta gelu.
II, 2, 111-112. Mite, sed iratum merito mihi, numen adora,
eximat ut Scythici me feritate loci.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 317

60 si sa dau de baut gradinii insetate.

Dar cum sa pot cind intre mine si dupnan este
o distanta atit de mica, un zid si o poarta inchisa?
I. 9, 45-46. Aceasta este tot ce-ti pot trimite de pe ogoarele getice,
numai aceasta mi-e ingaduit sa am aici 63. 5

I, 10, 31-32. Nu sint ingreuiat de ospete ; chiar data as avea pasiunea lor,
n -as gasi nicaieri in tinuturile getice bel§ug de mincare.

I, 10, 35. Apa §i locurile de aici imi fac rau...

II, 1, 3. N-am crezut ca poate exista un lucru dulce pentru mine in regiunea
scitilor.

II, 1, 19-20. Datorita tie, Faima, eu, care traiesc in mijlocul getilor care 10
ma inconjoara,
am putut vedea alaiul triumfului 64.

II, 1, 63-66. Voi slavi in poeziile mele si acest triumf,

daca voi supravietui nenorocirilor ;
65 daca nu voi inrosi mai intii cu singele meu sagetile scitice
0 un get salbatic nu-mi va taia capul cu sabia. 15

II, 2, 1-4. Cel care din primii sai ani a venerat familia voastra,
Naso cel izgonit pe tarmul sting al Pontului Euxin,
iti trimite, o Messalinus, de la gelii cei nesupu0, acest salut,
pe care obipuia sa 11-1 prezinte in persoana.

II, 2, 67-68. Roaga-1 sa nu ingaduie sa fiu o prada upara a getilor 20

i sa-mi dea un pamint mai blind pentru exilul meu nenorocit.
II, 2, 93-96. Fericiti cei care au putut sa asiste la triumfuri
0 au avut bucuria sa vada un comandant de-o seams cu zeii.
95 Dar eu, in loc de chipul imparatului, sint silit sa vad sarmati,
un pamint lipsit de lini0e si ape inghetate. 25

II, 2, 111-112. Roaga zeitatea blinds, dar pe drept miniata pe mine,

sa ma scoata din acest loc salbatic al scitilor.

63 Durere, suferintri, plictisealii.

64 Triumful lui Tiberiu din anul 13 e.n., impotriva panonilor Si a dalmalilor.

www.dacoromanica.ro
 318 OVIDIU

II, 4, 1. Accipe conloquium gelido Nasonis ab Histro...

II, 5, 9 ... Missaque ab Euxino legeres cum carmina Ponto.
II, 6, 1-2. Carmine Graecinum, qui praesens voce solebat,
tristis ab Euxinis Naso salutat aquis.
5 II, 7, 1-2. Esse salutatum vult to mea littera primum
a male pacatis, Attice, missa Getis.
II, 7, 31-32. Nulla Getis toto gens est truculentior orbe:
sed tamen hi nostris ingemuere malis.
II, 7, 63-74. Mitius exilium faciunt loca: tristior ista
10 terra sub ambobus non iacet ulla polis.
65 Est aliquid, patriis vicinum finibus esse:
ultima me tellus, ultimus orbis habet.
Praestat et exulibus pacem tua laurea, Caesar:
pontica finitimo terra sub hoste iacet.
15 Tempus in agrorum cultu consumere dulce est:
70 non patitur verti barbarus hostis humum.
Temperie caeli corpusque animusque iuvantur:
frigore perpetuo Sarmatis ora riget.
Est in aqua dulci non invidiosa voluptas:
20 aequoreo bibitur cum sale mixta palus.
II, 9, 1-6. Regia progenies, cui nobilitatis origo
nomen in Eumolpi pervenit usque, Coty !
Fama loquax vestras si iam pervenit ad aures,
me tibi finitimi parte iacere soli:
25 5 supplicis exaudi, iuvenum mitissime, vocem,
quamque potes, profugo nam potes adfer opem.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 319

II, 4, 1. Prime9te o convorbire cu Naso de la Istrul cel inghetat...

II, 5, 9. ... Cind vei citi poeziile trimise din Pontul Euxin...
II, 6, 1-2. Cu o poezie 11 saluta pe Graecinus 65 cel care obi§nuia sa-1 intimpine
in persoank
Naso cel trist de la apele [Pontului] Euxin.

II, 7, 1-2. Scrisoarea mea, o Atticus 66, trimisa de la gqii care n-au fost supu§i 5
pe deplin,
vrea mai intii sa te salute.

II, 7, 31-32. Nu este in toata lumea un neam mai salbatic decit geIii ;
totu§i §i ei au plins de suferinIele mele.

II, 7, 63-74. Locul face ca exilul sa fie mai blind; nu exists %inut
mai trist cleat acesta sub cei doi poli. 10
65 Este lucru prelios sa fii aproape de hotarele parinte§ti,
dar eu stau la capatul pamintului, la capatul lumii.
Laurul tau, o cezar, asigura pacea unor exilati,
dar Iinutul pontic sta sub ameninIarea diqmanilor, care sint foarte
aproape.
Este placut sa-Ii petreci timpul cu agricultura, 15
70 dar aici duplanul barbar nu4i ingaduie sa lucrezi pamintul.
Trupul qi sufletul se bucura de un climat temperat,
dar Iarmul sarmatic sufera de frig neintrerupt.
Apa dulce ne da o placere prea mica pentru a fi de invidiat,
dar aici se bea apa din mlwina, amestecata cu sarea marii. 20

II, 9, 1-6. Urmaq de vita regeasck a carei origine nobila

merge pins la numele lui Eumolp 67, Cotys,
daca a ajuns la urechile tale vestea, care
sa-Ii spuna ca eu ma aflu intr-un tinut vecin cu tine,
5 o, tu, cel mai blind dintre tineri asculta glasul 25
celui ce te roaga i da ajutor unui surghiunit, cit poli,
caci wi puternic.

65 C. Pomponius Graecinus, protector §i prieten al poetului, a fost consul suffectus in

anul '16 e.n.
55 Un prieten al poetului.
87 Vezi Strabon, nota 97.

www.dacoromanica.ro
 320 OVIDIU

II, 9, 37-38. Tu quoque fac profugo prosint tua castra iacenti,

o Coty, progenies digna parente tuo.
II, 9, 51-54. Carmina testantur ; quae, si tua nomina demas,
Threicium iuvenem composuisse negem.
5 Neve sub hoc tractu vates foret unicus Orpheus,
Bistonis ingenuo terra superba tuo est.
II, 9. 65-68. Ad vatem vates orantia bracchia tendo,
terra sit exilis ut tua fida meis.
Non ego caede nocens in Ponti litora veni,
10 mixtave sunt nostra dira venena manu.
II, 9, 79-80. Hac quoniam careo, tua nunc vicinia praestet,
inviso possim tutus ut esse loco.
II, 10, 30. Eheu, quam dispar est locus illis Getis.

II, 10, 49-50. Hic es, et ignoras, et ades celeberrimus absens ;

15 Inque Getas media visus ab urbe venis.
III, 1, 1 30. Aequor Iasonio pulsatum remige primum,
quaeque nec hoste fero nec nive, terra, cares,
ecquod erit tempus, quo vos ego Naso relinquam,
in minus hostili iussus abesse loco?
20 5 An mihi barbaria vivendum semper in ista,
inque Tomitana condar oportet humo ?
Pace tua, si pax ulla est tua, Pontica tellus,
finitimus rapido quam terit hostis equo ;
pace tua dixisse velim: tu pessima duro
25 10 pars es in exilio, tu mala nostra gravas.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIV1ND ISTORIA ROM INIEI 321

II, 9, 37-38. Fa §i tu sa fie de folos unui surghiunit neputincios taberele tale,

o Cotys 68, urma§ demn de parintele tau.

II, 9, 51-54. Poeziile tale sint o dovada ; daca ai indeparta de pe ele numele tau,
a§ spune ca nu le-a compus un tinar trac.
Yn acest tinut Orfeu nu mai este singurul poet, 6
iar tara bistoniana este mindra de talentul tau.

II, 9, 65-68. Intind bratele rugatoare catre tine, ca poet catre poet:
Tara ta sa fie prielnica exilului meu.
N-am venit pe Varmurile Pontului vinovat de omor,
iar miinile mele nu au amestecat otravuri nimicitoare. 10

II, 9, 79-80. Deoarece sint lipsit de ea 69, vecinatatea ta sa faca in a§a fel,
incit sa pot fi in siguranIa in locul acesta pe care-I urasc.

II, 10, 30. Din pacate cit de mult se deosebe§te locul acela 70 de Cara getilor.

II, 10, 49-50. E§ti 71 aici fara ca s-o §tii §i de multe on te afli aici, tu care
esti absent,
Am impresia ca tu vii din mijlocul oraplui la getii de aici. 15

III, 1. 1-30. Mare, lovita intiia oath de visla lui Iason,

§i tu, pamint, care nu duci lipsa nici de du§mani cruzi nici de zapada,
veni-va oare timpul cind eu, Naso, sa va parasesc,
primind porunca sa locuiesc departe de aici, intr-un ke mai putin
du§manos ?
5 Sau va trebui sa traiesc mereu in aceasta lume barbara 20
§i sa fiu inmormintat in pamintul tomitan?
In buna inielegere §i pace cu tine, pamint pontic, dath tu ai
vreodata pace,
caci pe tine du§manul vecin te calca neincetat cu calul lui iute,
lath suparare, as vrea sa -ti spun: a Tu e§ti partea cea mai rea
10 In viata-mi aspra de exilat ; tu-mi ingreuiezi nenorocirea. 25

es Vezi nota 59. Pentru raporturile tinarului rege cu cetatea Callatis vezi inscriptiile
publicate de Th. Sauciuc-Saveanu in (( Dacia o, I (1924), p. 139, cu observatiile lui Parvan,
ibidem, p. 363, si in (c Dacia >, N. S., II (1958), p. 207.
69 De patrie.
" Sicilia, pe care poetul o vizitase odinioard in tovarrisia prietenului caruia ii este
adresata scrisoarea.
71 In mintea Si in inima poetului.

21 - 0. 1414

www.dacoromanica.ro
 322 OVIDIU

Tu neque ver sentis cinctum florente corona,

to neque messorum corpora nuda vides,
nec tibi pampineas autumnus porrigit uvas:
cuncta sed inmodicum tempora frigus habent.
6 15 Tu glacie freta vincta tenes, et in aequore piscis
inclusus tecta saepe natavit aqua.
Nec tibi sunt fontes, laticis nisi paene marini,
qui potus dubium sistat alatne sitim.
Rara, neque haec felix, in apertis eminet arvis
10 20 arbor, et in terra .est altera forma maris.
Non avis obloquitur (nisi silvis siqua remotis
aequoreas rauco gutture potat aquas).
Tristia per vacuos horrent absinthia campos,
conveniensque suo messis amara loco.
15 25 Adde metus, et quod murus pulsatur ab hoste,
tinctaque mortifera tabe sagitta madet ;
quod procul haec regio est et ab omni devia curse,
nec pede quo quisquam nec rate tutus cat.
Non igitur mirum, finem quaerentibus horum
20 30 altera si nobis usque rogatur humus.
III, 2, 37-48. Hie quoque Savromatae iam vos novere Getaeque.
Et tales animos barbara turba probat.
Cumque ego de vestra nuper probitate referrem
40 nam didici Getice Sarmatice que loqui
26 forte senex quidam, coetu cum staret in illo,
reddidit ad nostros talia verba sonos:
Nos quoque amicitiae nomen, bone, novimus, hospes,
quos procul a vobis Pontus et Hister habet.
45 Est locus in Scythia, Tauros dixere priores,
30 qui Getica longe non ita distat humo.
Hac ego sum terra patriae nec paenitet ortus:
consortem Phoebi gens colit illa deam".
III, 2, 97-102. Fabula narrata est postquam vulgaris ab illo,
laudarunt omnes facta piamque fidem.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 323

Tu nu simti primavara incinsa cu coroana de flori,

to nu vezi trupuri goale de seceratori,
toamna nu-ti ofera strugurii vitei de vie,
si in toate anotimpurile to stapineste acelasi frig cumplit.
15 Tu tii apele incatusate din pricina ghetii, iar pestele 6
inoata in mare inchis de 1111 acoperi§ de apA.
N-ai izvoare cu apa de baut ; cele care sint au apa aproape
asemanatoare cu cea a marii 72;
Nu stii daca iti potolesc setea sau ti-o aprind.
Rar se inalta pe deschisele cimpii vreun pom
20 si nici acesta roditor ; iar pamintul este aici o alta fats a mArii. 10
Nu auzi ciripind nici o pasare decit doar dac6 uncle, parasind padurile,
beau cu gitlejul for ragusit apa din mare.
Cimpiile goale sint acoperite de tristul pelin ;
seceris amar potrivit cu astfel de loc.
25 Adauga teama si faptul ca zidul e izbit de dusman 15
si sageata lui e umeda, unsa cu otrava aducatoare de moarte ;
adauga faptul ea acest tinut este indepartat si in afara oricarui drum ;
nu-i sigur nici pentru cel care vine cu piciorul, nici pentru cel ce
merge cu corabia.
Asadar nu-i de mirare ea rog mereu un sfirsit pentru
30 aceste nenorociri si alt pamint de surghiun. 20

III, 2, 37-48. Aici va 73 cunosc acum sarmatii si getii,

iar gloata for barbara aproba o astfel de atitudine.
Cind, °data, le vorbeam despre cinstea voastra,
40 caci am inv6tat sa vorbesc limba getica si sarmatica,
un batrin, care intimplator se afla in acea adunare, 25
raspunse vorbelor inele astfel:
<4 8i noi, bunule oaspe, cunoastem numele prieteniei,
noi, care locuim departe de voi, la Pont si la Istru.
45 Este un tinut in Scitia stramosii 1-au nu mit Taurida
care nu-i asa departe de pamintul getic. 30
In acea tar-a m-am nascut eu si nu mi-e rusine de patria mea.
Oa menii de acolo adora ca zeita pe sora 74 lui Febus )).
III, 2, 97-102. Dup6 ce cunoscuta legenda (a zeitei) a Post povestita de acel b6trin,
toti au laudat faptele si pioasa for credint6.
" Cf. supra II, 7, 73-74.
78 Pe prietenii lui Ovidiu, care n-au uilat de el.
74 Zeita Artemis.

21

www.dacoromanica.ro
 324 OVIDIU

Scilicet hac etiam, qua nulla ferocior ora est,

100 nomen amicitiae barbara corda movet.
Quid facere Ausonia geniti debetis in Urbe,
cum tangunt diros talia facta Getas?
6 III, 3, 25-26. Hue quoque venisti, pax est ubi tempore nullo,
et coit astrictis barbarus Hister aquis?
III, 4, 2. . . . Tomitana . . . ab urbe . . .

III, 4, 91-92. Nec mea verba legis, qui sum summotus ad Histrurn,
non bene pacatis flumina pota Getis.
10 III, 5, 1-6. Quam legis, unde tibi mittatur epistula, quaeris ?
Hine, ubi caeruleis iungitur Hister aquis.
Ut regio dicta est, succurrere debet et auctor,
laesus ab ingenio Naso poeta suo.
5 Qui tibi, quam mallet praesens affere salutem,
16 mittit ab hirsutis, Maxime Cotta, Getis.
III, 5, 27-28. Quem quoniam fatum vobis patriaque relictis
inter inhumanos maluit esse Getas...
III, 5, 45. Ipse quidem Getico peream violatus ab arcu ...
III, 5, 56... a Styge nec longe Pontica distat humus.
20 III, 6, 2. Mittit ab Euxinis hoc breve carmen aquis.
III, 7, 19. Venimus in Geticos fines. Moriamur in illis !
III, 7, 29-30. Cur ego concepi Scythicis me posse carere
finibus et terra prosperiore frui?
III, 7, 40. Fortiter Euxinis immoriemur aquis.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMYNIEI 326

De buns seams chiar pe acest Iarm, decit care altul mai salbatic nu-i,
100 numele prieteniei miFa inimile barbarilor.
Ce trebuie sa faceti voi, cei nascuti in cetatea ausonica,
daca astfel de fapte imblinzesc pe getii salbatici?

III, 3, 25-26. Si aici ai venit, unde niciodata nu-i pace, 6

iar Istrul barbar isi incheaga apele intepenite de ger?

III, 4, 2 ... Din cetatea tomitana

III, 4, 91-92. Tu nu cite§ti cuvintele mele, eu care sint surghiunit la Istru,

fluviu din care beau getii cei nesuptqi pe deplin.

III, 5, 1-6. Intrebi de unde iti trimit scrisoarea pe care o cite§ti? 10

De aici de unde Istrul se unqte cu apele albastre ale marii.
Tndata ce ti s-a spus numele tinutului, trebuie sa -ti vina in minte
§i cel ce a scris-o :
e poetul Naso, care sufera din pricina talentului sau ;
5 salutarea, pe care ar fi preferat sa ti -o aduca el insuO,
li-o trimite, o Maximus Cotta 75, de la zbirliIii geti. 15

III, 5, 27-28. Deoarece soarta a vrut sa traiesc departe de voi si de pa tria mea,
printre getii barbari...

III, 5, 45. Iar eu sa pier strapuns de un arc getic...

III, 5, 56. ... pa'mintul pontic nu se afla departe de Stix 76.

III, 6, 2. El trimite aceasta scurta poezie de la apele [Pontului] Euxin. 20

III, 7, 19. Am venit pe meleagurile getice. SA mor acolo !

III, 7, 29-30. Cum mi-am inchipuit eu Ca voi putea fi scutit

de tinuturile scitice si ma voi bucura de un loc mai prielnic?

III, 7, 40. Voi muri cu curaj pe Iarmul apelor Euxinului.

75 Oratorul si poetul Cotta Maximus, prieten intim al poetului, era fiul mai mic al
celebrului M. Valerius Messalla Corvinus.
76 Este aproape de infern. In acest vers, ca si in alte numeroase pasaje, poetul, care
situeaza regiunile pontice la capatul pamintului, cautii sa induioseze pe cititorii sai de la
Roma, si mai ales pe imparatul August.

www.dacoromanica.ro
 326 OVIDIli

III, 8, 1-22. Quae tibi, quaerebam, memorem testantia curam

dona Tomitanus mittere posset ager.
Dignus es argento, fulvo quoque dignior auro:
sed te, cum donas, ista iuvare solent.
5 5 Nec tamen, haec loca sunt ullo pretiosa metallo:
hostis ab agricola vix sinit illa fodi.
Purpura saepe tuos fulgens praetexit amictus.
Sed non Sarmatico tingitur illa maxi.
Vellera dura ferunt pecudes et Palladis uti
10 10 arte Tomitanae non didicere nurus.
Femina pro lana Cerialia munera frangit,
suppositoque gravem vertice portat aquam.
Non hic pampineis amicitur vitibus ulmus,
nulla premunt ramos pondere poma suo.
15 15 Tristia deformes pariunt absinthia campi,
terraque de fructu quam sit amara, docet.
igitur tota Ponti regione sinistri,
Nil
quod mea sedulitas mittere posset, erat.
Clausa tamen misi Scythica tibi tela pharetra:
20 20 hoste precor fiant illa cruenta tuo.
Hos habet haec calamos, hos haec habet ora libellos.
Haec viget in nostris, Maxime, Musa locis !
'III, 9, 3 4. Nil, nisi, me, terra fruar ut propiore, rogare,
Et, quam sim denso cinctus ab hoste, queri.
26 III, 9, 31-32. Vixque mihi videor, faciam quod carmina, sanus,
inque feris curem corrigere illa Getis !
III, 9, 37-38. Quid, nisi de vitio scribam regionis amarae,
utque loco moriar commodiore, precer?
IV, 2, 1-2. Quod legis, o vates magnorum maxime regum,
30 venit ab intonsis usque, Severe, Getis.

www.dacoromanica.ro
 ISVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 327

III, 8, 1-22. Ma Intrebam ce dar ar putea sa -ti trimita glia tomitana,

spre ali dovedi grija mea staruitoare pentru tine.
Argintul e vrednic de tine, iar aurul galben este si mai vrednic ;
dar -tie iti place sa daruiesti aceste metale altor persoane.
5 De altfel aceste locuri n-au nici un metal de pret ; 5
dusmanul abia da ragaz agricultorului sä sape pamintul.
Purpura stralucitoare deseori tiveste imbracamintea to ;
dar ea nu-si capata culoarea in marea sarmatica 77.
Oile au aici lina aspra, iar arta zeitei Pallas 78
10 femeile tomitane n-au invatat s-o foloseasca. 10
Femeia nu lucreaza lina, ci piseaza darurile 79 [zeitei] Ceres
si pe virful capului duce urcioare grele cu apa.
Aici vita de vie nu se impleteste pe ulm
si ramurile pomilor nu sint Ingreuiate de roade.
15 Cimpiile sint urite si nu produc decit tristul pelin. 15
Prin rodul sau arata pamintul cit e de amar.
Nu exists, asadar, nimic in tot tinutul Pontului Sting
ce-as putea sa-ti trimit, oricit m-as stradui.
Ti-am trimis totusi sageti Inchise Intr -o tolba
20 si ma rog sa se inroseasca cu singele dusmanului tau. 20
Acest tarm are astfel de condeie, are astfel de carti.
Aceasta e muza, o Maximus 80, care are trecere aici, in aceste locuri !

III, 9, 3-4. Eu nu fac altceva decit sa ma rog pentru un loc mai prielnic
si sa ma pling de multimea dusmanilor care ma inconjoara.

III, 9, 31-32. Abia mi se pare ca sint Intreg la minte, deoarece scriu poezii 25
si am grija sa le corectez in mijlocul getilor salbatici.

III, 9, 37-38. Ce sa scriu decit despre neajunsurile acestui tinut amar?

Ce sá ma rog decit sa mor Intr -un tinut mai placut?

IV, 2, 1-2. Ceea ce cite§ti, o, cel mai mare poet dintre regii cei maxi,
vine, o Severus 81, de la getii cei netunsi. 30

77 Scoica din care se scoate vopseaua de purpura nu se afla in Marea Neagra. De

relinut epitetul # sarmatic », pe care it intilnim numai la Ovidiu (cf. Ponticele, IV, 10, 38).
78 Dupa legenda, zeita Atena i-a invatat pe oameni me§tqugurile.
79 Cerealele.
80 Maximus era unul dintre favori%ii imparatului August §i Ovidiu spera sa fie
ajutat de el.
81 Poetul Cornelius Severus.

www.dacoromanica.ro
 328 OVIDIU

IV, 2, 21-22. Siquis in hac ipsum terra posuisset Homerum,

esset, crede mihi, factus et ille Getes.
IV, 2, 37-38. Hic mea cui recitem nisi flavis scripta Corallis,
quasque alias gentes barbarus Hister habet ?
5 IV, 3, 51-52. Litus ad Euxinum", siquis mihi diceret, ibis,
et metues arcu ne feriare Getae" ...
IV, 4, 7-8. Ecce domo patriaque carens oculisque meorum,
naufragus in Getici litoris actus aquas ...
IV, 4, 22. . .. asperitas huius iniqua loci...
10 IV, 6, 5. In Scythia nobis quinquennis Olympias acta est.
IV, 6, 45-46. Et prius, heu nobis nimium conterminus Hister
in caput Euxino de mare vertet iter.
IV, 7, 1-30. Missus es Euxinas quoniam, Vestalis, ad undas,
ut positis reddas iura sub axe locis,
15 aspicis en praesens, quali iaceamus in arvo,
nee me testis eris falsa solere queri.
5 Accedat voci per to non irrita nostrae,
alpinis regibus iuvenis orte, fides.
Ipse vides certe glacie concrescere Pontum,
20 ipse vides rigido stantia vina gelu ;
ipse vides, onerata ferox ut ducat Iazyx
10 per medias Histri plaustra bubulcus aquas.
Aspicis et mitti sub adunco toxica ferro,
et telum causas mortis habere duas.
25 Atque utinam pars haec tantum spectata fuisset,
non etiam proprio cognita Marte tibi !.
15 Tendisti ad primum per densa pericula pilum,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 329

IV, 2, 21-22. Daca cineva 1-ar fi aruncat in aceasta Tara pe Homer insu§i,
crede-ma, §i el ar fi devenit get.

IV, 2, 37-38. Cui as putea citi aici scrierile mele decit coralilor 82
blonzi §i celorlalte triburi pe care le are Istrul cel barbar?
IV, 3, 51-52. Daca mi-ar fi spus cineva: # Vei merge pe tarmul [Pontului] 5
Euxin
§i te vei teme sa nu fii lovit de arcul uni get )) 83 . . .

IV, 4, 7-8. Iata-ma lipsit de casa, de patrie §i de privirile rudelor mele,

un naufragiat adus in apele tarmului getic...
IV, 4, 22. Asprimea nedreapta a acestui Tinut...
IV, 6, 5. in SciIia am petrecut cei cinci ani ai unei olimpiade... 10

IV, 6, 45-46. Mai de grabs Istrul, care din pacate este prea aproape de mine,
i§i va schimba cursul de la Marea Euxina spre izvoare 84.
IV, 7, 1-30. Fiindca ai fost trimis, o Vestalis 85, catre apele Euxinului,
ca sa imparti dreptate 86 in locuri a§ezate la pol,
iata tu insuIi vezi pe ce fel de pamint traiesc 15
§i imi vei fi martor ca eu nu am obiceiul sa ma pling degeaba.
5 Tinere nascut din regi alpini, cheza§ia to
sä se alature cu folos vorbelor mele.
Tu insuii vezi in mod neindoios ca marea s-a prefacut in gheaVa ;
tu insuli vezi ea vinurile stau nem4cate din pricina gerului care le-a 20
ingheIat.
Tu insuIi vezi cum salbaticul caruta§ iazig mina
10 carele incarcate prin mijlocul apelor Istrului.
Vezi otrava care este trimisa pe fierul incovoiat
§i ca arma are doua posibilitati sa te omoare.
0, daca tu n-ai fi decit un simplu spectator in fala acestora 25
§i nu le-ai fi cunoscut, luind tu insuIi parte la lupta !
15 Doar dupa multe primejdii se ajunge la rangul intii 87,

88 Probabil o populatie tracica (vezi Vulpe, Dobroudja, p. 85).

" o Nu 1-as fi crezut ».
84 Decit sa-si uite poetul prietenii.
" Despre acest personaj vezi RE, VIII A2, col. 1776-8.
86 In calitate de o praefectus orae maritimae ».
87 Gradul de centurion de rangul intii, pe care Vestalis 1-a ocupat poate in legiunea
IV Scythica, vezi RE, XII, col. 1557.

www.dacoromanica.ro
 330 OVIDIU

contigit ex merito qui tibi nuper honos.

Sit licet hic titulus plenis tibi fructibus ingens,
ipsa tamen virtus ordine maior erit.
Non negat hoc Hister, cuius tua dextera quondam
5 20 puniceam Getico sanguine fecit aquam.
Non negat Aegisos, quae to subeunte recepta
sensit in ingenio nil opis esse loci.
Nam, dubium, positu melius defensa manune,
urbs erat in summo nubibus aequa iugo.
10 25 Sithonio regi ferus interceperat illam
hostis et ereptas victor habebat opes ;
donee fluminea devecta Vitellius, unda
intulit, exposito milite, signa Getis.
At tibi, progenies alti fortissima Dauni,
15 30 venit in adversos impetus ire viros.

1V, 7, 47 Ense tuo factos calcabas victor acervos,

impositoque Getes sub pede multus erat.
Pugnat ad exemplum primi minor ordine pili,
50 multaque fert miles vulnera, multa facit.
20 Sed tantum virtus alios tua praeterit omnes,
ante citos quantum Pegasus ibat equos.
Vincitur Aegisos, testataque tempus in omne
sunt tua, Vestalis, carmine facta meo.
IV, 8, 83-86. Litora pellitis nimium subiecta Corallis
25 ut tandem saevos effugiamque Getas:
85 clausaque si misero patria est, ut ponar in illo,
qui minus Ausonia distet ab Urbe, loco.. .
IV, 9, 1-2. Unde licet, non unde iuvat, Graecine, saluteni
mittit ab Euxinis hanc tibi Naso vadis.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 331

iar cinstea obtinuta de tine acum de curind este meritata.

Cu toate Ca acest mare titlu iti aduce multe foloase,
valoarea ta intrece titlul.
Istrul nu tagaduieste ea nu esti viteaz si ca odinioara mina ta dreapta
20 nu a inrosit apa cu singele getic. 5
Nici cetatea Aegisos nu neaga aceasta ; cucerita 88 de indata ce ai
sosit tu,
a priceput ca nu i-a fost de nici un folos asezarea ei prielnica.
Caci nu stia daca e mai bine aparata de pozitia ei sau de ostasi ;
cetatea era pe virful unei culmi deopotriva cu norii.
25 Un dusman salbatic o cucerise de la regele sitonilor 89 10
Si, invingator, stapinise bogatiile cucerite,
pins ce Vitellius 90, aducind trupe pe apa fluviului,
dupa ce le-a debarcat, a purtat razboi contra getilor.
Iar tu, urmas viteaz al batrinului Daunus 91,
30 ai pornit navalnic la atac impotriva fortelor dusmane. 15

IV, 7, 47. Tu calcai invingator peste gramezile de cadavre facute de sabia ta

si erau multi geti sub picioarele tale.
Centurionul de al doilea rang lupta ca si cel dintii,
50 iar soldatul primea si pricinuia multe rani.
Dar vitejia ta ii intrecea pe toti, asa 20
precum pegasul intrecea caii cei iuti.
Aegisos a fost infrinta, iar poezia mea este o marturie pe veci,
o Vestalis, a faptelor tale.

IV, 8, 83-86. Ca sa scap in sfirsit de tarmurile prea apropiate de coralii

imbracati in piei
si de getii cei cruzi ; 25
85 iar daca patria imi este interzisa mie, nenorocitul, atunci
sä fiu pus intr-un loc mai apropiat de cetatea ausonica

1V, 9, 1-2. De unde ii este ingaduit, nu de unde ii place, Graecinus 92,

iti trimite Naso un salut de pe tarmurile joase ale Euxinului.

88 in anul 12 e.n. Vezi nota 60.

89 De fapt Cotys,,regele odrisilor.
9° Unchiul viitorului imparat a sosit cu o legiune din Moesia si a folosit flota romans
pe Dunare.
91 Vestalis era probabil nepotul acestui rege din Alpi. Cf. supra versul 5.
92 Vezi nota 65.

www.dacoromanica.ro
 332 OVIDIU

IV, 9, 75-108. Praefuit his, Graecine, locis modo Flaccus ; et illu

ripa ferox Histri sub duce tuta fuit.
Hic tenuit Mysas gentes in pace fideli:
hic arcu fisos terruit ense Getas.
5 Hic raptam Trosmin celeri virtute recepit,
80 infecitque fero sanguine Danuyium.
Quaere loci faciem Scythicique incommoda caeli,
et quam vicino terrear hoste, roga :
sintne litae, tenues serpentis felle sagittae,
10 fiat an humanum victima dira caput:
85 mentiar, an coeat duratus frigore Pontus,
et teneat glacies iugera multa freti.
Haec ubi narrarit, quae sit mea lama, require,
quoque modo peragam tempora dura, roga.
16 Non sumus hic odio, nec scilicet esse meremur,
90 nec cum fortuna mens quoque versa mea est.
Illa quies animi, quam to laudare solebas,
ille vetus solito perstat in ore pudor.
[Sic ego sum longe, sic hic, ubi barbarus hostis,
20 ut fera plus valeant legibus arma, facit,]
95 Rem queat ut nullam tot iam, Graecine, per annos
femina de nobis virve puerve queri.
Hoc facit, ut misero faveant adsintque Tomitae ;
haec quoniam tellus testificanda mihi est.
26 Eli me, quia velle vident, discedere malunt ;
100 respectu cupiunt hic tamen esse sui.
Nec mihi credideris : extant decreta, quibus nos
laudat et inmunes publica cera facit.
Conveniens miseris et quamquam gloria non sit,
30 proxima dant nobis oppida munus idem.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 333

IV, 9, 75-108. Graecinus, in aceste locuri a fost comandant de curind Flaccus 93

9i sub conducerea lui salbaticul tarm al Istrului s-a aflat in sigurantam.
El a mentinut populatiile din Misia 95 intr-o pace care a fost respectata.
Cu sabia a ingrozit pe getii increzatori in arcul lor.
A recucerit iute prin vitejia lui cetatea Troesmis, 5
80 care fusese luata, si a inro§it Dunarea cu singele oamenilor salbatici.
intreaba-1 de infaiiprea Iocului si de neajunsurile climei scitice ;
cere-i sa-ti spuna cit sint de ingrozit de vecinul dusman;
sa-ti spuna el daca sagetile lor upare nu sint unse cu otrava de §arpe
sau daca aici nu se savir§esc crude jertfe omene§ti ; 10
85 daca mint eu si nu-i adevarat ca Pontul sta.* incremenit de frig
§i gheata se intinde in mare pe multe iugare.
Dupa ce va fi povestit despre acestea, intreaba care e renumele men ;
cere spuna in ce chip imi petrec aici vremea apasatoare.
Nu ma ur4te lumea de aici §i desigur nu ar avea pentru ce. 15
90 0 data cu soarta nu mi-am schimbat si sufletul.
Am aceeasi fire lini§tita pe care to obipuiai sa o lauzi;
pe faIa mea, ca de obicei, staruie aceeasi veche sfiala.
[ Astfel de multa vreme si in acest loc, unde barbarul dusman
face sa aiba mai multa putere armele decit legile], 20
95 eu traiesc in ap fel incit nimeni, nici barbat, nici femeie, nici copil,
nu s-ar putea plinge in aceasta vreme de mine in nici o privinta,
Graecinus.
Aceasta face ca tomitanii sa fie binevoitori fats de un nenorocit §i
sa-mi fie de ajutor,
fiindca eu trebuie sa dau marturii despre acest
Ei zic ca ar fi mai bine sa plec, fiindca vad ca eu vreau aceasta, 25
100 dar, pentru interesul lor, ei doresc sa ramin aici.
Poti sa nu ma crezi: exista decrete in care
sint laudat §i e o tabli1a de ceara care ma scute§te de sarcini.
Pentru un nenorocit o astfel de glorie nu-i potrivita,
chiar daca §i ceta-tile vecine 96 imi acorda un privilegiu asemanator. 30

93 L. Pomponius Flaccus, frate cu Graecinus (vezi nota 65), a fost « prefect al tarmului
marii », calitate in care a recucerit cetatea Troesmis in anul 15 e.n.
" La aceasta a contribuit desigur si crearea provinciei Moesia la inceputul domniei
lui Tiberiu (cf. Apian, Iliria, 30) de care va depinde s prefectul trirmului mdrii s, chiar
daca interiorul Dobrogei rdmine in statul clientelar al odrisilor. Vezi Pippidi, Contri-
bulii, p. 194.
95 De fapt Moesia. Adesea intilnim grafia Mysia pentru Moesia, chiar atunci cind
nu se face confuzia, ca in cazul de fats. Cele doua forme asemanatoare se confunda uneori
numai grafic, iar alteori, mai ales la autorii tirzii, si ca notiune (cf. Pliniu cel Batrin, V, 125).
" Poate ca intre acestea s-a numarat si Callatis, cum crede Th. Sauciuc-Saveanu,
Ariston, Aristons Sohn aus Kallatis, in « Dacia », N.S. II (1958), p. 222.

www.dacoromanica.ro
 334 OVIDIU

105 Nec pietas ignota mea est, videt hospita terra

in nostra sacrum Caesaris esse domo.
Stant pariter natusque Pius coniunxque sacerdos,
numina iam facto non leviora deo.

6 IV, 9, 113 120. Tota licet quaeras hoc me non fingere dicet
officii testis Pontica terra mei.
115 Pontica me tellus, quantis hac possumus ora,
natalem ludis scit celebrare dei.
Nec minus hospitibus pietas est cognita talis,
10 misit in has siquos Tonga Propontis aquas.
Is quoque, quo laevus fuerat sub praeside Pontus,
120 audierit frater forsitan ista tuus.

IV, 10, 1-2. Haec mihi Cimmerio his tertia ducitur aestas
litore pellitos inter agenda Getas.

15 IV, 10, 29-46. Qui quamquam dextra regione licentius errant,

30 securum latus hoc non tamen esse sinunt.
Hic agri infrondes, hic spicula tincta venenis:
hic freta vel pediti pervia reddit hiems,
ut, qua remus iter pulsis modo fecerat undis,
20 siccus contempta nave viator eat.
35 Qui veniunt istinc, vix vos ea credere dicunt.
Quam miser est, qui fert asperiora fide !
Crede tamen: nec to causas nescire sinemus,
horrida Sarmaticum cur mare duret hiems.
25 proxima sunt nobis plaustri praebentia formam
40 et quae praecipuum sidera frigus habent.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 335

105 Pietatea mea este cunoscuta ; pamintul care ma are ca oaspete vede
ca in locuinta mea exists altarul lui August.
Stau alaturi chipurile piosului sau fiu [Tiberiu] si al sotiei sale
[Livia], care este preoteasa,
divinitati nu mai putin puternice decit zeul care a fost de curind
treat 97.

IV, 9, 113-120. Poti sa intrebi tot tinutul Pontului ; Ili va spune ca nu sint 5
vorbe goale ;
el imi este martor ca-mi implinesc datoria.
115 Pamintul pontic stie ca eu celebrez prin jocuri ziva de nastere a
zeului,
atit cit e posibil pe acest tarm.
Pietatea mea e cunoscuta si unor straini,
care yin in apele noastre din intinsa Propontida, 10
Poate chiar fratele tau, sub a carui comanda a fost Pontul Sting 98,
120 sa fi auzit acestea.

IV, 10, 1-2. Iata a sasea iarna care trece si pe care trebuie s-o petrec pe tarmul
cimmerian, intre getii imbracati in piei de animale.

IV, 10, 29-46. Desi barbarii ratacesc mai liberi in tinutul din dreapta, 15
nu lasa totusi nici tarmul acesta in sigurania.
Aici ogoarele sint fail arbori, aici sagetile sint unse cu otrava ;
aici iarna face din mare drum pentru cel care merge pe jos,
incit drumetul merge fara sa se ude si fara corabie,
pe acolo pe unde mai-nainte isi croia visla drum, dind apa
la o parte. 20
35 Cei ce vin de aici ne spun ca voi cu greu puteti crede acestea ;
ce nenorocit este deci cel ce suporta necazuri atit de aspre, Inc it
sint de necrezut !
Crede totusi ! Nu to voi lasa sa nu stii cauzele
pentru care ingrozitoarea iarna invirtoseaza marea sarmatica 99.
Este foarte aproape de not o constelatie in forma de car 25

40 si care aduce un frig cumplit.

97 August murise in 14 e.n. in anul urmator, au avut loc cerernonii in amintirea impa'-
ratului, cu care ocazie Ovidiu a fost numit agonotet al cetatii Tomis. Cf. infra versul 115.
98 Vezi nota 93.
98 Vezi nota 42.

www.dacoromanica.ro
 336 OVIDIU

Hine oritur boreas oraeque domesticus huic est,

et sumit mores a propiore locus.
At notus, adverso tepidum qui spirat ab axe,
est procul, et rarus languidiorque venit.
5 45 Adde quod hic clauso miscentur flumina Ponto,
vimque fretum multo perdit ab amne suam.
IV, 10, 57-70. Innumerique allii, quos inter maximus omnes
cedere Danuvius se tibi, Nile, negat.
Copia tot laticum, quas auget, adulterat undas,
10 60 nec patitur vires aequor habere suas.
Quin etiam, stagno similis pigraeque paludi,
caeruleus vix est diluiturque color.
Innatat unda freto dulcis, leviorque marina est,
quae proprium mixto de sale pondus_ habet.
15 65 Si reget haec aliquis cur sint narrata Pedoni,
quidve loqui certis iuverit ista modis?
Detinui, dicam, tempus curasque fefelli.
Hunc fructum praesens attulit hora mihi.
Afuimus solito, dum scribimus ista, dolore,
20 70 in mediis nec nos sensimus esse Getis.
IV, 12, 33-34.Sed prius huic desint et bellum et frigora terra e,
invisus nobis quae duo Pontus habet ;
IV, 13, 17-23. Nec to mirari, si sint vitiosa, decebit
carmina, quae faciam paene poeta Getes.
25 A ! pudet, et Getico scripsi sermone libellum,
20 structaque sunt nostris barbara verba modis,
et placui, gratare mihi coepique poetae
inter inhumanos nomen habere Getas.
Materiam quaeris ? laudes de Caesare dixi.
30 IV, 13, 33-40. Haec ubi non patria perlegi scripta Camena,
venit et ad digitos ultima charta meos,
35 et caput et plenas omnes movere pharetras,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 337

De acolo se ive§te crivaIul, iar pe Iarmul nostru e ca la el acasa ;

Iinutul de aici i§i capata deprinderile dintr-o regiune apropiata.
Dimpotriva, Notus 1", ce sufla caldtrc dinspre celalalt pol,
este departe §i vine la not rar §i mai domol.
45 Adauga faptul ca aici in Pontul inchis se varsa fluvii 5
§i ca marea datorita riurilor i§i pierde puterea.
IV, 10, 57-70. Si multe alte ape se varsa in Pont, intre care cea mai mare
este Dunarea, care nu se lass mai prejos decit tine, Nilule.
Tot acest bel§ug de ape dulci spore§te apa marii §i o schimba ;
60 nu-i ingaduie sa-§i menIina puterea ei sarata ; 10
mai mutt, e asemenea unul lac §i unei balti lini§tite
Si culoarea ei este spalacita, fiind de-abia azurie.
Apa dulce plute§te deasupra, caci e mai wara ca cea a marii ;
aceasta din urma are greutatea ei specified, din pricina sarii cu care
e amestecata.
65 Daca ar intreba cineva pentru ce am povestit toate acestea lui Pedo I" 15
§i la ce folose§te ca le spun in versuri,
voi raspunde: sa treaca vremea §i sa pacalese necazurile ;
acesta-i rodul pe care mi-1 da clipa de fats;
cind scriu acestea, am §i scapat de durerea obi§nuita
70 §i nu mai simt ca ma aflu in mijlocul getilor. 20

IV, 12, 33-34. Ci mai curind ar putea sa lipseasea acestui pamint rdzboiul §i
frigul,
aceste cloua [neajunsuri] pe care le are Pontul cel nesuferit.
IV, 13, 17-23. Nu trebuie sa to miri, data versurile mele sent cumva rele:
eu care le scriu am devenit aproape un poet get.
Ah ! Mi-e ru§ine: am scris o carIulie in limba getica, 25
20 in care cuvintele barbare au fost a§ezate dupa ritmul versurilor
noastre.
Le-au placut felicita-ma §i am inceput sa am
faima de poet printre neomeno§ii geli barbari.
Ma intrebi de subiect? Am adus laude imparatului...
IV, 13, 33-40. Cind am terminat de citit aceste versuri inspirate de o muza strains, 30
cind sfir§itul hirtiei 102 a trecut prin degetele mele,
35 toIi au dat din cap §i §i-au mi§cat tolbele pline:
100 Vint cald de la miazazi.
lio. Poetul Albinovanus Pedo, prieten cu Ovidiu.
100 In antichitate se scria pe un fel de sul.

22 c. 1414

www.dacoromanica.ro
 338 OVIDIU

et longum Getico murmur in ore fuit.

Atque aliquis: <( Scribas haec cum de Caesare >, dixit
# Caesaris imperio restituendus eras )).
Ille quidem dixit ; sed me iam, Care, nivali
5 40 sexta relegatum bruma sub axe videt.

IV, 14, 7-16. Nulla mihi cura est, terra quo muter ab ista,
hac quia, quam video, gratior omnis erit.
In medias Syrtes, mediam mea vela Charybdin
10 mittite, praesenti dum careamus humo.
10 Styx quoque, si quid ea est, bene commutabitur Histro ;
siquid et inferius, quam Styga, mundus habet.
Gramina cultus ager, frigus minus odit hirundo,
proxima Marticolis quam loca Naso Getis.
15 Talia succensent propter mihi verba Tomitae,
15 iraque carminibus publica mota meis.
IV, 14, 23-30. Sed nihil admisi: nulla est mea culpa, Tomitae,
quos ego, cum loca sim vestra perosus, amo.
25 Quilibet excutiat nostri monimenta laboris :
littera de vobis est mea questa nihil.
20 Frigus et incursus omni de parte timendos
et quod pulsetur murus ab hoste, queror.
In loca non homines verissima crimina dixi.
30 Culpatis vestrum vos quoque saepe solum.

IV, 14, 45-48. Adde, quod Illyrica si iam pice nigrior essem,
25 non mordenda mihi turba fidelis erat.
Molliter a vobis mea sors excepta, Tomitae,
tam mites Graios indicat esse viros.
IV, 14, 53-56. Solus adhuc ego sum vestris immunis in oris,
exceptis, si qui munera legis habent.
30 55 Tempora sacrata mea sunt velata corona,
publicus invito quam favor imposuit.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 339

un murmur lung s-a auzit din gura getilor.

Iar unul din ei spuse: < Deoarece scrii astfel de lucruri despre imparat,
ai fi trebuit sa fii trimis inapoi sub stapinirea imparatului )).
El a graft intocmai ; dar iata, o Carus 1, pe mine acum
40 a §asea iarna ma gaswe sub polul acoperit de zapada. 6

I V, 14, 7-16. N-am alta grija decit sa ma mut din aceasta -tara,
fiindca oricare alta imi va fi mai placuta decit cea pe care o vad.
Trimiteti corabia cu mine in mijlocul Sirtelor, in mijlocul Caribdei,
10 numai sa nu mai am parte de pamintul din fata ochilor.
Si cu Stixul data exists voi schimba bucuros Istrul; 10
sau cu altceva, data se afla, mai in fundul pamintului decit Stixul.
Ogorul cultivat ur4te mai pulin buruienile, §i rindunica frigul,
decit ura§te Naso locurile acestea vecine cu razboinicii ge/i.
15 Din pricina unor astfel de vorbe, tomitanii
se vor nrinia pe mine §i se va stirni ura tuturor impotriva poeziilor 15
mele.

IV, 14, 23-30. Dar n-am facut nici un rau, n-am nici o viva, tomitani,
pe voi va iubesc, deli urasc pamintul vostru.
25 Sa cerceteze oricine vrea cu de-amanuntul operele muncii mele,
prin nici o liter% nu m-am plins de voi.
Ma pling de frigul de aici, de navalirile de care trebuie sa ma tern ca 20
pot veni din orice parte ;
ma pling, fiindca zidul de aparare este izbit de dupnan.
Locurilor, nu oamenilor, le-am adus invinuiri prea indreptaIite.
30 Si voi 11100 invinuiSi deseori pamintul vostru.

IV, 14, 45-48. Mai sine seama de faptul ea si data a,s fi fost mai negru la
inima decit smoala ilirica,
tot nu trebuia sa vorbeasc de rau poporul care e cumsecade. 25
Tomitani, soarta mea a fost primita de voi cu bunavoiirta ;
faptul ca sinteti atit de blinzi arata ca sinteti greci.
IV, 14, 53-56. Pins acum, pe aceste larmuri, sint singurul scutit de sarcinile
publice,
afara de acei care au primit favoarea aceasta prin lege.
55 Timplele mele au fost incununate de o coroana sfirrtita, 30
care mi-a fost impusa de favoarea publicului, de0 eu n-am vrut-o.

103 Poet care a avut in grija sa educatia copiilor lui Germanicus.

22

www.dacoromanica.ro
 340 OVIDIIJ

IV, 14, 59-62. Tam milli cara Tomis, patria quae sede fugatis
CO tempus ad hoc nobis hospita fida manet :
di modo fecissent, placidae spem posset habere
pacis, et a gelido longius axe foret.
5 IV, 15, 35-36. Seu tamen effectus habitura est gratia, seu me
dura iubet gelido Parca sub axe rnori.
IV, 15, 39-40. Audict et caelo posita est quaecumque sub ullo,
transit nostra feros si modo Musa Getas. . .

IBIS

10 137-139. Pugnabunt arcu dum Thraces, Iazyges hasta,

dum tepidus Ganges, frigidus Hister erit. . .
Tecum bella geram.
329-330. Aut ut Amastriacis quondam Lenaeus ab oris
nudus Achillea destituaris humo.
15 637-638. Denique Sarmaticas inter Geticasque sagittas
his precor ut vivas et moriare locis.

SCHOLIA IN IBIN

329. Aut ut Amastriacis. Lenneus rex Amalfricum captus a

Mithridate in Ponto insula solus derelictus fame interiit. G.
Lenneus rex Amastriacum a Mithridate Paphlagonum rege
20 [socero] Achillis in insula, quae est in Ponto nomine Andugenes,
solus est relictus [et ibi fame periit et frigore, quia deserta erat]. . .
C. Ask.
Lempneus rex + Amastriacum a Mithridate rege Paphlagonum
raptus et in insula ± eschina deserta relictus frigore et fame periit.
25 Mure.
Lepneus Amastriacum rex a Mithridate paflagonum rege et
socero Achillis in insula, quae est in Ponto, solus relictus est et ibi
fame decessit, quia locus desertus erat P.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 341

IV, 14, 59-62. Atit imi e de drag Tomis, care pentru un alungat din patrie
60 ca mine pins in momentul acesta ramine gazda credincioasa ;
numai sa fi facut zeii asa ca sa poata avea si tomitanii nadejde intr-o
pace 104 netulburata §i sa fie mai departe de friguroasa axa polara !

IV, 15, 35-36. Dar fie Ca trecerea de care to bucuri va avea un efect 105, fie &á 6
Parca 108 cea cruda poruncwe sa mor sub polul inghetat...
IV, 15, 39-40. Toate cite sint sub cer vor auzi de el,
numai data muza mea va trece dincolo de cruzii geti...

IBIS

137-139. Cit timp vor lupta tracii cu arcul, iazigii cu sulita, 10

cit va fi Gangele cald, Istrul inghetat
voi duce razboi cu tine 107.

329-330. Sau, ca odinioara Lenaeus 108 de pe tarmurile amastriace,

sa fii aruncat gol pe pamintul lui Ahile.

637-638. In sfir§it, printre sageti sarmatice si getice 15

iti doresc sa traiesti si sa mori in aceste locuri.

COMENTARII LA IBIS

329. Sau de pe [tarmurile] amastriace. Lenneus, regele amalfrieilor, fiind

prins de Mitridate §i lasat singur intr-o insula. din Pont, a murit (acolo) de
foame. G.
Lenneus, regele amastriacilor, a fost lasat singur in insula lui Ahile cu
numele de Andugenes, care se afla in Pont, de Mitridate, regele paflagonilor 20
[si socrul sau. A murit acolo de foame §i frig, deoarece insula era nelocuita].
C. Ask.
Lempneus, regele amastricilor, fiind prins de Mitridate, regele paflago-
nilor §i parasit in insula nelocuita eschina, a murit de frig si foame. Mure. 25
Lepneus, regele amastriacilor, a fost lasat singur de Mitridate, regele
paflagonilor si socrul sau, in insula lui Ahile, care se afla in Pont. A murit acolo
de foame, deoarece era un loc parasit. P.
1°4 Pasajul acesta aratZi o infarire a stripinirii romane in regiunile dobrogene, in anii
15-16 e.n., dupa crearea provinciei Moesia, vezi nota 94.
105 « Voi fi rechemat de aici 0.
108 Zeita destinului.
107 Poetul se adreseaza dusmanului siiu de la Roma, impotriva ciiruia este indreptata
intreaga lucrare.
1°5 Vezi comentariul antic care urineazil.

www.dacoromanica.ro
 342 OVIDIU

Imprecatur miseram mortem Lenei, qui cum rex esset Amas-

tricorum populorum in Scythia expulsus a Mithridate in Achillis
dromon aufugit atque ibi a suis desertus periit. Achilleos
dromos i.e. Achillis cursus, quem locum Ovidius nunc appelat Achil-
5 learn humum, insula est quae dicitur + Armigenis. Amastris vero
urbs est in peninsula habetque ex utraque parte portus, dicta ab
Amastride, filia Oxathris et uxore Dionisii tyranni, unde hic Dionisius
Leneus est appellatus. Reg. 2061.
Dionisius tirannus Heracliensis expulsus a Mithridate aufugit
10 in locum, quem cursum Achillis appellant, ubi a suis desertus periit
omni destitutus ope. Pal. 1709.
637. Denique Sarmaticas. Post haec omnia mala praecedentia
sequatur tibi hoc pessimum: vivere inter Getas ... C.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 343

[Ovidiu] ii doreste [dusmanului ski] moartea nenorocita a lui Leneus,

regele triburilor amastriace din Scitia, care, fiind expulzat de Mitridate, s-a
refugiat in o Alergarea lui Ahile » si a murit acolo, parasit de ai sai. Achilleos
dromos, adica cc Alergarea lui Ahile >, joe 109 pe care Ovidiu it numeste acum
< Pamintul lui Ahile #, se afla in insula numita + Armigenis. Orasul Amastris 6
se afla in peninsula si are porturi de ambele parti, fiind numit astfel dupa
Amastris, fiica lui Oxathres si soma tiranului Dionisiu, din care pricing Dionisiu
a fost numit Leneus. Reg. 2061.
Dionisiu 110, tiranul din Heracleia, fiind expulzat de Mitridate, s-a refugiat
in locul numit « Alergarea lui Ahile >, unde a fost parasit de ai sai si a pierit, 10
lipsit de mice ajutor. Pal. 1709.
637. In sfirsit [intre sageti] sarmatice. Dupa toate aceste nenorociri amintite
mai sus sa ti se intimple si aceasta, cea mai gyozava: sá traiqti intre geti... C.

109 Comentatorul face confuzia, intllnita i la alti autori, datorita asemanarii nume-
lor, intre insula Leuce (erpilor) §i Alergarea lui Ahile (peninsula sau mai exact limba
de pamint nisipos de la gurile Niprului). Cf. de ex. Pindar, Scolii la Nemeene, IV, 79
si Arian, Descrierea cdldtoriei in jurul Pontului Euxin, 21,1. Pentru aceasta problema
incilcita de fapt se pare ea numele de Insula lui Achile initial it purta Leuce, iar apoi
Borysthene (Berezan), vezi RE, XXII, col. 4-8.
110 Personajul acesta, din a doua jumatate a sec. IV i.e.n., este confundat probabil
cu nepotul lui Mitridate, care s-a sinucis in insula Lemnos, dupa ce a fost facut prizo-
flier de romani. Pentru felul cum s-a ajuns la crearea figurii lui Lenneus, prin contami-
narea dintre diferitele nume si calificative ale personajului amintit, vezi Lati§ev, Scythica
.et Caucasica, In «Becnimic Apemen licTopine>, 1949, 1, p. 245, n. 4.

www.dacoromanica.ro
 LVIII. POETAE ANONYMI

CONSOLATIO AD LIVIAM

379-391. Nata quod en alte es, quod fetibus aucta duobus,

380 Quodque etiam magno consociata Iovi,
6 Quod semper domito rediit tibi Caesar ab orbe,
Gessit et invicta prospera bella manu,
Quod spes implerunt maternaque vota Nerones,
Quod pulsus totiens hostis utroque duce
385 (Rhenus et Alpinae valles et sanguine nigro
10 Decolor infecta testis Isargus aqua,
Danuviusque rapax et Dacius orbe rernoto
Appulus (huic hosti perbreve Pontus iter)
Armeniusque fugax et tandem Dalmata supplex
390 Summaque dispersi per iuga Pannonii
15 Et modo Germanus Romanis cognitus orbis)....

www.dacoromanica.ro
 LVIII. UN POET ANONIM

In manuscrisele lui Ovidiu ni s-a pastrat o poezie de 474 versuri, intitu-

lata Mingliere pentru Livia, alcatuita de un poet anonim din prirnul patrar
al secolului I e.n.
Editia: Aem. Baehrens, Poetae Latini minores, vol. I, Leipzig, Teubner,
1879, p. 117-118.

MINGIERE PENTRU LIVIA .

379-391. [Adu-ti aminte] ca to -ai nAscut din neam mare, cä ai avut doug
vl5stare
380 si ai fost maritata chiar cu marele Iupiter 2,
ca imparatul s-a intors totdeauna acasa, venind din finuturile pe 5
care le-a supus,
0 a purtat razboaie fericite cu mina sa neinfrinata,
cá [fiii lui] Nero 3 au implinit sperantele §i dorintele mamei lor,
cá du§manul a fost de atitea on alungat de cei doi comandanti
385 (Rinul, Valle Alpilor, riul Isargus,
care amestecat cu singele negru §i-a schimbat culoarea, stau marturie, 10
apoi Dunarea repede §i, la capatul pamintului, dacicul
Appulus 4 (acestui dusman Pontul i-a fost un drum foarte scurt),
apoi armeanul fugar, dalmatul care se roag5 supus,
390 panonii impr50iati pe virfurile muntilor
si lumea germanicA, abia de curind cunoscut5 romanilor) 15

1 Livia Drusilla, nascutd in anul 58 i.e.n., s-a maritat cu Ti. Claudius Nero, apoi cu
imparatul August. Din prima ciisatorie a avut pe Tiberiu, viitorul imparat, si pe Drusus.
Ea a murit in anul 29 e.n.
2 Imparatul August.
3 Tiberiu qi Drusus.
4 Probabil aluzie la oraul Apulum i la campania din anii 10-9 i.e.n., cind romani;,
sub comanda generalului M. Vinicius, au patruns adinc in Dacia (vezi Ist. Rom., p. 293).
Pentru problema tribului dac al apulilor, vezi I. I. Russu, Dacius Appulus: Contributie
la onomastica traco-clacei i ilirei, in o Acta Musei Regionalis Apulensis o, IV (1961), p. 85 95.

www.dacoromanica.ro
 LIX. C. VELLEI PATERCULI

HISTORIAE ROMANAE AD M. VINICIUM CONSULEM LIBRI II

II, 8, 3. Turn Cimbri et Teutoni transcendere Rhenum, multis

mox nostris suisque cladibus nobiles. Per eadem tempora clarus eius
6 Minucii, qui porticus, quae hodieque celebres sunt, molitus est, ex
Scordiscis triumphus fuit.
II, 39, 3. At Tib. Caesar, quam certam Hispanis parendi confes-
sionem extorserat parens, Illyriis Delmatisque extorsit. Raetiam autem
et Vindelicos ac Noricos, Pannoniamque et Scordiscos, novas imperio
10 nostro subiunxit provincias.
II, 59, 4. Et patratis bellis civilibus, ad erudiendam liberalibus
disciplinis singularis indolem iuvenis, Apollonian eum in studia
miserat, mox Belli Getici, ac deinde Parthici habiturus cominilitonem.

www.dacoromanica.ro
 LIX. VELLEIUS PATERCULUS

S-a nascut din parinti bogati, originari din Campania, in anul 19 i.e.n.
Si a fost un timp tribun militar in Tracia si Macedonia. In anul 3 e.n., C. Vel-
leius Paterculus 1-a insotit pe Tiberiu in Panonia §i Germania, iar in anul
15 a ocupat demnitatea de pretor. Spre sfirOtul vietii, probabil in jurul anului
30 e.n., a scris o scurta Istorie romans in 2 carti: in prima a infati§at intiinplarile
mai vechi din timpul republicii pins la caderea Cartaginei (146 i.e.n.), iar in
a doua a dezvoltat pe larg evenimentele mai recente, in deosebi cele contem-
porane §i mai ales cele din timpul domniei lui Tiberiu, pe care le-a cunoscut
din proprie experienta.
Editia: C. Vellei Paterculi Ex Historiae Romanae libris duobus quae
supersunt apparatu critico adiecto edidit Carolus Halm, Teubner, Leipzig, 1909.

ISTORIE ROMAN/X. IN DOU.X. CA.RTI,

DEDICATA. CONSULULUI M. VINICIUS

II, 8, 3. Cimbrii si teutonii treceau pe atunci Rinul, devenind curind

cunoscuti atit prin numeroasele noastre infringeri, cit si prin ale lor. In aceeasi
vreme a avut loc stralucitul triumf asupra scordiscilor 1, repurtat de catre 5
Minucius, acela care a construit porticul Inca si astazi celebru.
II, 39, 3. insa Tiberiu Cezar, care smulsese spaniolilor recunoasterea defi-
nitive a supunerii lor, smulse aceeasi marturisire ilirilor si dalmatilor. Raetia 2,
tinutul vindelicilor si noricilor 3, Panonia 4 §i Onutul scordiscilor 5 au fost pro-
vinciile not 6 pe care el be adauga stapinirii noastre. 10
II, 59, 4. $i dupe cistigarea razboaielor civile 7, [Cezar] it trimisese [pe
Octavian] la invatatura in Apollonia, pentru ca tindrul sä-si dezvolte deosebitele
lui insusiri, prin studiul stiintelor ce se potriveau unui om liber. [Cezar] avea
de Bind sa-1 is ca tovaras de arme in razboiul ce urma sá-1 porneasca mai intli
impotriva getilor 8 si apoi a partilor.

1 Cf. Titus Livius, Periochae, LXV.

2 In anul 16 i.e.n.
3 In anul 15 i.e.n.
4 Dupd a doua serie de lupte grele din anii 6 9 e.n.
5 In anul 15 i.e.n. a avut loc o expeditie de pedepsire impotriva scordiscilor (cf. Eusebiu,
Cronica, 248, 24).
6 Provincia Moesia a fost infiintatd probabil in anul 15 e.n. (cf. Apian, Iliria, 30).
Intre Cezar si optimati.
8 In anul 44 i.e.n. (cf. Suetoniu, Cezar, XLIV, 6).

www.dacoromanica.ro
 I.X. VALERII MAXIMI

FACTA ET DICTA MEMORABILIA

II, 6, 12. Thraciae vero illa natio merito sibi sapientiae laudem
vindicaverit, quae natales hominum flebiliter, exequias cum hila-
5 ritate celebrans sine ullis doctorum praeceptis verum conditionis.
nostrae habitum pervidit.

www.dacoromanica.ro
 LX. VALERIUS MAXIMUS

A trait in prima jumata te a secolului I e.n., fiind contemporan cu C. Vel-

leius Paterculus. Valerius Maximus a scris Fapte gi cuvinte vrednice de luare
aminte in care a adunat vorbe de duh, anecdote, scurte povestiri, intimplari
etc. Lucrarea, inchinata imparatului Tiberiu, pe care autorul I-a adulat, are o
valoare redusa, fiMd scrisa in graba.
Editia: Valerii Maximi Factorum et dictorum mentorabilium libri IX...
iterum recensuit Carolus Kempf, Teubner, Leipzig, 1888.

FAPTE ySI CUVINTE VREDNICE DE LUARE AMINTE

II, 6, 12. Pe buns dreptate neamul tracic a pretins pentru sine faima de
inielepciune, praznuind cu plinsete zilele de na§tere ale oamenilor §i cu veselie
inmormintarile1: fara povetile invalatilor, el a vazut bine adevarata stare a 6
conditiei noastre (umane).

1 Cf. Me la, II, 2, 18.

www.dacoromanica.ro
 LXI. POMPEII TROGI

HISTORIAE PHILIPPICAE
II, 3, 1. Imperium Asiae ter quaesivere; ipsi perpetuo ab alieno
imperio aut intacti aut invicti mansere. 2. Darium, regem Persarum,
5 turpi ab Scythia submoverunt fuga. 3. Cyrum cum omni exercitu
trucidaverunt. 4. Alexandri Magni ducem Zopyriona pari ratione
cum copiis universis deleverunt. 5. Romanorum audivere, non sensere
arma.
II, 5, 8. Post haec pax apud Scythas fuit usque tempora Ianthyri
10 regis. 9. Huic Darius, rex Persarum, sicut supra dictum est, cum
filiae eius nuptias non obtinuisset, bellum intulit. 10. et, armatis
septingentis milibus hominum, Scythiam ingressus, non facientibus
hostibus pugnae potestatem, metuens, ne interrupto ponte Histri
reditus sibi intercluderetur, amissis LXXX milibus hominum, trepidus
15 refugit ; 11. quae iactura abundante multitudine inter damna nume-
rata non est. 12. Inde Thraciam et Macedoniam domuit ; Ionas
quoque navali proelio superat.
VII, 3, 1. Cum interim Darius, rex Persarum, turpi ab Scythia
fuga submotus, ne ubique deformis militiae damnis haberetur, mittit
20 cum parte copiarum Megabazum ad subigendam Thraciam ceteraque
eius tractus regna, quibus pro ignobili momento erat accessura Mace-
donia.
IX, 1, 9. In Scythiam quoque praedandi causa profectus est,
more negotiantium, impensas belli alio Bello refecturus.

www.dacoromanica.ro
 LXI. TROGUS POMPEIUS

Originar din Galia, dintr-o familie care primise cetatenia romans pe

vremea lui Pompei, scriitorul Trogus Pompeius a alcatuit in primele decenii
ale erei noastre o istorie generals in 44 de carti, din care ni s-a pastrat rezu-
matul facut de Iustin pe la mijlocul secolului al II-lea e.n.
Editia: M. Iuniani lustini Epitoma historiarum Philippicarum Pompei
Trogi. Accedunt prologi in Pompeium Trogum. Post Franciscum Ruehl
edidit Otto Seel, Teubner, Leipzig, 1935.

ISTORIA LUI FILIP

II, 3, 1. De trei on au pus [sciIii] stapinire pe Asia ; ei in§4i n-au fost atacati
niciodata de vreun imperiu sau, daca au fost, au ramas neinvin§i. 2. Au alungat
din hotarele Scitiei pe Darius, regele perOlor, silindu-1 la o fuga ru§inoasa. 3. Pe 6
Cirus 1-a ucis cu intreaga lui armata ; 4.1a fell au distrus pe Zopyrion, un general
al lui Alexandru cel Mare cu toate trupele sale. 5. Au auzit de armatele
romanilor, dar nu le-au simtit puterea.
II, 5, 8. Dupa aceea 2, a fost pace la sciti pins in vremea regelui Ianthyrus 3.
9. Impotriva acestuia a pornit razboi Darius, regele perOlor, pentru ca refuzase 10
sa-i dea de so-0e pe fiica sa, a§a cum am spus mai inainte. 10. Darius a navalit 4
in Scitia cu o armata de sapte sute de mu de oameni. Du§manii insa nu-i
dadeau prilej de lupta. Temindu-se ca nu cumva sa-i fie taiat podul de peste
Istru §i sa i se inchida retragerea, el se retrase in graba, pierzind optzeci de
mii de oameni. 11. Fara de multimea atit de mare pe care o avea, aceasta 15
pierdere n-a fost socotita drept o paguba mare. 12. Apoi a supus Tracia §i
Macedonia, §i i-a batut §i pe ionieni intr-o lupta navala.
VII, 3, 1. In vremea aceasta, Darius, regele perOlor, pus pe fuga in mod
ru§inos de sciti, ca sa nu ramina dezonorat in ochii lumii din pricina infringe-
rilor in razboi, trimise pe Megabazus cu o parte din armata sa cucereasca Tracia 20
§i celelalte regate din acea regiune, la care urma sa fie alaturata Macedonia,
ca un adaos lipsit de important,a.
IX, 1, 9. [Filip al II-lea] 5 a plecat in Scitia dupa prada, cu gindul sa-§i
recupereze 6, dupa obiceiul negustoresc, cheltuielile unui razboi prin alt razboi
1 Cf. infra XII, 2, 16.
2 Dupa legends, sclavii scitilor s-ar fi rasculat in lipsa stapinilor, plecati intr-o expeditie,
si au fost readusi la ascultare dupa intoarcerea acestora (cf. Herodot, IV, 1).
8 Cf. Herodot, IV, 126.
4 Cf. Herodot, IV, 89 si urm.
§ Dupa ce a supus mai intii toata Tracia, Filip ataca in anul 339 i.e.n. pe scitii care
trecusera Dunarea §i incepusera sa se aseze in Dobrogea (cf. Strabon, VII, 3, 18, Frontinus,
II, 4, 20 si Clemens din Alexandria, Covoare, V, 5, p. 240).
6 In realitate pentru a stabili granitele regatului sau la Dunare, politica cu totul fires sea
dupa cucerirea Traciei, urmarind controlul tarmului sting al Pontului. Toate marile puteri
din antichitate vor urmari acelasi tel, atit regatul macedonean al lui Alexandru gi regatul
elenistic al lui Lisimah, cit gi imperiul roman, respectiv cel bizantin, care ii urmeaza.

www.dacoromanica.ro
 352 TROGUS POMPEIUS

IX, 2, 1. Erat eo tempore rex Scytharum Atheas, qui, cum Bello

Histrianorum premeretur, auxilium a Philippo per Apollonienses
petit, in successionem eum regni Scythiae adoptaturus ; 2. cum interim
Histrianorum rex decedens et metu belli et auxiliorum necessitate
5 Scythas solvit. 3. Itaque Atheas remissis Macedonibus nuntiari Phi-
lippo iubet, neque auxilium eius se petisse neque adoptionem man-
dasse: 4. nam neque vindicta Macedonum egere Scythas, quibus
meliores forent, neque heredem sibi incolumi filio deesse. 5. His
auditis Philippus legatos ad Atheam mittit impensae obsidionis
10 portionem petentes, ne inopia deserere bellum cogatur 6. quod eo
promptius eum facere debere, quod missis a se in auxilim eius mili-
tibus ne sumptum quidem viae, non modo officii pretia dederit.
7. Atheas inclementiam caeli et terrae sterilitatem causatus, quae non
patrimoniis ditet Scythas, sed vix alimentis exhibeant, respondit
15 nullas sibi opes esse, quibus tantum regem expleat ; 8. et turpius
putare parvo defungi quam totum abnuere ; 9. Scythas autem virtute
animi et duritia corporis, non opibus censeri. 10. Quibus inrisus
Philippus soluta obsidione B yzantii Scythica bella adgreditur, prae-
missis legatis, quo securiores faceret, qui nuntient Atheae: dum
20 Byzantium obsidet, vovisse se statuam Herculi, 11. ad quam in
ostio Histri ponendam se venire, pacatum accessum ad religionem
dei petens, amicus ipse Scythis venturus. 12. Ille, si voto fungi vellet,
statuam sibi mitti iubet, non modo ut ponatur, verum etiam ut
inviolata maneat pollicetur ; exercitum autem fines ingredi negat se
25 passurum. 13. Ac si invitis Scythis statuam ponat, eo digresso subla-
turum versurumque aes statuae in aculeos sagittarum. 14. His
utrimque inritatis animis proelium committitur. Cum virtute et animo
praestarent Scythae, astu Philippi vincuntur. 15. XX milia puerorum
ac feminarum capta, pecoris magna vis, auri argentique nihil. Ea
30 primum fides inopiae Scythicae fuit. 16. XX milia nobilium equarum
ad genus faciendum in Macedoniam missa.
IX, 3, 1. Sed revertenti ab Scythia Triballi Philippo occurrunt ;
negant se transitum daturos, ni portionem praedae accipiant. 2.
Hinc iurgium et mox proelium ; in quo ita in femore vulneratus est

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 353

IX, 2, 1. In acea vreme era rege al scitilor Atheas. Fiind strimtorat de

razboiul cu istrienii 7, acesta ceru, prin mijlocirea cetatenilor din Apollonia,
ajutor de la Filip [al II-lea], spunind ca ar avea de gind sa-1 lase urmas la domnie
in Scitia. 2. Murind intre timp conducatorul 8 istrienilor, scitii au scapati si de
teama razboiului si de nevoia de a mai cere ajutor. 3. Prin urmare Atheas porun- 6
ceste macedonenilor, pe care-i trimite inapoi, sa-i spuna lui Filip ca <c nici nu
i-a cerut ajutor, nici nu i-a fagaduit ca-1 va lasa urmas, 4. si ca scitii n-au nevoie
de ocrotirea macedonenilor ; caci ei sint mai buni decit macedonenii, iar el,
Atheas, nu-i lipsit de mostenitor, deoarece are un fiu sanatos si teafa'r a.
5. Dupa ce a auzit aceste vesti, Filip trimise soli la Atheas, ca sa-i ceara o parte 10
din cheltuielile asediului 9, spre a nu fi nevoit sa inceteze razboiul din pricina
lipsei de bani ; sa-i mai spuna lui Atheas ca este dator sa faca acest lucru cu atit
mai grabnic cu cit soldatilor care i-au fost trimisi in ajutor nu numai Ca nu le-a
platit pretul serviciului, dar nici macar cheltuielile drumului. 7. Aruncind vina
pe clima aspra si pe sterilitatea solului, care nu ar da bogatii scitilor, ci abia
le-ar oferi cele necesare pentru hrana, Atheas raspunse ca el 4 n-are cu ce sa 16
multumeasca pe un rege atit de mare si socoteste ca e mai rusinos sa-si indepli-
neasca obligatia in parte decit de loc ; 9. ca scitii sint apreciati pentru vitejia
si virtosenia trupului, iar nu pentru averile for )). 10. Filip, vazindu-se luat
in bataie de joc, a renuntat la asediul Bizantului si a pornit cu razboi impotriva
scitilor, trimitind inainte soli care sa-i linisteasca pe acestia si sa vesteasca
pe Atheas ca «4n vreme ce el, Filip, asedia Bizantul, fagaduise o statuie lui 20
Hercule It si ca vine sa o aseze la gura Istrului ; el vine ca prieten al scitilor n
si ti cere acces netulburat, ca sa indeplineasca ritualul fats de zeu. 12. Acela
insa ii ceru sa-i trimita lui statuia, data vrea sa-si indeplineasca fagaduinta,
promitind ca o va aseza la locul ei si ca va avea grija sa ramina acolo nevata-
ma ta. Nu va ingadui insa ca armata macedoneana sa-i incalce hotarele. 13. Iar
data Filip ar aseza statuia fara invoirea scitilor, dupa plecarea lui o va ridica 26
si din bronzul statuii va face virfuri de sageti. 14. Astfel au fost all-tate spiritele
de ambele parti si s-a pornit razboiul. Desi scitii intreceau pe macedoneni in
vitejie si climb ei au fost totusi invinsi 10 de viclenia lui Filip. 15. Au fost capturati
douazeci de mii de copii si femei si un mare numar de vite ; our si argint insa
de loc. Pentru prima oars Filip s-a incredintat ca scitii au spus adevarul cind 30
au afirmat ca sint saraci. 16. Au fost trimise in Macedonia douazeci de mii de
iepe de rasa pentru prasila.
IX, 3, 1. Pe clad Filip [al II-lea] se intorcea din Scitia, tribalii i-au tinut
calea si au refuzat sa-i dea libera trecere, data nu le &á si for o parte din prada.
2. Din aceasta pricing s-a iscat cearta si apoi lupta in regula. Filip a fost ranit

7 In incercarea for de a se stabili probabil sub presiunea sarmatilor pe malul

drept al Dunarii, triburile scitice s-au lovit de rezistenla getilor autohtoni.
8 « Regele s acesta era probabil seful unei uniuni de triburi getice (vezi Parvan,
Getica, p. 56-65).
9 Regele Macedoniei cars, in lupta sa cu Atena, urmarea sa intrerupa legaturile
vitale ale acesteia cu Pontul Fuxin incepuse asediul Bizantului. Pentru razboiul cu
scitii vezi A. Momigliano in Athenaeum", XI (1933), p. 341 si urm. gi idem, Filippo
it Macedone, Firenze, 1934, p. 151 si urm.
" Insu1i batrinul rege Atheas a fost ucis cu acest prilej (cf. Lucian, Oameni cu viald
lungs, 10).

23 o. 1414

www.dacoromanica.ro
 354 TROGUS POMPEIUS

Philippus, ut per corpus eius equus interficeretur. 3. Cum omnes

occisum putarent, praeda amissa est. Ita Scythica velut devota
spolia paene luctuosa Macedonibus fuere.
XI, 1., 1. In exercitu Philippi sicuti variae gentes erant, ita eo
5 occiso diversi motus animorum fuere. 2. Alii, quippe iniusta servitute
oppressi, ad spem se libertatis erigebant... 5. Amicos quoque tam
subita mutatione rerum haud mediocris metus ceperat, reputantes
nunc provocatam Asiam, nunc Europam nondum perdomitam,
6. nunc Illyrios, Thracas et Dardanos ceterasque barbaras gentes fidei
10 dubiae et mentis infidae ; qui omnes populi si pariter deficiant, sisti
nullo modo posse.
XI, 2, 7. ...Demosthenem oratorem extitisse, 8. qui Macedonum
deletas omnes cum rege copias a Triballis adfirmaverit, producto in
contionem auctore, qui in eo proelio, in quo rex ceciderit, se quoque
15 vulneratum diceret.
XII, 1, 4. Dum haec aguntur, epistulae Antipatri a Macedonia
ei redduntur, quibus bellum Agidis, regis Sparthanorum, in Graecia,
bellum Alexandri, regis Epiri, in Italia bellum Zopyrionis, praefecti
eius, in Scythia continebatur. 5. Quibus varia adfectus, plus tamen
20 laetitiae, cognitis mortibus duorum aemulorum regum, quam doloris
amissi cum Zopyrione exercitus cepit.
XII, 2, 16. Dum haec in Italia aguntur, Zopyrion quoque, prae-
fectus Ponti ab Alexandro Magno relictus, otiosum se ratus, si nihil
et ipse gessisset, adunato XXX milium exercitu, Scythis helium
25 intulit, 17. caesusque cum omnibus copiis poenas temere inlati belli
genti innoxiae luit.
XIII, 4, 16. Leonato minor Phrygia evenit; Thracia et regiones
Pontici maris Lysimacho...
XVI, 1, 19. Lysimachus quoque cum Bello Dromichaetis, regis
30 Thracum, premeretur, ne eodem tempore adversus eum dimicare
necesse haberet, tradita ei altera parte Macedoniae, quae Antipatro,
genero eius, obvenerat, pacem cum eo fecit.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 355

in coapsa de o sageata, care trecu prin trupul sau si-i omori calul. 3. Fiindca
toti credeau pe rege mort, prada a fost pierduta. Prazile luate de la sciIi pared
fusesera blestemate, atit de mare jale au pricinuit macedonenilor.
XI, 1, 1. In armata lui Filip [al II-lea] erau felurite neamuri, de aceea, dupa
moartea lui, lsi reactiile for sufletwi au fost diferite. 2. Unele apasate de o 5
nedreapta sclavie, ridicau capul sperind sa se elibereze. . . 5. 0 atit de nea§tep-
tan schimbare a situaliei provocaseSi in sufletul prietenilor [lui Alexandru
cel Mare] mare Ingrijorare, fiindca se gindeau cind la Asia, care fusese provo-
cata 11, cind la Europa, Inca nu Indeajuns de supusa, 6. cind la iliri, la traci, la
dardani gi la celelalte populatii barbare de o indoielnica credinta §i cu ginduri
de nesupunere ; daca toate aceste populatii i-ar parasi deodata, ar fi cu neputinta 10
sa fie oprite.
XI, 2, 7. . . . I se anunIase [lui Alexandru cel Mare] ca Demostene a afirmat
ca 8. toate trupele macedonenilor Impreuna cu regele for au fost distruse de
tribali 12 si ca el a advs in mijlocul adunarii pe aducatorul stirii, un soldat care
declara ca el insu§i a fost ranit in lupta in care cazuse regele. 15
XII, 1, 4. In timp ce se Intimplau acestea 13, ii_sosira [lui Alexandru cel
Mare] scrisori din Macedonia, de la Antipater, prin care acesta Il anunia despre
razboiul din Grecia, al lui Agis 14, regele spartanilor, despre cel din Italia, al lui
Alexandru 15, regele Epirului, si despre cel din Scitia, al lui Zopyrion, loctiitorul
sau, 5. [Alexandru cel Mare] a fost Impresionat in chip diferit de aceste vqti ;
astf el, bucuria pe care a simlit-o aflind de moartea celor doi regi, rivali ai sai, 20
a fost mai mare decit durerea pentru armata pierduta o data cu Zopyrion.
XII, 2, 16. In timp ce acestea aveau loc in Italia, Zopyrion, pe care Alexandru
cel Mare il lasase guvernator al Pontului, a socotit ca e ruOnos sä stea degeaba
si sa nu Intreprinda el ceva ; de aceea aduna treizeci de mii de soldaIi i porni
cu razboi Impotriva sci/ilor. 17. A fost insa omorit cu intreaga lui armata,
isp4ind astfel- vina de a fi pornit necugetat razboi Impotriva unui neam care 25
nu-i facuse nici un Tau 16.
XIII, 4, 16. Frigia Minors a revenit lui Leonatus ; Tracia si regiunile Marii
Pontice au fost date 17 lui Lisimah..
XVI, 1, 19. 8i Lisimah, deoarece era strimtorat de razboiul 15 cu Dromi-
chaetes, regele tracilor, ca sa nu fie nevoit sa lupte in acela0 timp §i contra 30
acestuia 19, i-a cedat partea din Macedonia care revenise lui Antipatros
ginerele sau si a facut pace 20 cu el.

11 Prin declaratia de razboi adresata persilor.

12 In timpul campaniei din primavara anului 335 i.e.n. (cf. Arian, I, 1, 4).
13 Pe cind Alexandru cel Mare impartea bani trupelor sale.
la Acesta se ridicase impotriva dominatiei macedonenilor, dar a lost infrint §i ucis
in octombrie 331 i.e.n.
15 A murit probabil iu iarna lui 330 i.e.n.
13 De fapt Zopyrion a fost distrus, in timpul retragerii sale, de dare getii de la gurile
Duniirii, in anul 326 i.e.n. (cf. Curtius Rufus, X, 1, 44 si mai jos XXXVII, 3, 2). In lega-
tura cu misiunea acestuia in regiunile noastre 1 cu eventualele planuri ale lui Alexandru
de .a transforma Marea Neagra Intr -un lac macedonean, vezi Pippidi, Contribucii, p. 101.
17 Cf. Diodor, XVIII, 3, 2.
18 Cf. Diodor, XXI, 12.
19 Demetrios Poliorcetes.

a° In anul 294 i.e.n.

23*

www.dacoromanica.ro
 356 TROGUS POMPEIUS

XXIV, 4, 1. Namque Galli abundanti multitudine, cum eos non

caperent terrae quae genuerant, CCC milia hominum ad sedes novas
quaerendas, velut ver sacrum, miserunt. 2. Ex his portio in Italia
consedit, quae et urbem Romanam captam incendit, 3. et portio
5 Illyricos sinus ducibus avibus (nam augurandi studio Galli praeter
ceteros callent), per strages barbarorum penetravit et in Pannonia
consedit ; 4. gens aspera, audax, bellicosa, quae prima post Herculem,
cui ea res virtutis admirationem et immortalitatis fidem dedit, Alpium
invicta iuga et frigore intractabilia loca transcendit. 5. Ibi domitis
10 Pannoniis per multos annos cum finitimis varia bella gesserunt.
6. Hortante deinde successu, divisis agminibus, alii Graeciam, alii
Macedoniam, omnia ferro prosternentes, petivere, 7. tantusque terror
Gallici nominis erat, ut etiam reges non lacessiti ultro pacem ingenti
petunia mercarentur.
15 XXV, 1, 1. Inter duos reges, Antigonum et Antiochum, statuta
pace cum in Macedoniam Antigonus reverteretur, novus eidem repente
hostis exortus est. 2. Quippe Galli, qui a Brenno duce cum in Grae-
ciam profisceretur, ad terminos gentis tuendos relicti fuerant, ne soli
desides viderentur, peditum XV milia, equitum tria milia arma-
20 verunt, 3. fugatisque Getarum Triballorumque copiis Macedoniae
imminentes legatos ad regem miserunt, qui pacem ei venalem offerrent,
simul et regis castra specularentur. 4. Quos Antigonus pro regali
munificentia ingenti apparatu epularum ad cenam invitavit. 5. Sed
Galli, expositum grande auri argentique pondus admirantes atque
25 praedae ubertate sollicitati, infestiores quam venerant revertuntur.
XXXII, 3, 5. Nam et Gallos Scordiscos ad belli societatem perpu-
lerat, fecissetque Romanis grave bellum, nisi decessisset. 6. Namque
Galli, hello adversus Delphos infeliciter gesto, in quo maiorem
vim numinis quam hostium senserant, amisso Brenno duce, pars in
30 Asiam, pars in Thraciam extorres fugerant. 7. Inde per eadem vestigia,
qua venerant, antiquam patriam repetivere. 8. Ex his manus quaedam
in confluente Danuvii et Savi consedit Scordiscosque se appellari
voluit.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 357

XXIV, 4, 1. Galii se inmultisera foarte mult si pamintul pe care se nascusera

nu-i mai incapea ; de aceea au trimis trei sute de mii de oameni sa-si caute alts
asezare ca jertfa de ispasire 21 adusa zeilor. 2. 0 parte din acestia s-au asezat
in Italia ; ei au cucerit Roma si i-au dat foc 22. 3. Alta parte, conducindu-se
dupa zborul pasarilor (caci galii sint mai priceputi ca altii in a se orienta dupa
pasari), au patruns in golfurile ilirice, facind prapad in populatiile barbare 5
Intilnite in cale, si s-au asezat in Panonia. 4. Ei sint un neam de oameni aspri,
indrazneti si razboinici, care au trecut peste culmile nepatrunse ale Alpilor
si prin locuri inaccesibile din pricina frigului. Inaintea for doar Hercule mai
trecuse pe acolo si acest lucru a facut ca lumea sa-i admire curajul si sa-1 creada
nemuritor. 5. Galii au supus 23 pe panoni si timp de mai multi ani au dus razboaie, 10
cu sorti schimbatoare cu vecinii for 24. 6. incurajati de succes, s-au despartit
in doug unii navalira in Grecia, ceilalti in Macedonia, pustiind totul in
cale 25. 7. Insusi numele de gali inspira atita groaza Incit chiar regii care nu
erau atacati de ei le cumparau pacea, din proprie initiativa, cu un pret
foarte mare. 15
XXV, 1, 1. Se Incheiase pacea Intre cei doi regi, Intre Antigonus JGonatas]
si Antiochus. Pe cind Antigonus revenea in Macedonnia, deodata s-a ivit in
contra lui un nou dusman. 2. Brennus, conducatorul galilor, plecase in Grecia,
iar pe cei care ii lasase sa apere-hotarele neamului tor, ca sa nu pars ca numai
ei stau degeaba, au inarmat cincisprezece mii de pedestrasi si trei mii de Cala- 20
reti, 3. au pus pe fuga trupele getilor 26 §i ale tribalilor si, amenintind Macedonia,
au trimis soli la rege, ca sa-i ofere pacea pe bani si totodata sa spioneze tabara
regelui. 4. Pe acestia Antigonus i-a invitat la un °spat pregatit cu un lux deosebit
cu darnicia sa regala. 5. Galii insa s-au minunat de marea cantitate de our si de
argint aratata for si, atitati de bogatia prazii, s-au intors mai dusmAnosi de cum 25
venisera.
XXXII, 3, 5. [Filip al V-lea] atrasese si pe galii scordisci 27 ca aliali de razboi
de partea lui si, data n-ar fi murit, romanii ar fi avut de suportat un razboi
grew. 6. Caci galii, dupa ce au dus un razboi nenorocit impotriva orasului Delfi 28j
razboi in care au simtit mai tare puterea zeului decit a dusmanilor, pierzind 30
§i pe comandantul for Brennus, au fost alungati si au fugit unii in Asia, allii in
Tracia. 7. De aici, pe aceleasi drumuri pe care venisera, s-au Indreptat din nou
spre vechea for patrie. 8. Un grup dintre ei s-au asezat la confluenta Savei cu
Dunaea si i-a placut sa fie numit scordisci.

21 ler sacrum era un vechi obicei care consta in jertfirea tuturor fiintelor nascute
primilvara. ceasta se fAcea pentru impAcarea zeilor, data se abtltea o nenorocire mare asupra
comunit4ii. In epoca istorica erau jertfite numai animalele, iar oamenii erau alungati din
tarn. Pentru expansiunea celtilor cf. Plutarb, Marius, 11.
22 In jurul anului 390 i.e.n.
22 Procesul acesta a Inceput, probabil, in primele decenii ale secolului al IV-lea
i.e.n. Vezi RE, IX Suppl., col. 527.
24 Spre sfirlitul secolului al IV-lea i.e.n., sau inceputul secolului al III-lea i.e.n. celtii
au ajuns pind in Transilvania (Ist. Rom., p. 234-235).
23 In anti 279-278 i.e.n.
26 0 parte a acestui grup a intemeiat regatul de la Tylis (cf. Prologul, XXV si Polibiu
1V, 46, 1-2).
27 Cf. Titus Livius, XL, 57, 7.
28 In anul 278 i.e.n. au Incercat sa jefuiasca sanctuarul lui Apollo.

www.dacoromanica.ro
 858 TROGUS POMPEIUS

XXXII, 3, 12. Ex gente Tectosagorum non mediocris populus,

praedae dulcedine, Illyricum repetivit spoliatisque Histris, in Pannonia
consedit. 13. Histrorum gentem fama est originem a Colchis ducere,
missis ab Aeeta rege ad Argonautas, raptores filiae, persequendos ;
514. qui, ut a Ponto intraverunt Histrum, alveo Savi fluminis penitus
invecti, vestigia Argonautarum insequentes, naves suas umeris per
iuga montium usque ad litus Hadriatici maxis transtulerunt, cognito
quod Argonautae idem propter magnitudinem navis priores fecissent ;
15. quos ut avectos Colchi non reppererunt, sive metu regis, sive
10 taedio longae navigationis, iuxta Aquileiam consedere Histrique ex
vocabulo amnis, quo a magi concesserant, appellati.
XXXII, 3, 16. Daci quoque suboles Getarum sunt qui, cum,
Orole rege, adversus Bastarnas male pugnassent, ad ultionem segni-
tiae, capturi somnum capita loco pedum ponere iussu regis coge-
15 bantur ministeriaque uxoribus, quae ipsis ante fieri solebant, facere.
Neque haec ante mutata sunt quam ignominiam bello acceptam
virtute delerent.
XXXVII, 3, 1. Ad regni deinde administrationem cum accessi-
sset, statim non de regendo, sed de augendo regno cogitavit. 2. Itaque
20 Scythas invictos antea, qui Zopyriona, Alexandri Magni ducem, cum
XXX milibus armatorum deleverant, qui Cyrum, Persarum regem,
cum CC milibus trucidaverant, qui Philippum, Macedonum regem,
fugientem ceperant, ingenti felicitate perdomuit.
XXXVIII, 3, 6. Post haec Mithridates, intellecto quantum bellum
25 suscitaret, legatos ad Cimbros, alios ad Gallograecos et Sarmatas
Bastarnasque auxilium petitum mittit. 7. Nam omnes has gentes,
Romanum meditabundus bellum, variis beneficiorum muneribus iam
ante inlexerat. Ab Scythia quoque exercitum venire iubet omnemque
Orientem adversus Romanos armat.
80 XXXVIII, 7, 3. Scythiam duos umquam ante se reges non
pacare, sed tantum intrare ausos, Darium et Philippum, aegre inde
fugam sibi expedisse, unde ipse magnam adversus Romanos partem

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 359

XXXII, 3, 12. 0 mare parte dintre tectosagi, impinsi de pofta de prada,

au navalit in Iliria si, dupa ce au jefuit pe istrieni, s-au asezat 29 in Panonia.
13. Se spune ca istrienii se trag din colhii trimisi de regele Aeetes sa urmareasca
pe argonautii care-i rapisera fiica. 14. Colhii au intrat din Marea Pontica pe
cursul Istrului si, mergind pe urmele argonautilor, s-au dus pins departe pe albia 6
riului Sava ; de acolo au transportat corabiile pe umeri peste culmile mull-01°r
pins la tarmul marii Adriatice, dupa ce aflasera ca la fel facusera mai inainte
sl argonautii din pricina mArimii corabiei lor. 15. Insa deoarece colhii plecasera,
nu i-a mai rasit si fie de frica regelui, fie CA erau scirbiti de o navigatie atit
de lungs, s-au asezat linga Aquileia si au fost numiti istrieni, dup4 numele 10
Istrului pe cursul caruia venisera de la mare 30.
XXXII, 3, 16. Si dacii sint o mladita 31 a getilor. In vremea regelui Oroles 32,
se luptara fara succes impotriva bastarnilor 33 §i de aceea, ca pedeapsa pentru
slabiciunea aratata, au fost siliti, din porunca regelui, ca atunci cind voiau sa
doarma, sa puns capul In locul picioarelor si sá faca sotiilor lor serviciile pe
care mai inainte acestea obisnuiau sa be faca lor. Aceasta pedeapsa a fost inla- 15
turata numai dupa ce prin vitejia lor au sters rusinea pe care si-au atras-o in
razboiul de mai inainte.
XXXVII, 3, 1. Dupa. ce [Mitridate] a luat in miinile sale conducerea regatu-
lui, s-a gindit indata sa-1 mareasca, nu sa -1 conduca. 2. De aceea a atacat
pe seiti, neinvinsi pin-a atunci, si care distrusesera pe Zopyrion, un general 20
al lui Alexandru cel Mare impreuna cu douazeci de mfi de soldati, care 11
prapadiser4 pe Cirus, regele persilor, impreuna cu doua sute de mfi de
oameni si prinsesera pe regele macedonenilor, Filip [al II-lea], in timp ce
acesta fugea 34.
XXXVIII, 3, 6. Dup6 aceasta, Mitridate intelese cit de mare va fi razboiul
pe care it provocase si trimise soli, pe unii la cimbri, pe altii la galo-greci, la 25
sarmati si la bastarni, sa le ceara ajutor. 7. fntr-adevar, el atrasese inch" de mai
inainte de partea lui toate aceste populatii prin felurite binefaceri si daruri,
ca unul care se gindea la un razboi contra romanilor. Ceru sa-i viva trupe si
din Scitia si inarma intregul Orient impotriva romanilor ".
XXXVIII, 7, 3. Inaintea lui 36 numai doi regi au indraznit, nu sa supuna 30
ci doar sa p4trunda pe teritoriul ei; acestia au fost Darius si Filip [al
II-lea], care insa abia au scapat 37 cu fuga de acolo de unde el insusi luase o

29 Acest de al treilea val celtic este contestat de istorici, vezi RE, IX Suppl., col. 527.
3° Vezi Pliniu cel Barin, nota 2.
m Textul fiind trunchiat 4i prelucrat nu putem sti despre tine a mai fost vorba ca
se trage din geti ; in privinta traducerii, deli s-ar potrivi mai bine si ne-am astepta la un
cuvint care sa insemne # ramurA s, totusi it gasim pe soboles, care inseamna a descendenti,
urmasi, progenitura s. Vezi si Daicoviciu, Transilvanie, p. 46, nota.
32 Acest rege, care a domnit probabil in Transilvania de ras'arit in jurul anului 200
Leal., a dus lupte cu rezultate schimbatoare cu bastarnii (vezi Daicoviciu, Transilvanie,
p. 45-6 ci 1st. Rom., p. 243).
33 Vezi nota 43.
34 In realitate Zopyrion a fost invins de geti, iar Filip de tribali (cf. supra IX, 3
0 XII, 2).
85 In anul 89 i.e.n. (cf. Arian, Mitridate, 13, 44 §i 15, 53).
ss Vorbe0e Mitridate.
37 In realitate Filip i-a invins pe sciti, dar a fost atacat de tribali (cf. supra IX, 2 si 3).

www.dacoromanica.ro
 360 TROGUS POMPEIL S

virium haberet. 4. Multoque se timidius ac diffidentius bella Pontica

ingressum, cum ipse rudis ac tiro esset, Scythae praeter arma virtu-
temque animi locorum quoque solitudinibus vel frigoribus instructae,
per quae denuntiaretur ingens militiae periculum ac labor. 5. Inter
6 quas difficultates ne spes quidem praemii foret ex hoste vago nec
tantum pecuniae, sed etiam sedis inope.
Prologus libri IX.... Byzantii origines, a cuius obsidione sum-
motus, Philippus Scythiae bellum intulit. Repetitae inde Scythicae res
ab his temporibus, in quibus ilia prius finierant, usque ad Philippi
10 bellum, quod cum Athea, Scythiae rege, gessit. Unde reversus Grae-
ciae bellum intulit...
Prologus libri XVI. ...Ut Lysimachus in Ponto captus ac missus
a Dromichaete rursus in Asia civitates, quae sub Demetrio fuerant,
et in Ponto Heracleam occuparit.
16 Prologus libri XXV. ...Ut Galli transierunt in Asiam bellumque
cum rege Antiocho et Bithynia gesserunt: quas regiones Tyleni
occuparunt.
Prologus libri XXVIII. ...Ut, mortuo rege Epiri Alexandro,
Laodamiam Epirotae occiderint. Dictique in excessu Basternici
20 motus.
Prologus libri XXXII. ...Regis Philippi propter ablatas sibi
civitates alienatus in Romanos animus, et ob hoc alter filiorum Deme-
trius occisus, concitatique ab eo Basternae transire conati in Italiam.
Inde in excessu dictae res Illyricae: ut Galli, qui occuparant Illy-
26 ricum, rursus redierunt in Galliam ; originesque Pannoniorum et
incrementa Dacorum per Rubobosten* regem.

* Burobusten ego. Rubobusten R e c c. Rubobosten A m b r. Par. G i s s. L e i d.

Ruboboten A 8 h b.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 361

mare parte din fortele sale impotriva romanilor. 4. Incepuse razboaiele pontice,
cind era mult mai putin indraznet §i cu mai putina incredere in sine, fiindca
atunci era un incepator fall' experienta, iar scitii, in afara de arme §i vitejia
lor, mai erau aparati de locurile pustii §i de ger ; de aceea era upr de prevazut
ca razboiul cu ei este primejdios si anevoios. 5. in mijlocul unor astfel de greutati,
nu putea sa existe nici macar speranta de a obtine prazi de la n4te du§mani 6
ratacitori, lipsiti nu numai de bani, ci si de locuinte.
Prologul cartii a IX-a. . . Originile Bizantului, al carui asediu 1-a ridicat
Filip [al II-lea] §i a plecat sa poarte razboi cu Scitia. Apoi e reluata istoria scitilor,
din timpurile in care ei au terminat luptele acelea vestite din trecut §i pina la
razboiul pe care Filip 1-a purtat cu Atheas 38, regele scitilor. Intorcindu-se de 10
aici el a dus razboi in Grecia. . .
Prologul cartii a XVI-a. . . Se povestwe cum a fost prins Lisimah in
.

Pont i eliberat 39 de Dromichaetes si cum a ocupat din nou cetatile din

Asia, care fusesera sub stapinirea lui Demetrius, gi a pus mina pe Heracleia
din Pont.
Prologul cartii a XXV-a.... Cum au trecut galii in Asia §i cum au purtat 16
razboi cu regele Antiochus [I] si in Bitinia, regiuni pe care le-au ocupat cei
din Tylis 48.
Prologul cartii a XXVIII-a. ... Cum, dupa moar tea regelui Alexandru
[al II-lea] al Epirului 41, epirotii omoara pe Laodamia 42. Intr -o digresiune se
vorbWe de m4carile bastarnilor ". 20
Prologul cartii a XXX II-a. . . . Regele Filip [al V-lea] a prins ciuda pe romani
din cauza cetatilor pe care le luasera 44; din aceasta pricing a omorit pe Demetrius,
unul din cei doi fii ai sai, §i a atitat pe bastarni 0, care au incercat sa
treaca in Italia. Apoi s-a vorbit, facindu-se o digresiune, despre situatia din
Iliria : cum galii, care ocupasera Iliria, s-au intors iar4i in Galia. S-a mai 25
vorbit despre originea panonilor si cre§terea puterii dacilor sub regele
Rubobostes 48.

38 in anul 339 i.e.n. (cf. supra IX, 2).

39 Cf. Diodor, XXI, 12, 1.
48 Vezi nota 26.
41 Elul sau Pirus i-a urraa t la tron in anul 272 i.e.n.
42 Nepoata lui Pirus.
" Citeva decenii dupa invaziile celtice, spre sfirsitul secolului al III-lea i.e.n., se produce
si asezarea bastarnilor la gurile Dunarii (cf. Ps.-Scymnos, 797).
44 De fapt Filip a trebuit sa le evacueze in favoarea lui Eumene, regele Pergamului.
43 Cf. Livius, XXXIX, 35, 4.
48 Manuscrisele contin formele Rubobosten, Rubobusten, Ruboboten. Totusi filologii si
istoricii au considerat ea autorul se refers la regele Burebista si au introdus in text forma
Burobosten. C. G. Brandis a contestat conjectura si a pledat pentru pastrarea lectiunii
Rubobosten din manuscrise, presupunind un rege anterior lui Burebista, pe care I-a identificat
cu Oroles, vezi RE, IV, col. 1955-1956. Lectiunea traditionala Rubobosten, pe care am
adoptat-o in lucrarea de fats, este aparata cu argumente not de C. Daicoviciu, in
articolul Noi contribulii la problema statului dac, SCIV , VI (1955), p. 50.

www.dacoromanica.ro
 UCH. Q. CURT II RUF I

HISTORIA ALEXANDRI MAGNI MACEDONIS

VII, 7, 3. Ceterum Scytharum gens haud procul Thracia sita

ab oriente ad septentrionem se vertit; Sarmatarumque, ut quidam
5 credidere, non finitima, sed pars est. 4. Recta deinde regionem aliam
ultra Istrum iacentem colit.
VII, 8,17. # Dona nobis data sunt, ne Scytharum gentem ignores,
iugum bourn et aratrum, sagitta, hasta, patera. His utimur et cum
amicis et adversus inimicos. 18. Fruges amicis damus bourn labore
10 quaesitas ; patera cum isdem vinum dis libamus. Inimicos sagitta
eminus, hasta cominus petimus . . . 22 ... numquam tamen consequeris
Scythas. Paupertas nostra velocior erit quam exercitus tuus, qui
praedam tot nationum vehit. Rursus, cum procul abesse nos credes,
videbis in tuis castris. Eadem enim velocitate et sequimur et fugimus.
15 23. Scytharum solitudines Graecis etiam proverbiis audio eludi ; at
nos deserta et humano cultu vacua, magis quam urbes et opulentos
agros sequimur... 29. ...Nee tibi amico opus est, de cuius benevo-
- lentia dubites. 30. Ceterum nos et A siae et Europae custodes habebis:
Bactra, nisi dividat Tanais, contingimus; ultra Tanain et usque ad
20 Thracian colimus ; Thraciae Macedonian coniunctam esse fama fert.
Utrique imperio tuo finitiinos, hostes an amicos velis esse, considera >>.
IX, 6, 20. Orsus a Macedonia, imperium Graeciae teneo, Thra-
cian et Illyrios subegi, Triballis Maedisque imperito ...

www.dacoromanica.ro
 LXII. CURTIUS RUFUS

A trait la Roma in timpul imparatului Claudiu (41-54 e.n.) si a scris

o istorie a lui Alexandru cel Mare, in 10 carti; Curtius Rufus a folosit izvoare
grecesti, intre altele pe Cleitarchos, precuin si o scriere in care se manifests o
atitudine dusmanoasa fats de Alexandru. Din opera lui Q. Curtius Rufus
lipsesc astazi cartile III, sfirsitul cartii a V-a si inceputul cartii a VI-a si o
parte din cartea a X-a.
Editia: Quinte-Curce, Histoires. Texte etabli et traduit par H. Bardon,
vol. III, Les Belles Lettres, Paris, 1947-1948.

ISTORIA LUI ALEXANDRU CEL MARE MACEDONEANUL

VII, 7, 3. De altfel, neamul scitilor, care se afla a§ezat nu departe de Tracia,
se intinde de la rasarit spre mialanoapte, §i nu sint invecinati cu sarmatii,
cum au crezut unii, ci formeaza o parte a aceluia0 neam 1. Apoi, in linie 6
dreapta, ocupa alts regiune dincolo de Istru.
VII, 8, 17. « Ca sa cunoti2 neamul scitilor, afla ca noua ne-au fost date in
dar jugul boilor §i plugul, sageata, sulita, cupa. De acestea ne folosim 1i cu
prietenii §i impotriva du§manilor. 18. Prietenilor le dam roadele strinse prin
munca boilor ; tot cu ei bem yin din cupa in cinstea zeilor ; pe du§mani ii infrun- 10
tam cu sageata, din departare, §i cu sulita din apropiere 3 . . 22. ... dar pe sciti
nu-i vei putea ajunge niciodata. Saracia noastra face sa fim mai iuti decit
armata ta, care duce cu ea prazile atitor neamuri. Dimpotriva, cind vei crede
ca sintem departe, ne vei vedea in tabara ta. Noi urmarim du§manul cu aceea§i
repeziciune cu care fugim de el. 23. Am auzit ca pustiurile scitilor au ajuns 15
proverbiale pentru greci ; dar noi cautam mai mult deprturile 9i tinuturile
lipsite de oameni decit cetatile §i ogoarele bogate.... 29. ... Tu n-ai nevoie de
un prieten, de bunavointa caruia sa to indoiwi. 30. De altfel pe noi ne vei
avea drept scut atit in Asia cit §i in Europa. Am atinge Bactriana, daca nu ne-ar
desparti [fluviul] Tanais. Locuim dincolo de Tanais §i pina in Tracia ; iar despre
Tracia se spune ca se afla linga Macedonia. Deci judeca daca vrei sa ai ca prie- 20
teni sau ca dupnni pe vecinii celor doua imparatii 4 ale tale >.
IX, 6, 20. 4 Mi-am inceput s stapinirea in Macedonia, detin Grecia, am
supus Tracia §i pe iliri, stapinesc peste tribali §i mezi 6... >

1 Textul este confuz si preteaza la dubla interpretare. Traducerea noastra urmeaza 26

textul editiei folosite, desi sarmatii erau considerati ca sint un neam scitic, iar nu invers.
cf. Strabon VII, 3, 9.
2 Autorul pune aceste cuvinte in gura unei pretinse ambasade a scitilor.
3 Cf. Herodot, IV, 5.
4 Din Asia ci din Europa.
5 Vorbeste Alexandru.
6 Este vorba de un neam tracic din Europa si nu de mezii din Asia, care sint iranieni.
In uncle editii si traduceri mai vechi s-a inlocuit « mezi S cu o geti n, probabil fiindca acestia
i-au ajutat pe tribalii cu care Alexandru a dus lupte tot atunci (cf. Arian, Anabasis, I, 1, 4).

www.dacoromanica.ro
 364 CURTIUS RUFUS

X, 1, 43. Isdem fere diebus litteras a Coeno accepit de rebus

in Europa et Asia gestis, dum ipse Indiam subegit. 44. Zopyrio,
Thraciae praepositus, cum expeditionem in Getas faceret, tempes-
tatibus procellisque subito coortis, cum toto exercitu oppressus erat.
5 45. Qua cognita Glade Seuthes Odrysas, populares suos, ad defec-
tionem conpulerat. Amissa propemodum Thracia...

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 365

X, 1, 43. Cam in acela0 timp a primit o scrisoare de la Coenus 7, cu privire

la cele petrecute in Europa si in Asia, in vreme ce [Alexandru] supusese India.
44. In timpul unei expeditii impotriva gqilor, Zopyrion, guvernatorul Traciei,
fusese zdrobit cu toata oastea 8 din pricina unor furtuni mari i puternice, iscate
pe nea§teptate. 45. Cind a aflat de aceste nenorociri, Seuthes 9 i-a atlIat la ascoala 5
pe odrisi, concetaIenii sai. Tracia era aproape pierduta ...

7 Unul din prietenii si generalii lui Alexandru; cf. insa IX, 3, 20, unde se vorbeste
de moartea sa.
8 Cf. Trogus Pompeius, XII, 2, 16; XXXVII, 3, 2 si Macrobiu, Saturnale, I, 11, 33.
9 Acelasi rege odrid se va lupta si cu Lisimah, cind acesta va incerca BA reintroduca,
mai tirziu, stapinirea macedoneana in Tracia. Cf. Diodor, XVIII, 14,2.

www.dacoromanica.ro
 LXII. L. ANNAEI SENECAE

DE PROVIDENTIA

IV, 14. Omnes considera gentes in quibus Romana pax desinit,

Germanos dico et quicquid circa Histrum vagarum gentium occursat:
6 perpetua illos hiems, triste caelum premit, maligne solum sterile
sustentat ; imbrem culmo aut fronde defendunt, super durata glacie
stagna persultant, in alimentum feras captant. 15. Miseri tibi
videntur ? Nihil miserum este quod in naturam consuetudo perduxit ;
paulatim enim voluptati sunt quae necessitate coeperunt. Nulla
10 illis domicilia nullaeque sedes sunt, nisi quas lassitudo in diem posuit ;
villis et hic quaerendus manu victus, horrenda iniquitas caeli, intecta
corpora: hoc quod tibi calamitas videtur, tot gentium vita est.

AD HELVIAM MATREM DE CONSOLATIONE

VII, 1. A caelestibus agedum to ad humana converte: videbis

15 gentes populosque universos mutasse sedem. Quid sibi volunt in
mediis barbarorum regionibus Graecae urbes? Quid inter Indos
Persasque Macedonicus sermo ? Scythia et totus ille ferarum indomita-
rumque gentium tractus civitates Achaiae Ponticis inpositas lito-

www.dacoromanica.ro
 LXIII. SENECA

Nascut la Cordoba (Spania), in anul 4 e.n., Seneca a fost profesorul lui

Nero si s-a sinucis din ordinul acestui imparat in anul 65. Seneca a fost unul
dintre principalii reprezentanti ai stoicismului roman 1i a avut o activitate
bogata si variata. A scris Dialoguri filozofice, in 12 carti, Probleme de istorie
naturatii, in 7 carti, Scrisori catre Luciliu, 9 tragedii, precum si alte lucrari.
A folosit izvoare mai vechi, indeosebi scrierile lui Posidoniu (135-51 i.e.n.)
si a cunoscut bine literatura greceasca. in tragedii a imitat pe Sofocle si Euri-
pide, iar in privinta stilului pe poetii latini Vergiliu, Horaliu, Ovidiu.
Editii: L. Annaei Senecae Opera quae supersunt recognovit Fridericus
Haase, vol. IIII, Teubner, Leipzig, 1871-1884: Seneque, Questions naturelles.
Texte etabli et traduit par Paul Oltramare, vol. III, Les Belles Lettres, Paris,
1929; Seneque, Tragedies. Texte etabli et traduit par Leon Herrmann,
vol. III, Les Belles Lettres, Paris, 1924-1926.

DESPRE PROV IDENTA

IV, 14. Uita-te la toate neamurile la care se opreste pacea romans 1, vorbesc
de germani si de neamurile nomade care se intilnesc in jurul Istrului. Ii apasa
o lama vesnick un cer mohorit. Solul steril ii hraneste prost. Se apara de ploaie 5
sub un acoperis de paie sau de frunze, alearga prin mlastini inghetate de ger,
iar pentru hrana vineaza animale salbatice. 15. Ti se par nenorocip? Ceea ce
prin obisnuinVa devine firesc nu este o nenorocire. Ceea ce la inceput se face de
nevoie ajunge cu vremea o placere. Ele n-au locuinte si asezari decit doar cind
poposesc pentru o zi, ca sa se odihneasca. Hrana for e simpla si trebuie cucerita 10
prin lupta, clima este de o asprime inspaimintatoare 2, iar trupurile for sint
goale. Ei bine ! Ti se pare o nenorocire? Aceasta e viata de toate zilele a atitor
neamuri !

DESPRE M INGtERE, PENTRU MAMA MEA HELVIA

VII, 1. De la cele ceresti intoarce-te acum spre cele omenesti. Vei vedea
ca semintii si neamuri intregi si-au schimbat asezarea. Ce urmaresc orasele 15
grecesti in mijlocul unor tinuturi barbare? De ce se vorbeste limba macedoneana
intre inzi si persi? Scitia si tot tinutul acela cu neamuri salbatice si
nesupuse arata privirilor noastre cetati grecesti asezate pe tarmurile Pontului:

1 Stilpinirea romans.
2 Vezi Vergiliu, nota 8.

www.dacoromanica.ro
 368 SEN ECA

ribus ostentat: non perpetuae hiemis saevitia, non hominum ingenia

ad similitudinem caeli sui horrentia transferentibus domos suas
obstiterunt. 2. Atheniensis in Asia turba est ; Miletus quinque et
septuaginta urbium populum in diversa effudit...

5 QUAESTIONES NATURALES

<Praefatio> ... 9. 0 quain ridiculi sunt mortalium termini! Ultra

Istrum Dacos * <nostrum> arceat imperium, Haemo Thraces includat ;
Parthis obstet Euphrates ; Danuvius Sarmatica ac Romana dister-
minet ... !

10 III, 22... Iudicant quidam flumina quoque, quorum inenarra-

bilis natura est, cum ipso mundo traxisse principia, ut Histrum, ut
Nilum, vastos amnes magisque insignes quam ut dici possit eandem
illis originem quam ceteris esse.
III, 27, 8. Flumina vero suapte natura vasta et tempestatibus
15 rapta alveos reliquerunt. Quid to esse Rhodanum, quid putas
Rhenum atque Danuvium, quibus torrens etiam in canali cursus
est, cum superfusi novas sibi fecere ripas ac scissa humo sim. ul
excessere alveo? 9. Quanta cum praecipitatione volvuntur, ubi per
campestria fluens Rhenus ne spatio quidem languit, sed latissimas
20 velut per angustum aquas impluit ; cum Danuvius non iam radices
nec media montium stringit, sed iuga ipsa sollicitat ferens secum
inadefacta montium latera rupesque disiectas et magnarum promon-
toria regionum, quae fundamentis laborantibus a continenti reces-
serunt, deinde non inveniens exitum omnia enim sibi ipse praeclu-
25 serat , in orbem redit, ingentemque terrarum ambitum atque
urbium uno vertice involvit !
IV, 1, 1. ... Quaeram enim tecum, id quod libro superiore
distuli: quid ita Nilus aestivis mensibus abundet. Cui Danuvium
similem habere naturam philosophi tradiderunt, quod et fontis ignoti
30 et aestate quam hieme maior sit. 2. Utrumque apparuit falsum. Nam
et caput eius in Germania esse comperimus, et aestate quidem incipit
crescere sed, adhuc manente intra mensuram suam Nilo, primis calo-

* Dacos ego ll <nostrum> arceat e g o II non exeat 1 ibr i.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 369

nici asprimea iernii vesnice, nici obiceiurile inspaimintatoare ale localnicilor,

croite pe masura climatului, nu i-au putut Impiedica sa-si schimbe locuintele.
2. In Asia se afla o multime de atenieni, iar Miletul si-a raspindit populaIia
in saptezeci si cinci de cetati 3 din diferite parti

PROBLEME DE ISTORIE NATURALA. 6

<Prefata> 9. Cit de ridicole sint granitele dintre oameni ! Imperiul nostru

sa-i opreasca pe daci 4 de a trece Istrul 5 §i pe traci sa-i tins inchisi in Haemus ;
iar Eufratul sa fie o bariera pentru parti ; Dunarea sa desparta teritoriile sar-
ma tilor 6 de cele ale romanilor... !
III, 22... Unii cred ca si fluviile, a caror natura nu poate fi explicata, s-au 10
nascut o data cu lumea, ca de pilda Istrul si Nilul, fluvii iinense si prea impor-
tante spre a se putea spune ca au aceeasi origine ca celelalte.
III, 27, 8. Iar fluviile, vaste prin natura lor, umflate de ploi au iesit din albie.
inchipuieste-ti cum arata Ronul, Rinul si Dunarea, care sint torente chiar si in 15
albia lor obisnuita, atunci cind se revarsa si isi fac not maluri, spintecind pamin-
tul si iesind, in aceeasi timp, din albia lor. 9. Cu cita repeziciune nu-si arunca
ele valurile: Rinul, cind curge peste cimpii, nu-si slabeste for%a nici macar pe
marele Intinderi, ci I i impinge apele acum largi, ca si cum ar curge printr-un
canal Ingust ! Sau cind se abate Dunarea, nu pe la poalele sau pe la mijlocul 20
muntilor, ci chiar peste culmile lor si duce cu sine povirnisurile spalate ale
acestor munti, stincile desprinse si inaltimile unor tinuturi Intinse, care au fost
zdruncinate din temelii si s-au desfacut din locul lor. Apoi, negasindu-si Dunarea
o iesire, caci si-a Inchis ea insasi i.oate caile, face un cerc si acopera intr-un singur 26
virtej o poqiune imensa de pamint si de orase 7:
IV, 1, 1. . . . Voi discuta cu tine un lucru pe care, in cartea trecuta, 1-am
aminat : de ce se revarsa Nilul 8 in lunile de vara ? Filozofii au sustinut ca Dunarea
este de aceeasi natura ca si el, deoarece si izvoarele ei sint necunoscute, iar
in timpul verii este mai mare decit iarna. 2. S-a aratat insa ca ambele afirmatii
sint false. Caci, pe de o parte, am aflat ca Dunarea isi are izvorul in Germania, 30
iar pe de alts parte, e adevarat ca [Dunarea], Incepe sa creasca in timpul verii
cind Nilul isi mai pastreaza Inca nivelul obisnuit adica in timpul primelor

3 intemeiate de milesieni. Printre acestea se numarau §i Histria §i Tomis.

4 Acesta este textul editiei noastre; celelalte dau alts lectiune: a Dacul sa nu treaca
Istrul)). Chiar daca pe vremea autorului (lucrarea a fost scrisa intre anii 61-64) dacii erau
relativ liniqtiti, datorita poate unor cauze locale §i politicii roinanilor, exprimata prin
masuri ca transplantarea celor 100 000 de transdanubieni, pe care o intreprinde guverna-
torul Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus, cindva in anii 57-67 (vezi Pippidi,
Contribucii, p. 137-170), amintirea incursiunilor dacice din trecut a dainuit desigur. De
altfel evenimentele din anii §l deceniile urmatoare au confirmat temerile autorului.
5 Dunarea de jos.
6 Este vorba despre iazigi, care se wzasera de curind intre Dunare §i Tisa (cf. VI,
7, 1; Pliniu cel Batrin, IV, 12 (25), 80 qi Tacit, Anale, XII, 29).
7 Este o descriere exagerata a inundatiilor pe care le sufereau uneori river anii
marilor fluvii.
Problema Nilului (revarsari qi izvoare) a fost mult dezbatuta in antichitate.

24 o. 1414

www.dacoromanica.ro
 370 SENECA

ribus, cum sol vehementior inter extrema veris nives mollit, quas ante
consumit quam tumescere Nilus incipiat ; reliquo vero aestatis minuitur
et ad hibernam magnitudinem redit atque ex ea dimittitur . ..
IV, 2, 20. Nec Rhenus, nec Rhodanus, nec Hister, nec Hebrus
5 subiacens Haemo aestate proveniunt ...
IV, 2, 29. .. ob hoc Pontus in infernum mare assidue fluit
rapidus, non, ut cetera maria, alternatis ultro cito aestibus, in unam
partem semper pronus et torrens ; quod nisi faceret his itineribus
<ut > quod cuique deest redderetur, quod cuique superest emitteretur,
10 iam aut siccata essent omnia aut inundata.
VI, 7, 1. .. . Aliubi perpetui amnes, quorum navigabilis etiam
sine adiutorio imbrium magnitudo est ; hint Nilus per aestatem
ingentes aquas invehit ; hint, qui medius inter pacata et hostilia
fluit, Danuvius ac Rhenus, alter Sarmaticos impetus cohibens et
15 Europam Asiamque disterminans, alter Germanos, avidam gentem
belli, repellens.

THYESTES

627-631. Quaenam ista regio est ? Argos et Sparte, pins

sortita fratres et maris gemini premens
20 fauces Corinthos, an feris Hister fugam
630 praebens Alanis, an sub aeterna nive
Hyrcana tellus, an vagi passim Scythae ?

HERCULES OETAEUS

621-624 Cupit hic gazis implere famem

25 nec tamen omnis plaga gemmiferi
sufficit Histri nec tota sitim
Lydia vincit . ..
1279-1282 Quid non possit superare dolor?
1280 Quondam Getico durior Haemo
30 nec Parrhasio lenior axe
saevo cessit membra dolori.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 371

calduri, atunci cind un soare mai puternic catre sfirsitul primaverii inmoaie
zapezile, pe care le tope0e cu totul, inainte ca Nilul sa inceapa sa se umfle,
dar in restul verii [Dunarea] scade §i revine la debitul de lama, coborind
chiar sub el...
IV, 2, 20. Nici Rinul, nici Ronul, nici Dunarea 2i nici Hebrul, care se afla
sub Haemus, nu cresc In timpul verii... 6
IV, 2, 29. ... Din cauza aceasta 9, Pontul curge repede §i Fara intrerupere
in marea inferioara [Mediterana], nu ca alte mari, unde alterneaza fluxul §i
refluxul, ci ca un torent mereu inclinat in aceea0 direcTie. Daca n-ar face astfel
2i n-ar da pe aceasta cale acolo unde lipse0e §i n-ar lua de unde prisoqte,
de mult timp toate regiunile ar fi secate sau inundate de prea multa apa. 10
VI, 7, 1.... Exists in unele locuri riuri care curg tot anul 9i sint navigabile
datorita marimii for chiar lath ajutorul ploilor. intr-o parte e Nilul, care vara
duce cu sine cantitati uria§e de apa, iar in cealalta parte Dunarea 21 Rinul,
care curg la mijloc intre Tinuturile in care domnwe pacea §i intre cele ale du§ma-
nilor: unul opre§te navalirile sarmaIilor 10 §i desparte Europa de Asia, celalalt 15
impinge inapoi pe germani, un neam dornic de razboi.

TIESTE

627-631. Ce Tinut este acesta? Argosul §i Sparta, sortite

celor doi frati dragi 11, 0 Corintul, sprijinit pe strimtorile a doug mari,
sau Istrul, care da putinta de fuga salbaticilor 20
630 alani 12, sau pamintul acoperit de zapezi vepice
al Hyrcaniei 13, sau sciIii care ratacesc de ici cold?

HERCULE PE MUNTELE OETA

621-624 Altul dore0e sa-si astimpere pofta de bogalii:

Si nu-i ajunge tot Iinutul bogat in nestemate 25
al Istrului §i nu-i potole0e setea
nici intreaga Lidie...
1279-1282 Ce nu poate rapune durerea?
1280 Odinioara [Hercule], mai aspru decit geticul Haemus
§i mai neinduplecat decit polul nordic, 30
a fost infrint in madularele sale de cruda durere.

9 Piindca la nord se gasqte multa apa §i fiindca lichidele tind spre locuri uscate pentru
restabilirea unui echilibru.
to Probabil o aluzie la incursiunile triburilor de geti, bastarni si sarmati de la gurile
Dunarii, de care se plingea Ovidiu, §i nu la iazigii din cimpia Tisei, care venisera de
curind, vezi nota 6.
Dioscurii.
" Vezi Pliniu cel Batrin, nota 29.
19 Aici Caucazul.

24

www.dacoromanica.ro
 372 SENECA

PHAEDRA

165 170. Compesce amoris impii flammas, precor,

nefasque quod non ulla tellus barbara
commisit unquam, non vagus campis Geta
6 nec inhospitalis Taurus aut sparsus Scythes ;
expelle facinus mente castifica horridum
170 memorque matris metue concubitus novos.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 373

FEDRA

165-170. Te rog, stinge flacarile iubirii nelegiuite

i crima pe care n-a savirOt-o niciodata vreo regiune barbarg,
nici getul care ratacete pe cimpii,
nici taurul 14 neospitalier §i nici scitul razlelit [in triburi];
cu suflet curat, gonete groaznica faradelege:
170 gindqte-te la mama to §i teme-te de legaturile de dragoste
neobi§nuite 15.

14 Locuitorii din Taurida (Crimeea), care aveau faima unor oameni foarte cruzi. Vezi
Pindar, nota 17.
16 Legaturile incestuoase ale Fedrei cu Hipolit, fiul ei vitreg.

www.dacoromanica.ro
 LXIV. M. ANNAEI LUCANI

PHARSALIA

I, 430-431. Et qui to laxis imitantur, Sarmata, bracis,

Vangiones, Batavique truces. . .

5 II, 47...50 Non pacem petimus, superi; date gentibus iras...

...Massageten Scythicus non adliget Hister.

II, 52-54 ... omnibus hostes

reddite nos populis: civile avertite helium;
hinc Dacus, premat inde Getes...

10 II, 295-297. ...Procul hunc arcete furorem,

o superi, motura Dahas * ut Glade Getasque,
securo me Roma cadat.

* dacos V -dacas liG.

www.dacoromanica.ro
 LXIV. LUCAN

NAscut la Cordoba (Spania), in anul 39 e.n., Lucan a fost adus la Roma,

unde a primit o educatie ingrijita, studiind o vreme ,Si la Atena. Ca nepot al
filozofului Seneca, s-a bucurat la inceput de multa trecere la curtea impara-
tului Nero, dar mai tirziu a fost banuit de complot si silit sa se sinucida in
anul 65. A fost un talent precoce si a scris mult. Nu ni s-a pastrat decit
epopeea Farsalia, in 10 carti, in care a descris razboiul civil dintre Cezar si
Pompei. Poetul a folosit ca izvor, in primul rind, opera lui Titus Livius si a
cautat sa infatiseze in culori frumoase personalitatea lui Pompei; prin aceasta
a aratat in chip indirect ca nu iubea dictatura imparatilor.
Editii: Lucain, La Guerre civile (La Pharsale). Texte etabli et traduit
par A. Bourgery et Max Ponchont, vol. III, Les Belles Lettres, Paris,
1926 -1929; Adnotationes super Lucanum primum ad vetustissimorum codicum
fidem edidit Ioannes Endt, Teubner, Leipzig, 1909.

FAR SA L IA

I, 430-431. Si cei care to imita pe tine, sarmatule, prin pantalonii for largi,
vangionii si batavii razboinici...

II, 47...50. Zei ceresti, nu va cerem pace. DaTi gloatelor, minie...

Istrul scitic sa nu-1 mai Iins pe loc pe masaget.

II, 52-54 Faceti sä fim dusmaniIi

de toate neamurile, dar indepartati razboiul civil.
Dintr-o parte sa ne apese dacul, din alta getul 1 ...

II, 295-297. ... Zei cerwi, tineti departe de mine aceasta nebunie, 10
zianume Ca, printr-un dezastru care i-ar pune in miscare pe daci 2
si pe geti,
Roma sa cada, iar eu sa ramin linistit 3.

1 Poate si o aluzie la par ticiparea dinastilor geti si daci la razboiul civil (vezi Apian,
notele 52 si 53).
Lectiunea adoptata de editor Dahae # (un neam scitic din regiunea Turchestanului
de astazi) este putin probabil, cum reiese din versurile citate mai sus si mai jos.
8 Vorbeste Cato, vrind sa arate ca soarta Romei nu-i este indiferentri.

www.dacoromanica.ro
 376 LUCAN

II, 418-420. Non minor hic Histro, nisi quod, dum permeat orbein,
Hister casuros in quaelibet aequora fontes
accipit et Scythicas exit non solus in undas.
III, 93-95. Di melius, quod non Latias eous in oras
5 nunc furor incubuit nec iuncto Sarmata velox
95 Pannonio Dacisque Getes admixtus...
III, 199-203. Deseritur Strymon tepido committere Nilo
200 Bistonias consuetus ayes et barbara Cone,
Sarmaticas ubi perdit aquas sparsamque profundu
10 multifidi Peucen unum caput adluit Histri,
Moesiaque et...
V, 436 441. Sic stat iners Scythicas a dstringens Bosporus undas,
cum glacie retinente fretum non inpulit Hister,
inmensumque gelu tegitur mare ; comprimit unda,
15 deprendit quascumque rates, nec pervia velis
440 aequora frangit eques, fluctuque latenti sonantem
orbita migrantis scindit Maeotida Bessi.
VIII, 220-221. ...Implete pharetras
Armeniosque arcus Geticis intendite nervis.
20 VIII, 422-425. ...Incurrere cuncti
debuerant in Bactra duces et, ne qua vacarent
arma, vel arctoum Dacis Rhenique catervis
425 imperii nudare latus, dum perfida Susa ,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 377

II, 418-420. Acesta [Nilul] nu este mai mic decit Istrul, decit doar ca Istrul,
strabAtind pamintul,
prime§te izvoare gata sa se verse in orice mari
§i nu se varsa singur 4 in undele scitice.

III, 93-95. Zeii ne-au ferit ; pe Iarmurile Latiului, Rasaritul furios

nu s-a a§ezat Inca, iar sarmatul sprinten, 6
95 intovara§it de panoni b, n-a navalit §i nici getii amestecaIi
cu daci.

III, 199-203. Este parasit 6 Strimonul, obipuit trimita Nilului cald

sa.
200 pasarile bistoniene 7, [este parasita] Cone locuit6 de barbari,
unde isi pierde apele sarmatice
Istrul cu mai multe guri, dintre care una uda pe Peuce cea aruncata 10
in mare,
apoi Moesia §i...
V, 436-441. Astfel sta. nemi§cat Bosporul [cimerian] care i§i stringe undele
sale scitice,
cind Istrul nu-§i impinge spre mare apele oprite de ger,
iar marea imensa se acopera cu gheafa. Valurile incatu§eaz6
toate corabiile pe care le prind. Calaretul nu fringe apele 13
440 strabatute de visle, §i pe deasupra valului tainuit
urma besului ratacitor despica Lacul Meotic, care rasuna 8.

VIII, 220-221. ... Umpleti tolbele

§i intinde0 arcurile armeniene cu vine getice 9.

VIII, 422-425. ... Toti conducatorii de o§ti 20

ar fi trebuit 10 sa navaleasc6 in Bactria §i, spre a nu rasa armatele
sa lincezeasca, ar fi trebuit sau sa goleasca latura de miazanoapte a
425 imparaIiei, inspre daci §i inspre cetele de pe Rin, pins cind Susa
cea perfidy ...
4 Poateo aluzie la varsarea Siretului si a Prutului, inainte de formarea deltei
Dunarii.
5 Aluzie la recenta venire a iazigilor in Panonia, vezi Seneca, nota 6.
6 Sint enumerati aliatii lui Pompei care veneau din toate partile.
7 Cocorii care plecau in fiecare an.
8 Vezi Vergiliu, nota 8.
9 Vorbeste Pompei, adresindu-se lui Deiotarus, care urmeazit sa cearti ajutor de la
parti, dupd infringerea de la Pharsalos.
" Riispunde Cornelius Lentulus Crus (consul in anul 49 i.e.n.), care vrea sa arate ca
nu se poate cere ajutor partilor, ci dimpotriva, acestia ar trebui infrinti cu pretul oriciiror
sacrificii din partea romanilor.

www.dacoromanica.ro
 378 SENECA

COMMENTARII

II, 50. Massageten gens Thraciae.

Hister autem fluvius Scythiae est, qui per Thraciam
tendit.
6 II, 54. Hinc Dacus premat gens ultra Danubium.
Getes gentis nomen, quibus victis ad invidiam servi
Getae dicti sunt in comediis.
II, 296. Motura Dahas # hos Dahas >> et # hos Getas >> accusa-
tivum posuit.
10 III, 200. Barbara Cone regio in ultimis Europae partibus et
apud Sarmatas.
III, 201. Sarmaticas ubi perdit aquas bene # perdit >, quia diffun-
ditur per paludes ; alii dicunt sorberi ibi fluvium et
ire sub terras.
16 III, 202. Multifidi Peucen oppidum Europae in fine Ponti,
quod alluit unum caput Histri ex septem capitibus.
Nam ora habet septem. Ideoque multifidi caput
alluit.
V, 437. Non impulit Hister hoc est: cum et ipse Hister glacie
20 strictus fretum cessat impellere.
V, 438. Inmensumque G.T.M. non quod Hister mare sit, sed
mari magnitudine comparatur.
V, 441. Orbita ordo: et latente fluctu sonantem Maeotida scindit
orbita migrantis Bessi ; (c migrantis >> a regione scilicet
26 ad regionem aliam. Nam Bessi in Scythia sunt.
VIII, 425. Latus sensus hic est: tanti erat auferre exercitum, qui
nunc Dacos prohibet, nudare his latus imperri nostri,
dum tamen omnes ad expugnandos Parthos collige-
rentur.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 379

SCOLII

II, 50. Pe masaget: neam din Tracia.

Istrul este un fluviu din SciCia, care curge prin Tracia.
II, 54. Dintr-o parte sci ne apese dacul: neam de dincolo de Dunare.
Getul: numele unui neam ; dupa ce ace§tia au fost invin§i, in comedii 11 6
sclavii au fost numici o geci >>, in semn de dispret 12.
II, 296. Care iar pune in milcare pe daci: a pe ace§ti daci » §i pe acwi gene,
[autorul] a pus acuzativul.
III, 200. Cone 13 locuitd de barbari: regiune apzata in cele mai
departate Iinuturi ale Europei §i in teritoriul sarma-Cilor.
III, 201. Unde i>si pierde apele sarmatice: e bine spus «isi pierde a,
deoarece isi varsa apele in ni§te mla§tini ; alcii spun ca 10
fluviul este inghiCit acolo si ca merge pe sub pamint.
III, 202. Cu mai multe guri. . . pe Peuce: oral 14 din Europa la marginea
Pontului, pe care 11 uda cu apele sale una din cele sapte
guri ale Istrului. Caci are sapte guri. De aceea <c it uda un
brat [al Istrului] cu mai multe guri e. 16
V, 437. Istrul nuli impinge, aceasta inseamna: atunci cind insu§i
Istrul incepenit din cauza gerului inceteaza sa-§i impinga
apele.
V, 438. Marea imensd se acoperd cu gheatci: nu ca Istrul ar fi o
mare, ci este comparat cu o mare in privinIa marimii. 20
V, 441. [La] <c urma », ordinea [este] : iar pe deasupra valului ascuns, pe Lacul
Meotic rasunator 11 despica urma [lasata de roCile] besului
ratdcitor ; «ratacitor *, adica ratace§te dintr-o regiune
intr-alta. Caci besii 15 se afla in Scicia.
VIII, 425. Latura intelesul este acesta: era de mare preC sa se is 26
armata care acum ii opre§te pe daci, sa se goleasca de acWi
Weni latura imperiului nostru, numai sa fie strin0 toci
soldaCii spre a-i alunga pe parci.

11 Cf. Menandru §i Terentiu.

12 Mai exact, # ca sa se arate ca sint prost priviti C.
18 Localitate neidentificata; alt scoliast (cf. Scholia in Lucani Bellum civile, ed.
H. Usener, Commenta Bernensia, Leipzig, 1869) spune ca e este un oras intr-o insula a
Istrului e.
14 In realitate insula Peuce.
2.5 In poezie, populatia aceasta tracica, care a opus o rezistenta inversunata romanilor,
simbolizeaza o populatie nordica nedeterminata (daci, geti, scili, sarmati).

www.dacoromanica.ro
 LXV. HE AANIO T AIOE KO TPIA0 T
ANAZAPBES2E

IIEPI TARE IATPIKHE

II, 1.17. BAiTov. . . `Pcotoczol, pAiToup.., AcbcoL pat% (AcbtoL (3A -h5,
6 cod. C, p. 77).
II, 124. Ocvapo'cxv71 dcypi.a... `Po.y.oci.ot. kAtxePpottl... ACocot
Aoc; Ps. Apuleius 104 (p. 187) herba portulaca, Daci lax.
II, 1.26. acpvOy?cocraov... of ai xuvOyAcoacrov, Ps. Apuleius 1
(p. 25) plantago lata, Daci sipoax (scinpoax f3y).
10 II, 167. apocxowrEoc ilt.xpcix... Adotor, xoupLov\rixo0..
II, 1.78. OcvayocAM4 ti) cpoLvi.xl... `Po)E.tcer.ot I.LcbtLoc. A.Cotor.
xepx6p, "Acppot. derLpatcroci.
II, 1.80. zeAr.86vcov gym' of ai floctovia, of a xpaTocc.C(... To.)-
[loam cp&Ppou[_L]... Aobtot. xpou6nciv); Ps. Apuleius 74, p. 134
16 herba celidonia... Daci ebustrone.
III, 7, 1. XEVTO:Uptov TO f/txp6v, oi. ai AttiAacov... `Pozoci.oL
cpePpLydrywcp.... ACcxot, ToLAPilAoc; Ps. Apuleius 35, p. 80. Daci
stirsozila.

www.dacoromanica.ro
 LXV. DIOSCORIDE

Originar din Anazarba in Cilicia, Dioscoride a fost medic militar sub

imparatul Claudiu (41 54 e.n.) §i a trait la Roma sub urma§ul acestuia, Nero
(54-68). Utilizind lucrarile lui Crateus, medicul lui Mitridate al VI-lea
Eupator (120-63 i.e.n.) §i acelea ale lui Q. Sextius Niger, din a doua juma-
tate a secolului I i.e.n., Dioscoride a scris opera Despre materia medical& in 5
carti, care trateaza despre actiunile tuturor remediilor medicale cunoscute pe
vremea autorului (substante de origine vegetala, animals §i minerals). Cartea
aceasta s-a bucurat de multi autoritate, a fost tradusa in limba latina in
secolul al V-lea §i a fost foarte cantata in tot evul mediu ping la inceputul
epocii moderne. In textul grecesc autorul a dat echivalentul unor nume de
plante in mai multe limbi, intre altele §i limba data. Valoarea documentary a
acestor nume nu este prea mare, deoarece vechii greci excelau in stilcirea numelor
straine, dar totu§i ele merits sa fie luate in considerare.
Editii: Pedanii Dioscuridis Anazarbaei De materia medica libri V edidit
Max Wellmann, vol. IIII, Weidmann, Berlin, 1906 -1914; Pseudo-Apulei
Platonici Herbarius in Corpus Medicorum Latinorum. Vol. IV... ediderunt
Ernestus Howald et Henricus E. Sigerist, Teubner, Leipzig, 1927, p. 15-225.
Cf. D. Decev, Die thrakischen Sprachreste, Wien, 1957, p. 541-565.

DESPRE MATERIA MEDICALA1

II, 117. talpa-gtstii... romanii [o numesc] blitum, dacii2 bEs (dacii bles,
cod. C, p. 77). 5
II, 124. andrachne salbatica... r omanii elecebra... dacii lax ; Ps. Apuleius
104 (p. 187), iarba grasg, dacii lax.
II, 126. limba oii [patlagina] sau limba ciinelui, Ps. Apuleius 1. (p. 25)
plantago lata, dacii spioax (scinpoax (iy).
II, 167. dracontia marunta dacii curionnecum. 10
II, 178. cebarea din Fenicia... romanii macia... dacii cercer, africanii
at irsis oei.
II, 180. ai de padure, sau paionia sau crataia... romanii fabrum... dacii
crustane. Ps. Apuleius 74, p. 134 iarba celidonia... dacii ebustrone. 15
III, 7, 1. dioc m'arunt, sau limnesion... romanii febrifugia... dacii
tulbela ; Ps. Apuleius 35, p. 80 dacii stirsozila.

1 Vezi K. I. Basmadian, L'identification des noms de plantes du Codex Constantino-

politanus de Dioscurides, in c( Journal Asiatique », 130 (1938), p. 577-621 §i D. Decev,
op. cit.
2 Pentru elementele de medicines la daci vezi V. Bologa, Elements de medecine hieratique
et empirique du Latene dace, Montpellier, 1958 §i idem, Uber ein vermutliches Wundstreupulver,
gefunden in der Instrumentkassette eines dakischen Priesterarztes, ca. 106 u.Z., Dubrownik, 1959.

www.dacoromanica.ro
 382 DIOSCORIDE

III, 11, 1. 8f.(Paxov... `Pcop.mtot. Xci Ppout.t... Adcxot, crw.cfcpyl;

Ps. Apuleius 25, p. 66 Daci sciare.
III, 21, 1. lipoyyLov... `Pcovato!. xaTciTouXouli. xOcp8ovc...
Aecxoc o-txOUTCVo6.
5 II, 35, 1.. xmAaviv011 of 8i Ocrp.T.Tt.q. `Pcop.aZot. lievTcka-rpouv,.
Acixot TeU8LAu, Ps. Apuleius 91, p. 165 herba menstarum, Daci
tanidila.
III, 36, 1.. OU Tov.aZot. Ooktoup.... AOcxot t./.1-1Au
(p.goAm AH, 11.6ovAu Di.).
10 III, 58. &v -tMov TO ia0L6p.evov... `Pco I./Atm Ocv.0o0041.,...
ACcxoc iT6kroup. (rc6/acoXoup. coni. Tomaschek, Thraker, p. 28).
III. 1.1.2. f3latov rl P 1)XL OV. To.)1.LaZor. Touo-cn/dcyco... B6arsot Ocacic.
III, 113. cipTatitaia p.ov6xXcovoq... Twt.tui.ot aim/Iv-nu, of 8i
aeprcoli7aoup., of 8e gpPa frhyt,a, P&AAoc novkt.t, AIxoL ouolticrT7g);
15 Ps. Apuleius 10, p. 43 herba artemisia monoclonos... Daci zired.
III, 129. Optimov hiepov `PcolluZot yev.LvCatq, Acfcxot, Opp.ea.
III, 138. Octd,cpaxov... `Protrociror a6ALc OxovAoup.... Acfcxot.
8ou687)Aoc; Ps. Apuleius 89, p. 160 herba millefolium, Daci diodela.
III, 141.. ALO6o-rcepiov of 8e Cce-rdmov... `Pcop.aZot, xoAouti.-
20 P<Lv>ati, Ac'toL youoViiTa.
III, 1.37. avectlic of 8e... zatoaadov; Ps. Apuleius 24, Daci
amolusta. (Daci apiana Ha V, abiana (3, abiano C, amolusta L C,
amalusta Ca, alii amolusta Ha V, amulusta (3).
III, 153. OvoPpozi.q... `13o.y.mi.ot OrmciTa... ACcxot civtapo-ek.
25 III, 158. zatLaiTnTuc... A6cxot x68eXm; Ps. Apuleius 26, p. 67 herba
camepitis, Daci doctila dordila Orib., docdila y, doctila om. Ca(3)...
IV, 16. Acci-ulmov. of 8e veupoer,86q,... (13covatoL anwaTpou<to
vtypou<ri.>... Adotot. 8c'cALva... Muao. plvapovTa.
IV, 22. v(:)f.c... `PcollaZot y/a8L6Xooll, of 8e tpr,tz etypkaTetz.,
30 A4otoL arucpoug.
IV, 29. clypcocvng ircm[141Aorroc... `Poy.a-Cot ypdy.ev, of 8-i
aatcp6Moup., of 8i amyyuLvCcAep., of 8e outvioAocii.... AOcxot xoTicera.
IV, 37. PCCTOc of 8i xuv6aPaTov... `13covai:ot, sent.... Adotor.
p.avTia; Ps. Apuleius 87, Daci mantiam.
35 IV, 42. nev-dccpu/aov... `Pcoliatot. xLyxovEy6A/Loul./.... Adcxot
nporc68tAa (irporck&Aa N, npo'ne8ou?dc_Di. H, nporce8aAa A). Ps.
Apuleius 2, p. 27 herba quinquefolium, Daci procedila (propedila
Ha V, procila (3).
IV, 49. Tpc'cyoc of 8e TpicyLov, of 8e Tpay6xspc..4... `Pcovui:ot
40 xopvaAmxml.L... Ac'tot amAfa.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 383

III, 11, 1. maciuca-ciobanului... romanii labrum... dacii sciare; Ps.

Apuleius 25, p. 66 dacii sciare.
III, 21, 1. scaiul-dracului... romanii capitulum caradus... dacii sicupnux.
III, 35, 1. izma, sau osmitis... romanii mentastrum... dacii teudila ; 6
Ps. Apuleius 91, p. 165 herba menstarum, dacii tanidila.
III, 36, 1. cimbru... romanii thymum... dacii mizele (mizola AH,
mozula Di).
III, 58. marar comestibil... romanii anethulum... dacii poltum (pol- 10
polum, propus de Tomaschek, Thraker, p. 28).
III, 112. salbie... romanii tussilago... besii asa.
III, 113. pelinita cu o singura tulpina... romanii valentia, sau serpullum,
sau herba regia, galii ponem, dacii zuuster ; Ps. Apuleius 10, p. 43 herba artemisia 15
cu o singura tulpina ... dacii zired.
III, 129. salbie domestics, romanii geminalis, dacii hormea.
III, 138. maghiran... romanii solis oculus... dacii duodela ; Ps. Apuleius
89, p. 160 herba millefolium, dacii diodela.
III, 141. lithospermon, sau aetonion... romanii columbina, dacii guoleta. 20
III, 137. muptel, sau romanita ; Ps. Apuleius 24, dacii amolusta. (Dacii
apiana Ha V, abiana p, abiano C, amolusta LC, amalusta Ca, alii amolusta
Ha V, amulusta (3).
III, 153, sparceta... romanii optata ... dacii aniarsexe. 25
III, 158. jugarel... dacii chodela ; Ps. Apuleius 26, p. 67 herba camepitis,
dacii doctila (dordila Orib., docdila y, doctila om. Coc(3)...
IV, 16. dedelel, sau neuroeides... romanii veratrum nigrum... dacii
dacina ... moesii mendruta. 30
IV, 22. stinjenel-puturos... romanii gladiolus, sau iris agrestis, dacii aprus.
IV, 29. pir sau epamelotos... romanii gramen, sau asifolium, sau sanguina-
lis, sau viniola .. . dacii cotiata.
IV, 37. mura salbatica, sau cynosbaton, romanii sentix... dacii mantia ; 36
Ps. Apuleius 87, dacii mantia.
IV, 42. cinci-foi... romanii quinquefollium... dacii propodila (propedila
N, propedila Di H, propedula A). Ps. Apuleius 2, p. 27 herba quinquefolium,
dacii procedila (propedila Ha V, procila (i).
IV, 49. sap, sau tragion, sau cornul Tapului... romanii cornulaca, dacii salia. 40

www.dacoromanica.ro
 384 DIOSCORIDE

IV, 68. iioolcoocp.oq. O. 8e ALOc xtioctloc... `1)(4taZoL

Aoixot. 8LeAAeLvav (8L6Xetav H); Ps. Apuleius 4, p. 33 Daci dielinam.
IV, 72. Cat,x&xxoci3oc. of 8e AtpxaZov... Tov.ai.ot. 'ArcoXAL-
vc'cpLc td.vop, ot 8e gpf3a oUatixt.va, ot 8E ova-rep., Adcxor. xorztoXi8a
5 (x0LxoaDoc C); Ps. Apuleius 22, p. 61 herba Apollinaris. Daci
coecolida (colida Ca Hap V, codila B e p).
Iv, 78. xWveLov ot 8E oczywoc...'Pcoi/aZoLxototi-cocp.... Ao'cxo.
IV, 93. xv.ivp-t) i xvE37).. Tov.aZot. oupTixa... Alxot 815v.
IV, 100. noTatLoyeiTm g-repoc. .A6cxot xoa8dct2a.
10 IV, 103. cpA6p.oc gTepoc... Daxo. aLeaci.Loc; Ps. Apuleius 72,
p. 129 herba verbascum, Daci diessathel.
IV, 105. &pxr.ov, Ps. Apuleius 37, p. 82 Galli betilote, Daci riborasta.
IV, 119. clas-ilp 'ATTLx6c... `13(qtaior. Eyy.v/XLc, AIxor, (510L13i8a.
IV, 127. pooyAwco-ov... `136.Lai,ot Myyoua P6f3oup.... Ackxo&
15 130u8cfc0Acc; Ps. Apuleius 41, p. 89 bovis lingua, Daci budama.
IV, 127. xuvOyAcoo-cov. . . Tcovaior. Atyyoua xdcwc, of 8e Ai.yyoua
xavi.va, Ps. Apuleius 97, p. 176 lingua canis, Daci azila.
IV, 131. xaTavlyx-/ of, aoct.tvocp.6v1... 'pcolicaot gpfka cpt,Xi.-
xAa. AIxoL xapcurcE0Aa.
20 IV, 134. xocXXi-rpt.zov of 8e 7coVvrpt.zov. Tcop.aZot xtyxt,v-
vCat.c, of 8e 7ci.votaoc, of ae T6ppocr. xarci.AXouq, of 8e crourcepxiAt.oup,
T6ppat, Arlxot. cpaocp0e0eXcx (cpaoc,o0a1.0eXcc CN).
IV, 162. iXA6Popoq plAac of 8e MeAatyrcio&ov, of 8e 7coA6p-
goy. . . Tco[Loci.ot. flepbrpoup. vEypoup., of 8i xovataiyw, of 8e crappCcxa,
25 Adcxo. cpo8Eocpvce.
IV, 173. Ccx-Hy of Se 86v8pov &pXTOU, of ai i(aapov, Tcot.tai.ot
crati.13oUxoup., PaAAoL crxof3t,lilL, ,a,ccxot. o-6f3a.
IV, 173. zallaLc'cx-ryy of 8e gActoc c/xcil, of 8e c'hypta c'tx-rrj, of
8e EU43oi.x4, Tcollai.ot g(3ouXoup.... Adcxo!. ON.La.
30 IV, 176. xoXoxuvOic. o f 8e atxUav rctxpci,v, o f Se xoX6xuvOoc
liypLog `PcollatoL xouxoUpPyra aLAI3Ccruca, Acfcxol. Tparrpao-rpa
(var. TouTplcrrpa).
IV, 182. Bpucovia Aeux4). . . Top.ai.ot. vOTLap.... Ao'cxot. xLvolSpoaa.
IV, 183. Bpucovia 1../.6Acava of 8i Ocii.neXoc (..1.6Acava . . Top.oci.o.
35 O(3« Tap.ivta, of 8e Of3a Tap.varra, of 8i fli(nc CrcXPa, ACcxo. Tcptc'caraa,
of 8e naTpiva (Tcp.ccailAcc H Di, TcpLocaDaoc A, neypi.voc N H Di).
Ps. Apuleius 14, p. 48 herba dracontea, Daci adila.
Ps. Apuleius 67, p. 124 herba brionia, Romani uva taminia,
Daci aurumetti (var. Daci discopela a).
40 Ps. Apuleius 78, p. 141 herba gramen, Daci parthia.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMNIEI 385

IV. 68. maselarita, sau bobul-lui-Zeus, romanii insana ... dacii dielleina
(dieleia H): Ps. Apuleius 4, p. 33 dacii dielina.
IV, 72. zirna, sau dircaion. . . romanii Apollinaris minor, sau herba vaticina,
sau vates, dacii coicolida (coicodila C) ; Ps. Apuleius 22, p. 61 herba A p o l l i n a r i s . . . 5
dacii coecolida (colida Ca Ha V, codila B e (3).
IV, 78, cucuta, sau aiginos ... romanii cicuta, ... dacii zena.
IV, 93. urzica ... romanii urtica, dacii dyn.
IV, 100. vecina-riurilor, varietatea a doua ... dacii coadama.
IV, 103. luminarica, varietatea a doua ... dacii diesema ; Ps. Apuleius 10
72, p. 129 herba verbascum, dacii diessathel.
IV. 105, brusture, Ps. Apuleius 37, p. 82 galii betilote, dacii riborasta.
IV, 119. steaua atica ... romanii inguinalis, dacii rathibida.
IV, 127. limba-boului... romanii lingua bouum... dacii budathala ; Ps.
Apuleius 41, p. 89 bovis lingua, dacii budama. 15
IV, 127. limba-ciinelui... romanii lingua canis, sau lingua canina ; Ps.
Apuleius 97, p. 176 lingua canis, dacii azila.
IV, 131. catanance, sau imblinzitoarea ... romanii herba filicla ... dacii
caropithla.
IV, 134. callitrichon, sau paroasa ... romanii cincinnalis sau pinnula, 20
sau terrae capillus, sau supercilium terrae, dacii philophthethela (philo-
phthaithela CN).
IV, 162. mierea ursului, sau melampodion, sau polyrrhizon... romanii
veretrum nigrum, sau consiligo, sau sarraca, dacii prodiarna.
IV, 173. soc, sau copacul nordului, sau domestic, romanii sambucus, galii
scobiem, dacii seba. 25
IV, 173. socul pitic, sau soc de mlWina, sau socul salbatic, sau din Eubeea,
romanii ebulum... dacii olma.
IV, 176. dovleac, sau dovleac amar, sau dovleac salbatic, romanii dovleac 30
salbatic, dacii trutrastra (var. tutrastra).
IV, 182. bryonia alba... romanii notia ... dacii cinuboila.
IV, 183. bryonia neagra, sau strugure negru... romanii uva taminia, sau
uva tamnuta, sau vitis alba, dacii priadila, sau patrina (priadela H Di, priadilla 35
A, pegrina N H Di).
Ps. Apuleius 14, p. 48 iarba balaurului, dacii adila.
Ps. Apuleius 67, iarba brionia, romanii uva taminia, dacii aurumetti (var.
dacii discopela a).
Ps. Apuleius 78, p. 144 iarba-paj4te, dacii parthia 3. 40

8 Dupa parerea lui D. Decev, op. cit., p. 564, dintre numele de plante citate de
Dioscoride, doar 26 sint daco-tracice, pe cind 7 sint grecesti si 10 latinesti, iar dintre cele
citate de Ps.-Apuleius, 14 sint daco-tracice, 8 grecesti si 9 latinesti.

25 0. 1414

www.dacoromanica.ro
 LXVI. POMP ONII MELAE

DE CHO ROGRAPHIA

I, 3, 18. Gentium prima est Scythia, aliam quam dicta est ad

Tanain, media ferme Pontici lateris, hint in Aegaei partem pertinens
5 Thracia, huic Macedonia adiungitur . Hadriatici latus Illyris occupat.
I, 19, 102. Hic iam sese ingens Pontus aperit, nisi qua promun-
turia sunt, huc atque illuc longo rectoque limite extentus, sinuatus
cetera, sed quia contra minus quam ad laevam et dextram abscessit,
mollibusque fastigiis donee angustos utrimque angulos faciat inflec-
10 titur, ad formam scythici arcus maxime incurvos. Brevis, atrox,
nebulosus, raris stationibus, non molli neque harenoso circumdatus
litore, vicinus aquilonibus, et quia non profundus est fluctuosus
atque fervens, olim ex colentium saevo admodum ingenio Axenus,
post commercio aliarum gentium mollitis aliquantum moribus dictus
15 Euxinus.
II, 1, 7. Asiaces proximus inter Callipidas Asiacasque descendit.
Hos ab Histricis Tyra separat ; surgit in Neuris, qua exit sui nominis
oppidum adtingit. 8. At ille qui Scythiae populos a sequentibus dirimit,
apertis in Germania fontibus, alio quam desinit nomine exoritur.
20 Nam per immania magnarum gentium diu Danuvius est, deinde

www.dacoromanica.ro
 LXVI. POMPONIUS MELA

S-a nAscut la Tingentera, in Spania, si a trait in prima jumratate a seco-

lului I e.n., fiind contemporan cu Seneca (4-65 e.n.). Pomponius Mela a alci1-
tuit o Descriere a Piimintului, pe %inuturi, in 3 carti, cea mai veche scriere de
acest fel din lumea antics. Autorul n-a facut cercetari personale si nici cala-
torii, ci ,i-a adunat materialul din carti si a folosit un stil retoric. Pomponius
'Vela nu s-a marginit numai sa descrie localitalile si tinuturile, ci a dat si
informatii despre obiceiurile si Niata de toate zilele a locuitorilor. El a fost
folosit pe alocuri de critre Pliniu eel Rabin in Isloria naturals.
Editia: Pornponii Melae De chorographia libri III recognovit Carolus
Frick, Teubner, Leipzig, 1880.

DESCRIEREA. PAM iNTULUI

I, 3, 18. Primul dintre aceste neamuril este eel scitic, altul decit eel de linga
Tanais despre care am vorbit mai sus. Scitia tine 2 cam pins la mijlocul tarmului
pontic ; de aici, se intinde Tracia, care ocupa si o parte a tarmului Egeei si
care se leaga de Macedonia ... Iliria ocupa o parte atarmului Adriaticii. 5
I, 19, 102. Aici se deschide marele Pont 2 bis. In afara de citeva locuri unde
sint promontorii, tarmul este in general lung si drept, iar pe alocuri serpuitor ;
dar, fiindca in partea din fa-VA tarmul se indeparteaza mai putin decit pe stinga
si pe dreapta, marea se incovoaie prin inclinari domoale pins face de ambele
parti unghiuri adinci si foarte incovoiate in forma de arc scitic. Marea este
putin adinca, furtunoasa, plina de neguri, cu putine porturi si fara sa aiba in 10
jurul ei un tarm lin si nisipos, ea este aproape de vinturile de miazanoapte
si nefiind adinca are valuri multe si clocotitoare. Din pricina firii deosebit de
crude a locuitorilor de pe tarmul ei, a fost numita odinioara Axenus 3, dar mai
tirziu, prin contact cu alte populatii, locuitorii si-au imblinzit putin obiceiurile
si marea a fost numita Euxinus 4. 15
II, 1, 7. In apropiere 5 coboara Asiaces, curgind intre calipizi 6 si asiaci. Pe
acestia din urma ii desparte de istrieni [fluviul] Tyras, care izvoraste din tinutul
neurilor, iar la varsarea sa atinge un oras cu acelasi nume ca al sau. 8. Dar
acel fluviu, care desparte populatiile Scitiei de cele care urmeaza si ale
carui izvoare din Germania sint bine cunoscute, izvoraste sub un alt nume
decit cel pe care it are la varsare. Intr-adevar, prin tinuturile intinse ale unor
populatii de seams, el se numeste mult timp Dunare, apoi este numit altfel 20
1 Din Europa.
2 De la riul Tanais, considerat c:1 desparte Europa de Asia.
2 big Pentru toate problemele Narii Negre si ale turmurilor ei vezi recentul articol
al lui Ch. Danov in RE, Suppl. IX, col. 866-1175.
3 <4Neospitaliera s.
4 e Ospitaliera e. Vezi Strabon, nota 48.
5 De riul Hypanis.
6 Vezi Herodot, nota 21.
25

www.dacoromanica.ro
 388 PONIPONIUS MELA

aliter eum adpellantibus accolis fit Hister, acceptisque aliquot

amnibus, ingens iam et eorum qui in Nostrum mare decidunt tantum
Nilo minor, totidem quot ille ostiis, sed tribus tenuibus, reliquis
navigabilibus effluit. 9. Ingenia cultusque gentium differunt . . .

6 10. Agathyrsi ora artusque pingunt, ut quique maioribus praestant,

ita magis aut minus: ceterum isdem omnes notis et sic ut ablui
nequeant.
II, 2, 16. His Thracia proxima est, eaque a Pontici lateris fronte
usque in Illyrios penitus inmissa, qua latera agit Histro pelagoque
10 contigitur. Regio nec caelo laeta nec solo, et nisi qua mari propior
est, infecunda, frigida, eorumque quae seruntur maligne admodum
patiens, raro usquam pomiferam arborem, vitem frequentius tolerat :
sed nec eius quidem fructus maturat ac mitigat, nisi ubi frigora obiectu
frondium cultores arcuere. Viros benignius alit, non ad speciem tamen,
16 nam et illis asper atque indecens corporum habitus est, ceterum ad
ferociam et numerum, ut multi immitesque sunt maxime ferax.
17. Paucos amnis qui in pelagus evadunt, verum celeberrimos Hebrum
et Neston et Strymona emittit. Montes interior adtollit Haemon
et Rhodopen et Orbelon, sacris Liberi patris et coetu Maenadum,
20 Orpheo primum initiante, celebratos. E quis Haemos in tantum alti-
tudinis abit, ut Euxinum et Hadrian ex summo vertice ostendat.
18. Una gens Thraces habitant, aliis aliisque praediti et nominibus
et moribus. Quidam feri sunt et paratissimi ad mortem, Getae
utique. Id varia opinio perficit ; alii redituras putant animas obeun-
26 tium, alii etsi non redeant non extingui tamen, sed ad beatiora tran-
sire, alii emori quidem, sed id melius esse quam vivere. Itaque lugentur
apud quosdam puerperia natique deflentur, funera contra festa sunt,
et veluti sacra cantu lusuque celebrantur. 19. Ne feminis quidem
segnis animus est. Super mortuorum virorum corpora interfici simulque
30 sepeliri votum eximium habent, et quia plures simul singulis nuptae
sunt, cuius id sit decus apud iudicaturos magno certamine adfectant.
Moribus datur estque maxime laetum, cum in hoc contenditur vincere.
20. Maerent aliae vocibus, et cum acerbissimis planctibus efferunt.
At quibus consolari eas animus est, arma opesque ad rogos deferunt,
36 paratique, ut dictitant, cum fato iacentis, si detur in manus, vet

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 389

de catre riverani si devine Istru 7; deli e acum mare, mai primeste citiva afluenti
si, dintre toate fluviile care se varsa in Mediterana, e mai mic doar decit Nilul.
Se varsa in mare prin tot atitea guri ca si Nilul, Ins trei din ele sint mai mici,
iar celelalte sint navigabile. 9. Firea si obiceiurile neamurilor difera intre ele . ..
10. Agatirsii isi tatueaza fata si madularele, mai mult sau mai putin, dupa
consideratia de care se bucura fiecare de pe urma stramosilor sai: de altfel 6
toti au aceleasi semne si ele sint de asa natura, incit nu pot fi sterse prin
spalare 9.
II, 2, 16. Linga acestia 9 se gaseste Tracia. Ea se intinde de la tarmul
pontic si pina departe de iliri, marginindu-se dintr-o parte cu Istrul si din alta
cu marea. Tinutul nu are nici china placuta si nici sol bogat si, cu exceptia 10
tinuturilor din apropierea marii, este neroditor, friguros si suporta destul de
greu semanaturile ; rareori ingaduie pamintul sa creased pe alocuri pomi fructi-
feri ; mai deasa e vita de vie, insa nici rodul ei nu se coace si nu se indulceste,
daca cultivatorii nu-1 ascund de frig sub frunze. Tinutul acesta are mai multa
grija pentru barbati ; totusi, nu in ceea ce priveste aspectul lor, caci ei au infa- 16
tisarea aspra si urita, ci doar in privinta cruzimii si a numarului [tinutul fiind
plin de barbati], pe cit de multi pe atit de salbatici. 17. [Tracia] are putine ape
care se varsa in mare, insa ele sint foarte cunoscute ca Hebrul, Nestos si Strimon.
in interior se inalta mull-Pi Haemus, Rodope si Orbelos, vestiti datorita sarba-
torilor lui Bacchus 10 si cortegiilor de menade 11, pe care le-a instituit pentru 20
prima oara Orfeu. Dintre acesti [munti], Haemus urea atit de sus, incit din
virful lui se poate zari Pontul Euxin si Marea Adriatica. 18. Tracia este locuita
de un singur neam de oameni, tracii, avind insa fiecare alt nume si alte obiceiuri.
Unii sint salbatici si cu totul gata sa infrunte moartea, mai ales getii. Acest
lucru se datoreste credintelor for deosebite ; unii cred ca sufletele celor care mor 25
se vor intoarce pe pamint, iar altii socotesc ca, deli nu se vor mai intoarce,
ele totusi nu se sting, ci merg in locuri mai fericite 12 ; altii cred ca sufletele
mor negresit, insa ea e mai bine asa decit sa traiasca. De aceea, la unii sint
deplinse nasterile si jeliti noi-nascutii ; dar dimpotriva, inmormintarile sint
prilej de sarbatoare si be cinstesc ca pe niste lucruri sfinte, prin cint si joc 13.
19. Nici femeile nu au o fire slaba. Ele dorese din cale afar% de mult sa fie omorite
deasupra cadavrelor barbatilor morti si sa fie ingropate impreuna. Deoarece
un barbat are mai multe sotii, pentru a dobindi aceasta cinste, ele dau o mare
lupta in fata celor care trebuie s6 hotarasca aceasta. Ea se acord6 aceleia care 30
are moravurile si conduita cea mai bunk iar cea care invinge in aceasta intrecere
este in culmea bucuriei 14. 20. Celelalte jelesc cu glas tare si isi arata deznadejdea
prin plinsete foarte puternice. Iar cei care vor sa be linisteasca aduc linga rug
arme si daruri, spunind cá sint gata sa trateze sau sä se lupte cu sufletul celui
mort, [spre a sti] daca acela permite casatoria. Daca nu se d6 o lupta si nici 35

7 Cf. Strabon, VII, 3, 13.

9 Cf. Clearh din Soloi.
9 Seitil.
19 Mai exact C parintele Bacchus #, acesta fiind epitetul zeului.
n Femei care sarbatoreau pe zeul Bacchus, alergind in delir prin priduri.
12 Vezi Russu, Rel. dac., p. 112-116.
12 Cf. Herodot, V, 4.
14 Cf. Herodot, V, 5.

www.dacoromanica.ro
 390 POMPONIUS MELA

pacisci vel decernere, ubi nec pugnae nec pecuniae locus sit... *
manentque dominas proci. 21.. Nupturae virgines non a parentibus
viris traduntur, sed publice aut locantur ducendae aut veneunt.
Utrum fiat ex specie et moribus causa est. Probae formosaeque in
5 pretio sunt, ceteras qui habeant mercede quaeruntur. Vini usus
quibusdam ignotus est: epulantibus tamen ubi super ignes quos
circumsident quaedam semina ingesta sunt, similis ebrietati hilaritas
ex nidore contingit. 22. In litoribus Histro est proxima Histropolis,
deinde Milesiis deducta Callatis, turn Tomoe et portus Caria et Tiristis
10 promunturium, quod praetervectos alter Ponti angulus accipit,
adversus Phasiaco et nisi amplior foret similis. Fuit hic Bizone,
motu terrae intercidit. Est portus Crunos, urbes Dionysopolis, Odessos,
Mesembria, Anchialos, et intimo in sinu, atque ubi Pontus alterum
sui flexum angulo finit, magna Apollonia.
15 II, 3, 57... et Danuvius qui iam dictus est Hister... per Histros
Hister emittitur ...
II, 4, 63. Inde tarn citus prosilit, ut discussis fluctibus diu qualem
emisit undam agat, suumque etiam in magi alveum servet, donee
eum ex adverso litore Histriae eodem impetu profluens Hister amnis
20 excipiat.
II, 7, 97. Paucae sunt in Maeotide, inde enim videtur commodis-
simum incipere ; neque omnes tamen incoluntur, nam ne pabula
quidem large ferunt. Hac re habitantibus taro magnorum piscium
sole siccata et in pollinem usque contusa pro farre est. 98. Paucae
25 et in Ponto, Leuce Borysthenis ostio obiecta. parva admodum, et
quod ibi Achilles situs est Achillea cognomine... Sex sunt inter Histri
ostia: ex his Peuce notissima et maxima.
III, 4, 33. Sarmatia intus quam ad mare latior, ab his quae
secuntur Vistula amne discreta, qua retro abit usque ad Histrium
30 flumen inmittitur. Gens habitu armisque Parthicae proxima, verum

* ante manentque lacunam statui.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 391

nu are loc o plata 15 . . . le asteapta pe femei petitorii. 21. Fetele de maritat nu

sint date barbatilor de catre parinti, ci in mod public, sint cumparate spre a fi
luate in casatorie sau vindute [cu zestre]. Se face intr-un fel sau in altul, dupa
cit sint de frumoase si de cinstite. Cele cinstite si frumoase au pret bun 16.
Pentru celelalte se cauta cu bani cineva care sa le is de sotie. La unii traci folo- 6
sirea vinului este necunoscuta ; dar [la ospete] se arunca in focurile in jurul
carora se lade seminte, al caror miros provoaca comesenilor o veselie asemana-
toare cu betia. 22. Pe tarm, aproape de Istru, se afla Histropolis, apoi Callatis 17,
intemeiata de milesieni, apoi Tomi, portul Caria si promontoriul Tiristis. Dincolo
de acesta este celalalt unghi al Pontului, in partea opusa unghiului dinspre 10
Phasis, cu care ar fi asemanator, daca nu ar fi mai mare. Aici a fost cetatea
Bizone, daramata de un cutremur de pamint. Acum exists portul Crunos si
orasele Dionysopolis, Odessos, Mesembria si Anchialos, iar in fundul golfului,
chiar acolo unde Pontul isi incheie cea de a doua curbura a sa printr-un unghi,
se aflg Apollonia, oral mare.
II, 3, 57... Dunarea care acum se numeste Istru... Istrul se varsa printre 15
istrieni 18 . . .

II, 4, 63. Apoi [Padul] se varsa cu asa de mare iuteala, incit prin imprastierea
indelungata a valurilor isi mina propriile-i ape pastrindu-si albia chiar in
mare pins cind it primeste fluviul Istru, care vine cu aceeasi putere de pe
celalalt mal al Istriei. 20
II, 7, 97. Sint putine [insule] in Lacul Meotic, caci de aici mi se pare ca e
cel mai nimerit sa incep, si totusi nu toate sint locuite, caci ele nu produc din
belsug nici macar hrana pentru vite. De aceea drept faina le serveste locuitorilor
carnea pestilor marl, dupa ce a fost uscata la soare si pisata marunt. 98. 8i
in Pont sint putine. Leuce, asezata la varsarea fluviului Boristene, destul de 25
mica, purtind si numele lui Ahile, fiindca aid a fost ingropat Ahile 19 . . . Sint
case insule intre gurile Istrului: cea mai cunoscuta si mai mare dintre ele este
P euce.
III, 4, 33. Sarmatia, mai lata in interior decit spre mare, este despartita
de cele ce urmeaza 20 de apa Vistulei si se intinde in jos pina la fluviul Istru.
Populatia sarmatica este foarte apropiata de neamul par tilor in ceea ce priveste
imbracamintea si armele ; insa dupa cum si clima for este mai aspra, tot asa 30

is Inainte de <( le asteapta a editorul a stabilit o lacuna ; de altfel textul e neclar. Se

pare ca autorul vrea sa spuna ea in general vaduvele se recasatoresc.
" Cf. Herodot, V, 6.
17 Geograful roman face o confuzie intre Callatis si Tomis, dupa cum se vede din
ordinea enumerarii for si din originea milesiana gresit atribuita orasului Callatis. Aceasta
este singura cetate din Dobrogea care n-a fost Intemeiata de milesieni, ci de colonisti din
Heracleia Pontica, o colonie a Megarei (cf. Ps.-Scymnos, 761).
le insirind riurile din Iliria, Meta enumera si Dunarea ; apoi vorbind de varsarea lor,
reproduce versiunea gresita (vezi Pliniu cel Batrin, nota 2), desi la II, 1,7 aratase
situatia reala.
19 Confuzie cu insula Borysthenes (Berezan) sau cu sAlegerea lui Ahileu. Vezi Ovidiu,
nota 109.
22 Autorul inainteaza cu descrierea spre apus.

www.dacoromanica.ro
 392 POMPONIUS VELA

ut caeli asperioris ita ingenii. 34. Non se urbibus tenent et ne statis

quidem sedibus. Ut invitavere pabula, ut cedens ut sequens hostis
exegit, ita res opesque secum trahens semper castra habitant ; bellatrix,
libera, indomita et usque eo inmanis atque atrox ut feminae etiam
5 bella cum viris ineant, atque ut habiles sint, natis statim dextra
aduritur mamma, inde expedita in ictus manus quae exeritur, virile
fit pectus. 35. Arcus tendere, equitare, venari, puellaria pensa sunt,
ferire hostem adultarum stipendium est, adeo ut non percussisse pro
flagitio habeatur, sitque eis poenae virginitas.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 393

le este §i firea. 34. Ei nu locuiesc in ora§e §i nici nu au locuinte statornice. Cind

ii atrag intr-un loc p4unile, cind urmaresc un du§man sau cind fug de el, tirasc
cu ei toate lucrurile for §i astfel locuiesc totdeauna in tabere. Sint razboinici,
liberi, neinfrinaci §i pina intr-atit de salbatici §i cruzi, incit §i femeile merg
la ra'zboi impreuna cu barbalii; §i ca sa fie mai indeminatice, indata ce nasc, li 5
se arde sinul drept. De aceea pieptul for devine ca la barbaIi, iar mina nu e
stinjenita, cind o intind ca sä loveasca. 35. Datoria tinerelor fete este sa traga
cu arcul, sa calareasca §i sa vineze. Cind ajung mari se indeletnicesc sa strapunga
dupnanul, lucru atit de important incit faptul de a nu fi ucis pe nimeni este
socotit o necinste ; iar ca pedeapsa fata nu se mai marita.

www.dacoromanica.ro
 LXVII. L. IUNI MODERATI COLUMELLAE

DE RE RUSTICA

VII, 2. Turn etiam casei lactisque abundantia non solum agrestes

saturat, sed etiam elegantium mensas iucundis et numerosis dapibus
5 exornat. Quibusdam vero nationibus frumenti expertibus victum
commodat ex quo Nomadum Getarumque plurimi ractxTorc6Tar.
dicuntur.

www.dacoromanica.ro
 LXVII. COLUMELLA

S-a nascut la Gades in Spania si a trait in Italia intre 20 70 e.n. Colu-

mella a fost cel mai de seams agronom latin si a scris lucrarea Despre agri-
culturd in 12 carti.
Editia : L. Zuni Moderati Columellae opera quae exstant recognoverunt
V. LundstrOm et A. Josephson, vol. I VII, Eranos Forlag, Uppsala, 1897-1955

DESPRE AGRICULTURA.

VII, 2. Apoi [oile] nu numai satura pe Tarani prin belsugul brinzei

si al laptelui, ci acopera si mesele bogatilor cu mincaruri numeroase si placute. 6
Iar unor neamuri lipsite de griu le procure toata hrana, de aceea cei mai multi
dintre nomazi si dintre gqi se numesc <c bautori de lapte a.

www.dacoromanica.ro
 LXVIII. C. PLINII SECUNDI

NATURAL'S HISTORIA

I, (III, IIII) 47. L. IIII CONTINENTUR Situs, gentes ... (16).

Daciae, Sarmatiae, Scythiae (18) insularum Ponti.
5 III, 18 (22), 127 . .. Quam cognominatam a flumine Histro,
in Hadriam effluente e Danuvio amne eodemque Histro exadversum
Padi fauces, contrario eorum percussu mari interiecto dulcescente,
plerique dixere falso, et Nepos etiam Padi accola ; 128. nullus enim
ex Danuvio amnis in mare Hadriaticum effunditur. Deceptos credo,
10 quoniam Argo navis flumine in mare Hadriaticum descendit non
procul Tergeste, nec iam constat quo flumine. Umeris travectam
Alpis diligentiores tradunt, subisse autem Histro, dein Savo, dein
Nauporto, cui nomen ex ea causa est inter Emonam Alpisque exorienti.

www.dacoromanica.ro
 LXVIII. PLINIU CEL BATRIN

S-a nascut la Novum Comum (Italia de nord) in anul 23 e.n. §i a venit

de timpuriu la Roma. Pliniu a ocupat diferite demnitati in armata, petrecind
o vreme in Germania §i Spania ; a murit in anul 79 la eruptia Vezuviului, pe
cind se afla la comanda flotei de la Misenum. A facut studii temeinice ci a
avut o bogatd activitate literary §i §tiintifica. Dintre numeroasele sale lucrari
nu ni s-a pAstrat in intregime decit Istoria Naturald, in 37 carti, dedicata in
anul 77 viitorului imparat Titus. Pentru aceasta operA vasty, autorul a citit §i
excerpat numeroase lucrari de specialitate, grecelti §i latine$ti, pe care le
enumera in cartea intii. Lucrarea sa depa*e§te limitele istoriei naturale, caci
cuprinde in cartea a II-a o descriere fizica a lumii, in cartile IIIIV o geografie
o etnografie, in cartile XXXIIIXXXVII o istorie a artei. Conceptia sa despre
lume are la baza filozofia stoics. Lucrarea lui fiind in buns masurA o compilatie,
judecarea faptelor nu este totdeauna independents §i sigura, iar stilul suferil de
influenta retoricii ; totu§i valoarea informatiei este incontestabila qi autorul a
ramas o autoritate in tot evul mediu ping in pragul epocii moderne.
Editia: C. Plinii Secundi Naturalis historiae libri XXXVII post Ludovici
Iani obitum recognovit et scripturae discrepantia adiecta edidit Carolus
Mayhoff, vol. IV, Teubner, Leipzig, 1892-1909.

ISTOR IA NATURALA.

I, (III, MI) 47. Cartea a IV-a cuprinde a§ezarea geograficd, neamurile

(16) Daciei 1, Sarmatiei, Scitiei (18), a insulelor din Pont.
III, 18 (22), 127... Cei mai multi §i chiar §i Nepos, care este din partile 6
Padului, au afirmat in mod gre§it 2 ca aceasta regiune [Istria] a fost denumita
dupd fluviul Istru, care, ie§ind din fluviul Dundrea, denumit §i Istru, se varsa
in Adriatica in fata gurilor Padului ; iar prin ciocnirea celor doua ape, se indul-
cqte marea aflata intre ele. 128. [E gresit] caci nici un riu nu se varsa din Dundre
in Adriatica. Ei au fost in§elati, cred, de faptul ca corabia Argo a 10
coborit in Adriatica, nu departe de Tergeste, pe un riu, si nu se §tie
precis pe care anume. Autori mai exacti afirma ca peste Alpi corabia a
fost trecuta pe umeri §i a plutit pe Istru, apoi pe Sava §i pe urma pe
Nauportus, care 10 trage din aceasta imprejurare numele §i care izvoi*te intre
Emona §i Alpi.

1 Aceasta este prima mentiune a Daciei in izvoarele antice (vezi Tacit, no ta 39).
a Este vorba despre acea versiune a legendei care afirmA ca argonautii au trecut de pe
DunAre in Adriatica, pe spa. Versiunea aceasta a fost intarita de apropierea intimplatoare
dintre numele Dunarii §i cel al peninsulei Istria (cf. Apollonios din Rodos, IV, 300 ei urm.;
Ps.-Sc ymnos, v. 776; Strabon, I, 2,39; I, 3,15 §i VII, 5,9). Vezi §i I. 0. Thompsons,
History of Ancient Geography, Cambridge, 1948, p. 48.

www.dacoromanica.ro
 398 PLINIU GEL BATRIN

III, 25 (28), 148... Mons Claudius, cuius in fronte Scordisci,

in tergo Taurisci...
III, 26 (29), 149. Pannoniae iungitur provincia quae Moesia
appellatur, ad Pontum usque cum Danuvio decurrens. Incipit a
6 confluente supra ditto. In ea Dardani, Celegeri, Tribal li, Timachi,
Moesi, Thraces Pontoque contermini Scythae. Flumina clara e
Dardanis Margus, Pingus, Timachus, ex Rhodope Oescus, ex Haerno
Utus, Asamus, Ieterus.
IV, 1, 3, Epiros ipsa, ad Magnesiam Macedoniamque tendens,
10 a tergo suo Dassaretas supra dittos, liberam gentem, mox feram
Dardanos habet. Dardanis laevo Tribal li praetenduntur latere et
Moesicae gentes, a fronte iunguntur Maedi ac Denselatae, quibus
Thraces ad Pontum usque pertinentes. Ita succinta Rhodopes, mox
et Haemi, vallatur excelsitas.
15 IV, 11 (18), 41... Haemi excelsitas VI passuum subitur. Aversa
eius et in Histrum devexa Moesi, Getae, Aedi, Scaugdae Clariaeque et
sub its Arraei Sarmatae, quos Areatas vocant, Scythaeque et circa
Ponti litora Moriseni Sitonique, Orphei vatis genitores, optinent.
42. Ita finit Hister a septentrione, ab ortu Pontus ac Propontis, a meridie
20 Aegaeum Mare... 44. Namque Thracia altero latere a Pontico litore
incipiens, ubi Hister amnis inmergitur, vel pulcherrimas in ea parte
urbes habet, Histropolin Milesiorum, Tomos, Callatim, quae antea Cer-
batis * vocabatur, Heracleam. Habuit et Bizonen terrae hiatu raptam ;
nunc habet Dionysopolim, Crunon antea dictam ; adluit Zyras amnis.
25 Totum eum tractum Scythae Aroteres cognominati tenuere. Eorum
oppida Aphrodisias, Libistos, Zygere, Rhocobae, Eumenia, Partheno-
polis, Gerania, ubi Pygmaeorum gens fuisse proditur ; Catizos barbari
vocabant, creduntque a gruibus fugatos. 45. In ora a Dionysopoli
est Odessus Milesiorum... Ab Histri ostio ad os Ponti passuum D
30 alii fecere, Agrippa LX adiecit.

* Cerbetis R acervetis va. I.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 399

III, 25 (28), 148... Muntele Claudiu3, in fata caruia se AA scordiscii, iar

in spate tauriscii...
III, 26 (29), 149. De Panonia se leaga provincia numita Moesia, care
cob oara pe_ Dunare pins in Pont. Ea incepe de la confluenTa amintita
mai sus 4. In ea [locuiesc] dardani, celegeri, tribali, timahi, moesi, traci 5
si scitii vecini cu Pontul. Riuri bine cunoscute sint de la dardani Margus,
Pingus si Timachus, din Rodope Oescus, din Haemus Utus, Asamus
si Ieterus.
IV, 1, 3. Epirul propriu-zis se intinde ping in Magnesia si Macedonia,
avind in spate pe desare/ii amintiti mai sus, un trib liber, apoi pe dardani, un 10
trib salbatic. In partea sting5 a dardanilor se Intind tribalii vi triburile moesice;
in fats, se invecineaza cu ei medii si denselatii, iar cu acestia, tracii, care merg
pins in Pont. In chipul acesta inaltimea Rodopei este incinsa si ocrotita ca o
cetate, iar apoi, si cea a muntelui Haemus.
IV, 11 (18), 41. ... Culmea muntelui Haemus urea pins la vase mii pasi 5. 15
Partea opus5 6, inclinata spre Dunare, este locuita de moesi, geti, aezi, scaugdi
vi clari, iar mai jos, de sarmatii arei, numiti areati, de sciti vi, linga Iarmurile
Pontului, de moriseni vi sitoni, din care se trage poetul Orfeu. 42. Astfel [Tracia]
are ca hotare: la miazanoapte Istrul, la rasarit Pontul si Propontida, la miaz5zi
Marea Egee. .. 44. Caci, din cealalta parte, Tracia incepe de la malul Pontului, 20
unde se varsa fluviul Istru, si are in acea parte cetatile cele mai frumoase, ca
Histropolis, colonie a milesienilor, Tomis, Callatis, numita inainte Cerbatis, si
Heraclea 7. A avut si cetatea Bizone, inghitita de un cutremur de pamint ; acum
are cetatea Dion ysopolis, numita mai-nainte Crunon ; pe linga ea curge riul
Zyras. Tot tinutul acela 1-au stapinit scitii porecliti « plugari* 8. Orasele for 25
sint: Aphrodisias, Libistos, Zygere, Rhocobae, Eumenia, Parthenopolis 9 si
Gerania 10, unde se spune ca a fost neamul pigmeilor ; barbarii ii numesc
catizi si cred ca au fost alungati de cocori. 45. Pe coasts, incepind de la Diony-
sopolis se aflA Odessus, colonie a milesienilor... De la gura Dunarii pind la
intrarea in Pont unii an socotit cinci sute de mii de pasi, 11 iar Agrippa 12 a
adaugat sasezeci de mii de pasi 13. 30

3 Pentru incercarea de localizare a acestuia, nerezolvata Inca pins acum, vezi RE Suppl.,
IX, col. 526-7.
4 De la varsarea Savei in Dunare.
5 Un pas = 1,48 m. Cifra aceasta de 8800 m este vadit exagerata, deoarece virful cel
mai Inalt are 2385 m.
6 In alineatul precedent autorul insirase toate neamurile tracice de pe versantul sudic.
7 Localitate neidentificata. Poate o colonie a Heracleei din Pont, vezi Vulpe,
Dobroudja, p. 66.
8 in opozitie cu cei obisnuiti, care erau pastori nomazi, vezi Vulpe, Dobroudja, p. 57,
iar pentru noile interpretari date termenului 1st. Rom., p. 155-159. De aici sim primit
Dobrogea numele de e Scitia Mica #, cf. Strabon, VII, 4, 5.
9 Pentru toate aceste asezari neidentificate dintre care unele poarta nume grecesti
iar altele autohtone vezi Vulpe, Dobroudja, p. 63.
to a Orasul cocorilor s.
11 Aproximativ 740 km.
12 M. Vipsanius Agrippa, colaboratorul apropiat si ginerele imparatului August, a
pregatit o harts a Imperiului roman, care, dupe moartea sa, a fost terminate si afisata
la Roma.
13 Aproximativ 88 km.

www.dacoromanica.ro
 400 PLINIU CEL BATRIN

IV, 12 (24 , 76... Dein vastum mare Pontus Euxinus, qui

quondam Axenus, longe refugientes occupat terras magnoque litorum
fluxu retro curvatus in cornua ab its utrimque porrigitur, ut sit plane
arcus Scythici forma. Medio flexu iungitur ostio Maeotii lacus. Cimme-
5 rius Bosporus id os vocatur, II quingentorum passuum latitudine.
77. At inter duos Bosporos Thracium et Cimmerium derecto cursu,
ut auctor est Polybius, D intersunt. Circuitus vero totius Ponti viciens
semel L, ut auctor est Varro et fere veteres. Nepos Cornelius CCCL
adicit, Artemidorus vicies novies decem novem milia facit, Agrippa
1013DIcv XL, Mucianus IXXIVI, XXV, Simili modo de Europae latere
mensuram alii XIVI, LXXVIIII, determinavere, alii Xi!. 78. M. Varro
ad hunt modum metitur: ab ostio Ponti Apolloniam CLXXXVII.
D. p., Callatim tantundem, ad ostium Histri CXXV, ad Borysthenem
CCL, Cherronesum Heracleotarum oppidum CCCLXXV p., ad Panti-
15 capaeum, quod aliqui Bosporum vocant, exiremum in Europa ora,
CCXII. D, quae summa efficit XIIII. XXXVII. D. Agrippa a Byzantio
ad flumen Histrum DLX, inde Panticapaeum DCXXXVIII....
IV, 12 (24), 78... Accolae sinus eius in mentione Thraciae dicti
sunt Histropolin usque. Inde ostia Histri. 79. Ortus hic in Germania
20 iugis montis Abnouae ex adverso Raurici Galliae oppidi, multis ultra
Alpes milibus ac per innumeras lapsus gentes Danuvi nomine, inmenso
aquarum auctu et unde primum Illyricum alluit Hister appellatus
LX amnibus receptis, medio ferme eorum numero navigabili, in
Pontum vastis sex fluminibus evolvitur. Primum ostium Peuces,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 401

IV, 12, (24), 76... Apoi o mare intinsa, Pontul Euxin, numita odinioara
Axenus14, imbratipaza.. parninturi care se pierd in departare. Ea intra adinc
in maluri i de ambele Orli, la capete, se Incovoaie inapoi pe o intindere atit
de mare, incit are intocmai forma unui arc scitic. La mijlocul indoiturii se leaga
cu intrarea in Lacul Meotic. Deschizatura aceasta se numwe Bosporul cime-
rian 0 are o latime de doua mii cinci sute de pa0. 77. Iar Intre cele doua strim-
tori, Bosporul tracic §i cel cimerian, silt in linie dreapta cinci sute de mii 6
de pa0, cum afirma Polibiu. Circumferinta intregului Pont este de doua milioane
o suta cincizeci de mii pa0, dupa cum sustin Varro 15 0 aproape toti cei vechi.
Cornelius Nepos adauga trei sute cincizeci de mii; Artemidor 16 o ridica la dot&
milioane noua sute nougsprezece mii ; Agrippa la cloud milioane cinci sute
patruzeci de mii, iar Mucianus 17 la doua milioane patru sute douazeci §i cinci
de mii. Tot a§a §i in privinta coastei europene, unii au calculat un milion patru
sute aptezeci §i noug de mii, iar altii un milion o suta de mii de pa0. 78. M. Varro 10
masoara in felul urmator: de la intrarea in port pin'a la Apollonia, o surd opt-
zeci i §apte de mii cinci sute de pa0; tot atita pin'a la Callatis ; Ora la gura
Istrului o suta douazeci §i cinci de mii ; ping la Boristene dotd' sute cincizeci de
mii ; pin'a la Chersones, orapl heracleotilor, treisute aptezeci §i cinci de mii
de pa0 ; pina la Panticapaeum, pe care unii il numesc B9spor, ora§ul cel mai
indepartat pe coasta Europei, doug sute douasprezece mii cinci sute ; la un loc 15
face un milion trei sute treizeci i §apte de mu cinci sute. Agrippa socote§te de
la Bizant la fluviul Istru cinci sute §asezeci de mii, iar de aici la Panti-
capaeum vase sute treizeci vi opt de mii....
IV, 12 (24), 78... Locuitorii acelui Varm sinuos au fost pomeniti in
descrierea Traciei pin'a la oratil Histria. De acolo Inainte sint gurile Istrului.
79. Fluviul acestea izvoravte din lantul muntilor Abnoua, in Germania, in 20
fata oraplui Rauricum din Galia §i curge multe mii de pa0 dincolo de Alpi,
printre nenumarate populatii, sub numele de Dungre. Apele sale sporesc imens.
Din locul unde intra in Iliria se nume§te Istru, prime§te §asezeci de riuri, din
care aproape jumatate navigabile, i se varsa in Pont prin case brate 18 enorme.

14 4 Neospitaliera e.
15 Celebrul polihistor roman din secolul I i.e.n. a fost unul dintre principalele izvoare
ale lui Pliniu.
16 Artemidor din Efes a trait la sfirgitul secolului al II-lea i.e.n. gi a scris o lucrare
geografica in 11 ea/1i, din care s-au pastrat doar citeva fragmente.
17 C. Licinius Mucianus, principalul consilier al lui Vespasian, a fost vi autorul unor
lucrari de geografie.
15 In tradilia greaca (Herodot, IV, 47) Dunarea avea cinci brale. In epoca romans
sint inregistrate sapte brale (Strabon, VII, 3, 15), probabil prin adaugarea gi a celor doua
ieliri ale Dunavalului (Portica gi Sinoe). Pliniu gi Ptolemeu (III, 10, 2) ultimul fiind
urmat de Solinus gi Ammianus Marcellinus mentioneaza numai vase guri, dar a gaptea
apare la ei sub forma unei balci, care comunica de fapt gi ea cu marea. Despre gurile
Dunarii in antichitate vezi articolele lui Kiessling, Halmyris Lacus (RE, VII, col. 2 276-78)
O. Hieron Stoma (RE, VIII, col. 1530-35), dar vi parerile deosebite ale lui H. Treidler, expri-
mate in recentele articole Pseudonstomon (RE, XXIII, col. 1386-90) gi Psilon stoma (RE,
XXIII, col. 1400-5).
26 - O. 1414

www.dacoromanica.ro
 402 PLINIU CEL BATRIN

mox ipsa Peuce insula, in qua promixus alveus appellatus X1X p.

magna palude sorbetur. Ex eodem alveo et super Histropolim lacus
gignitur LX III passum ambitu ; Halmyrin vocant. Secundum ostium
Naracustoma appellatur, tertium Calon Stoma iuxta insulam Sarma-
5 ticam, quartum Pseudostomon et insula Conopon Diabasis, postea
Borion Stoma et Psilon Stoma. Singula autem ora sunt tanta, ut
prodatur in XL passum longitudinis vinci mare dulcemque intellegi
haustum. (25 , 80. Ab eo in plenum quidem omnes Scytharum sunt
gentes, varie tamen litori adposita tenuere, alias Getae, Daci Romanis
10 dicti, alias Sarmatae, Graecis Sauromatae, eorumque Hamaxobii
aut Aorsi, alias Scythae degeneres et a servis orti aut Troglodytae,
mox Alani et Rhoxolani ; superiora autem inter Danuvium et Hercy-
nium saltum usque ad Pannonica hiberna Carnunti Germanorumque
ibi confinium, campos et plana Iazyges Sarmatae, montes vero et
15 saltus pulsi ab its Daci ad Pathissum amnem, 81. a Maro, sive Duria
est a Suebis regnoque Vanniano dirimens eos, aversa Basternae tenent
aliique inde Germani. Agrippa totum eum tractum ab Histro ad
Oceanum bis ad decies centenum milium passum in longitudinem

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 403

Primul 10 brat este al Peucei, numit asa din cauza insulei 20 Peuce, de care e
cel mai apropiat ; el este absorbit de o mlastina mare de nougsprezece mii de
pasi. Din albia 21 sa, mai sus de Histropolis, se formeaza un lac cu o circumfe-
rinVa de sasezeci si trei de mii de pasi, numit Halmyris 22. Bratul al doilea se
numeste Naracustoma 23; al treilea Calonstoma 23, linga insula Sarmatica ;
al patrulea Pseudostomon 25, cu insula Conopon Diabasis 26, apoi Borion Stoma 27 6
si Psilon Stoma 10. Toate gurile sint insa atit de mari incit se spune Ca marea
este invinsa [de fluviu] pe o lungime de patruzeci de mii de pasi si se simte ca
apa este dulce. (25), 80. De acolo inainte, in general, sint in adevar triburi de
sciIi, totusi regiunile apropiate de Iarm au fost ocupate de diferite populatii,
cind de geIi, numiti de romani daci, cind de sarmaIi, numiti de greci sauroma-ci,
si dintre ei de hamaxobi sau de aorsi, cind de sciti degenerati si nasculi din 10
sclavi sau de trogloditi, apoi de alani 29 si de roxolani 30; iar in partile mai de
sus, intre Dunare si Padurea Hercinica, pins la lagarele de iarna de la Carnun-
turn din Panonia si la hotarele de acolo cu germanii; cimpiile si sesurile sint
stapinite de sarmaIii iazigi, iar mun0 si padurile de daci31, impinsi de primii
pins la riul Pathissus 32. 81. Pornind de la [riul] Marus sau de la Duria care ii
despart de suebi si de regatul lui Vannius 33, regiunile din spatele for 34 sint 15
stapinite de bastarni si apoi de al4i germani. Agrippa spune ea tot tinutul acela,
de la Istru ping la Ocean, are cam doted milioane de pasi in lungime si patru

19 Numit si Hieron Stoma, « gura sfinta », cum arata Ptolemeu (III, 10, 2), era actualul
brat Sf. Gheorghe. In general gurile Dundrii si-au pastrat infdtisarea din antichitate, ceea
ce permite o identificare destul de probabild a principalelor guH. Vezi C. Bratescu, « Analele
Dobrogiei », II (1921), p. 227-241 si « Buletinul Societatii Regale de Geografie s, XLI (1922),
p. 3-39, precum si Gh. Vilsan, «Buletinul Societatii Regale de Geografie 0, LIV (1935)
p. 32-37.
29 #Ostrovul pinilor s, vezi articolul din RE, XIX, col. 1 383-89.
21 Probabil Dunavatul (al saptelea brat), care da in lacul Razelm si comunica astfel
cu marea (prin Portita).
22 Lacul Razelm. Dupa autorul articolului din RE (Kiessling), distanta de 63 de mile
reprezinta doar lungimea tdrmului, inclusiv a lacului Sinoe.
23 Stoma, ((pith » ; naracu, probabil cuvint tracic sau iranic (cf. osetul narag = ingust).
Vezi M. Vasmer, Die Iraner in Sudrussland, p. 61. Probabil unul din canalele actualului Sulina.
24 « Bratul frumos s. Probabil tot unul din canalele actualului brat Sulina.
26 e Bratul fals ». Probabil unul din canalele actualului brat Chilia, vezi articolul
respectiv din RE.
26 # Vadul tintarilor )).
27 « Bratul de la nord ». Probabil unul din canalele actualului brat Chilia.
29 e Bratul gol ». Probabil unul din canalele actualului brat Chilia. Vezi art. din RE.
29 Populatie sarmatica, stability in Caucazia (cf. Arian, Ordinea de luptd Impotriva
alanilor), din care au ajuns grupuri in vremea aceasta pind la Dunare (cf. Seneca, Tieste,
v. 630 si Dionisiu Periegetul, v. 305). Ei reprezinta al treilea si ultimul val al sarmatilor,
care trdiesc la rdsarit de roxolani (cf. Ptolemeu, III, 5, 7 si 9) pins in secolul al III-lea e.n,.
cind iau locul acestora si incep sa se aseze in regiunile noastre, cum arata descoperirile arheo-
logice. Vezi 1st. Rom., p. 675-680.
39 Reprezinta al doilea val al sarmatilor (Vezi Strabon, nota 16), care, dupa mutarea
iazigilor, au luat locul acestora la Dundrea de Jos.
31 'In timpul lui Tiberiu, pe la anul 20 e.n., iazigii au fost adusi de romani in cimpia
dintre Tisa si Dunare (cf. Seneca, Probleme de istorie naturals, Prefata 9 si Tacit,
Germania, I, 1). Vezi 1st. Born., p. 264-265.
sa Tisa.
33 Cf. Tacit, Anale, XII, 291.
36 Mai exact « asezate in directia opusd for ».
26*

www.dacoromanica.ro
 404 PLINIU CEL BATRIN

quattuor milibus minus CCCC in latitudinem, ad flumen Vistlam a

desertis Sarmatiae prodidit. Scytharum nomen usquequaque transiit
in Sarmatas atque Germanos. Nec aliis prisca illa duravit appelatio
quam qui extremi gentium harum, ignoti prope ceteris mortalibus,
6 degunt.
(26), 82. Verum ab Histro oppida Cremniscoe, Aepolium, montes
Macrocremni, clarus amnis Tyra, oppido nomen inponens ubi antea
Ophiusa dicebatur. In eodem insulam spatiosam incolunt Tyragetae ;
abest a Pseudostomo Histri ostio CXXX. Mox Axiacae cognomines
10 flumini, ultra quos Crobyzi, flumen Rhode, sinus Saggarius, portus
Ordesos et a Tyra CXX flumen Borysthenes lacusque et gens eodem
nomine et oppidum ab mari recedens XV passuum, Olbiopolis et
Miletopolis antiquis nominibus ... 88. A Thapris per continentem
introrsus tenent Aucheate, apud quos Hypanis oritur, Neuroe, apud
15 quos Borysthenes, Geloni, Thyssagetae, Budini, Basilidae et caeruleo
capillo Agathyrsi.
IV, 13 (27), 92... Citra Histrum Apolloniatorum una, LXXX
p. a Bosporo Thracio ex qua M. Lucullus Capitolium Apollinem
advexit. Inter ostia Histri quae essent diximus. 93. Ante Borysthenen
20 Achillea est supra dicta, eadem Leuce et Macaron appellata. Hanc
temporum horum demonstratio a Borysthene CXL ponit, a Tyra
CXX, a Peuce insula L ; cingitur circa X, p ...
IV, 14 (28), 99... Germanorum genera quinque ... 100. Quinta
pars Peucini, Basternae, supra dictis centermini Dacis ...
26 V, 32 (41), 145... Sunt auctores transisse ex Europa Moesos
et Bryges et Thynos, a quibus appellentur Mysi, Phryges, Bithyni.
VI, 1 (1), 1. Pontus Euxinus, antea ab inhospitali feritate Axinus
apellatus, peculiari invidia naturae sine ulla fine indulgentis avidi-
tati maris et ipse inter Europam A siamque funditur...
30 VI, 7 (7), 19.... dein Tanain amnem gemino ore influentem
incolunt Sarmatae,. .. ipsi in multa genera divisi... dein Costoboci...
Thussagetae...
VI, 33 (39), 211.... plura sunt autem segmenti mundi, quae
nostri circulos appellavere, Graeci parallelos ... 218. Septima divisio
35 ab altera Caspii maris ora incipit, vadit super Gallatin), Bosporum,
Borysthenen, Tomos, Thraciae aversa, Triballos, Illyrici reliqua,
Hadriaticum mare, Aquileiam... 219. Hactenus antiquorum exacta
celebravimus. Sequentium diligentissimi quod superest terrarum supra

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 405

sute de mii fara patru mii in laIime, de la pustiurile Sarmaliei pins la fluviul
Vistula. Numele scitilor a trecut pretutindeni la sarmati si germani, dar vechea
numire nu s-a pastrat decit la aceia care sint la marginea acestor neamuri si
traiesc aproape nestiuti de ceilal/i muritori.
(26), 82. Iar de la Istru inainte se afla orasele Cremniscoe, Aepolium, muntii 5
Macrocremni, vestitul fluviu Tyras, care da numele si orasului, numit odinioara
Ophiusa. Tot acolo este o insula intinsa, locuita de tirageIi, la o departare de
o suta treizeci de mii de pasi de bratul Pseudostomon al Istrului. Urmeaza
apoi cei num4i dupa riul Axiaces si, dincolo de acestia, crobizii, riul Rhode,
golful Saggarius, portul Ordesos si la o suta douazeci de mii de pasi de Tyras, 10
fluviul Boristene, lacul si neamul cu acelasi nume, si un oral la cincisprezece
mii de pasi de mare, Olbiopolis si Miletopolis, pe numele for vechi... 88. De
la Taphrae, in interiorul uscatului, locuiesc auheIii, la care izvoraste Hypanis,
neurii, la care [izvoraste] Boristene, gelonii, tisagetii, budinii, basilizii si
agatirsii 36 cu parul albastru. 15
IV, 13 (27), 92... De partea aceasta a Istrului se gaseste o singura insul3,
a apoloniatilor, la optzeci de mii de pasi de Bosporul Traciei, de unde M. Lucullus
a adus statuia lui Apollo de pe Capitoliu 36. Am aratat pe cele 37 situate la gurile
Istrului. 93. Insula lui Ahile, din fata lui Boristene, a fost amintita mai sus ; ea
se mai cheama si Leuce 39 §i Macaron 39. Calculele actuale o asaza la o suta patru- 20
zeci de mii de pasi de Boristene, la o suta douazeci de mii de Tyras si la cincizeci
de mii de Peuce 40; circumferinta ei este de circa zeci mii de pasi...
IV, 14 (28), 99... Sint cinci neamuri de germani. 100. Ramura a cincea :
peucini 41, bastarni, vecini cu dacii amintiIi mai sus ...
V, 32 (41), 145... Sint autori [care afirma] ca din Europa au venit moesi, 25
brigi si tini, de la care si-au luat numele misii, frigienii si bitinii 42.
VI, 1 (1), 1. Pontul Euxin, numit odinioara Axinus din pricina salbaticiei
sale neprielnice oaspetilor ", se lateste si el intre Europa si Asia, din pricina Mu-
tatii specifice naturii, care fara incetare este binevoitoare fata de lacomia marii . .
VI, 7 (7), 19. ... apoi riul Tanais cu doua guri este locuit de sarmaIi,... 30
care sint impartiti in mai multe neamuri... apoi... costobocii 44 tisagelii...
VI, 33 (39), 211. ... Numeroase sint segmentele pe care romanii le numesc
cercuri, iar grecii paralele ... 218. Paralela a saptea incepe de la celalaltiarm
al Marii Caspice, cuprinde Callatis, Bosporul, Boristene, Tomis, Tracia posterioara,
pe tribali, restul Iliriei, Marea Adriatick Aquileia ... 219. Pina aici am prezen- 35
tat lucrurile cercetate de cei vechi. Cercetatorii cei mai exacti dintre cei not au

as Probabil ca la data aceasta nu se mai poate vorbi de o populatie distincta cu

acest nume.
38 Cf. XXXIV, 7 (18), 39.

37 Este vorba despre insule.

88 o Cea alba >>. Desi plasarea insulei este gresita, distantele sint corecte.

39 e A celor fericiti n. Vezi Arian, notele 30-32.

40 Diferenta dintre aceasta cifra (aprox. 74 kin; cf. si Ps.-Scymnos 796) si actuala
distanta (46 km) poate da o idee despre viteza de inaintare a uscatului in mare (cf. Strabon,
I, 3, 4 si 7).
47' Cf. Strabon, VII, 3, 15.
42 Pentru emigrarea unor triburi trace in Asia Mica, cf. Strabon, VII, 3,2.
43 Vezi Strabon, nota 48.
44 Cf. Ptolemeu, III, 8, 3.

www.dacoromanica.ro
 406 PLINIU GEL BATRIN

tribus adsignavere segmentis, a Tanai per Maeotim lacum et Sarmatas

usque Borysthenen atque ita per Dacos partemque Germaniae,
Gallias oceani litora amplexi.
VII, 11 (10 , 50. Iam ilia vulgata sunt: varia ex integris truncos
5 gigni, ex truncis integros ; eadem parte truncos, signa quaedam nae-
vosque et cicatrices etiam regenerari, quarto partu Dacorum * originis
nota in brachio reddita.
VII, 26 (27), 98. Triumphi vero, quem duxit... praefatio haec
fuit ; EX ASIA... SCYTHIS... BASTERNIS ET SUPER
10 HAEC DE REGE MITHRIDATE... TRIUMPHAVIT
VII, 40 (41), 131. Quid, quod nemo mortalium omnibus horis
sapit? Utinamque falsum hoc et non ut a vate dictum quam plurimi
iudicent !
Vana mortalitas et ad circumscribendam se ipsam ingeniosa
15 conputat more Thraciae gentis, quae calculos colore distinctos pro
experimento cuiusque diei in urnam condit ac supremo die separatos
dinumerat atque ita de quoque pronuntiat. 132. Quid, quod iste
calculi candore illo laudatus dies originem mali habuit?...
IX, 15 (19), 49. Piscium genus omne praecipua celebritate
20 adolescit, maxime in Ponto. Causa multitudo amnium dulces infe-
rentium aquas. Amiam vocant cuius incrementum singulius diebus
intellegitur. Cum thynnis haec et pelamydes in Pontum ad dulciora
pabula intrant gregatim suis quaeque ducibus, et primi omnium
scombri, quibus est in aqua sulpureus color, extra qui ceteris. Hispaniae
25 ceterias hi replent, thynnis non commeantibus.
(20), 50. Sed in Pontum nulls intrat bestia piscibus malefica
praeter vitulos et parvos delphinos. Thynni dextera ripa intrant,
exeunt laeva . . . 52 . . . Intrantium Pontum soli non remeant trichiae
Graecis enim plerisque nominibus uti par erit, quando aliis atque
30 aliis eosdem diversi appellavere traclus , 53. sed hi soli in Histrum
amnem subeunt et ex eo subterraneis eius venis in Hadriaticum
mare defluunt, itaque et illic descendentes nec umquam subeuntes
e mari visuntur.

* Dacorum (aco -F'), aliquorum B.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 407

impartit restul pamintului in trei segmente: unul care pornqte de la Tanais,

trece peste Lacul MeoticSi peste sarmati pins la Boristene, iar apoi cuprinde
pe daci, o parte a Germaniei, Galiile §i tarmurile Oceanului.
VII, 11 (10), 50. Este lucru indeobte cunoscut a din indivizi fara cusur
se nasc uneori copii cu defecte, iar din indivizi cu defecte fizice, copii fara cusur ; 5
de asemenea se reproduc defectele, unele semne, petele si cicatricele ; insemnarea
de pe bratul dacilor 49 se transmite pins la a patra generatie.
VII, 26 (27), 98. Cuvintele introductive 46 ale triumfului... pe care 1-a
repurtat au fost urmatoarele: a triumfat asupra Asiei. ... a scitilor ... a bastar-
nilor §i a lui Mitridate pe deasupra 47. 10
VII, 40 (41), 131. Apoi se mai adauga faptul ca nici un muritor nu este
totdeauna intelept. Ce n-as da sa ma in§el in aceasta privinta §i citi mai multi
sa socoteasca cele spuse de mine ca fiind o prorocire neadevarata. De§ertaciunea
omeneasca, mwera sa se inple pe ea ins4i, socote§te in felul tracilor, care pun
in urns pietre de culori diferite, dupa cum o zi este buns sau rea, iar in ziva 15
mortii le numara si astfel it judeca 48 pe fiecare. 132. Dar ce-i de facut data
ziva insemnata cu o piatra alba a fost cumva inceputul unei nenorociri?...
IX 15 (19), 49. Pe§tii cresc cu mare repeziciune, mai ales in Pont 49. Cauza
este multimea riurilor §i fluviilor, care aduc apa dulce. Pe§tele numit amias 50
cre§te in fiecare zi vazind cu ochii. impreuna cu tonul §i cu palamida, el patrunde 20
in bancuri in Pont, dupa o hrana mai dulce, fiecare grup cu conducatorul sau, §i
cei dintii dintre toti intra scrumbiile, care in apa au culoarea sulfului, iar afara
sint ca §i ceilai i 91 pqti. Ei umplu golfurile for speciale din Spania, dar tonul
nu-i insote§te 92.
(20), 50. in Pont nu patrunde nici un animal vatamator pentru pe§ti in 25
afara de foci 93 §i de delfini mici. Tonii intra de-a lungul tarmului drept §i ies
de-alungul tarmului sting... 52... Dintre pe§tii care intra in Pont, singurii
care nu se intorc sint trihiile 94- caci de cele mai multe on se cuvine sä ne folosim
de nume grecwi, deoarece in diferite regiuni, acelora§i pe>Sti ii s-au dat nume
deosebite . 53. Ace§tia sint singurii care urea fluviul Istru §i de aici, plutind 30
in jos prin apele lui subterane 99, intra in Adriatica, astfel ca, deli coboara in
mare, nu sint niciodata vazuti ie>Sind dintr-insa.

45 Este lecliunea adoptata de editor ; in manuscrisul B apare forma aliquorunv, s unora

(cf. Clearh din Soloi, fr. 9).
46 Inaintea generalului care triumfa se purtau tablite cu numele dusmanilor si descri-
erea regiunilor cucerite, portrete sau chiar statui ale celor invinsi etc. Cu ocazia triumfulu i
din anul 61 I.e.n. sint pomenite populatiile invinse in campaniile orientale ale lui Pompei.
47 Cf. Apian, Mitridate, 69, 291.
48 Cf. supra: Phylarchos.
42 Identificarea pestilor s-a facut cu ajutorul dr. Banarescu, de la Institutul de biologie
al Academiei R.P.R., caruia ii multumim ei pe aceasta cale. Pentru unele amAnunte am
folosit si lucrarea lui J. Cotte, Poissons et animaux aquatiques au temps de Pline, Paris, 1944.
5° Probabil scrumbia-albastra (Scomber scombrus).
51 Este adevarat ca in arra culoarea for pare mai deschisa, batind spre galben, iar pe
uscat ei isi recapata nuanta albastruie.
52 DimpotrivA, tonul este pescuit si in Spania.
53 Specia de foci mediteraneene (Monachus albiventer), astazi destul de rail.
54 Probabil scrumbia-de-Dunilre (Alosa pontica).
ss Versiunea aceasta ar putea si ea sa fie' o incercare de explicare a legaturilor econo-

mice vechi si strinse intre Pont si Adriatica (vezi RE, IV, col. 2 126).

www.dacoromanica.ro
 408 PLINIU CEL BATRIN

XI, 53 (115), 279... Scythae sagittas tingunt viperina sanie et

humano sanguine ; inremediabile id scelus: mortem ilico adfert levi
tactu.
XVIII, 7 (12), <1 >, 63. Tritici genere plura, quae fecere gentes ...
5 Tertium pondus erat Thracio ... Graecia et Ponticum laudavit, quod
in Italiam non pervenit... <3>, 69. Est differentia et calami, eras-
sior quippe melioris est generis. Plurimis tunicis Thracium triticum
vestitur ob nimia frigora illi plagae exquisitum. Eadem causa et
trimenstre invenit detinentibus terras nivibus, quod tertio fere a satu
10 mense, cum et in reliquo orbe, metitur...
XVIII, 10 (24), 100. Millio Campania praecipue gaudet pultemque
candidam ex eo facit. Fit et panis praedulcis. Sarmatarum quoque
gentes hac maxime pulte aluntur et cruda etiam farina, equino lacte
vel sanguine e crucis venis admixto ... (25), 101. Panico et Galliae
15 quidem, praecipue Aquitania utitur... Ponticae gentes nullum panico
praeferunt cibum...
XIX, 5 (23), 65. In Italia virides et quam minimi, in provinciis
quam maximi et cerini aut nigri placent. Copiosissimi Africae, gran-
dissimi Moesiae. Cum magnitudine excessere, pepones vocantur ...
20 XXII, 1(2), 2. Equidem et formae gratia ritusque perpetui in
corporibus suis aliquas exterrarum gentium uti herbis quibusdam
adverto animo. Inlinunt certe aliis aliae faciem in populis barbarorum
feminae ; maresque etiam apud Dacos et Sarmatas corpora sua inscri-
bunt ...
25 XXXII, 11 (54), 152. His adiciemus ab Ovidio posita animalia,
quae apud neminem alium reperiuntur, sed fortassis in Ponto nascentia
ubi id volumen supremis suis temporibus inchoavit: bovem, cercyrum
in scopulis viventem, orphum rubentemque erythinum, iulum, pietas
mormyras aureique coloris chrysophryn, praeterea percam, tragum
30 et placentem cauda melanurum, epodas lati generis. 153. Praeter

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 409

XI, 53 (115), 279... Scitii i§i inmoaie sagetile in venin de vipers §i in singe
de om ; acest amestec blestemat n-are leac si la cea mai ward atingere produce
moartea instantanee.
XVIII, 7, (12) <1>, 63. Exists mai multe specii de griu, dupa locul in care
sint produse... Ca greutate griul din Tracia ocupa locul al treilea... Grecia a 5
apreciat §i griul din Pont, care n-a ajuns insa pins in Italia... <3>, 69. Griul se
deosebqte §i in privinta paiului, caci e de calitate mai bung cu cit acesta e mai
greu. Griul din Tracia este imbracat in mai multe cam4i din pricina frigurilor
mari din acel tinut. Din aceasta cauza, §i fiindca ogoarele sint acoperite de
zapada, a fost descoperit griul de trei luni, numit astfel pentru faptul ca, 10
dupa aproape trei luni de la semanat, este cules o data cu griul din
restul lumii...
XVIII, 10 (24), 100. Meiul crqte mai ales in Campania §i din el se face o
fiertura groasa, alba. Se mai face §i piine foarte buns la gust. ySi triburile sarma-
tice se hranesc in foarte mare masura cu acest terci §i chiar cu faina cruda, pe 15
care o amesteca cu lapte de iapa sau cu singe din vinele de la picioarele
tailor... (25), 101. Meiul este folosit in Galia §i mai ales in Aquitania... Triburile
pontice nu pun nici un alt aliment mai presus de mei...
XIX, 5 (23), 65. In Italia sint apreciati castravetii verzi §i mici de tot, iar
in provincii cei mari §i care sint de culoarea cerii sau negri. Cei mai productivi 20
sint in Africa, cei mai mari in Moesia. Cind tree de o anumita marime,
se numesc dovleci...
XXII, 1 (2), 2. intr-adevar, obsery ca unele neamuri straine folosesc anu-
mite plante pentru infrumusetare, cit §i din pricina unor obiceiuri practicate
din totdeauna. La populatiile barbare femeile isi ung una alteia fata, la daci §i 25
sarmati pins §i barbatii isi fac semne 56 pe trup
XXXII, 11 (54), 152. La acestea vom adduga animalele citate de Ovidiu,
care nu se gasesc la nici un alt autor, poate pentru faptul ca traiesc in Pont,
unde poetul §i-a inceput aceasta opera 57 in ultimii ani ai vietii, si anume:
boul-de-mare 58, cerciru159, care traiwe printre stinci, orful 60, eritinul ro§u 61, 30
1111111 62, mormirul 63 cu diferite culori §i hrisofrinul auriu 64, apoi perca 65, tapul-
de-mare 66, melanurul 67, care place pentru coada sa, si epodele 68, o specie foarte

56 Cf. Clearh din Soloi, fr. 8.

57 Halieutica.
ss Ar putea sa fie vorba de una din cele doua specii de raide care traiesc in Marea
Neagril, pisica-de-mare (Trygon pastinaca) sau vulpea-de-mare (Baia clavata).
59 Ar putea sa fie o specie de stelute (familia Labridelor).
60 Este greu de precizat despre ce peste este vorba. Dupd descrierea altor autori antici
ar putea fi luat in considerare lavracul (Morone labrax).
ei Probabil o specie de barbun (Wilts barbatus ponlicus).
62 Probabil specia Coris iulis.
63 Probabil specia Pagellus erythrinus.
64 Probabil dorada (Sparus suratus).
ss Probabil bibanul (Perca fluviatilis), care se intilneste doar in apele indulcite ale
Dlarii Negre, cum ar fi gurile Dunarii. J. Cotte crede ea autorul se refers la specia Serranus
scriba.
es Pentru identificarea acestui peste vin in considerare boul de mare (Uranos copus
scaber), rindunica-de-mare (Trigla hirundo) sau smaridul (Spicaria smaris).
67 Ar putea sa fie o specie inrudita cu Boops boops.
66 Calcanul (Rhombus maeoticus) sau cambula (Pleuronectes flessus).

www.dacoromanica.ro
 410 PLINIU CEL BATR tN

haec insignia piscium tradit: channen ex se ipsam concipere, glaucum

aestate numquam apparere, pompilum, qui semper comitetur navium
cursus, chromin, qui nidificet in aquis. Helopem dicit esse nostris
incognitum undis, ex quo apparent falli eos, qui eundem acipenserem
5 existimaverint. Helopi palmam saporis inter pisces multi dedere.
XXXIV, 7 (18), 39. ...moles quippe excogitatas videmus statu-
arum, quas colossaeas vocant, turribus pares. Talis est in Capitolio
Apollo, tralatus a M. Lucullo ex Apollonio Ponti urbe.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 411

lata. 153. Intre alte observatii privitoare la pwi, el spune ca channa 69 se

autofecundeaza ; ca glaucul" nu apare niciodata vara ; ca pompiluln totdeauna
insotwe corabiile in timpul navigatiilor ; ch. chromisul 72 i§i face cuib in apa.
Despre helops 73 afirma ca este necunoscut in apele noastre, de unde se vede ca
grepsc acei care 1-au identificat cu sipul 74. Intre pe§ti, multi au dat intiietate 6
carnii gustoase a helopsului.
XXXIV, 7 (18), 39... Vedem ca au fost imaginate statui enorme, care
sint denumite colosale, la fel ca n4te turnuri. Astfel este pe Capitoliu statuia lui
Apolo, adusa 75 de M. Lucullus din Apollonia pontica.

69 0 specie hermafrodita de Serranus cabrilla.

70 E greu de precizat despre ce peste este vorba. Printre cei care vin in considerare
se aflã si chromisul de mai jos.
71 Probabil specia Naucratus ductor.
72 Probabil milacopul ( Sciaena cirrosa).
73 Nisetrul (Acipenser giddenstaedti), care seamana foarte bine cu sipul sau pastruga
(Acipenser stellatus).
74 Specie de sturioni mediteraneand (Acipenser sturio).
n Cf. Strabon, VII, 6, 1.

www.dacoromanica.ro
 LXIX. CoAAOTIOT ISIEHHOT

IOTAAIKH APXAIOAOFIA
IX, 1, 4 <17>. "Hy 8i ['Icoadv.pa-roc] ciaoc xai. Tel) rot
'Az&Pou Tcat.8i. Pacrael'iovv. TWV 'Icrpa-tpuT`ciiv, rcpOc Ov xot.vcovirra;
6 &rci, stq TE H6vrov 7rXeouo-c7w xod eani. 13pcb<7;,
xa-racnteu-rj veiLv
itmcipta 8viip.ap.re Tou x711E/A-ro unto yap iley66oug dcruae-co TOG
crxOccp-1, xai. 8Lec Toile ol'ix6rt. nepi vaik icp.AoTtgawro.
XVIII, 1, 5 <20> ...
Ta zpiwtzTO,c TE xoLvec o'yroi:c Icrrtv, duco-
Aaost. ot'iav o nAoLo-Loq -r (7.)v oixeitov ii.et(Svcoq i) o 1.1.7,a' 6Tt.oi3v
10 XEXTYHJIVOc. xai TOC 7Cp&TTOUCYLV av8pec onerreTpaxt.crxiaLot TOv
Ov-rec. <21> xat OuTE yali.es-ac etcr&yovTar. our 8o6Acav 67cr.-
cipt,01./.Ov
T118e6ouar, xrciat.v, TO ply eic Cc&xi.av cp6pet.v int etAilcperreq, s-6 a
crrlaewc i.v8t.86vat. np6cpaat.v owro 8' iso' Eau -76v cilivrec 81.axovicc.
'C'n"inc' CaXliAouc bv.zpc7.mrat. <22> Co-co86xtac 8E TWV 7Tpoo-6.3wv zapuro-
15 voi.ivTec xai OnOcra II y-71 cpepot, Civapac Ocya0o6q, i.epei.c a' &rd. noLliaer.
ai.-rou -re xai f3pcol.tc'crcov Tcpozet.pi.owrat. c7.)o-L a SLI TC0Cp7]XXocytilvcoc,
&AX' OTt p..c'cAr.o-ra 61.kcpepel.c OvTec AaxeLv Totc 11oXto-ra6c Aeyop.6vo6q*.

IIEPI TOT IOThAIKOT 110AEMOT

II, 16, 4 <363> ... OU yap il)pzecrev at'zroZq (i. e. 'rag `Pcallator.c)
20 Opoc D'icppo'crtic unto Tir CoaToAllv, oO8 T6v 7Tpocrapxricov "Io-rpoc...
<366>... Ti as?: A6ye.v (IIVLOZOUg TE xai K6Xxoug xai. TO Tejv TaL
* IIoXt.cr-raig Scaliger, 11XclaTot,q vlg., wrta-rcag Ortelius ex Strabone VII 296;

www.dacoromanica.ro
 LXIX, IOSEPHUS FLAVIUS

S-a nascut in anul 37 e.n., la Ierusalim. In anul 64, Iosephus Flavius a

facut o calatorie la Roma spre a apara pe evrei in fa%a imparatului. A luat
parte la razboiul impotriva romanilor, a cazut prizonier §i a fost eliberat mai
tirziu de imparatul Vespasian. Scriitorul a trait multa vreme la Roma, unde
qi-a scris operele istorice, dintre care ni s-au pastrat: 1. Raboitd iudaic, in
7 carti, traduse de el insuli din aramaica in greacii, intre anii 77-79;
2. Antichitdfi iudaice, in 20 de carti, de la inceputul lumii ping la imparatul
Nero, in care se sprijina in deosebi pe Dionisiu din Halicarnas, scrise intre
anii 93-94; 3. o autobiografie, unde se apara impotriva celor care '11 atacau
pentru atitudinea sa in timpul razboiului §i 4. Impotriva lui Apion.
Editia: Flavii losephi Opera omnia post Immanuelem Bekkerum reco-
gnovit Samuel Adrianus Naber, vol. IVI, Teubner, Leipzig, 1888-1896.

ANTICHITATI IUDAICE
IX, 1,4 <17>. [Iosaphat] era prieten si cu feciorul lui Achab 1, care domnea
peste israeliti, si s-a intovarasit cu el ca sa-si pregateasca corabii ca sa pluteasca
In Pont si la emporiile din Tracia. Dar nu a avut parte de cistiguri, intrucit 5
coral:dile acestea s-au scufundat, fiind prea marl. Pentru care pricing de
aci inainte n-a mai nutrit vreo ambilie in legatura cu flota.
XVIII, 1,5 <20 >.. . [Esenienii] au bunurile in dev61masie, iar bogatul nu se
bucura intru nimic mai mult de cele ce are decit acela care nu are nici un fel
de avere. ySi asa se poarta oameni in numar de peste patru mii. <21> Ei nu-si 10
iau neveste si nici nu obisnuiesc sa aiba sclavi, pe de o parte socotind Ca robia
duce la nedreptate, pe de alta dindu-si seama CA se iveste astfel prilej de razvra-
tire. Acestia tr6iesc prin ei insisi si se folosesc de serviciile pe care si le pot
face unii altora. <22> Aleg prin vot un fel de perceptori ai veniturilor
si ai roadelor ce le produce pAmintul, aceia fiind niste barbaIi cumsecade, iar 15
preqii iau asupra for pregatirea griului si a alimentelor. Nu traiesc acestia
intr-un fel deosebit de al celorlalci oameni, ci traiul for seamana cu al asa-numi-
Iilor polistai 2 de la daci.

RAZBOIUL IUDAIC
II, 16, 4 <363> ... intr-adevar (romanilor) nu le-a ajuns s6 aiba ca hotar
Eufratul in rasarit, Istrul la miazanoapte... <366>... De ce trebuie sa mai 20
vorbesc 3 de heniohi, colhi, de seminiia taurilor, de bosporani, de neamurile
1 A domnit intre anii 875 854 i.e.n.
2 Lectiunea 7roMaTcet a fost propusa de Scaliger. Manuscrisele an TrXetcyrot a cei mai
multi s. Strabon (VII, 3,3) vorbelte despre existenta unor x-rEaroct la daci.
8 Discursul acesta atribuit regelui iudeu Agrippa al II-lea a fost rostit in anul 66 e.n.

www.dacoromanica.ro
 414 IOSEPIJUS FLAVIUS

pcov ynov, BoanopavoL; TS XCa Tet TCSpiotxcx. To5 116vTou xat T.71;
Mat.d.m.8o; gOv7), <367> nap' otq npiv ply 06.3' otxei(4 iytyvtho-xeTo
8earcOrriq, v5v se TptcrzLAEor4 OnAtTatc Lir oTOcTTeTat, xat TETTOC-
pcbtovra wilec ax a6 Tip npi» InXonov xat Ccrptav eiplveLoucrt.
5 Oc'aaTTay. <368> HOci-a &Olivia xat Kanna8oxia xat TO Hati.cpoAcov
e0v(); AUxtoi. Te xat KtAtxec Lnep aeu0eptac gzovTec etnav, xcuptc
87rAcov cpopoAoyo5vTat; Ti 86; Opaxeg of nivTe p.ev ei5pc)c, &CT& 8e
wrixoc 11[1epc7)v zd)pav st,eravplrec, TpazuTipav Te xat 7roA Ac7) Tllq
LtleTipag Oxyporrepav xat f3a0eZ xputi.c1) TOUg iTCGC7Tpoc-reLowrac ava-
10 xOnTouaav, ()Uzi 8Lcrx.LXior,c Toilaio)v LnaxoUcrt cppoupoi,c, <369> of.
8' dcra) To6Tcov 'IXXupLot Tip (-1.6ZeIL AocAilaTiocq ecnoTep..volliwiv
"Icrrpq) xaTomotivTec ou 8ua6 ti..6voLc TOty[Laat.v Lneixoucrt., [lee' if)v
aLTot Tex; Aaxc7)v dcvaX67CTOUCILV Op/Occ; <3'70> of se TOCTOCUT&XL;
npOc iXeu0eptav c'cvaxavricravTec AaAp..cfcTat., xat npOc TO p..Ovov ast
15 xeGpc OLPreS TOTE cruAXEdcil£V0f, Tip IcrxLv TrcaLv Ccnoo-Tivat, vi-jv oLx
Ly ivt Tcclilay. T()1. Late)v 4)auxiav lyoucnv ,
III, 5, 7 <107>. Org... crTpaTOc colT6) 8paaTi)pLoc, Ti eauclaaTOv
et ...npOc ecpx-rov laTpc4 Te xat P.7)voc TES Ilyetkoviac Opor,. . .
IV, 10, 6 <619>. Tac 8e xaT& Mucriav xat Havvoviav Tc'cy[LaTa,
20 (../Axpc)7tp6a0ev xexcvliliva TCpOc Tip OLE.TeAXtot) TOAp.av, tketovt.
zapC' OLeanacnaviii Tip i)yet./..oviav c'Lli.vuov.
IV, 11, 2 <633>. iv 8e ToLTy xat 'AvTeovto4 rIpZiloc ckvaAa(3c1)v
TO TpiTov Tecwa Tiiiv XOCTOG Mucriav (truze 8' liyelloveocov aLT6OL),.
OUtTeXAtcp napaTaEO[Levo -hrce iy eT o .
25 VII, 4, 3 <89>. 11 8i TC poet mil v i) rept,tavetiv anoaTc'uyer.
xaTec TOc; akacc Iwipac xat Zxu0Lx6v TOAp.7)12a 7rpOc `Pcovatol);

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 415

din jurul Pontului si de neamurile din regiunea lacului Meotic, <367> care odini-
oara nu-§i recunweau nici chiar propriul for stapin, iar acum sint supu0 unui
numar de trei mii de soldali 4 greu inarmaIi, ale caror patruzeci de corabii
lungi fac sa domneasca pacea pe mare, cu toate ca. inainte vreme nu se
putea pluti pe ea Si furtunile o bintuie. <368> Cite nu au de spus Bitinia, Capa- 5
docia, poporul din Pamfilia, licienii §i cilicienii cu privire la independerga for
§i totu§i platesc bir, fara constringerea armelor? Dar ce? Tracii, care stapi-
nesc un Iinut ce se intinde in laTime cale de cinci zile de drum §i in lungime
cale de §apte avind o fire mai aspra §i fiind, astfel, mult mai upr de aparat
decit pamintul nostru 5, iar strapicia gerurilor stavilind Wile care -1 ataca nu
asculta, oare, tracii de doua mfi de oameni din garnizoanele 6 romane? <369> ... 10
Apoi, ilirii 7, care yin dupa ei §i locuiesc regiunea strabatuta de Istru pins
in Dalmatia , nu se supun autoritaIii doar a doua legiuni 8, alaturi de care
ei resping atacurile 9 dacilor ? <370> Iar dalmatii, care adeseori i§i scutura
jugul ca sa ajunga slobozi §i macar ca biruiti aproape de fiecare data §i-au
adunat, pe vremuri, din nou puterile si s-au razvratit, oare §i ace§tia nu stau 15
acum linistiti ascultind de o singura 10 legiune a romanilor?
III, 5,7 <107>. Ce-i de mirare... ca oamenii ale caror osti sint atit de intre-
prinzatoare §i puternice au la miazanoapte hotare ale imparaliei for Istrul
§i Rinul?...
IV, 10,6 <619>. Legiunile din Moesia §i din Panonia, care cu pulin
inainte se agitasera vazind cutezanIa lui Vitellius, au jurat 11 cu o bucurie 20
sporita sa dea ascultare lui Vespasianus.
IV, 11,2 <633>. In aceasta vreme Antonius Primus, luind legiunea 12 a
III-a, dintre cele care se aflau in Moesia, [al carei guvernator 13 se intimpla
sa fie], se grabea sa dea batalia cu Vitellius 14.
VII, 4,3 <89>. In aceea§i vreme cu pomenita rascoala a germanilor, avu 25
loc §i o indrazneata incercare a sciIilor de a-i ataca pe romani. <90> Dintre

4 Aluzie la garnizoana romans din Crimeea. La ac4asta data (in anul 66 sau in timpul
lui Vespasian, cind scria autorul?) se gaseau la Chersones detasamente ale armatei din
Moesia si vase din flota romans (Classis Pontica). Ele aparau de sciti cetatile din Crimeea
si totodata asigurau comunicatiile din Marea Neagra (vezi Pippidi, Contribu(ii, p. 168).
5 Agrippa incerca sa-i convinga pe concetatenii sai sa nu se ridice impotriva stapi-
nirii romane.
6 Numarul restrins de trupe, care de altfel erau formate din unitati auxiliare, se
explica atit prin recenta supunere a Traciei, cit §i prin prezenta, in momentul acela, a doua
legiuni si anume a VII-a Claudia si a VIII-a Augusta de la Novae.
7 Provincia Panonia, si nu Moesia, cum s-ar putea crede datorita mentiunii atacu-
rilor intreprinse de daci (vezi in RE XII, col. 1 261-1 262).
8 Legio XIII Gemina la Poetovio si X Gemina la Carnuntum.
9 Aluzie la evenimentele din anii 69-70 (cf. infra, ca si Tacit, Istorii, I, 79; III,
46). Desi datele despre provinciile balcanice corespund situa%iei din anul 66 e.n., cele despre
Germania se potrivesc mai bine tot cu vremea lui Vespasian, ceea ce it face pe Ritterling
art. cit. sa creada ca Josephus Flavius a folosit o lista cu situatia din timpul lui Vespasian,
cind si-a scris opera.
" Legio XI Claudia la Burnum.
" Vezi nota 14.
" Legiunea a III-a Galica, care venise de curind din Siria (cf. Tacit, Istorii, II, 74).
18 In realitate el era doar comandantul unei legiuni de curind venite din Panonia
(legio VII Galbiana Gemina).
la Pentru toate aceste evenimente, cf. Tacit, Istorii, III, passim.

www.dacoromanica.ro
 416 IOSEPHUS FLAVIUS

cruv6apoctLev. <90> of yap xaXo4LevoL Exu0i3v Eapp./Tocc, 7-coX6 7rA 5Ooc

CAP-mg, 18 Am le» TOY "IoTpov ircepocOrrav etc Tip Muciav, g7-cetTa
se rcoAAT] (34 xat zocXercot ata TO 7cavTc'acocolv ecvarccaToy Ti 9c icio6-
8ou Tcpoarceo-Ovrec 7-coAAoiic t v Teiv int Tiic cppoupac `PoN.Locicay
6 ecyatpoilac, <91.> xoct TOY TcpeafleuTip TOY orcocTmOv (DovTlicov 'Aypt7c-
7COCV UrcaymicrayToc xapTepiiic v.ax6tLevov xTeiyoucn., Tip) a' U7COXEL-
1.LeV7IV xd) pav Crum:ray xoc.76.7pezov, ecyovTec xod cp6povTec eTcp net:A-
776aocey. <92> 06earcoccrcavOc se Tec yeyev-Itilvoc ma Tip TrOp011atv
Tr4c Muatac 7cue6p.evoc ToL(3pLoy liCcAXoy iX7Ckiz7cet. Kap int.011-
10 CTOVTOC TOZ; Eapp.CcToccc, <93> Up' oi57.coAAot µev oc6.76.iv Ev 'mac t.tc'cxoctc
dc7760avov, TO 8e Trepcao)Oey E.LeTec Uolic etc Tip) otxetocv Mcpuye.
<94> Toko se TGa 7-coX6p.,o,) .76Xoc inteetc 6 aTparirrOc xoct .7-71c etc
k
TO IJAXXov dcacpocAetocc Tcpouvae 77Xetocrt yap xat ilei400-1. cpuXaxatc
TOY .767-cov sr.aocpev, 6c_er.val. Tag Papf3C'Cp0Lc T'avIv aLdcpocar.v TeAeo)c
16 ecNvocTov. <95> 6 ply oi)v Tcept Tip Muoiccv 7c6Ast.toc ToczeZav arro.4
gXocf3e Tip xpiat.v.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 417

sciti, ass-numicii sarmaTi, popor foarte numeros, trecura 15 peste Istru in

Moesia, fara sa se fi bagat de seams. Apoi, navalind cu o mare violenta §i
zdrobind totul In tale, fiindca incursiunea era cu totul nea§teptata, ucisera
nenumarati soldaTi romani, care erau de straja <91> §i luara viata batrinului 6
[legat] consular Fonteius Agrippa 16, care, ieOndu-le in intimpinare, se luptase
cu strapicie. Ei pustiira tot Tinutul care se gasea in puterea lor, jefuind tot
ce intilneau. <92>. Aflind de cele petrecute §i de pustiirea Moesiei, Vespasian
trimise pe Rubrius Gallus 17 sa pedepseasca pe sarmaIi. <93> Acesta facu sa 10
piara in lupta multi dintre sarmaTi. Iar restul cili s-au putut salva au
fugit, infricopIi, la ei acasa. (94). Punind astfel capat razboiului, comandantul
[roman] se gindi sa is masuri de siguranta pentru viitor 9i intari linutul de
acolo cu straji mai multe 18, a§a Melt barbarii sa nu poata de loc trece Istrul. 16
(95). Astfel razboiul din Moesia s-a terminat repede.

15 Invazia are loc in iarna anului 70 e.n. (cf. Tacit, Istorii, IV, 54, 1).
16 Guvernatorul acesta al Moesiei fusese de curind numit in locul lui Aponius Satur-
ninus (cf. Tacit, Istorii, III, 46,3).
17 Noul guvernator care urmeazA.
15 De fapt s-a procedat la o reorganizare a fortelor navale prin crearea unei Glands
Flavia Moesica, iar numarul legiunilor din Moesia ajunge la patru (I Italica, V Alaudae,
V Macedonica si VII Claudia).

27 a. 1414

www.dacoromanica.ro
 LXX. SIL II ITALICI

PUNICA

I, 319-326. Ante omnes ductor, patriis insignis in armis,

320 Nunc picea iactat fumantem lampada flamma,
5 Nunc sude, nunc iaculo, nunc saxis impiger instat
Aut hydro imbutas, bis noxia tela, sagittas
Contendit nervo atque insultat fraude pharetrae:
Dacus ut armiferis Geticae telluris in oris,
325 Spicula qui patrio gaudens acuisse veneno
10 Fundit apud ripas inopina binominis Histri.
II, 73-76. Qua les Threiciae Rhodopen Pangeaeque lustrant
Saxosis nemora alta iugis cursuque fatigant
75 Hebrum innupta manus spreti Ciconesque Getaeque
Et Rhesi domus et lunatis Bistones armis.

www.dacoromanica.ro
 LXX. SILIUS ITALICUS

Titus Catius Silius Italicus a trait intre anii 25 si 101 e.n. A fost consul in anul
68, apoi s-a retras din viata politica si a scris Punicele, o epopee despre al doilea
razboi punic, pe care a terminat-o in primii ani ai domniei imparatului Traian.
Editia : Silii Italici Punica, edidit L. Bauer, vol. I, Teubner, Leipzig, 1890.

PUNICELE

I, 319-326. intrecindu-i pe to/i, comandantul [Hanibal], care se deosebeste

prin armele specifice ale patriei sale,
320 acum arunca toile fumeginde cu smoala aprinsa,
acum ataca neobosit cu tarusi, lanci si pietre 5
sau sloboade din arc sageIi inmuiate in venin de vipers si care
sint de doua on vatamatoare,
pe care le scoate mereu din tolba sa perfida,
intocmai ca un dac din tinuturile razboinice ale pamintului getic,
325 care, bucuros ca si-a ascutit sagetile cu veninul din patria sa, le
arunca pe neasteptate la farmurile Istrului cu doua nume 1. 10

II, 73-76. Dupa cum in Tracia ostirea fecioarelor 2 strabate Rodope si Pangeul
cu culmile for inalte acoperite de paduri si trece mereu
75 Hebrul, disprquind pe ciconi, pe gefi,
palatul lui Rhesus 3 si pe bistonii cu armele in forma de semiluna.

1 Dunare si Istru.
2 Amazoanele.
8 Rege legendar in Iliada.

27

www.dacoromanica.ro
 LXXI. P. PAPINI STATI

SILVAE

I, 1, 5-7. Ante Palladiae talem, Germanice, nobis

effecere manus, qualem modo frena tenentem
5 Rhenus et attoniti vidit domus ardua Daci?
I, 1, 25-27. Discit et e vultu, quantum tu mitior armis,
qui nec in externos facilis saevire furores
das Cattis Dacisque fidem.
I, 1, 79-81 . . . Tu bella Iovis, tu proelia Rheni,
10 80 tu civile nefas, tu tardum in foedera montem
longo Marte domas.
I, 2, 178-181. Iamque parens Latius, cuius praenoscere mentem
fas mihi, purpureos habitus iuvenique curule

www.dacoromanica.ro
 LXXI. STATIUS

Nascut la Neapolis intre anii 40-45 e.n., ca fiu al unui poet si profesor
de retorica, P. Papinius Statius a trait multa vreme la Roma in condilii
materiale destul de precare si a murit in orasul natal, in anul 96 e.n. Poetul a
scris Thebais in 12 carti, infatisind lupta celor sapte impotriva Tebei; poemul
Achilleis in 2 carti, compus in anul 95, in care descrie momente din viata legen-
darului Ahile, si Silvae, o culegere de poezii ocazionale, in 5 carti, cu subiecte
foarte variate, in care apar personalitati si evenimente contemporane; primele
4 carti au fost editate in anii 94-95 e.n., iar ultima dupa moartea poetului.
Editii: P. Papini Stati Stilvae recensuit Aldus Marastoni, Teubner,
Leipzig, 1961; P. Papini Stati Thebais cum Ottonis Muller turn aliis copiis
usus edidit Alfredus Klotz, Teubner, Leipzig, 1908.

SILVELE
I, 1, 5-7. Sau miinile [zeiTei] Pallas, o [Domitianus] Germanicus 1, te-au
plamadit2 pentru noi, precum te-au vazut de curind, cu frliele
in mlini,
Rinul gi casa asezata pe inalifimi 3 a dacului ingrozit? 6

I, 1, 25-27. [Iulius Caesar] da" seama si dupa fata to cu cit e§ti mai
Igi
blind in rtaboi,
tu care nu to infurii usor nici chiar impotriva incercarilor
nebunqti de peste hotare ;
gi acorzi un tratat chatilor si dacilor 4.
I, 1, 79-81. invingator in razboaiele lui Jupiter, in hataliile de pe Rin
9i in luptele nelegiuite
80 dintre cetaIeni, tu supui muntele care intirzie 10
sa incheie un tratat 6 dupa un razboi indelungat 6.
I, 2,178 -181. 8i in curind [DomiIian] pArintele din Latium, ale carui gInduri
mi-e ingaduit sa le ghicesc, va acorda acestui tinAr7 hainele
de purpura
1 Titlu luat de Domitian dup5 r5zboiul impotriva chatilor din anul 83 e.n.
2 E vorba de o statuie ecvestra a imparatului.
$ De fapt Domitian n-a fost in Dacia, ci numai in Moesia si Panonia.
4 In toamna anului 89 e.n.
3 In toamna anului 89 e.n.
Din iarna anilor 85-86 e.n. pinA in toamna lui 89 e.n. (cf. Dio Cassius, LXVII,6-10).
7 Pe nume L. Arruntius Stella.

www.dacoromanica.ro
 422 STATI US

180 indulgebit ebur, Dacasque (et gloria maior)

exuvias laurosque dabit celebrare recentes.
I, 2, 254 -255. .. ; nec tristis in ipsis
Naso Tomis....
5 I, 4, 89-93. Non vacat Arctoas acies Rhenumque rebellem
90 captivaeque preces Veledae et, quae maxima nuper
gloria, depositam Dacis pereuntibus Urbem
pandere, cum tanti lectus rectoris habenas,
Gallice, Fortuna non admirante subisti.
10 III, 3, 115-118. Nec vulgare genus ; fasces summamque curulem
fra ter et Ausonios enses mandataque fidus
signa tulit, cum prima truces amentia Dacos
impulit et magno gens est damnata triumpho.
III, 3, 167-171. ... Haut mirum, ductor placidissime, quando
15 haec est quae victis parcentia foedera Cattis
quaeque suum Dacis donat clementia montem,
170 quae modo Marcomanos post horrida bella vagosque
Sauromatas Latio non est dignata triumpho.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 423

180 qi fildepl curial; ii va permite chiar (§i aceasta este o cinste

mai mare)
sa sarbatoreasca prazile dacice si laurii 8 unei victorii mai
proaspete.
I, 2, 254... n-ar fi fost trist 9
Ovidiu chiar daca s-ar fi aflat la Tomis.
I, 4, 89-93. N-am timp sa vorbesc pe larg de armatele din nord, de Rinul
rascolit, 5
90 de rugaminIile captivei Veleda 10 §i de gloria suprema,
obtinuta de curind, ca 0 s-a dat in miini orapl, intr-un
moment cind dacii pier
i cind to ai fost ales, Gallicus n, sa primwi friiele din
miinile unui co nducator atit de mare,
Para sa uime§ti soarta.

III, 3, 115-118. Iar neamul ei 12 nu era de rind. Fratele 13 ei a avut fasciile 10

§i cea mai inalta demnitate curfila.
El a comandat armatele ausoniene i i-a dus stindardele,
date in seama sa, atunci cind nebunia i-a impins pe dacii
cei cruzi
sa porneasca la atac ; dar neamul for a fost condamnat sa
ne dea prilejul unui mare triumf 14
III, 3, 167-171. . .. Nu trebuie sa ne miram, prea blindule conducator.
Aceasta este Clementa 18 care acorda chattilor invin0 un tratat
plin de crutare, 15
care lass dacilor muntele lor, §i care acum nu demult, dupa lupte
170 crincene, n-a binevoit sa smulga de la marcomani
§i sarmatii 16 nomazi prilejul unui triumf latin 17.
8 Vezi nota 14.
9 Cu ocazia nuntii unui personaj important din Roma cu o vaduva bogata din Neapole.
10 0 preoteasa care a rasculat neamurile germanice, dar a fost prinsa de romani.
11 Q. Iulius Cordinus C. Rutilius Gallicus a fost prefect al oraqului Roma in anul
89 e.n., cind Domitian era in campanie impotriva dacilor. In timpul evenimentelor care
au dus la prinderea Veledei, Gallicus fusese comandant de olti pe Rin.
12 E vorba de Claudia Etrusca, mama celebrului Claudius Etruscus, useful finantelor
(a rationibus).
18 Tettius Etruscus este probabil una qi aceeai persoanA cu Tettius Iulianus, fost
consul in anul 83 e.n., care i-a invins pe daci (cf. Dio Cassius, LXVII, 10, 2).
14 Triumful de la sfir§itul anului 89 e.n. (cf. Martial, VI, 10, 8).
15 Cf. supra I, 1, 27.
26 Respectiv iazigii, aliatii marcomanilor.
17 Luptele din Panonia incep in 88 (cf. Dio Cassius, LXVII, 7) li dureaza probabil pinA
in 93, cind are loc doar o ovatie (Cf. Martial, VIII, 15, 5).

www.dacoromanica.ro
 424 STATIUS

IV, 2, 63-67. Qua mihi felices epulas mensaeque dedisti

sacra tuae, talis longo post tempore venit
lux mihi, Troianae qualis sub collibus Albae,
cum modo Germanas acies modo Daca sonantem
5 proelia Palladio tua me manus induit auro.

V, 1, 89-90 ... quid vagus Euphrates, quid ripa binominis Histri,

quid Rheni vexilla ferant ...
V,1,127- 129.... tecum gelidas comes illa per Arctos
Sarmaticasque hiemes Histrumque et pallida Rheni
10 frigora...
V, 2,132-137. Quasnam igitur terras, quem Caesaris ibis in orbem?
Arctoosne amnes et Rheni fracta natabis
flumina, an aestiferis Libyae sudabis in arvis?
135 An iuga Pannoniae mutatoresque domorum
15 Sauromatas quaties? an to septenus habebit
Hister et umbroso circumflua coniuge Peuce?

THEBAIS

I, 1, 16-22. ... Limen mihi carminis esto

Oedipodae confusa domus ! Quando Itala nondum
20 signa nec Arctoos ausim spirare triumphos
bisque iugo Rhenum, bis adactum legibus Histrum
20 et coniurato deiectos vertice Dacos
aut defensa prius vix pubescentibus annis
bella Iovis ...

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 426

IV, 2, 63-67. In clipa cind mi-ai ingaduit sa iau parte la fericitul tau banchet
si sa stau linga masa ta sfinta, a venit pentru mine, dupa atitia ani,
65 ziva in care sub colinele Albei, de origine troiana,
cintam razboaiele germanice sau luptele cu dacii,
tar mina ta imi incingea ttmplele cu frunzele de our ale 6
zeitei Pallas 12.
V, 1, 89-90. [Sa afle Domitian] ce vqti trimite Eufratul ratacitor, malul
Tstrului cu doua nume 12,
90 trupele de la Rin?...
V, 1, 127-129. .. . Ca insotitoare a ta, ar fi suportat 20, impreuna cu tine
nordul inghetat,
iernile sarmatice, Istrul §i frigurile palide de la Rin... 10

V, 2, 132-137. In ce tinuturi, in ce parti ale lumii cezarului vei 21 merge?

Vei inota in fluviile nordice ti in valurile biruite ale Rinului?
Sau vei asuda pe ogoarele dogorite de soare ale Libiei?
135 Vei face sa se cutremure muntii Pannoniei si sarmatii nomazi?
Sau to va reline Istrul cu apte guri 16
§i Peuce, inconjurata de apele sotului ei, pe care -1 umbrqte 22.

TEBAIDA

I, 1, 16-22. ... Cuprinsul poeziei mele sa fie

Intimplarile familiei tulburate ale lui Edip, deoarece nu
indraznesc Inca sa tint
stindardele italice, triumfurile de la nord, 20
Rinul subjugat de doua ori, Istrul supus legilor noastre in
doua 23 rinduri,
20 dacii alunga-ti din muntii care conspira impotriva noastra
sau razboaiele purtate in anii copilariei sale
de Jupiter [Domitian] .

is Domitian organizase intreceri poetice anuale la care invingatorul primea o cununa

de maslin.
is Istru si Dunare.
20 Priscilla, sotia defuncta a libertului Flavius Abascantus, seful biroului corestin-
dentei lui Domitian (ab epistulis).
21 Intrebarea retorica e adresata lui Crispinus Bolanus, fiul lui Vettus Bolanus, care a
luptat in Armenia impreuna cu Corbulo.
as Aluzie la legenda despre dragostea dintre Istros si Peuce (cf. Valerius Flaccus, VIII,
217 219).
23 Probabil aluzie la campaniile impotriva sarmatilor (cf. Suetoniu, Domitian, VI, 1).

www.dacoromanica.ro
 LXXII. C. VALERII FLACCI

ARGONAUTICA

IV, 711,-728. Turn freta, quae longis fuerant inpervia saeclis,

ad subitam stupuere ratem, Pontique iacentis
5 omne solum regesque patent gentesque repostae.
Non alibi effusis cesserunt longius undis
715 litora ; nec tantas iunctus Tyrrhenus et Aegon
volvat aquas, geminis tot desint Syrtibus undae.
Nam super huc vastos tellus quoque congerit amnes.
10 Num septemgemini memorem quas exitus Histri,
quas Tanais flavusque Tyres Hypanisque Novasque
720 addat opes, quantosque sinus Maeotia laxent
aequora ? Flumineo sic agmine fregit amari
vim salis hinc Boreae cedens glaciantibus auris
15 Pontus et exorta facilis concrescere bruma.
Utque vel inmotos ursae rigor invenit amnes
725 vel freta versa vadis, hiemem sic unda per oinnem
aut campo iacet aut tumido riget ardua fluctu,
atque hac Europam curvis anfractibus urget,
20 hac Asiam Scythicum specie sinuatus in arcum.

www.dacoromanica.ro
 LXXII. VALERIUS FLACCUS

S-a nascut la Patavium in anul 45 e.n. §i a murit la Roma, putin inainte

de anul 96. C. Valerius Flaccus a scris o epopee neterminata, in 8 carti, despre
ratacirile argonautilor, in care a imitat pe Apollonios din Rodos. Scriitorul
latin a adus unele modificilri, dar a adoptat punctul de vedere al lui Apollo-
nios cA eroul Iason s-a intors in patrie, navigind din Pontul Euxin in sus pe
apele fluviului Istru, pentru a trece apoi, pe un afluent al acestuia, in Adriatica.
Editia: C. Valeri Flacci Argonautica recognovit Aemilius Baehrens, Teubner,
Leipzig, 1875.

ARGONAUTICELE

IV, 711-728. Atunci valurile acestea, pe care nu se putea calatori de veacuri

au ramas inmarmurite in fata corabiei 1 ivite pe neWeptate.
In fata acesteia se deschidea tot pamintul Pontului, regii ,i 6
triburile indepartate.
Nicaieri in alts parte tarmurile nu s-au reiras in fata unor
intinderi mai mari de apa ;
715 Nici Marea Tireniana, impreuna cu Marea Egee, nu framinta
atitea ape,
Nici Mediterana cu cele doua Sirte nu au atitea valuri,
Cad pe deasupra mai varsa §i pamintul fluvii imense.
E nevoie sa mai amintesc de gurile Istrului cu §apte brate, 10
de apele care le aduc Tanais, Tyras cel galben, Hypanis §i Novas?
720 Sau ce golf mare deschid apele meotice ?
Pontul, cu ajutorul acestui §ir de fluvii, a frint puterea sarata
a apelor amare ;
de aceea el cedeaza in fata vinturilor inghetate de la miazanoapte
§i ingheata cu uprinta la inceputul iernii. 16
Dupa cum asprimea nordului gasWe aici ape lini§tite
725 sau valuri rascolite: apele stau nemirate toata iarna
ca o cimpie sau intepenesc pe inaltimile falnice.
Intr -o parte Pontul love§te cu apele sale Europa cu tarmurile
ei sinuoase,
iar intr-alta Asia, fiind incovoiat in forma de arc scitic. 20

1 Argonautilor.

www.dacoromanica.ro
 428 VALERIUS FLACCUS

VIII, 185-191. Haud procul hint ingens Scythici ruit exitus Histri,
fundere non uno tantum quem flumina cornu
accipimus; septem exit aquis, septem ostia pandit.
Illius adversi nunc ora petamus et undam,
5 quae latus in laevum ponti cadit ; inde sequemur
190 ipsius amnis iter, donec nos flumine certo
perferat inque aliud reddat mare.
VIII, 217-219. Insula Sarmaticae Peuce stat nomine nymphae,
torvus ubi et ripa semper metuendus utraque
10 in freta per saevos Hister descendit alumnos...
VIII, 255-256. Gramineis ast inde toris discumbitur, olim
Hister anhelantem Peucen quo presserat antro.
VIII, 291-294. Haud longis iam distat aquis, sequiturque volantem
barbara Palladiam puppem ratis, ostia donee
15 Danubii viridemque vident ante ostia Peucen,
Ultimaque adgnoscunt Argoi cornua mali.
VIII, 375-378. ...Latus inde sinistrum
adversamque procul Peuces defertur in oram
cum sociis ; gemino nam cingitur insula flexu
20 Danubii...

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 429

VIII, 185-191. Nu departe de aici se arunca in mare, printr-o

ie§ire imensa, Istrul scitic.
Noi §tim Ca acesta nu-§i varsa apele printr-un singur brat,
ci se varsa prin sapte brate §i 10 deschide §apte 2 guri.
Sa ne indreptam acum spre gurile §i apele sale,
cage yin in fata noastra, pe tarmul sting al Pontului. Apoi vom 6
inainta
190 pe fluviu in sus ping cind, plutind pe un alt riu,
vom ajunge in alts mare 3.
VIII, 217-219. Exists o insula Peuce, dupa numele unei nimfe sarmatice.
Acolo Istrul cel incruntat §i cu ambele tarmuri primejdioase,
coboara spre mare printre locuitori salbatici... 10

VIII, 255-256. Iar [argonautii] se intind apoi pe paturi de iarba,

in pqtera in care odinioara Istrul imbrati§ase pe Peuce, care
rasufla din greu.
VIII, 291-294. Flota barbarilor 4 nu mai este departe §i ea urmareste corabia
upara a lui Pallas, pins ce zaresc gurile Dunarii,
iar in fata for [insula] verde Peuce 15
§i recunosc virfurile catargului de pe Argo.

VIII, 375-378. Apoi e15 este impins impreuna cu tovarasii sal pe tarmul sting,
spre malul indepartat din fata insulei Peuce,
caci insula este incinsa din doua parti de apele sinuoase
ale Dunarii ... 20

2 Vezi Pliniu cel Batrin, nota 18.

3 Este vorba despre legenda dupa care argonautii au trecut din Pont in Marea Adria-
tica, urcind pe Istru si pe un afluent al salt (vezi Pliniu cel Batrin, nota 2).
4 Adica a colchidienilor care ii urrnareau pe argonauti.
6 Absirt, conducatorul urinaritorilor.

www.dacoromanica.ro
 LXXIII. SEXTI IULI FRONTINI

STRATEGEMATA

I, 5, 25. Darius, ut falleret Scythas discessu, canes atque asinos

in castris reliquit: quos cum latrantes rudentesque hostis audiret,
5 remanere Darium credidit.
I, 10, 4. Scorylo dux Dacorum, cum sciret dissociatum armis
civillibus populum Romanum neque tamen sibi temptandum arbi-
traretur, quia externo bello posset concordia inter cives coalescere,
duos canes in conspectu popularium commisit iisque acerrime inter
10 ipsos pugnantibus lupum ostendit, quern protinus canes ommissa
inter se ira adgressi sunt: quo exemplo prohibuit barbaros ab impetu
Romanis profuturo.
II, 4, 3. Minucius Rufus imperator, cum a Scordiscis Dacisque
premeretur, quibus inpar erat numero, praemisit fratrem et paucos
15 una equites cum aeneatoribus praecepitque ut, cum vidisset contractum
proelium, subitus ex diverso se ostenderet iuberetque concinere
aeneatores : <re> sonantibus montium iugis species ingentis multitu-
dinis offusa est hostibus, qua perterriti dedere terga.
II, 4, 20. Atheas rex Scytharum, cum adversus ampliorem Tribal-
20 lorum exercitum confligeret, iussit a feminis puerisque et omni inbelli
turba greges asinorum ac bourn ad postremam hostium aciem admo-
yeti et erectas hastas praeferri; famam deinde diffudit, tamquam

www.dacoromanica.ro
 LXXIII. FRONTINUS

A fost pretor in anul 70 i.e.n., apoi de mai multe on consul si guvernator

in Britania pins in anul 78. In anul 97, Sextus Iulius Frontinus se afla in fruntea
administratiei apeductelor din Roma, cu titlul de curator aquarum. A murit
probabil in anul 103. A scris o lucrare despre agrimensura, astazi pierduta, alta
despre apele orasului Roma, in 2 carti, o opera cu subiect militar, in 4
carti. Cuprinsul ei este naiv si nu aduce fapte remarcabile, fiind vorba doar
de o culegere de stratageme pe care le-au folosit diferiti comandanti in cursul
istoriei.
Editia: Sexti Iulii Frontini Strategematicon libri IV edidit C. Gunder-
mann, Teubner, Leipzig, 1888.

STRATAGEMELE

I, 5, 25. Spre a insela pe sciti in priyinTa retragerii sale, Darius a lasat

in tabara ciini si magari. Deoarece ii auzia latrind si zbierind, dusmanul a
crezut ca Darius continua sa stea pe loc 1. 5
I, 10, 4. Scorylo 2, conducatorul dacilor, stiind ca poporul roman era
dezbinat din pricina razboaielor civile si socotind ca nu-i nimerit sa-i atace,
deoarece datorita unui razboi cu un dusman din afara s-ar putea restabili
intelegerea intre cetateni, a pus in fata concetatenilor sai doi ciini si pe cind
se luptau intre ei cu indirjire, le-a aratat un lup. Imediat ciinii s-au aruncat 10
asupra acestuia, uitind de cearta lor. Prin aceasta pilda i-a oprit pe barbari
de la un atac care ar fi adus foloase romanilor.
II, 4, 3. Fiind strimtorat de catre scordisci si daci, care erau mai multi
la numar, generalul Minucius Rufus 3 1-a trimis inainte pe fratele sau, si in
acelasi timp citiva calareti cu trimbitasi, si i-a poruncit Ca, in clipa cind va 15
vedea angajata lupta, sa apara pe neasteptate din directia opusa si sa ordone
ca trimbitasii sa sune din trimbite. Deoarece rasunau culmile muntilor, s-a
raspindit intre dusmani impresia ca au de-a face cu o multime imensa: ingroziti
de aceasta, au luat-o la fuga.
II, 4, 20. Luptind impotriva unei armate mai numeroase a tribalilor,
Atheas, regele scitilor, a poruncit femeilor, copiilor si intregii multimi nelup- 20
tatoare sa mine turme de magari si de boi spre ariergarda dusmanilor si sa
tina in miini lanci ridicate in sus. Apoi a raspindit zvonul ca ii sosesc ajutoare

1 Cf. Herodot, IV, 135.

2 Rege dac, probabil din timpul razboaielor civile dintre August si Antonius. E posibil,
dupa cum propune C. Daicoviciu, sa fie insa vorba despre tatal lui Decebal, care a trait
pe la mijlocul secolului I e.n. Cf. Iordanes, Getica, XII, 73 si inscriptia DECEBALUS PER
SCORILO, gasita pe un vas de la Gradistea Muncelului (vezi Ist. Rom., p. 294-295).
8 Consul in anul 110 i.e.n. (cf. Florus, I, 39,5).

www.dacoromanica.ro
 432 FRONTINUS

auxilia sibi ab ulterioribus Scythis adventarent: qua adseveratione

avertit hostem.
II, 8, 14. Philippus veritus, ne impetum Schytharum sui non
sustinerent, fidelissimos equitum a tergo posuit praecepitque, ne
6 quem commilitonum ex acie fugere paterentur, perseverantius
abeuntes trucidarent: qua denuntiatione cum effecisset, ut etiam
timidissimi mallent ab hostibus quam ab suis interfici, victoriam
adquisivit.
II, 11, 3. Alexander devicta perdomitaque Thracia petens Asiam,
10 veritus, ne post ipsius discessum sumerent arma, reges eorum prae-
fectosque et omnes, quibus videbatur inesse cura detractae liber-
tatis, secum velut honoris causa traxit, ignobiles autem relictis
plebeiosque praefecit, consecutus, uti principes beneficiis eius obstricti
nihil novare vellent, plebs vero ne posset quidem, spoliata principibus.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 433

de la scilii din interiorul Orli. Prin acest zvon staruitor, i-a indepartat
pe dusmani 4.
II, 8, 14. Temindu-se ca solda %ii sai nu vor putea rezista atacului scitilor 6,
Filip al II-lea a pus in spatele armatei pe cei mai credinciosi dintre calareti
si le-a poruncit sa nu ingaduie niciunui tovaras de arme sa fuga din lupta, 5
iar pe cei care ar starui sa plece, sa-i ucida. AnunIind aceast4 masura si
facind astfel ca si cei mai fricosi sa prefere sa fie ucisi de dusmani decit de
camarazii lor, a cistigat victoria.
II, 11, 3. Alexandru, dupa ce a invins si a supus Tracia, urmind sa piece
in Asia si temindu-se ca ei sa nu puns iarasi mina pe arme dupa plecarea 10
sa, a luat cu el ca si cum le-ar face o cinste , pe regii si comandan %ii
acelora, precum si pe toIi care pareau ca se preocupa de libertatea pierduta 6.
In fruntea celor ramasi acasa au pus oameni de rind si fail rang. Astfel a
izbutit ca fruntasii, legaIi de binefacerile sale, sa nu doreasca nici o schimbare,
iar mulIimea sa n-o poata face, deoarece ii fusesera rapiIi conducatorii.

4 Cf. Polyainos, VII, 44, 1.

6 Cf. Trogus Pompeius, IX, 2 15.
6 Printre acestia se aflau probabil si sefi traci din Dobrogea.

28 c. 1414

www.dacoromanica.ro
 LXXIV. M. VALER II MARTIALIS

EPIGRAMMATA

I, 22, 1-6. Quid nunc saeva fugis placidi, lepus, ora leonis?
frangere tam parvas non didicere feras.
6 Servantur magnis isti cervicibus ungues
nec gaudet tenui sanguine tanta sitis.
5 Praeda canum lepus est, vastos non implet hiatus:
non timeat Dacus Caesaris arma puer.
V, 3, 1 -6. Accola iam nostrae Degis, Germanice, ripae,
10 a famulis Histri qui tibi venit aquis,
laetus et attonitus viso modo praeside mundi,
adfatus comites dicitur esse suos:
5 (( Sors mea quam fratris melior, cui tam prope fas est
cernere, tam longe quem colit ille deum >>.

16 V, 19, 1-4. Si qua fides veris, preaferri, maxime Caesar,

temporibus possunt saecula nulla tuis,

www.dacoromanica.ro
 LXXIV. MARTIAL

S-a ndscut la Bilbilis in Spania, in jurul anului 40 e.n., gi a venit la Roma

la 24 de ani. In Italia, Martial s-a remarcat prin talentul sau §i a primit
diferite distinctii, intre altele titlul de tribun militar §i de cavaler roman. Cu le-
gerile sale de poezii intitulate Xenia ,Si Apophoreta an aparut intre anii 83-86,
iar cde 12 carti de epigrame, intre anii 86-102. In anul 88 poetul a fost in
Galia, iar in anul 98 a revenit la Bilbilis, unde a §i murit in anul 104. Alaturi
de Iuvenal, a fost cel mai de seams poet satiric al Romei qi a biciuit Para
crulare moravurile vremii.
Editia: Martial, Epigrammes. Texte etabli et traduit par H. J. Izaac,
vol. III, Les Belles Lettres, Paris, 1930-1933.

EPIGRAME 6

I, 22, 1-6. Iepure, de ce fugi acum de gura nemiloasa a leului care sta linistit.
Ea nu s-a deprins sa sfiie animale atit de mici.
Ghiarele sale sint pastrate pentru grumazurile mari, 6
§i setea lui teribila nu se bucura cu a§a de putin singe.
5 A ciinilor prada este iepurele ; el nu poate umple gitlejurile mari ;
copilul dac sa nu se teams de armele imparatului.

V, 3, 1-6. Diegis 2, locuitor de pe Tarmul care acum ne apanine,

a venit sa to vada, o Germanicus, tocmai de pe apele Istrului, 10
care se afla sub stapinirea ta. BucurosSi uimit cind a vazut pe
stapinul lumii,
se zice Ca ar fi spus celor ce-1 insoTeau:
5 « Soarta mea este mai buna decit a fratelui meu, fiindca mie imi
este ingaduit
sa privesc atit de aproape zeul pe care it cinstqte atit de departe » 3.

V,19,1 -4. Daca adevarul e de crezut, prea marite impsarate, mai presus 15
de vremurile tale nu pot fi puse nici un fel de alte timpuri.

1 Primele cloud carti an fost publicate mai intii impreund, la sfir.itul anului 84 sau
la inceputul lui 85, iar mai tirziu separat.
2 Solia la Roma a fratelui lui Decebal a avut loc in anul 89 e.n. In urma acestor
Iratative s-a incheiat pacea prin care Dacia devine un stat clientelar al romanilor (cf. Dio
Cassius, LXVII, 7, 2-4).
8 Cartea a V-a a fost publicatd la sfir§itul anului 89 e.n.
28

www.dacoromanica.ro
 436 MARTIAL

Quando magis dignos licuit spectare triumphos?

quando Palatini plus meruere dei?
VI, 4, 1-2. Censor maxime principumque princeps,
cum tot iam tibi debeat triumphos...
5 VI, 10, 7-8. Talis supplicibus tribuit diademata Dacis
et Capitolinas itque reditque vias.
VI, 76, 1-6. Il le sacri lateris custos Martisque togati,
credita cui summi castra fuere ducis,
hic situs est Fuscus. Licet hoc, Fortuna, fateri:
10 non timet hostilis iam lapis iste minas ;
5 grande iugum domita Dacus cervice recepit
et famulum victrix possidet umbra nemus.
VII, 2, 1-2. Invia Sarmaticis domini lorica sagittis
et Martis Getico tergore fida magis...
15 VII, 6, 1-10. Ecquid Hyperboreis ad nos conversus ab oris
Ausonias Caesar iam parat ire vias?
Certus abest auctor, sed vox hoc nuntiat omnis:
credo tibi, velum dicere, Fama, soles.
5 Publica victrices testantur gaudia chartae,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 437

Oare cind am putut asista la n4te triumfuri 4 care sa fie tot

atit de meritate?
Cind au binemeritat zeii de pe Palatin mai mutt decit acum?
VI, 4, 1-2. 0, eel mai mare dintre cenzori §i principe al principilor
caruia ti se datoresc atitea triumfuri 5 . . .
VI, 10, 7-8. A§a-i el, cind (la diademe 6 dacilor care il maga, 5
§i urea 1i coboara caile capitoline 7.

VI, 76, 1-6. Fuscus 8, care a fost pazitorul unui personaj sfint, al zeului
Marte imbracat in toga 6,
caruia i-a fost incredinota tabara comandantului suprem,
odihne§te aici. Putem s-o spunem cu glas tare, Fortuna,
lespedea aceasta nu se mai teme de ameninPrile dupnanului. 10
5 Dacul a primit pe grumazul sau infrint un mare jug,
iar umbra victorioasa stapinqte padurea inrobita ".
VII, 2, 1-2. E de nepatruns plato§an stapinului nostru pentru sageOle sarmatilor
§i mai sigura decit scutul getic al lui Marte...
VII, 6,1-10. Oare cezarul, intorcindu-se de pe tarmurile hiperboreene spre noi, 15
se pregate§te acum sa strabata drumurile Ausoniei?
Nimeni n-a afirmat-o cu siguranta, dar toate gurile vestesc acest
lucru:
ma incred in tine, Faima, 9i §tiu ca ai obiceiul sa spui adevarul.
5 Buletinele victoriei dau marturie de bucuria obteasca
4 Printre ele figureaza si triumful dacic (cf. Suetoniu, Domitian, VI, .
5 Cartea a VI-a a fost publicata in vara sau toamna anului 90 e.n. Referinta este tot
generals.
6 Aluzie la ceremonia la care Domitian a pus coroana pe capul lui Diegis (cf. Dio
Cassius, LXVII, 7, 2).
7 Cu ocazia triumfurilor. Cartea a VI-a a fost publicata in vara sau toamna lui 90.
Este probabil o aluzie la cele doua triumfuri asupra chatilor si dacilor, din anul 89 e.n.
Cf. V, 19, 1 -4; VI, 4, 2; Suetoniu, Domifian, VI, 2; Statius, Silvele, III, 3, 118 si Dio
Cassius, LXVII, 7, 4.
8 Cornelius Fuscus, prefectul pretoriului, a condus armata romans in cursul campa-
niei din anul 87 e.n., cind si-a gasit moartea dincolo de Dunare, undeva in Dacia. Cf.
luvenal, IV, 111 ; Suetoniu, Domifian, VI, 1 ; Dio Cassius, LXVIII, 9, 3; Eutropiu, VII,
23, 4; Iordanes, Getica, XIII, 77.
9 In calitatea sa de comandant suprem al armatei si sef al statului.
io Versurile lui Martial lass sa se inteleaga ca Fuscus a fost inmormintat pe teritoriu
roman, fie intr-o regiune recent cucerita, la nord de Dunare, fie in vechea Moesie. Cerce-
tatorii care inclina pentru ultima ipoteza \Tad in altarul de la Adamklissi un monument in
cinstea lui Fuscus (vezi Patsch, Kampf, p. 19-20).
Cuirasa pe care Domitian a purtat-o in cursul campaniei impotriva sarmatilor
(vezi nota 25) din anul 92 e.n. Cartea a VII-a a fost publicata in decembrie 92.

www.dacoromanica.ro
 438 MARTIAL

Martia laurigera cuspide pila virent.

Rursus, io, magnos clamat tibi Roma triumphos
INVICTUSque tua, Caesar, in urbe sonas ;
sed jam laetitiae quo sit fiducia major,
6 Sarmaticae lawns nuntius ipse veni.
VII, 7, 1-4. Hiberna quamvis Arctos et rudis Peuce
et ungularum pulsibus calens Hister
fractusque cornu iam ter improbo Rhenus
teneat domantem regna perfidae gentis...
10 VII, 8, 1-4. Nunc hilares, si quando mihi, nunc ludite, Musae:
Victor ab Odrysio redditur orbe dens.
Certa facis populi to primus vota, December:
jam licet ingenti dicere voce: # Venit !
VII, 30, 1-2. ... 6. Das Parthis, das Germanis, das, Caelia, Dacis,
15 nec Cilicum spernis Cappadocumque toros...
nec to Sarmatico transit Alanus equo...
VII, 80,1-12. Quatenus Odrysios iam pax Romana triones
temperat et tetricae conticuere tubae,
hunt Marcellino poteris, Faustine, libellum
20 mittere: jam chartis, iam vacat ille iocis,
5 Sed si parva tui munuscula quaeris amici
commendare, ferat carmina nostra puer:
non qualis Geticae satiatus lacte iuvencae

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 439

§i sulitele luptatorilor se acopera la virf cu verdeata laurului.

Io ! Roma 10 striga din nou maretele triumfuri
si tu, cezare, esti aclamat in ora§ul tau, fiind numit a Neinvinsul >;
dar pentru a avea mai multa incredere in bucuria noastra
vino tu insuIi si ve0e0e-ne victoria sarmatica 12. 6

VII, 7, 1-4. De0 Ursa ingheIata §i salbatica Peuce,

Istrul incalzit de loviturile copitelor
§i Rinul cu coarnele obraznice si pins acum de trei on zdrobite
in razboi
it reTin acolo pe cel care supune regatul unui neam perfid 13...

VII, 8, 1-4. Fici vesele acum, data ati fost vreodata pentru mine, 10
o Muzelor:
zeul se intoarce invingator din tinutul odrisilor 14.
0 Decembrie, tu primul vei face 15 ca poporul sa fie sigur ca
i s-au implinit rugile.
Putem spune de pe acum cu glas tare: (c Vine !

VII, 30, 1-2. . . . 6. Tu, Caelia 16, to dai partilor, germanilor, dacilor

0 nu disprquie0i dragostea cilicienilor si capadocienilor... 16

8i nu trece alanul 17 pe calul lui sarmatic fail a intra la tine.

VII, 80, 1-12. Avind in vedere ca pacea romans a domolit pe odrisii nordici,
iar trimbiTele de razboi au amutit,
ai putea, Faustinus 18, sa trimiti lui Marcellinus 19 aceasta carticica.
El are acum timp liber pentru scrierile mele, pentru glume. 20
5 Dar data vrei ca micile daruri ale prietenului tau
sa aiba trecere, sa le duca un sclav tinar,
insa nu de felul celui care, satul de lapte de vacs getica,

12 Vezi nota 25.

la Aluzie la campania impotriva sarmatilor din Panonia. Vezi nota 25.
14 Sub numele odrisilor, neam tracic foarte bine cunoscut de romani, autorul intelege
populatiile din regiunile dunarene, in speta sarmatii iazigi din Panonia. Vezi nota 25.
13 VWile referitoare la intoarcerea imparatului in decembrie s-au adeverit ceva mai
tirziu (vezi nota 25).
16 Curtezana.
17 Vezi Pliniu cel Batrin, nota 29.
18 Poet amator, prieten cu Martial, caruia autorul ii inching cartea a III-a.
18 Prieten al lui Martial, care luase parte la campaniile de la Dunare (cf. IX, 45).
Textul fiind ambiguu, se poate intelege atit campanii impotriva dacilor §i sarmatilor, cit §i
numai impotriva unora.

www.dacoromanica.ro
 440 MARTIAL

Sarmatica rigido ludit in amne rota,

sed Mitylenaei roseus mangonis ephebus,
10 vet non caesus adhuc matre iubente Lacon.
At tibi captivo famulus mittetur ab Histro,
5 qui Tiburtinas pascere possit oyes.
VII, 84, 1-4. Dum mea Caecilio formatur imago Secundo
spirat et arguta pitta tabella manu,
i, liber, ad Geticam Peucen Histrumque iacentem:
haec loca perdomitis gentibus ille tenet.
10 VIII, praef. IMPERATORI DOMITIANO CAESARI AUGUSTO
GERMANICO DACICO VALERIUS MARTIALIS S.

VIII, 2, 1-4. Fastorum genitor parensque Ianus

Victorem modo cum videret Histri,
tot voltus sibi non satis putavit
15 optavitque oculos habere plures...
VIII, 8, 1-6. Principium des, Jane, licet, velocibus annis
et renoves voltu saecula longa tuo,
te primum pia tura rogent, te vota salutent,
purpura te felix, te colat omnis honos ;
20 5 to tamen hoc mavisl Latiae quod contigit urbi
mense tuo reducem, lane, videre deum.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 441

se joaca pe .fluviul inghetat, cu un cerc 20 sarmatic,

ci efebul imbujorat al unui negustor de sclavi din Mitilene
10 sau un laconian care n-a fost Inca biciuit 21, la ordinul
mamei sale.
Iar tie Iti va fi trimis un sclav de la Istrul Inrobit,
care sa-ti poata pa0e oile pe Tibru. 6

VII, 84, 1-4. in timp ce chipul meu, destinat lui Caecilius Secundus 22,
capata forma
si micul tablou pictat de o mina indeminatica respird,
du-te carte, in [insula] getica Peuce §i la Istrul care zace
Invins.
Aceste locuri cu populatii supuse le stapine0e el.

VIII. pref. Valerius Martialis saluta pe imparatul Domitianus 10

Caesar Augustus Germanicus Dacicus 23.

VIII. 2, 1-4. Ianus, creatorul si parintele calendarului,

vazindu-1 de curind pe cuceritorul Istrului,
a socotit ca nu-i ajung atitea fete 24
0 a dorit sa aiba mai multi ochi. . . 15

VIII, 8, 1-6. De0 tu, Ianus, dai posibilitatea anilor repezi sa inceapa,
§i reinnoie§ti cu chipul tau lungile veacuri,
deli pe tine te roaga mai intii tamiia cucernica, te saluta rugaciunile
noastre,
te cinstete purpura glorioasa §i toti magistratii, 20
5 totu0 tu nu dore0i decit un singur lucru, Si anume,
ca in cursul lunii tale, o Janus,
sa aiba loc reintoarcerea zeului 23 in ora§ul latin.

20 Se poate traduce fi e cu un car *; fluviul e Dunarea.

21 Un laconian foarte tinar, caci la spartani se biciuiau adolescentii, care erau deja
robusti.
22 Probabil ea poetul nu se refers la Pliniu cel Tinar.
23 Domitian n-a purtat acest titlu in mod oficial. Autorul urea doar sa-1
lingu§easca.
24 Aluzie la templul cu patru fete al lui Ianus Quadrifrons. Cartea a VIII-a a fost
scrisa in anul 93.
25 Domitian s-a Intors in ianuarie 93 din campania panonica impotriva sarmatilor iazigi
(cf. VII, 2, 1 ; 6, 10 ; 7, 4; 8, 2; 80, 1; VIII, 11, 4; 15, 1), care durase opt luni (cf. IX,
31, 3). Vezi Patsch, Kampf, p. 40.

www.dacoromanica.ro
 442 Al ARTIAL

VIII, 11, 1-4. Pervenisse tuam iam to scit Rhenus in urbem;

nam populi votes audit et ille tui:
Sarmaticas etiam gentes, Histrumque, Getasque
laetitiae clamor terruit ipse novae.
5 VIII, 15, 1-8. Dum nova Pannonici numeratur gloria belli,
omnis et ad reducer dum litat ara Iovem,
dat populus, dat grates eques, dat tura senatus,
et ditant Latias tertia dona tribus:
5 hos quoque secretos memoravit Roma triumphos,
10 nec minor ista tuae laurea pacis erat,
quod tibi de sancta credis pietate tuorum.
Principis est virtus maxima nosse suos.
IX, 31. 1-6. Cum comes A rctois haereret Caesaris armis
Velius, hanc Marti pro duce vovit avem;
16 luna quater binos non tota peregerat orbes,
debita poscebat iam sibi vota deus:
5 ipse suas anser properavit laetus ad aras
et cedidit sanetis hostia parva focis.
1X, 35, 1-6. Artibus his semper cenam, Philomuse, mereris,
20 plurima dum fingis, sed quasi vera refers.
Scis, quid in Arsacia Pacorus deliberet aula,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 443

VIII, 11, 1-4. Rinul stie acum ca to ai ajuns in orasul tau,

caci si el aude aclamniile poporului:
doar strigatul bucuriei proaspete a ingrozit
ajar si neamurile sarmatice, Istrul si pe ge/i.

VIII, 15, 1-8. in timp ce se adauga la socoteala gloria proaspata a razboiului 6

din Panonia,
iar toate altarele aduc jertfe si sarbatoresc intoarcerea lui
Jupiter al nostru,
in timp ce poporul, cavalerii recunoscatori 26 si senatul dau
ofrande de tamiie
3i, pentru a treia oars, darurile tale imbogatesc triburile latine 27
5 Roma a vorbit si de acest triumf secret 28,
iar laurul acesta, simbol, al pacii tale, nu era mai putin glorios, 10
pentruca to Increzi in tine in privinta pietatii pe care o
inspiri supusilor tai.
Cea mai mare virtute a unui Imparat este sa-si cunoasca supusii.

IX, 31, 1-6. Pe cind se gasea ca tovaras de arme alaturi de cezar, in lupte
ce aveau loc spre miazanoapte,
Velius 29 a fagaduit lui Marte aceasta pasare, pentru coman-
dantul sau.
Luna Inca nu strabatuse opt 30 cicluri intregi, 15
cind zeul 3i-a cerut cuvenitele fagaduinte:
5 bucuroasa, gisca 3i s-a grabit singura spre altar,
si mica victims a pierit pe vatra cea sfinta.

IX, 35, 1-6. Cu aceste mijloace, Philomusus 32, to Iti cistigi totdeauna un
prinz.
Inventezi multe de tot, dar le spui parca ar fi adevarate. 20
ce delibereaza Pacorus 33 la curtea Arsacizilor,

26 pentru respectarea privilegiilor lor.

27 Cu prilejul celei de a <( treia victorii >, Domitian a distribuit un congiarium.
28 Domitian a refuzat triumful si s-a multumit sa ofere doar o ramurd de lauri lui
Juppiter Capitolinus (cf. Suetoniu, Domitian, VI, 2 §i Statius, III, 3, 170).
29 Velius Paulus, fost proconsul al Bitiniei, a luat parte la luptele impotriva sarmatilor.
Cartea a IX-a a fost publicata in vara anului 94 e.n.
39 Vezi nota 25.
az Gisca era socotita simbol al salviirii Romei.
32 Parazit care Intretinea comesenii.
23 Rege part care a domnit, singur, intre anii 93-110 e.n.

www.dacoromanica.ro
 444 MARTIAL

Rhenanam numeras Sarmaticamque manum ;

5 verba ducis Daci chartis mandata resignas,
victricem laurum quam venit ante vides...
IX, 45, 1-4. Miles Hyperboreos modo, Marcelline, triones
6 et Getici tuleras sidera pigra poli:
ecce Promethei rupes et fabula montis
quam prope sunt oculis nunc adeunda tuis !
IX, 101, 17-18. Cornua Sarmatici ter perfida contudit Histri,
sudantem Getica ter nive lavit equum.
10 X, 13 (20) 7-8. Tecum ego vel sicci Gaetula mapalia Poeni
et poteram Scythicas hospes amare casas.
XI, 3, 1-4. Non urbana mea tantum Pimpleide gaudent
otia nec vacuis auribus ista damus,
sed meus in Geticis ad Martia signa pruinis
15 a rigido teritur centurione liber.
XII, 8, 1-10. Terrarum dea gentiumque Roma,
qui par est nihil et nihil secundum,
Traiani modo cum futuros
tot per saecula computaret annos,
20 5 et fortem iuvenemque Martiumque
in tanto duce militem videret ;

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 445

numeri trupele de pe Rin §i din Sarmatia ;

5 desfaci sigiliul de pe rava§ul conducatorului dac
§i vezi 34 laurul victoriei inainte de a veni 35 . . .

IX, 45, 1-4. Marcellinus, z..6 nu de mult, ai indurat ca soldat

asprimile constelaIiei carului hiperborean
§i stelele intepenite ale cerului getic ; 6
iata stincile lui Prometeu 37 §i muntele sail cel fabulos
cit de mult trebuie sa to aproprii de ele cu ochii tai.

IX, 101, 17-18. De trei on 38 a zdrobit [DomiIian] coarnele perfide ale Istrului
sarmatic,
de trei on §i-a scaldat calul asudat in zgpada getica.

X, 13 (20), 7-8. impreuna cu tine 39 mi-ar fi dragi incovoiatele colibe getulice

ale punilor uscalivi 10
§i a§ iubi ca oaspe §i colibele scitice.

XI, 3, 1-4. Nu numai orarnii40 care au ragaz se bucura de Pimpleis a mea41 ;

eu nu incredintez aceste versuri numai unor urechi care au
timp liber,
ci cartea mea este mult citita §i de centurionul aspru
de sub bruma getica, linga stindardele lui Marte.
16

XII, 8, 1-10. Roma, zei-ta lumii §i a tuturor neamurilor,

pe care nimic nu o egaleaza §i nici macar nu se apropie de ea,
era de curind bucuroasa cind numara anii domniei lui Traian,
care se vor intinde pe atitea generaiii,
5 §i fiindca vedea intr-un comandant atit de mare
un soldat viteaz, tinar §i rOzboinic, 20

34 Vezi*, adica 4 dezvalui o.

(4

34 La Roma.
26 Vezi nota 19.
37 Caucazul, cu care Carpatii erau adesea confundali, mai ales in compara-
Ole poetice.
88 Aluzie la campaniile din Panonia (cf. Statius, Silve, IV, 7, 50; V, 1, 128; II, 135;
Tebaida, I, 1, 19 §i Suetoniu, Domitian, VI, 1-2).
39 Un prieten anonim al poetului. Cartea a X-a a aparut in intervalul aprilie octom-
brie 98 in editia a II-a.
49 Locuitorii Romei. Cartea a XI-a a fost publicata la inceputul anului 97.
41 Muza.

www.dacoromanica.ro
 446 MARTIAL

dixit praeside gloriosa tali:

(< Parthorum proceres ducesque Serum,
Thraces, Sauromatae, Getae, Britanni,
10 possum ostendere Caesarem; venite >.

6 XII, 15, 1-4. Quidquid Parrhasia nitebat aula,

donatum est oculis deisque nostris.
Miratur Scythicas virentis auri
flammas Iuppiter...
Calices Gemmati

10 XIV, 109, 1-2. Gemma turn Scythicis ut luceat ignibus aurum,

aspice. Quot digitos exuit iste calix !

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 447

mindra de un astfel de conducator,

ea a spus: « Fruntasi ai parTilor, comandanti ai serilor,
voi tracilor, sarmatilor, getilor, britanilor,
10 vä pot arata un adevarat Imparat ; veni0 ! )).
XII, 15, 1-4. Tot ce stralucea in palatul parhasian42 5
a fost daruit ochilor si zeilor nostri 43.
Jupiter se minuneaza de smaragdele scitice, care fac sa fie verde
aurul in care sint prinse
Cupe incrustate cu pietre,
XIV, 109, 1-2. Cum scinteiaza acest our Impodobit cu smaragde scitice ! 10
Priveste. Cite degete a despuiat aceasta cupa ! "

42 De pe Palatin. Dupii legenda, numele colinei provine de la nepotul lui Evandru, care
venise din Parhasia.
42 Nu se poate qti daca e vorba de Nerva sau de Traian. Cartea a XII-a a aparut in
d ecembrie 101 sau In primavara lui 102.
44 Cupele erau uneori incrustate cu pietre luate de pe inele. Cartea a XIV-a a aparut
in decembrie 84 sau 85.

www.dacoromanica.ro
 'AXXI 30NUIV ONOI3031cIX I

OLIOV I

Iix 9T lx)N dlo.l (f.2 meopX.A.ra A3odxxxi1 1OIV11 20 AO In. An w.. 01c.3-
(lad '5097'10 ctoci3 nom nod1.9I lwx 5(4,1 Af9i3LI 51odmX Ie. 4ncopnw 5(2
m.oft.cb krio 4..
d 50 Tazox min x321.? nutty (101 5nono Z L oy no 32
no X d nm.npritz. oaLt d 5o 2(-,io AC01 dlt. 50 ti.1Lc1 A)0393d (101 dID IX) 0(10231L
fax!) o el 9 mod k o iv-91'v( cio 32 1/ d 3d-03 A103 O3d93d1L3 AO X1X)011TinD AG,
10A11 693 Tlk 'AO ACOI 0100 IltpX1 5k &Or) AO X(13IVID o &pifuo

evri 59 d311 X 0 ond 59 31. pox 2331.1-.T 5o ,290 n(9X3 450X1\.3 no ntf.71
OT 32Qo ova yal.9 no Oct° I 8 311:9 'YYT1c11003 AD 5(01c0 311 01n0X33nte.
d 3inco'5 o 315 933=1 A13 n;rhpinlaq o 5 o 315 01 kiq 5 tooxl 59 m%,-?. o 9
'5(/..1.3yato iv,(7p cio nma. nmd)n0x .)ox top us) d 3d fan 9 A191X1L -70d19
TO

AC91(011 [,g90 xx) Lp.../.1.3-no 5 0.1x lijo

Aq.1]
l
o 5 ,2cio coo n13T131. /Ay .eI ond d no
Ie.,.

2 n131.,1.9d 5917onn2 32tto Lett llop Arca n IL 0 3713y no ACOT113X 50 TAM.=

91 d19)013T1 3 cb n37-19 '50 gc-,io Dody.A..? n(f.ntit:xp t4. d 'rx)v
d32/..9c2 13X3T1p
)5)X
17D1n01L3An 5901. oRpLoaxda..o 51 733y011. X1 0 53A11 (kw; .11o1,7d T 6 5odz
xuduoup 33 101(001 TIT? (T)A7FXD. 5 (9X3 X1(3)10 710 AI 513 m
)0c) 5 cio oem d 590
3sno n(tc.xoXD 5)o1.no.A.39 dx)p 1)009)00 y fl(-919 10V00 (73137-1 d 0(.1 5 llox co..12-
ti
5101ACOM d31.0p0XX 5(10=1 510.L91A(91/0 111.3 A(91. A.001(f.y1L9c1 no
oX3nT -
Og 5nonri not, 'AOAOdX 01/n au) k2no 5 Te 170X du. noo riri 5 x Szlnoii.co 01
d)10R3 0 A 'poi 5 oLo100A3.5210' 31 AG 0 AX)d A7021 noX101 n371 Lf.chn Xxinza.t. no
32 mo 4510x10d Xvi-nral. no 32 92 X)171d /1)2ux1 33 4nm141c7 zi..eopu. 3s 4nc9y12,9
ridpa.t. 3g nconricrooLT ncod2nf '701937i 'OZ 50A071 3s n? 510190901
tvizth nvri 5 (i) Tinot 0 5 50)(LX3no 10d2OCJ) 31 X1rAd13 9 5 (107131(01L 45(p1x30
gg 01 A371 COD 1011 t!.32A35 ntf.1 3s nxIx.iy(f. 4nc9x(r,.o cto nnoDndX 11.11:X9
-
di. no ?d) mod o n 101107171319 .033 no30 11, 457 ?13 12.org ,52±4o.An.6,

www.dacoromanica.ro
 LXXV. DION CHRYSOSTOMOS

S-a nascut la Prusa, in Bitinia, in anul 40 e.n. dintr-o familie insta'rita si a

facut studii serioase de retorica si filozofie. Dion a calatorit mult si a incercat
apoi sa sprijine, cu cuvintul gi cu scrisul, cultura greceasca gi o mai larga
autonomie politica a patriei sale in legaturile ei cu stapinirea romans. In anul
87 e.n. a fost surghiunit in tinuturile getice, unde a vizitat cetatile grecesti
din Pontul Sting, pins la Olbia. S-a intors apoi la Roma, in anul 97 ; a fost
in relatii bune cu Traian si a murit in Bitinia in jurul anului 120. A scris o
Istorie a gefilor, astazi pierduta. Din ea s-au informat Casiodor (490-575) si
Iordanes (pe la anul 553).
Editia: Dionis Chrysostomi Orationes post Ludovicum Dindorfium edidit
Guy de Bude, vol. III, Teubner, Leipzig, 1916-1919.

DISCURSURI
XII, 16. Se intimpla 1 ea am facut acum o calatorie lungs, drept la Istru
si in tam gqilor 2 sau a misilor, asa cum ii numeste Homer si cum e denu-
mita astazi populaIia. 17. Am mers acolo nu ca negutator de marfuri, nici sa 6
adun purtatori de bagaje in serviciul unei tabere militare sau ingrijitori de
boi, nici nu am dus vreo solie pentru aliati sau vreo alta cu nume frumos, din
acelea care fagaduiesc numai cu gura. s Dezbracat, fara coif si scut, neavind
lance si nici vreo alta arms )) 3. 18. Asa incit m-am mirat cum de ma rabdara,
cind m-au vazut, caci nu eram un om care stie sa calareasca, nici areas priceput, 10
[nici ostas cu arme grele], nici aruncator de lanci sau pietre, dintre soldatii usor
inarmati si Meg scut. Nu puteam nici sa tai lemne din padure sau sa sap un
san nici sa cosesc fin dintr-o poiana dusmana, deoarece mereu m-as fi intors
speriat. [Nu puteam nici] sa construiesc un tort sau lucrari de intaritura, ass
cum desigur [fad] unii oameni de serviciu ai armatei, care urmeaza lagarele. 15
19. Fiind nefolositor la toate acestea, am ajuns la niste oameni intreprinzatori,
care nu aveau ragazul sa asculte cuvintari, ci erau agitati si tulburati ca niste
cai de curse la potou, inainte de plecare, nerabdatori sa treaca vremea,
cai pe care rivna si infocarea ii fac sa loveasca pamintul cu copitele. Acolo,
la ei, puteai sa vezi peste tot sabii, platose, lanci, toate locurile fiind pline de 20
cai, arme 4 §i oameni inarmaIi. 20. In mijlocul atitor oameni [deosebiti], eu
singur ma infatisam grozav de nepasator, un spectator foarte pasnic al razbo-
iului, neputincios la trup, Inaintat in virsta, om care nu purta sceptrul de our
si nici panglicuTele sfinte ale vreunui zeu, care venise pe drumul unde-1 mina
nevoia, in tabara ostaseasca pentru a cere slobozirea fiicei [sale 9, ci 26
1 Discursul a fost tinut la Olimpia in anul 97 e.n.
2 Autorul fusese in Dacia in anul 96 I.e.n.
3 Cf. Iliada, XXI, 50.
4 Desi domnea pacea, dacii se pregateau intens pentru noul razboi cu romanii, care
avea sa izbucneasca peste cinci ani, folosind in acest stop si pe tehnicienii oferiti de Domi-
tian (cf. Dio Cassius, LXVII, 7, 4).
5 Aluzie la Iliada, I, 10 si urm.
29 o. 1414

www.dacoromanica.ro
 09t NOICE SONOISOSAIIH3

AMXtiol. 91 A053319110d19 mo210X.A.10A10 'ono ,yyf AC911001313 A1321 570d5A,39

513
5no&Trio>(0),.)? 43119 S(4chp pox n5 (937110 `5 5901 35 dTan 519d3003y3 31
pox .5052d1x1.t. 101131L3 90 n91 &on15n2x 57o9tp&xoano (f.ri 01(101
moin,opk.A.tf. '5230.7.1 cyylo 5kb-,t3 Sorva, 5230Dkra1 570110vo1 odn35 vq,cavod1.331.10
-
(hi. 50 '51071tf. 2310 lel 10130 X (1)1133C/ 110X ChL (10 104313101.0 A M"93710 n.01 c0d0op
`mo&pt, 1ox2y(f.. roo -iz AT) t?'...-)c)Dox (li,DT Trornorfl 51,1.1 9d93C1L
-
510(331 310 110X 50A0:43311 5703d0193 1C332L 901 903.0 (50 110x SO ilf C2d0-
AMU 110X m-039 (11D3) 5o3y1910d 31 VOX tLc9X,:139 2.)ox io1oc1r. 51 pox dt.(.1)ort
113 TR 5kt9c323 110X Aen1r(01 '5702717o1, 50-) 5101 nod31od1z. 510c:1231L71T
OT pox 51ocbo9 51701k101L 053 ,,3 AT? 5911 1000X1 7003712A3A. A(&1 31, \1996
pox \t,.1 &vrizeoR mokvrio M.A.oy 23Xxxld pox 11f\oRoano Ski 5rn.f
'Aix 6T Tia A371 mdRocbs) 2,3x0R noic.0139 13 5>oRTai. m0X3 511
509-rwiD? rT 1m2ymi m2y)? 50(330o3yT 1)01D3 mpcoori 001 ctoyr.A.3-11
.5m9y19rd 314 TR t A? 0 (1,74C3 510A013.A., t 310)1a Cpa 5/0XX)d AC10 13X3
gi 51e1 51ox11onnA. 570i 5rd3on3y3 m-01.f71.11.9 '57,)1D311 270x M_10901., 2301-
lotto 570990X3 101,7071.219 2rx 10d31mymo1L M92 roo 50021y3d pvx X3
A0)&911,y3d el19(9X02 t a
ActO f?..R 01001 110,, `mo991y2D10d 5m `&3x1o3
A35R0 \(0)X 139 eLk&rikaDT '770m3 107x1910d TR 1310 &13oymx
`IIIXXX 9Z 53^923xr11) (
*P 11.993& ATr./ 101, kx'A 111d31
03 cl io&TrItt 2rx 5r97-1102z. ;lox)? '5311%0 5101 niOd 1d31 A031 ACOA1y311
'10&37ioXrri 5ct01 51o6.kyya 4t1o9ti.1),odx3 513 &t.1, Ar29y, tooDtkcijm
51,6ko, runRni, A1qc)(.
'IAxxx T 9l.rc AOAloX.4 el311 A027-41211 9 a
0 13901)nd o1. d?0 `50
-
Sc') 3191 10903y13923 I01371 &(p., 'AtpLricb 5orarloviod '&230Q rooT 0A9R
9g `1)0T1 101E1 moonxa 513 `57)1j 59=9 1X)TI901030 1 13X1? 70130TILTAIL 1o202o
1193 pox ( A(101)01n13331. 2d31z. AZDnootpya.L. Alodo.bp >OIL le A91
21ox
A9 1o710 A3thky13 92L70 n01 SnoqoiDndoa
.mmouja, cho.A. 51y921, 01 911
7015 o1, 50voox pox 91 5003A,3r1 (101 noriziou II TR 51you CI. A011
a 0 A01119099d 91 5903.411 A1193 no 5Od1G A1A..1 A70110'(1OIL fuo9,2 7e12 5191
OE 513X3ACI9 5139Cpy79 170X 54701 IL 713)(0 5(10 3139 dx).A A3 5109311 109(10X10
5201 510thpdc3od A01(0901 k2IA. `&01l9dX 110X 5101901 A923X9 11 5201
y0=01)1)10)X1T13 51 4
13)? A3TI at y0 41)0113713 51x),oyyo1L TR pox AL,..1.3x(1poo3
<TR> nr270103y31 pox tAi92A.371 A190-I1(39 n0 9(311 AP/A913y2L 101A0Xl,t1A33L
(4.

1/0X A9170X3 a013 noyp TR pox Akiora, =IT,' pox 5101, 510yy10 5101.. AT
gc o1. 51 51od3i..D1d)o no1 nolAoll 513yo1L 1c3X3r1 5x2m-01(yo1Lv-, g &309
(..\(.R
110X X3Rocb 10A1-32L101 101 IL 10.1.1071.4.70C3 tk193170X Amt. )0119 tk _(f.yya
'ACOA A031 A3T1 113X90 AC9913091X10M19 'm-03yo1L A0)1 TR 503y970C}) 110X
Il031 A(91933y2L m-0d)pciiiChOd 5l3 570ic3o dfl9 'AC919(1d 01/ poyy d)o.k (pR 53m1

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 451

[veneam] doritor de a vedea oameni luptind [unii] pentru stapinire si putere,

iar altii pentru libertate si patrie. Pe urma, nu primejdia m-a facut sa sovai
nimeni sa nu creada aceasta ! ci mi-am amintit de o veche dorinta si m-am
intors iar la noi, socotind mereu ca cele zeiesti sint mai presus si mai de folos
decit cele omenesti, oricit de insemnate ar fi acestea. 21... (Este potrivit lucru) 6
sa ne apucam a infatisa povestirile cele marete si vrednice de cinste [auzite
acolo] in legatura cu zeul... (care este), deopotriva, regele tuturor oamenilor
si al tuturor zeitatilor cirmuitorul, pritanul si tatal for ba mai este
si daruitorul pacii si al razboiului, asa cum au socotit mai de mult poetii
cei priceputi si intelepti. [Facem aceasta], daca sintem in stare sa prea 10
marim firea si puterea lui intr-o cuvintare scurta si de la care se cere-
vrednicie
XIV, 19. Mi se pare cu totul absurda afirmatia: Daca cineva are lanturi
la picioare sau este insemna t cu fierul rosu sau macina intr-o moara, va putea
fi mai liber decit Marele Rege 6. Si de ce nu? Ai fost vreodata in Tracia? 16
Da, am fost. N-ai vazut oare acolo femeile 7 libere pline de semne facute
cu fierul rosu si care cu atit au mai multe semne si mai variate, cu cit
se arata a fi mai nobile si din parinti mai de isprava? Ce vrei sa spui
cu aceasta? Ca pe regina, pe cit se pare, nimic nu o impiedica sa fie
insemnata cu fierul rosu; dar socoti ca pe rege it impiedica ceva? 20
XXXIII, 26. Azvirlindu-si de curind hainele for zdrentaroase si crezuti
[pina mai deunazi] niste simpli pas tori, (Macedonenii 8) s-au luptat cu tracii
pentru cimpiile semanate cu mei, [apoi] i-au supus pe greci, au trecut in Asia
si si-au intins stapinirea pina la inzi.
XXXVI, 1. S-a intiinplat sa petrec o vara 9 la Boristene, atunci cind 25
am navigat intr-acolo dupa exilul meu, avind de gind sa merg daca voi
putea prin tinuturile scitice, la geti, ca sa cercetez cum stau lucrurile acolo.
Ma plimbam, pe la ora cind se umple plata 10, pe malul [riului] Hypanis.
Orasul li -a luat numele de la Boristene, datorita frurnusetii si marimii flu-
viului... 4. Orasul boristenitilor nu mai are o marime potrivita cu vechea sa 30
glorie, din pricina deselor cuceriri si a razboaielor. Deoarece este asezat de
atita vreme in mijlocul barbarilor, si chiar in mijlocul celor mai razboinici,
[orasul] este mereu hartuit de razboaie si a fost adeseori cucerit [de dusmani].
Ultima si cea mai indelungata cucerire [se spune Ca a avut loc] nu mai departe
de acum o suta cincizeci de ani. Getii au luat atit orasul Boristene, cit si 35
alte cetati asezate pe tarmurile Pontului Sting, pina la Apollonia 11. 5. Din
aceasta cauza situatia grecilor care locuiesc pe aci este foarte nefericita. Nu
s-a mai infiintat nici o colonie sau aceasta a avut loc intr-o masura foarte
redusa, majoritatea barbarilor unindu-se intre ei pentru a se revarsa asupra

6 Al persilor.
7 Cf. Clearh din Soloi, fr. 8.
8 Macedonenii din timpul lui Filip al II-lea si Alexandru cel Mare.
9 In anul 95 e.n.
10 Dimineata, intre orele 10-13.
11 Intre anii 60 48 i.e.n. Burebista a reusit sa -si impund dominatia asupra tuturor
oraselor pontice, de la Olbia in jos, chiar dacii nu le-a cucerit pe toate. In legaturil cu
ocuparea Histriei, cf. decretul in cinstea lui Aristagoras, fiul lui Apaturios (vezi Pippidi,
Contribrtfii, p. 123-136 si 1st. Rom., p. 211).

29*

www.dacoromanica.ro
 452 DION CHRYSOSTOMOS

Ca6aecc xaTCc TroAACc 1141 yerSvocac T7c 'EXACchc, aTe iv 7-coUoi.;

Tentocg &ea7capplv7)q. &VA) Tec ai Tens o t BopucrOevt-rca 7rOcXcv auvciwicrav,
i0eX6vTcov ip..ot soxetv Tc7.)v Exu0E6v &Cc TO 8e6creocc Ti &FM-
pi.ac xat Tou xocTcfcrcAot) TZ;Sv TAXI)vcov. ircaLcravTo yap eignAiovTeg
5 CcvaaTcfcTou Tijc 7c6Accoq yevolliv)c, Ts oux gzovTec Ot.cocpd.woug TO
Urcoaczoilivouc OUSE ccUTeiiv XxuOi5v Occol'ivTcov czis &7CLCSTOC[1.6VOW
itircOpcov ATeo'v xocTocaxeuCccracrOac TOv `EAX-ivcx6v TpOnov. 6. aikter.ov
8e T7]c OcvaaTc'caccoq 7) Ts cpocuX6T7)c Tc7)v oix080p..7llArcav xcct TO auv-
ea--cdcA0oc6 7r6Acv EC, (3paxL.
10 XLVII, 4. Kai Tot. TOv `HpaxXia. ocirrOv OcxoUwev T.7)4 [..civ
Alyignou xpaTivrocc xat T7)C, A43L71c, T6 n TWv Tcept TOv EtiEet.vov
II6vTov axoUvTcov xat Opc!xiiiv xat Zxu06v, xat TO "IAcov iAET.v
[..uxpc.73 crT6Acp 7C(X. pa(3c06vta XOC1 TCOCVTO)V &pon.Proc TiLv Eevwv TooTcov
xaTacTipac pocacXicc ocUT6v.
15 XLVIII, 5. EEO', a AerivTwv iTipcov oUx Ccvixecree OcxoLovTec,
TociiTcc iper.Te airrot xa0' iocuTiiiv; O &v nuts yivylTar. 8coccpopCc, x&xei.voc
npocpipcoacv Uµ v [TO novlpok gxecv noM.Tac] TO o-Toccrco'cet.v, oux
alcrx6veo-Oe; ceog gycoye Tok Oeoiic iltav OtiV150) TCOCVTOCc -71 [Lily acpapa
-hz06crelp elatOvToc p.mi. o , At&XXocEov Tin) 7c6Acv, xoct 7zpOc ocUTOv
20 ti)yavCcxs-lcroc. IA yap tsoy.t, -HI%) 4Ipipav ixeiv-iv, iv -7) ataAAocyiLv
4.1.ag 8virecr0e, &AV etc ixOpc7)v, cpcogf., xecpocACcg Tec Tor.cciiTa TO-
TrocTo, TOUT' gaTLV eiq TOO xocTocp&Toug PETaS, c EL7)B6voc 8 Tc7.)v
&Um TC73V 61.)..c)E0vc7.w.
LXVIII, 2. licatv -occrOocr. [AV Occppo8ccrtot4 xat acTiocc xat
25 =Tag hakolv Ccvdcyx7) TOV TS Icova xat TOV CleTTaAOv xat TOv 'ITac-
ArATip XOCt TOv F&riv xat TOv 'IvaOv xat TOv E7C0Cpvcfm7p...
LXIX, 6. Ex60occ youv oiAiv xcOofeovTac of. votang (../.1]Te axiac
gxovTec p./)re yip anetpovTec tij cpwreLovTec &xccicoc xat xaTOc vot.t.ouc
noAcTeUeakt &ye° 8e v61.1.ou xal sLxocioo 11.4] XCCXitic dcv0pciSrcoug
30 xoci noAU TejV Olpi.cov c'ol.L6Tepov oU auvaT6v.
LXXII, 3. ... "EvOce yap ivioTe Painoucrcv dcv0pdy7coug, TOk
1.1.6V TLVCC.c 7TEXOLK E7tt TAGS xecpocXatc gzovTag, 4.4 vi5v Tc7)v Opax&iv
Tcvec Tclv reTetiv Xeyot.tivcav, Tcperrepov ai Aaxeaactmivt.oc xat Maxe-
a6vec, Woug 8E Ttdcpocv xoct CcvocEupEaccc, xccOcbtep otp.at. II6perat Te
35 xoci. Bc'osTpt.ol. xoci llotpOucaor. xoct &Um noXAot Tc7Liv pPicpwv of
SO gTG T oU-rwv OcTorc&repol. eicAccacv incay.etv 7-rip& gzovTec inn
-mac xecpaXatg OpOdc, 6a7cep Nccadcliwvec. 06x0i5v 06u To6-co.c Tacvu
TL crr. npdcw,ix-roc TCO:p6XSN o68' ivoxAcZy npoo-cOvreq. KaiToc
r6Taq (1,EV 17 Hipaccc tij Naadci.movac, TOV v oU rcaAok PAircoucrt,
40 Tok 86 o-rcavicoc i7ttalp.oi5vTac.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 453

acestor [cetati]. Multe din cuceriri s-au facut in locuri diferite ale teritoriului
locuit de greci, care se intinde pe multe regiuni. Dupa ce au fost cuceriti 12
In vremea de demult, boristenitii si-au reinfiintat orasul. [De data aceasta]
au avut, pe cit socot, incuviintarea scitilor 13, care aveau nevoie de negotul si
navigatia grecilor. Caci grecii incetasera de a mai veni cu corabiile, o data 6
ce orasul fusese devastat, deoarece nu aveau oameni de aceeasi limbs care sa-i
primeasca, iar scitii insisi nu se invredniceau si nu se pricepeau sa-si rinduiasca
negotul in felul grecilor. 6. Un semn al ruinii este starea cea proasta a construc-
tiilor restringerea orasului la un teritoriu mic.
XLVII, 4. Cu toate acestea aflam ea acelasi Heracles a cucerit Egiptul 10
si Libia, de asemenea pe locuitorii din jurul Pontului Euxin, pe traci si pe
sciti 14, a cucerit Ilionul, dupa ce-1 pusese in primej die numai cu o mina de
oameni, si a stapinit toate aceste neamuri, devenind rege.
XLVIII, 5. Astfel, lucrurile pe care nu le suportati cind le auziti rostite
de altii, aceste lucruri le yeti spune voi insiva impotriva voastra? In cazul Ili
cind s-ar ivi vreo neintelegere si aceia 15 v-ar infatisa posibilitatea unei razvratiri,
[intrucit asa fac ticalosii dintr-o cetate], nu v-ati rusina? Tot astfel, eu ma jur
pe toti zeii, in fata voastra, ca intr-adevar am suferit grozav atunci cind mi-a
spus cineva: « Impact orasul )), si am fost plin de indignare fats de acela. 0, de
n-as apuca sa vad ziva in care voi ati duce lipsa de impacari. Dar toate acestea 20
sa cads dupa cum se spune pe capul dusmanilor 16, vreau sa zic pe al
blestematilor de geti si nu al cuiva din neamul nostru.
LXVIII, 2. $i iarasi, este nevoie sa se bucure de placerile dragostei, ale
mincarii si ale bauturii, atit ionianul, cit si tesalianul si italiotul si getul si
indul si spartanul... 26
LXIX, 6. Asadar scitii nomazi nu sint impiedicati cu nimic nici de a
avea locuinte, nici de a semana sau cultiva pamintul cu dreptate si nici de a
se conduce dupa legi. Fara lege si dreptate, oamenii nu pot sa traiasca eau si
mult mai aspru decit fiarele.
LXXII, 3... Caci aici uneori se pot vedea oameni avind pe cap un fel de 30
caciuli 17, ap cum poarta astazi unii traci numiti geti si cum purtau inainte
vreme lacedemonienii si macedonenii, iar altii au tiara 6i [un fel de] salvari
pare-mi-se, la fel ca persii, bactrienii, partii si multi ai i barbari. in fine, unii
si mai ciudati decit acestia obisnuiesc a calatori purtind pe cap pene asezate
drept, ca nasamonii 15, §i din aceasta pricing nu indraznesc nici sa le Lea vreo 35
incurcatura sau sa-i supere cei ce se apropie de ei. Dar fie geti, fie
persi sau nasamoni, pe unii ii vezi putini la numar, iar altii merg rar
printre straini 12.
iz Cindva intre anii 50-48 i.e.n. (vezi RE, VII, col. 1 861).
19 Adica neamurile a barbare )> din imprejurimi (geti, scitii, bastarni §i elemente
sarmatice).
is Aluzie la legenda dupa care scitii se trag din Heracles (cf. Herodot, IV, 9-10).
is Tinind cuvintarea la Prusa, Dion face aluzii la cetatenii care indemnau la razvratire
impoiriva stapinirii romane.
is Imperiului roman.
17 Pileus; era o caciula ascutita purtata de pileafi, s nobili ), (cf. Criton, fr. 3 gi Lucian,
Scitui, 1).
18 Trib din Libia.
19 Autorul vrea sa spuna ca rareori ajung acegtia pint in Bitinia.

www.dacoromanica.ro
 AXVI OYU cIVII OX

IOIEI IOVHVVVdVII
30IVINIV 30NTIVLI
6 " nold3choll TR (101. norlrt= roopilodID 52.3(00Rdzy -3713o
9 `son 5m If.R 5rtoa. 5nopork9d, Amdoci3au; pox 'ivolpyo)CD 5no33crr1 &c21,
modfddlod 3r10X3.110X vox mo3..sx o.momptlf. "Afpcoat. 1311X31/1 TR pox
Sx.npood Snow. y3331. 91 noch..Dio '5non3-r1ti.x6? .no&d?.i.Dma lriArioloox
A9110(31D Ak101L19 'FX &07-114T1 5(103(3(1V(I, 31, 1e16 (10300j (101 1910d
-
5co3t 13,00x3c101g. moD)orlopcbTeLnD cool no-droac 11031 50A.9y 4t3XDVi0x
0i 5m m2.3.. MOdfddlod 6991T1 M9A91-19131L31L. ,11,c1 info no xi2 Ski 01.3)x vood-
51031 A91 AX)3(3RV, (9.3y70d113 5.0 ALt(.1
10x31011. M0T(101I,
zT la(Fri 511 rto Affa, 5(-099d3H m01drac10y16 dypolly nkXriti
ntf.(polf y33a.t. Tu, loix7-1Updaz, TrosqnTA. 'Artoc.6 G. Ipdarbox 11ox rvolTri 59cht.
no-1-13022. 1ov30cho 52.101 AC9A9R3)10Ix 3(113(31997 pox 300d3110X
91 59dat fold(pldf 5olf1o9p1y13Ro1Llp noxiL A3T1 dm. 61910 11,A0(43R
411og\d3.3.45 .goldr,vri A3T1 '523=9 loldcarri TR 4170110drdrac, 10C3060091T1 4531A102L
-
533RA39 no A13A.d(931 45310R13 no 4A231(1L X90 Lf91 AMAT11011. A(1.2 3A
4531A0TI AV? A3 AO/t.dR 1XX MOTH AU.AX31 531.mol3x371 1972 110013347-1
A(21 'ACOA3T1011)01.11(00 SZ33 TR 1d= AG.1 Atott.X1RIZIAI 10110X-
110X X (9.3110(3
og 531A70993R3a01/0d19 01M1a.31"13113 52,01 10(37)31 (101. 5(93)(1.0)0d 53(32190 10Xkfki

ATT1 i01 101107.1(p 101910T1(1700 TR 51ez. 451oa,3t3r1 loXfoovok3-r-1 TR 170x rbolt

-
iodu. 511ol, )p.)ox ncoa, Aco37-13you. 45:00)(131q 50Dchp8 009k1996031. 5101

www.dacoromanica.ro
 LXXVI. PLUTARH

S-a nascut in Cheroneea, in anul 46 e.n., zi a murit in anul 120. Plutarh

a facut parte dintr-o familie instarita §i a avut relatii strinse cu multi demni-
tari romani. In patria sa a ocupat functii inalte si a scris numerease lucrari, din
care cunoWem 154 de titluri. Autorul a consultat o literatura intinsa si ne-a
transmis o multime de informatii privitoare Ia lumea veche. Dintre operele
pastrate, cea mai cunoscuta este culegerea de 26 de biografii ale oamenilor de
seams greci §i romani, intitulata Vietile paralele, si intrata in literatura univer-
sals. Nu cunoweam bine izvoarele de care s-a folosit si de aceea opera lui
Plutarh ramine o sursa directs pentru studierea lumii entice.
Editii: Plutarchi Vitae parallelae iterum recognoverunt Cl. Lindskog et
K. Ziegler, Teubner, Leipzig, 1914 -1939; Plutarchi Moralia recognoverunt
et emendaverunt C. Hubert, W. Nachstadt, W. R. Paton, M. Pohlenz,
J. B. Titchener, W. Sievecking, I. Wegehaupt, Teubner, Leipzig, 1925-1935.

VIETILE PARALELE
AEMILIUS PAULUS
9. ... Ca sa mai adauge ceva Ia razboiul in curs, Perseu mai puse la
cale §i o expediIie impotriva dardanilor, fiindca el dispretuia pe romani §i 5
avea ragaz. [Cu acela0 prilej] macelari zece mii de dardani si lua o prada
imbel§ugata. Totodata ii stirnea pe galatii 1 care locuiesc la Istru ass numitii
bastarni un neam razboinic, deosebit prin calaretii sai, si ii indemna pe
iliri, prin regele Genthios, sa intre §i ei in razboi. La un moment dat, se
raspindi zvonul ca barbarii ci§tigaTi de Perseu 2, care le oferise o solda, au pornit
sa navaleasca prin Galia Inferioara 3, de-a lungul tarmului Adriaticii, spre Italia. 10
12. ...Afara doar dace cineva n-ar spune ca zgircenia 4 lui Perseu a
fost in aceste imprejurari norocul lui Aemilius 5. Aceasta zgircenie a rasturnat
si spulberat sperantele cele mai mari, pe care macedonenii §i le pusesera in
razboi §i [a stricat] o situatie stralucita, din pricina fricii bolnavicioase a regelui 15
pentru banii sai. La cererea lui Perseu 6 venisera zece mii de calareti bastarni
§i tot atilia pedestra§i toTi mercenari, oameni care nu §tiau sa lucreze pamintul,
nu §tiau sa navigheze §i nu se pricepeau sa duce viaIa de pastori, preocupindu-se
doar de un singur lucru §i de un singur me§te§ug: lupta necontenita §i biruirea
celor ce-i infrunta [in linie de bataie]. Cind bastarnii §i-au a§ezat tabara in
Maedica §i au intrat in legaturi cu oamenii regelui deoarece erau oameni 20
inalIi la trup, vrednici de admirat in exercitiile lor, semeTi §i scaparatori in
amenintarile impotriva dtimanilor ei dadura curaj macedonenilor §i-i
1 Galatii nu erau celti, ci un neam germanic (vezi Titus Livius, nota 12).
2 Plutarh face o confuzie cu Filip al V-lea (cf. Titus Livius, XXIX, 35, 4).
3 Aici bazinul Dravei ,Si Savei, ocupat de celti.
4 Cf. Polibiu, XXIX, 9, 12.
5 Lucius Aemilius Paulus Macedonicus invingatorul lui Perseu.
6 Cf. Titus Livius, XLIV, 26, 2.

www.dacoromanica.ro
 99 Huviald
a
19023700N pox 4tvq9R 5C? AC91 02(3 0027071 Xcl0 2L2 A3710 ACOIM;10 ,14ylo
(Loynd)x3 mono 2X)7(
ta.10)(11.X3 .0 &M3710 A(i.1 A7(110 Atl..1210 2mx AGL3. ivIDD.tv)x
-el012L099d2LIKI6 p)190 51307012 5noi 5no1c.md0ro0 0 C3311 503.0 2nt 90901
-
M01 5r9(f.v.c.713 movi.y? 5ot371oo1i10 ,orx ev91,D)0x3 1310a &0 5ao1(X
g 59d1L 01 Aka A3119 AO not. no39adX Sookyu 57097p1Akno 27ox odthrd)oaL -

5r9(pe 9a1.95703loyotha7i olloaipaq pox oixx(podu, Atfi t7o3X)or171ci9

c331c9? `&corlo&ono n0 Acorbxolt. `510po7ic9d) 77ox Accrisraoy MODcpRoanp
X10 t/..d1Ci titi 5 513 Aoi
m7131(01L 5tuv701z.702 510 .13713y01q )0X 0.12 1 10)=212
MN(5 &3X23 45(10(93X3 510 (1390, tkl 5 5kyp d7J2L U.C13X9)0 5 A(24-912,)OdID
or xxn 5n3o1drai MOO. 0(1. d lvtqrisno 210x 1)09(9193d= 52)01 Oa
517D33di
da 59 whom-a Amdpoirop 170-4 4A0713)(92L CIO A0100.001
Ak 91 3C3110(3')OIL Cb A3T) 'AO 13(31311312 210x 013,9707I93chOIL 91 2.00C) AO
)9 1)009)0(1) 5021232 d321..0C2 'AC9213101(1(? FM 10)01 A3.1.110(31L3 (;10 Ac22(1V
511 3600 &Q))13moo '5c,moA). Fcep 5(1.1 noc369o3y-v pox noacacroo Ti70"X
91 m013q.Un9 5k1..362 `5cn37-19oloari.37-1 10 cn1. 701, 7D1z7IA3pd1z. AC91 m91,FrIkc3X
c)olkeLc? (fr1 Tu, xivritpdX nma. molyri,Uodu 17o0913,l4. mol(vp.t. -nr_ok.mpbc?
-ET (-_) (3T.I. 7i A9 AO 3(1)7-132L31t.f Scoa. 5r1.pood '5°ra7Irv-art) r(1v?
110x ttolotqj 5rd)paq eLoa. noldroca, FL3 5no39ox)old1. ovopyra. 51 3M19 0t) -
Doomodvp (101 21. 0 ty
(10 Tz. A371 ma.)oritpdX 5101. cchol.r. noirpo 1913067131L
03 (32L 0 Ocl X(l. A3 (f. T101(3 rArik
1)0X 9/01)0X 1100970A(F1k .n3X93dr1L 5c? TR -91321
5230 A13X3 A39U.IV. o 5010rqd AOld3 5d3D)p imx eL0n132 31:7od63 -9019
5134 chel 5r1.n0v3 moporicoda 5od1z, A01.,970 3d)0y3miD 270X c(A39k231.)0X
A3T19 0 5 o 5939d311 A3220 113 1)009232 AC91 R
AM/271 AL,..1 3(01cx3
-
MDC9T1 101.0yr (101 no30A3d 5oa.oxen3od1t. 5rdoX3 70c-IX7e3 pox 7016
gti 5LA.1c7omyt1.1, x160 50 50.1,9xkyd3d713 1C1/03 A0 523 A01 on.t. rby Ao 11931Lf
d 39k not OX/OX )02 7i2 0 10el AC91 di nowoxm AMIropooa. .00X n36131(331L
cb.l.3y9 cbnodX TiVri &020x91.. pox Sornorvil 5m oaq 5'o11103& 101.9062
k1 5 ylD/Od5)023 31(41 9 clopul3v no3xievv, noAlt.modip 5cl1Amth71321 ,az.? A91rpo
701371 Sco37-1)2m1R
of "8T loic9c3H ,2 20 53xtc30 'ArtodmX? M2 3)1DMOTI SA -70I1LX3
1,00,1 &Lp.. 41%11)9 53c3A3p loxfkri)9 7e1 410110TIC,99 (±)X(13\ 2)0X f332L 01.f.dr(1 11A
00 A(93(3 FX Amorikt\x1d31c. dYrippo.co 5rAloy371 q'rifT3Rtl31L9 0 1 5)omo1.iX
5)podo 36 5)03xthrloc) 5nodhl9nchod 92170 MO/ 32 A(n1 moric? 531dw13911q
lecl.)oll 36 5001. 51oxide 3o 091T1 0 d) d l 4A0V(100A3d101L M2 pOCI3X9 31
98 17o1cro1A01c. XX 2 A371111137-1 10 53A021011 tit MOD

30)1cIVI1I NIZTIVN

Ty 3d1 (3 62 A71 AcIO dILT13a M0 vi xipc) AU. 210x (319I AO

11(10931.101c9 IL 1.03c) 13 Am 171030A.(3131XXJ.,(19 " id31L

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 457

facura sa creada cum ca romanii nu li se vor putea impotrivi, ci se vor

inspaiminta de insasi privirea si miscarea for neobisnuita si infioratoare. Astfel
Perseu ii insufleti din nou pe macedoneni si ii umplu de nadejdi. Dar intunecat
la minte de zgircenie, dupa ce fiecare capetenie [a barbarilor] ii ceru sa fie
platita cu o mie de galbeni, si cuprins de ameteala din pricina unei atit de mari 6
sume de bani, regele se impotrivi si respinse alianta, purtindu-se ca un adminis-
trator de avere, nu ca un rege ce se razboieste cu romanii, ca si cum ar fi
fost obligat sa dea socoteala exacta de cheltuiala razboiului pe care it ducea.
Cu toate acestea el ar fi putut primi invatatura chiar de la romani. Acestia,
in afark de alte pregatiri, aveau adunati o surd de mii de oameni gata la 10
nevoie. In vreme ce Perseu avea in fats o forts atit de insemnata si un razboi
atit de bine pregatit de care dusmani, el I i cintarea si-si pecetluia banii, temin-
du-se sa nu se atinga de ei, ca si cum ar fi fost bani straini. Si toate acestea
le facea, nu un rege din Lidia sau din Fenicia, ci cel care rivnea, prin inrudire, 15
la destoinicia lui Alexandru si Filip. Dar acestia au ajuns stapini peste toate
[prin conceptia cal interesele dispun de bani, iar nu banii de interese...
13. Perseu nu numai ca-i respinse pe galati 7 inselindu-i, dar it stirni si
pe Genthios, regele ilirilor, fagaduindu-i trei sute de talanti, in schimbul carora
acela se obliga sa is parte la razboi. El aduse banii numarati trimisilor lui Gen- 20
thios 6i-i puse pe acestia sa-i pecetluiasca. Dar cind fu incredintat Ca are ceea ce
ceruse, Genthios savirsi o groaznica nelegiuire (caci puse mina si arunca in
lanturi pe solii romanilor care venisera la dinsul). Perseu socoti ca nu mai e
nevoie sa-i dea banii, ca sa-1 porneasca pe acela la razboi, caci are destuld cheza-
sie ura neimpacata [a romanilor] impotriva tradarii lui Genthios, caci printr-o 25
nedreptate atit de mare Genthios se aruncase singur in razboi. Il lipsi pe nenoro-
citul acesta de cei trei sute de talanti si, putin timp dupa aceea, ramase nepasator,
cind comandantul Lucius Anicius, trimis cu oaste impotriva aceluia, it lua din
regatul sau ca pe o pasare din cuib impreuna cu sotia si copiii sai
18... In prima linie de lupta mergeau tracii, despre care se zice ca ingro- 30
zeau numai cu infatisarea for niste barbati inalti avind drept arme scuturi
albe si stralucitoare si cnemide 8 bine inchise, si fiind imbracati cu tunici negre.
Ei agitau pe umarul drept sabii de fier [cu doua taisuri], lungi si grele,tinindu-le
ridicate in sus. Dupa traci 9, se rinduiau mercenari, ale caror armuri erau foarte
diferite, printre dinsii amestecindu-se si peoni... 35

CATO CEL BATRIN

12. Astfel, in calitate de sol 10, 1-a ajutat pe Tiberius Sempronius 11 in
timpul proconsulatului acestuia, in Tracia si la Dunare 12.

7 Vezi nota 1.
8 Tin fel de jambiere pentru apararea picioarelor.
9 Cu ocazia descrierii luptei de la Pidna, din 22 iunie 168 i.e.n., sint enumerate trupele
lui Perseu.
10 Cato a fost legatul lui M. Acilius Glabrio in anul 191 i.e.n., in timpul razboiului cu Antioh.
11 Ti. Sempronius Longus, consul in anul 194 i.e.n., a fost probabil §i el legat al lui
M. Acilius Glabrio.
la Autorul face o confuzie, caci la data aceea nu exista Inca provincia in care Sempro-
nius sa-§i fi putut exercita proconsulatul. E vorba probabil de o colaborare cu Cato in timpul
qederii for in Grecia.

www.dacoromanica.ro
 458 PLUTARH

rmoz MAPIOE

11.. . . . Etat 8i ot 'Hp KeXTmip sr.& Pcieog zoSpac xa6 tliyeeoc

&ITO Tcic gct.) OaXcicacri)c xaL Tcliv Lnapwricov xXt.p.cetuv npOc -1)Xtov
CcvtazovTa xxroc Tip Matilncv intaTpipouaav «7tTeaOa6 'r flownxiic
6 ExuOtac Xiyouat, xaxe7.0ev Tac yivY1 p.etz.tx0at.. Tollyrouc gavaaTc6Tac
oi'ix ix 1..1.GOic Opp.iic ou auvezik, &AA& trovc 6pa xa0' gXOCGTOV
&AUTON) eLS Tol'iturpoo-Oev aet xcopoiivTag 7C OA-Up Zp 011014 noXAoi.c
i7teX0eZv T4p 1)-neyov. ALO xat TCOXXac XOCTOG pEpoS int.xXi)o-eLc iz6vTcov
xot.v7) KaToaxo0ac TOv crTpaTOv Wv6t.Laov...

10 ITOMIIHIOE

41. (MLOpLac'erv) . . . ai.1014 Ocvaconupoi3v-roc XCa 7C0Cpocaxeug6-

tievov, (Lc ecnylyyiXAeTo, sta. Exueiiiv xat IlaL6vcov cprpaTOv aaiS-
vetv &id TYri ITaAtay.

AAEEANAPOE

15 11. . . . Ta pev oiSv pappocpcx& xt.v4i V.00TOC XCCG TouS Exet 7oX6-
1.kouc xaTinauaev OEecoc inL3palleov CrTpccriii 1.1.6zpt npOc TON) "IaTpov,
xat Dipp.ov ivtxlae 1.2.«.)1 1.teycaTI 'Ay Pacraia TiLv Tptf3aAA6v.
-7)

071(3atouc 8i OccpeaTcfcvat. nu061.Levoc xat crut.tcppovetv ai)Toi.c 'A01-

vatouc [i06Awv ciAp pavi,jvaL] ei)06c 3iye aLac IluA6v T4) 8ovatuv,
20 etnc`ov &r AyHioa0iver. noci.8a p.EV aLT6v, gcoc 1)v iv 'IAXur.aotc xat
TpLi3aXXotc, dcnoxaAoi5vTL, lletpc&Lov n nept OeTTaXtav yev011evov,
pol'AeTat npOc roZ 'Aelvatcov Tetzeat.v Ocv4 pavipat...
36. . . . Aetwov 86 plat xoct 6scop cinó Te Toi5 NeiXou xat Tor)
"IaTpou pET& Taiv 61XAwv EleTaneirrcoliivouc etc Tip ycfcav d7cosi-
olov ixpepououtilvoug TO gyeeoc T.75c cicpx.7)c
25 OecrOat. TouS POCCTLAei,c,
xat TO xupteLeLv ano'cv-row.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 459

CAIUS MARIUS

11. ... Altii sustin Ca regiunea celtilor, din cauza latimii §i adincimii
tinutului, se intinde de la mazea exterioara si climaturile septentrionale pina
la soare-rasare, in regiunea Lacului Meotic, atingind si Scitia Pontica. in
aceasta regiune avu loc amestecul celor doug neamuri 13. Ace§tia au ie§it din 5
Cara for de basting, nu in cursul unei singure migratii §i deodata, ci indelungata
vreme 14 in fiecare an la inceputul primaverii porneau mereu cu razboi,
inaintind spre continent. Din aceasta cauza au avut multe denumiri,
dupa locul unde ajungeau, dar lumea numea de obicei aceasta Wire
celto-sciti.

POMPEI 10

41 . . . Se vesti ca (Mitridate) §i-a reaprins ura, fiind gata sa porneasca 15

cu oastea lui spre Italia, strabatind tinutul scitilor §i al peonilor...

ALEXANDRU

11... Puse iute capat agitatiei barbarilor si razboaielor de acolo, inain- 15

tind 16 cu armata sa pina la Istru, intr-o expeditie in care birui printr-o
mare batalie pe Syrmos, regele tribalilor. Aflind insa ca tebanii s-au rasculat
§i ca atenienii sint aliati cu ei in dorinta de a-si arata vitejia i§i conduse
din nou armata prin Termopile, spunind ca in fata lui Demostene care it
numea un copil atita vreme cit se aflase in tinutul ilirilor si tribalilor el 20
devenise un tinar in Tesalia ; dar acum vrea sa se infatipze ca un barbat in
toata puterea cuvintului sub zidurile atenienilor...
36. ... Deinon 17 spune ca regii chemati, dupa alte daruri, au depus in
tezaurul regal si apa din Nil §i Istru 18, ca o dovada a intinderii imperiului §i 25
a stapinirii aceluia asupra tuturora.

12 In realitate celtii in cursul migratiilor de la inceputul secolului al III-lea i.e.n.

n -au ajuns cleat pink' in regiunile Nistrului, unde intilnim nume de cetati celtice, cum ar fi
Carrodunum si altele (cf. Ptolemeu, III, 5, 15).
is Procesul acesta incepe in secolul al IV-lea i.e.n., cind au loc si atacurile impotriva
Romei si continua cu invazia regiunilor adriatice (cf. Strabon, VII, 3, 8 si Arian, Anabasis,
I, 4, 6) si a Europei centrale (cf. Trogus Pompeius, XXIV, 4, 3-6.). De pe actualul teri-
toriu al Ungariei celtii vor patrunde apoi, spre sfirsitul sec. IV, sau inceputul sec. III i.e.n.,
si in Cara noastra (vezi Isl. Rom., p. 234-235.), ajungind pint in sudul Poloniei qi in
Bugeac, iar grupurile din sud vor cutreiera Balcanii (cf. Polibiu, IV, 46,2), unii dintre ei
stabilindu-se chiar in Asia Mica, in Galatia (cf. (Trogus Pompeius, XXIV, 4, 1 ; XXV,
1, 1 si XXXII, 3, 6-8).
15 In anul 74 i.e.n. cind incepe al treilea ra'zboi cu romanii (cf. Apian, Mitridate,
69, 293).
16 Cf. Arian, Anabasis, I, 1, 4 si urm.
17 Istorio grec din epoca elenistica.
15 Limitele de sud si de nord ale imperiului macedonean (cf. Polibiu, I, 2, 4).

www.dacoromanica.ro
 460 PLUTARH

r. KAIZAP

58. . . . Hocpacrxeuil ae xai yv6ti,T) 6Tpoc-rei5eLv ply ini 11C(p0ouq,

xoc-racrrpe(Poctilvco n Toinouq, xai st."Tpxotviocc Tcapeic vilv KocaTcEocv
OaXacycrav xoci. TOv KaUxaaov exTcepceA06vT6 TOv 116v-cov, eig Till
5 Zxlihx4) ixf3aXei.v, XOCi. T& TcepEzo)pa PeptLavoic xai repp.avEav
odic-iv irccapapinv. acec KeATE)v ircaveXeetv elq TrocAEocv. . .

AHAIHTPIOE

39. .. . 06 TcoAAc7) ae iia-repov OcAEaxes-co, AucrEpazoc UrcO Apo-

ilczotE-cou xat TcpOc Toti-ro AwirpEou xaTec Tdczoc eopt.tirrocv-voq
10 int 0 p4x1v, 6arcep gpVICC xocTockOop.evou, Tc&Xtv duceavvrocv of
BOCCOTHE, xoci. Auaiii.oczoc &pc aLey.evoc OcTrinaAvro...
52. . . . xoci. Eaeuxoc iixouge Te xaxek xat [Le'revefio-ev a) lieTpEo.4
ev LrcoclAa ,rOv Alwirrpcov Oetievoc TOTE, ma [LT)ae Apo[uxocErylv,
6Evapoc (3ap(3apov epaxoc, [LI+1.7)6c'qi.Evoc our cpcXocv0p6Tco)c xai, POCC7G-
15 At.xk CcA6vv. Ar.aci/c'czcp xpTractlevov.

ANTONIOE

63. . . . xat mnei3oLAeue KAeorcdc-cpocv iiiv CacoTcep.TceLv, Ccvazo.)--

kaavra ae eic 0p4xv i) Maxeaoviocv Tceop..oczEo,c xpi.voct.. xai yap
Atx6p.lc '6 reTc7n pocatAek LTEcazvetto TcoAA:ii aTpaTca (3o)0.hcretv. . .

20 IT I E INA HAPAITEAMATA

9. . . . &XA' 6aTcep O Auoitloczoc ev reTacc cruazeOeic 844 xai Tcapa-

301'4 eawrOv [Levic aTpas-eop.aroq alxv.dcXonov, ei/roc Tan ijacop cliux,p6v,
ei2 Ocoi , etTcev, #(14 ppazeioc 1,sovijc gvexa p.eycalv diaacilovEav
OcTrepaAcip.7)v .

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 461

CEZAR

58. ... Facuse pregatiri militare, cu intenlia de a intreprinde o expedilie

impotriva partilor 19, urmind ca, dupa supunerea acestora, sa inconjoare Pontul
pe linga Marea Caspica si, prin Caucaz, sa intre in Scitia, sa strabata tinuturile
invecinate cu Germania si Germania insasi si sa se intoarca in Italia pe 6
la Celci 25.

DEMETRIOS 21

39. ... Nu dupa multa vreme Lisimah a fost prins de Dromichaites.

Tragind foloase de pe urma unei asemenea situaIii, Demetrios navali repede
in Tracia, ca si cum avea sa cucereasca un Iinut pustiu. in acest timp beotienii 10
se razvratira din nou. Dar fu vestita indata eliberarea 22 lui Lisimah...
52. ... Iar Seleucos 23 fu vorbit de rau si el insusi se chi foarte mult ca-1
banuise pe Demetrios si ca nu-1 luase ca model pe Dromichaites, un barbar
din Tracia, in privinIa chipului omenos si regesc in care se purtase cu Lisimah,
cind acesta fusese luat prizonier. 15

ANTONIU

63. ... Ii dadea sfatul 24 sä trimita de la el pe Cleopatra, atunci cind

urma sa se indrepte spre Tracia sau Macedonia, pentru a se ma'sura intr-o lupta
hotaritoare de infanterie. intr-adevar, Dicomes 25, regele getilor, ii fagaduise
ca-1 va ajuta cu armata numeroasa...

PRECEPTE DESPRE SANATATE 20

9. ... Intocmai ca Lisimah care fu silit de sete, in /inutul getilor 28, si

se lass sa fie prins Impreuna cu [toata] ostirea sa, dupa ce ban apa rece, el
spuse: 4 0 zeilor, pentru o atit de mica placere mi-am pierdut eu o mare
fericire ! >.

12 Pentru campaniile proiectate impotriva dacilor si partilor, cf. Suetoniu, Cezar, 42.
20 Prin Galia.
21 Demetrios Poliorcetes (336-282 i.e.n.), fiul lui Antigonos.
22 In anul 291 i.e.n. (cf. Diodor, XXI, 12, 1).
23 Seleucos I Nicator.
24 P. Canidius Crassus, unul dintre generalii lui Antonin, comandantul infanteriei in
lupta de la Actium.
25 Probabil seful unei uniuni de triburi getice din cimpia munteana (vezi ht. Rom.,
p. 289 si 296).
26 Vezi nota 22.

www.dacoromanica.ro
 462 PLUTARH

BAZIAECIN AII041)0EIIMATA KAI ITPATHPON

IAANOTPEOE

laciveupaoc 6 Exueg)v (3aaaek, ky' Ov 84i) Aapetoc, gnetee

Tok 'Idicov Tupivvoug TO T013 Tpol.) e'Smot. Viaawrac circaXA&T-
5 Teo-Oav iA6 (3007106),Prac 8E avic TfV 77p04 AapEZov TCicntv Ocv8pc'c-
TCO8a Zp1)CfT0C xat 618paaTa ixcaeL.

ANTEAE

1. 'AvTkac gypacpc 7zpOc TOv iloiAorrcov '66 t.t.iv 1.pzer.c Maxe86vow

etv0pckcor.c p.ella0-tix&ro)v rcoAetkeZv iyeo 8E Exu0e6v, o2 xat
10 ;tat 84et. ildczeo-Oat. KiVOCVTOCC.
2. Tok ae rcp6aPet.c TOU Coai.rucol.) t.Azo.)v TOv twrcov lip&rvev,
el TOUTO TCOLET. (DEALTZTC0q .

3. 'Ia(AYpEav 8e ¶6v eiptcrrov aidarrip, AaPew.) al-mc'cAorov btaeucrev

al'A-7)cra6.0aut.caVArov 8E TE..iv arcUm cdyrOc' eiSp..ccrev BLOV (IxolSer.v Tot)
15 1:7C7COU xpetteriowro4.

ATEIMAXOE

1. Auailiazoc 6v Op4x.n xpanPetq 67c6 Apop.tzabrou xat 8La 8icFav

eauT6v xat To crcpccreuva napa8o6; coc grnev atzp.CcXonog yev6-
tievog, Oeoi,', ei.nev,` cag ti.txpic ilsov-71c gvexa 8o5Xov illauT6v
20 ix pacraio4 nercoi7]xa'.
KAIEAPOE 0 EEBAETOE
2. 'Enet 8E ToLprc'ax-tIc 6 .76.iv Opo,cxeLv pacrt.Ack rirc6 'Avro.)-
viol) tLerapaA6[Levoc 7cp6c oeyrOv 0652 itLe-rpf.ccev nap& Tok rc6Toug,
OcAX' v inazeilq OveL8f4o)v cruty.aziav, npont.d.w Ttvr. Tiliv 60Acov pacn-
26 Acv 6 KaZo-ap e?,7CEV ciyeo npo8ocrEav pf.A65, npo86s-ac 8' oUx inat.ve6'.

HEPI AAEEANAPOT =HE H APETHE

I, 3. . Ocvepp4mivro 8"IAAupLoi, xat Tdc EXUOWV &7rilcopei:To
Tor.c npocroixotc veone4ouat.
HEPI TSIN THO TOT OEIOT BPAAEC/E TIMOPOTMENC/N
30 12. .. .
o68e yap C:Ipexac inatvoUtLev, OTL crr64oucnv arczpL
v.i.u.opotivrec 'Opcpst Tag airr6v yuvai.xac. . .

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 463

SENTINTE ALE REGILOR SI COMANDANTILOR DE OSTI

IDANTHYRSOS

Idanthyrsos, regele scitilor, impotriva caruia a pornit cu armata Darius,

incerca sa-i induplece pe tiranii ionieni 27 sa strice podul de vase peste Istru
§i sa piece. Deoarece ace§tia nu voiau din pricina jufamintului for fats de Darius, 5
Idanthyrsos ii numi o sclavi de mina intiia )>, care nu-s in stare sa fuga.

ATEAS

1. Ateas i-a scris 28 lui Filip : <Tu conduci pe macedoneni, n4te oameni care
se pricep sa faca razboi, iar eu pe sciti, care pot sa lupte cu foamea §i cu setea a.
2. Pe solii lui Filip i-a intrebat, cind iii tesala calul, data Filip face §i el 10
asa ceva. Luind prizonier pe Ismenias, eel mai bun flautist, i-a poruncit sa cinte
din flaut. Ceilalti 11 admirau, dar el se jura ca ascult4 cu mai mare placere cum
necheaz5. calul.

LISIMAH
Invins 29 in Tracia de catre Dromichaites §i silit sa se predea impreund 15
cu toata o§tirea din pricina setei, dupa ce bau apa si ajunse sclav, Lisimah spuse:
<( 0 zeilor, pentru cit de mica desfatare m-am facut rob, din rege ce eram ! )).

AUGUST

2. Rhoemetalces 30, regele tracilor, trecuse de la Antoniu de partea lui

August §i se arata necumpatat la bautura, nemultumind pe comeseni §i 20
rostind vorbe dispretuitoare despre [alianta cu romanil]. August inching
paharul pentru unul din ceilalti regi §i zise:
< Iubesc tradarea, nu-mi plat tradatorii >.

DESPRE SOARTA LUI ALEXANDRU SAU DESPRE VITEJIE

I, 3... Ilirii se pusera in miscare 31, iar scitii erau gata sa dea ajutor veci- 25
nilor care se razvratisera...

DESPRE RAZBUNAREA T IRZIE A DIVINITATII

12. ... Nu-i laudam nici pe traci, care pins astazi isi tatueaza femeile 32, 30
ca sa -1 razbune pe Orfeu...
27 Insotitorii lui Darius in expeditie (cf. Herodot, IV, 136-139).
28 Cf. Trogus Pompeius, IX, 2, 1.
29 Vezi nota 22.
3° Regele odrisilor din al ertrui regat f:icea parte si Dobrogea cf. Tacit, Anale, II, 64).
31 Aluzie la evenimentele din anal 335 i.e.n. (cf. Arian, Anabasis, I, 1, 4).
82 Cf. Clearli din Soloi, fr. 8.

www.dacoromanica.ro
 LXXVII. AIIOAAOAC2POT BIBAIOOHKH

I, 133. Ailycic se Erctrok Teic Ty) MIlaci.a. -retoAtIllgva 1411-awe

Tiv vaFiv a&eoxetv. EsoU'aoc ai airrOv 70a)criov Ovra Milacca TOv dcaeAcpOv
cpove6et xai tleACaaaa xa.r& To5 f3u0oil (SiTCTEL. 6uvaepoi4cov 8e .A.1 4111g
6 Tac Toil 7caL3O; tAX-r) Tijg aLWEecoc ixrrhpeae sLeyrcep Uno6rp4ag, xai
TeC 66)06,Proc Tor)" TcaLaOg [lay] Ocqac, TOv TOnov 7Cpoavripeucre Tot/mug.

www.dacoromanica.ro
 LXVII. BIBLIOTECA LUI APOLODOR

Sub numele celebrului erudit Apolodor din Atena (sec. II i.e.n.) s-a
pastrat un fel de compendiu de mitologie, intitulat Biblioteca lui Apolodor.
In realitate lucrarea aceasta este un extras dintr-un manual de mitologie din
sec. I i.e.n., asemanator cu cele folosite de Diodor din Sicilia §i Ovidiu, §i a
fost alcatuita in sec. I sau chiar II e.n.
Editia: Apollodori Bibliotheca edidit Richardus Wagner, Teubner,
Leipzig, 1894.

I, 133. Aflind cele ce cutezase Medeea, Aietes a pornit cu corabia in urma-

rirea ei 1. Vazindu-1 ca se apropie, Medeea ba ucis fratele, 1-a taiat in bucaIi.
§i 1-a aruncat In adincuri. Adunind madularele copilului, Aietes a intirziat cu
urmarirea. De aceea s-a intors la harm, a inmormintat rama0/ele copilului §i a 5
numit locul de acolo Tomi 2.

1 In general autorul a redat legenda argonautilor dupa Apollonios din Rodos, la care
a mai adaugat diferite amanunte sau variante gasite la alti autori.
a « Bucati e, cf. Ovidiu, Tristele, III, 9, 33 (vezi discutia problemei la Vulpe,
Dobroudja, p. 62).

30 o. 1414

www.dacoromanica.ro
LXXVIII. HUNTIS PRIDIANUM

www.dacoromanica.ro
 LXXVIII. REGISTRUL LUI HUNT

La British Museum se pastreaza un papirus latin (2851) cumparat

de A. S. Hunt in Egipt, cu aproape patru decenii in urma. Docu-
mental este un pridianum, adica un registru cu evidenta anuala a solda-
tilor dintr-o unitate, si anume Cohors I Hispanorum veteran. Dimen-
siunile papirusului sint 23 x 32,7 cm, iar textul se intinde pe doua coloane
cu un total de 80 de rinduri (36+44), scrise cu caractere cursive si titluri
in capitale.
Acest pretios document s-a pastrat, din pacate, destul de prost, primele
20 de rinduri fiind ilizibile, cu exceptia citorva cuvinte. De aceea nu s-a putut
stabili cu exactitate data la care a fost scris, desi coloana a doua a fost in cea
mai mare parte descifrata. S-au propus trei date diferite. G. Cantacuzino,
pornind de la considerente istorice generale, in mare parte valabile, opineaza
pentru anii 110-117 e.n.; Robert 0. Fink, care a dat o noua lectiune a papiru-
sului, se opreste asupra anului 99 e.n. In argumentarea sa, autorul se interne-
iaza pe lasarea la vatra a unor veterani (I, 21-22), chiar daca in cazul aces-
tora admite ca s-ar putea impinge data ping ]a 106 sau 107 e.n., si la stabilirea
numelui unui personaj (I, 30), pe care-1 identifica cu unul dintre consules
suffecti din anul 99; Ronald Syme pledeaza pentru perioada anilor 105-108,
mai degraba inaintea celui de-al doilea razboi dacic sau imediat dupd termi-
narea acestuia. Istoricul englez invoca numele a doi guvernatori ai Moesiei
Superioare si Inferioare, dintre care primul (11,7) fusese citit §i acceptat
de Fink, iar al doilea (11,25) se datoreste unei lectiuni personale, care este
foarte plauzibila.
Stabilirea datei precise a acestui document, extrem de important pentru
regiunile noastre, este absolut necesara, deoarece in functie de cronologie difera
gi concluziile istorice, chiar daca e vorba numai de o diferenta de citiva ani.
Intr-adevar, prezenta in anul 99 deci inaintea primului razboi dacic a lui
Traian a unei garnizoane romane la Piroboridava pe Siret si a unui deta-
sament la Buridava pe Olt sugereaza un alt tablou al penetratiei si influentei
romane in regiunile noastre decit aparitia acelorasi unitati dupd primul sau at
doilea razboi dacic.
Editii: G. Cantacuzino, Un papyrus latin relalif a la defense du Bas-
Danube, in o Revue historique du Sud-Est europeen *, V (1928), p. 38 -74;
R. 0. Fink, Hunt's pridianum: British Museum Papyrus 2851, in (( Journal
of Roman Studies s, XLVIII (1958), p. 102-116; Ronald Syme, The lower
Danube under Trajan, in u Journal of Roman Studies *, XLIX (1959),
p. 26-33.
30

www.dacoromanica.ro
 468 REGISTRUL LEI HUNT

Col. I

21. [SA CRAMENTUM RED]EMIT M. IIS QMCIMPVESPA-

S[I]AlN0 VIII. ICOS
22. [ ]..EUS OPTATUS .[.].. anno .[.]t
6 23. [ ]XV. K OCTOBRES
24. [ pr]id[i]anum coh i hisp veter d stobis
25. [ ] .ssa arro afr[i]canus praef(ectus)
26. [Summa militum ] p k. ianuarias DXXXXVI
29. CEDUN]T [P]OST K IANUARIAS
10 30. Barbaro e] [F]austino c[o]s ii

Col. II
3. EX EIS DECEDUNT [
7. remissus ad [he]rennium saturninnA
8. translatus in exerc[i]tum panno[n]i[cum
15 9. perit in aqua .[

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 469

COL. I
21 [si-a rascumparat lasarea la \Tatra] cu 1 000 de sesteili 1, [el] care si-a
inceput serviciul in timpul celui de-al optulea 2 consulat a lui Vespasian.
22 [ ] Optatus.
23 [ ] Cu 15 zile 3 inainte de calendele din octombrie. 5
24 [ ] registrul cohortei I veterana 4 de spanioli, de 500 de soldaIi,
de la Stobi 8.
25 [ ] Africanus 6 prefectul [cohortei].
26 [efectivul total al soldatilor] o zi inainte 7 de calendele lui ianuarie 546
soldaTi.
29 Dupa calendele din ianuarie [au plecat]
30 [in timpul consulatului lui Barbarus] si a lui Faustinus 8. 10

COL. II
3 Dintre acestia au parasit [unitatea 9]
7 trimis lui Herennius Saturninus 10
8 trecut in armata din Panonia
9 a murit inecat 15

1 Interpretare propusa de Fink, care crede ca M reprezinta numeralul 1 000, in

cazul de fats putind fi vorba chiar si de 1 001, din cauza barei care urmeaza, iar (i)is
indica cazul ablativ (sestertiis). Daca nu acceptam versiunea aceasta, prescurtarea ramine
deocamdata neclara si in mod sigur se poate traduce doar de la «care si-a (au) inceput serviciul
etc. » In cazul acesta avem de-a face cu o lasare la vatra normal', dupa 25 de ani de serviciu.
2 Este posibil sa fie si s al noulea *, deoarece bara care urmeaza ar putea sa formeze
o parte a numeralului. In felul acesta data inceperii serviciului militar a fost 77 sau 79 e.n.
Daca adaugam durata normala a serviciului militar, ajungem Ia anul 106-107 e.n., data
propusa de Syme si admisa, in principiu, si de Fink.
3 Este posibil sa fie si ci 16 zile inainte de calendele lui Octombrie s, data se is in
considerare si punctul care urmeaza. In mice caz, data este 16 sau 17 septembrie.
4 Cohors I Hispanorum veterana se afla la 14 august 99 in Moesia Inferior, iar la 22 august
129 in Dacia Inferior, la Bretcu. Ea a fost adusa in Moesia probabil in vederea razboiului cu dacii.
5 Aceasta unitate de trupe auxiliare isi avea sediul in provincia Macedonia, unde e
posibil sa fi fost Ia inceput principala baza de atac romans.
6 Fink crede ca este vorba despre Tr. Claudius Africanus. Acesta a fost prefectul
unei alte unitati, Cohors I Hispanorum equitata, aflata in Egipt in anii 98-99, si pe care
ultimul editor al papirusului o identified cu cea din pridianum. Syme respinge aceasta
interpretare, deoarece numele prefectului nu poate fi citit a§a cum propune Fink.
7 In ziva de 31 decembrie.
8 Prin aceasta lectiune Fink crede ca poate fixa data papirusului in anul 99, deoarece
perechea de consuli propusi este intr-adevar mentionata la 14 august 99. Syme accepts
lectiunea, dar se opune datarii papirusului dupa criteriul cronologiei celor doi consuli. In
primul rind in perioada aceasta nu exists consules suffecti care sa fi ocupat atit de mult
timp aceasta functie, adica din august si pins la sfirsitul anului, iar in al doilea rind lecti-
unea cuvintului consul pare imposibila. De altfel A. Caecilius Faustinus este atestat ca
guvernator al Moesiei Inferior intr-o diploma din 13 mai 105, asa incit nu trebuie sa ne
mire prezenta sa in acest document.
9 In rindurile care urmeaza (3 12) este vorba despre soldati permanent detasati sau
care au murit.
19 L. Herennius Saturninus a fost guvernator al Moesiei Superior, cindva intre anii
103-107 e.n.

www.dacoromanica.ro
 470 REGISTRUL LUI HUNT

10. occisus a latron[i]bus eq i[

11. Oetati [
12. summa decesserunt, in is[
17. EX EIS APSENTES [
5 18. in gallia vestitum [
23. summa apsentes extra provinciam in is eq iii .(
24. INTRA PROVINCIAM [
25. singulares fabi useti lega. [..].. salarus dem[
26. officii latiniani proc uratoris) aug(usti) [
10 27. pir[o]boridavae in praesidio [
28. buridavae in vexillatione .[
'29. trans danuvium in expeditionem,
.... in is 7 i, de[c
30. eq XXIII, sesq ped ii [
31. item tras ad annona[m] defendendam
. ... [
15 32. it[e]m exploratum [c]urn pauliano 7, eq. r
33. in avario ad naves frumentarias, in is des i[
34. ad praetorium c[um] librariis
35. ad haemum ad armenta addu]cenda] [
36. in custodia iu[mentorum i]n i[s s]esq[][

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 471

10 a fost ucis de tilhari un calare1 [

11. au murit
12 in total au pafasit [unitatea], §i anume [
17 Dintre ace§tia lipsesc 11 [
18 in Galia dupa imbr4caminte
23 in total lipsesc, aflindu-se in afara provinciei, §i anume Ware-0 [
24 In cuprinsul provinciei
25 in suita guvernatorului Fabius Iustus rs
26 in biroul procuratorului Latinianus 13
27 in garnizoana la Piroboridava 10
28 intr-un detapment la Buridava 14
29 intr-o expediIie dincolo de Dunare, §i anume: 1 centurion, 1 decurion
30 22 calareti, 2 pedestra0 cu grad de sesquiplicari is
31 de asemenea pentru apararea grinelor
32 de asemenea pentru a face o recunowere cu centurionul Paulianus. 15
33 pe linga corabille care transports proviziile, §i anume 1 decurion
34 la cartierul general [al legiunii], impreuna cu librarii 16
35 pentru a duce turmele in muntii Haemus
36 la paza vitelor, si anume sesquiplicari

11 Lipsesc temporar.
la Numele acestui presupus guvernator al Moesiei Inferior, obtinut de Syme printr-o
usoara corectura foarte verosimila si atragAtoare a Iectiunii lui Fink, reprezinta prin-
cipalul argument pentru datarea papirusului intre anii 105-108 e.n. intr-adevar, la capa-
tul unor consideratii foarte strinse si documentate, Syme it plaseaza pe Fabius Iustus in
intervalul dintre anii 105-108, perioada pentru care nu se cunosc guvernatorii provinciei.
is E posibil sa fie acel Cornelius Latinianus caruia Hadrian i-a adresat un rescript,
mentionat de Ulpian in Digeste, XLVIII, 5,2,8,6.
15 Concluziile care se pot trage de pe urma prezentei trupelor romane in cele doua
localitati de pe teritoriul nostru depind de datarea exacta a documentului. Vezi R. Vulpe,
Les getes de la rive gauche du Bas Danube et les Romains, in o Dacia », N. S., V (1960),
p. 324-331 ; idem, Muntenia qi Moldova de jos in timpul lui Traian, in lumina unei not lecturi
a papirului Hunt, in v Studii Clasice », II (1960), p. 337-357.
is Un fel de o fruntasi », soldati care primeau un salariu si jumatate.
16 Un fel de secretari si totodata contabili.

www.dacoromanica.ro
 LXXIX. BALBI

AD * CELSUM EXPOSITIO ET RATIO OMNIUM FORMARUM **

p. 91. Notum est omnibus, Celse, penes te studiorum nostrorum

manere summam, ideoque primum sedulitatis meae inpendium iudi-
5 ciis tuis offerre proposui... ad te primum Tiber iste festinet, apud te
tirocinii rudimenta deponat, tecum conferat quidquid a me inter
ipsos armorum exercitationes accipere potuit.
p. 92. Intervenit clara sacratissimi imperatoris nostri expeditio,
quae me ab ipsa scribendi festinatione seduceret. Nam dum armorum
10 magis exerceor cura, totum hoc negotium velut oblitus intermiseram,
nec quicquam aliud quam belli gloriam cogitabam. At postquam
primum hosticam terram intravimus, statim, Celse, Caesaris nostri
opera mensurarum rationem exigere coeperunt. Erant dandi inter-
veniente certo itineris spatio duo rigores ordinati, quibus in tutelam
15 commeandi ingens vallorum adsurgeret molis : hos' invento tuo operis

* Florentinus nullum habet titulum, Mutinensis recentissimus M. Iunii Nypsi de mensuris.

** FORMARUM] imm o mensurarum.
*** hos invento (inventio V) tuo per operam ad aciem (per ampla daciem I) partem
IV, mox interventuo (interventu MP) operis decisa parte GM.

www.dacoromanica.ro
 LXXIX. BALBUS

A fost unul dintre cei mai insemnati gromatici (masuratori) romani.

Balbus a trait in timpul lui Traian, a luat parte la luptele impotriva dacilor
0 a condus diferite lucrari de constructie §i masuratori efectuate in Dacia.
Dupd terminarea razboiului a scris o lucrare de topografie sau geometrie, din
care s-au pastrat numai fragmente.
Editiai Gromatici veteres ex recensione Caroli Lachmanni, vol. I, Berlin,
1848, p. 91 108.

EXPUNEREA BSI TEORIA FIGURILOR (GEOMETRICE 1),

DEDICATE LUI CELSUS
p. 91. Este un lucru cunoscut de toti ca tu, Celsus 2; ocupi locul de frunte
in disciplina noastra §i de aceea mi-am propus sa supun aprecierilor tale primul
efort al sirguintelor mele... catre tine sa se grabeasca in primul rind aceasta 6
carte, la tine sa-si face inceputul uceniciei, cu tine sa discute ea ceea ce a putut
sa primeasca de la mine chiar in timpul exercitiilor militare.
p. 92. A intervenit 3 insa stralucita campanie a prea augustului nostru
imparat, care m-a rapit zelului meu de a scrie. Caci in timp ce ma ocupam mai
mult de treburile militare, am intrerupt cu totul aceasta activitate a mea, ca §i 10
cum as fi uitat-o si nu ma gindeam la altceva decit la gloria militara. Dar dupa
ce not am pit pe pamintul du§manilor, pe data, Celsus, operatiunile militare
ale imparatului nostru au inceput sa solicite §tiinta masuratorilor. Pe o anumita
portiune determinate a drumului trebuiau trase doua drepte regulate 4, cu
ajutorul earora sa se inalte masa uriasa a intariturilor [necesare] pentru apararea
comunicatiilor 5; datorita inventiei tale 6, folosirea instrumentului de masurat 15

1 Dupa unii autori (Mommsen, Schulten), ar trebui tradus ca in manuscrisul cel mai
recent: « schitelor topografice e. In cazul acesta, ar fi vorba de intocmirea unor planuri
ale terenurilor care erau apoi trecute in cartea funciara.
2 Personaj greu de identificat ; chiar data nu e primul gromatic al timpului,
cum i se adreseaza Balbus, trebuie sa fi fost totu0 o persoana importanta §i un gromatic
cunoscut.
8 In momentul in care autorul incepuse stringerea materialului necesar lucrarii de fate.
4 Doua drepte care se intersecteaza. Aceasta era prima §i cea mai importanta operatie
de masuratoare pentru construirea unui castru perfect regulat. Prin punctul de intre-
taiere a celor doua drepte trecea una din cele cloud linii principale (cardo decumanus).
Operatia se continua apoi pentru celelalte linii §i sectoare secundare ale castrului roman.
5 Liniile de comunicatii necesare aprovizionarii trupelor.
6 Th. Mommsen crede ca textul hos invent() tuo operis decisa ad aciem parte ferra-
menti usus explicuit ar putea fi citit in felul urmator: hos invento tuo per amplain Daciae
partem ferramenti usus explicuit e datorita inventiei tale folosirea instrumentului de
masurat a permis trasarea acestor linii intr-o mare parte a Daciei » (vezi Die Schriften der
romischen Feldntesser herausgegeben und erklart von F. Blume, K. Lachmann und A.
Rudorff, vol. II, Reimer, Berlin, 1851, p. 147).

www.dacoromanica.ro
 474 BALBUS

decisa ad aciem parte ferramenti usus explicuit. Nam quod ad synopsim

pontium pertinet, fluminum latitudines dicere, etiam si hostis, (p. 93)
infestare voluisset, ex proxima ripa poteramus. Expugnandorum
deinde montium altitudines ut sciremus, venerabilis diis ratio mons-
5 trabat. Quam ego quasi in omnibus templis adoratum post magnarum
rerum experimenta, quibus interveni, religiosius colere coepi, et ad
consummandum hunt librum velut ad vota reddenda properavi.
Postquam ergo maximus imperator victoria Daciam proxime rese-
ravit, statim ut e septentrionali plaga annua vice transire permisit,
10 ego ad studium meum tamquam ad otium sum reversus, et multa
velut scripta foliis et sparsa artis ordini inlaturus recollegi.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 475

a permis trasarea acestor linii pentru fiecare sector al fortificatiilor in parte 7.

far in ceea ce priveste planul podurilor, chiar daca dusmanul ar fi vrut sa ne
hartuiasca, (p. 93) not puteam indica latimea cursurilor de apa de pe malul
nostru.
yStiinta diving a numerelor ne-a aratat cum sa cunoastem inaltimea muntilor
care trebuia apoi euceriti8. Dupa savirsirea maretelor fapte, la care am participat 6
si eu, am inceput sa ma ocup cu si mai multi grija de aceasta stiinta, ca si
cum ar fi cinstitil in toate templele si m-am grabit sä terrain aceasta carte,
ca §i cind ar fi vorba de indeplinirea unor fagaduieli solemne. Prin urmare, dupa
ce preamaritul imparat ne-a deschis de curind, prin victoria sa, Dacia, indata
ce mi-a Ingaduit sa plec din aceasta regiune nordica 9, dupa trecerea unui rastimp
de un an, m-am intors la indeletnicirea mea ca la un fel de odihna si am adunat
multe cu gindul sa le asez intr-o ordine stiintifica, ca pe niste lucruri care erau 10
scrise pe niste foi disparate 10.

7 Se pare ca Celsus a adus o perfectionare vechiului instrument de masurat roman

ferramentum. Hultsch crede ea e vorba de folosirea dioptrei, un instrument grecesc care
permitea unele operatii mai complicate, ea triangulatia.
8 Vezi Dio Cassius, nota 118.
9 Din cauza departarii si a climei mai reci ca in Italia, regiunile noastre si in general
cele transdanubiene erau socotite de romani ca nordice si de multe on in literature capita
epitete vrednice de polul nord. Vezi Vergiliu, nota 8.
10 Stirile despre Dacia pe care le gasim la Balbus arata toata amploarea efortului militar
facut de romani si numeroasele lucrari de geniu efectuate, care au fost desigur continuate si
dupa ocuparea tarii. Vezi consideratiile lui Mommsen, Gesammelte Schriften, V, p. 147.

www.dacoromanica.ro
 LXXX. C. PLINI CAECILI SECUNDI

EPISTULARUM LIBRI NOVEM

VI, 31, 8. ...Heredes, cum Caesar esset in Dacia, communiter
epistula scripta petierant, ut susciperet cognitionem. 9. Susceperat;
5 reversus diem dederat...

C. PLINIUS CANINTO SUO S.

VIII, 4, 1. Optime facis, quod helium Dacicum scribere paras.

Nam quae tam recens, tam copiosa, tam lata, quae denique tam
poetica et quamquam in verisissimis rebus tam fabulosa materia?
10 2. Dices inmissa terris nova flumina, novos pontes fluminibus iniectos,
insessa castris montium abrupta, pulsum regia, pulsum etiam vita
regem nihil desperantem; super haec actos bis triumphos, quorum
alter ex invicta gente primus, alter novissimus fuit. 3. Una, sed
maxima difficultas, quod haec aequare dicendo ardum, immensum
15 etiam tuo ingenio, quamquam altissime adsurgat et amplissimis
operibus increscat. Non nullus et in illo labor, ut barbara et fera
nomine, in primis regis ipsius, Graecis versibus non resultent. 4. Sed
nihil est, quod non arte curaque, si non potest vinci, mitigetur. Prae-
terea, si datur Homero et mollia vocabula et Graeca ad levitatem
20 versus contrahere extendere inflectere, cur tibi similis audentia,
praesertim non delicata sed necessaria, negetur? 5. Proinde iure

www.dacoromanica.ro
 LXXX. PLINIU CEL TINAR

S-a nascut dintr-o familie senatoriala la Comum (nordul Italiei), in anul

61 sau 62 e.n. Pliniu eel Tina'', a strabiltut toate treptele ierarhiei politice,
ajungind consul in anul 100 si proconsul in Pont si Bitinia in anii 112 -113;
a murit in anul 114 e.n. A fost prieten cu Tacit si a avut relatii strinse cu
imparatul Traian. A hIsat noud carti de scrisori catre prieteni, o carte de
scrisori catre imparatul Traian din timpul proconsulatului sau in Pont si
Bitinia si un panegiric in cinstea imparatului Traian, rostit in anul 100 e.n.
Editii: Plinius, Epistulae a critical edition by Edgar Stout, Indiana
University, Bloomington,1962; C. Plini Caecili Secundi Epistularum libri nevem,
Epistularum ad Traianum liber, Panegyricus recensuit Mauritius Schuster.
Editionem tertiam curavit Rudolphus Hanslik, Teubner, Leipzig, 1958.

SCRISORI IN NOUA CARTI

VI, 31, 8. ... Pe cind imparatul se afla in Dacia, mostenitorii 1 ii scrisesera
impreung si ii ceruserg sa judece procesul. El aprobase aceasta. Dupg intoarcerea
sa filcase un termen de judecatg 6
C. Plinius salutg pe prietenul sau Caninius 2.
VIII, 4, 1. Foarte bine faci ca te preggtesti sa scrii despre razboiul dacic.
Cgci ce subiect poate fi mai actual, mai bogat, mai vast, in sfirsit, mai plin
de poezie si mai de domeniul legendelor, deli este vorba de lucruri foarte adeva-
rate ? 2. Vei cinta riuri noi, fluvii conduse peste cimpii, noi poduri aruncate 10
peste fluvii, tabere aezate pe coastele abrupte ale muntilor, un rege 3 alungat
din resedinta sa, izgonit chiar din via-tg, fara ca sa fi pierdut niciodata ngdejdea ;
pe linga acestea, doug triumfuri, din care unul a fost cel dintii 4 impotriva
unui neam neinvins, iar celalalt 5 cel din uring. 3. 0 singurg greutate, Ins
foarte insemnatg, anume cg In poezie este nespus de anevoios sa te ridici la
ingltimea acestor intimplgri, neinchipuit de greu chiar pentru talentul tau, care
totusi se inaltg ping la sublim §i se intrece pe sine in lucrgrile cele mai mgrete. 16
Oarecare greutgti provin si din faptul ea numele barbare §i sglbatice, in primul
rind cel al regelui insusi, refuza sa intre in versurile grecesti. 4. Dar nu exists
greutgti pe care priceperea si stgruinta sa nu le poata invinge sau macar atenua.
Afarg de aceasta, dacg i se ingaduie lui Homer, ca in raport cu nevoile versului,
sa scurteze, sa lungeasca si sa schimbe cuvinte upare si pe deasupra §i grece§ti,
de ce ti s-ar refuza si tie o asemenea libertate, mai ales cg nu-i cautata, ci nece- 20
sarg ? 5. Apdar, dupg obiceiul poetilor, cheama in ajutor zeii, iar dintre
1 Niste mostenitori care intentasera actiune impotriva unui testament falsificat.
2 Caninius Rufus, concetatean si prieten al lui Pliniu.
3 Decebal.
4 In decembrie 102 e.n. (cf. Dio Cassius, LXVIII, 10,2). De fapt Domitian serbase un
triumf impotriva dacilor la sfirsitul anului 89 e.n. (cf. Martial, VI, 10,8).
6 In anul 107 e.n. (cf. Dio Cassius, LXVIII, 15,1).

www.dacoromanica.ro
 478 PLINIU CEL TINAR

vatum, invocatis dis et inter deos ipso cuius res opera consilia
dicturus es, immitte rudentes, pande vela ac si quando alias, toto
ingenio vehere ! Cur enim non ego quoque poetice cum poeta ?

AD TRAIANUM EPISTOLAE

5 42, Poteris a Calpurnio Macro petere

43, 3. ... qui Moesiae praeest
74, 1. Appuleius, domine, miles, qui est in statione Nicomedensi,
scripsit mihi quendam nomine Callidromum, cum detineretur a
Maximo et Dionysio pistoribus, quibus operas suas locaverat, confu-
10 gisse ad tuam statuam perductumque ad magistratus indicasse servisse
aliquando Laberio Maximo captumque a Susago in Moesia et a Deci-
balo muneri missum Pacoro, Parthiae regi, pluribusque annis in
ministerio eius fuisse, deinde fugisse atque ita in Nicomediam perve-
nisse. 2. Quem ego productum ad me, cum eadem narrasset, mittendum
15 ad to putavi ; quod paulo tardius feci, dum requiro gemmam, quam
sibi (habentem imaginem Pacori et quibus ornatus fuisset) subtractam
indicabat. 3. Volui enim hanc quoque, si inveniri potuisset, simul
mittere, sicut glebulam misi, quam se ex Parthico metallo attulisse
dicebat. Signata est anulo meo, cuius est aposphragisma quadriga.

20 PANEGYRICUS

8, ...
in templo
1.. adoptio peracta est ... 2. ... adlata erat
ex Pannonia laurea
11, 4. ... quam imperator, cuius pulsi fugatique non aliud maius
habebatur indicium, quam si triumpharet. 5. Ergo sustulerant animos

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 479

zei, pe acela pe care vrei sa-1 slavesti pentru lucrurile, faptele si planurile
sale, dezleaga odgoanele corabiei, intinde pinzele si, data ai mai incercat
cindva, porneste in larg cu tot avintul talentului tau 6. Caci de ce n-as
folosi si eu un stil poetic, cind stau de vorba cu un poet?
SCRISOR I CATRE TRAIAN
42. ... Poti sä ceri de la Calpurnius Macer...
43, 3. ... care este in fruntea Moesiei 7... 5
74. 1. Stapine 8, ostasul Appuleius din garnizoana de la Nicomedia mi-a
scris ca un anume Callidromus, fiind reIinut cu fora de brutarii Maximus si
Dionysius, carora le inchiriase munca sa, s-a refugiat la statuia to si, dupa ce a
fost dus in faIa autoritatilor, a aratat ea a fost cindva sclavul lui Laberius 10
Maximus 9, ca a fost luat prizonier in Moesia de catre Susagus 10 si ca a fost
trimis in dar de catre Decebal lui Pacorus, regele partilor, 11 ea a fost mai multi
ani in slujba acestuia, de unde mai tirziu a fugit si ca astfel a ajuns in Nico-
media 12. 2. El a fost adus in faIa mea si dupa ce mi-a istorisit acelasi lucru, am
socotit ca trebuie sa-1 trimit la tine. Am facut aceasta cu oarecare intirziere, 15
deoarece am cautat o gems (avind pe ea chipul lui Pacorus cu semnele puterii
regale ), despre care pretindea ca i-ar fi fost sustras6 13. 3. As fi vrut sa ti-o
trimit si pe aceasta, data s-ar fi putut gasi, precum ti-am trimis si bulgarasul
despre care spunea ca 1-a adus dintr-o mina 14 din Iara partilor. Acesta a
fost sigilat cu inelul meu, care are ca pecete o cvadriga 15.

PANEGIRICUL 20
8, 1. . . . adoptiunea 16 a avut loc in templu . 2. .. . din Panonia 17 a
sosit vestea victoriei.
11, 4... decit un imparat 18, despre a carei infringere si fuga nu exista
alts dovada mai sigura decit triumfurile pe care le serba. 5. Prin urmare au
6 Nu §tim ce s-a intimplat cu acest proiect.
7 Este vorba despre P. Calpurnius Macer Caulus Rufus, guvernatorul Moesiei Inferior
in 112 e.n. Vezi Stein, Leg. Moes., p. 63.
8 Scrisoarea dateaza din primavara sau vara anului 112 e.n.
9 Guvernatorul provinciei Moesia Inferior intre anii 100-102 e.n. (cf. Dio Cassius,
LXVIII, 9, 4).
to Cripetenie roxolana din armata daco-sarmatii, care a navalit in Moesia in iarna
101-102 e.n. Vezi Patsch, Kampf, p. 66-67.
11 A domnit intre anii 78-110 e.n.
12 Probabil in anii 110-111 e.n., dupa moartea regelui part.
13 Cu prilejul anchetei facute de soldatii romani.
14 Este vorba despre o mina aurifer5, cilci al tfel n-ar fi avut rost sa dual cu el acest bulgare,
furat probabil din palatul lui Pacorus, 1i din care nu avusese Inca posibilita tea sa extraga aurul.
is Un atelaj cu patru cai. Vezi discutia detaliata a scrisorii la 1). Tudor, Peregrina rile
sclarmlui Callidromos, in Studii articole de istorie, Societatea de qtiinte istorice filolo-
gice, Bucurwi, 1956, p. 19-30.
16 A lui Traian de catre Nerva.
17 Cu aceasta se termina (in anul 97) razboiul cu sarmatii (vezi Tacit, nota 4), pe
care-1 incepuse Inca Domitian. Vezi RE Suppl., IX, col. 552.
18 Aluzie la Domitian. in cele ce urmeaza faptele acestuia sint comparate cu cele
ale lui Traian. Panegiricul a fost rostit in septembrie 100, iar mai tirziu a lost dezvoltat,
fiind publicat abia in anul 101 e.n.

www.dacoromanica.ro
 480 PLINIU CEL TINKR

et iugum excusserant nec iam nobiscum de sua libertate, sed de

nostra servitute certabant ac ne indutias quidem nisi aequis condi-
tionibus inibant legesque, ut acciperent, dabant.
12, 1. At nunc rediit omnibus terror et metus et votum imperata
5 faciendi. Vident enim Romanum ducem unum ex illis veteribus et
priscis, quibus imperatorium nomen addebant contecti caedibus campi
et infecta victoriis maria. 2. Accipimus obsides ergo, non emimus,
nec ingentibus damnis immensisque muneribus paciscimur, ut vice-
rimus. Rogant, supplicant ; largimur, negamus, utrumque ex imperii
10 maiestate ; agunt gratias, qui impetraverunt ; non audent queri,
quibus negatum est. 3. An audeant, qui sciant to adsedisse ferocis-
simis populis eo ipso tempore, quod amicissimum illis, difficillimum
nobis, cum Danubius ripas gelu iungit duratusque glacie ingentia
tergo bella transportat, cum ferae gentes non telis magis quam suo
15 caelo, suo sidere armantur? 4. Sed, ubi in proximo tu, non secus ac
si mutatae temporum vices essent, illi quidem latibulis suis clausi
tenebantur, nostra agmina percursare ripas et aliena occasione, si
permitteres, uti ultroque hiemem suam barbaris inferre gaudebant.
16, 2. Magnum est, imperator Auguste, magnum est stare in
20 Danubii ripa, si transeas, certum triumphi nec decertare cupere cum
recusantibus ; quorum alterum fortitudine, alterum moderatione
efficitur. 3. Nam, ut ipse nolis pugnare, moderatio, fortitudo tua
praestat, ut neque hostes tui velint. Accipiet ergo aliquando Capito-
lium non mimicos currus nec falsae simulacra victoriae, sed impera-
25 torem veram ac solidam gloriam reportantem tranquilitatem et tam
confessa hostium obsequia, ut vincendus nemo fuerit. 4. Pulchrius
hoc omnibus triumphis. Neque enim unquam nici ex contemptu
imperii nostri factum est, ut vinceremus. 5. Quodsi quis barbarus
rex eo insolentiae furorisque processerit, ut iram tuam indignatio-

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 481

prins curaj, au scuturat jugul si nu se mai luptau cu noi pentru liber-

tatea lor, ci pentru supunerea noastr4 19, si nu mai incheiau nici macar un
armistiliu decit pe picior de egalitate si ca sá primeasca ei condiIiile noastre,
trebuia mai intii ca noi sa le primim pe ale lor.
12, 1. Acum insa din nou ii cuprinde pe tnti groaza, teama si dorinta de a
Implini poruncile noastre. Caci vad in fruntea romanilor pe unul dintre acei 5
[barbati] de °clinical% si din vremurile vechi, care capatau titlul de imperator
de pe urma cimpurilor acoperite de morti si a marilor inrosite de singele celor
invinsi. 2. Acum primim ostatici si nu ii cumpAram si nici nu mai Incheiem un
tratat cu pierderi uriase si platind sume 21 imense, numai ca sa Orem invingatori.
Ne maga, ne implora ; noi le acordam sau ii refuzam, dupa cum o cere mare-Pa
imperiului ; cei care au obtinut ceva ne aduc multumiri, iar cei care au fost 10
refuzaTi nu Indraznesc sa.' se pling4. 3. Mai pot oare avea indrazneala cei care
stiu ca tu te-ai asezat in mijlocul celor mai razboinice populaIii in anotimpul
cel mai prielnic pentru ele si cel mai anevoios pentru noi, cind Dunarea isi
uneste carmurile prin ingheI si, dupa ce-si intareste invelisul de gheat6, duce pe
spinarea ei armate imense, atunci chid neamuri salbatice se apard, nu atit cu
armele cit cu clima, cu asezarea lor sub stele? 4. Dar cind te-ai ivit tu in apro- 15
piere, era ca si cind s-ar fi schimbat cursul vremii: dusmanii stateau ascunsi in
vizuinele lor, in tamp ce trupele noastre ardeau de nerabdare sa alerge pe maluri
si data le-ai fi dat voie sa foloseasca un avantaj care apartinea de obicei
dusmanului, si sá duca barbarilor propria lor iarna 22.
16, 2. Mare lucru este, marite imparate, sa ramii pe malul acesta al Dunarii 23,
deli esti sigur de triumf, data ai trece pe celaialt mal ; mare lucru este sa nu 20
dai o lupta cu cei care n-o doresc. Unul [dintre aceste lucruri marete] se dato-
reste atitudinii tale moderate, iar celalalt vitejiei tale. 3. Caci atitudinea moderata
to face pe tine sa ocolesti lupta, iar vitejia ta ii opreste pe dusmanii tai. Capi-
toliul va primi deci Intr -o zi 24 nu carele de comedie si simulacrele unei false 25
victorii, ci pe un imparat care aduce cu el o glorie adevarata si de neclintit, 25
siguranta si o supunere atit de deplina din partea dusmanilor, incit nu va mai
fi nimeni de supus. 4. Aceasta este un lucru mai frumos decit toate triumfurile.
Caci nu s-a intimplat sá Invingem pe altii decit atunci cind stapinirea noastra a
fost disprecuita. 5. Deoarece, clack' un rege 26 barbar a ajuns pina Intr -acolo cu
nerusinarea si nebunia sa, incit sa merite minia si indignarea ta, atunci, chiar data

is Pentru intentiile lui Decebal, care amenintau expansiunea romans, vezi Daicoviciu,
Transylvanie, p. 82-83.
20 Soldalii acordau acest titlu generalilor invingatori, chiar pe cimpul de lupta, dupa
o mare victorie. Aceasta cinstire atragea dupa ea, de obicei, triumful.
al Aluzie la tratatul cu Decebal (cf. Dio Cassius, LXVII, 7,4).
22 Romanii se retrageau de obicei iarna in tabere, pe cind barbarii, mai ales cei de Ia
Dunare, foloseau tocmai acest anotimp (cf. Tacit, Istorii, I, 79).
as Traian a Intreprins probabil aceasta calatorie de inspectie la Dundre in iarna 98-99
.e.n., Inainte de a se Intoarce la Roma, facind, cu aceasta ocazie, diferite pregatiri de razboi,
printre care tcrminarea drumului pe malul drept al Dunarii.
24 Cu aceasta autorul trece Ia rdzboiul cu dacii, care incepe acum, cind el it reface

discursul, in anul 101 e.n. (probabil primdvara).

25 Este vorba despre pretinsele triumfuri ale lui Domitian. In realitate au fost doar
(lotia, cf. Suetoniu, Donation, VI, 2.
as Decebal.

31 a. 1414

www.dacoromanica.ro
 482 PLINIU CEL TINAR

nemque mereatur, ne ille, sive interfuso mari seu fluminibus immensis

seu praecipiti monte defenditur, omnia haec tam prona tamque
cedentia virtutibus tuis sentient, ut subsedisse montes, flumina
exaruisse, interceptum mare illatasque sibi non classes nostras, sed
6 terras ipsas arbitretur.
17, 1. Videor iam cernere non spoliis provinciarum et extorto
sociis auro, sed hostilibus armis captorumque regum catenis trium-
phum gravem, videor ingentia ducum nomina nec indecora nomi-
nibus corpora noscitare, 2. videor intueri immanibus ausis barbarorum
10 onusta fercula et sua quemque facta vinctis manibus sequ-
entem, mox ipsum te sublimem instantemque curru domitarum
gentium tergo, ante currum autem clipeos, quos ipse perfoderis.
3. Nec tibi opima defuerint, si quis regum venire in manus audeat nec
modo telorum tuorum, sed oculorum etiam minarumque coniectum
15 toto campo totoque exercitu opposito perhorrescat. 4. Meruisti
proxima moderatione, ut, quandoque te vel inferre vel propulsare
bellum coegerit imperii dignitas, non ideo vicisse videaris, ut trium-
phares, sed triumphare, quia viceris.
82,4. Nec deformitate ista saltem flumina carebant, atque etiam
20 Danubius ac Rhenus tantum illud nostri dedecoris vehere gaude-
bant non minore cum pudore imperii, quod haec Romanae aquilae,
Romana signa, Romana denique ripa, quam quod hostium pros-
pectaret, 5. hostium, quibus moris est eadem ilia nunc rigentia gelu
flumina aut campis superfusa, nunc liquida ac deferentia lustrare
26 navigiis nandoque superare.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 483

el ar fi aparat de tot intinsul marii, de fluvii mari sau de munti prapastiosi 27,
41 va da seama ca toate acestea ti se supun si sint invinse atit de repede de
insusirile tale, incit va crede ca muntii s-au micsorat, fluviile au secat, iar
marea a Post inlaturata ; si ca au navalit nu flotele noastre 28, Cl tot
pamintul nostru. 5
17, 1. Am impresia ca vad de pe acum un triumf 29 plin nu de prazi aduse din
provincii sau de our stors de la aliati, ci de arme dusmane si de lanturi ale regilor
luati prizonieri ; ma si vad cum incerc sa recunosc numele 30 lungi ale acestor
conducatori si trupurile for care nu desmint deloc faima numelui lor. 2. Mi se
pare ca vad tablourile 31 pline de ispravile groaznice ale barbarilor, iar pe fiecare 10
dintre ei, cu mlinile legate, urmind tabloul cu ispravile sale. Apoi [te vad] pe
tine, in picioare, urmarind indeaproape, din spate, neamurile invinse ; iar inain-
tea carului sint scuturile pe care tu insuti le-ai strapuns. 3. 8i nu ti-ar lipsi nici
spolia opima 32, data ar indrazni sa te infrunte vreun rege si data nu s-ar ingrozi
nu numai de sulitele aruncate de tine, dar si de cautatura ta, chiar atunci cind 15
va desparte un cimp intreg si toata armata. 4. De curind, moderatia ta a facut
sa se vada, ca atunci cind onoarea imperiului te-a obligat, fie sa incepi un
razboi fie sa-1 respingi, tu n-ai invins ca sä poti triumfa, ci ai triumfat
fiindca ai invins.
82, 4. Nici macar fluviile nu erau scutite de aceasta priveliste dezonoranta 33.
frisasi Dunarea si Rinul se bucurau ca poarta aceasta mare rusine a noastra. 20
Pentru imperiu, faptul nu era mai putin rusinos, deoarece se uitau la aceasta
nu numai acvilele romane, steagurile romane, in sfirsit insusi malul roman, dar
si dusmanii ; 5. dusmanii care obisnuiesc sa strabata cu luntrele sau sa treaca
inot aceste fluvii, si atunci cind sint pline de gheturi sau revarsate peste cimpii,
si atunci cind curg linistite si se poate naviga pe ele. 25

27 Aluzie la apele gi muntii din regiunile noastre (Dunare, Olt, Carpati) gi poate gi la
sistemul de cetAti dacice din Muntii Oragtiei (vezi Dio Cassius, nota 118).
29 Classic Panonnica gi Claesis Moesica de pe Dunare.
29 Acesta va avea be la sfirgitul anului 102 e.n. (vezi nota 4).
29 Aluzie la tablitele cu numele celor invingi gi cuceririle facute de generalul
care triumfa.
81 Ele reprezentau scene importante din respectivul rAzboi.
82 Erau prazile luate de un general roman, printr-o actiune personalA, de la o capetenie
dugmana.
92 A lui Domitian, care calatorea pe o corabie, Data la rindul ei de alta, spre a nu se
produce zguduituri gi zgomote.

31*

www.dacoromanica.ro
 LXXXI. M. ULPII TRAIANI

DACICA

Prise. VI, 13, p. 205. Traianus in I Dacicorum: inde Berzobim,

deinde Aizi processimus.

www.dacoromanica.ro
 LXXXI. IMPARATUL TRAIAN

S-a nascut in anul 53 e.n. la Italica, in Spania. Traian a fost adoptat

de imparatul Nerva, caruia i-a urmat la conducerea imperiului in anul 98. A
murit in 117. Riizboaiele cu dacii au fost descrise de el in mai multe cArti, din
care nu ni s-a pastrat, din nefericire, decit un singur fragment.
Editia: Historicorum Romanorum reliquiae edidit Hermannus Peter,
vol. II, Teubner, Leipzig, 1906, p. 117.

RAZBOAIELE CU DACII

Priscian, VI, 13, p. 205. Traian [spune] in cartea intii a razboaielor Cu.
dacii: de acolo am inaintat spre Berzovis, iar apoi spre Aizizis1.

1 Localitatile sint situate pe drumul Viminacium (Kostolac) Tibiscum (Caransebe5),

pe unde a inaintat Traian in primul razboi impotriva dacilor.

www.dacoromanica.ro
 LXXXII. P. CORNELII TACITI

AGRICOLA

41,1. Crebro per eos dies apud Domitianum absens accusatus,

absens absolutus est. causa periculi non crimen ullum aut querela laesi
5 cuiusquam, sed infensus virtutibus princeps et gloria viri ac pessimum
inimicorum genus, laudantes. 2. et ea insecuta sunt rei publicae
tempora, quae sileri Agricolam non sinerent: tot exercitus in Moesia
Daciaque et Germania et Pannonia temeritate aut per ignaviam
ducum amissi, tot militares viri cum totis cohortibus expugnati et
10 capti ; nec iam de limite imperii et ripa, sed de hibernis legionum
et possessione dubitatum.

GERMANIA

1, 1. Germania omnis a Gallis Raetisque et Pannoniis Rheno et

Danuvio fluminibus, a Sarmatis Dacisque mutuo metu aut montibus
15 separatur ; cetera Oceanus ambit, latos sinus et insularum immensa
spatia complectens, nuper cognitis quibusdam gentibus ac regibus,

www.dacoromanica.ro
 LXXXII. TACIT

Cel mai mare istoric roman s-a nascut pe la anul 55 e.n. §i a murit in
jurul anului 120. Din timpul domniei lui Vespasian §i pina pe vremea lui
Traian, Tacit a ocupat demnitati foarte inalte. A scris in tinerete citeva
lucrari mai mici, dar totu§i de mare valoare literara §i documentary: Dialogus
de oratoribus, o monografie despre viata §i faptele socrului sau Agricola §i o
pretioasa carticica despre Germania. Mai tirziu a dat la iveala (Iona opere istorice
monumentale: Historiae, in 12 carti, §i Annales, in 18 carti, in care infati-
geaza istoria Imperiului roman de la moartea lui August (14 e.n.) §i pina la
asasinarea lui Domitian (96 e.n.). Aceste lucrari nu ni s-au pastrat in intregime.
Editia : P. Cornelii Taciti Libri qui supersunt post C. Halm G. Andresen
septimum edidit Ericus Koestermann, vol. III, Teubner, Leipzig, 1949-1952.

AGRICOLA
41, 1. in zilele acelea 1 Agricola a fost pirit in lipsa inaintea lui Domitian
§i tot in lipsa a fost achitat. Cauza primejdiei nu era vreo invinuire precisa sau
plingerea vreunei persoane ofensate, ci ura imparatului impotriva meritelor sale, 5
gloria eroului si cea mai rea specie de dusmani, laudatorii. 2. intr-adevar au
urmat in stat imprejurari care nu permiteau ca numele lui Agricola sa fie
trecut sub tacere ; atitea armate pierdute in Moesia 2, Dacia 3, Germania §i
Panonia 4, prin indrazneala nebuneasca sau lasitatea comandantilor, atitia
militari de valoare invinsi §i facuti prizonieri cu cohorte intregi; acum nu se
mai punea in discutie hotarul imperiului si un mal 5, ci taberele de iarna ale 10
legiunilor si st6pinirea provinciilor noastre 6.

GERMANIA
1, 1. Germania in totalitatea ei este separata de gali, reti §i panoni prin
fluviile Rin §i DunAre, de sarmati si de daci prin teama pe care o au unii fata de
altii sau prin munti 7; tot restul este inconjurat de ocean, care imbrat4eaza 15
tarmuri sinuoase intinse si insule imense, cu triburi §i regi cunoscuti numai de
1 In anul 85 e.n., socrul autorului, care guverna Britania, a fost rechemat deli inre-
gistrase numeroase succese.
2 Aluzie la invadarea Moesiei de catre daci (iarna anului 85-86 e.n.), cind a fost
ucis insu0 guvernatorul provinciei, C. Oppius Sabinus (cf. Suetoniu, Domilian, VI, 1).
a Aluzie la infringerea lui Cornelius Fuscus, prefectul pretoriului, care a fost ucis
in anul 87 e.n. (cf. Suetoniu, Domifian, VI, 1). Este Ili una din primele menhiuni ale Daciei.
4 Aluzie la luptele impotriva suebilor (cvazi §i marcomani) qi a sarmatilor (iazigi) din
anii 88-92 e.n., cind romanii au suferit infringeri (cf. Dio Cassius, LXVII, 7, 2) 9i a fost
distrusa o legiune (cf. Suetoniu, Domician, VI, 1 qi Eutropiu, VII, 23, 4).
5 Malul Dunarii, care forma granite imperiului (limes).
8 Vezi nota 2.
7 Carpatii nord-vestici formau hotarul dacilor cu suebii (cf. Pliniu cel Batrin, IV,
12 (25), 80). Pentru situatia anterioark cf. Strabon, VII, 1, 3 0 3,1.

www.dacoromanica.ro
 488 TACIT

quos bellum aperuit. 2. Rhenus Raeticarum Alpium inaccesso ac

praecipiti vertice ortus modico flexu in occidenten versus septem-
trionali Oceano miscetur. 3. Danuvius molli et clementer edito
montis Abnobae iugo effusus pluris populos adit, donee in Ponticum
5 mare sex meatibus erumpat ; septimum os paludibus hauritur.
17, 1. Tegumen omnibus sagum fibula aut, si desit, spina con-
sertum: cetera intecti totos dies iuxta focum atque ignem agunt.
locupletissimi veste distinguuntur, non fluitante, sicut Sarmatae
ac Parthi, sed stricta et singulos artus exprimente . . .
10 46, 1. Hic Suebiae finis. Peucinorum Venedorumque et Fen-
norum nationes Germanis an Sarmatis adscribam dubito. quamquam
Peucini, quos quidam Bastarnas vocant, sermone, cultu, sede ac
domiciliis ut Germani agunt. sordes omnium ac torpor procerum.
conubiis mixtis nonnihil in sarmatarum habitum foedantur.
15 2. Venethi multum ex moribus traxerunt ; nam quicquid inter Peucinos
Fennosque silvarum ac montium erigitur latrociniis pererrant. hi
tamen inter Germanos potius referuntur, quia et domos figunt et
scuta gestant et pedum usu ac pernicitate gaudent : quae omnia
diversa Sarmatis sunt in plaustro equoque viventibus.

20 HISTORIAE

2, 1. Opus adgredior opimum casibus, atrox proeliis, dis-

I,
cors seditionibus, ipsa etiam pace saevom: ... turbatum Illyricum,
... coortae in nos Sarmatarum ac Sueborum gentes, nobilitatus
cladibus mutuis Dacus, mota prope etiam Parthorum arma falsi
25 Neronis ludibrio.
I, 76, 1. Primus Othoni fiduciam addidit et Illyrico nuntius,
iurasse in eum Dalmatiae ac Pannoniae et Moesiae legiones .. .
I, 79, 1. 1. Conversis ad civile bellum animis externa sine cura
habebantur. eo audentius Rhoxolani, Sarmatica gens, priore hieme
30 caesis duabus cohortibus, magna spe Moesiam inruperant, ad novem

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMiNIEI 489

citva timp si pe care i-a descoperit razboiul. 2. Rinul, izvorind dintr-un pisc
inaccesibil si prapastios al Alpilor retici, dupa ce face o usoara cotitura spre
apus se varsa in oceanul de la miazanoapte. 3. Dunarea, curgind din culmea
ling si usor inclinata a munteiui Abnoba, trece pe la mai multe popoare pins
ce se varsa in mare prin Base guri ; a saptea gura 8 este inghitita de mlastini. 5
17, 1. Vesmintul tuturor [germanilor] este o manta prinsa cu fibula sau,
in lipsa fibulei, cu un spin. Incolo sint goi si stau zile intregi linga focul din vatra.
Cei mai bogati se deosebesc printr-o haina care nu este lunga, ca la sarmati si
parti, ci strinsa si scotind in relief toate partile trupului ...
46, 1. Aici e capatul Suebiei. Stau la indoiala data trebuie sa numar 10
printre germani sau printre sarmati triburile peucinilor 8, venedilor 15 si fenilor 11,
deli peucinii pe care unii ii numesc bastarni, dupa vorba, port, asezare si
felul locuintelor traiesc ca germanii. Necuratenie la toti si trindavie la frun-
tasi. Ei capata ceva din fizionomia bidoasa a sarmatilor din cauza casatoriilor
cu acestia. 2. Venedii au luat multe din obiceiurile [sarmatilor] ; caci, citi codri 15
si munti se ridica intre peucini si feni, pe toti ii cutreiera cu hotiile lor. Totusi 12
acestia [bastarnii] trebuie socotiti mai degraba printre germani, deoarece con-
struiesc si case, poarta si scuturi, le place sa mearga pe jos si se misca repede ;
toate acestea sint altfel la sarmati, care isi petrec viata in care si pe cal.

ISTORII 20

I, 2, 1. Incep o opera bogata in dezastre, plina de batalii cumplite, de

discordii si de rascoale, si inspaimintatoare chiar in timp de pace : ... Iliricul 13
tulburat ... neamurile sarmatilor si ale suebilor 14 ridicate impotriva noastra,
dacii ajunsi vestiti prin infringerile noastre si ale for 15, chiar si partii fiind aproape
impinsi sa is armele 16 prin impostura unui fals Nero. 25
I, 76, 1. Prima veste ce dadu incredere lui Otho veni din Ririe : legiunile din
Dalmatia, Panonia si Moesia 17 ii jurasera supunere 15 . . .
I. 79, 1. Lumea era preocupata de razboiul civil 19 si nimeni nu mai avea
grija de razboaiele externe. Incurajati de aceasta imprejurare, dupa ce cu o
iarna inainte 20 masacrasera doua cohorte, roxolanii, un neam sarmatic, inva-
dara 21 plini de sperante Moesia, cu vreo noua mfi de calareti ; dar din cauza 30
9 Vezi problema gurilor Dun'arii la Pliniu cel Butrin, IV, 12 (24) 79.
9 Bastarnii asezati la gurile Dunarii (cf. Strabon VII, 3,15).
10 Triburi slave din regiunea Vistulei.
.
11 Stramosii finlandezilor.
12 in ciuda deosebirilor cu germanii.
12 Prin Illyricum, autorul intelege Dalmatia, Panonia si Moesia.
14 Aluzie la luptele cu iazigii, marcomanii si cvazi, din anii 88 97 e.n. (cf. Agri-
cola, 41, 2; Statius si Martial passim; Suetoniu, Domilian, VI, 1-2; Pliniu eel Tinar,
Panegiric, 8, 2; 16, 1 si Dio Cassius, LXVII, 7,1 si urm.).
15 Autorul se refers la luptele din timpul lui Vespasian si al lui Domilian.
16 Este o exagerare, deoarece, chiar data intre anii 80 88 e.n. partii au a jutat pe
falsul Nero, raporturile for cu romanii n-au suferit prea mult.
17 Legiunea a III-a Gallica, a VII-a Claudia vi a VIII-a Augusta.
12 Dupa ce fusese proclamat imparat la 15 ianuarie 69 e.n.
19 La inceputul anului 69 e.n.
20 In iarna 67 68 e.n. (cf. II, 74).
21 Dupd Patsch, Beitrcige, p. 173, atacul a avut be in luna februarie.

www.dacoromanica.ro
 490 TACIT

milia equitum, ex ferocia et successu praedae magis quam pugnae

intenta. igitur vagos et incuriosos tertia legio adiunctis auxiliis repente
invasit. 2. apud Romanos omnia proelio apta: Sarmatae dispersi
cupidine praedae aut graves onere sarcinarum et lubrico itinerum
5 adempta equorum pernicitate velut vincti caedebantur. namque
mirum dictu, ut sit omnis Sarmatarum virtus velut extra ipsos.
nihil ad pedestrem pugnam tarn ignavom: ubi per turmas advenere,
vix ulla acies obstiterit. 3. sed turn umido die et soluto gelu neque
conti neque gladii, quos praelongos utraque manu regunt, usui,
10 lapsantibus equis et catafractarum pondere. id principibus et nobilis-
simo cuique tegimen, ferreis lamminis aut praeduro corio consertum,
ut adversus ictus impenetrabile, ita impetu hostium provolutis
inhabile ad resurgendum ; simul altitudine et mollitia nivis haurie-
bantur. 4. Romanus miles facilis lorica et missili pilo aut lanceis
15 adsultans, ubi res posceret, levi gladio inermen Sarmatam (neque
enim scuto defendi mos est) comminus fodiebat, donec pauci, qui
proelio superfuerant, paludibus abderentur. 5. ibi saevitia hiemis
aut volnerum absumpti. postquam id Romae compertum, M. Aponius
Moesiam obtinens triumphali statua, Fulvus Aurelius et lulianus
20 Tettius ac Numisius Lupus, legati legionum, consularibus orna-
mentis donantur, laeto Othone et gloriam in se trahente, tamquam
et ipse felix bello et suis ducibus suisque exercitibus rempublicam
auxisset.
II, 74,1 .. . tertiam legionem, quod e Syria in Moesiam transisset,
25 suam numerabat.
II, 85, 2. In eo motu Aponius Saturninus Moesiae rector...
III, 5, 1. Ceterum ut transmittere in Italia impune et usui foret,
scriptum Aponio Saturnino, cum exercitu Moesico celeraret. ac
ne inermes provinciae barbaris nationibus exponerentur, principes
30 Sarmatarum lazugum, penes quos civitatis regimen, in commilitium
adsciti. plebem quoque et vim equitum, qua sola valent, offerebat:
remissurn id munus, ne inter discordias externa molirentur aut maiore
ex diverso mercede ius fasque exuerent . . .
III, 18, 2 . .. et Vipstanus Messala tribunus cum Moesicis auxi-
35 liaribus adsequitur, quos multi e legionariis quamquam raptim ductos
aequabant ...

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 491

salbaticiei si a succesului, ei erau preocupati mai mult de prada decit de lupta.

Astfel, pe cind rataceau, fara grija, ii infrunta pe neasteptate legiunea a treia
impreuna cu trupele auxiliare. 2. La romani totul era pregatit de lupta ; jar
sarmatii, imprastiali sau impinsi la jaf de lacomia tor, fiind si impovarati cu
sarcini grele si fara putinta de a se folosi de iuteala cailor din pricina drumurilor
alunecoase, erau macelariti ca si cum ar fi fost legati. intr-adevar e de mirare 5
cum se infatiseaza vitejia sarmatilor, parch' le-ar fi strains. Nimeni nu e mai
las decit dinsii intr-o lupta pedestra ; dar cind ataca in escadroane de cavalerie,
cu greu le-ar putea rezista o armata aranjata in linie de bataie. 3. insa atunci,
pe o zi ploioasa si de dezghet, nici lancile, nici sabiile for foarte lungi, pe care
le minuiesc cu amindoua miinile, nu le erau de folos, din cauza cailor care alune-
cau si a greutatii catafractelor. Aceasta armura, pe care o poarta sefii si toti 10
nobilii tor, facuta din lame de fier sau din curele foarte tari, nu poate fi strapunsa
de lovituri, dar impiedica sa se ridice pe cei cazuti de pe cal in cursul unui atac ;
pe linga aceasta, ei erau inghititi de zapada groasa si moale. 4. Soldatul roman
era sprinten sub platosa sa si ataca cu sulita sau se avinta cu lancile, cind era 16
nevoie, si 11 coplesea cu lovituri pe sarmatul dezarmat (caci nu obisnuieste sa
se apere cu scutul), ping ce putinii supravietuitori ai luptei se ascunsera in mlas-
tini. 5. Acolo s-au prapadit din cauza asprimii iernii sau a ranilor. Dupa ce
s-a aflat aceasta la Roma, Marcus Aponius, guvernatorul 22 Moesiei, a obtinut o
statuie triumfala, iar lui Fulvus Aurelius, Iulianus Tettius si Numisius Lupus, 20
comandarrti ai legiunilor, li s-au daruit ornamentele consulare, spre marea bucurie
a lui Otho. Acesta isi atribuia gloria, ca si cum el insusi ar fi reusit iii razboi si
ar fi inaltat statul prin comandantii sai si prin armatele sale.
II, 74. ... legiunea a treia, [Vespasian] o socotea de partea sa, deoarece
trecuse 23 din Siria in Moesia. 25
II, 85, 2. in timpul acestor tulburari 24, Aponius Saturninus, guvernatorul
Moesiei...
III, 5, 1. De altfel, pentru a putea duce fara pericol si cu folos ostilitatile 25
in Italia, s-a dat ordin scris lui Aponius Saturninus sa se grabeasca cu armata
din Moesia 26. Iar pentru ca provinciile fara armata sa nu fie expuse [la loviturile]
neamurilor barbare, fruntasii sarmatilor iazigi 27, in miinile carora se afla con- 30
ducerea [carii], Lea primiti sa lupte alaturi [de romani]. Ei ofereau si pe supusii
for si o cavalerie puternica, in care sta toata puterea tor; s-a renuntat la acest
serviciu de teams ca nu cumva, in mijlocul dezbinarilor, ei sa urzeasca planuri
dusznanoase sau, pentru o solda mai mare oferita de partea adversa, sa calce
legile umane si divine.
III, 18, 2... si tribunul Vipstanus Messala soseste cu trupele auxiliare
din Moesia, care, deli aduse in grabs, erau urinate in acelasi pas de multi dintre 35
ostasii legiunilor...
22 M. Aponius Saturninus a guvernat in cursul anului 69 e.n.
23 La inceputul anului 68 e.n. (cf. Suetoniu, Vespasian, 6) in Moesia fusese adusa
legiunea a III-a Galica, probabil in urma atacului roxolanilor din iarna anului 67 68 e.n.
(cf. I, 79, 1). Vezi Patsch, Beitrage, p. 167 168.
24 Aflind de moartea lui Otho, trupele au fost un timp nehotarite intre Vitellius qi Vespasian.
26 Partizanii lui Vespasian, care luptau impotriva lui Vitellius.
26 Aponius Saturninus trecuse intre timp de partea lui Vespasianus. Cf. losephus
Flavius, Rath. iud., IV, 10, 6.
27 Din rAsaritul Panoniei. Au fost primiti mai mult ca ostatici decit ca aliati.

www.dacoromanica.ro
 492 TACIT

III, 24, 2... Haec, ut quosque acceserat ; plura ad tertianos,

veterum recentiumque admonens, ut sub M. Antonio Parthos, sub
Corbulone Armenios, nuper Sarmatas pepulissent.
III, 46, 2. Mota et Dacorum gens numquam fida, tunc sine
5 metu, abducto e Moesia exercitu. sed prima rerum quieti specula-
bantur: ubi flagrare Italiam bello, cuncta in vicem hostilia accepere,
expugnatis cohortium alarumque hibernis utraque Danuvii ripa
potiebantur. iamque castra legionum excindere parabant, ni Mucianus
sextam legionem opposuisset, Cremonensis vistoriae gnarus, ac ne
10 externa moles utrimque ingrueret, si Dacus Germanusque diversi
inrupissent. 3. adfuit, ut saepe alias, fortuna populi Romani, quae
Mucianum viresque Orientis illuc tulit, et quod Cremonae interim
transegimus. Fonteius Agrippa ex Asia (pro consule earn provinciam
annuo imperio tenuerat) Moesiae praepositus est, additis copi<i>s
15 e Vitelliano exercitu, quern spargi per provincias et externo bello
inligari pars consilii pacisque eral.
III, 53, 3. Non se nuntiis necque epistulis, sed manu et armis
imperatori suo militare, necque afficere gloriae eorum qui Moesiam *
interim composuerint: illis [Moesiae] <provinciae> pacem, sibi salutem
20 securitatemque Italiae cordi fuisse...
III, 75, 1... sermonis nimius erat: id unum septem annis qui-
bus Moesiam, duodecim quibus praefecturam urbis obtinuit, calum-
niatus est rumor...
IV, 4, 2... multo cum honore verboru--. m Muciano triumphalia
25 de bello civili data, sed in Sarmatas expeditio fingebatur...

* Moesiam Purser: asiam ML (Daciam Sirker) I [Moesiae] <provinciae> Koest.,

tantum provinciae Andr.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 493

III, 24, 2... Vorbea astfel 28 si trecea prin fata fiecarei trupe ; adresa
mai multe cuvinte legiunii a III-a, amintindu-i ispravile ei vechi §i noi, cum
batuse sub Marcus Antonius pe parti 29, sub Corbulo pe armeni 30 0 mai de
curind pe sarmati 31.
III, 46, 2. S-au mi§cat 32 §i dacii, un neam care nu era niciodata de bunk
eredinta, iar atunci §i fark frica, deoarece fusese luata armata din Moesia. Ei 5
observara linistiti primele evenimente ; dar cind aflara ca Italia arde in focul
razboiului §i ca toti se dusmanesc intre ei, luara cu asalt taberele de iarna ale
cohortelor §i cavaleriei auxiliare §i se facura stapini pe ambele maluri ale Dunkrii.
Tocmai se pregateau sa distruga tabara legiunilor, cind Mucianus 33 le-a opus
legiunea a VI-a 34; el aflase de victoria de la Cremona 35 si se temea ca multimea
barbarilor din afark sa nu apese din dot& parti, data dacii §i germanii 36 ar fi 10
navalit din laturi deosebite. 3. A venit in ajutor, ca in atitea rinduri, norocul
poporului roman, care a adus intr-acolo pe Mucianus cu fortele sale din Orient,
§i faptul ca intre timp noi terminasem lupta la Cremona. Fonteius Agrippa din
Asia (condusese aceasta provincie un an ca proconsul) fu pus in fruntea 37 Moe-
siei, dindu-i-se trupe 38 din armata lui Vitellius: caci impra§tierea acestor trupe 15
prin provincii §i atragerea for intr-un razboi extern era o masura de intelepciune
§i pace.
III, 53, 3. Nu prin curieri §i nici prin rapoarte 39, ci cu bratul §i armele
lupta el pentru imparatul sau ; §i nu micsoreaza gloria acelora care in acest
timp au restabilit ordinea in Moesia 40; acelora 41 le-a fost draga pacea provinciei
Moesia, lui insa i-a fost scumpa salvarea §i securitatea Italiei... 20
III, 75, 1... la vorba nu prea era masurat 42: acesta este singurul repro§
pe care i 1-a facut opinia publica timp de §apte ani, cit a guvernat Moesia 43, §i
doisprezece ani, cit a fost prefect al Romei
IV, 4, 2... cu multe cuvinte de lauds ii furs acordate lui Mucianus orna-
mentele triumfale pentru razboiul civil, dar ca pretext 44 servea expeditia 25
Impotriva sarmatilor 45.

28 Legatul legiunii a VII-a din Panonia, Antonius Primus, care fusese in fruntea

armatelor de la Dunare.
29 In anul 36 i.e.n.
30 In anul 63 e.n.
31 Cf. I, 79, 1.
32 In toamna anului 69 e.n.
as Guvernatorul Siriei si principalul consilier al lui Vespasian, care calatorea din
Bizant spre Italia, aflase de invazia dacilor si-si schimbase ruta prin Tracia si Moesia.
31 Legiunea a VI-a Ferrata din Siria it insotea pe Mucianus.
as Orasul unde a lost infrint Vitellius, la 23 octombrie 69 e.n.
33 Tot in toamna anului 69 e.n. a inceput rilscoala batavului Iulius Civilis.
87 In septembrie sau octombrie 69 e.n. Pentru soarta acestuia cf. Iosephus Flavius,
Rdzb. iud., VII, 4, 3.
38 Legiunile I Italica si a V Alaudae.
38 Vorbeste Antonius Primus.
4° Vezi si aparatul critic la tot pasajul; fiind un loc corupt, s-au propus mai multe
variante, printre care si (Dacia*.
41 Adica lui Mucianus (cf. III, 46, 2).
42 Flavius Sabinus, fratele lui Vespasian.
" Probabil intre anii 49-50 si 56-57 i.e.n. (vezi Pippidi, Contribufii, p. 144-148).
44 Pentru lupte civile nu se putea acorda un triumf.
46 De fapt au fost daci, dar poate au participat si elemente sarmate (cf. III, 46, 2).

www.dacoromanica.ro
 494 TACIT

IV, 54, 1... Galli sustulerant animos, eandem ubique exer-

cituum nostrorum fortunam rati, volgato rumore a Sarmatis Dacis-
que Moesica ac Pannonica hiberna circumsederi ; paria de Britannia
fingebantur.

5 ANNALES

I, 80, 1. Prorogatur Poppaeo Sabino provincia Moesia, additis

Achaia ac Macedonia ...
II, 64, 2. Igitur Rhescuporim quoque, Thraciae regem, astu aggre-
ditur. omnem earn nationem Rhoemetalces tenuerat ; quo defuncto
10 Augustus partem Thraecum Rhescuporidi fratri eius, partem filio
Cotyi permisit. in ea divisione arva et urbes et vicina Graecis
Cotyi, quod incultum ferox adnexum hostibus, Rhescuporidi
cessit ;
II. 65, 4. Thraeciaque omni po titus scripsit ad Tiberium structas
15 sibi insidias, preventum insidiatorem ; simul helium adversus Bastar-
nas Scythasque praetendens novis peditum et equitum copiis sese
firmabat.
II, 66, 1... Latinius Pandus<a> pro praetore Moesiae ... 2...
sed defuncto Pa<n>dusa, quem sibi infensum Rhescuporis arguebat,
20 Pomponium Flaccum, veterem stipendiis et arta cum rege amicitia
eoque accommodatiorem ad fallendum, ob id maxime Moesiae
praefecit.
II, 67, 2... Thraecia in Rhoemetalcen filium, quern paternis
consiliis adversatum constabat, inque liberos Coty<i>s dividitur; iisque
25 nondum adultis Trebellenus Rufus praetura functus datur, qui
regnum interim tractaret, exemplo quo maiores M. Lepidum P tole-
maei liberis tutorem in Aegyptum miserant.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 495

IV, 54, 1... Galii prinsesera curaj 46, socotind ca soarta armatelor noastre
este pretutindeni aceeasi, caci se raspIndise zvonul ca taberele de iarna din
Moesia si Panonia erau inconjurate de sarmaIi si daci 47; la fel se nascocise si
despre Britania.

ANALE 5

I, 80, 1. Se prelungeste lui Poppaeus Sabinus guvernarea provinciei Moe-

sia 48, la care i se adauga Achaia si Macedonia 49.
II, 64. Si fata de Rhescuporis, regele Traciei. [Tiberiu] s-a folosit de sire-
tenie 50.Tracii fusesera sub stapinirea lui Rhoemetalces 51; dupa moartea
acestuia 52, August a atribuit o parte a Traciei lui Rhescuporis, iar cealalta
lui Cotys, primul fiind fratele defunctului, iar celalalt fiul sau. Prin aeeasta 10
1mpartire ogoarele, orasele si regiunile din vecinatatea grecilor 53 au fost cedate
lui Cotys, iar lui Rhescuporis paminturile necultivate si regiunile salbatice,
aflate in apropierea dusmanilor 54.
II, 65, 4. Facindu-se staRin pe toata Tracia 55, [Rhescuporis] ii scrisese lui
Tiberiu ea i s-au intins curse si a luat-o inainte celui care i le intindea ; tot-
°data, pretextind un razboi cu bastarnii si cu scitii, se intarea cu not trupe de 15
pedestrasi si calareii.
II, 66, 1.... Latinius Pandusa, propretor 56 al Moesiei... 2... murind
Pandusa, pe care Rhescuporis it acuza ca ii este vrasmas, [Tiberiu] puse in
locul lui pe Pomponius Flaccus, care Imbatrinise in serviciu 57 §i era legat de 20
rege printr-o strinsa prietenie, fiind de aceea mai potrivit ca sa-1 insele; pentru
acest motiv, mai ales, it puse in fruntea Moesiei.
II, 67, 2... Tracia este impartita 68 intre fiul sau, Rhoemetalces, care se
dovedise ca se impotrivise planurilor tatalui sau, si intre fiii 50 lui Cotys ; si
cum acestia erau Inca nevirstnici, i se da intre timp lui Trebellenus Rufus, 25
fost pretor, ca sa administreze regatul dupa pilda stramosilor care trimiseser6.'
in Egipt pe M. Lepidus ca tutore al copiilor lui Ptolemeu °.
" In ianuarie 70 e.n., lingonul Sabinus s-a proclamat imparat al Galiei.
47 Aluzie la invazia din iarna anului 70 e.n. cind a fost ucis C. Fonteius Agrippa, noul
guvernator al provinciei (cf. Iosephus Flavius , Rdzb. iud., VII, 4, 3).
48 In anul 15 e.n. (cf. Apian, Riria, 30, 86).
49 Aceste provincii trecusera de sub administratia senatului in cea a imparatului.
50 In anul 19 e.n.
61 Incepind din anul 11 Le.n.
62 Survenita probabil in anul 12 e.n.
53 Din care facea parte si teritoriul Dobrogei, alaturi de restul ta-rmului pontic.
54 Regiunile muntoase si cele din valea Dunarii, expuse incursiunilor dacilor si sarmatilor.
" Dupa prinderea lui Cotys si ocuparea regatului acestuia.
" In anii 17-18 e.n. Este vorba de un legat sub ordinele guvernatorului Poppaeus
Sabinus, pe linga care vor mai apiirea, in cursul indelungatei sale guvernari, alti trei asemenea
legati L. Pomponius Flaccus, P. Vellaeus si Pomponius Labeo care de altfel comandau
cite o legiune (vezi Stein, Leg. Moes., p. 19-20).
57 Fusese probabil praefectus orae maritimae in Dobrogea, in anul 15 e.n. (cf. Ovidiu,
Ponticele, IV, 9, 75).
58 Dupa prinderea si exilarea lui Rhescuporis.
" Pe nurne: Rhoemetalces, Polemon si Cotys.
80 Ptolemeu al V-lea murise in anul 181 i.e.n.

www.dacoromanica.ro
 496 TACIT

IV, 5, 3. Et Thraeciam Rhoemetalces ac liberi Cotyis, ripam-

que Danuvii legionum duae in Pannonia, duae in Moesia attinebant,
totidem apud Delmatiam locatis, quae positu regionis a tergo illis
ac, si repentinum auxilium Italia posceret, haud procul accirentur...
6 IV, 44, 1. Obiere eo anno viri nobiles Cn. Lentulus et L. Domi-
tius. Lentulo super consulatum et triumphalia de Getis gloriae fuerat
bene tolerata paupertas, dein magnae opes innocenter partae et
modeste habitae.
IV, 46, 1. Lentulo Gaetulico C. Calvisio consulibus decreta
10 triumphi insignia Poppaeo Sabino contusis Thraecum gentibus,
qui montium editis incultu atque eo ferocius agitabant. causa motus
super hominum ingenium, quod pati dilectus et validissimum quem-
que militiae nostrae dare aspernabantur, ne regibus quidem parere
nisi ex libidine soliti, aut, si mitterent auxilia, suos ductores prae-
15 ficere nee nisi adversum accolas belligerare. 2. ac turn rumor inces-
serat fore ut disiecti aliisque nationibus permixti diversas in terras
traherentur. sed antequam arma inciperent, misere legatos amicitiam
obsequiumque memoraturos, et mansura haec, si nullo novo onere
temptarentur ; sin ut victis servitium indiceretur, esse sibi ferrum
20 et iuventutem et promptum libertati aut ad mortem animum.
3. simul castella rupibus indita conlatosque illuc parentes et con-
iuges ostentabant bellumque impeditum arduum cruentum mini-
tabantur.
IV, 47, 1. At Sabinus, donee exercitus in unum conduceret,
25 datis mitibus responsis, <post>quam Pomponius Labeo e Moesia
cum legione, rex Rhoemetalces cum auxiliis popularium, qui fidem
non mutaverant, venere, addita praesenti copia ad hostem pergit,
compositum iam per angustias saltuum. quidam audentius apertis
in collibus visebantur, quos dux Romanus acie suggressus haud aegre
30 pepulit, sanguine barbarorum modico ob propinqua suffugia.
2. mox castris in loco communitis valida manu montem occupat
angustum et aequali dorso continuum usque ad proximum castellum,
quod magna vis armata aut incondita tuebatur. simul in fero-
cissimos, qui ante vallum more gentis cum carminibus et tripudiis
35 persultabant, mittit delectos. sagittariorum. 3. ii dum eminus gras-
sabantur, crebra et inulta vulnera fecere: proprius incedentes

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 497

IV, 5, 3. Rhoemetalces si copiii lui Cotys stapineau Tracia, iar malul Dunarii
it pazeau doted legiuni in Panonia, doua 61 in Moesia ; tot atitea fusesera
stabilite in Dalmatia ; prin asezarea tarii ele veneau in spatele celorlalte
si puteau fi chema te din apropiere, daca Italia avea nevoie de un ajutor
grabnic ...
IV, 44, 1. In acest an 62 au murit doi barbati vestiti: Cn. Lentulus si 5
L. Domitius. Pe linga consulat si podoabele triumfului obtinut asupra getilor 63
Lentulus avusese si gloria unei saracii indurate frumos si apoi a unei mari averi
dobindite in mod cinstit si folosite cu cumpatare.
IV, 46, 1. Sub consulii Lentulus Gaetulicus si C. Calvisius 64, au fost decer-
nate podoabele triumfului lui Poppaeus Sabinus 65, pentruca invinsese triburile 10
trace. Acestea se aflau pe crestele muntilor si traiau departe de orice civilizatie
si de aceea erau mai salbatice. Cauza tulburarilor, in afara de firea locuitorilor,
era faptul ca nu puteau suferi recrutarea si sa dea armatei noastre pe tinerii
lor cei mai vigurosi. Ei nu erau obisnuiti sa asculte nici macar de regi, decit
atunci cind doreau ; sau, daca trimiteau ajutoare, obisnuiau sa puna in frunte
pe conducatorii lor 66 si sa nu se razboiasca decit cu vecinii. 2. Dar atunci se 15
raspindise zvonul ca,...separati si amestecati cu alte neamuri, aveau sa fie tiriti
in tari indepartate. Inainte de a incepe ostilitatile, trimisera soli ca sa amin-
teasca prietenia si supunerea lor si sa declare ca vor fi mentinute acestea, daca
nu vor fi provocati prin not sarcini ; iar daca vor fi amenintati cu sclavia,
ca niste invinsLei au arme, tineret si oricind curajul necesar pentru libertate 20
sau moarte. 3. In acelasi timp aratau intariturile situate pe stinci, unde fusesera
adunati Orin-0i si sotiile lor, si amenintau cu un razboi anevoios, greu si
singeros.
IV, 47, 1. Cu toate acestea Sabinus, pins sa-si stringa armatele la un loc,
raspunse cu blindete ; dupa ce sosi din Moesia Pomponius Labeo 67 cu o legiune 25
si regele Rhoemetalces 68 cu trupe auxiliare puse la indemina de supusii sai
care ii ramasesera credinciosi, adaugind la acestea si fortele de Ltd, el porni
spre dusman, care se asezase prin strimtorile padurilor. Unii mai indrazneti
se vedeau pe coline descoperite ; comandantul roman se apropie cu trupele in
formatie de lupta si-i alunga lesne, fail pierderi mari din partea barbarilor,
pentru ca liniile lor de retragere erau aproape. 2. Apoi [ Sabinus] isi intari lagarul 30
in acel loc cu o trupa puternica si ocupa un munte Ingust, care se prelungea cu
o spinare neteda pina la o fortificatie vecina, pazita de numerosi aparatori,
soldati sau gloata. impotriva celor mai indrazneti, care se agitau inaintea
intariturii cu cintece si dansuri razboinice dupa obiceiul neamului lor, el trimise
elita arcasilor. 3. Cit timp acestia atacau de departe, facura mult rau dusmanilor, 35
fara sa li se intimple ceva ; dar mergind mai aproape, furs imprastiati de o

61 In anul 23 e.n. legio IV Scythica fi legio V Macedonica.

62 In anul 25 e.n.
63 Probabil in anii 11-12 e.n. (cf. Florus, II, 28, 19).
64 In anul 26 e.n.
65 Guvernatorul provinciilor Moesia, Macedonia si Ahaia reunite (cf. I, 80, 1).
66Aceste triburi erau de fapt independente.
67 Pomponius Labeo a exercitat in anii 26 34 e.n. un comandament in provincia
Moesia (cf. VI, 29 si Dio Cassius, LVIII, 24, 3).
68 Cf. II, 67, 2.

32 c. 1414

www.dacoromanica.ro
 498 TACIT

eruptione subita turbati sunt receptique subsidio Sugambrae cohortis,

quam Romanus promptam ad pericula nec minus cantuum et armo-
rum tumultu trucem haud procul instruxerat.
IV, 48, 1. Translata dehinc castra hostem propter, relictis apud
5 priora munimenta Thraecibus, quos nobis adfuisse memoravi ; iisque
permissum vastare urere, trahere praedas, dum populatio lucem
intra sisteretur noctemque in castris tutam et vigilem capesserent.
id primo servatum; mox versi in luxum et raptis opulenti omittere
statione<s> lascivia epularum, aut somno et vino procumbere. 2. igitur
10 hostes incuria eorum comperta duo agmina parant, quorum altero
populatores invaderentur, alii castra Romana adpugnarent, non
spe capiendi, sed ut clamore tells suo quisque periculo intentus
sonorem alterius proelii non acciperet ; tenebrae insuper delectae
augendam ad formidinem. 3. sed qui vallum legionum temptabant,
15 facile pelluntur ; Thraecum auxilia repentino incursu territa, cum
pars munitionibus adiacerent, plures extra palarentur, tanto infen-
sius caesi, quanto perfugae et proditores ferre arma ad suum patriae-
que servitium incusabantur.
IV, 49, 1. Postera die Sabinus exercitum aequo loco ostendit,
20 si barbari successu noctis alacres proelium auderent. et postquam
castello aut coniunctis tumulis non digrediebantur, obsidium coepit
per praesidia, quae opportune immuniebat ; dein fossam loricamque
contexens quattnor milia passuum ambitu amplexus est. 2. turn
paulatim, ut aquam pabulumque eriperet, contrahere claustra arta-
25 que circumdare ; et struebatur agger, unde saxa hastae ignes pro-
pinquum iam in hostem iacerentur. 3. sed nihil aeque quam sitis
fatigabat, cum ingens multitudo bellatorum, imbellium uno reliquo
fonte uterentur ; simulque armenta, ut mos barbaris, iuxta clausa,
egestate pabuli exanimari ; adiacere corpora hominum, quos vulnera,
30 quos sitis peremerat ; pollui cuncta sanie odore contactu.
IV, 50, 1. Rebusque turbatis malum extremum discordia accessit,
his deditionem, aliis mortem et mutuos inter se ictus parantibus ;
et erant qui non inultum exitium, sed eruptionem suaderent. 2. neque
ignobiles quamvis his diversi sententiis, verum e ducibus Dinis,
35 provectus senecta et Longo usu vim atque clementiam Romanam
edoctus, ponenda arma, unum adflictis id remedium disserebat,
primusque se cum coniuge et liberis victori permisit. secuti aetate
aut sexu imbecilli et quibus maior vitae quam gloriae cupido.
3. at iuventus Tarsam inter et Turesim distrahenantur. utrique des-
40 tinatum cum libertate occidere, sed Tarsa properum finem, ahrum_

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 499

navala neasteptata a dusmanilor si se retraser6 capatind ajutor de la o cohorts

de sicambri, pe care comandantul roman o asezase la o mica distant:a gata
pentru orice eventualitate si nu mai putin fioroasa ca dusmanii, prin larma
facuta de cintecele si armele ei.
IV, 48, 1. Apoi tabara fu mutata aproape de dusmani si in primele intari- 5
turi fura lasati tracii, despre care am amintit ca ne-au dat ajutor. Li se ingadui
s6 pustiasca, sa arda, sa is prazi, cu conditia ca jaful s6 inceteze o data cu ziva,
iar noaptea sa o petreaca in tabara in liniste, stind de veghe. Acest ordin fu
respectat la inceput ; apoi devenira nedisciplinati si, imbogatiti prin jaf, neglijau
posturile. Ospetele far6 masura sau betia si somnul ii doborau la pamint. 10
2. Aflind de aceasta neglijenta a lor, dusmanii pregatira dot& trupe: una sa nava-
leasca asupra jefuitorilor, cealalta sa atace tabara romans, nu cu speranta de a
o cuceri, ci ca in mijlocul strigatelor si a zgomotului armelor, fiecare, atent la
propriul sau pericol, sa nu poata auzi zgomotul celeilalte lupte. Pe deasupra,
pentru a mari groaza, alesera intunericul [pentru atac]. 3. Dar cei care atacau 15
intaritura legiunilor fura respinsi cu usurinta ; trupele auxiliare ale tracilor se
Inspaimintara de atacul neasteptat, pe cind unii sedeau culcati ling6 intarituri,
iar cei mai multi rataceau pe afara, si hied' macelariti cu o inversunare cu atit
mai mare, cu cit erau acuzati ca sint dezertori si tradatori, care poarta armele
pentru a asigura sclavia lor insisi si a patriei lor. 20
IV, 49, 1. A doua zi Sabinus isi desfasura armata in cimp deschis, pentru
cazul cind barbarii, incurajati de succesul din timpul noptii, ar indrazni sa
inceapa lupta. $i cum ei nu mai ieseau din intaritura lor, nici de pe inaltimile
vecine, el incepu impresurarea, ridicind redute pe care le intarea in chip potri-
vit ; dupa aceea, facind un sant si un parapet, cuprinse o circumferint,6 de patru 25
mii de pasi. 2. Apoi, putin cite putin, pentru a lua asediatilor apa si pasunea,
stringea cercul intariturilor si ii inchidea mai strins ; in acelasi timp, construia
o terasa de unde se putea arunca pietre, lanci si foc asupra dusmanului, care era
acum aproape. 3. Dar nimic nu chinuia pe dusman atit de mult ca setea, fiindea
aceasta mare multime de luptatori si neluptatori n-avea spre folosinta decit 30
o fintina ; totodata animalele inchise impreuna cu ei, dupa obiceiul barbarilor,
piereau din lipsa de nutret ; alaturi zaceau intinse trupurile oamenilor, pe care
ranile sau setea ii doborisera ; totul era infectat de singe stricat, de miasme,
de contagiune.
IV, 50, 1. La aceasta dezordine s-a adaugat 1'6111 cel mai mare, neintele- 35
gerea: unii voiau capitularea, altii moartea, dindu-si unul altuia lovitura fatal6 ;
erau si unii care sfatuiau s6 nu se lase nerazbunata moartea lor, ci sa incerce o
iesire. 2. $i nu din rindurile soldatilor, deli parerile erau impartite, ci chiar
unul dintre conducatori, Dinis, inaintat in virsta si cunoscind dintr-o lungs
experienta puterea si blindetea romans, spunea ca trebuie sa se depuna armele, 40
ca acesta era singurul leac pentru nenorocirea lor ; si el cel dintii s-a predat
invingatorului impreuna cu sotia si copiii; it urmara cei neputinciosi din
cauza virstei sau a sexului si cei carora viata be era mai scumpa decit gloria.
3. Tineretul insa era impartit intre Tarsa si Turesis. Si unul si altul se hotari-
sera sa cads o data cu libertatea, dar Tarsa voia un sfirsit grabnic si, strigind 45

B2

www.dacoromanica.ro
 600 TACIT

pendas pariter spes ac metus clamitans dedit exemplum demisso

in pectus ferro ; nec defuere qui eodem modo oppeterent. 4. Turesis
sua cum manu noctem opperitur haud nescio duce nostro. igitur
firmatae stationes densioribus globis. et ingruebat nox nimbo atrox,
6 hostisque clamore turbido, modo per vastum silentium, incertos
obsessores effecerat, cum Sabinus circumire, hortari, ne ad ambigua
sonitus aut simulationem quietis casum insidiantibus aperirent,
sed sua quisque munia servarent immoti telisque non in falsum
iactis.
10 IV, 51, 1. Interea barbari catervis decurrentes nunc in vallum
manualia saxa, praeustas sudes, decisa robora iacere, nunc virgultis
et cratibus et corporibus exanimis complere fossas ; quidam pontis
et scalas ante fabricati inferre propugnaculis eaque prensare detra-
here et adversum resistentis comminus niti. miles contra deturbare
16 telis, pellere umbonibus, muralia pila, congestas lapidum moles
provolvere. 2. his partae victoriae spes et, si cedant, insignitius
flagitium, illis extrema iam salus et adsistentes plerisque matres
et coniuges earumque lamenta addunt animos. nox aliis in audaciam,
aliis ad formidinem opportuna ; incerti ictus, vulnera improvisa ;
20 suorum atque hostium ignoratio et montis anfractu repercussae
velut a tergo votes adeo cuncta miscuerant, ut quaedam munimenta
Romani quasi perrupta omiserint. 3. neque tamen pervasere hostes
nisi admodum pauci : ceteros, deiecto promptissimo quoque aut
saucio, adpetente iam lute trusere in summa castelli, ubi tandem
26 coacta deditio. et proxima sponte inco<la>rum recepta: reliquis, quo
minus vi aut obsidio subigerentur, praematura montis Haemi et
saeva hiems subvenit.
VI, 29, 1. At Romae caede continua Pomponius Labeo, quem
praefuisse Moesiae rettuli, per abruptas venas sanguinem effudit.
30 VI, 39, ... Fine anni Poppaeus Sabinus concessit vita, 3. maximis-
que provinciis per quattuor et viginti annos inpositus.
XII, 15, 1. Ad Mithridates Bosporanus amissis opibus vagus,
postquam Didium ducem Romanum roburque exercitus abisse

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 601

ca trebuie curmata dintr-odata sperano si teama, dadu exemplul,

du-Si sabia in piept ; si n-au lipsit oameni care sa moara in acelasi fel.
4. Turesis cu ceata sa asteapta noaptea, dar comandantul nostru nu era nestiu-
tor. De aceea intari posturile cu efective sporite. in timpul nomii veni o
furtuna groaznica. Prin strigate infiorgtoare, sau printr-o tacere adinca, 6
dusmanul tulburase pe asediatori, dar Sabinus vizita trupele si indemna pe
soldati sa nu dea prilej dusmanilor de a le intinde curse, lasindu-se inselati
de zgomotele echivoce sau surprinsi de o liniste aparenta, ci fiecare sa-si
pOzeasca nemiscat postul si sa nu arunce sageIile in zadar.
IV, 51, 1. in acest timp barbarii coborira in cete: cind aruncau in intaritura 10
pietre cu mina, tarusi arsi la virf sau trunchiuri de copaci, cind umpleau samu-
rile cu nuiele, lese si lesuri ; unii pregatisera punIi si scarf si le sprijineau de
parapete, le apucau, le smulgeau si luptau corp la corp cu cei care tineau piept.
Soldatii nostri ii rasturnau cu proiectilele, ii respingeau cu scuturile, aruncau
suliIe de asediu si prOvaleau gramezi mari de pietre. 2. Unora le dOdea curaj 16
speranta victoriei castigate de ideea ca, data ar ceda, rusinea ar fi mai mare ;
celorlalIi le marea curajul ideea ca aceasta lupta era ultimul mijloc de salvare.
Mamele si soIiile care sedeau pe linga cei mai multi plingeau. Noaptea era
prielnica indraznelii, iar celorlalti le sporea frica ; loviturile erau nesigure, ranile
neasteptate ; nu se puteau recunoaste prietenii si dusmanii ; strigatele barbarilor,
intoarse de vagaunile muntilor si parca venite din spate, pricinuira atita invgl-
maseala, incit romanii crezura ea unele intarituri fusesera luate cu asalt si 20
le parasirO. 3. Totusi dusmanii nu patrunsesera in liniile noastre decit in numar
foarte mic ; cei mai indrOzneti furs dobori/i sau raniti, iar in zorii zilei ceilalti
furs alungati pina in virfurile intariturii, unde se vazura siliti sa se predea. Lon-
litatile vecine se supusera de buns voie, dar iarna timpurie si aspra a muntelui 25
Haemus i-a ajutat pe ceilalti sa nu fie supusi prin forla sau impresurare 69.
VI, 29, 1. La Roma insa, unde omorurile se Tineau lanI 70, Pomponius
Labeo, despre care am menlionat 71 ca a fost in fruntea 72 Moesiei, deschis
vinele si a murit.
VI, 39. ... La sfirsitul anului 73 s-a sfirsit din viai,a Poppaeus Sabinus... 3()
si care timp de dougzeci si patru de ani 74 a fost in fruntea unor provincii
foarte mari.
XII, 15, 1. Iar 7b Mitridate 76, [regele] Bosporului, care pierduse domnia
si ratacea ca un fugar, dupa ce a aflat ea generalul roman Didius 77 plecase 78
69 Terenul, tactica si intreaga atmosfera seamana cu starile de lucruri din Transilvania
in timpul razboaielor dacice.
76 in anul 34 e.n.
71 Cf. IV, 47.
72 Vezi nota 56.
73 In anul 35 e.n. (cf. I, 80, 1 si Dio Cassius, LVIII, 25, 4).
74 !litre anii 12-35 e.n. (vezi Stein, Leg. Moes., p. 18).
"4 Evenimentele descrise s-au petrecut in anul 49 e.n.
'4 Fostul rege al Bosporului, care fusese inscaunat de Claudiu, in anul 42 e.n., in locul
lui Polemon (cf. Dio Cassius, LIX, 12, 2).
77 A. Didius Gallus a fost probabil primul guvernator al provinciei independente
Moesia, dupa separarea ei de celelalte provincii, cu care a fost reunita in anul 44 e.n. de
catre Claudiu (vezi Stein, Leg. Moes., p. 25).
78 In anii 44-45 e.n. noul guvernator intreprinde o campanie, pe apa si pe uscat, la
capatul careia it inlocuieste pe Mitridate cu fratele acestuia Cotys.

www.dacoromanica.ro
 602 TACIT

cognoverat, relictos in novo regno Cotyn, iuventa rudem et pauca

cohortium cum Iulio Aquila equite Romano, spretis utrisque concire
nationes, illicere perfugas.
XII, 29, 1. Per idem tempus Vannius, Suebis a Druso Caesare
5 impositus, pellitur regno ... 3... Ipsi manus propria pedites, eques
e Sarmatis Iazugibus erat, impar multitudini hostium, eoque castellis
sese defensare bellumque ducere statuerat.
XIII, 35, 2... Et habiti per Galatiam Cappadociamque dilectus,
adiecta ex Germania legio cum equitibus alariis et peditatu cohortium.
10 XV, 6, 3... Copiis ita divisis, at quarta et duodecima legiones
addita quinta, quae recens e Moesia excita erat. .. Paeto oboedirent.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMiNIEI 603

impreuna cu grosul 79 trupelor i ca in noul regat al lui Cotys, un tinar necopt,

n-au ramas decit puTine cohorte [auxiliare], sub conducerea cavalerului roman
Iulius Aquila, i-a disprquit pe amindoi i a inceput sa atite diferite neamuri 80
i sa atraga fugari de partea sa 81.
XII, 29, 1. In acela§i timp 82 Vannius, care fusese impus suebilor de Drusus
Caesar, 83 fu alungat din regat... 3. ... Vannius avea oastea sa proprie, infan- 6
terie i cavalerie alcatuita din sarmaIi iazigi, 84 neindestulatoare insa faIa de
mulIimea du§manilor ; de aceea el hotarise sa se apere in intarituri §i sa taraga-
neze razboiul.
XIII, 35. ... In Galatia i Capadocia au avut loc recrutari, 88 iar din
Germania a fost adusa i alaturata celorlalte trupe o legiune 88, impreuna cu
unitatile auxiliare de cavalerie si infanterie.
XV, 6. ... Trupele erau astfel imparpte 87, incit legiunile a patra Si a 10
douasprezecea, la care se adauga a cincea, care fusese chemata de curind 88
din Moesia, ... sa asculte de Paetus.

78 Probabil legiunea care formase simburele armatei.

80 Triburile sarmate din jurul Marii de Azov.
81 Pina in cele din urma insa Mitridate este infrint, facut prizonier si trimis la Roma
(cf. cap. 16 21).
82 In anul 50 e.n.
" In anul 19 e.n., Tiberiu crease in Moravia statul clientelar al cvadului Vannius.
84 Iazigii s-au instalat in Cimpia Panonica in timpul domniei lui Tiberiu, cam pe
la anul 20 e.n. Se pare ca romanii i-au adus pentru a slabi pozitia dacilor (1st. Rom., p. 264).
86 In anul 58 e.n. pentru intarirea armatei lui Corbulo, in cadrul luptelor cu partii.
es Probabil legiunea a IV-a Scitica, care a fost adusa din Moesia (vezi Stein, Leg.
Moes., p. 30).
87 Intre Corbulo $i Caesennius Paetus.
88 In anul 62 e.n. cu prilejul luptelor din Armenia.

www.dacoromanica.ro
 LXXXIII. D. IUN II IUVENALIS

SATIRARUM LIBRI QUINQUE

IV, 109-112... saevior illo

Pompeius tenui iugulos aperire susurro,
6 et qui vulturibus servabat viscera Dacis
Fuscus marmorea meditatus proelia villa.
V, 49-50. Si stomachus domini fervet vinoque ciboque
frigidior Geticis petitur decocta pruinis.

VI, 201... 205. Si...

10 non es amaturus, ducendi nulla videtur
causa, nec est quare... perdas...
quod prima nocte datur...
205 Dacicus et scripto radiat Germanicus auro..

SCHOLIA

16 Ad. S. IVs, 111: Fuscus sub Domitiano exercitui

praepositus in Dacia periit. notat
autem eum, quia cum luxuria aflueret,
inter delicias bellorum actus exercebat.

www.dacoromanica.ro
 LXXXIII. I U VEN A L

Celebrul poet satiric s-a nascut la Aquinum, in anul 40 i.e.n. Iuvenal a

comandat probabil o cohort& in Dalmatia, iar apoi a ocupat citeva demnitati
minore sub Vespasian. A murit in Egipt la virsta de 80 ani. Cele 16 satire,
scrise sub Traian §i Hadrian, surprind diferite aspecte ale societatii romane,
dind prilej poetului sa biciuiasea moravurile decadente ale timpului.
Editii: Juvenal, Satires. Texte etabli et traduit par Pierre de Labriolle
et Francois Villeneuve, 2-e edition, Les Belles Lettres, Paris, 1931 ; Scholia in
Iuvenalem vetustiora edidit P. Wessner, Teubner, Leipzig, 1931.

SATIRE, IN CINCI CARTI

IV, 109 112... iata pe Pompei, mai nemilos decit acela 1

sä taie grumazurile printr-un simplu cuvint soptit ;
iata si pe Fuscus 2, care isi pastra maruntaiele pentru vulturii din 5
Dacia si
pregatea luptele intr-o vila de marmura ...
V, 49-50. Daca stomacul stapinului fierbe de yin si mincare,
se cere o fiertura mai rece decit z'apezile getice.

VI, 201 ...205. Daca...

nu iubesti, de ce sa to mai Insori cu ea 2, 10
de ce sa pierzi...
cadoul nuptial...
pe care straluceste in our chipul celui care i-a tnvins pe daci si
germani 4.

SCOLII

La Satira IV, 111: Fuscus, comandantul armatei in timpul lui Domitian, 15

a murit in Dacia. [Poetul] it blameaza, deoarece acesta, traind intr-un lux nema-
surat, intreprindea acliuni razboinice doar in toiul placerilor.

1 Curtean al lui Domitian.

2 Cf. Martial, VI, 76.
3 Poetul vorbe§te despre casnicie.
4 Traian luase aceste titluri la sfir5itul anilor 102 respectiv 97 e.n.

www.dacoromanica.ro
 LXXXIV. KP IT LI N 0 E

PETIKA

1 [ p. 931]. Ioann. Lyd. De mag. II 28: <i)v> (sc. /xuetocv)

rcp(STog iAiLv GU%) AexePcaAcp Tc7) FETWv lir/Fact/Avg), TpoccavOc I
5 TcoAk rcevTaxoaEocg 1..cupccic3occ xpuutou AcTpc7)v, acnXocaEocc 8E aprSpou,
ix7Toy.ciTcav &vet) xoci crxeu6v Tct.t.-7]c 8pov ixpe(31x6Tow, ayeXiiiv Te
xcci. 8rcAcov, xocE dcvapi5v I.LocnICOT&TCOV tircep Tcevr;]X0VTOC li.upLcfcaocc
Gin TO 87tXocc (Poicci.occ eicrfryocyev, 4.4 o KpiTc,)v Trcepeov Tc1) TcoAilly
accazupEaccTo.
10 2 [p. 931]. Schol. Lukian. p. 104, 19 Rabe: of 8E FeTac gOvoc
Pc'epr3ocpov xoct Ecrzup6v, 8 `PcollocEcov xocTeEocvocaTecv xoci. 1..cixpc croOpou
arcocyoqijc TomecwIcrocv To*cociovc UrcO Tpoccocvoi3 Cxrcepov o5To)c iEco-
AoOpe15071 AexefICay xp4tevov Pcco-cAet, 1.&rre TO Tray gOvoq eig Teo.-
aocpcbcovToc rcepcaTiivccc &vapccc. WS to-rope: KpETow iv Tag reTcxor.q.
16 3 (2) [p. 931]. Schol. cod. A Strab. VII, 3, 3 (Poseidon 87
F 105, p. 284, 4-7): Tok 7ccAocp6povc riTac, (Le (3000L Ti potol
xoci KpETcov Ev Tots FeTcxo74.
4 (2) [p. 931] Suidas s. ecpTc gl. 2: « ETC nepoccoullevocc xoct
apTio4 ecrcoPocEvoucrcv ircycieeaocc>> KpiTow iv reTcxotc.
20 5 (2) [p. 932]. Suidas s. pociyticac (=s. ivetrvivo)v) << KocE
TLVCJV PoonEoccc icpecrydnow, Teo'v 8E 6EXAcov Tetiv Trept pacraia -rag
ip4Loccr6 vevellYglivwv KpiTcov iv Tag IleTcxaq.

www.dacoromanica.ro
 LXXXIV. CRIT ON

Nascut in Pieria (Macedonia), Criton a fost medic militar si 1-a insotit pe

imparatul Traian in campaniile din Dacia, intre anii 101-106. A descris
aceste razboaie intr-o opera, din nefericire, astazi pierduta. S-au pastrat intim-
plator numai citeva fragmente, a caror important dovedeste valoarea acestei
scrieri. Autorul, care a infatisat lucruri vazute si evenimente traite, a dispus
de o informatie bogata, care s-a pierdut odata cu opera.
Editia: FGrHist, IIB, p. 931-932, fr. 1 8.

GETICELE
1 [p. 931]. Ioann. Lyd. De mag. II 28: Dupa ce a cucerit-o (Scitia) pentru
prima oars, gi [I-a invins] pe Decebal, conducatorul getilor, puternicul Traian
a adus romanilor cinci milioane de livre de aur, o cantitate dubla de argint, 6
in afar4 de cupe 5i lucruri [scumpe[, depa§ind orice pretuire, apoi turme §i
arme §i peste cinci sute de mii de barbati 1 cit se poate de potriviti pentru
lupta, impreun5 cu armele tor, aa cum a afirmat Criton, care a luat
parte la razboi.
2 [p. 931]. Scolii la Lucian, p. 104, 19 Rabe: Getii, un neam barbar 10
fi puternic care s-a ridicat i'mpotriva romanilor si i-a umilit pins la platirea 2
tributului, mai tirziu, cind aveau rege pe Decebal a fost pin-a intr-atita
zdrobit de eatre Traian, incit tot neamul ajunsese la vreo patruzeci de barbati 3,
dupa cum povestwe Criton in Getice.
3 (2) [p. 931J. Scol. cod. A Strabon VII, 3, 3 (Poseidon 87 F 105, p. 284, 15
4-7): getii pilofori 4, dupa cum ii numesc §i altii, precum si Criton. In Getice.
4 (2) [p. 931] Suidas sub arcp-rt cc tocmai 3 glosa 2: 0 Inca pe cind
treceau fluviul §i tocmai cind debarcau, i-au atacat *, spune Criton in Getice.
5 (2) [p. 932]. Suidas sub powc(o:L;) e cei care muncesc [pamintul] 20
cu boii *: (= sub ively11.1.6vcov e care past vitele *) e §i pe cind unii erau pu§i 5
peste cei care munceau [pAmintul] cu boii, altii 6 - dintre cei din jurul regelui
erau rindui/i [sa se ingrijeasca] de fortificatii *, spune Criton in Getice.
1 Toate aceste cifre sint foarte mult exagerate. De aceea J. Carcopino in s Dacia )>,
I (1924), p. 28-34 si apoi in Points de vue sur l'imperialisme romain, Paris, 1934, le reduce
la a zecea parte printr-un procedeu foarte ingenios. Dar si in cazul acesta ele ramin Inca
destul de ridicate (165 500 kg aur, 331 000 kg argint si 50 000 prizonieri), fiind ins& mult mai
aproape de realitate.
2 Aluzie la tratatul de pace incheiat cu Domitian (cf. Dio Cassius, LXVII, 7, 4 si
LXVIII, 6. 1).
3 Vezi Lucian, nota 18.
4 Cf. Dio Chrysostomos, LXXII, 3.
5 Un fel de administratori.
6 Sint de fapt comandantii diferitelor cetati care existau in numar destul de mare in
Dacia. Existenta acestor functionari, civili si militari, atesta un aparat de s tat relativ dezvoltat.
(vezi 1st. Rom., p. 284).

www.dacoromanica.ro
 508 CRITON

6 (1) [p. 932]. Suidas s. yecroi. <OE `Poi imam 7 clIocv-rec Toiic
Te6o6c xoct Tecc 7cepcxecpccAociocc TOItYCOLc inc06vTec, cpoorrccatac "Tapia-
zovero TOGS ix acoccrrilvaToc 6c plvovTec int A6cpow. go-TL a
Tot')
67-cx0v. OTE. 6 yio-oc icrecv [Locxpox6vnIc [rI] xovT6c. OTt KpiTwv gypoc-
5 C.1)EV iv T0.1% PeTtxac.
7 (2) [p. 932] Suidas s. aetacaouti.ovtoc... xoct KpiTcov iv Tag
reTLxol:c (rimy' (cOt ai (3act Aei.c Teti)) reTi5v CoTITT) xoct vriTetoc
aELcaocLilovi.ocv xoct OtAvotocv ivepyocaCctlevol. ccUToi,c [Leydacov X7571
icptevraw.
10 8 (2) [p. 932] Suidas s. xocOcaTdct.tevoc npOc TO PiATcov lier-
c'cycov. #O a Kcaaccp etc Tip 'Acsiocv ij?.0e, Tec Ti5v LTrixOwv xcd. TON
IldcpOwv 64.toc xccOcaTc'clievoc#. xoct ociSOcc. #7roXet.to3'vrt Te ocoTcI) xoct
rcept Tip apX4p xecOcaTocilivcp crurfevOtLevop cnat KptTcov iv Fe Tmoi.c.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROAIINIEI 609

6 (1) [p. 932]. Suidas sub yeo-oi o gesuri >>: < implintind in pamint
gesuri si asezind peste acestea coifuri, romanii dadura impresia [celor care
priveau] de la distanta c6 ei se afla Inca pe colina )). [Gesul] este o arms, o o
lance lung-a ca o sulif6 *. Asa a scris Criton in Getice. 6
7 (2) [p. 932]. Suidas sub 8et6L8oct.t.Lovice < teama de zei >: ...Si
Criton in Getice spune: 0 Prin inselaciune si magie, regii gelilor impun supusilor
for teama de zei si buna inIelegere si dobindesc 7 lucruri mari >>.
8 (2) [p. 932]. Suidas sub xocOurroylvoc e care pune Intr -o mai buna 10
rinduiala )): 4 Imparatul [Traian] plea in Asia, punind in buna rinduiala atit
treburile supusilor sai, cit si treburile cu partii >>. Si iarasi: 4 Fiind impreuna
cu el, in timp ce acesta purta razboi si punea rinduiala in treburile stapinirii >,
spune Criton in Getice.

7 Aluzie la importanta preotilor daci (cf. Strabon, VII, 3, 5).

www.dacoromanica.ro
 LXXXV.MEMNONO/

HEPI HPAKAEIAZ

5. FGrHist III B, p. 341. KA6ocpxoc 8i Ocv8pweetc '487) Ti TE

7c6Aeo)c 35pze, xoct noX6E.J.oLc oux aiyoLc', to [Lev crup.p.ocxEw O'cAAotc.,
5 TO( 8 xat Totc imcpepogvor4 akiiS &5177CgETO. Ev otc ;cat xavic
l'er6v Avat.p.c'qw <au>cprpocObnoc T-ric ocizp.ocAo)criac ixeivou xat aiyrOc
Vo-repov r Au64c'Exou npovoia Occioizro.
13 (21). FGrHist III B, p. 347-348. 06 7roW,.) 8e iio--repov
xpOvcp 7c6AEp.oc Ocvepperp) Buocv-rEoLc 7pOc KaXAavavoUc (Cruromot
10 si okot `I-IpaxXeoyriiiv irrocv) xoct npOc 'Icrrptavaic Tcept TOilecoc Tot;
6t,t7copi.ou, 8 Toic KaXAaTtavo7.6 Op.opov J, 11.0VO7CWALOV To rro &moo-
oolAvo.)v xoc.racrx.eucCaoc. Tc7)v KocAcert.avE6v. ALE7Cpe6i3Eilov-co oi5v 7rpOc
clipocxXedyrac e7rt cruEivaziav ixcfc,repoy oi 8E -rrOeci.Lxip p.£v (5o7cilv
o68E-c6po,) gvellov gpet., 8LaAXocx,r-ipLou; 8E av8pocc ixocTkpoLc Ocn6crrEA-
15 Aov, xOcv einpocx,roc oc&ri;iv i 67cou81) Te y6yove. IIoUck 8e ot T-7)c
KocAACcrt.8oc I'm?) .-rEtiv rcoXeploiv p. 348 noce6yrec, 56repov eic &a-
AUG-a; 35A0ov, cinO -ronSTy]c T-7)c aup.popFcc oi.)x6v. crze8Ov avoc?vxPetv
ocirrok 8uv.06vTec.
27, 7 (39). FGrHist III B, p. 356. lloAk[Lou 8E vau-rmoii xxrc
20 KaAm86va 7C6XLv To.)p.ocioLc TE xat Hovrmotc o-uaTo'cwroc, xoct .rceijc
at auvcitkewc Tijc TE Poc6LXLx-7)c xat TrS Tolatx-rjc etc 1..o'cralv CcAA)-
Axtc cuppayeto-lc (icrrpocrilyet 8e T-71c pEV KOTrac, yr 81\11.0p.8177c),

www.dacoromanica.ro
 LXXXV. M E M N 0 N

Memnon a trait in prima jumalate a secolului al II-lea e.n. si a scris o

istorie a cetatii Heracleia din Pont in 14 carti. Primele 8 car/i priveau eveni-
mentele ping la anul 364 i.e.n., iar ultimele 6 carti tratau istoria orasului pins
la cucerirea romans in secolul I i.e.n. Din opera lui Memnon s-au pastrat
numai fragmente.
Editia: FGrHist, III B, p. 336-368, fr. 1-40.

DE SP RE HERACLEIA

5. FGrHist, III B, p. 341. Ajuns la varsta b5rbatiei, Clearh conducea

cetatea §i-§i incerca puterile in multe razboaie, dintre care in unele dadea ajutor
altora, iar in altele ii respingea pe cei care 11 atacau. Printre aceste razboaie, 6
a participat si la campania lui Lisimah impotriva getilor, fiind luat prizonier
impreuna cu acesta 1 Dupa eliberarea din captivitate a lui Lisimah, a scapat
si el mai tirziu, prin grija aceluia.
13 (21), FGrHist, III B, p. 347-348. Nu mult dup5 aceea, a izbucnit
un razboi, pe care-1 pornisera bizantinii impotriva calatienilor acestia
erau colonisti ai heracleolilor si [totodata[ impotriva istrienilor, pentru 10
emporiul de la Tomis 2, care se afla in vecinatatea calatienilor. Acestia
se gindeau sa faca acolo un monopol al lor. Si unii si altii trimisera
soli heracleotilor, ca sa le vin intr-ajutor, dar acestia nu acordara sprijin
militar nici unora nici altora, ci trimisera in ambele parti soli care sa -i
impace, fara ca strAdania for sa fi ajuns la rezul tat 3. Locuitorii din 15
Callatis suferira multe pierderi din pricina dusmanilor p. 348 si mai tirziu
incepura tratative de pace, dar n-au mai putut sä se refaca 4 din aceasta
nenorocire.
27, 7 (39). FGrHist, III B, p. 356. Iscindu-se un r5zboi naval ling5 orasul
Calcedon intre romani si pontici si infruntindu-se in lupta pedestrimea regelui 20
cu cea romans una era condusa de Cotta, iar cealalta de Mitridate bastarnii 5

1 Cf. Diodor, XXI, 12, 1.

2 Gatre anul 260 i.e.n., s-a dat lupta pentru portul de desfacere a produselor de la
Tomis (vezi Pippidi, Contribufii, p. 14-15 si 24).
3 Pina la urma Bizantul a iesit invingator.
4 Aceasta este o exagerare evidenta (vezi Pippidi, Contribulii, p. 32-33).
5 Bastarnii intraserii in serviciul regelui ca mercenari (cf. Apian, Mitridate,
71, 304).

www.dacoromanica.ro
 512 MEMNON

T pETC 0060) oi Boccnipvcct XaTa 'CO 7TEOv Toi S 'ITocXo6c, xoct

noVp.) ccOTLiv cp6vov elpyclarocvTo. Ta aka 8e xai 7Tept Tag vault EYE-
VETO, xoci UnO 1..d.cxv 111.Lepocv y-71 Te xai OciAcco-acz Toic ToNlaf.ow 86eXe-
Xtipt6ro ad41.a64, 8coccp0ocpevTow iv lie)) T.7) VOCUILOCZGa OxTcxxt.crztaitov,
5 TeTpaxt.o-z0j.cov 8e xoc nevTocxocrim ea,XcoxOTo)v TO 8e 7CEoi5 crTpoc-
TekLaToq 'ITaAo µeV Tptax66Lo. xat nevrocxyrziat.or., TeLv 8e Mr.OpL-
8ocTef.ow Bcc6T6pvou ply .rcep Tpic'cX0VTOC., To5 8e ?:67coi5 nXiMoug
ircTocx6olou 8. 05To.); Ocp0evTcz Teic Mt.Op.8ciTou TCaVTCOV TO cppOvrilloc
xocTe8o6Aou. Acti)xoAAog ai LTG To6 Eacy-yapiou noToctio1.5 6TpocTone-
10 8e6oiv xat I.Loc08.),) TO Tco'cOoc, ),,Oyot.c OcveAo'cp.pavey CcOup..4rsocvTac, ToUg
o-TpocTLoSTac.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 613

respinsera pedestrimea romanilor 6 si ii macelarira pe multi. Acelasi lucru

s-a intimplat si cu flota. 8i intr-o singura zi pamintul si marea s-au umplut de
trupurile romanilor. Au fost nimiciti in lupta pe mare opt mii si luati prizonieri
patru mii si cinci sute, din armata pedestra a romanilor, cinci mii trei sute, iar 5
dintre bastarnii lui Mitridate cam treizeci, din restul multimii sapte sute.
8. Acest succes al lui Mitridate a robit mintile tuturor. Avindu-si tabara pe riul
Sangarios si aflind de aceasta infringere, Lucullus 10 imbarbata prin cuvintari 10
soldatii descuraj mi.

6 La inceputul celui' de-al treilea razboi al lui Mitridate cu romanii, in anul 73 i.e.n.

33 - o. 1414

www.dacoromanica.ro
 LXXXVI. C. SUETONII TRANQUILLI

DE VITA CAESA RUM

DIVUS IULIUS
XLIV, 1. Nam de ornanda instruendaque urbem item de tuendo
6 ampliandoque imperio plura ac maiora in dies destinabat...
6. Dacos, qui se in Pontum et Thraciam effuderant, coercere...
7. Talia agentem atque meditantem mors praevenit.

DIVUS AUGUSTUS

III, 3. Provinciae praefuit non minore iustitia quam forti-

10 tudine ; namque Bessis ac Thracibus magno proelio fusis ita socios
tractavit, ut epistolas M. Ciceronis extent, quibus Quintum
fratrem eodem tempore parum secunda fama proconsulatum Asiae
administrantem hortatur et monet, imitetur in promerendis sociis
vicinum suum Octavium.
16 VIII, 4. Caesare post receptas Hispanias expeditionem in Dacos
et inde Parthos destinante praemissus Apolloniam studiis vacavit.
XXI, 2. Coercuit et Dacorum incursiones, tribus eorum ducibus
cum magna copia caesis...

www.dacoromanica.ro
 LXXXVI. SUETONIU

A trait intre anii 70-150 e.n. la Roma, unde a cunoscut pe scriitorii

Pliniu cel Tinar si Tacit ; a fost ajutat de imparatul Traian, iar sub urmasul
acestuia a stat un timp in fruntea oficiului pentru corespondents al palatului
(ab epistulis). A scris lucrari de eruditie, astazi pierdute in cea mai mare
parte, dar si-a facut un nume indeosebi cu Viefile celor doisprezece cezari (de la
Cezar la Domitian), in care a adunat informatii pretioase privitoare la viata
politica a Imperiului roman din acel timp.
Editia: Suetone, Vies des douze Cesars, Texte etabli et traduit par Henri
Ailloud, vol. IIII, Les Belles Lettres, Paris, 1931-1932.

VIETILE CEZARILOR
DIVINUL 1 IULIUS
XLIV, 1. Caci In privinIa InfrumuseOrii lsi a InzestrArii oraplui, cit qi
a apararii si maririi imperiului, el facea zi de zi planuri tot mai numeroase 0 6
mai mari... 6. Dorea sá in in friu pe daci, care se raspindisera in Tracia i
In Pont... 7. Moartea 1-a surprins pe cind savir§ea astfel de lucruri qi se gindea
la ele 2.

DIVINUL AUGUST

III, 3. A condus 3 provincia cu tot atitea dreptate i curaj, caci pe bes

qi pe traci i-a infrint intr-o mare lupta, iar pe aliati i-a tratat atit de bine incit 10
s-a pastrat o scrisoare a lui M. Cicero In care acesta il indeamna pe fratele 4
sail Quintus, pe atunci proconsul cu renume in Asia, sa imite pe vecinul sau
Octavius In privinIa felului de ali ciqtiga aliaTi.
VIII, 4. Dupa ce a luat In stapinire provinciile spaniole, Cezar se gindea 15
sa faca o expedivie Impotriva dacilor §i apoi a parOlor. De aceea [August]
a fost trimis la Apollonia, unde 10 petrecea timpul liber studiind 5.
XXI, 2 A reprimat §i incursiunile dacilor, fiind omoriIi trei efi de ai
for cu multa armata 6...

1 Titlul dat imparatilor defuncti, care erau trecuti in rindul zeilor.

2 In anul 44 i.e.n., cf. Strabon, VII, 3, 5; 11; Velleius Paterculus, II, 59, 4; Plutarh,
Cezar, 58; Apian, Razboaiele civile, II, 110; III, 25; Iliria, 13,36 gi Titus Livius, Periochae,
CXVII.
2 Tatal lui August a guvernat Macedonia in anii 60 59 i.e.n.
4 Cf. Ad Quintum fratrem, I, 1.
5 Vezi nota 2.
6 Probabil in legatura cu luptele din anii 11-12 e.n. de sub conducerea lui Lentulus
(cf. Florus, II, 28, 19).

33

www.dacoromanica.ro
 516 SUETONIU

LXIII, 4. M. Antonius scribit primum eum Antonio filio suo

despondisse Iuliam, dein Cotisoni Getarum regi, quo tempore sibi
quoque in vicem filiam regis in matrimonium petisset.
XC IV, 7. Octavio postea, cum per secreta Thraciae eNercitum
5 ducerat, in Liberi patris luco barbari caerimonia de filio consulenti,
idem affirmatum est a sacerdotibus, quod infuso super altaria mero
tantum flamma emicuisset, ut supergressa fastigium templi ad
caelum usque ferretur...

TIBERIUS

10 XVI, 1, Data rursus potestas tribunicia in quinquennium, dele-

gatus pacandae Germaniae status ... 2. Sed nuntiata Illyrici defec-
tione transiit ad curam novi belli, quod gravissimum omnium exter-
norum bellorum post Punica, per quindecim legiones paremque auxi-
liorum copiam triennio gessit in magnis rerum difficultatibus sum-
is maque frugum inopia ... 4. Ac perseverentiae grande pretium
tulit, toto Illyrico, quod inter Italiam regnumque Noricum et Thra-
ciam et Macedoniam interque Danubium Rumen ei sinum maris
Hadriatici patet, perdomito, et in dicionem redacto.
XXXVII, 9. Reges infestos suspectosque comminationibus magis
20 et querellis quam vi repressit: quosdam per blanditias atque promissa
extractos ad se non remisit, ut Marobodum Germanum, Rhascypolim
Thracem, Archelaum Cappadocem, cuius etiam regnum in formam
provinciae redegit.
XL I. 1. Regressus in insulam, rei p. quidem curam usque adeo
25 abiecit, ut postea non decurias equitum unquam supplerit, non tribunos
militum praefectosque, non provinciarum praesides ullos muta-
verit, Hispaniam et Syriam per aliquot annos sine eonsularibus legatis
habuerit, Armeniam a Parthis occupari, Moesiam a Dacis Sarma-
tisque, Gallias a Germanis vastari neglexerit, magno dedecore imperii
30 nec minore discrimine.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 517

LXIII, 4. M. Antonius 7 scrie ca 'August] a fagaduit-o pe Iulia mai

intii fiului sau Antonius, apoi lui Cotiso 8, regele getilor, §i ca tot atunci a cerut,
in schimb, in casatorie, chiar pentru el pe fiica regelui.
XC IV, 7. Mai tirziu, conducinduli armata prin locurile neumblate ale
Traciei, Octavius9 a consultat, cu privire la fiul sau, oracolele barbare dintr-o 5
padure [inchinatal zeului Bacchus, iar preotii i-au afirmat acela0 lucru 10,
deoarece vinul care fusese varsat pe altar facuse sa Tipeasca o flacare atit de
mare, incit ea intrecu acoperi§ul templului 11, ajungind pins la cer

TIBERIU

XVI, 1. Dupe ce i s-a acordat iara0 pentru cinci ani puterea tribuniciara, 10
el a fost insarcinat cu pacificarea Germaniei... 2. Dar cind i s-a facut
cunoscuta revolta Iliriei, s-a dus sa se ocupe de un nou razboi, care a fost
cel mai greu de purtat dintre toate razboaiele externe, dupe cel impotriva
punilor, §i pe care 1-a purtat timp de trei ani 12, avind cincisprezece legiuni §i
tot atitea trupe auxiliare, in mijlocul unor mari dificultaii de tot felul, la care
se adauga o mare lipsa de alimente . .. 4. Pentru perseverenta sa a primit o 15
mare rasplata, caci intreaga Dixie care se intinde intre Italia, regatul noric,
Tracia 0 Macedonia §i intre fluviul Dunarea §i Tarmul Adriaticii a fost
invinsa si adusa sub ascultare.
XXXVII, 9. Pe regii dupnano0 si suspecti i-a Iinut in friu mai mult prin
amenin-cari §i mustrari decit prin forla : iar pe unii i-a dus la Roma prin momeli 20
§i promisiuni, apoi nu i-a mai lasat sa plece, ca de pilda pe germanul Marobodus 13,
pe tracul Rhascyporis 14 si pe Archelaus din Capadocia, al carui regat 1-a trans-
format 15 chiar in provincie romans.
XLI, 1. intors in insula [Tiberiu] a parasit pins intr-atita grijile
statului, incit n-a mai completat niciodata decuriile de cavaleri, n-a schimbat 25
tribunii militari sau pe comandanIii de cavalerie §i nici pe guvernatorii provin-
ciilor ; a lasat citiva ani Spania §i Siria Para legati consulari, a ingaduit ca Armenia
sa fie ocupata de part,i, Moesia de daci §i sarmaIi 17, iar Galia sa fie devastate
de germani: o mare ru0ne pentru imperiu §i o primejdie tot atit de mare. 30

7Cunoscutul triumvir.
8Rege dac care in mai multe rinduri a facut incursiuni peste DunAre gi a fost invins
de romani (cf. Florus, II, 28, 18). Informa%ia lui Suetoniu este dubioasa.
9 Vezi nota 3.
10 Nagterea tc stapinului lumii, u adicA viitorul imparat August.
n Probabil marele sanctuar din Rodope, pe teritoriul besilor, inchinat lui Dionysos
(cf. Herodot, VII, 111 gi Macrobiu, I, 18, 11).
12 Abia in anii 6-9 e.n. au fost definitiv supuse Dalmatia gi Panonia (cf. Velleius
Paterculus, II, 39, 3).
18 In anul 19 e.n., regele marcomanilor a fost obligat sa se refugieze la romani.
14 In anul 19 e.n. (cf. Tacit, Anale, II, 64-67 gi Velleius Paterculus II, 129).
" In anul 18 e.n.
" La Capri, in anul 26 e.n.
17 Afirma%ia aceasta, degi pare probabila avind in vedere repetatele atacuri ale
neamurilor de pe malul sting al Dunarii in sec. I e.n. este contrazisa de Iordanes (Getica,
69), care pretinde ea pe vremea lui Tiberiu dacii au stat Iinigtili. Vezi discutia la Stein
Leg. Moes., p. 20.

www.dacoromanica.ro
 518 SUETONIU

DOMITIANUS

VI, 1. Expeditiones partim sponte suscepit, partim necessario ;

sponte in Chatthos, necessario unam in Sarmatas legione cum legato
simul caesa ; in Dacos duas, primam Oppio Sabino consulari oppresso,
5 secundam Cornelio Fusco praefecto cohortium praetorianarum, cui
belli summam commiserat. 2. De Chatthis Dacisque post varia proelia
duplicem triumphum egit, de Sarmatis lauream modo Capitolini
Iovi rettulit.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 619

DOMIT IAN

VI, 1. A intreprins expediIii, fie de voie, fie de nevoie ; de voie, Impo-

triva chatilor 18; de nevoie, una impotriva sarmatilor 19, deoarece au macelarit 20
o legiune Impreuna cu comandantul ei, si doug impotriva dacilor: prima, dupa
ce a fost Infrint consularul Oppius Sabinus 21, iar a doua dupa Infringerea lui 6
Cornelius Fuscus, comandantul cohortelor pretoriene 22, caruia ii IncredinIase
comanda suprenfa a razboiului. Asupra chatilor si dacilor a olninut un
triumf 23, dupg un sir de lupte cu rezultat schimbator, iar impotriva sarma%ilor
n-a adus decit o cununl de lauri " lui Iupiter de pe Capitoliu.

12 In anul 83 e.n., are loc expeditia impotriva acestui neam germanic de la Rin.
19 Respectiv a iazigilor,care se aliasera cu neamurile germanice ale cvazilor gimarcomanilor.
Cf. Statius gi Martial, passim.
20 In timpul luptelor din Panonia (cf. Tacit, Agricola, 41,2) a fost distrusa, probabil
in anul 91 e.n., legiunea XXI Rapax (vezi RE, XII, col. 1789).
21 Guvernatorul Moesiei din anul 85 e. n. (cf. Iordanes, Getica, XIII, 76 gi Eutro-
piu, VII, 23, 4).
22 Omorit in cursul luptelor din anul 87 e. n. (cf. Martial, VI, 76, 1).
23 La sfirgitul anului 89 e. n. (cf. Martial, VI, 10, 8).
" Dup& Intoarcerea sa, in primele zile ale lui ianuarie 93 (cf. Martial, VIII,
8, 5; 15, 5).

www.dacoromanica.ro
 LXXXVII. L. ANNAEI FLORI

EPITOMAE DE TITO LIVIO BELLORUM OMNIUM ANNORUM DCC

LIBRI DUO

BELLUM THRACIUM

5 I, 39 [III, 4], 1. Post Macedonas, si dis placet, Thraces rebel-

labant, illi quondam tributarii Macedonum ; nec in proximas modo
provincias contenti incurrere, Thessaliam atque Dalmatiam, in Hadria-
ticum mare usque venerunt ; eoque fine contenti, quasi interveniente
natura, contorta in ipsas aquas tela miserunt. 2. Nihil interim per id
10 omne tempus residuum crudelitatis fuit in captivos saevientibus :
litare dis sanguine humano, bibere in ossibus capitum, cuiuscemodi
ludibriis foedare mortem tam igne quam fumo, partus quoque gravi-
darum mulierum extorquere tormentis, 3. Saevissimi omnium Thracum
Scordisci fuere, sed calliditas quoque ad robur accesserat : 4. silvarum
15 et montius situs cum ingenio consentiebant. Itaque non fusus modo
ab his aut fugatus, sed simile prodigio omnino totus interceptus,
quem duxerat Cato. 5. Didius vagos et libera populatione diffusos

www.dacoromanica.ro
 LXXXVII. FL 0 RUS

L. Annaeus Florus a trait un timp la Tarraco, pe vremea imparatului

Traian (98-117 e.n.), apoi la Roma, sub imparatul Hadrian (117-138), si a
alcatuit un rezumat al istoriei romane, folosind indeosebi pe Titus Livius si pe
Salustiu. Cartea intii cuprinde razboaiele externe pins la Cezar si Pompei
(anul 51 e.n.), iar a doua razboaiele civile de la fratii Gracchi pins la August.
Autorul compara istoria poporului roman cu viata unui om, care a trecut
prin fazele copilariei, tineretii, maturitatii si a ajuns la virsta batrinetii. Stilul
este retorizant, iar continutul are uneori grave greseli de amanunt.
Editia: L. Annaei Flori quae exstant Henrica Malcovati recensuit. Academia
Lynceorum, Roma, 1938.

REZUMAT IN DOUA. CA.RTI AL TUTUROR RAZBOAIELOR

DIN TITUS LIVIUS, VREME DE 700 DE ANI

RAZBOIUL CU TRACII

I, 39 [III, 4], 1. Dupa macedoneni a§a au voit zeii se ridicara cu rhzboi 6

impotriva noastra tracii, care fusesera odinioara tributarii macedonenilor.
Ei nu s-au multumit sa navaleasch numai in provinciile noastre cele mai apro-
piate, Tesalia §i Dalmatia, ci au ajuns la Adriatica. Opriti de acest hotar, parch
prin interventia naturii, ei au intors armele §i au izbit cu ele inse0 apele marii.
2. in tot acest timp n-a ramas nici un fel de cruzime care sa nu fie aplicata 10
prizonierilor: ofereau ca ofranda zeilor singe de om ; beau din este de om ei
pingareau moartea prin batjocuri de tot felul, folosind atit focul, eft §i fumul
impotriva celor pe care ii prindeau ; scoteau prin chinuri chiar §i copiii din pin-
tecele femeilor gravide 1. 3. Cei mai salbatici dintre to-0 tracii au fost scordiscii 2,
care uneau puterea cu viclenia. 4. Se potriveau cu firea for §i a§ezarea padu-
rilor ei a muntilor. De aceea armata pe care o condusese Cato 3 a fost nu numai 16
impra§tiata §i push pe fugh, ci lucru uluitor ! chiar nimicita in intregime.
5. Didius 4 i-a respins in Tracia lor, surprinzindu-i pe cind rataceau, raspinditi

1 Autorul exagereaza mult, vrind sa justifice cucerirea romans si sa arate rolul ei

civilizat or.
2 In realitate erau celti care se asezasera in sec. III i.e.n. intre iliri si traci, in nordul
Serbiei, in jurul Belgradului de azi (cf. Trogus Pompeius, XXXII, 3, 8).
8 Porcius Cato, consul in 114 i.e.n., a purtat, curind dupa aceea lupte in Tracia (cf.
Titus Livius, Periochae, LXIII). Pentru atacurile impotriva provinciei romane Macedonia,
vezi articolul din RE, II A, col. 833-835.
4 Titus Didius, guvernatorul Macedoniei in 101 i.e.n., a terminat razboiul probabil in
anul 100 i.e.n., fapta pentru care a primit si un triumf.

www.dacoromanica.ro
 622 FLORUS

intra suam reppulit Thraciam. Drusus ulterius egit et vetuit transire

Danuvium. Minucius toto vastavit Hebro, multis quidem amissis,
dum per perfidum glacie flumen equitatur. 6. Volso Rhodopen Cauca-
sumque penetravit. Curio Dacia tenus venit, sed tenebras saltuum
6 expavit. Appius in Sarmatas usque pervenit, Lucullus ad terminum
gentium Tanain lacumque Maeotin. 7. Nec aliter cruentissimi hostium
quam suis moribus domiti. Quippe in captivos igni ferroque saevitum
est sed nihil barbaris atrocius visum est quam quod abscissis manibus
relicti vivere superstites poenae suae iubebantur.

10 BELLUM CUM ANTONIO ET CLEOPATRA

II, 21 [IV, 12], 1. Hic finis armorum civilium: reliqua adversus

exteras gentes, quae districto circa mala sua imperio diversis orbis
oris emicabant. 2. Nova quippe pax, necdum adsuetae frenis servitutis
tumidae gentium inflataeque cervices ab imposito nuper iugo
16 resiliebant. 3. Ad septemtrionem conversa ferme plaga ferocius
agebat: Norici, Illyrii, Pannonii, Delmatae, Moesi, Thraces et Daci,
Sarmatae atque Germani.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 623

in voie dupa jafuri. Drusus 5 i-a impins mai departe §i i-a oprit sa mai treaca
Dunarea. Minucius 6 a pustiit intregul Iinut al Hebrului ; a pierdut intr-adevar
§i el multi soldaIi pe cind trecea cu caii fluviul in§elator din cauza gheIii.
6. Volso 7 a patruns in munlii Rodope i Caucaz 8. Curio 8 a inaintat pins in
Dacia, insa s-a inspaimintat de bezna padurilor de acolo. Appius " a ajuns
pins la sarmali ; Lucullus 11, ping la hotarul cel mai indepartat al lor, la 6
fluviul Tanais §i Lacul Meotic. 7. Acqti dupnani, cei mai singero0 dintre
to0, n-au putut fi astimpara0 altfel decit aplicind impotriva lor, cind erau
prin§i, propriile lor metode ; s-au folosit deci impotriva prizonierilor focul §i
fierul, cad nimic nu li s-a parut acestor barbari mai groaznic decit faptul ca,
dupa ce li se taiasera mlinile, erau obligati s6. traiasca §i sa supraviquiasca
torturii lor.

RAZBOIUL CU ANTONIU $1 CLEOPATRA 10

II, 21 [IV, 12], 1. Acesta a fost sfir§itul razboaielor civile. Celelalte raz-
boaie au fost duse impotriva populaIiilor straine care ridicau capul, in diferite
parti ale lumii, vazind ca Imperiul roman este ocupat cu propriile lui necazuri.
2. Caci pacea era proaspata, iar grumazurile umflate §i semeIe ale neamurilor,
Inca nedeprinse cu friiele sclaviei, cautau sa scuture jugul impus de curind. 16
3. PopulaIiile dinspre nord se aratau cele mai indirjite: noricii, ilirii, panonii,
dalmaIii, moesii, tracii §i dacii, sarmalii §i germanii.

5 Marcus Livius Drusus, consul in 112 i.e.n., continua in anii 111-110 luptele cu tracii
si scordiscii, pe care le va termina apoi succesorul sau M. Minucius Rufus (cf. Titus Livius,
Periochae, LXIII).
6 Marcus Minucius Rufus, consul in anul 110 i.e.n., iar apoi guvernator al Macedoniei,
a respins invazia dacilor si scordiscilor intre anii 109-106 i.e.n. (cf. Frontinus, II, 4, 3;
Velleius Paterculus, II, 8, 3; Titus Livius, Periochae, LXV).
C. Manlius Volso, proconsul in 108 i.e.n.
s Se face de obicei confuzie intre Carpati si Caucaz. In cazul de fats insa aceasta
confuzie nu poate fi avuta in considerare, deoarece Volso n-a atins nici macar Dunarea, ci
s-a luptat doar cu triburile din sud, pe cind se intorcea cu armata sa din Asia Mica
(cf. Titus Livius, XXXVIII, 411.
9 C. Scribonius Curio, guvernatorul Macedoniei in anii 75-73 i.e.n., n-a atins Dacia
propriu-zisa, ci s-a oprit pe malul drept al Dunarii, probabil in regiunea Banatului. In anul
72 i.e.n. el si-a serbat triumful impotriva tracilor si dardanilor (cf. Titus Livius, Periochae,
XCV ; Festus, Breviarium, 7 ; Eutropius, VI, 2 ; Orosius, V, 23, 20). Pentru evolutia raportu-
rilor dintre geti si romani vezi R. Vulpe, Les gam de la rive gauche du Bas - Danube et lea
romaine, in 0 Dacia * N.S., IV (1961), p. 309-32.
10 Appius Claudius Pulcher, predecesorul lui Curio in Macedonia, a atins probabil
Delta Dunarii, de care se apropiasera iazigii intre anii 78-76 i.e.n. (cf. Titus Livius, Periochae,
XCI, vezi let., Rom., p. 285).
11 M. Terentius Varro Lucullus, guvernatorul Macedoniei, a ajuns in anii 72-71 i.e.n
pins la gurile Dunarii, supunind toate cetatile grecesti de pe coasts, care erau aliatele lui
Mitridate, inclusiv Histria (cf. Salustiu, I storii, IV, 19; Titus Livius, Periochae, XCV II ; Apian,
Iliria, 30, 85; Eutropiu, VI, 10; Festus, Breviarum, 9; Eusebiu, Cronica, 234, 22; Ammianus
Marcellinus, XXVII, 4,11 ; Orosius, VI, 3).

www.dacoromanica.ro
 624 FLORUS

BELLUM MOESICUM

II, 26 [IV, 12], 13. Moesi quam feri, quam truces fuerint quam
ipsorum etiam barbari barbarorum horribile dictu est. 14. Unus
ducum ante aciem postulato silentio < Qui vos >, inquit, (( estis ? >.
5 Responsum invicem: < Romani gentium domini >. 15. Et ille: (( ha D,
inquit, < fiet, si nos viceritis >>. Accepit omen Marcus Crassus. Eli statim
ante aciem immolato equo concepere votum, ut caesorum extis
ducum et litarent et vescerentur. 16. Deos audisse crediderim: nec
tubas sustinere potuerunt. Non minimum terroris incussit barbaris
10 Comidius centurio, satis barbarae, efficacis tamen apud tales
homines stoliditatis, qui foculum gerens super cassidem agitatum
motu corporis flammam velut ardenti capite funditabat.

BELLUM THRACICUM

III, 27 [IV, 12], 17. Thraces antea saepe, turn maxime Rhoeme-
15 talce rege desciverant. Ille barbaros et signis militaribus et disciplina,
armis etiam Romanis assueverat ; sed a Pisone perdomiti in ipsa capti-
vitate rabiem ostendere ; quippe cum catenas morsibus temptarent,
feritatem suam ipsi puniebant.

BELLUM DACICUM

20 II, 28 [IV, 12], 18. Daci montibus inhaerent. Inde Cotisonis regis
imperio, quoties concretus gelu Danuvius inunxerat ripas, decurrere
solebant et vicina populari. 19. Visum est Caesari Augusto
gentem aditu difficillimam summovere. Misso igitur Lentulo ultra
ulteriorem perpulit ripam ; citra praesidia constituta. Sic tune Dacia
non victa, sed summota atque dilata est.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 626

RAZBOIUL CU MOESII

II, 26 [IV, 12], 13. Este ingrozitor de spus cit de salbatici si de cruzi
au fost moesii: sint cei mai barbari dintre barbari. 14. Unul dintre conducatorii
for a cerut, inainte de lupta, sa se faca liniste si a spus : < Cine sinteli voi? *,
o Romanii, stapinii lumii * i s-a raspuns. 15. Acela zise din nou: 0 Asa va 5
fi, daca ne ve0 invinge >>. Marcus Crassus 12 a acceptat prevestirea. Pe data
barbarii, inainte de lupta, au jertfit un cal si au fagaduit sa inchine [in cinstea
zeilor] si sa manince maruntaiele comandanIilor pe care ii vor ucide. 16. Imi
vine sa cred ca zeii i-au auzit, caci n-au putut suporta nici macar sunetul trim-
biTelor. Mare groaza a bagat in barbari centurionul Comidius, un om cu apu- 10
caturi destul de barbare, dar cu efect faIa de astfel de oameni ; purtind pe
cased o torts aprinsa, care se clatina la miscarea trupului, el raspindea o
flacara de pared ii ardea capul.

RAZBOIUL CU TRACII

II, 27 [IV, 12], 17. Tracii se rasculasera deseori in trecut si mai ales
atunci cind era rege Rhoemetalces. Acesta ii deprinsese pe barbarii lui si cu 16
steagurile militare si cu disciplina si chiar cu armele romane. insa dupa ce
au fost infrinIi de Piso 13, au dat dovada de turbare chiar si ca prizonieri, caci
incercau sa muste lanIurile, pedepsindu-si astfel ei insisi propria for salbaticie.

RAZBOIUL CU DACII

II, 28 [IV, 12], 18. Dacii traiesc nedeslipiti de munti. De acolo, sub 20
conducerea regelui Cotiso 14, obisnuiau sa coboare si sa pustiasca tinuturile
vecine, on de cite on Dunarea, inghetata de ger, isi unea malurile. 19. imparatul
August a hotarit sa indeparteze aceasta populatie, de care era foarte greu sa to
aproprii. Astfel a trimis pe Lentulus 15, si i-a alungat pe malul de dincolo [al
Dunarii] ; dincoace au fost asezate garnizoane. Astfel, atunci dacii n-au fost
infrinti, ci doar respinsi si imprastiati.

12 Marcus Licinius Crassus, guvernatorul Macedoniei, a dus in anii 29-28 i.e.n. campanii
victorioase impotriva bastarnilor si getilor, ajungind cu aceasta ocazie pins la gurile Dunarii
(cf. Titus Livius, Periochae, CXXXIV §i Dio Cassius, LI, 23, 2-27, 2). Patsch (Beitrdge,
p. 80) crede ca anecdota aceasta se refers mai curind la campania contra artacilor, un neam
din Haemusul central (cf. Dio Cassius, LI, 27, 1).
13 Lucius Calpurnius Piso Frugi, guvernatorul Pamfiliei in anul 13 i.e.n., a dus lupte
grele cu tracii condusi de Vologes (cf. Cassius Dio, LIV, 34, 5 si Titus Livius, Periochae, CXL).
14 A condus si pe dacii cu care s-a luptat, in anul 29 i.e.n., Crassus (cf. Horatiu, Ode,
III, 8, 18 si Suetoniu, August, LXIII, 4).
15 Guvernatorul Panoniei, Cn. Cornelius Lentulus, fost consul in anul 14 i.e.n., a
condus celebra campanie impotriva dacilor (cf. Tacit, Anale, IV, 44 si Faptele Impliratului
August, V, 30, 2), care pare sa fi avut loc in anii 11-12 e.n. (vezi discutia si bibliografia
connpleta a problemei la W. Reidinger, Die Statthalter des ungeteilten Pannoniens and Ober-
pannoniens on Augustus bis Diohletian, Bonn, 1956, p. 24-31). In legatura cu datarea
aceasta vezi si discutia la R. Syme, Lentulus and the origin of Moesia, in t Journal of
Roman Studies e, XXIV (1934), 2, p. 113-137, ea si noile obiectii ale aceluiasi autor in
e Gnomon e, XXIX, (1957), p. 519.

www.dacoromanica.ro
 626 FLORUS

BELLUM SARMATICUM

II, 29 [IV, 12], 20. Sarmatae patentibus campis inequitant;

et hos per eundem Lentulum prohibere Danubio satis fuit. Nihil
praeter nives pruinasque et silvas habent. Tanta barbaria est, ut
5 nec intellegant pacem.

PAX PARTHORUM ET CONSECRATE AUGUSTI

II, 34 [IV, 20], 61... illi quoque reliqui, qui inmunes imperil
erant, sentiebant tamen magnitudinem et victorem gentium populum
Romanum reverebantur. 62. Nam et Scythae misere legatos et Sar-
10 matae amicitiam petentes...

VERGILIUS ORATOR AN POETA

1, 6. Nec in nostram Baeticam excurris nec urbem illam revisis,

ubi versus tui a lectoribus concinuntur et in foro omni clarissimus
ille de Dacia triumphus exultat?
15 2. Charis, p. 157, 21. B. Florus ad divum Hadrianum: « quasi
de Arabe aut Sarmata manubias a.
Ego nolo Caesar esse,
Scythicas pati pruinas.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INTEL 627

RAZBOIUL CU SARMATII

II, 29 [IV, 12], 20. Sarmalii strabat &Mare intinsele for cimpii. A fost
deajuns ca acela0. Lentulus i-a oprit si pe ei la Dunare 16. Nu au nimic altceva
decit zapezi, ingheI si paduri. Sint atit de barbari, incit nici nu inIeleg ce este
aceea pace. 6

PACEA CU PARTII $I CONSACRAREA LUI AUGUST

II, 34 [IV, 21], 61. ...Chiar si celelalte [neamuri] care nu erau supuse
simteau totu§i m'areTia poporului roman §i respectau pe invingatorul neamurilor.
62. Cad si sciiii si sarmaIii au trimis soli care sa ceara prietenia noastra 17. 10

FOST-A VERGILIU 18 ORATOR SAU POET?

1,6. N-ai sa mai treci 19 oare prin Baetica noastra §i nici n-ai sá mai vizi-
tezi cetatea 20 In care versurile tale sint declamate de recitatori si unde acel
preastralucit triumf 21 asupra dacilor easuna in tot forul?
2. Charisius 22, p. 157, 21. B. Florus catre imparatul Hadrian: 4 ca un 15
fel de prazi de razboi, luate de la un arab sau de la un sarmat 23)).
Eu 24 nu vreau sa fiu imparat
Si sa Indur zapezile din Sci %ia 25.

19 La aceasta data iazigii atinsesera delta Dunarii, dar nu se mutasera Inca in Panonia
(vezi Pliniu eel Batrin, nota 31).
17 Cf. Faptele imparatului August, V, 31.
18 Este vorba despre un dialog care trata aceeasi tema cu Macrobius in cartea a IV-a
si din care nu s-a pastrat decit o parte a introducerii.
19 Il intreaba pe Florus un cunoscut din Hispania Baetica.
20 Roma.
21 Triumf al imparatului Traian.
22 Flavius Sosipater Charisius, gramatic latin, care a trait probabil pe la mijlocul
secolului al IV-lea e.n.
" Probabil o aluzie la luptele cu iazigii si cu roxolanii, care au avut loc la inceputul
domniei lui Hadrian, in anii 117-118 (cf. SHA, I, 5, 8) Vezi si nota 25.
24 Poetul se adreseaza lui Hadrian.
29 Versurile acestea, citate de autorul biografiei lui Hadrian, din Scriptores Historiae
Augustae, fac probabil aluzie $i ele la vizita imparatului in regiunile noastre, in anii 117-118,
in legatura cu revolta dacilor si cu misearile iazigilor si roxolanilor. Vezi Ist. Rom.,
p. 430-431.

www.dacoromanica.ro
 LXXXVIII. AIONTEIO -1('

ITEPIEPHEIE

IETPOZ

298 `1)-ipcp a' iEeEllc E 7-rt,T6XXe-roct. EepOc "Icrrpoc,

"Ia-cpo4, ig avroAblv TeTpap,p.kvoc 6'w:A OocAciaTcrlc
5 300 EUEetvou, TOO. na'cacv pel'iye.rocc 58a-roc &yviv,
TcevrcarOpoLc rcpozo'naLv iMacr6p.evoc nepi, Helkyv.
Tor) 116 TcpOc po pkv Te-ravuatilvoc (pi-iXoc x6zuvrocr.
noAACc [Ica' 6W.7)g Mcadyrt8oc ES o-T6tLoc Ai.plq,
Feplitzvoi. Explikroct. ,re P6TocE. 0' 6..tcx Boccrr&pyou, Te,
10 305 Acxxcliv T' lo-neToc octoc xca Dodlevrec 'AXavof,
Tociipot. 0', of. vaiouatv 'Azt,XX-rioc 8p61.Lov ccEnLv,
o-TeLveN 6[Loti 8oAt,x6v .re, xoci, ockijc iq o-r6p.cc Xit,r.v1q.
Tc7.w 8' Urcep ExTETaTOCG TCOUTC7CCOV cp5Xov 'Ayocuiiiv
gv0oc MeXc'cyzAouvoi Te xoci av6pec `Iruc-filloXyoE,
15 310 NeupoE 0' `17c7c67-co86g Te rEACOVOL T' 4)8"Ayc'cOupaor...
318 ... dc8citi.ocv-rcit Te 7coupocv6cov-roc
iy-r60ev OcOko-eLac ura) cPuzpoi.c 'Ayoc0UperoLc.
320 Icrrpou p,ev Toccrotas Popetlyrepor, yeyo'cocar.v
Tcp6c 8 vCrrov I'6ppoct, xcd, Ncopixe &a-re' iput.tv«,
20 lIavv6vt,oL, Mucrof. Te, Popearrepot. Op-t]ExoN,
auTof, Te Okt,xec, arceEpovoc yoctocv gzovrec,
of, p,ev iTa 7Cpof3oVnaL flporcowriaoc Octi.cpvrpf.Tqc,
325 of a' UrcLp TXX4rnrovrov ay&ppoov oi. 8' Urcp airriq
Alyallq 13ocOU xtip.a. 7coAucpXoicf3oLo OcxXciacric. . .
25 3:.,-'0 "Icprpov ti.eV 7COTOCLIOV TOCTCTOG 7CEptvocte-r1ownv.

www.dacoromanica.ro
 LXXXVIII. DIONISIU [PERIEGETUL]

S-a nascut in Susiana si a trait in prima jumatate a secolului al II-lea

e.n., pe vremea imparatului Hadrian (118-138 e.n.). Folosind materiale mai
vechi, indeosebi pe Calimah (320-240 i.e.n.), Apollonios (295-215 i.e.n.)
§i descrierile lui Posidoniu din Apamea (135-51 i.e.n.) Dionisius a intocmit o
descriere a Pamintului locuit pe atunci, in 1 185 hexametri, utilizata mai tirziu
aproape textual de Festus Avienus (secolul al IV-lea) si de Priscian (secolul
al VI-lea). El s-a sprijinit mai ales pe eruditia elenisticA §i a transmis lumii
moderne multe informatii pretioase din texte astazi pierdute.
Editia: GGM, II, p. 118-122.

DE SCR IEREA PAM iNTULU I

ISTRUL

298. Apoi, linga Rin izvora§te Istrul cel sacru

care se indreaptO spre rasarit Ora la Pontul
300. Euxin, unde i i varsa cu zgomot toata spuma apelor sale 6
prin cinci guri 1, in jurul [insulei] Peuce.
In partea sa dinspre miazanoapte, se intind raspindite
numeroase triburi, pina la intrarea Lacului Meotic ;
germani, sarmaIi, geti §i bastarni,
305. Zara imensa a dacilor, alanii 2 cei viteji, 10
taurii care locuiesc pe abrupta fisie [numita] : « Alergarea lui Ahile*,
o regiune lungs §i ingusta pina la gura Lacului Meotic insu§i.
Dincolo de ace§tia se intinde tribul agavilor cu multi cai.
Tot acolo se afla §i melanhlenii, hipemolgii,
310 neurii, hipopozii, gelonii §i agatir§ii... 16
318 ...§i diamant cu totul stralucitor ai putea sift vezi
in apropiere 8, linga agatir§ii cei reci.
320 Ace§tia se AO la nord de Istru.
La sud se afla gerii, cetatile intarite ale noricilor,
panonii, iar ceva mai la miazanoapte de traci moesii. 20
Apoi, tracii in§i§i, care ocupO un tinut nesfir§it:
unii pe Tarmul stincos al Marii Propontide,
325 altii dincolo de Helespontul adinc
al Marii Egee care vuie§te puternic...
330 Acestea sint neamurile ce locuiesc linga fluviul Istru. 26

1 Vezi Pliniu cel Batrin, nota 18.

2 Ibidem, nota 29.
3 Linga muntii Ripei.

34 o. 1414

www.dacoromanica.ro
 LXXXIX. L UC II AMPE CI I

LIBER MEMORIALIS

VI, 4. in Europa clarissimae gentes: Scythae, Sarmatae, Germani,

Daci, Moesi, Thraces, Macedones, Dalmatae, Pannonii, Illyrici,
5 Graeci, Itali, Galli, Spani... 8. Clarissima flumina in orbe terrar-
rum... 10... Savus et Danubius, qui idem Ister cognominatur, in
Moesia ...
VII, 2. Hoc intrat in fretum Gaditanum... dein latissime simul
et longissime fusum medium terrarum orbem inundat et nomina
10 adquirit... 5. Euxinum, Ponticum, quod ingenti sinu Scythis
infunditur...
XXIII. ± Qui pro Romanis gentes superaverunt... Caesar Dacicus.

XLVII. USQUE IMPERIUM TRAIANI QUI VICTI SUNT

ET PER QUOS DUCES

16 7. per Caesarem Augustum Dalmatas, Pannonios, Illyricos,

Aegyptios, Germanos, Cantabros totumque orbem perpacavit excep-
tis Indis, Parthis, Sarmatis, Scythis, Dacis, quod eos fortuna Traiani
principis triumphis reservavit.

www.dacoromanica.ro
 LXXXIX. LUCIUS AMPELIUS

A trait pe la mijlocul secolului al II-lea e.n., dupa imparatii Traian

(98-117) §i Hadrian (117-138), pe care ii pomen,qte in lucrarea sa. A compus o
mica enciclopedie (Liber memorialis) cu date din domeniul cosmografiei,
geografiei, teologiei, istoriei qi dreptului roman pentru tin oarecare Macrinus.
A folosit, intre altii, pe Nigidius Figulus, Varro, Cornelius Nepos, Hyginus,
Titus Livius §i Trogus Pompeius. Informatiile pastrate de el ramin utile pentru
faptul ca unele din izvoarele pe care le-a consultat sint astazi pierdute.
Editia: Lucii Ampeli Liber memorialis recognovit Eduardus Woelfflin,
Teubner, Leipzig, 1863.

MEMORATOR

VI, 4. in Europa, cele mai vestite neamuri sent: scitii, sarmatii, germanii,
dacii, moesii, tracii, macedonenii, dalmatii, panonii, ilirii, grecii, italicii, galii, 6
spaniolii... 8. Cele mai vestite fluvii din lume sent... 10... Sava §i Dunarea,
care mai este numita §i Istru, in Moesia
VII, 2. Ea 1 intra in strimtoarea Gades... apoi, impra§tiindu-se in lung
§i in lat, inunda partea de mijloc a pamintului §i capata nume [diferite]
5. [Marea] Euxina sau Pontica, care patrunde printr-un golf uria§ in Scitia ... 10
XXIII. + Cei care au invins neamuri [intregi] pentru romani... impa-
ratul [Traian] Dacicul.

XLVII. CEI CARE AU FOST 1N1111111 PINA. LA DOMNIA

LUI TRAIAN SI DE CATRE CARE CONDUCATORI DE OSTI

7. Sub conducerea imparatului August, [poporul roman] a invins pe dalmati, 15

panoni, iliri, egipteni, germani, cantabri §i a pacificat pe deplin intregul pamint,
afara de inzi, parti, sarmaTi, scici §i daci, deoarece pe ace§tia soarta i-a pastrat
pentru triumfurile imparatului Traian.

1 Marea care inconjoara tot Pamintul, adica Oceanul Atlantic.

34

www.dacoromanica.ro
 XC. CORNELI FRONTONIS

PRINCIPIA HISTORIAE

II, p. 204... in bellum profectus est cum cognitis militibus

hostem Parthum contemnentibus, sagittarum ictus post ingentia
6 Dacorum falcibus inlata volnera despicatui habentibus.
II, p. 206... provincias manu Traiani captas variis bellis ac
novo constituendas omittere maluit, quam exercitu retinere.... has
omnes provincias, Daciam et Parthis amissas partes, ultro restituit.

DE BELLO PARTHICO

10 II, p. 214... Traiani proavi vestri ductu auspiciquo nonne in

Dacia captus vir consularis?

www.dacoromanica.ro
 XC. FRONTO

S-a nascut la Cirta (Africa) in anul 100 e.n. si a trait la Roma, unde a
Post profesorul lui Marcus Aurelius si Lucius Verus. A fost consul in anul 143
si a murit in jurul anului 169. M. Cornelius Fronto, afara de o vasta cores-
pondenta, a scris opuscule, astazi pierdute, intre altele: Principia historiae,
prefata la o descriere a faptelor lui Verus in razboiul cu partii, si De bello
Parthico, de fapt o simpla scrisoare de consolare catre Verus. Autorul a fost
reprezentantul arhaismului si a avut un stil cautat.
Editia: Fronto. The correspondence with Marcus Aurelius Antoninus,
Lucius Verus, Antoninus Pius and various friends. Edition and translation by
C. R. Haines, vol. III, Loeb, Londra, 1919-1920.

INCEPUTUR ILE ISTORIEI

II, p. 204. ... [Traian] a plecat in razboi cu soldati incercati 1, care

dispretuiau pe parti, dusmanii nostri, si nu se sinchiseau de loviturile de
sageti ale acestora dupa grozavele 2 rani ce le-au fost pricinuite de sabiile 3
incovoiate ale dacilor. 5
II, p. 206. [Hadrian] a vrut mai curind sa paraseasca provinciile cucerite
de bratul lui Traian in razboaie schimbatoare si care trebuia sa mai coste
unul pentru a le organiza, decit sa le pastreze cu ajutorul armelor 4 . toate . .

aceste provincii, Dacia si regiunile pierdute de parti, el le-a restituit de

buns voie 5.

RAZBOIUL CU PARIII

II, p. 214... oare n-a fost prins in Dacia un barbat de rang consular 6, 10
sub comanda personals a stramosului vostru Traian?

1 Plecarea, in anul 114 e.n., a numeroase trupe din Dacia, Moesia 1i Panonia, a contri-
buit mult la declansarea miscarilor sarmatilor de la inceputul domniei lui Hadrian, vezi
A. Stein, Die Reichsbeamten von Dazien, Budapest, 1944, p. 14.
2 Aluzie la violenta luptelor din timpul razboaielor cu dacii.
8 Denumindu-le falces b seceri s, autorul vrea sa arate ca e vorba de niste sabii
incovoiate.
4 Afirmatia aceasta con %ine un simbure de adevar (cf. Eutropiu, VIII, 6, 2, si Dio
Cassius, LXVIII, 13, 6) care isi gaseste explicatia in parasirea Munteniei si a unei parti din
sudul Moldovei (vezi 1st. Rom., p. 350 si 448-9).
6 Este o lacuna restituita de Hauler si preluata de Haines in editia sa. Ca sa placai
imparatului Verus, Fronto prezinta drept fapt indeplinit intentia lui Hadrian.
6 0 aluzie la Longinus (cf. Dio Cassius, LXVIII, 12, 1).

www.dacoromanica.ro
 XCI. KAATAIOT IITOAEMAIOT

rESEPAOIKH TOTIPHZIE

II, 11, 11. licatv Coe civaToXiiiv v..ev Tcuv 'Af3popaix.ov Op6m
ocxouo-tv turco Toog Eoulipoug xao-ouc'cptot, ay« NepTcpeavoi, eZ-ca
5 Aavao5Tot, Up' ohs ToUpo.)vot xai MapouEvyot orcO 8e Tok Kat.cau-
.pk Xdtvcat xat To6PavTot, xott Unep Ta EoU3yrra oily) Teupcozai.t.tat,
urro ae TOC Ip,7 06aptcprof.- 6(m rapplyrot "no). xcei L7cO fib) Tok
MapouEvyouc KoupEcovec, eT.Ta XatTaxopot, xai. Acpt Tou Aavou-
PLou 7co-calio5 of Ilapp.atxc'cpcoc. UrcO 8e Ti]v l'af3Firav "D qv Map-
10 xol.tavoi, Lcp' O Zou8tvoi, xat 1../Ixpc Tori AavouPEou noTat.toii of
'A8poci3atx6cp.not. urro 8e TON) 'Opx6vtov Apup.Ov Ko6a8oc, Lcp' ouS
..rck ata'ipwpuxeZa xat rl Aoriva "10o), Lcp' -1)v ply« gOvog of &Allot
[thzpc Tou Aavouf3Eou, xoti o-uvEzek aircoic -nap& TOv TroTap.Ov ot TE
Taxal-piat xai of npOc 'm64 xallnaci,c Pocxkrocc.

www.dacoromanica.ro
 XCI. PTOLEMEU

Originar din Ptolemais (Egipt), Ptolemeu a trait pe la mijlocul seco-

lului al II-lea e.n. la Alexandria, unde a facut cercetari astronomice qi a scris
diferite lucrari, unele fund astazi pierdute. Conceptia sa geocentrica, expusa
intr-un manual din care s-au pastrat doar versiunea araba qi doua comentarii,
s-a impus in antichitate vi a dominat in evul mediu pins la Kepler, iar in
unele privinte pins la sfirOtul secolului al XVIII-lea. Ptolemeu a pus de ase-
menea bazele geografiei matematice intr-un lndreptar geografic, in care sint
calculate longitudinea §i latitudinea a 8 000 de localitati. Aceasta lucrare a
reprezentat un mare progres pentru geografia vremii ei a contribuit la Ina-
rirea autoritalii §tiintifice a autorului.
Principalul izvor al lui Ptolemeu pentru Indreptar, mai ales pentru
regiunile nordice, a fost Marinos din Tir, un geograf din secolul al II-lea e.n.,
care a determinat primul longitudinea ci latitudinea localitatilor.
Editia: Claudii Ptolemaei Geographia e codicibus recognovit, prolego-
menis, annotatione, indicibus, tabulis instruxit Carolus Milllerus, vol. I, Firmin
Didot, Paris, 1883.

INDREPTAR GEOGRAFIC
II, 11, 11. Iar6.0 1 la rasarit de munIii Abnobae locuiesc dedesubtul
suebilor casuarii, apoi nertireanii, apoi dandutii; dedesubtul acestora locuiesc
turonii si margivii; dedesubtul camavilor, chatii §i tuban0i; deasupra muntilor 6
Sudeti, teuriocaimii, iar sub munIi, var4tii; urmeaza apoi Padurea Gabreta s;
dedesubtul marvingilor locuiesc curionii, apoi hatuorii, si pind la fluviul Duna-
rea parmaicampii; dedesubtul Padurii Gabreta marcomanii 3, sub acwia
sudinii, iar pin6 la fluviul Dui-area adrabaleampii ; dedesubtul Padurii Herci-
nice 4 cvazii 6, dedesubtul acestora se afla minele 6 de fier si Padurea Luna 7, 10
sub care locuiWe un neam mare baimii pina la Dunare ; iar in conti-
nuarea acestora, ling6 fluviu, racatriaii si racataii 8 linga coturile 9 [fluviului].
1 Autorul trateaza despre Germania in sensul larg, antic. Ptolemeu ajunge astfel sa
descrie §i actualul teritoriu al Cehoslovaciei, unde traiau triburi germanice celtice, iar in
Slovacia §i dacice. Pentru toate ipotezele privind localizarea ei identificarea populatiilor
care urmeaza, vezi Parvan, Getica, p. 221-270 §i Ist. Rom., p. 263-267.
2 Padurea Boemiei.
3 Neam germanic care, impreuna cu cvazii, mai jos citati, s-au instalat in Boemia 1i
Moravia pe la inceputul erei noastre.
4 Autorul se refers numai la portiunea dintre Sudeti §i Carpali.
5 Cf. Tacit, Anale, XII, 29, 1.
° Probabil minele de la Niclasberg, Eisgrub §i Feldberg (vezi RE, XIII, col. 1813).
7 Masivul Manhart din Moravia.
8 Aceste doua triburi dacice (cf. III, 8, 3) locuiau probabil in sudul sau chiar in centrul
Slovaciei de azi. Pentru caracterul dacic al acestor regiuni, vezi I. H. Cripn, Cea.yca dacicii ,
in Studii ¢i cercetiiri tiinjifice, Filiala Cluj, III (1955), p. 133, 136-7; A. Taelc, Zur Frage
tier Besiedlung der Sudwest- Slowakei zu Ende der alten Zeitrechnung, in eArheologicke Rozhledp,
XI (1959), p. 841-874, cu o harts a urmelor dacice in Slovacia.
° Cf. Cezar, Reizboiul din Galia, VI, 25.

www.dacoromanica.ro
 536 PTOLEMEU

12. 116Aac ai TiOevTocc Ivry& Ti)v repp.ocviocv iv I.Liv s-41 Ccpx-nxiil

xAtp.ovrt. cae . . .
13. 'Ev ai Tcl.) LIT?) Toko xXip.ovrt, 7t6AeL6 one ...
,d,y, L,,
zothsrousdepx. A-,1' L" y "..
5 Evriaococe p-(3' vy' L"
15. 'Ev 81 -rq.). Awn(?) xcd. =pet TOv AOCVOUPLOV TCurocli.Ov 7L6Xetc
(xi:8e-
Tcy,68ouvov xyi.. 7,, [4, L,, y"
Bo.)/JAA (1)Aoclkor. A' yo" 11)1'
10 `PLouaLocoia Ac' 14' L"
'AAxtp.oevvig
KocvTLot,(3f4
Af3' L" g' L"
XP' Y0" (1.11' T"
Bipomov Ay' 11:1'
Bpovacvs-icc Ay' L "8" pi'
15 ZeToudcxonov A8' 1111' y'
05aPLov Ae' 14'
'APiAoovov xe, y" 14,
(131 ou pyto-ovr iq Ac' PI'
KopL8opyic g' a' 1177, L"
ix gi,
20 MeaLoAdcvLOv a77'
0-0,txicx. AO' 1,77' L"
'Epoup68ouvov AO' 11.77'
'Av8oucf.-clov p.' L" 14,

25
KeAoc.p.ocwrioc
ZwyoA
/Ice
[LOCI L"
14' yo"
PI'
8
"Avavov P.' y" /4' L"
II, 15, 2. Kovrkxouar. 81 Tootyry Tip/ i7C0CpZGOCV 1v p.ev 'vac aucr
p.motc p.ipect.v 'Apavv.voi. Ccpwrcx6-repot., Up' ok `Epxouvccicrec, eT,Toc
'AvKYrrec, eT.Tcx. Bpei.ixot. iv 81 TOTS OINOCTOALX0tc CkpXTLXWTOCTOL /lb
30 'Apccuio-xoc, Ilecrilp.PpLvo'Yrepor. 81 Exopaicrxor..
III, 5, 1. 'II 1v EUpdynT) Zap/ixAu TcepLoge-rou.... &ITO 81
ticallp.ppiocc 'col% Te 'Ic',c14L Tag MerocycZaTcac circO To5 voTiou Tir)v
Eappcenx6v Opkow 7t6pOCTOc pixcn. Ti lc dcpx-ric Toi5 Kocp7c&Tou Opovc,
8 Exec Oiolv
35 tie [kV L"

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 637

12. In Germania, in zona nordica, sint asezate orasele urmatoare,

13. In zona de dedesubtul acesteia 10, orasele 11 urmatoare...
Susudata 12 38°30' 53°50'
Setidava 13 44° 53°30' 6
15. In restul spaIiului si linga fluviul Dunarea sint urmatoarele orase:
Taradunum 28°20' 47°50'
Altarele lui Flavius 30°40' 48°
Riusiava 31° 47°30' 10
Alcimoennis 32°30' 47°30'
Cantioebis 32°40' 48°20'
Bibacum 33. 48°
Brondentia 33°45' 48°
Setuacotum 34° 48°20' 16
Usbium 35. 47°
Abilunum 35°20' 47°20'
Furgisatis 36° 48°
Coridorgis 37°15' 48°30'
Mediolanum 38° 47°10' 20
Felicia 39° 48°30'
Eburodunum 39° 48°
Anduaetium 40°30' 47°40'
Celamantis 41° 47°40'
Singone 14 41°30' 48°15' 25
Anavum 41°20' 47°30'
II, 15, 2. Partite apusene ale acestei provincii 15 sint locuite, mai spre
miazanoapte, de amantini; mai jos de acwia, de hercuniali; apoi, de andizeti;
pe urrna, de breuci; partite rasaritene insa, cit mai spre miazanoapte, le locuiesc
araviscii, iar mai spre miazazi scordiscii 16. 30
III, 5, 1. SarmaTia europeana 17 se margineste... la miazazi cu iazigii
metanasti 18 din locul unde se terming Mull-Pi Sarmatici 19 §i ping unde incepe
muntele Carpatos 20, a carui poziIie este:
46° 48°30' 35
10 In stinga Vistulei.
11 In general este vorba despre agezari intarite. Observatia se aplica gi majoritatii
oragelor enumerate cu exceptia centrelor grecegti gi romane in Dacia gi Moesia Inferior,
care formau regedinIa unui trib sau a unei uniuni de triburi.
12 De fapt Susudava.
13 Aceste cloud localitati dacice au fost gregit trecute aici; mai curind ar trebui plasate
mai spre sud-est, in regiunile de la nord-estul Daciei, cam prin Ucraina de vest (vezi _1st. Rom.,
p. 264-5). Pentru raspindirea dacilor in regiunile apusene ale Ucrainei, vezi cercetarile
recente ale arheologilor sovietici, printre altii G. B. Fedorov, in SCIV, X (1959), p. 371-403.
14 Localitate dacica care se afla pe teritoriul Slovaciei de astazi, vezi nota 8.
15 Panonia Inferioara.
15 Aceste neamuri celtice s-au agezat aici in timpul migratiilor din secolele IVIII
i.e.n. (vezi Plutarh, nota 14).
17 Regiunea dintre Vistula gi Don.
15 e Care igi schimba agezarile #.
19 Reprezinta o parte a Carpatilor, pins la Beskizii Apuseni.
a° Reprezinta probabil Beskizii Rasiiriteni gi Carpatii propriu-zigi (Padurogi gi ai Tran-
silvaniei), vezi RE, X, col. 1 999.

www.dacoromanica.ro
 538 PTOLEMEU

xat T5 cruvEziE Aaxi.o,c nap& TOv airrOv TCM pcakiXov p, pc T(.7)%) Bo-
pua06%)oug Toi5 itoTatkoii ixf3oX6.1v, xai TY) ivre1Oev Tou 1-16%)Tot, =pa-
Aicp tilzpr. Tot; KapxwiTou no-rat/oil ..
6. . xat TWV iricO TOv Bopua06wp Be 7-co-rapiLv 6 ti.i%) Topac
5 7TOVX[LOc al!)TOc 6pi4El. Tee 1.).6Ft] TES Auxi.ac xat Tijc Eapti.aliac doTO
buo-Tpocp-71c, Egat.g irc6-xeL p.oipaq

oT 1..14 L"
[.1.6xpt Tot)" rckpaToc, ou 06ar.g
110' L" //721 L"
10 6 ae noTallOc xat au TO aLappEl. Tip Eapl.LaTi.av 1.m.xpOv
incep Tip Aaxtav peXpc Tou Kap-cc:lc-mu Opoug.
7. liaT6xer. 8e Tip EaptLaTi.av gOv-1 gro-Ta or. Ts Oimveaar. 7cap'6-
Aov TOv 06eve.3r.xO%) x6A7cov xat Lrcep Tip Auxiav IIeuxcvoi Te xat
BacrT6pvat. xat Trap' OX-1%) Tip 7-Ocupecv Tijq Mat.eaTL3oc 'Idcuyec xat
15 `13(4oXavoi., xat ivaoT6pco ToUTco%) of Te e.Ap.aUf3LoL xat of 'AXavot
ExLeat..
8. 'EAccrrova Be gOvl %)61..z.eTar. Tip EaptiaTtav nap& tav TO%)
01YeaTooAav noTati.Ov in-a) Tok OVevBac To0cavaq, eT.Ta (14.%)vot, etTa
Zol'Acaveq Ucp' o6c Copouyouatoavec, sT.Ta Aaapt.vot nap& Thy xecpakip
20 Toi5 06i.crToUXa noTat.toti Up' oUS "0143pwveq, itTa 'AvocpTocppOtxTot.,
eT.Ta Boupyi.covec, eT,Ta 'Apar.-7)TaL, e/Toc EaPc7mot., etTa IIcevyZTac xat
Btecraot 'nap& TOv KapnITYp TO Opoc.
9. TE6%) 8e elp-rwlvon eicrtv civaToA.xerrepot. lend) µe%) Tok OUe%)6-
8ac (TcCOLv) liaXE%).3at. xat Eouat.vot xat ITauavot (16-zpr. TEtiv 'AAa-
25 %k cp' ouS 'IyuAXi.covEc, eT.Ta KoLaToi3(.7.)xot. xai TpavalovTavoi.
plzpL T6iv HeuxcwSv 6*n.
10. ... &ITO To&rouq xat IleXeneq xat `In-767-co3cc xat Maly-
)0\at.vor.- Up' ok 'AyCcOupaoL, ITOC "Ao paw. xat Ilayupi.Tar xat
7rapa Tip ircLaTpopip TOU TOCVdda0c 7to-rap-05 "OcpXonec xat Tavat.TaL,
30 Ucp' OUS "OcrOot. plzpl. T65%) `PoAoXaviii%) tleTa5 Be Tc7.)%) c.AtLao-
Pion xat Tc7w `Pc4oAaviii%) fleuxa%)1Xot. xat 'EW[3uyZTaL, xat -rd On)
I.LETOCi.) [AV neuxt.%)&iv xat BacrTEpviiiv Kaprnavoi., Urcep o6c Ploutvot,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 539

si cu Dacia care vine in continuare pe aceeasi paralela 'Ana la gurile fluviului

Boristene si cu Varmul Pontului de aici pina la riul Carcinites...
6... Apoi, dintre fluviile care se afla mai jos de Boristene, pe de o parte
fluviul Tyras insusi margineste partite Daciei si Sarmatiei de acolo de unde 5
coteste, pozitia fiindu-i
53° 48°30'
pin6 la terminare, avind asezarea
49°30' 48°30'
pe de aka parte, riul Axiaces curge si el prin Sarmatia, putin mai sus de Dacia 10
pina la muntele Carpatos.
7. Locuiesc Sarmatia ca triburi foarte mari venedii 21, pe ling6 intreg
Golful Venedic ; si, mai sus de Dacia, peucinii si bastarnii; iar pe ling6 toata
coasta Meotidei, iazigii si roxolanii; si mai spre interior decit acestia, hamaxobii 15
si alanii sciti 22.
8. Triburi mai mici locuiesc Sarmatia linga fluviul Vistula, mai jos 23 de
venedi gitonii 24, apoi [yin] finii, iar dupa aceea sulonii. Dedesubtul for [traiesc]
frugudionii, apoi avarinii pe ling6 izvoarele fluviului Vistula ; mai jos de
acestia ombronii, apoi anartofractii 25, apoi burgionii, mai departe arsietii 26, 20
sabocii, piengitii si biesii, 27 pe ling6 muntele Carpatos.
9. Mai spre rasarit de cei pomeniti ca fiind asezati mai jos de venedi, sint
galindii, sudinii si stavanii, pina la alani. Mai jos de acestia, igilionii, apoi
costobocii 28 si transmontanii 29, ping la Muntii Peucini 30. 25
10... dedesubtul acestora [locuiesc] gelonii, hipopodii si melanhlenii,
dedesubtul carora [locuiesc] agatirsii, apoi aorsii si pagiritii... Pe ling6 cotitura
fluviului Tanais [traiesc] oflonii si tanaitii, mai jos de care [se afla] osilii, pina
la roxolani. Iar [la mijloc], intre hamaxobi si roxolani, [locuiesc] peucanalii 35
si exobigitii. Iar intre peucini si bastarni, [yin] carpianii 31, mai sus de care

zt Triburile slave din regiunea Vistulei.

22 De fapt erau si ei sarmali. Vezi Pliniu cel Batrin, nota 29.
23 La varsarea Vistulei in marea Balticd.
24 Gotii inainte de marea for migratie spre sud, cind vor ajunge pina la Marea
Neagrii.
zs Populatie celtica (cf. anartii din nord-vestul Daciei la III, 8, 3). Vezi nota 34.
as Dupa Tomaschek si Schiitte ar fi vorba despre un trib dacic (vezi Parvan, Getica,
p. 222).
27 Si aceste trei triburi par a fi dacice (vezi Parvan, Getica, p. 223.
29Cf. III, 8, 3.
29 Probabil o ramura a costobocilor o de dincolo de munti*, deci din vestul
Ucrainei, spre deosebire de costobocii propriu-zi§i din nordul Moldovei (vezi Parvan, Getica,
p. 221-222).
" Probabil un masiv care se intindea la sudul si de-a lungul bratului Peuce al Dunfirii
(vezi RE, XIX, col. 1 389).
.. Un trib sau mai degraba o uniune de triburi dacice care in secolul al V-lea i.e.n.
se gaseau in regiunile pontice (cf. Ephoros, fr. 158). Sub presiunea bastarnilor 1i a sarmatilor,
aceste triburi se arzara mai tirzia. (cf. §i a harpii s de la III, 10, 7) in Moldova, de unde vor
incepe in secolul al III-lea e.n. incursiunile in imperiu (cf. Oracolele sibiline, XIII, 141 qi
SHA, XXI, 16, 3; XX, 20, 11-12).

www.dacoromanica.ro
 540 PTOLEMEU

aro( 136.)&voi. 1..teTa5 OE BaaTepvcliv xai TcoEoAavolv XotivoL, xat

incO Tec 'Ma 6p7) 'Aillaoxot. xat NaLapoL.
11. Hap& [Lev Tip BOxlv Aii.Lvylv TopexxcfcaaL, nap& 8E I-Ov 'Axa-
Akcoc 3p61..t.ov of Taopoo-xLeocv on?) & Tok Bacyripvac npOc rh Auxio,c
5 Tdcypot, xai int' airrok TupayiTar....
15. ... Urcip 8 TOv TUpav no-ral.LOv npOq Tij Aaxio,c
Kappaouvov t.tO' L" P' yo"
Mat-rWvLov va' p.ty L"
KXvciaocua vf3' L" In.): Y°::
10 0543avraucfcpLov vy' L" I") Y°on
"H pcotTov vy' y" L" 11,1

III, '7, 1. ... &ITO Tc7)v Eapti.arr.x"c5v Opicov int -rip xoc-ca. KO:prctv
Toii AavouPi.ou noTalioi.") intcprpopip,

AAKIAZ OEM
15 [EITIIIIHE IIINAZ £0.]

III,8, 1. II Aaxia 7CEptopi4vroct. cinO (..t.iv apwrcov gpet T-Vic

Eapp.ariac Tiic iv Vipdyrrn TC71 &7r0 To5 Kapncivrou Opovc tilzpt.
nipaToc sijc elpm.Liwic intas-pocpijc Tor) TISpa. ncrat.toii, ij inizet.
tioipac, (1.4 et prat,
20 Vy' (111 L"
CoTO 8E aLcsecoq TO 'Ic'cuE) TOZ4 MeTavdco-roac xaTec TOv TLflicsxov
no-rat.L6v CurO ai (..tecrnii.ppEac 1./.6pet TO Aavou(3iou no-railoii Tif.) Cud)
Tiic ix.rponilc -rob' TLI3taxou 7COTOC[105 116z pr,c 'AELoun6Xso)c, Occp' t g
,or) xaAct-raL 8 tilzpL Tot; II6v-cou xod T'c;.iv ixf3oXi5v Aavo613.t.o;
25 'Iorpoc. ou 1..tipoug il Oicnq gzet. orxrcoc.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 541.

[sint] gevinii, apoi bodinii. Intre bastarni §i roxolani, [sint] hunii 32 0 mai jos
de muntii lor, amadocii i navarii.
11. Pe linga lacul Byce [locuiesc] torecazii, iar pe linga 0 Alergarea lui
Ahile *, tauroscitii. Mai jos de bastarni, linga Dacia [sint] tagrii 33, §i mai
jos de ei, tiragetii... 5
15. ...Sub fluviul Tyras, linga Dacia:
Carrodunum 49°30' 48°40'
Maetonium 51° 48°30'
Clepidava 52°30' 48°40'
Vibantavarium 53°30' 48°40' 10
Eractum 34 53°50' 48°40'
III, 7, 1. ... de la Muntii Sarmatici 35 pins la cotul fluviului Dunarea 38,
de linga Carpis 37 . . .

ASEZAREA DACIEI
[HARTA A IX-a A EUROPEI] 15

III, 8, 1. Dacia se margine§te 38 la miazanoapte cu aceea parte a Sarmatiei

europene care se intinde de la muntele Carpatos pins la cotitura pomenita
a fluviului Tyras, care cum s-a spus se afla la gradele
53° 48°30' 20
Ia apus cu iazigii metana§ti, pe linga riul Tibiscos ", iar la miazazi cu acea parte
a fluviului Dunarea care merge de la varsarea riului Tibiscos pins la Axiopolis,
de unde, pins in Pont 0 la gurile sale, Dunarea se nume§te Istru. Tata pozitia
acestei part/. 25

82 Se pare ca la data aceasta (in jurul anului 170 e.n.) se gaseau intr-adevar grupuri
de huni in Caucaz (vezi Fr. Altheim, XotivoL bei Ptolemaeus in Omagiu lui Constantin
Daicoviciu, Bucuresti, 1960, p, 1 10).
88 Probabil tot un trib dacic (vezi Parvan, Getica, p. 240).
84 Numele acestea (cu exceptia Clepidavei getice, care este o ra'masita a grupurilor
dacice din vestul Ucrainei, la fel ca Setidava si Susudava de mai sus) reprezinta urme ale
invaziei celtice care a trecut si prin regiunile noastre, ajungind Ia inceputul secolului al III -lea
i.e.n. pins in Bugeac (cf. Plutarh, Marius 11).
35 Autorul descrie asezarea iazigilor dintre Dunare si Tisa (vezi Pliniu cel Batrin, nota 31).
36 De linga Aquincum (Budapesta).
87 Localitatea dacica (mentionata si mai sus la II, 11,3; II, 15,3), care reprezinta
o ramasita din perioada cind triburile dacice se intindeau pins la Dunare (inainte de venirea
iazigilor) ; cf. Pliniu cel Batrin, IV, 12 (25), 80. In acelasi timp s-au descoperit in regiune
si materiale arheologice de factura dacica (vezi M. Parducz in o Folia Archaeologica »,
XI (1959), p. 61 si urm.), iar o inscriptie de la Brigetio (Szony) vorbeste despre un
o interpret al dacilor * (vezi I. I. Russu, Interpres Dacorum, in o Anuarul Institutului de
istorie nationala », XI (1946-47), p. 405-412).
sa Hotarele teritoriului descris de Ptolemeu (Carpati, Tisa, Dunare, Siret) depasesc
limitele statului lui Decebal de altfel provincia romans Dacia va fi si mai mica si
corespund in linii mari cu datele autorilor mai vechi, cuprinzind regiunile locuite efectiv
de daci.
ae Aci trebuie inteleasi Tisa, ca si in pasajul III, 7, 1.

www.dacoromanica.ro
 fi42 PTOLEMEU

2. META Tip/ ix.rporcilv Tt.f31'.axou TOU TroTa(i.oii 4 7cpc;yri) 7rpOc

Ai.f3a im.a.rpock
y" 118' L" 3"
xaTac [Tip] Taf36voc Tou no.roy.oii ixrporcilv, `Og cpkpe,rat. EICt Ttv
5 Llaxiav
fie,
lY L"
[xarac Tiiv] Toi5 KE4c(3pou ixTpurrilv
[10' L" 1..ty
Li, 3,,
xaTac TiT; lx.rpo7r4)v 'AAoirra Tot") 7rotailoi3, oS 7cpOc dcpwrouq Op-
10 1110ei.q 8Lat.pei. ¶ V Aaxiav
v' 8" 118'
.;] xarac Otaxov kt.crpopil
v' a' 118'
xaTa 'At.oUrcoXtv irct.crrpopil
15
va , y" p..e' L' a"
Occp' P3 xat "Icrrpoc, Zig
gyal..tz.v, O noTal.LOq xaActrat. 0 AlvoiSfit.oc
116x.pt. o26vixf3oXc7)v an6 8L Ocva_ToAe6v 1-(7.) TE \rei.10ev "Icrrpcp noTall)
p..expE. Tijg xa.rec ALvoy6Tet.a.v 7rOXtv intcr-rpocpig, :15g 11 Oicrt.c

(IC 10"
20 Xmi ETL Tej CIepc'co-cp 7roTa[..u.7), oS xa-rac ALvoy6-recav Lcrpa.rcEic Oc7rO
Toi3 "Icrrpou 7-cpOc Otpxrou4 xat c'cvaToAac cp6pE.rat., 11.6xpt. T-7)c elpr
[..t.6v7)c Toli Topa TC077+1.05 imcrrpocp7ic.
3. Ka-ck-zoucv. 8E Tilv Aaxtav Ocpx-rtx&rarot. µiv dcpxopivot.c ciorO
8uati.c7.)v "AvapTot. xat Teupf.axot xat Kot.crro36.ixot.. Ora) tSE Toirrouc
25 11pe8avignot, xat `Parax)'1v6t.ot. xat Kccuxo.vo-Lor. Pp' oUg 611 of.o.4
13t4)cpot. xat Boupt.8aullvolo. xat Kurilvcnot., xat ETC intO ToUToug
'AAPox.hvar.ot. xat HoTouAa-re'lvolot scat El?vatot Pp' ok (leo-11[43pr,
VWTOCTOL EaAVivolot xat Ket.dyt,crot x.at IIL6cptyo!..

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 643

2. Dupa varsarea riului Tibiscos, prima cotitura spre sud-vest [are gradele]
47°20' 44°45'
cotitura spre varsarea riului Rabon, care curge spre Dacia [are gradele] 6
49° 43°30'
cotitura spre varsarea riului Ciabrus [are gradele]
49°30' 43°45'
cotitura spre varsarea riului Aluta, care porne§te de la miazanoapte §i curge
prin Dacia [are gradele] 10
50°15' 44°
cotitura din apropiere de Oescus [are gradele]
51° 44°
cotitura din apropierea lui Axiopolis [are gradele]
54°20' 45°45' 16
De aici fluviul Istru, dupa cum am spus, se numwe Danubis, Oda la gurile
sale. La rasarit [Dacia] se margineste cu fluviul Istru, de aci si pina la cotitura
de ling6 cetatea Dinogetia, avind pozitia
53° 46°40'
si mai departe cu riul Hierasus, care, departindu-se de Istru la Dinogetia, merge 20
dinspre miazanoapte si rasarit, pina la cotitura 40 pomenita a fluviului Tyras.
3. Locuiesc Dacia in partea cea mai de miazanoapte, data incepem de la
apus: anartii si teuriscii 41 si costobocii 42, iar dedesubtul for [yin] predavensii
si ratacensii 43 si caucoensii, l of ap, mai jos de acwia [sint] biefii 44, buridavensii 25
si cotensii §i mai jos de ei albocensii, potulatensii si sensii 45, dup6 care [sint],
in partea cea mai de miazazi, saldensii, ceiagisii si piefigii 46.

40 Granita rasariteana a Daciei s-a retras fata de cea aratata de Strabon, VII, 3,14
si 17 , deoarece regiunile dintre Siret si Nistru au Post in mare parte ocupate de bastarni
si sarmati.
41 Populatie celtica. Este exacta plasarea for in rasaritul Slovaciei, iar a anartilor in
nord-vestul Daciei.
42 Tribul acesta important §i numeros (vezi N. Costar, Rannira nordica a dacilor: Costo-
bocii, in o Buletinul Universitatilor V. Babes si Bolyai o, Seria stiinte sociale, I, (1956),
p. 183-199; I. I. Russu, Les Costoboces, in o Dacia », N.S., III (1959), p. 341-52) Iocuia in
afara granitelor provinciei romane, in Carpa%ii nord-vestici si in vestul Ucrainei (cf. Pliniu
cel Batrin, VI, 7, 19). In vremea aceasta el va intreprinde atacuri impotriva imperiului,
cf. Pausania, X, 34,5; Dio Cassius, LXXI, 12,1 si SHA, IV, 22,1.
43 Cf. II, 11, 11 (racatai).
44 Numele acesta pare corupt.
45 S-a propus intregirea ordessenses sau argessenses (vezi C. Daicoviciu, in SCIV,
VI (1955), 1-2, p. 52).
46 Aceste doua nume sint probabil si ele corupte. Din ultimele 12 nume citate, 9 par
sa derive de la nume de localitati sau riuri (vezi Parvan, Getica, p. 247-249 §i 1st. Rom.,
p. 266).

www.dacoromanica.ro
 544 PTOLEMEU

4. 116Xetc 8e Etat%) iv TFi Lox imcpaviaTepat ans.

`PouxxOvLov / L, N.1'
S
Aoxiaaua 1I.' y" 111'
II op 6Xt,o-aov ph' 1-01'
5 'ApxoPckaapa V/ yo" 1.,,v1

TpEcpouXov o3' 8,, a"

!,,l'
HaTpEaaua vy , I,4' 4"
8,,
KapaEaaua vy y" Ill'
IleTpaaua vy' L' a" 14' yo"
10 OUXrcLav6v .t,' L" ii' L"
Nck.rcouxa '0' g' Y°"
H OCT p oUtacra 1./0' 1-1,' y"
ti.0, a"
EaXivat tg' "
II patTo.) pia Myo UaTa v' L" 14'
15 EavyiSocua va' L" s?' L"
'AvyouaTia vp, a" 14, a"
OUTiaaua vy' gH
g' (),,
MapxOaaua /10' L" g'
ZLpEaaua E.A.e' L" p.c' y"
20 ZtyyEaaua tiTy 1-24' y"
"ArcouXov ii,e, a" yo"
v.4'
repli.Eepa i.0' L" [Lc' a"
K011i3OCUOC va' L" [le yo"
' Pail iaccuoc va' L" y" li,c' L"
25 Ili p ay. vac' a" p.c'
Zouaiaaua vP' yo' 1-14' a"
II oX6vaa vy' 14'
oH
Zoup6(3apa N.4' 10"
3,,
AMaEc [le Ile' I"
30 'ApyEaaua [Lc' L" (Le' a"
Tt.pEcrxov (11' L" pE, a"
Zapp.t,eyieouaa
pcxatAELov
gr L" y" tie' a"
"TaaTa ti.01 L" tie' Y"
35 NeTivaaua v13' L" a" p.a.-' L"
Tiaaov vp' Ile' L"
ZeUyi.,ta
tia,
FL4' yo" yo"
EBB, L" y"
TLflEcrxov ps' yo"

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 645

4. Cele mai Insemnate 47 orap din Dacia 48 sint urm'atoarele 49:

Ruconium 46°30' 48°10'
Docidava 47°20' 48°
Porolissum 49° 48°
Arcobadara 50°40' 48° 5
Triphulum 52°15' 48°15'
Patridava 53° 48°10'
Carsidava 53°20' 48°15'
Petrodava 53°45' 47°40'
Ulpianum 47°30' 47°30' 10
Napoca 49° 47°40'
Potaissa 49° 47°20'
Salinae 49°15' 47°10'
Praetoria Augusta 50°30' 47°
Sangidava 51°30' 47°30' 16
Angustia 50 52°15' 47°15'
Utidava 53°10' 47°40'
Marcodava 49°30' 47°
Ziridava 45°30' 46°20'
Singidava 48° 46°20' 20
Apulum 49°15' 46°40'
Germizera 49°30' 46°15'
Cumidava 58 his 51°30' 46°40'
Ramidava 58 ter 51°50' 46°30'
Pirum 51°15' 46° 26
Zusidava 52°40' 46°15'
Polonda 53° 47°
Zurobara 45°40' 45°40'
Aizisis 46°15' 45°20'
Argidava 46°30' 45°15' 30
Tibiscum 51 48°30' 45°15'
Sarmizegethusa regia 52 47°50' 45°15'
Aquae 49°30' 45°20'
Netindava 52°45' 45°30' 35
Tiasum 52° 45°30'
Zeugma 46°40' 44°40'
Tibiscum 46°40' 44°50'
47 Pentru alte aseza'ri care nu apar in texte si sint atestate numai arheologic, vezi 1st.
Rom., p. 275, 278 9.
42 Pentru asezarile extracarpatice ale dacilor, atestate de obicei numai arheologic, vezi,
1st. Rom., p. 273.
42 Vezi discutia listei care urmeazil la Parvan, Getica, p. 256-267.
52 Vezi R. Vulpe, Angustia, in In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucure§ti,
1944, p. 551-9.
so bis Vezi M. Macrea, Cumidava, in AISC", IV (1941-43), p. 234-61.
so ter Vezi Gr. Florescu, Un nou document epigrafic referitor la nordul Duruirii moesice,
in SCIV, 11 (1951), 2, p. 125-35.
51 Localitatea mai apare de cloud ori, ceva mai departe si la III, 10, 6.
52 Cetatea de scaun a lui Decebal (Gradistea Muncelului).

35 o. 1414

www.dacoromanica.ro
 646 PTOLEMEU

Alepvce g, 8// 1181 L"

3AX(.1.0 \AOC till' (le
Apouf3vric g' L" 8" 118' L"
413pocTepioc I.L0' L" E.L8' L"
6 'Apxlvvcc 110' 118' L" a"
IIlvov v' L" 118' yo"
'Ap.o15-cpeov v' IA, L,, an
/Opvov vac' L" 1..te'

MTEIAE THE ANSI OEEIE

10 [ETPSIIIHE IIINAE 6.3

III, 9, 1. (1-1 &vc Mualoc rcepcopi.e.roce sircO µev aLcrecoc Aock.ecerio,

xccvl TTV elpwlv7iv ypotilkv Cm?) T7 S ix.rponriic Tou Ecza6ou norcy.oi3
tgxpt. -cob' Excipaou Opouq. dercO ae llea.r)p.(3pioe; tgx.pc Mocxe8ovlocc
iv-renev bri, Tou 'OpfAXou Opouc ypcg.t.txyl gcoc .7c6pcc.roc, 05 11
16 06crt,6

FLO' t-LP' "Y"

c'ercO 8e civocToX65v Eikpec Opc;:x)Ic TG) Curb To apigvou 7tEpOCTO4

Ecoc litc'ePpou 7-carat/ob.' xocrOc 7t6pocc, oi5 4 66acc

V
(ky'
20 Xod gTc. ccirrei) Tw Keefe(pq) rco.rocp.c7) xocTec TY)V xc'erea Mualccv plxpt Tijc
rcpic rOv AocvoUpcov Tou Kc&f3pou auvacc*, g .17 Okacc

110 L" L,, 8"

µY
ciercO 8e &px-exav T() kv-cenev t.c.6xpt. Tou Ecco6ou noToct.coti txkpec Toi5
AouvouPlou notcy.oti.
26 2. Kcctizouac 8e T71c brocpzio4 Tac pev npOc r AcckcccTi4 Tpcxop-
Avacoe, TOc 8e rcpOc v3 KeOcripcp noToctiiii Muaot, Tec 8e 1,..etoeV.) flu-
x4Ivo-cot. Tec 8e npOg Moexcaovla!, Adepacevoc.
3. fIOAetc 8e eiat npOg ply TW AccvouPicp noTocp.c7)
Zevytaouvov L" 1.13' L"
30 Asylcov 3' (Maculae
TputOpveov ps' [3, e,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 647

Dierna 47°15' 44°30'

Acmonia 48° 45°
Drubetis 47°45' 44°30'
Frateria 49°30' 44°30'
Arcinna 49° 44°45' 6
Pinum 50°30' 44°40'
Amutrium 50° 44°45'
Sornum 51°30' 45°

ASEZAREA MOESIEI SIJPERIOARE

[HARTA A IX-a A EUROPEI] 10

III 9, 1. Moesia Superioara se margineste la apus cu Dalmatia, pe aceeasi

linie pomenita, [linie] mergind de la gura riului Savus si pina la muntele Scardos ;
la miazazi, cu o parte a Macedoniei pe linia trasa de aci la muntele Orbelos,
pin6 la punctul unde se termini ea, a cOrei poziIie este
49° 42°20' 15

la rasarit, cu o parte a Traciei, de la punctul terminal aratat pin6 la riul Ciabrus,

In punctul limits a cOrui pozilie este
50° 43°

si Ina cu insusi riul Ciabrus, pe linga Moesia Inferioara, plat la unirea riului 20
Ciabrus cu. Dunarea, loc de intilnire aflat la
49°30' 43°45'
iar la nord se m6rgineste cu acea parte a fluviului Dun'area de aci si pin'a la
riul Savus.
2. Locuiesc partile de lingO Dalmatia ale acestei provincii tricornensii ;
panile de ling6 riul Ciabrus, moesii ; cele de la mijloc, picensii ; iar cele de linga 25
Macedonia, dardanii.
3. Pe fluviul Dunarea sint orasele:
Singidunum 45°30' 44°30'
Legiunea a IV-a Flavia
Tricornium 46° 44°10' 30

35

www.dacoromanica.ro
 548 PTOLEMEU

TCOC p' .ry ixTpeTceTaL 1\46o-xcoc noTap.oc.

1

06.6V-VIGCXC OV, Asytow (..cc' L" (Lai y'

TaXweric 14' [La'
"Erica. 4' 811
[Iy1 yo"
6 AopTE,x6v PI' 1.1.y' L"
PatTcapca Mtio-iLv,
xoAovta p.0' [AY l''

MICEIAE THE KAM OEEIE

[ETPSHIHE IIINAE 01

10 III, 10, 1. `H xo'cTo) Mum:a TCEpt.o germ eurO (Ay 86o-ms T(.7)
etplii.evcp tlepet. Toii iitc'rcppou TC Wrap. 05 OCTC 6 8e [lea-it/Wag Opc'olc
tlipet. TiT) OcrcO TOU Kr.dcflpot) iSrcep TOv Ati.Lov TO Opoc pixp. Toii int
TOv II6vTov nipaToc, 8 inixec tkotpac
ve' 1.18,10,,

15 dc7T6 8E OtpxTcov Tiii eipv.ivy acnO TOU Ktgipou TcoTogi.o5 [1,6pet

Aavoupiou ii.expl.c 'At.ourc6Xecoc, xat Tcii ivrenev AavouPtcp, xaXou-
ilivcp 8e "IaTpy, (Leap. Tiliv etc TOv II6vTov ixPoAiLv, oi5 11 [Lev xaTdc
AcvoyeTecav nOAtv intcrTpopil el: prat, i7rixoyaa tiotpac
vy' lib' Y."
N 2. CI-1 8e iyeUlc TiLv crTop,kro.w To'cEt.; gzet of.nolc. 6 [Lev Tcpc,iToc
ileptoli.Oc Ta.11.0 aTop.cfmov 6 xaT8c Nou'668ouvov 7c6XLv inize6 liotpac
va' L" y" [Lc' L"
evTenev ae TO tLev voTtioTarov tLipoc nepaaf3Ov vilaov xaXouiliv-ip
Heiix-riv, igIc Oicnc
Ef 1
25 1.,141 L"
ixPOOAet. etc TOv 1-16vTov crT6p.ay. Till Xeyo[Levcp `Iepcji Helix?)
brezown Okolv
vc' 1./C'
8
¶6 CSC CcpxTcxerraTov o-ziSTOtt. xat aUTO xaTac Oicnv
30 ve' L,, all
xat TO [ley OcpwrmoSTepov TO ix To&you TOU tLept.sti.oi.5 v.egeTa& xat
aUTO xaTac %my
ve L" (i,,

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 649

linga care se varsa riul Moschios 53,

Viminacium, legiune 54 °30''
46°30 44°20'
Taliatis 47° 44°
Egeta 47°15' 43°40'
Dorticum 48° 43°30' 6
Ratiaria moesilor colonie 49° 43°20'

ASEZAREA MOESIEI INFERIOARE

[HARTA A IX-a A EUROPEI]

III, 10, 1. Moesia Inferioara se marginqte la apus cu acea parte a riului 10

Ciabrus despre care am vorbit ; la miazazi, cu partea Traciei de peste muntele
Haemus de la [riul] Ciabrus pins la Pont, care are diviziunile
550 44°40'
la miazanoapte cu acea parte a fluviului Dunarea ce merge de la pomenitul 16
riu Ciabrus ping la Axiopolis §i cu Dunarea, care de aci incolo poarta numele de
Istru, pins la varsarea ei in Pont, cotitura fluviului avind precum s-a spus
la ora§ul Dinogetia gradele
53° 46°40'
2. Ordinea gurilor 55 de aci incolo este aceasta: 20
Prima despartire a gurilor de la cetatea Noviodunum are gradele
54°50' 46°30'
iar de acolo partea cea mai de miazazi, care cuprinde insula numita Peuce §i
are pozitia:
55°20' 46°30' 25

se varsa in Pont prin gura numita Sacra 56 sau Peuce, cu pozitia

56° 46°15'
Partea cea mai de miazanoapte se desparte si ea in doua avind pozitia
550 46°45' 30

Partea de mai la miazanoapte a acestei despanituri se desparte si ea in doua

la pozitia
55°30' 47°

ss Aici trebuie citit probabil M &pyoc, fiMd vorba de Morava.

54 Aci trebuie sd fie mentionat6 legiunea a VII-a Claudia, care isi avea aici sediul cam
din anul 70 e.n. (vezi RE, XII, col. 1620).
ss Vezi Plinio cel Baffin, rota 18.
56 Astazi bratul Sf. Gheorghe.

www.dacoromanica.ro
 099 NITIOIci a 11

'rip 01 Nod31vi-moditraD37 01 x? 201101 not no7D1d37 A30X3n3

ATTI
IL d 9 ski.. 513 A9-1, noinoll 01.51'1(03x3 S
1701.39701/ (3)117.1 A9 -mxuxdf
eLod31 mo.oklou, duo-13x x no At,.. pi
0. k0 70yA ) Vo(9X11XCp ((MC) 5
I!. 51930

9 3t%
II
R
13V0pdX3 513 A91 twanoll 11)0791D 9 17ox 91210 1Dn0v0x 0 /101 9 AlaX
&Ce0A1
Lac
9 ti 51930

151% 112

91 32 "Lod31pe1ddraD37i 01 .9 not nocIv.taR norlindvi 110133c337 pox

Oi olcoo

pox 91
7011ox tviD?o

131%
I II ,5r1 Ia
T3
A3 Aod31Tx1xc10 01 113 (101201 2o1 3r) 1191,3 (10 13V(0d)(3 513
not 11 AOIAO 117011919 (bA37novox a 0 (:)13C3 20 L. 51990 13X3113 011 5X)C31
, .)
5A 57
91 21 32 AodamptviddraDvri 71013)3X.0 pox olvo T1:0x 07930
13n wk.
11
r1
pox 91 Ari ma(331(;),v1dit7a937 01 n
201201 201 no797c137 13xvpdx3
513 not noinoll Inooricap Mn?rinoyxx `dyjdnooNi 2o I!. 51970
1
/5& 5 ,,1
og 91 TR (331(2X11Xd AO 110131X9 X po 011101 701.OX n930
,
5e% 5.1-1

pox 91 nri nod3ic,ox11xdf 5od37 91 79 nolr,loa, not, norlDldvri nvo,oFjx3

11107.1919 6791Doect3jit no If. 51930
,5n I5r) 0i. I/

9Z 91 Te &od31pmddraD37 13yy-lodx3 1170701p MnrIol3y °M `m' 20 It. 51930

5& ,511 1
.E H ,R ?T noxollorT 5ki 51039(A apdnaxa lrna)33 5tq3cb?
:011 5 19107919 (0.1 H noiA9 vocza lcari not nr-k no 59du. (L.
tbdode '5oa,md3it. o 13X9113 orl 5;od
OE ,Tn ,27-1 01

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 651

Apoi partea de miazazi a acestei diviziuni isi intrerupe cursul cu putin

inainte de varsarea in Pont. Partea mai de la miazanoapte, care formeazii o
balta numita Thiagola 57, a carei wzare este
55°40' 47°15' 6

se vars6. in Pont prin gura numita tot Thiagola sau Psilon ", a carei wzare este
56°15' 47'
Partea mai de miazazi a celei de a doua diviziuni se desparte si ea in dou6
la pozitia 10
55°20' 46°45'
Partea mai de miazanoapte a acestei desparIituri se varsa in Pont prin gura
numita Boreica ", a carei wzare are gradele
56°20' 46°50'
iar partea mai de miazazi se desparte si ea in doua la poziIia 15
55°40' 46°30'
Partea cea mai de miazazi din aceasta desparTitura se vars6. in Pont prin
gura numita Naracion 60, a carei wzare este
56°10' 46020'
Partea mai de miazanoapte se desparte si ea in doua la poziIia 20
56° 46°40'
Partea mai de miazanoapte a acestei despartituri se varsa prin gura Pseu-
dostomos 61, a carei wzare este
56°15' 46°40'
Partea mai din spre miazazi se varsa prin gura numita Caton 62, a card 26
wzare este
56°15' 46°30'
3. Coasta de miazanoapte a Moesiei se margine§te cu Iarmul Pontului
ce vine dupa acele guri, pins la punctul terminal pomenit de linga Tracia,
[aceasta din urma] avind gradele
55° 44°40' 30

" c Nordic& a.Probabil Delta Dundrii linga* Vilcov.

58 < Sublire Probabil unul din canalele bralului Chilia (vezi RE, XXIII, col. 1 403).
59 « Nordics 0. Probabil tot unul din canalele bratului Chilia.
89 Vezi Plinio cel Batrin, nota 2.
81 « Cea falsa s. Probabil al doilea canal, de la sud, al bratului Chilia (vezi RE, XXIII,
col. 1390).
82 « Cea frumoasti 0. Astazi bratul Sulina.

www.dacoromanica.ro
 662 PTOLEME U

TaeupFic T 06aLc gzeL oiSTcoc. 1.LeTec TO eIepOv crTOI.coc To5"IuTpou

noTogloii
IITepOv &xpov vq y I..'
"Io-Tpoc 7c6ALq ve y lie
6 TOI.Lo. ye' t.ce' L" y"
KciXAocTLc va' yo" 1.Le' L"
va, Ile' a"
ALovucremoALc IH
TLpLo-Tic &xpa. ve' IL.' C'
L" y"
to
'037)o-c6c va'
IlavLaou noTocii,oti ixf3oXoci v3' L" 8"
[Le'
tia' L
MeCTIW.PpEoc ve' 118' Yo"
4. KaTexouct. 8e T-7)q xc'erca Muc-i.occ T& [Lel) sualimec Tpipocuot,
TeLv 8 c'cvaToALx6v Tee [Lev incO TO cprop.oc T4p) IIEVxry TparfAo8ISTaL,
Tet 8e aT61..caTa IleuxLvoi., TOL ae TcpOc TW 11.6vTcp Kp6f3uo., xaci.Urcep
15 ociro6c Olv-hvo-Lot. xai 'Opou?AvaLoL, Tex. 3e tieTccEii Ay.iivaLot. xa1
IlLapi)vcrLoc.
5. II6AeLc 3e eicA nocpac [ley TOv Aavo6f3Lov rcoTal.cOv oct3e
`1371yLav6v v'
, "
tLy yo
OT.cntoc TpL(3aAA(Liv vcc' ila'
20 ALax6v va. yH 1-'-8' y"
Nootia.t. vf3' t-Lai yo"
I
TpLI/c'ctitz,Lov vr [LS" L"y"
01 I
11 pLaT. 7c6XLc vI3 µe' 4
Aoup6aTopov, Aeyitov ay' a" Ile' 3"
25 Aeykov TCpW1-7) 'ITaALx41
Tpati.aptaxa vY L" 112' L"
Eouxi8aua vs' 1,.c' Y."
'AELan-coALq va' I/ ve' L"s"
KapcoOp. va' S, ve' L "y"
30 TpoLatlic va' .4' Y,
Aeytcov e' Maxe3ovDch
ALvoy6Teca vy 0 1,4 Y."
Noui.63ouvov v8' yo" [Lc' L"
ELTL6evTa Ve p..c' L"
36 6. MeT46 ae TOF.; 7C oTocti,o5 7c6AeL4 at3e.
Aaollic-3aua. "I' IA' 10"
1 Lflicnta ve' [le Y"

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 663

Asezarea acestei coaste se prezinta astfel. Dupa gura Sacra 63 a fluviului Istru
Promontoriul Pteron 56°20' 46°
Cetatea Istros 55°40' 46°
Tomi 55° 45°50' 6
Calla tis 54°40' 45°30'
Dionysopolis 54°20' 45°15'
Promontoriul Tiristis 55° 45°10'
Odessos 54°50' 45°
Gurile fluviului Panysos 54°45' 44°50' 10
Mesembria 55° 44°40'
Tinuturile din partea de apus a Moesiei Inferioare sint locuite de tribali,
iar cele rasaritene mai jos de gura Peuce de trogloditi ; iar gurile, de
peucini. Tinuturile de pe linga Pont la ocupa crobisii. Mai sus de acestia se
afla oinensii si obulensii. Tinuturile asezate insa la mij]oc sint locuite de dimensi 15
i piarensi.
5. Tata ora.sele de linga fluviul Dunarea :
Regianum 50° 43°40'
Oescus al tribalilor 51° 44°
Diacum 63 bis 51°20' 44°20' 20
Novae 64 52° 44°40'
Trimammium 52°20' 44°50'
Orasul Prista 52°40' 45°10'
Durostorum, legiune 53°15' 45°15'
Legiunea I Italica 65 25
Transmarisca 53°30' 45°30'
Sucidava 54° 45°40'
Axiopolis 54°20' 45°45'
Carsum 54°10' 45°50'
Troesmis 54° 46°20' 30
Legiunea a V-a Macedonica
Dinogetia 66 53°10' 46°40'
Noviodunum 54°40' 46°30'
55o
Sitioenta 67 46°30'
6. intre fluviu [si muntele Haemus] se afla orasele: 35

Dausdata 53° 44°40'

Tibisca " 55° 46°20'

63 Vezi mai sus, nota 56.

0 forma gresita pentru Dimurn.
es bis
64 Aici lipseve o legiunea I Italica », care a fost greit trecuta la Durostorurn (vezi RE,
XII, col. 1410).
66 Aici trebuia mentionata a legiunea XI Claudia S (vezi RE, XII, col. 1 698 .
es Vezi Gh. Stefan, Dinogetia - a problem of ancient topography, in (Dacia s, N. S.,
II (1958), p. 317-29.
67 Aici trebuia sa fie AtyuOcvra, care este o alto forma pentru Aegyssus.
es Locul toponimului este la III, 8, 4, unde apare de cloud on

www.dacoromanica.ro
 664 PTOLEMEU

7. Ti v 8E &t Toi3 Ccpxs-txurc'crou G'TO[LOCTOc To5 "Iarpou Trap4.-

XLov peXp6 TWV TOU Bopucreivoug notatio5 ixpoXcliv xai Tilv iv-rOc
z6pav plzpE. To5 `Iepcfccroo noTocp.o5 xaTexoucv.v "Ap-rctor. (ley OrcO
Tok Tupay6Tac EocpgTocc, Bpvco?ydcyaf. 8e intip Tok Ileuxtvok. xat
5 ti) ply TcocpcfcALoc gzet. Treptypacp-'Iv Tor.alfrnx tLeT& Tckg Toi5 Bopu-
a0kvouq ixfioAck, at inizouar.v, 4.4 et prat, t.toi.pac
v' L" 117)1 L"
'AEL«xou TroTap,ou ixf3oXat v' trri
y H
Oticrx1 7c6ALc vg' yo" yo
10 Topa noTa.toi.5 ixf3oAaE Ni
I
y ll 4' yo"
`EptuLvaxroc xoStL1 ve al/ 14' L"
"Apntq Tc6ALc vg' t,C a"
8. 116AeLc 8E eiat xat iv 7.19 7TAElipa:C. Talfrrn 1..tea6yELot. rcapcic [ley
TOv `Iipacrov noTap.6v
16 Zapyi8auoc vai yo"
a, y"
La
Taliao-i8aua 14' L"
Iltpopopiaaux va' g'
p.e.raE6 8E Toii `Iepo'ccrou xat Toti TISpa 7coTati,o5
NtxWvLov vc y H L7' c"
20 cpcoijacra vs Ell
TUpaq 7c6Atq vS yo"
9. 1\1"1aoL OE 7cocp&xetvrocc T wIcro.) Moo-ioc Ev T(7.) elpiplvcp tAper,
Tou 116vTou if] TE xaAoutLiv.1
Bopuaeiv-ic v-"icroc
\,, 8 p..' YO"
25 xat "i] 'Azr.AAko4 .3)

Aeuxii vijo-oq N,' " 14' y"

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 555

7. Tarmul incepind de la gura cea mai de miazanoapte a Istrului si pina

la gurile fluviului Boristene si tinutul din interior, pinO la fluviul Hierasos 69,
este locuit mai jos de tiragetii sarmaIi 7° --- de harpii 71, iar mai sus de peucini,
de catre britolagi 72. Tarmul prezinta urmatoarea infaIisare dupa gurile fluviului 5
Boristene, care au, dupa cum s-a spus, gradele
57°30' 48°30'
Gurile riului Axiaces
57° 48°
Orasul Fisca 57°40' 47°40'
Gurile riului Tyras 56°20' 47°40' 10
Satul lui Hermonact 56°15' 47°30'
Orasul Harpis 73 56° 47°15'
8. Orase 74 in interiorul 75 Iarii sint si in aceasta parte, pe linga riul Hierasus :
Zargidava 76 54°40' 47°45' 15
Tamasidava 54°20' 47°30'
Piroboridava 77 54° 47°
ar Intre riurile Hierasos si Tyras :
Niconium 56°20' 48°10'
Ophiussa 74 56° 48° 20
Orasul Tyras 56° 47°40'
9. Insulele situate in vecinatatea Moesiei Inferioare in acea parte a Pontului
pe care am pomenit-o sint:
Insula numita Boristene 57°15' 47°40'
si insula lui Ahile sau 25

Leuce 78 57°30' 47°40'

69 Partea rasariteana a Moldovei, pina la Siret, si Bugeacul impreuna cu tarmul Math
Negre pina la Nipru au depins de provincia romans Moesia Inferior abia incepind din secolul
al II-lea e.n. (cf. Registrul lui Hunt). in schimb, influenta romans, care se facea simtita
ping fn Crimeea, Incepuse sa se manifeste Inca de pe la mijlocul secolului I e.n. (cf. Tacit,
Anale, XII, 15). Pentru istoria Moldovei sub romani vezi R. Vulpe, La V alachie et la
Basse-Moldavie sous les romains, in « Dacia », N.S., V (1961), p. 365-93.
7° De fapt slut- geti, cum o spune si numele lor.
71 Pare a fi o variants (cf. III, 5, 10) pentru «carpii» (vezi Parvan, Getica, p. 238-43).
72 Un neam celtic (vezi nota 34).
ia Probabil tot o variants pentru « Carpis » (vezi nota 71). Pentru prezenta tracilor pe
tarmurile de nord ale Pontului Euxin vezi I. I. Russu, Elementele traco-getice in Scythia si
Bosporul cimmerian, in SCIV, IX (1958), p. 303-331.
71 Vezi nota 11.
"8 Vezi nota 48.
79 Urmatoarele trei localitati an nume caracteristic dacice.
" Vezi R. Vulpe, La civilisation dace et ses problemes ck la lumiere des dernieres fouilles
de Poiana en Basse Moldavie, in « Dacia e, N.S., I. (1957), p. 145-164.
78 Este probabil o alts denumire (cf. Pliniu cel Batrin IV, 12(26), 82), neoficiala
(Orasul Serpilor), pentru Tyras. Vezi articolul respectiv din RE.
Vezi Arian, notele 31 si 32.

www.dacoromanica.ro
 656 PTOLEM EU

OPAIKHE OEZIE
[ETPOITHE IIINAE IV]

III, H, 1.. CH Op4,x.1 7repLopi4erat dc7cO µev eipwrcov Ty) X&10.3

MucrEoc rcapa Tir) et pw.friv ypaligv. &ITO 8i 8uatiLv ..c-7] Scvco Muoia
5 Xoci. Mocxe8oviccc plpet .tc7.) finO Tog eEpvgvou 20pPilAou Opoug 1.2.6zp.
7cepaToc, 05 4) 06aLc in&zet. t.t.oEpac
[lac a
I/V

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 557

A$EZAREA TRACIEI
[HARTA A IX-a A EUROPEI]

III, 11, 1. Tracia se margine§te la miazanoapte cu Moesia Inferioarg,

potrivit liniei pe care am argtat-o, iar la apus cu Moesia Superioara si cu
partea Macedoniei de la muntele pomenit Orbelos ping la punctul unde se 5
terming, a carei pozi/ie are gradele:
490
41°45'

www.dacoromanica.ro
 XCII. AM-HANOI' AAEEANAPESIE

PLIMAIKON IZTOPION

IIPOOIMION

1, 1. Tiv `Pcovaixilv icrropiav dcpx6I.Levoc o-uyyp&cpetv avayxatov

5 tinrnacimv npowecEar. Tok 6polig, 6o-cov ievc7.)v apxoucrt Tco 1..tai.ot.. dal
8i ot8e...
2, 6. 'km6 8E Kanna8ox(.7.)v xat KLXixcav ig Tilv 'Imlay xaTa-
pai.vovrt, gasu 11 li.ei&X1 Xeppovrjaog. 6 Ts <yap> 11 &nog 6 E6Ea-
voc xat 17 liponovric xat 6 'EXXI]o-nov-roc int &Et& [xat ..76 Avrai.ov],
10 ix 8i Aateic TO Ilati.cpl'Atov .11 Airfnrctov 7c0ayoc (AiyeTat yOcp ef_Lcpo.))
noLei, XeppOvirrov, 7. xai duty ceyr* of Ili%) etc TO Alyon-rt,ov ni-
Aayog acpopc7nec, Hap,cpuAof. Te xat A6xto& xat 1.1. ET' aiyrok Kapia
[Lexpt, 'lioviac, of 8' int TOv E6Eetvov xat Tiv Hponovriaa xat TOv
`EA?Aanowrov... 8. ... Tocrai.i.ra gOV1 '7.111 XeppOvlaov oixoiknv,
16 xat 7Ccivrcov d'cpxouar, Tco[Lator.. 3, 8. Ilepcfccravrec si xat iTipcov ieviiiv
Ocpxoucrtv Oct.tcpt TOy II 0WON) XOCt Muailiv Tc7)v iv DJp(1)7c7) xat OpaxeLv
Oaot Itept ..r6v EigeLvov.. . 10. . . xat iv T(.7.)8e au TC7)7C0Cpc'otAcp `1364.taEcov

www.dacoromanica.ro
 X CI I. A P IAN

S-a nascut la Alexandria in jurul anului 100 e.n. §i a venit mai tirziu la
Roma. A facut parte din ordinul cavalerilor si a ocupat functia de procurator
Augusti; a murit dupa anul 161. Apian a scris o Istorie romans in 24 de carti.
in care a rinduit materialul dupa criteriul etnic, in ordinea urmatoare: I. Regii;
II. Italicii; III. Samnitii; IV. Celtii; V. Sicilia ; VI. Iberia; VII. Hanibal;
VIII. Libia ; IX. Macedonia §i Eiria; X. Grecia qi Ionia; XI. Siria; XII.
Mitridate; XIIIXVII. Razboaiele civile; XVIIIXXI. Egiptul; XXII.
Evenimentele din anii 30 i.e.n. 69 e.n.; XXIII XXIV. Razboaiele lui
Traian in Dacia §i in Arabia.
Din aceasta opera vasta ni s-au pastrat numai: prefa%a, cartile VIIX,
XIXVII §i citeva fragmente din alte carti. Autorul s-a sprijinit pe vechea
analistica, a urmat de aproape pe Dionisiu din Halicarnas §i 1-a consultat pe
Posidoniu. in opera sa, Apian a aratat un mare interes pentru framintarile
sociale din Imperiul roman, cautind sa descopere cauzele acestor miqcari.
Editia: Appiani Historia Romana ediderunt P. Viereck et A. G. Roos,
Teubner, Leipzig, 12 (1962), II (1905).

ISTORIA ROMANA.

Prefata
1, 1. Pornind sa scriu Istoria Romand am socotit necesar sa infatisez la
inceput hotarele provinciilor aflate sub stapinirea romans. Acestea sint urma- 5
toarele 1...
2, 6. Cind cobori din linutul capadocilor si cilicienilor in Ionia, ai in
fats Peninsula cea Mare 2. 0 fac sa fie peninsula din dreapta Pontul
Euxin, Propontida si Helespontul [si Marea Egeicg, iar din stinga Marea
Pamfilica sau Egipteana [caci se spune in ambele feluri]. 7. In aceasta 10
peninsula se afla cei ce privesc catre Marea Egipteana, atit pamfilii cit si
licienii, si dupa acestia Caria pins in Ionia, [de asemenea] cei dinspre
Pontul Euxin, Propontida si Helespont 8 ... Atitea populatii locuiesc
peninsula si toate acestea sint sub stapinirea romans.
3, 8. Trecind mai departe, ei au poruncit si altor neamuri din jurul
Pontului, atit misilor din Europa, cit si tracilor citi se afla in preajma Pon-
tului Euxin ... 10 ... Pe acest litoral 3 intilnim urmatoarele neamuri ce se

1 Urmeaza enumerarea provinciilor ,Si populatiilor cucerite de romani, de la rasarit

spre apus.
2 Asia Mica.
3 Litoralul mediteranean.

www.dacoromanica.ro
 560 APIAN

oniptoa Too-aka, 44 Te `EAXOcg TCFCCTOC xat Oeo-crocAia xal Maxe3ovec

xat Ocsa npOccoma CfcXXa Opo,cx(.7w xat 'DaupLi;iv xai HaL6vm gOv/.
4, 15. 'Ev 8E Tfr-, Eope)Trn 7CoTat.toi 315o, Tvog Te xat "IaTpog,
1.i.OcALciTa Tcolloci.ov Ccpzilv Opi.ouaL, xai ToOTwv `13-7pog µ6v ig
6 TOv (36peLov enteav6v, "Io-Tpog ak eig TOv Egetvov 7r6vTov xas-a3t3o7..
nepc'ayavTeg n TC^n xai ToiSa3e KeXTEw Tc7)v Lrcep ePriivov apxouaLv
ivEcov xat Peril)," TWv 11)74 "IaTpov, o0g Aaxok xaXotiaLv.

EK THE MAKEAONIKHE

11, 1. "OTL `PcollaZoL Tazkcog al'Aavolikvov TOv Ilepaka ucpeW-

10 pCovTo xat ti.1XLcr-ra odyroUg ilpkKev 11 Te6v `EXX-i)vcov cpLXia xa.1
yeLTvtao-Lg, otg gz0og eg `Pcolloci.oug iTce-TcoLl'Ixecrav of `Pwl.Laiwv aTpa-
'mot. c`og xat oE 7cpkapeLg oE ig Bacrcipvag dureaTaktkvoL Ti-jv
SE
Maxe3ovEav gcpao-xov 13eZv OccrcpaXeo'g c'oxupcdp.kvv xat rcapacrxeuip
Exavilv xa.i ve6T7a yeyulivao-likv1v, eP6.LaEoug xat TO 3Les-Cepaao-ev.
15 ata06t.Levog a' 0 IlepereUg iTkpoug grCepsce TCp60(3Etc 'rip! UrcOvoLav
IxALcov. Ev si Totng) xai TiA,g nept TO 116pyati.ov 'Ao-tag
pao-LAeUg, CuTO Tijg npOg szDEXL7rnov gzOpag 3e3Leog IIepaea., -7)xev kg
`13611.7p, xat xas--iy6pet. cpavepc74 at'yroti, napeX0edv kg TO (3ouXeuTlr
pLov, OTL `Pcd[i.ocEoLg sucyt.tevi;c ykvor.To xat Op4x7)v xaTaxTiTrro,
20 plya Opt,LirilpLov, xat OeTTaAo6g xat IleppaLpok aLocaTaaLOco-eLe f3ou-
XolAvoug TL Tcpeo-f3etio-aL npOg 4.54.
2. ((Kai Titiv LI.LeTkpcov," gym cpEAwv xai cruti.t.LOczcov 'APpoii-
rcoALv [Lev dc.cp-hpraL Tip 0CpX1V, 'ApOkTaupov 3' kv qxxopt.0% suvc'co-r-v
xat gXTEl,VEV ETCL(3ouAeocrocc xat Toiig kpyacycyivoug Lno363exTato>.
25 11, 5. (Iv I PlepaeUg aloe 011evoc E7CEV.,7cev es P of 8' ive-
xCaouv, Oo-a Eiy.kv-t)c et-rcoL xat 76cOoL, xat tiaLaTa, 6TL Op4x.ylv
xaTaxTc7)To xat crt-paTLeicv gzot. xai napao-xeAv 055 iwegsov-roc
ecv3p6g.
11, 6. #dcXXerc 'AflpantoXLv ik(3ocAe Tijg Ocpx-'45. b-cL8pati.ovTa ye
30 TOLL, ilp.eT6poLg Ocii.uv011evog. xat Toiie aiiTOg 151..av isilAcoae
xat Tag, cruvel)xag oc F.LeTdc Toko OcveveWo-aa0e, (Aim) 3Lacf3c'aXovTog
E61.Lkvolig. TO tlev 515 7cept 'ApparrcoALv xai 7reaPoTepov koTt. TE6V
CTUV07)X(.7)V xat rcap' Ut1.tV, 6Te o-uveTiOecr0e, atxoccov icpc'rcvv.
18, 1. OTc 1-16vOLog, pcxo-LAeog 'IXAupLcT)v, kvOg gOvoug Irpoo-oixou
35 Maxe36aL, Ilepaet cruty..azc7)v kir?. TpLaxocrEoLg TaXlvToLg, (7;Jv TL xat

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 661

afla sub ascultarea romanilor: intreaga Grecie, Tesalia, macedonenii si citi

locuiesc in vecinatatea dintre traci, iliri si peoni.
4, 15. Iar in Europa, mai cu seama cloud fluvii Rinul si Istrul margi-
nese Imperiul roman. Dintre acestia, Rinul se varsa in 0 ceanul de Nord,
iar Istrul in Pontul Euxin. Inaintind in anumite locuri si dincolo de aceste 6
fluvii, romanii stapinesc pe unii dintre celtii de dincolo de Rin si pe unii
dintre getii de dincolo de Istru, pe care ii numesc daci.

MACEDONIA

11, 1. La Perseu romanii priveau banuitori, caci puterea lui crestea cu

repeziciune. Ii infuria mai ales prietenia lui Perseu cu elenii si faptul ea acestia 10
erau vecini cu el, elenilor trezindu-le ura fats de romani chiar generalii roma-
nilor. Cind solii trimisi in problema bastarnilor 4 au spus ca ei au vazut Mace-
donia foarte intarita, pregatiri mari si un tineret bine strunit ; vestile acestea
au avut darul sa-i tulbure si ele pe romani. Aflind cum stau lucrurile la Roma,
Perseu trimise alti soli si spulbera banuielile. Dar intre time si Eumene, 15
regele Pergamului deoarece se temea din pricina dusmaniei sale cu Filip 6 ,
veni la Roma si, fiind introdus in Senat, ii aduse lui Perseu invinuiri
faIise cum ca totdeauna el a fost vrajmasul romanilor... si ca a supus
Tracia 6 o insemnata baza de operatiuni. A prilejuit tulburari la tesalieni
si perebi, pe cind acestia vroiau sa trimita o delegatie la voi. 20
2. 6 De asemenea, dintre prietenii si aliatii vostri zise el lui
Abrupolis 7 i-a luat domnia si a pus sa fie omorit dupa ce i se intinsese o
cursa Arthetauros 8, un domnitor din Iliria, iar faptasilor le-a dat adapost >.
11, 5. Aflind acestea, Perseu trimise delegati la Roma 9 . . . Romanii ii
adusera invinuiri intemeiati pe cele spuse si indurate de Eumene, invinuindu-1 26
mai ales pentru ca adaugase stapinirii sale Tracia, pentru ca avea o armata
si facea pregatiri de razboi, ca omul ce nu doreste pacea.
11, 6 <c Dar Perseu 1-a alungat din domnie pe Abrupolis 10, aparind de
buns seama teritoriile noastre de un navalitor 11. Si lucrul acesta insusi Perseu
vi 1-a lamurit. Atunci voi ati innoit tratatele cu el, pentru ea pins atunci nu 30
intervenise cu intrigile sale Eumene. Tntimplarea cu Abrupolis e mai veche
decit tratatele, iar voila lucrurile vi s-au parut drepte, la incheierea tratatelor >.
18, 1. Genthios, regele acelei parti a ilirilor care se invecineaza cu mace-
donenii, a ajuns sprijinitorul lui Perseu 12 in schimbul a trei sute de talanti, 35
4 In anul 175 i.e.n. senatul a trimis o comisie care sa ancheteze plingerea dardanilor
impotriva lui Perseu, acuzat ca ar fi chemat pe bastarni in Dardania (cf. Polibiu, XXVI,
9, 6 si Titus Livius, XL, 58, 8 ; XLI, 19, 4).
5 Tata' lui Perseu, cu care Eumene purtase lupte grele. Calatoria lui Eumene a
avut loc in anul 172 i.e.n.
6 Indata dupa urcarea lui Perseu pe tron, in anul 179 i.e.n.
7 C5 petenie traca care se rsazvriltise impotriva stApinirii macedonene. In anul 173 i.e.n.
romanii ceruseril lui Perseu sa-1 repuna in vechile sale drepturi.
5 Conduciitor ilir, care s-a impotrivit expansiunii macedonene spre nord.
9 In anul 171 i.e.n.
to Vorbesc in senat trimisii lui Perseu.
11 Regele trac incercase sa ocupe minele de our din Muntii Pangeu.
12 In anul 168 i.e.n., fostul aliat al romanilor a trecut de partea lui Perseu.

36 0. 1414

www.dacoromanica.ro
 899 Kvmv

"aacbtpxnodat. A3Nev0cj393 53 (41. 92.K1 51oporiod, )oRjdayyi, pox 513d93d1L

1d31L AC9.1.9Q1 5016,1L A9a,coo 5wa.A90y? moAA?aLd311 pox Amy3.2.311 AaokR,T
Ap 9 5c13Dd3ll 50ato9p0 11.3x20 Tz. Tanox M91 Apnrikca 'A31za1321.3
kRtA. pox ,12 Aptpo 5loporiou .&orqrkorbyou3aL s? 32 5)o_iqj 32a1329
g Snot, dTaz.ct Aod1..9 pox 500A3rIcla A39rd3331.32op p. croDr-ri(pdX -0013T1
1)ooD30 5oc3i. Aompo DoDmooR A91 Acrii3x9a.t. te, 510d31,orin1f TrAlci.ox?
not, 50M2A-f Q3 Ari 59313 loA3l1099y va.moz. c5nopo7imd, Ac932.t.y3
cop
,R> 61311),C)21. 11 M91.910
te,.. kJ, iodpa.r. A3loodr1R A91 .LtA3119a 9 TR
Ari xclo kcb,T m000pa. ,R 131V. Ski t\311 5(.93.os000lR )oroZ
0D3401.371
of pox 6 5(14. 5r3XaDlt. loroZ 1)ox 9 5c131x331.1 WA. M913LI 6219)0 -3190d1/.
lx:A 1/07.t (I'd 5(101d 500)31L
5(10d96-00.0171 S(101d9T1 510311.2L1 450A37190t13L
101919)0 (101 5nOtl3719a 13A9dth3a.)ox 110x Ski T1 A3 5rpfn9(; X90 kthR A13.00n
ATRcto AkArilX.opo) (bp. &13d3d) 4(A20611/0 01 3e Ski 50391,11001e no odzt-
A13Dp3 cytlo A3 U.XlifidOOT)101 4A139(/.0)01/0X 1dX311 0110A3/C. ff. `519ny:FiR
91 5oyopp13l193 kRtk 1)ox5oA9yodx7r1 929 57013d101(d030 53 )01A301L
5o&311 7 59A3 TR Ap `A3Dlacytk 5m19 7(90 ,3x(0.,71.L.)? sloporiNcL
5non cloa.aL931.9 -(10A3T)0A3.4. Aod_tDi Acoleopprdmr. lane?
LI A0)13 TR A01
(-brogan' ATli cba, 1A9713A1,1. DoAkooR 5n0rc7Z 51L09(1dZ 4510dk.1/019 2311.211
cba..Dfx? rx7R 770X 701. )o3D3r1t,} .(M321, pox 01(101 Ari.rairp Att. cb,L3y9
og Aorol. rx3R1Jox3_14321 el(-9e)pldari nolDndZ 9 TR 5)oRrp1)0xX (\p1 5)orv11
oaalk.ti.u? rly?r1) 109n6C pox 5acunr,i, 5? ArdoR 52pa. 51oATriaoilf.
5rd(,rf.1,701.D TR 5(10(l3T1Od3th 5(101d(171 1)0X 5109301.0k1(IL 0131L7i311.3137i
-Aolvoym 0 TR 5001 45101901(3 13 iDnod?th 91 Ao39rtc3Z .o13dt,4. zlox AT(pori
x90 65)o1,AoX3 3th331..9orop ,11.3 01c110 .A39(13\3X3 At? 9 5c3Dcbll -90(w.
gg `50&371 wolf. Agz(Uo 5o1AoArpoy3 'n030 13d9Alt1xx 9)1 Acoiaj A? 5zoi.
51oylth x? 5t,otod:0a3r1 > 5c 5m3Dcith "ioisynq vox oi,3A3c1x31u;1 kd Apacidwo
59o3c3mi91R mincoo 53 91 AoR31c.9.1)och.,D 3Ro2.c9 `11o0D-,0 51yor1 tan
45901thITI &T. 1/07t M91ll01C331(93el 1709k1)0dX 1)009rA9R E za,(1ri, 33 5io1,
510y3th up
&p 1od31.3 5101. 51101.3 o131,1),oya3 pox
(ILA. Ski )odID -
oi
02 5r1.1 '134. 91 Ao3DadZ 91 &Oel3TIC,M,1%.11 SO&3TIclOAX.011Lcl '&13.00)e 5k1C,00901
5101\(10110)A10 43T13)%.3 fl(1911&0Cistb 9)11plikdX AC91. 0C1L 503kOdd S3 9/0V00
-
/009 AmA3ri31031-1 9 TR 5o1x3o(m 5rioA3tioxith.p 013CYA. 501,3TI
45kOd 13 01 fl071)(1dX 1970X7710X3X 1/07t S10A3'110100d 11. (113A.31( 3(13y3X3
910)d3.1. el131L13 1d3aL C101 4(101.0(1dX 5p ,2 eaort no
`5;oinoX3 no
gg 5oA37-19X.9oui moa,rpo ,Rcio 41109(10702 (41 opla.)odID A3Ikan0 0931G9 pox

5c-pDd311 olkdli.thf 110X 3e9k1 Stk.], 45101X)OTITI29 5k1(1(01L 31, 1.)ox Tirx
A9d.nox -5k99ov3

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 563

din care-si luase o parte. El navali in Iliria stapinita de romani si puse in lanturi
pe solii Perpenna si Petilius, care venisera la el sä protesteze impotriva celor
savirsite. Perseu, aflind de cele intimplate, nu mai trimise restul sumei, sub
cuvint ca pricina razboiului pe care it facea impotriva romanilor ar fi fost
Genthios. Apoi Perseu trimise la gelii 13 din nordul Istrului o solie. El cauta
sA-1 ispiteasca pe Eumene cu bani, facindu-i propunerea ca on sa treaca de 5
partea sa, on sa-1 impace cu romanii, on sa nu se alature nici unei parti.
Perseu, care stia prea bine ca romanii nu vor pune capat ostilitatilor, nadaj-
duia sa realizeze ceva din cele dorite de el, sau prin insasi incercarea facuta, sa-1
compromita pe Eumene. Eumene nu voi sa treaca de partea sa, cerind o mie
cinci sute de talanti ca sA mijloceasca incetarea ostilitatilor, iar pentru neutra-
litate o mie. Dar, aflind ca ii si sosesc mercenarii getilor zece mii de calAreti 10
si zece mii de pedestrasi indata incepu sa-1 dispretuiasca pe Eumene si-i
spuse ca nu va mai plat' nimic pentru neutralitate (sub cuvint ca ar fi o rusine
pentru amindoi), iar suma [cuvenita] pentru incetarea ostilitaIilor nu o va da
inainte, ci, pins la incheierea pacii, o va depune in Samotrace. Yn toate Perseu
ajunsese schimbator si meschin, deoarece zeii ii luasera mintile. 2. Un lucru:15
insa din cele sperate 1-a indeplinit cu prisosinta. Eumene deveni suspect
romanilor. Intre timp, deoarece getii trecusera Istrul, el trebuia sa dea coman-
dantului for Cloilios 14 o mie de stateri 15 de aur, iar fiecarui calare; zece stateri
si fiecarui pedestras cinci. Suma totals intrecea cu putin o suta cincizeci de
mii [de stateri] de aur. Regele puse sa fie aduse citeva hlamide 16, bratari 20
de aur si cai, daruri pentru comandanti, impreuna cu zece mii de stateri de
aur. Apropiindu-se de tabara lor, porunci sa fie chemat Cloilios. Acesta intreba
pe cei veniti data aduc aurul. Aflind ca nu-1 au, le-a poruncit sa se intoarca
pentru a-1 aduce. Perseu, informat de cele petrecute si impins iar de divinitate,
s-a plins schimbacios cum era intre prieteni ca pe firea getilor nu to poti 25
bizui. Se prefacu ca nu indrazneste sa primeasca In lagar douazeci de mii de
geti. Cu greu spuse ca primeste zece mii, pe care zicea el i-ar putea domoli
in caz de rascoala. 3. impartasind acestea prietenilor, nascoci alte minciuni
pentru geti si ceru jumatate din oaste 17, cu fagaduiala ca va da aurul ce-1 va
avea la Indemina. Cu atita nestatornicie se purta Perseu, ingrijorat de banii 30
pe care cu putin timp inainte pusese sa-i asvirle in mare 18. tar Cloilios, cind
vazu pe trimisii-regelui, intreba in gura mare data au adus cu ei aurul si ceru
intii celor care ar fi vrut sa-i spuna ceva sa-i vorbeasca despre aur. Aflind ca
nu-1 au si nemaiingaduindu-le sa vorbeasca, isi duse armata inapoi. Tar Perseu 35
fu lipsit si de aceasta alianta, care i-ar fi adus multi soldati si ar fi sosit la
timpul potrivit.

14 In realitate este vorba despre bastarni, care se asezasera insa in regiuni locuite de
geti, cam pe teritoriul Moldovei de astgzi (cf. Plutarh, Paulus Aemilius, 9; 12, 13; Polibiu,
XXVI, 9 si Titus Livius, XLIV, 27, 2). Este posibil si chiar probabil ca la expeditia din
Macedonia sa fi participat si geti alaturi de bastarni (vezi 1st. Rom., p. 245).
14 La Titus Livius apare forma Clondicus (XL, 58, 8; XLIV, 26, 11 si 27, 2).
15 Un talent valora aproximativ 250 stateri.
" Un fel de tunici brodate firs mineci pentru comandanti.
17 Cf. Titus Livius, XLIV, 27, 1.
is Perseu dilduse ordin ca tezlurul regal, care fusese incilrcat pe nis-te cor5bii, sa fie
scufundat spre a nu cadea in mina romanilor (cf. fr. 17).
36

www.dacoromanica.ro
 564 APIAN

IAATPIKH

1., 1. 'IXXupLoi.); "EXAY)veq iryotivTat. Tok Urcip TS MaxeSovEav xat

po:olv airo Xa6vow xat ecolrponc7.)v e7ri noTatAv "Icrrpov. xai
ToUT' icrrt T.7)c xd.)pocc TO p.55xoc, eiSpoc 8' ix MaxeS6vcov Te xat Opa-
5 Opei.o.)v E7ri Ilaiovac xat TOv 'Rimy xat Tec 7cp67-co8a Trov
Xiiiv T6Sv
"AArcecov. 2. xat gaTt TO (ley eiSpoq -ht/epiiiv 7T6VTE, TO Se 1.137X0c Tptic-
X0VTOC, xccO& XOCI 7o74 "EAA-tiolv etpyraL.
2, 3. elacrt 35 T.tv fi.eV ;Cc/of:Jay inewup.ov 'IXXupt.oir) Toi5 HoXuck-
p.ou yeAcrOat. HoXucAp..cp yap Tw KtixXoYrcr. xat IlaXaTei.a lisATOv
10 xat 'IAXupt.Ov xat P &Aav aranaS OvTog gopiliicra& EtxeAias, xat
si'cpat. T1_5)) Sc' akok KeATc7v xat 'IAAuptc7.)v xat PaAaTeLv Aeyotle-
vcov. xat T6Se [Lot 1.i.c'cXt.crra, noAXec pesuOvTcov g.Tepa 7coXX(7.)v, apeo-xec.
4. 'IXXupLiii Se Tcanac 'EyxeAea xat ALTapLea xat Ao'cpSavov xat
Mai.Sov xat TaISAavTa xat Ilegat.POv yevecrOat, xat Ouyarepac Ilap0c1)
15 xat 46.aopOd.) xat Ciacroapa) xat eTepac, O0ev elat TatAckv-rt.oi. Te xat
ITeppar.poi xat 'EnceAsec xai AirapLei,c xat AdcpSavot. <xat Manot>
xat Ilapevoi xai AaacrapilT&ot. xat Acfcpaot. AUTapt.et SE cdyriT) liav-
v6vtov 71-yorivTac rcaT,Sa Ilavv6vtov Ilatova yevecrOat, xat Exop8i.o-xov
5
llatovc xat TptpaXA6v, wv TOG gewy) irapoiv4t.a.
Ot..tof.cog etvat. xal
20 Tdcae REV Tots OcpzatoXoyoticn p.e0eicrOo), 3, 5. yevl si gaTtv 'D'Au-
pcc7.)v, 44 Ev TocrilSe xd)pa., noAXec xat 7rept.cc)vulla tcr. vuv, ze)pav vey.6-
[ley« 7roAAilv Exop&o-xcov xat Tpt,f3a.AXeLv, of es TocroriTov c'cAA.Oouq
noXellcp Sly0apav, wS TpLf3aAACov El: Te. U7c6Xot.7cov v, ig reTag
le.)7rep "IoTpov cpuyei.v, xat yevoc &xµ &aav 1.1.expr. (1)E.Airo-cou Te sod,
25 IAXeOcvapou vuv epv.ov XOCL OCVG3VUI.LOV Tag T:ijas etva.E., 6. Exop-
Sicrxouc 8e eccrOeveo-T&Toug OurO Toii8e yevot/evouc, 157rO To.y.ai.cov 56re-
pov Op..oLa 'meet» xat es Tacc virroug Tor) a.OToi5 noTogioiS cpuyei,v, aUv
xpOvcp Se s-Lvaq inaveX0eZv xat Hat.6vcov icrzaTcaic rcapotxijaav 60ev
gaTr, xat vi3v ZxopSi.crxwv yevo; iv flociogt.
30 4, 8. Aikrapteac; Se Rai ix Oeof3XaPetac 'AITOAAcovoc ec gazarov
xaxot; 7repLeA0ay... 9. ...
xat ex Till yi5q cicTtuliv ckTOrrcov yevollevcov
rev 'IAXupt.c7)v xat cp00pog Akapthcov p..ciXt.crra, p.expt. coe6yov-
Xot.i.tOg
Tec Tdc oZxei.cr. xat TOv AottiOv crcpicrt rceptcpepovrec, ol'iSevk airrok
Sezollevou, Scat TOUTO TO Seoq 67cEp1X0ov OSOv 111..tepg)v etxocn xat
35 Tpti6v xat rilv reTeLv aciSS1 xat Ocof.x7)Tov, rcapa TO Bacrrepvg)v
gOvoug, 4Sx7icray.
5, 13. ... Roi cpacn rok IAN) nept.x6poug ou crupp.azilcat. Tots
ispool'Aotc, OcXX' ex6vTac iyxaTaAorii.v Tc7.) Zxt.rcitovt. Occ3ord04yroog,
1..c\rh(17] T(.7.)v Sc' AUTapt.eaq ic 7cdcwrocc 'IXAupLok crupmecrOvTcov.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 666

ILIRIA

1, 1. Grecii socot drept iliri pe cei ce locuiesc deasupra Macedoniei si

Traciei cu incepere de la haoni si de Ia tesproti 19 ping la fluviul Istru. Aceasta
este intinderea tarii in lungime ; iar in %lime, din Macedonia, tinuturile de
munte ale tracilor, pins la peoni 20, Marea Adriatica si regiunea prealpina. 6
2. Latimea se intinde cale de cinci zile, lungimea de treizeci, dupa cum an spus
si grecii.
2, 3. Spun grecii ca acest tinut si-aluat numele de Ia Illyrios fiul lui Polifem.
Din Polifem, ciclopul, si Galateia s-a nascut Celtos, Illyrios si Galas, care au
pornit din Sicilia si au stapinit peste popoarele nurnite datorita lor celti, 10
iliri si galati. Explicatia aceasta, intre multe fabule relatate de numerosi autori,
ma satisface eel mai mult. 4. Se mai afirma ca Illyrios a avut copii pe Encheleus,
Autarieus, Dardanos, Maidos, Taulus si Perrhaibos ; iar fete, pe Partho, Daortho,
Dassaro si altele. De aci, ar proveni taulantii, perebii, encheleenii, autarienii, 16
dardanii, <mezii>, partenii, dasaretii si darsii. Cred [grecii] si aceea ca fiul
lui Autarieus a fost Pannonios sau Paion, si ca din Paion s-ar fi nascut Scor-
discos si Triballos de la care de asemenea si-au luat numele popoare. SA
lasam insa aceste lucruri pe seama celor ce se intereseaza de vremurile stravechi.
3, 5. Semintiile ilirilor, cum se intimpla intr-o regiune atit de vasta, sint nume- 20
roase. Vestite Inca si astazi, locuiesc un tinut intins cele ale scordiscilor 21 §1
tribalilor, care intr-atit s-au irosit luptindu-se unele cu altele, incit data
a mai ramas ceva din tribali acestia s-au refugiat la getii de dincolo de Istru.
Neamul for a inflorit pins pe timpul lui Filip si Alexandru, dar acum aproape
c6 s-a stins si este necunoscut oamenilor din regiunile [unde au locuit inainte]. 26
6. Scordiscii, pe de alts parte, slabiti grozav din aceeasi pricina an patimit
mai apoi din partea romanilor o nimicire asemanatoare. Ei au fugit in insulele
aceluiasi fluviu. Cu timpul, unii s-au intors si au populat marginile teritoriului
peonilor. De aceea, pins azi se mai afla neamul scordiscilor printre peoni.
4, 8. ...Autariatii fura loviti si ei de minia lui Apollon si an ajuns la o 30
nenorocire extrema 22... 9. Iscindu-se din parnint niste aburi neobisnuit de
daunatori, s-a abatut asupra ilirilor o molima, care secera mai ales pe autariati,
pins cind fugind din casele lor, dar purtind cu ei boala si neprimindu-i
nimeni, din pricina temerii ce stirneau an cutreierat cale de douazeci si
trei de zile si, in cele din urma, s-au asezat intr-un tinut mlastinos si nelocuit, 36
apartinind getilor, linga semintia bastarnilor.
5, 13. ... Se spune ca neamurile vecine nu s-au alaturat in lupta sacri-
legilor 23, ci inadins i-au lasat neajutorati in fate lui Scipio 24, amintindu-si de
nenorocirile abatute asupra tuturor ilirilor din pricina autariatilor.
12 Populatii care locuiau in nord-vestul §i sudul Epirului.
20 Peonii sint confundati de Apian cu panonii (cf. infra).
21 De fapt sint celti.
22 Se spune ca luind parte la expeditia celtilor din anul 279 i.e.n. impotriva sanctua-
rului de la Delfi autariatii au fost impiedicati de furtung sa*-1 atace §i at, la intoarcere,
s-ar fi abatut asupra for o ploaie de broa0e care au putrezit, infectind astfel apele.
28 Sanctuarul de la Delfi mai fusese atacat °data de scordisci, aliati cu medii, in anul
83 i.e.n. Acelea§i neamuri atacasera in anul 88 i.e.n. §i templul lui Zeus din Dodona.
24 L. Cornelius Scipio Asiagenus a condus o expeditie impotriva scordiscilor in anul
81 i.e.n., luind ca pretext atacul acestora impotriva sanctuarului.

www.dacoromanica.ro
 999 V NVIcI

T 70493111X3 Tg5nox93Rdox3 ATI-1 2,306101R 4110d VOX 2,3 11 1%911.10y noicoo

'4(1: 53 Aoi nock.DL, pox 5101 5no9tpA 201 norbolou iloptonolari nolncl)-
'5701 51o517oTAT TR VOX )0\7 19(13A10ed 11009304(19 xi,ArDtpxoRodoe not n0d33
.nowndX pox 511 0th3 &col, Ac9x1y7o1i, 'and)kcJA.A.nD <5(?> 7015 olnol
g
r1.,91yyr1 110T)0)(1> 510 3y11. 50)&0 1e1371 wimpy A Ilia 96113 7011( 397)T1xd,i. X3T1 1C)
5x3Xc7oAqi1.
'9 cT loporiem, Te X 1X 901 3p 170X 5-4AoTrll 5iolcoo vox -.nod
cat.?
5col 17ox 5cioxide)N 17ox 59o9nhi 51101. n? 'Ilaupd9a pox 70D9 lova
lodo719 51o19o1. A? 35 is non. nodIDI lino?yamnox 17v1ax2 1n2od170I5
OT Ari 5o1orls 5zo1. ALokyya ?zoo
?g
ty
'AMA 7xx Locpy-dox 51oi 57o367
mai d X)Zj `17olAC10/(f. 1\309 Avi
5901.970x3 '1D7o710A9 U.Alox 5101.,97012.

lorarbpchp 35D0I Ski 75k9R xr,to noXoR 4n2,3(393 'm3r1re-n:3X ,R liarpo

llox 'Ann rioaL9 pox 91 5oy31 ?Rmin Amt. 'ncono? 934 5olnoL9yop nodIDL,
1dZ3T1 501. 51.tx7Ln0H '509970o08 Act A3 49(100D1dx3 pOX A0X1dnyyi,
9i 50N(31, IL d )0090 0 Cad no A79
'ET gc 0, ?R dxs:Tom \COX.911.0123 hTli ,2.Lc 50x.1:p410 53 Aol(prioll
pox no3ttan10ll Soa.A303c1r870x 53 X1. za1oy012.9 5(41 nowpx? 5c939ra,9
tc.c33-r1nyo2L A3).. 41063T19 )O1)0X 1.0 A3Tbp-D 50 35 101(17012. MOIL? A301(q. 53 C,Od A(1.11
'VOX ID? d el3(131)0 121.3 51017LI 31 170X .590170ciod70u
og 'LE 4709r7359 Acto 10 '3oldrivi, (t(.71 (13 C,§29 A197d)9 f,10 A19 011L3 60110
vox 573d93dit. 531Arrtr13u, 5? Akricod) AOOIU. 31 I(A.119Aan9 &m1, it.3A. 0 -
&colon lxrx 53 moroth 59o1n03 pox n103^horir1a9 'Alopon3 5e? 1c333.1 5nono3
no7i3xylo iwa,D1\0o7 nonvristoloyonrlso
`9T 0,
10 TR 53no17o11 3 4192 50A03 70k311 621. T A91 Aodloi 9aL3 -
gg 53xkri mozanoi, 1.22.? 5rioAnchov 53A07i0ll 9371 012.9 AO).1 mompu
A3TiOik.3y 10 110X PX) 11911071 ll&X)11 41019 )0&C1.0 d T101 ll3T410 10 ?g 31 A(9310TIOd
`is3drocu, 5(1, (0Davi3D9dat, 015 170X 31L d 35491 107i 23X0 MA Ta.xx
2exldroai, A2,322.g3
z9 53 n
11(1.1 X1193131 tk \!LA. 'ioixyrieu) 515 Aod3a.odu
02 yrdt 4531419 3190 119 d 0 el 3190 \W/O 0 11 L0(13 AX).03th
.
A309 MOJA pi.?
5o1)071(pnodcb 10 lon)oa.93it.3z 9 TR d)os:mom 5201270 130.12.3 7012 5ta, _9170ll
(W( ,skA. 1.L.90 () 510370-r1md, 3590 3RD1.f.1. 900x(.aL9 i0n3).,.5kA3T E9 5a.Rcoy9
9R &Ili)? (f. fur-wino-Li pox 5kx(yr171c.3 ? M0503.00I 712.3 ()XV 500f 1ZX
c0 a 9 513y );:? 1\00 10 II 53&03M 6340 xop 5r,tod).70 57011(2X 10170X AXIL)
(.1.
-
.
cc g.,10 3 5? d 1p4131(n0 )01d X 70,00 4M0.03(/3V19 ,R 53.1.AoZcif 5zompo
A)013A?A.,
moD(f.. la?
act
Almoa, "9 501,919oda.L. LS 520avo not 5odlo9770m 53 570i,
5)°,0 531A9),..(th0 5c101. 5noA3T1-kA51xD0an2 M91 A(2/(911)0C)19 Anodli.Alo
o TR cho.opom 593 A3T1 /%312./x,11. 5cloav0 170o933672 5962. `A9192o 31.90
5701. X 51071T 31.90 5c101 59od),.7? 'olanporiny? .99 X(10 nonmp1n10ni.12 ?R
OT 701.97012.
kdarr1p.L3A3 pox A3d13X3 iaL? 5rd3Tit} '91x0 53 9 A3oNex.15 53 Atf.a.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 667

14. Scipio nimici pe scordisci. Ramasite ale lor, refugiindu-se, si-au

stramutat asezarile la Istru si in insulele fluvitilui. Scipio cazu insa la intele-
gere cu mezii si dardanii, care 1-au convins, dupa ce-i oferisera daruri din aurul
templului 25. Unul din istoricii romani 26 spune ca mai cu seams din aceasta
pricing, urmindu-se precedentul lui Scipio, an Inflorit atit de mult luptele
civile 27 la romani pins la instituirea monarhiei. 6
6, 15. Iar romanii si pe acestia si mai mult inca pe peoni ca si pe
rep, norici si moesii din Europa sau acele neamuri invecinate [cu cei pomenip
mai sus] care-si an asezarile in dreapta Istrului pentru cei ce coboara pe
fluviu ii deosebesc de greci tot in felul grecilor, dind fiecaruia numele sau 10
propriu, iar regiunea imbratisind-o sub denumirea comuna de Iliria. Nu am
putut afla originea acestei pareri [si a numelui], de care se folosesc oamenii
si astazi. Chiar si birul acestor popoare, [ce se Intind] de la izvoarele Istrului
pins la Pontul Euxin, it arendeaza sub un singur nume si-1 denumesc tributul
iliric 22. 16
13, 36. Cezar, de nevoie, era preocupat [in acea vreme] de Pompei si, odata
Pompei mort, it retineau tot felul de incurcaturi care se ivisera de pe urma
vrajmasiei lor. Punind toate lucrurile in buns rinduiala, el se Intoarse la Roma
si se pregati sa se razboiasca cu getii 22 si partii.
37. Atunci ilirii, care se aflau in drumul lui, se temura sa nu-i atace si, 20
trimipnd soli la Roma, cerura iertare pentru cele intimplate, oferind prietenia
si alianta lor, laudindu-se grozav ca sint un neam plin de vinjosie.
14, 40. Peonii 30, pe care grecii u numesc astfel, dar in limba latind poarta
numele de panoni, sint o populatie linga Dunare intinzindu-se din tinutul 26
iapozilor pind la dardani. Cum am spus mai inainte, romanii ii numara printre
iliri. De aceea, cred ca acum este potrivit sa vorbesc si despre acestea in legatura
cu Iliria.
22, 62. Romanii, care mai inainte navalisera de cloud on pe teritoriul
cetatii Segeste, nu au luat nici un ostatic sau altceva. De aceea segestanii au 30
fost foarte mindri. Cezarul [August] merse impotriva lor 31 prin tinutul peonilor,
care insa nu era Inca sub ascultarea romanilor. 63. Tinutul peonilor are multe
paduri si se Intinde in lungime din locurile ocupate de iapozi pins pe meleagurile
dardanilor. Acesti peoni nu locuiau in orase. ci in sate, on traiau pe ogoare,
grupati dupa inrudire. Ei nu mergeau la sfaturi obstesti si nici nu aveau cirmuire 35
pentru toate treburile. 64. ...Pornind impotriva lor cezarul, ei s-au refugiat
in .paduri si-i omorau pe soldatii rataciti pe acolo. Cita vreme tragea nadejde
ca vor veni sa dea piept cu el, cezarul nu le pustii nici satele, nici ogoarele.
65. Cum insa nu-I intimpina nimeni, le dadu foc si sterse totul de pe fata pamin- 40

29 Din Delfi.
29 Probabil Cremutius Cordus.
27 Autorul se referd la declinul moralitatii in urma afluxului de aur.
29 Vectigal Illyricum.
29 Vezi nota 56.
a° Vezi nota 20.
31 Expeditia a avut loc in anul 35 i.e.n. (cf. Strabon, IV, 6, 10; VII, 5, 2).

www.dacoromanica.ro
 668 APIAN

ZeyeoraveiSv, xat Tin) 8e lIaL6vcov oiSo-av, E7rL Tor) Eciou noTalio5, iv

Toxat n6Atc gaTLV iy.updc, TC7) TE 7COTC(11.65 xoct Tdccppq) !,teytar.n &et,-
X7)[L[Livm 8t6 xat [Lcatcma al'yrijc gxpgev 6 Kaiaap,
G.); Tay.t.ety
zp-)1a6Revog ES TOv Aaxi5v xaL Ba6repvc7)v TCOAEROV, ot .rckpav eta?.
5 Toi.5 "Icrrpou, Aeyoplvou [Lev ivraii0a Aavou(3i.ou, ryvoilivou 8e [LeT`O-
Myov "Icyrpou. 66. ili(3ciner. 8' 6 EcCog kg TOv "Ia.rpov- xai ai v-7)eg
iv Tc7) Ec'ccp Kaicsocp, iyiyvovro, at ES ,rOv AavoiSpLov aurw Try dcyo-
pacv 8Loiastv g[LeAXov.
23, 67. ate( ail Ta'5,ra rYjS Eeykcyr/ig gxpgev o licacrap 7rpoo--
t.Liv
10 LOwn. 3' dyrc.7) of Eeyecrravot npocrine[L(.1)av, nuvOavOlievot, Ttvog
zpget.. o 8i cppoupdcv icrayayetv gcpy] xat 6.gpoug exaTOv Aocf3iN,
Lv OcacpocX6Sc Ta[Ltetcp .rrj n6Xer. xpc1S-ro int Saxag. firEL SE xoti. oiTov,
66ov s6vouNT0 pipetv Tai30' of [Lev npcoreoovreg ..1.1V.ouv aotivoct..
29, 84. Xot.-rcot 8' Etat T-7); int?) To.)11,a(cov voligoiliv7)g 'IAAupt8og
15 eiNat npO [Lev Ilat.6vcov `POV.T0i, xat Ncopmoi, pzrac lIatovag 8i
Mucrot go )g int TOv D.',eLvov II6vrov. TavroUg [Lev ofiv xat Ncopt,-
xok iyoup.ca Fc'uov Kaicrapa, noXe[Lotivra KeXToig, inaapav 56v -1]

ZePacrrov, zet,po6Revov Hatovag iv [Licry yOcp eicn» «[..tcperipow, xai,

OUCSEV eiSpov t8Lov etc Tavrok -1) Ncop.xol'ig yev6p.evov 60ev V.0!.
20 soxorial, .rotg eTipoLg Tir)v yevrOvow o-uva?ZvaL. 30, 85. Muo-oUg 8e
Mapxog [Lev AeUxoAAog, 6 (i8eAcp6g At.xtvtou Aeux6AAou, Tot; MLOpt.-
8&1-73 noe[L,-/jaavrog, xaTi8patie, xai, kg ,r6v noTal/Ov k[LpaAd)v, gv0a
duty 'EXAllvtaeg E n6Xet.g Muaotg nci.pot.xor., "Icrrpog rc <xat KaA-
AaTig>* xat ALovua6noAtg xaL '0871ao-6g xat Mecnly.f3pta <xoci, 'A0c0),
25 )4_,Jvta> e 'lig iv `P611-,9 [ix KaXaTt8og] [LeTilveyxe TOv Riyav 'An6A-
Acova, TOv civaxeiRevov iv c(7) HaAaTi,o,). 86. xat -rcXer.ov ouBev eiSpoy
kni r'ijg `Pcol.Laitov 8-i[LoxpaTiocg ic Mucrok yevOtLevov, oi'.)8' kg q96pov
lArazOkyrag oi.)8 int Toi3 ZePaaToii onlaellaav 8e UnO TL(3eptou,
Thu [Le.r& TOY Ee(3occrrOv Tol.g `Po4LatoLg ai'yroxpc'cropog yevolilvou.
30 87. &AA& ROG TOG I./iv npO jaoScrecog AlyOnTou 7rOCVTa., 6n6 veo[La.r&
Tot; 8-))[Lou yev011eva- ky' kau-re,Sv o-u-yykypanTaL, Sc 8e [lee AtyunTov
ot aUToxpcivropeg ot8e kxpay5vawro r npo6iXa(3ov edg taLcx. aiyr&iv gpya,
[Lerck Tex xotvec etp-tyra gvea xat nepi Mucriiiv ipc7) nAkova. 88. vi.iv
3', inet Toi.4 Muo-ok TO ot Tco[Lai.ot, Tilg 'Inupi8og irroUvrat. xat

* <xod. KocAX. > et <xca 'Ams.>, add. Roos duce Wesselingio ad Antonini Itinerar.
p. 228, qui confert Strabo. 7, 6, 1 p. 319.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 569

tului, in opt zile, ce sosi la riul Sava, in tinutul segestanilor, care este
si el al peonilor. In regiunea aceasta se afla un oras bine intarit, ocrotit de
cursul riului si de un an foarte mare. Astfel fund, cezarul dorea foarte mult
sa-1 ocupe spre a-1 folosi ca depozit [de aprovizionare] in razboiul impotriva
dacilor 32 si bastarnilor, care sint dincolo de Istru. Fluviul este numit Danubius
in partea locului si ajunge [sa se numeasca] putin dupa aceea Istru. 66. Sava 5
se varsa in Istru. Corabiile [necesare] cezarului trebuiau sa se pregateasca pe
Sava ca sa transporte alimente pina la Danubius.
23, 67. Din aceste pricini cezarul socotea ca are mare nevoie de Segeste.
Segestanii trimisera,soli inaintea sa, care se indreptara spre el, intrebindu-1 10
ce doreste. Acesta raspunse Ca aduce o garnizoana in oras si cere sa i se dea
o suta de ostatici, ca sa se foloseasca de oral, fiindu-i baza de aprovizionare
[si de atac] impotriva dacilor. Cerea si grine, cite i-ar fi putut da. Fruntasii
orasului gasira de cuviinta sa-i acorde toate acestea.
29, 84. Au mai ramas astazi dintre locuitorii tinutului caruia romanii ii
spun Iliria inainte 33 de peoni retii si noricii, iar dupa peoni, moesii, 15
care se intind pina la Pontul Euxin. Sint de parere ca pe reti si pe norici i-a
supus Caius Caesar in luptele sale impotriva galilor, sau August 34, cind i-a
biruit pe peoni. intr-adevar, acestia se afla intre ambele tinuturi 35. Nu am
gasit insa [in vreo lucrare] nimic ce ar pomeni despre un razboi cu retii si
noricii. Socotesc, prin urmare, firesc lucru sa fi fost supusi o data cu ceilalti 20
vecini. 30, 85. Facind o expeditie impotriva moesilor, Marcus Lucullus 3°,
fratele lui Licinius Lucullus care s-a razboit cu Mitridate ajunse Oda
la fluviul unde sint cele vase orase vecine cu moesii: Istros, <Callatis>, Dionyso-
polis, Odessos, Mesembria <si Apollonia> de unde [din Callatis] a dus la
Roma statuia uriasa a lui Apollo, depusa pe muntele Palatin 37. 86. Nu am 25
gasit nici o alts actiune a republicii romane impotriva moesilor. Nici macar
nu au fost siliti sa plateasca bir sub August, ci abia sub Tiberiu 38, care dupa
August ajunse conducatorul statului la romani. 87. Privitor la evenimentele
de dinainte de cucerirea Egiptului, cite s-au petrecut sub conducerea poporului 39A 30
despre acestea s-au mai scris. Despre regiunile anexate, dupa Egipt, de catre
acesti imparati, ca proprietate personals, se va relata dupa istoria generals 40.
Acolo voi vorbi mai multe si despre moesi. 88. ySi acum, intrucit romanii socot
pe moesi ca facind parte din Iliria si deoarece aceasta carte a mea trateaza
32 Reluind planurile lui Cezar, August urrdarea sa poarte un n razboi preventiv
impotriva urmasilor lui Burebista. Evenimentele care au dus la lupta de la Actium 1-au
impiedicat ins4 s5-si implineasca gindul pentru care Mouse pregatiri. Mai tirziu n-au mai
avut loc decit simple campanii de pedepsire (cf. Faptele imparatului August, V, 44-49).
83 La vest de peoni, iar o dupa > inseamna la est de peoni.
34 De fapt Tiberiu si Drusus, in cursul campaniilor din anul 15 i.e.n. (cf. Velleius
Paterculus, II, 39, 3).
85 Intre Galia si Panonia.
86 In anii 72-71 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 6).
37 De fapt din Mesembria, si a fost dusa in Capitoliu (cf. Pliniu eel Batrin, IV, 13,
(27), 92; XXXIV, 7 (18), 39 si Strabon, VII, 6, 1).
88 Pasajul acesta, ca si eel urmator (88), arat'a ca abia la inceputul domniei lui Tiberiu,
probabil in anul 15 e.n., devine Moesia o pro. incie romans (cf. Tacit, Anale, I, 80 si
Dio Cassius, LVIII, 25, 4). Vezi discutia problemei la Stein, Leg. Aloes., p. 16-17.
89 In timpul republicii.
4° In cartea XXII, care nu s-a passtrat.

www.dacoromanica.ro
 OL9

91 pirboditilnD 1OT1 01.901. fvpridnyyi, miD? See) npo k.,13 Oa, rrirbodAaLcID
'53y31A3 13x953 '&1321.13oclaz. 119 pox 5noDnix 5oxyoxn3y 431 61. err%
4a2lkardi..9 37-144132i.3 pox 5o1d3du 3yp rIzx n1f.a. el0Xd10&97) 0019(103

zoia,Lvvidemi

'ET 11,* (,!.(13X1))0d101L 3s 'Ct99 pox rinou 507-1101.3 5e? FL? tvol,.?ri
Is pox
no9-119co-0.3 &07-1321 'kRth.
noi (102R1 no1rd1D pox -127-171rup
AcoX ncoxiodo pox A(909X3 1099 31 xyy39 AOlDtkylL 03 <( k
'cry 'eg 5(10A3T1(10T1(10A3# 119 01AI 5k111,0Zid ATT.! 1393y1900d 541)clara1
'5kXdp (6. mo3dar1D1R 11D3 mo32701D oa, '5oxkli rolttlx?x_ooda.r. ?R
rthokr33aL )rx '5noXy9m 5otqo '53Ar7113c70 A(9A(pyyR 31 5(101 aa.t?
901911 A31191X(b1)0X 5(10 VOX ACOdfdd/Od 5901, 51019 dv.t.g '5901910
16 510y 53 A1011. 01 A0A31-19(13X3X 51011101q 11014(3X 511009X3 31 170X
Siodrpoi 514ndr194a Vox niodo pox 51zarrldxx 1)0X 191031 520,1
TIT 1th A:1)0(II 31 pox &odaDi pox &knity 113 (41 'XVIC,91)01\1 4'
9T `yid "Lgy 'VOX
)01.371 I(101. 131.3 not A0)0y9XdV 13(4. 7018 5k1, -colog
5r31 .1.)ox 329 5m roamo3Dkya.c.? '51oylpoop 85T 10 qT1 x3 M9)011.071033®
lid?? A(10C2X313T1 523 Attl..1 50R3X03(1) 53xiodo 31, 5319 pox onsp noi
noimi11 14x 1.409xx roxoRra.taoom 3ormola 31 pox lra.rooLi VOX
53,19do pox 7099 ryvb cna, ti.1.30e1d011/ )01t/.1X93/l 601.10A3/. 531,9)0 53
oa rx3vpnR 54Rr7cin71 Amdvp -6gT VOX 101k110619 A(21.910 A109ti. &3-1-1 pox
ri.rx 5odri Acolprx? do.1),ocixolcoo Soloy?Xdv-R laz.? 19)O1
`Ly ')) VON 901901 nold(priX31 119 pox 5)oxiod0 rox 5zoctxx
pox '541),oriodmo3 1A11 53 A/01X1O7IT1119 (101431.9 110X 53
7M2T13X031,
5c101 noX4 543yurod 5311:1131q1C3321. 5c1oft 31. 901031.3 1.4x 543thhclaz,
ga 54.14nd3dnx ((513)0ox3mD
'69 -T6g Ski,),opiow A3T1 4A(10 )010 A(9210T1(9c1) 51X/FC(01L AZ(32311
M90)(3 VOX 3RA91 )0191X10T1 &v. &o7-13yolt. Son3r19okt,at 5(-9.19394thochq (f..R
1/0X 9 5(93` 4A0A37-19A3A. A019133.L910 4A133 AVDVIL 139A31/3 4(493X9)0C1031

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 671

despre Iliria ca sa fie istorisirea deplina am socotit de cuviinta sa amintesc

mai intii ca, la porunca poporului, in timpul cirmuirii lui Lucullus [acolo],
acesta a facut o expedicie Impotriva moesilor si ca abia [mai tirziu] Tiberiu
i-a supus, dupa ce dobindise puterea de stapinitor absolut.

MITRIDATE

13, 44. < [Mitridate] face 41 intr-adevar pregatiri mari si toate sint gata ca 6
pentru un razboi Insemnat si care chiar a fost vestit. El isi pregateste armata
proprie si i-a chemat in ajutor pe traci si sciti ca si pe celelalte neamuri
care se afla in apropierea
15, 53. <( gindindu-va 42 ca Mitridate domneste peste regatul parintesc
care are douazeci de mfi de stadii in lungime si ca el a adus sub stapinirea
sa, pe linga multe neamuri ce-1 inconjoara, si pe colhidieni, seminIie razboi- 10
nick iar dintre greci pe cei ce locuiesc in Pont, ca si pe acei barbari ce locu-
iesc mai sus de acestia. Mitridate recurge la ei ca la niste prieteni 43, ei fiind
gata sa faca orice le-ar cere. Este vorba de sciti, tauri, bastarni, traci, sarmali
§i toti citi se afla in jurul fluviilor Tanais si Istru 44 §i Inca si in jurul Lacului
Meotic... »
41, 157. ...Dupa aceasta 45, chiar porni strabatind Beotia impotriva 16
lui Arhelau. Cind Sylla se apropie, 158. [adversarii] isi schimbara locul de la
Termopile la Focida. Printre ei se aflau traci, oameni din Pont, sciti,
capadoci si de asemenea bitini, galati, frigieni si cite alte neamuri
ascultau, de curind, de Mitridate ; acWia cu totii la un loc ajungeau
in vreo suta douazeci de mii 46 de oameni. 159. Ei isi aveau, fiecare [neam] .20
in parte, conducatorii lor, iar comandant suprem era Arhelau, care poruncea
tuturor.
57, 234. ...« Dovada acestui fapt 47 este ca i-ai atras si i-ai facut sa fie
aliati cu tine pe traci, pe sciti si pe sarmati, macar ca nu to razboiai cu nimeni,
ai trimis soli la regii din vecinatate, ti -ai facut corabii si ai adunat coman-
danIi si cirmaci s. 25
69, 291. Asadar Mitridate, care facuse adeseori experienla fortelor romane,
socotind mai ales ca in razboiul acesta 48 pornit fara pretexte si cu repe-
ziciune nu-si va putea pune nadejdile Intr -o inTelegere, se Ingrijea de toate
amanuntele pregatirii, deoarece era incredinIat ca in curind Intreaga situaIie
41 Solii regelui Nicomedes al III-lea al Bitiniei se piing romanilor, in anul 89 i.e.n.
42 Vorbeste Pelopidas, trimisul lui Mitridate.
42 Pentru caracterul aliantei si consecintele ei in viata cetAtilor dobrogene, vezi Pippidi,
Contributii, p. 42-3.
" Cf. Trogus Pompeius, XXXVIII, 3. 7. Pentru legaturile regatului Pontului cu cetA-
tile grecesti din regiunea noastra vezi Chr. Danov, 3anacHom 6pR2 Ha gepHo Mope e dpee-
Hocmama, Sofia, 1947, p. 101.
42 Dupd incendierea portului Pireu, in anul 86 i.e.n.
46 In realitate erau probabil doar 60 000 (vezi Th. Reinach, Mithridate Eupator,
Paris, 1890, p. 168, nota 2).
47 Sylla se adreseaza lui Mitridate.
48 Al treilea razboi cu romanii din 74-63 i.e.n. (cf. Plutarh, Pompei, 41 si Pliniu cel

Batrin, VII, 26 (27), 98).

www.dacoromanica.ro
 3L9 VIcIV N

5c2 ato
Lcs 5o&3ri9Dko1dx 1d33L mgieopaq z6z
1)0X 01 1L10y 0 A not
0 d 5(10 1)0X A91 Ac91113X )0 9 y AO AC011010(4 oa.neLltpu? 5(1101% 1)0X 10)(11.9 1)0X
(10119 5)0390x)016 AT132371AC9 fal 5)CRIpld 111.3 U.99)0000 '13031313 XIOT1T199 0 1
31 (1)1TO C311. 0 J.313 fa') 011%0 51d(-9X SLt1 5zd31od1t 45marbp&nR 453droox
1014Tric)V, l000c-,1xx 41odr1o1 plooXv-, "loXolAH, lodaDoxn3v / 1099
31L
1d 0 3 d TT] )01A0 eL97)0101. 0.1"iDnoX; Mtta, morLolori-kr, dtql-loksx
c6z )01(1)0901 A'fri lai.? 5201 51od31od1L (jinx 1d= '41 e003 daL 0 3D
-
40130.31 31L d )0 11A)0 A) 5,4 &(f.1 dcta (;) &k Am1ro70dn>o3 10 31 39za
-
iony lovoodom moxiodo zDo tuqA., ledzu A91
oi &oda,DL, eA2L9Rod, Lc (.91 eLoty 1Dnon0 pox 1J.3 339201 d?i,Dza-
"1)o& oi &oi..z.vpriixyf noucoo 5o91. 33)p901 47 IR pox 5t4.1 cia Cpd -
5t411. 32.91 AzeLztiroDodle, 9 5(i.1ioR7d01is 1)0X CITI d 53gr X? AMIA3:731 53
1

91 A07147-1 624:1)0 A...p(3A(1.0 0 01A (3)09.031 X93 )01px3s1 10131.(),O7 A(231L nox
52311.31 uc. 51o3drol no1y3X91xq3 5cou3L TR lvx Solca 5c1u79 ilMolLOR9
gi VOX 0(13XL, 96 AOC) 01=13 ?lox &(-9do3r73
OCTL eL"N9ILV, ^(91z7md 9-r1 53 45(1(10X91d1 lzx -9°V
x 5o, Drool/ ,5 ouzo xyriod ,5 clviN no/FRI TR AMA(3313)0a A(91
c3

d 142 AC0 1L1,3 AC91993 53 tvp, 100x23

m3946T-F Ci) ,535.. A37 tit A)0 TziTxio 51novolt. 3y1L 5n 0Xrd1,41 -
4A(93 513=1 R A11.03 319 101d(11191X)01A311 1)0X 311. Ar9 53RIo1dw7 31/31I.
g
ox 7 woxAT pox poezZkri pox k\od 701.70x 4no.A.,9( rvioZpiTAciD TR 1Dzd-
52,3)( 1:0x Tri.,D)?,wie 319 V, d Tr) 501 nox nmOnx3 &MI 1631C. A91 H &019
32L? zRuAplzix M.A.nri.pc izx 5k,vpx? Vi.? A01 0 d xi? oa aLD do no
31/ d 11.noToL7

9g viviowa
'II >>
r9.,3dc)o0 TR (f.dX 51o1. 31 51030 ?)ox (127Dlloy
4no73v1t. nt.f.vox tzx Az11ox33 11,&oX3 nzyrilloylth dTa.c.c; noy31.w1t.
`5)0331021. laL? TR 461rat01 ml. 0Ipy3L 13 5t.A.1 5ti.(13X-0)0C3101L (1.)1 31 MIA lino
Apilp lo_Loox ALL )oo.c /olzx AzDDzI(po ct)i. em37caL.171 al, 132o 1)0X dlL. 0 -.0
OS (m?TioD3 4Aovzri moRiTaL? m-9.A.,c3R z037-19(fop ooD9 clvA. &pup 111.?

tf..1
A CO? vox Aq1 &01&92.t. 'AW 5olropac. opx.inkyy? 31, pox cpd -

zdzij pox 523.v91Gd 7095 51opo7bd, k lori? mcii-D

-
toela. A7pdokf 1)0X y),? rly A Mtt(13X0)0C3)01L X 0 d MD(10

www.dacoromanica.ro
 r
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 673

trebuia sa se hotarasca. 292. Toata vremea care mai ramasese din vara si iarna
intreaga, puse sä se taie copacii si sa se construiasca corabii si arme, distri-
buind pe mare doua milioane de medimne 49 de grin in diferite locuri. Pe linga
trupele ce le avea mai dinainte, ii venira intr-ajutor calibii, armenii, scicii,
taurii, aheii, heniohii, leucosirii si citi stapinesc regiunea riului Termodont, 6
numita cinutul amazoanelor. 293. Atitea force in Asia se alaturara celor mai vechi.
Trecind in Europa, ii venira intr-ajutor, dintre sarmali, cei <c regali )>, iazigii,
coralii si neamurile trace care locuiesc linga Istru sau in preajma munCilor
Rodope si Haemus ; in afara de ei si bastarnii, cei mai puternici dintre toci 10
acestia. 294. lath' forlele pe care Mitridate le-a primit atunci din Europa.
Dintre toci au fost alesi pentru razboi o suta patruzeci de mii de pedestrasi
si saisprezece mii de calareCi. Urma o mulcime insemnata de constructori de
drumuri, de purtatari de bagaje si de negustori. 15
71, 304. ...Dintre romani, pierira 99 vreo trei mil de oameni, printre care
Lucius-Manlius, unul dintre membrii Senatului, iar dintre bastarnii lui Mitri-
date, care atacasera cei dintii portul, doudzeci de mil.
119, 584. [Mitridate] avusese 51 adesea un numar mai mare de patru sute
de corabii ale sale, cel al calareOlor fiind cite odata de cincizeci de mii, iar al 20
pedestrasilor de doua sute cincizeci de mii. De asemenea, masini de razboi
si arme de atac atitea cite le trebuia ostasilor. Au facut alianca cu el regi si
cirmuitori marunci, bunaoara stapinitorul Armeniei 52, conducatorii scicilor
ce se invecineaza cu Pontul si lacul Meotic, intinzindu-se de acolo pins la
Bosforul tracic.

RAZBOAIELE CIVILE 26

II, 51. 0 ...Noi trebuie 53 sa avem incredere in zei si in insasi cauza

pentru care purtam razboiul acesta, care se intemeiala pe nobila si dreapta
noastra mindrie, in privinca alcatuirii statului nostru, pe care am mostenit-o
de la stramosi. Ba mai trebuie Inca sa fim increzatori, bizuindu-ne si pe mulcimea
ostasilor pe care-i avem la indemina, atit pentru lupta pe uscat si pentru bata-
liile pe mare. ForCele noastre cresc pe zi ce trece si vor ajunge din ce in ce
mai mari, Indeosebi atunci cind vom trece la fapte. Toate neamurile Rasari- 30
tului si de pe meleagurile Pontului Euxin, cite le-am putea insira, fie greci,
fie barbari toate sint alaturi de noi. Iar regii, atit prietenii poporului roman
cit si ai mei 94, ne pun la indemina trupe, arme, hrana si alte lucruri trebuin-
cioase pregatirii noastre*.

49 0 medimra avea o capacitate de 52, 53 I.

5° In luptele din portul Calcedon, in anul 73 i.e.n. (cf. Memnon, 27, 7).
51 Autorul face aceste consideratii cu ocazia descrierii triumfului lui Pompei, din
anul 61 i.e.n.
92 Regele Tigranes.
sa Pompei se adreseaza partizanilor sal, la sfirsitul anului 49 i.e.n., dupa parrisirea
Italiei.
54 Printre acestia se numara si Burebista. Cf. inscriptia lui Acornion din Dionysopolis
(vezi Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae edidit G. Mihailov, vol. I, Sofia,
1956, nr. 13).

www.dacoromanica.ro
 'L9 NVIUV

4ii .o-ri O. `32 3173 590A.A.o1q 31.73 turmybpx Int Acorqyxx? tqc,!.
32&!f1.. 1, AG mod231c 'Arpodr12 31.73 ro911 51odoX3 Ski 563y91t, )olincblo-
GL

450A371 3173 10Tik99& not, 50170T1(29 A.C91t231DOC)30 ArybkvaL? 170X 1191-19701L9

&o121nd7o riAo.iaqacrl? cba,910 r1 01,97(o Tdmat 5701 4571A.d0 fall? 330 )0d1.0
-
9 A10331 Char! A70 53 31 510131 Vox 45(103)046011 51701,31 ll371 k19210
("bd pox
67-13(o1i.o.vd) 1Xx 1A01,331 13/%03 'Aco93yriod71t3od1L 5no7onotho11 ?R -4,161111
5o&371 Ski 53 twampdx 5(-939(f.eLo1L9rdrIt.
`Iii gz 0-mcbv G.2 tkrictth `3tvtD71iox 5r1.? A91, nolzto,Do A9.1
5odrDpom 5c-to&TrioonaL mo-p\oR3x)ow evgodo2.1. 57o1AoX3d1..11t3 vox o
OT 5o7Acp1.w, 4i
eLf,cyrocii 134 r\oa, tkoaxdip 5p)) 51301.3 m99(fo11L3 .0.)92
53 31. d79.A., 570i31 noa,To odaL moponodxll ldloD3-,om drat op:pc-13)am 0
Mf. 0.1, Mitt d fl73 A3 Cb1 WU. d '114%9 H (l3TI AcIO J tf.((10 Atf..1
X(10C3 M93
ntkritprb "139/%321.9. 'int 5co1. 5nor3r10rt73x911L3 -A3117-1331.3 - - 30 32 aLptout?
-
121 5ka. 5k-riff.th 53.3A90y3fooaL? 5rim &O.A..3yR x(10 (9,n1 eL? iy,mo23x1oN
91 d AX9307D 432 3173 53okvo 3173 (10310)1AVc 4531A30)60212 119
,1/9.
5032 4. LC71 5D.1 57)1170C)19 101E 9ow1ar1 5IL9 7r131 Aki tuo3no23x)ow
nziorbpdvaL?
`III LE Ap-mr1kt3k3Lp> ?R 32M-91 irx&col eLcodoX? nod313 eoaxdis-.)
mo1dopd13.4) 1323 loll cloa. 1(331/ 6tf.1. eooln.o23x)ow noIrd.up pox Ipthodu
-
Og SenD oaLG. *A(10c) 32 3113)t931.70x 5)013 (1/4.703&03)now OIL Od 1%73 -
G.ri(L.d)
5t/A3T1(101D131.10 32 170x `5(k1.c1o1 pox AC01 m99-r10rt13x91]t.3 \002,D33.09MINVpi
AtitTbp9tkALt.93 0%).A. 7d311 5k-1, 01i01X1R 50d 70 5D.Xd 1)0A233 3-1.47i 3 A231L?
3iIpi 1-,olYjcbtkriviaL? 3411 m3dzy .Ak&?-rion (I) 1&.2 10191y)pri 53140XX)1M-a1
009023 10T1 A91 '&9170C319 .0
ga 'Hi zg * is ?R 1-,ox &ft& 113 13(./.d)C 5701 57)3a.po &2,30r-r1
1012 `5oX70clid 5m A3 '139!pa1krop 701, 701,91L91-1 -Ac2i..coo 901. rir-rictd)C /writ}
thop-Ilom o 5 r0000ino 01A9 5 93 313th o1x93d Solivp/Av, 5701&023.1001A1 A13Xd30
,(3-41L. &Mit?. ATZ(111113 71L3 "41 &I.&7,:ily33.1 39Co1d (9Z 51c) tortitf. &92, Aw..)ochz)
7a.t.? nvicc3 5 Mpdzy 114Vp 0
IL(Trithd A3.A.X.A.tiL1L3 ITV?, 53 A!p. 'AVIV011, xd317Dx3
OE ncna.ctoi 5)optplyz 5-01. 1L3 70C)3(l3 pox 90 ATidXy 37)161LR 73 noinr? o
'III -CSC, u
AC 32 (4)(1.1.\,(33.1 fool&0r13.,44. xclo rom-p.olcht,tri)3 A3-r1

63e,o-nAy, 3.:4N3 32 o oriti.2 5 '6-Pio& dra.i. 0/95 noictz 5om9d3-xlm (1)

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 676

II, 110. Dar el [Cezar] fie descurajat, fie obosit si renuntind la aceasta
incercare sau calomnie 55, fie voind sa se gaseasca cit mai departe de dusmanii
sai de la Roma, fie dorind s6-si ingrijeasca sanatatea trupului, care cadea
citeodata prada epilepsiei si convulsiunilor, ce-1 apucau pe neasteptate, mai
ales atunci cind era neocupat se gindi sa faca o mare expeditie impotriva
getilor 56 §i a partilor. Dorea mai intii sa-i atace pe geti, un neam vecin cu 6
statul roman, neam otelit in lupte si iubitor de razboi. Impotriva partilor mergea
ca sa-i pedepseasca pentru calcarea juramintului fats de Crassus 57.
III, 25. Deodata se raspindi vestea ea getii, care aflaser6 de moartea lui
Cezar, pustiesc 58 prin incursiuni Macedonia. Antoniu ceru atunci armata de la
Senat pentru a pedepsi pe geti, sustinind Ca ea a fost pregatita de Cezar contra 10
getilor si in al doilea rind impotriva partilor si c6 tinuturile partilor sint deocam-
data linistite. Privind cu banuiala zvonul acesta, Senatul trimise observatori
la fata locului... Cei trimisi, pentru a cerceta cum stau intr-adevar lucrurile
in privinta getilor, s-au intors si au comunicat ca. nu vazusera geti in Mace-
donia, adaugind insa fie ea era adevarat, fie ca-i invatase astfel Antoniu 15
ea ar fi unele motive de teams ca nu cumva getii sa navaleasca in Macedonia,
data armata merge in alts parte.
III, 37. <c Dup6 aceste intimplari si dupa ce potrivnicii nostri si-au adunat
o noua armata, aveam nevoie de oastea din Macedonia, dar imi lipsea un
temei 59. Se raspindise, ce-i drept, zvonul c6 getii pustiesc 60 Macedonia. Dar, 20
dupa ce nu i se dadu nici o crezare si se trimisera observatori la fata locului,
eu am fost acela care am infalisat legea ca nimeni sá nu admits dictatura,
nici sa o propuna, nici s6 o voteze, nici sa o primeasca data i s-ar da. Mai ales
prin aceasta au fost indemnati [senatorii] si mi-au acordat armata w

III, 52. 4 ...Daca doreste 61 acum sa afle invinuirile ce se aduc [lui Anto- 25
niu] voi arata pe scurt cele mai insemnate ; atit cit mi-aduc aminte. Dupa
moartea lui Cezar, Antoniu si-a insusit banii nostri 62. Obtinind de la noi
provincia Macedonia 63, a patruns in Galia far5 incuviintarea noastr5. Oastea
pe care o trimise impotriva tracilor 64, in loc s-o duca in Tracia a indreptat-o
impotriva-ne, spre Italia. Cerind de la noi in chip viclean invoirea pentru
amindoua aceste lucruri si neprimind-o, le-a savirsit cu de la sine putere » 30
III, 55. <c Guvernarea Galiei 65 nu i-am acordat-o 86 noi lui Antoniu, ci
poporul printr-un plebiscit, fiind de fats insusi Cicero, in acelasi fel in care s-au

55 La Roma se zvonea ca Cezar urmareste sa devina rege.

56 Cf. Suetoniu, Cezar, XLIV.
" Crassus fusese ucis in timpul tratativelor, dupa dezastrul de la Carrliae, din
mai 56 i.e.n.
58 Cf. infra III, 37.
66 Vorbeste Antoniu catre ofiterii garzii sale.
69 Este posibil ca dacii sa fi intreprins unele incursiuni, folosind situatia tulbure de la
Roma dupa anul 44 i.e.n. (vezi 1st. Rom., p. 289).
61 Cicero se adreseaza prietenului lui Antonin, un senator pe nume Salvus.
62 Parte din tezaurul roman se aflase acasa la Cezar.
62 In iunie 44 i.e.n. i se acordase guvernarea acestei provincii pe cinci ani.
64 Este vorba probabil tot de geti.
65 in august 44 i.e.n. Antoniu primise Gana Cisalpina, in schimbul Macedoniei, pe
care a cedase lui Brutus.
66 Vorbetp L. Piso, in arirtrea lui Antonin.

www.dacoromanica.ro
 676 APIA \

TpOrcy xoa ETEpanoAAcbac g8o)xe xoci s-11v8e Tilv fryclioviocv cdrcilv KocEacyL
1Tcaca. tlipoc 8' &rt.?, To5 vOtiou TO 'AvT6vt.ov, 'rill) 8e8ogwilv oi (ieTE.6vTa,
Aixp..q.) Ili] nocpocxcoporivTE. noActisi.v xoci. TOV o-TpocTOv CcvTi. Opccx(7)v oi'8v
tn. xLvoullivcov EC Tilv KeXTLxilv int TOv c'vTLXiyovTa tzeTc'rcyer.v. .. *
6 IV, 75 . .. IloAct.toxpocTtoc, yuvil -avoc' TejV pocar.Auci5v, ... BpooTcp
ivexeimaz ai zoci, 1-06g, To5 c'cv8pOc 0-Traupol5c.. ... iv 8i Tag' Ncrocupoi.;'
cups 7CGCPC'C80E,OV XpUCTGOU Tr, 70,710oc' xce. Opripou xoci. To5To p.,ev
gxonTe, xmi VOL 11361-7. inoi,et.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 677

acordat adeseori si clrmuirea altor provincii §i, mai de mult, lui Cezar. tntr -o
anumita parte, hotarirea plebiscitului prevedea ca data la sosirea lui Antonius,
Decimus Brutus nu-i cedeaza provincia decretata, [Antoniu] sä faca razboi
impotriva acestuia §i sh-si indrepte wile nu impotriva tracilor, care stateau
deocamdata 1inistiti, ci spre Galia, impotriva celui care ii statea in tale...* 5
IV; 75 ... Polemocratia, sotia unuia dintre regii localnici 67 . . . se duse la
Brutus... si ii incredinta tezaurul sqului sau... Brutus gasi in tezaurul
Incredintat o cantitate imensa de our §i de argint, pe care o transforms in
moneda 68.

67 Regele trac Sadalas II, care a fost ucis in anul 42 i.e.n. Cf. Dio Cassius,
XLVII, 25.
ae 13,1rvan (Getica, p. 84 §i 604) explica in felul acesta prezenta numarului extrem de
mare de monede a x6mov S gasite in Dacia, Vezi insa si recentele tipare (13) p ntru monede
romane de argint, descoperite de N. Lupu intr-un oppidum dacic la Tililca (Sibiu), care suge-
reaza posibilitatea unei origini locale a» cosonilor ».

37 0. 1414

www.dacoromanica.ro
 XCIII. APP IA NOT

ANABAZIZ AAEEANAPOT

I, 1., 4. "Alla n T(.7.) if)pc iXaiSvetv b-ci Op4x71c, ES TptfiaAAok

xai 'InupLoi)c, OTG Te veonegav t7cU0sTo 'DOwpt.ok Te xat Tpt.-
6 paXXoUc. xai 14.1a 61.1.6poug OvTac oux BOxet. 1.57roAef7recreat. OTI, 1.1.47
nc'arrn TOC7TELNco06vToc4 arro.) ii.axpecv dm?) Tijg oixeiac crTen6p.evov.
5. Opp.,1106vTa s4, g 'Atuptrcoxecoq 4.143aAe6'v k Op4xv T.0 TiLv
at'yrov011o.r) xa.Aouplvon) OpaxiLv, 4:120tAfarrooc Tc6Atv &v c'pr.crTepa ezovTa
xod TOv "OpPlAov TO Opog. sLocPOcq 8e TOv MaTov IroTocti.Ov A&rovar.v
10 6Tt. aexctratoc apixeTo iltt TO Opoc TOv Attlov. 6. xat ivTana ducl)v
s-cov cenc7) xaTac Tat (neva Tiic Ccv6aou Tilg inn TO Opoc Twv TE 0.7c6-
po.)v 7ToAAo?, 67cAcaplvoc xa.i of OpFptec of airrOvotiot., TC0Cpecrxeuoca-
plvor, er.pyetv Tor) 7p6cro) xaTetA71cp6Tec Tov (3Expav To5 Ar.p.ov TON/
6T6Aov, nap' i)v v Tel) o-TparditiaTt -21 rcc'cpoaoq. 7. Euvayczy6vreq n

www.dacoromanica.ro
 XCIII. ARIAN

Originar din Nicomedia (Bitinia), Arian a trait cam intre anii 95-175 e.n.
A ocupat diferite functii inalte, militare si civile, printre care si pe aceea de
guvernator al Capadociei in anul 136 e.n. Opera sa foarte variata cuprinde
numeroase lucrari istorice, militare si filozofice, din care o parte s-a pierdut.
Cea mai cunoscuta dintre toate este Expedifia lui Alexandru cel Mare, in 7
carti, in care, dupa modelul lui Xenofon (Anabasis), descrie campaniile regelui
macedonean. 0 alto lucrare importanta' este Descrierea ciircitoriei in juru,
Pontului Euxin.
Editii: Flavii Arriani Anabasis Alexandri, edidit A. G. Roos, Teubner,
Leipzig, 1910; Arrien, L'Inde. Texte etabli et traduit par P. Chantraine, Les
Belles Lettres, Paris, 1927; Appiani Nicomedensis Scripta minora, Rudolfus
Hercher iterum recognovit, edenda curavit Alfredus Eberhard, Teubner,
Leipzig, 1885; Reliqua Arriani et scriptorum de rebus Alexandri Magni frag-
menta collegit... et edidit Carolus Muller, Firmin Didot, Paris, 1877;
Parthica, vezi Suidae Lexicon edidit Ada Adler, Teubner, Leipzig, 1928-1938.

EXPEDITIA LUI ALEXANDRU

I, 1, 4. 0 data cu primavara 1 [se spune Alexandru a pornit spre
Tracia, impotriva tribalilor si a ilirflor, intrucit aflase ca ilirii 2 si tribalii se
razvratisera. Cum acestia erau si vecini, Alexandru gasea de cuviinfa ca nu 6
mai trebuie sa-i lase decit cu totul umiliti, deoarece el intreprindea o expe-
ditie la foarte mare departare 3 de tara sa. 5. Pornind de la Amfipolis,
[se spune cal Alexandru a dat naval& in Tracia tracilor numiti liberi 4,
lasind la stinga lui cetatea Filipi si muntele Orbelos. Dupa ce a trecut
riul Nestos se povesteste ca, in zece zile, a ajuns la muntele Haemus.
6. Aci, in strimtorile urcusului acestui munte, i-au iesit in tale multi 10
negustori 5 inarmati si traci liberi, care se pregatisera sa-i impiedice inain-
tarea, ocupind virful muntelui Haemus, pe lin& care trebuia sa trea ca.
ostirea lui Alexandru. 7. Ei adusera carute si, punindu-le inaintea lor, le

1 In anul 335 i.e.n. (cf. Strabon, VII, 3, 8; Diodor, XVII, 8, 1; Trogus Pompeius,
XI, 2, 8 si Plutarh, Alexandru, 11).
2 Este probabil vorba despre autariati, care in secolul al IV-lea i.e.n. reusisera sa-i
impinga pe tribali din vechile for asezari pins la rasarit de Istru si Haemus.
8 Campania impotriva persilor.
s Cf. Tucidide, II, 96.
5 Fiind curioasa prezenta unor negustori inarmati care sa faca pe razboinicii, V. Parvan
a propus traducerea termenului pentru o negustori* prin h pastori e, care se deosebeste de
solutia adoptata de toti traducatorii. 0 lectiune atragatoare este propusa de G. Katarov
si D. Decev: 1-yxthpt.ot olocalnici* in loc de ituropot o negustori*. Editia folosita recomanda
versiunea a oameni veniti din porturi comerciale *.

37*

www.dacoromanica.ro
 089 V 11 VI I1

574;priF pox lotariooododa.t. od1L Amd)9 707130 137") 1x)oc3)2X X? o1&c9d poi 5
51)q)27-1); 513 01 17oon3X70-l01no ,31.)? 'Acoa.To 13 .o.),Alo)fid lolF, TR A? (bA
AoXi3 lrAvora.c? AlDnoirop Aolz.vpriolouF 901 5nodo A(f.1 r.A..kryfth
Ac21 A(oA9R3x)oN 5701 7OTi7o 570 0.1(;0A.A. 32 01L31L 01A,k 119 6D9 o6xn1z.-
ti.a. 1),..1.100p6 ix)&37i9d3cbriiox ,viDnoyythins) 370
1.0,691 1,qxyd39 n6D01
Aoyyrri 11 noD)p3X.01012AID (f.1(,17) A d 793 1Z.0009.31L713 8 e9d^f3Y.V, TR

tcynod 3A. 1r13). (106970 X10193 31L9 d d 2.3yr 91 C19 .50 1X/X .2131L3if
coaL9 5
13)(92? 4103103602A1M012 90 dF.A. 170A23 ti.)cy39 61+1 cAoRodp.L. .:\(3/...A.7)d701L.
13x 5201 51r11y1.9 319=9 oz.mod?cblo.mox Fa.rx not no3od0 37o )ori70 1)0
01 510D9 A371 592o )0131)o1(1c. los)clo loX?tholt.. Dny /41 `A.q)pa. 5n01901 TR
coXviR kd 4110 Sm ,12 (;00 nm1 A23D311..x3
5701
yyriF .5)o .6 1099 32 33L d --70X1
MA11)010010 014\10 fil3All(VMS) 5)0 5101 32 X 17;) 5)01499321. 53 A'util.
4

1709231(x 53 d)1) 53 tFi.. 57o233L9F 201 ,1ZX n("9.1.97) 3th 5)01

5)orgr10T;)
5q7pTi)? pox U1 (411 U.TI X 11e1X 91 x13 5 5)09t(.0.31,c3321; d)p cod)oy 5 m30x32/..3 -

91 x 77 m1no An kJ c9a.c.9 5 393Ati.c3703i. 31 r(V, 2flq d 50 FX .1%39)093 30

tkri d&. 5o1.4.loyFd) po TR 11.fl d M91, moR3).L.cp 230ovucia?
Ar(.1.
-
oXLs?.12 .
i)op r.A.T49 Arriovxd3 3&10032LT 32 c10 5132 91Lc Sim rOAR 1+2
.51)o)p;IF 323 -
o 53n92m0TAT (pc:Jr° 531A709 719 513iFi70ydf
3 510
75201c17)
00D33R 3)o .novri.),? `o.3Aon?.A..? eup tiod 53 Scol. 5:oxiod Aoy)od?A? Ty 0
Og
5odRA7q3xv, TR 5cto1 01 57010 A971 91LF n01 00132 5cod3x 9d1. Ski
5k'(10,9 aryf
450 119 U.19V1 03193 d 3im 7)d IA4. A230y3 39n3yrt3 1)0x
017t3 A1393` 513 n01 5 0 57ox70d 11.21.9 .olmod?(Iipoda.t. 5919)o TR Acpd7oy7GA)2
01 (A)l? rrl pox pox Scloa. 5woldkv Faxx 01 (p93 -
01 59 5101971L9r1Lc
AorInA A31(1.. Ty A3 /00 rti,.2 30 ))0.190.3., 531Aovod 5c01 o?ox3o x.3.A 5 &col
93 0 Acoxiod volDroo 1%0 110X k .A.10Y)FCb no matzvca 5 (-933 -
d1L 0 11.0 3 10910
,39 )(3 TX 57od °fop d noacp 5 rti coy.] 5 1701L coxrx 5 5noA37i91y1an d)cd -
drij 4500 319C2 deVq3(V, AO curf 001 norkpon3 r1A0.42.9 11..3x90 323 -
oiNq rya) 531artv) 5m 13dcpb-ctodai..51o1Dyn 701 xq1c.9 Faxx not
5nod9 Aoind)3 cy pox 0?ino too ro A.37.1 Asompo 53 pca no 5 1LX XZlealL 0
-
OS 5n03D 531&co) 32 dv99 53 ATTI 10.19y9 Ar.otkoth(ty? ;IR raalrilxm 3rx 51.u.
5)odcpX 'A)o3d132.uri? 53x1rAn.X. TR D099 1.(.13/1.q 1.4.0 0 clY) 5101 \(X3 A.;09(-9 149X2L

`I `z I
pox 701 loldFRmaz. pox t,. 7033y loszolt. coyFT
oc:12nr?'cv 5 TR At./.1 AX)33y (9911L0 7131L32L10 ri) fa 53 5701 513y91L.
la? li..orip000 7o3A7o9nv- pox iolotoo Sclovothort. .MO930311012 501.9V
cc TR 91 AodxF AcTocdd32L9 13y.odic FIR not norliv 53 '59ov)odldi 37ox

Tki...23AxwbF 73L3 A91 ell,A.c1V 10 73X33Lf 32 501.0 9ILF

nodis)L, nos,
myrily 1191 TioxID no 5 -52331 z 5ord1a 30 0 M9.1.
t1120101L
ea) 5 12L3 Aga,

Aco.vooAmt. 5(13(1D)od x3 noyyou fuoomut. &37-19 o 5 901 nodRA7q3.xv, A01

919 y 0 A 5)ox77oAn.k A3T1 37ox 5)027702i. moi Acoxy)odldi 7'131L90d1Lry A31) 11/3
not d1DI AO 613,91GEJ1012 5709(,13.\(3X n01 1%9717)10U 53 DA 9.0 101%11 t%C21 63

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 581

foloseau drept metereze, ca sa se lupte de pe ele, Baca ar fi fost atacati. In

acelasi timp se gindeau sa pravaleasca carutele asupra falangei macedonenilor
din locul cel mai abrupt al muntelui. Ei Isi Inchipuiau ca, cu cit vor intilni
si vor izbi carutele o falanga mai compact5, cu atit o vor imprastia mai bine 5
prin violenta ciocnirii. 8. Alexandru statu la sfat cum sa treaca muntele cit
mai Para primejdii. Dupa ce a hotgrit ca primejdia trebuie totusi infruntata
deoarece nu exista trecere prin alts parte, porunci hoplitilor ca, atunci cind
vor fi slobozite la vale carutele [de Care traci], cei cArora ratimea drumului
le ingaduia sa rupg rindurile sá se risipeasea, ca sa poata trece carutele printre 10
ei. 9. Cei stinjeniti de strimtoare, sa se strings, si sá se culce la pamint si sa-si
aseze scuturile unul linga altul, cu toata grija in a§a incit carutele care vor
veni cu putere sa treaca peste ele dupa cum e firesc fara sa-i vatame.
Lucrurile se petrecura intocmai dup6 cum poruncise si planuise Alexandru.
10. 0 parte din ostasi desfacura falanga, iar peste cealalta parte carutele,
rostogolindu-se pe deasupra scuturilor, au pricinuit putine pagube. Nimeni
nu a murit din pricina carelor. Atunci macedonenii au prins curaj, vgzind ca
nu fusesera vatOmati de cart*, de care se temusera foarte mult. Ei se n5pustira
cu strigate asupra tracilor. 11. Alexandru porunci arcasilor sa treaca din aripa 20
dreapta in fata restului falangei deoarece acolo erau mai la largul for si
sá traga in traci, oriunde se vor lovi de ei. El insusi, luind cu sine ostasi din
garda sa, lancieri si agriani 6, fi duse in aripa stings. 12. Atunci arcasii,
tragind in tracii care inaintau, i-au respins. Iar falanga care a intrat si ea
in lupta a izgonit destul de usor din locul acela pe niste oameni fara arme 25
§i pe barbarii prost inarmati. Astfel, fiindca Alexandru ii ataca din stinga, ei
nu mai primira lupta, ci zvirlira armele unde ii era fiecOruia la indemina si
o luar6 la fuga in munti. 13. Dintre barbari au murit vreo mie cinci sute,
lasind putini prizonieri fiindca fugeau repede si cunosteau locurile. Femeile 30
insa, toate cite i-au urmat, au fost prinse, de asemenea si copii. A fost captu-
rata toata prada.
I, 2, 1. Alexandru trimise prada in spate, la orasele de pe malul marii,
incredintind lui Lysanias si lui Philotas administrarea ei. El insusi trecu virful
muntelui si inainta prin Haemus spre tribali, unde ajunse la riul Lyginos.p5
Acesta se afla, fats de Istru, la o departare de trei popasuri, in directia celui
care ar merge spre muntele Haemus. 2. Dar Syrmos, regele tribalilor, care
aflase cu mult inainte de expeditia lui Alexandru, trimisese din vreme femeile
si copiii tribalilor spre Istru, poruncindu-le sa treaca fluviul, pine intr-unul din 40

6 Populatie vestitA pentru arca§ii pe care u avea.

www.dacoromanica.ro
 111

6)1 Ad.a..DL tottpu rrioq Li.i MDLp., np..D? E 53 dc19r1 TR "41 D.& (10
37ox lo 53xiod 3o dn.:. lod(rdpo 52,o1 51oyyrdld1 dn.E. 5o1,&o.bono -vcv,
Rop d no 33.c.rinD 531.9.A.n3th nrs-.4 pox 591.939 0 9 d 7-1 5o 53 k.19:01. 31LTICI
-
13A.93th nf1 Sioa, ccbrbp .Aoi.coo oa. TR cooaz. OU.VL. 50 ncol Acoyyrdldi
9 &T.A.nd)R coslito laL? &91 o:1 `ma-13o1 d32.L.&30A3 (ki d 5o33oc331,o kotp-rldm
-50d2A7q7\csir,

myravrIR
9TR 5riAo
pi.? 5cio1. j
5z_L TR &TorriR eLop.tr,no Atyrldo 3rx 59irpo 53or3d1901.n 01,
59ovoodld 43kte. 1)0X 13opcj-r1Ay30170X 31/0170d191017OX -
rx 3 3o &3T! 531&3ocbtx.yriaox da.c. c? 5 en 132/..3o& m1 )edrac.
OT n01 el971101.01L XJ1L 0.9.0701.3d 014\ ?yv-, 5od2ik30` TR 130X i. ii A311 ioch
5o1,n30
ril..A.ry 53 5oord ;01.x3 5)0 `3Alca.9 5901 01 5)019 TR 170X 5901. o2A3t9 -
i..(t.& 539 5w1Ao90)(.3od1r. (3sx3y3X3 mscaoix? sa. vox n-/A02n3th9 53 5cto1.
chioddrd '5(10 '13 5c911. oi.DonTooxodaz. 59oic130 53 Ti For) X3 I 0 (I 5(101L7i)11 -
-9 30 TR 5m 591.&3 5no1(3d `olttott?),.? 1)0= 9 (aTi 0 1 e\03033 13.9 Scio1
9i `5701, 5("91L9 53 13X d 5)0 MO1337171q Mira, 0 51 Q0 19 5101 51703,003,
SodRmo TR 5m A3Ax1\.tpod1L 5(1o1.coo x3 5ki 5kivon (,)/3 moimyle, A3-r1
ra.midryrtup 5901 x3 5Gt1, facovi? 0231001A1 A 5)03 311.1L3 570 Chl 0 701.39 fl3
mvr(Xdr)? )oi..rx 01, 5rd3x 01 &913R dgati r7on3x(f.dcoX3xpdlc.
n3 lit, .fkriod.2x? 03,000,3H, ,A TR pox myolcma 5(101. 79 53033011.1.oa 31..
og pox ScoTyoanc)riv, 5r31u13 701.3ox 01 &orinekr2c13 530d3x n13.A.,)paL? 3301q
9 L eL(... TR d) 70k.1.3o Amt, nm31L pox nip. Mvecp noatag dlr.. 9 Stu, )pt-

5o.ary DO 5(10 31k1L3 pox 31.,93 tkri 591-11:nyododxf

5)0(93.1.70dloat. T.L)OX
7) d mnd?.2..rxT ntic o 3 oxvodl 3 90 yr) tw X3,3 o e 5T TR 31. (1) V.)0100
CUL X
If. &Ty(ocii?&? 5? 5c101.970 Smiricodd? 3rx lo 59311.= 0 X9 eyriou..e\oxf
gg 411.3 croo avo 52o 52,01 5101/19 om 531m-lo (.1..xyf pox x39 1L d 6.01.1L13L390

31,91, MO9U.1.1.01.3 7012 (101 5no1L3o& 53 &01. &9-rizioaL. L pOX 14h0010?

-
19riox ATTI 101y3X.91d1 A3 U.1 'ILt.ncl) 531.m-o) TR pox &co.i..9o1,
10.1.71(9~
moDkoth 119 k 31. 702.39702 odic C101. nOT110101L MI. 170X (-vif ta.A.11L3 kel3TI0

(41, X12 el7013d3d 5GL1. (71R (93 01.3y33Cb10 5901 3X10A 51019 &CO/9Z TR
OE n3X)OA AMA 1.rokInTyal, 1347y 5orrbyoill i 57031L1il 6311 n3 rx32 31/-
cl0 5 TR 167110 5901 701A0X72609931.
41 4e T 91w, TR Ski, 5(LX-Fr1 5073017d1. lriaTnxlcblo 5odvoq?yv,
pi.? A91. A971r1.o1i. &91 (\m-rirloaL nm1, Tirx 1.41 nkaz.mdcia
riA9 3rx Ma9331(1L. nk.A. 31L3 Xd A3T19 AO 3rx k&oR mr17X3or1 701701
\ -
cc r1..Ao.1d333.tio 7).1 r1A3 -30x11.,y331 A309 ak 3rx
Tyyon 3
1O.A.U.1L 61.9)0 1.00
X (10 AT it13)(31.5no97o 5noRlonom 3-kx .5nompr1oxd30iv 31L.3 TR - aza
Ama.vriod dio-r) )0A .5r 321.? 36 5raqj
Snot, .5)01A0)31.7JAVomoo 32.t?
TR 5r1.piodmo3 Snot, Olt .5ctoyy laq TR or,ixa 5)0 3193 1113 5Ti.. 57ixodx?
rn2, zoRiRx? Tlorx Tirqi.r.. ID 9 Ti 140 70 5? (O.1 AotviTpa noltLoic -E roarJA?
ot iTeopcj-dryrizox Coicoo 5r9ritox(i. Smon 5)pdxr-r1 X3 no31.vona 7012 nos

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 583

ostroavele Istrului. Insula poarta numele 7 de Peace. 3. In aceasta insula isi

gasisera adapost si tracii vecini ai tribalilor, alungati de Alexandra. In ea
Syrmos insusi fugi cu oamenii sal. Dar o mare multime a tribalilor fugi inapoi
spre riul 8, unde cu o zi mai inainte atacase Alexandra. 5
4. De indata ce a luat cunostinta de retragerea tribalilor, Alexandra se
intoarse si merse impotriva for si ii surprinse pe cind tocmai isi asezau tabara.
Acestia, luati pe neasteptate, s-au asezat in linie de bataie pe malul impadurit
al fluviului. Alexandra insusi, dupa ce isi orindui falanga in adincime, o porni 10
la atac si dadu porunca arcasilor si prastiasilor sa alerge inainte, sa traga cu
sagetile si sa arunce cu pictre in barbari, pentru a-i atrage afara din padurice,
in cimp deschis. 5. Cind intrara in bataia sagetilor si a pietrelor, barbarii
intrucit erau loviti an dat navala impotriva arcasilor pentru a se lupta cu ei
corp la corp, caci arcasii erau lipsiti de [alte] arme. Alexandra, dupa ce ii scoase 15
din padurice pe barbari, porunci lui Philotas sa is pe calaretii din Macedonia
de Sus si sa atace aripa dreapta, unde barbarii inaintasera cel mai mult in
navala lor. El mai orindui ca Heracleides si Sopolis sa duca la atac pe calaretii
din Botiaia si din Amfipolis impotriva aripei stingi. 6. Falanga pedestrasilor 20
i restul cavaleriei, pe care o asezase in fata falangei, le duse la atac impotriva
celor din mijloc. Cit time se aruncau sageti de ambele parti, tribalii nu stateau
mai prejos. Dar cind falanga compacts ii izbi cu putere, iar calaretii nu se mai
multumeau sa traga cu sageti, ci se napusteau chiar cu caii in toate partile 25
atunci [vrajmasii] se indreptara prin padurice spre fluviu. 7. In timpul fugii
au murit trei mii si numai citiva au fost luati prizonieri, fiindcA in fata fluviului
se afla o padure creasa si cazind noaptea macedonenii nu au mai putut
sa-i urmareasca asa cum trebuie. Ptolemeu 9 spune ca dintre macedoneni au
pierit unsprezece calareti si vreo patruzeci de pedestrasi. 30
I, 3, 1. A treia zi dupa lupta, Alexandra ajunse la fluvial Istru cel mai
mare dintre fluviile Europei si care strabate cea mai mare intindere 10 de
pamint, despartind triburi dintre cele mai razboinice, in majoritate celtice.
In tinutul acestor celti se afla si izvoarele lui. 2. Cei mai indepartati dintre 35
acestia sint cvazii si marcomanii 11. Dupa aceea o ramura a sarmatilor iazi-
gii 12 -, apoi getii care cred in nemurire. Urmeaza majoritatea sarmatilor 13
Si sciiii pins la varsare 14, unde da prin cinci guri 15 in Pontul Euxin. 3. Acolo
Alexandru gasi corabii mari sosite de la Bizant prin Pontul Euxin si pe fluviu. 40

7 Aceasta confuzie caci nu poate fi vorba de Peuce de la gurile Durarii ar putea

fi o gloss tirzie (vezi Parvan, Getica, p. 44-46).
8 Lyginos.
Viitorul rege elenistic al Egiptului, care a insotit pe Alexandru §i in campania din
Tracia, a scris o istorie a campaniilor acestuia, pe baza amintirilor personale §i a t buleti-
nelor s zilnice oficiale. In descrierea evenimentelor Arian it urmeaza pe Ptolemeu.
19 Cf. Herodot, II, 33 qi IV, 48.
11 In realitate sint neamuri germanice.
12 Intre Tisa si Dunare. Vezi Pliniu cel Batrin, nota 31.
12 Roxolanii, amestecati cu resturi scitice, se intindeau cam pins la Don. Vezi
Pliniu cel Batrin, nota 30.
14 Dupd cum se vede, a§ezarea populatiilor menlionate in acest paragraf nu corespunde
epocii lui Alexandru, ci situaliei din timpul Imperiului roman.
12 Vezi Pliniu cel Batrin, nota 18.

www.dacoromanica.ro
 t£19 NIVIUV

(101elOIL (101 rtotypcia &01 '971101011 51019101 51090.y1L73 01 AC910

2,217ox
31 pox Acoviyato cbDtpA 413yaLp.? 10/%2 30 3ovoodldi 31 pox lo -.10d0
53X 3317-1q /L(136 5310 cf. 400.0
110X 131/3 0170C) 301d 110e93 /41 A7970d01Dp -
v lo odrdchod MOIMf.1/10 111.? 101.
TR 4MIliZIOIL 101.19 p0 53k IL
d 111190
-
9 .el3101 vo TR (0 1101.1 31 MO14 pox (f. 70117)d1.0 cto (to(you. < 1.1?
;k(.91(-,110
pox Ski (10.0(fll Ta, molt. 107.1019aq 5? 4AffyodDoda.c. 17ox O1 )orkt3c) not
norboloa.t. 01 ,tholc. 4Ati.v-po )or If.R 5? ll319 A0 Il3T1.013yX3.0.(19 4/%0 no pox
Aodoaq -nooD3d9thDod1z.
.g roAH (f.R 5odReoq?yy, AT/U0.1,101/7? 51 5r-1oA 00.3 10d)01 A13,\1
01 A91 Aodi.DI pi 5coa, 5)oi3j Sctoi, modp. n01 noda,Di 45rtoA3791x(!)
119 31 5no&371l.303mo zdc,o? 5coxyo1L U.1 U.9X9 (101 2.9L, d cO0 Sc'
45101(lOC32,3 13 10A110d)012 AZ.Otit) 6p1 52.332.313 ATTI 53 45noroiDimodaaa.
33L 70 TR 5(1013)(11 M91 (17i d MO1 1)ox vri39 50992.c. A3d)on noicoo az.? lonpx?
not noda,Di,c &130y3 '9 A(91 ATri k Ac23A U.d?ai.? .59a.cuo 5701 TR -30612
91 51Od gcbct
5910
&10&0.x93 Ski )0X d 5k ti.y11. 5100(pd 110X 1099 91\011 Vyq
1020yI1
X? Ski (pX 5/0d MpllOikMq Act) TR 11ox Ac9a901 101doi1.ct3 4(f.yyo1l, 119
5101101 X l'olAcod O 1ox1°Dod1L m1 (4dlDjrc ,c1)3 10331nop 31 U.1 X3 (101
dIDI (10 110X 31011.23 ,d1011. \Op5(1010..1( 10tk10 z.&o Arboloa.c. X1(919 01(00 110X
931...Ott 0 531A ,21.10 Amin10 10 OIL NC( (10 101n101 5ea) 101923y1L &T.t.rdroott
OG A3.rd.rEj312 c1L3 Acolcoo Ski 51o111od19 5(1009 Aoi...rAnR Atf.. A? MI 3Re1o1
di., Maui pox polAoAA:)A., o 7 531Afd3013 10139 3W Vl7,/ d 5231=1 A371 53
5(1011(1X 110X 45(10190X101131L 311. 10 TR 53 5noroX9modia1
41 4v T Aoyrd?lv TR Ski sw..xn& Aoltcy Act novp (pod .2 pox U.19o1
ATcoor 11 Aowoy9 d 0 7D0 531A9 U.1 OX9 . 1L 0 TR tlL!..1 COR dwoorCV, 50
9g 7012 (101 n03ky '314 5ry331.1)odmaz. 5201 311 520 51101)001(11 52201 /0.0 91d -
51109 9yX11.1.? 0 51011\ A01. (l0129 (9190 A731.fod1t. 53 z. 7e xclo -)o-rhpfl.d? o
TR 523=3 3193 &?Ti I012 not 3(rty (to d ttO
13 k V.)olopcb .olAoivpcb?
5m TR x? 3 4A1o9)0(k Atf.1 Aoanq pc? 01 3R Ac1
Ami Ac9739r1.d3 ATTI
5rd3x 59a.c10 SodRAlorcv, 4311a4c1o1L Atp. )olitoov,00 TR A? 679110y11.
of WIN A)? 0 10d &131.19 '&39(131(3X3 c pox o Doali cto TR Ar?.1 at. Akmpd

Attcy Amt SooRfcboa.t. Ari dTA. 5ioic10 Gc 7y9i tmocb?

Ag3i.L1c3 .o.3..A7q923
2o1 nodRAn3w, 107i 5c2d m1R0
4
119 not 1911.37 AO MO1 IL AC971010
C,13

Xtf.d3d31R 13 &? 1017 11X(1(l A91 Aoch.Di cto 51099drith31. Aoa, 4Aodo1L Td3doth
TR pox 5tk1 5oaropcb ff. 45191vokst9 rpold TR 1,} Ac21 nerquavi tpodri?
92 v pox Ta. A371 711C2d1L 53 At.,.1 mysut, 4A7Dn01.cpcbr11ox A3X231np
51o1c10 AoD9 At/J.4prd= not .ctodaDL, 5cm TR 201Aolfa.c.3 AOR13 U.2(10119
?XV, Vl/O d (l0 (41 $7 701.1000,0th Tchou. A91 4A97)1o1L 5e? (pi o-r(xnx -
A3230 t.i.ar, 10 -31L 10 A(91009(13C)23/l3 A(91 4Aci-)13d 5ctoi 51o31.taL1 TR 70170X
Aolvoigri AlDrioa.upy cpo pox Alp, Apoa.t. 10 11013j 503700X &3791X13131
.91X13131. `A('
ov d'.0y)Otlf 5319 A(91 MO1C10211011 110X MO1 A(9X110M-11 1113 5fi101 5(101111.2 7099

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 585

Pe acestea le umplu cu arcasi si hopliti si porni cu ele impotriva insulei,

unde se adapostisera tribalii si tracii. Incerca o debarcare fortata. 4. Dar
barbarii atacau in acele parti ale fluviului unde corabiile cautau sa traga la mal.
Acestea erau putine la numar si nu se aflau pe ele multi soldati. Cea mai mare 6
parte a insulei avea maluri abrupte, iar curentul din jur fiind acolo strim-
toare era iute 0 de netrecut.
5. Atunci Alexandru 10 retrase corabiile si hotari sa treaca Istrul impotriva
getilor care locuiau dincolo de Istru, deoarece ii vedea ca sint adunati acolo 10
in mare numar pe malul Istrului. Ei voiau sa-1 impiedice, daca ar fi incercat sa
treaca la dinsii. (erau acolo vreo patru mii de calareti, iar pedestrasi peste zece
mii). In acelasi timp pe Alexandru it cuprinse dorinta de a trece pe malul cela-
lalt al Istrului. 6. Pe una din corabii se urea si el. Apoi, puse sa se umple cu paie
burdufuri din pielea corturilor sub care se adaposteau ai sai ; aduna din regiune
cit putu mai multe luntri dintr-un singur trunchi (caci acestea se aflau din bel- 15
sug, deoarece locuitorii de pe malurile Istrului le folosesc pentru pescuit in
Istru sau cind merg unii la altii pe fluviu, iar multi fac cu ele piraterie). Dupa
ce aduna foarte multe din acestea, trecu pe ele cit mai multi soldati. Cei care 20
trecura impreuna cu Alexandru erau ca la vreo mie si cinci sute de calareti si
vreo patru mii de pedestrasi.
I, 40. In cursul noptii mersera prinlocuri unde holdele de griu erau 1mbel-
sugate. In felul acesta ramasera mai neobservati in Inaintarea for pe mal. Cu
ivirea zorilor, Alexandru o porni prin holde. El porunci pedestrasilor sa inainteze, 26
culcind griul cu lancile inclinate, ping au ajuns la pamintul necultivat. Cita vreme
calare-tii inaintara prin holde, falanga ii urma. 2. Dar cind abia iesira de pe
ogoare, Alexandru insusi duse cavaleria la aripa stings, iar lui Nicanor ii porunci
sa duca falanga in forma-tie patrata 16. 3. Dar ge-tii nu tinura piept nici macar 30
primului atac al cavaleriei. Ei ramasera uimiti de indrazneala cu care intr-o
singura noapte trecuse atit de usor cel mai mare dintre fluvii, Istrul, fara a
faca pod la locul de trecere. Ii mai inspaiminta si desimea de nestrabatut a
falangei si puternicul atac dat de calareti. 4. Mai intii, ei fugira spre un oras,
care se afla la o departare de o parasanga 17 de Istru. CInd Vazura ca, lasind in 36
frunte pe calareti, Alexandru duce in grabs falanga de-a lungul fluviului, pentru
ca nu cumva pedestrasii sa fie incerculti de getii care stateau la pInda, getii
parasira si orasul, care nu era bine intarit. I0 luara copiii §i femeile pe cai, 40

16 Formatia care se putea apAra impotriva unor atacuri venite din toate partile.
17 0 parasanga avea 30 de stadii, ceea ce ar corespunde la aproximativ 5500 m.

www.dacoromanica.ro
 989

3th d m3 o 3 101=3 adamtiR o AL!. 30 Siolcoo 9 d tol 5ea) o d (-91,),olmd cano

001 rio71)0101L 53 -f1 d x.r15. dRoqr(v-, 5o TR elf.1 31 91L Aly 13topdrhoy
170X lltt.1 Az33y el/09)01L e%)o99 10 1)011j 331c1 01&011.33y g pox rtf.1 ATTI oopy
3(31\1 chl-f lzx M1E1/.300 A73,lo0.70113 .m.m83R 5019)0 TR 5)otto,ox9)o1lox
g
At/.1 roN(91t.. 13;19 31 71L3 (1.1 1&oX9 not cilDL no pp Ikm-9x id pox H 23yxrd
pkx 61coo t:21 Ci1DI (b 119 xr,to oa.t.39 c3 5o (±).Lcoo 013&?Aq 4 pox 13,(oomo1.c3
5(1..3.970 Slodrit.f. C29 nO 5 5101,001LT199 12/3 01 ID d 110 R311.9 0
.9 °molt\
oiAox3th)p 513,i1D3d1z. 5c? ?NW d AO lodma.t. 31 mo.i.
nr-Yxyp r9(2 icrk
rrlo itAOR 23X1090daL m1 6d.3..9L, 1rX /)c))031. no1.1d93
of oi j
ncrPc(xdld corola .5 .i)ox 7odXJ1E IV911(331 3s nm1 31L3 eLo

x 9 MaLy x62 mo&3rID1 .00x8. 10V0,371 70 01y331 3 Ta. )0170T1(79 FX 10411

11L3 193th cb d .5311%001%0 531AX)1L TR 1d) 5>O 5U.1 C3Rop3yv, 00 3 h31131th 10
(034 AIODth 'L pox mmo= 3w9u 5131911E 50dRroo?yv, X 1X .3dvo
(101 5 5c101y33{ n
1107t GL o13d 0 11 T7 )0191\(O 1)013113m (1v cio1 5 91M
gi `Am/T.1.0)4(T 5rDp.c.y? 119 X.A....yri 71000 )0 1 9 1910 o n pox 5? Scoly331 pox
113 daL ?imp° c9d 13x0. 110X 119 19Z )0111102T1 M-01.417031. 1X)&31R30 190014
-8 cbi 30 ,tholr. 3:1,y3)oR (A..Fj?nn tv-01. 4(911(3)1 CI. an? xo .5191d rio d
91L C313CO 31 Ari.01X(1) 10 dRro,o3y-v, no lzx coX d 7o3 oaLD9R rci ono 53Inn pox
ciRoA3yv-, no 53 )ova n (39 ntf.-ti 531m-9(39 AmEnothR 7)or91032 3102.api
orog 90 59tood 51cacoo lop?ari? pox 5nol9oi nooch 5 31 5z.coiorioA9 i)ox
5noXyr1l1n h3Tbp/AL1031 50 (993310 43(1)1131L31L10 00100901 &(1%)11.132L(31 119
53n9 oi...x3N 3 01923
`g T 59191ir 30 ,'1.3 Am),old 1>ox AM91)011 d -90
13c3TX
ca `III 4Z 1)0X ol TR 01 0Mp93 A07/ 53 xul.? ob- 1n , 2o 31 )Ode-
0
53x Ixa.r.1311 0 M2 01134 XV011 (I.5 110X 131.3 5101901 30 c-A o
45233119 (v. ft. 3Xd o 3 d roo 45o FL? TR 0 3 17099(3R°, '523=3 &T. 1231th o
ll(90/2.A..-v, 9 nj, --,orhiri 9 pl? 3o 5701. 5iodclon3x9 lo 91.c.)O 7Ocio-
5(Lx 31L 10 53 Mf.moyncl) 0X)ol? .roosAt
OE 'Al T 0 5.n0yy TR Ott,. 51)od d31.99 tot.] Doinno ,c)
dRruo AO 21.
513d93d cbou 2o 31 AC900XX &COI nc93dv, vox no ev9n971 500)
lrx op ri k d So 5001)p/0170MR 0/172 (1021.7Y3 5 3 AT1L1 A3 !II 13.0(1.101L -3Ati.31.3
.03D X10 190_0 TR fq U./. 599V, 1010_0 197J A9 410110 X90 7)1914 le1R A103&31t.

31 i)ox ()Oi,k191x)x12 pox -fc)ol.L. Am1 x? 5Lti 5(.1.1.vp onxx `two r

01.9E 1.01.A.F1 0 A 50A03 A? U.a, U.SLTd 1900X101.3
'Al `9T II ,dm ^°dR'\'qTCV TR faxt.f. 510Cm "II' x3 5k1
&mor'x3
(-,ia 5D.= 1L.
d d93 1013 Act 5701 e793d93d2L 52o 591.c7o 53 09XX 570 13193
-
'fay z 3)ox 7ock90
Aod3tK d30roo3yv, )ecboaz, noi 5c9rom0d
Ac rxx An 1099 /0191.A.T1 1-,o133T101% A3 gtxx .5110

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 587

cit puteau duce caii. Ei se retrdseserd cit putura mai departe de fluviu prin locuri
singuraticd. Alexandru cuceri orasul si lua toata prada pe care o lasasera getii.
5. El insdrcind pe Meleagru si Filip cu transportarea prazii. Ddrimind orasul
pind la temelie, jertfi pe malul Istrului lui Zeus Mintuitorul, lui Heracles 18 si 5
Istrului insusi, deoarece nu le-a fost de netrecut. In aceea0 zi ii aduse teferi
pe toti soldatii sai in tabard.
6. Aci sosira soli atit din partea triburilor libere care locuiesc pe malurile
Istrului, cit si de la Syrmos, regele tribalilor ; venird soli chiar si de la celtii care
locuiesc in Golful Ionic 13. Celtii 20 au trupuri mari §i sint foarte increzatori in 10
puterile lor. Spuneau cu totii ca sint dornici sa ajunga prietenii lui Alexandru.
7. Acesta lega cu toti prietenie, luind si dind chezasii. Pe celti ii intrebd de ce
lucru omenesc se tern ei mai mult, in nadejdea cd. deoarece marea sa faima
va fi ajuns pins la ei si Inca si mai departe au sa rdspunda ca se tem de el 15
mai mult decit de toti. 8. Dar raspunsul celtilor ii spulbera nadejdile. intr-adevar,
cum locuiau departe de Alexandru iar in tinuturile ocupate de ei se putea cu
greu patrunde vazindu-1 pe Alexandru ca porneste spre alte locuri, ii spusera
ca se tern ca nu cumva vreodata sa cadd cerul pe dinsii. Alexandru le dadu
numele de prieteni, Ii lam aliati si ii trimise acasd, dupa ce adauga doar atit: 20
ca celtii sint niste flecari.
I, 5, 1, Apoi Alexandru o porni impotriva agrianilor si a peonilor 21.. .
III, 12, 4. . . In indoitura din flancul sting 22 erau asezati tracii, pe care-i 25
conducea Sitalces ; dupd acestia, calaretii aliati pe care ii conducea Coiranos ;
dupd ei, caldretii odrisi, al caror comandant era Agathon, fiul lui Tyrimmas.
5. . . .Dupd purtatorii de bagaje au fost asezati, spre paza lor, pedestrasii din
Tracia. . .
IV, 1,1. Nu peste multe zile 23, au sosit la Alexandru soli din partea scitilor 30
numiti abii pe care si Homer ii lauda in epopeea 24 sa, ca fiind cei mai drepti
dintre oameni ; acestia locuiesc in Asia si sint liberi mai ales datorita sardciei
si dreptatii lor. Au venit si de la scitii europeni, care sint neamul cel mai mare
din Europa. 35
IV, 15, 1. Mai sosi la Alexandru o solie de la scitii europeni impreund cu solii
pe care Alexandru ii trimisese la sciti ... 2 ... si adusera daruri lui Alexandru
din partea regelui scitilor, cite sint socotite la sciti ca fiind cele mai mari. . .

18 Regii Macedoniei pretindeau ca se trag din Heracles.

19 Marea Adriatica.
20 Triburile care se asezasera in vAile Savei si Dravei in secolul al IV-lea i.e.n. (vezi
Plutarh, note 14).
21 Neamuri tracice din imprejurimile oraselor Serdica si Stoboi.
22 In batalia de la Issos, din anul 333 i.e.n.
23 DupA lupta de la Gaugamela.
21 Cf. Iliada, XIII, 6.

www.dacoromanica.ro
 588 ARIAN

V, 4, 1.... 06aTot,t6c iaTLy 6 'Iv8Oc xat at ixf3oAat auTOu

citLcp6Tepat TevayWaet.c, xaOc'crcep at rcbrce Toi3 "IaTpou...
VI, 23, 5. ... TaCiTa xop.to-ovTa 7C4L-rcet Kplfiaa TOv KaAAaTcav6v.
VII, 15, 4. ... AayeTat, xat dor6 AtOtOrco.w rcpaa(3etc 6A0itv xat
5 ExU0c7.)V TC,SV Ex Tijc E6pdyn-r)c...

TA META AAEEANAPON

7. Tc7.)v 8E xaTec Ti)v D'ipdyrcriv, Opci.x7)c µEv xat Xe()ESovilo-ou,

xat Oaa Opo,ct a6vopa gOv7), go-Te irci OCaao-crav Tiv e7d EaN.Loays-
o-Ov Tor) EUEeivou II6vTou xa0-xowca, Auo-y.dacp 11 Cyril arceTcgicrc-si
10 Ta se ircaxetva T.ric Opc'poic ceoc &7ri 'IAAupLOVS xai TpLf3aAAoiic xat
'AypLavac xat aoTil Maxe8ovta xat 1 "I-IrceLpoc cos int Tec opr Tec
KepaUvLa avilxoucsa xat oi "EAA-rIvec oUpcavrec KpaTepcli xat 'Av-
TLTCOCTpcp avep_6071.
10. Kai Aucif+tazoq se IeLO-n T(7) Opo,cxi 770AERLV 137-rip T 71c Ccpy:4c
15 7capa(36Acac (aUv 6AtyoLc ycicp) xat eisoxyLv kto)c dcv-np601.

EKTAZIE KAT' AAANON

8. 'Era ToUTotc 8E 7,1 o-xeuocp6pa arcaa06). OapayetTo) se 4, tAl

1-61v reTeilv xat 6 Ta6T7Ic cpiAapzoc.
31. ...Ot se xx150ocr. yupot Te OvTec xat Tok trcrcouc Tup.vaig
20 gZovreg

IIEPIHAOTE EYEEINOT HONTOT

20, 3. 'Eveivae ezeTat 'IaLaxiLv At[rhy. aTc'catot. ES ainOv 7cevTa-
X0VTGC. Kai gvOev etc TO IFLXOv xaXoSLevov aT6ta Toy "IoTpoo am-
x6atot xai xtArot. TO se ev Lem+ gmaa xat avoSvut.ta.
25 21, 1. KaTee Toko lic'EXLaTa TO csT011a arc' ei)OU rcAkovTr. Ocvap..cp
circapxTto,c tatcoc TO rckAaToc vijo-oc 7cp6crxeLTar. itIVTLVOC ot 11.6 3.A.X
AkCf) v-7)crov, ot SE ApOtLov 'Ays.LAAko)c, of. SE 'Aeuxilv e7rL T-7.1c xp6a;

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 589

V, 4, 1,. Indul are cloud' brate la varsare si amindoua guri ale sale sint
mlastinoase, ca si cele cinci ale Istrului.. .
VI, 23, 5. . . [in regiunea ihtiofagilor], Alexandru trimite pe Cretheus din
Callatis, ca sa aduca aceste [provizii].
VII, 15, 4... Se zice ca au sosit soli si de la etiopieni si de la scitii din Europa... 5

ISTORIA URMA8ILOR LUI ALEXANDRU

7. Cirmuirea tinuturilor din Europa, ale Traciei si Chersonesului, ca si
autoritatea asupra triburilor vecine cu tracii, ce se intind spre mare pins la
Salmydessos, din Pontul Euxin, au fost incredintate 25 lui Lisimah. Teritoriile
de dincolo de Tracia, cuprinzind pe iliri, tribali si agriani, apoi Macedonia insdsi 10
si Epirul, care se intinde pink* in Muntii Ceraunici, si toti grecii an revenit lui
Crateros si Antipatros.
10. Facind rdzboi pentru domnie cu nespusa indrazneala tracului Seuthes,
dar avind putine trupe, Lisimah fu infrint, macar ca se aratase vrednic 26. 15

ORDINEA DE LUPTA. IMPOTRIVA ALANILOR 27

8. Dupa acestea, sa urmeze carele de transport ale bagajelor ! Ariergarda
s-o alcatuiascd detasamentul getilor si cel care il conduce.
31. . .Scitii neinarmati si avind caii neaparati. . . 20

DE SCRIEREA CALATORIEI IN JURUL PONTULUI EUXIN

20, 3. De acolo vine Portul Isiacilor. Rind la el stilt cincizeci de stadii
far de aici pins la gura Istrului denumita Psilon 28 sint o mie si doua sute de
stadii 28. La mijloc este un pustiu 29 bis fare nume.
21, 1. Pentru cineva care ar naviga din regiunea acestei guri drept spre larg
cu vintul de nord-vest, se arata o insula pe care unii o numesc Insula lui Ahile 25
altii Alergarea lui Ahile 30, iar altii ii spun Leuce 31, dupa culoarea ei. Se zice ca

26 Cf. Diodor, XVIII, 32.

26 In realitate lupta a ramas nedecisa (cf. Diodor, XVIII, 14, 2-3).
21 In timpul guvernarii sale din Capaclocia autorul luase o serie de masuri pentru a
preintimpina o invazie a alanilor (vezi Pliniu eel Batrin, nota 29). Lucrarea pastrata
reprezinta probabil un fragment dintr-o descriere literara a acestor evenimente (vezi RE,
II, col. 1234).
26 Cf. Pliniu cel Batrin, IV, 12 (24), 79.
29 Un stadiu avea 177,6 m.
29 his Cf. Strabon, VII, 3, 17.
30 Arian face o confuzie intre o peninsula si o insula. Vazi Ovidiu, nota 109.
81 «Alba*. Aceasta mica insula stincoasa de la gurile Dunarii (vezi Pliniu cel Batrin,
nota 40) a fost de timpuriu un loc de escala pentru corabierii din Milet (vezi Vulpe, Dobroudja,
p. 63). Cf. Arctinos, Etiopia; Pindar, Nemeenele, IV, 50 si scolia respective; Euripide,
Andromaca, 1262; Scylax din Carianda, 68; Licofron, Alexandra, 189 ; Antigonos, 122 ;
Nicandru, fr. 58 ; Ps. Scymnos, 791 ; Strabon, II, 5, 22; Mela, II, 7, 97; Pliniu eel Batrin,
IV, 13 (27), 93; Ptolemeu, III, 10, 9; Filostrat, Heroicos, 20, 32.

www.dacoromanica.ro
 069 VII1V

-A1nnoorioA9 Aki.voj Dozakr( 51130 770112390 e21. 31ox Ak.z.sool.

&2,3no A9a. -)orcoXv, pox 5(p3& rois)? &? Utaxpo nol `5mTvoXy, vox
eLo/oocA ski 57011oyz1L. 5703D)cad3 z H,
TR 5010D-A 002 AC911.C2d A3T1 (d.r1I&d3
4/9193 T13A =13 TR 200 An 1,10 .5210yyou 1iox 5)DIrpoa, on?oliaoro2
lzi.AoLT(
9 ctn.. 13yy1Xv 1090 1L d 0
X-939 00 9 Al 'FM loyy39 00Xy 0)01'02 (/ 101)0T1 tlf 10-
1m13x A? Ma. '63& 1.)0op1c!) pox lopup..x)oR pox loor( moa.. -31.93)(31.nyou
'Amd rix-ririndkiaq 703. &Tr! C90L X1/07i("0 5 001 TR 5c9mAkv(a)
A? eP00,9 pox 6-Peu '6(32311 lo/1101L3 nos, -5eqcoXv, TR c liDa
370X not. n0y7t9 1)031 ). d70 rX nos. H cl X0 .1( AO 19(97111 f(19 (4)1
OT
XV, 42.31(1(1 1090 en 2,3xylXv, lrop?icl)oX -NLonoveT /ia, 5307 TR lovou.
1ta.A03v-po A3 'cb916(A lothoy 11ox lrinopo 3)ox 1-kno)dox ;no 10199)0y700
91 OkylL 50 no 02A7-10391.9 -9 10100 lo 5301Ad0 nocpanoc330 19 nos, -V,
5(03 A?0.. (p31% 'A 0(0ff A3 Dod?riU.D9 1,01.A02,31L)01XX 513 t,f.1 A/0991000
VOX
10113113 0102 5k1 r000 5(+t.99 v..lop1.A.3dd3d )pc:1312/. II.RnoaLD coo -311913
pox aoryposl19 &OZ. .m.;931\ eo2131L3 TR CrPOOX 5 `li.XR
91 AOS. 1101 513 &91. crw,-)3A.
3e20 nonct(yrxx? c170 91.. 5oth02 57o1. -57od3132.
[ ry
30 TR 110x 32101 0193 d A1900 AC01 d2L 0 Xf41.03.0 AC919 Li.a. `Ms:*
1073d33 5no1. eL3T1 3 (A.1.31L3 532 5ritLo90u 53 M.ta.coo FL? 52y:1. 1DmoA. -piox
,A13) vox Ama201 701. A371 ,A1390;02.;ox Ta. ?g 7rAFIthf 61, 23v0XV, z -
Og 59oi., ?g, 570&11. oat; SOnmr113K 5101.&3o9;0x.looroo3 dv73X39ochc xx 5nolcto1.
cchoaL noin- not, no30 q31.139 Ao13d33 5nonrimdX 12.3 ev-na, m-o33(333 13
Aoe»4 mplcbD 3rx AoA13.7139 cllopno 9 11 d311. 701117) U-L U.71mA.A. 310113 01A7)0

c fat
fl 3 Ti 'no Akrin vrixi 532,Aomdraxx Attu.. foo3)2 A193cb9 &rDnoxoR .
la TR lorpdoixano 9 59.-r19kciX 71o9,3) dT.A. 50rI9(,tc)X A3 A 63 4( )1
9g m3vo,od9od cta. .(Arils, 13 TR u..3 lor,i3do.kmanp 11.3 .AnyvodnodaL -LnD
lemp o 5 '32 (al C;) fl131t9 119 rDex-.3Xoloo Itt krill -9 9j, TR
33 d (10:13 riD2 OD 1X 1113 30)1 1%01:LT1912M Ti D. 32 010,0 fl13.A.93 113 pox
nos. os (tc.R Toni. 1ro923x)omp 01, Aoldrp.dlo ms. exilk 5)01, mi-)1
npypd31
Og 'ez A.3100 1)013 TR AO1AILCyl3 A01 V,)03)0(1X 52,01 A3TI IL d X90 CIO 19
Q.1 cd)DG,A 5201 32 7)07( `&19003y2L A/02131L3 no 92L d and 5(Lic)o 49X9910,0
'ell9 1)0x ro3)ockl) non./..9 eL23X99ocia.c. Ski no.o(p& c&on13rb2 3.)ox no1c.9 Tido
.nooDxs) lo TR pox (3)=9 mpnolqy poA(,(.food) AinxbD 1113 001. no1.93 (4.
11.3 Mdxr nos, 5mc:)3x not. cm3.xy1Kv d3atro)ox 5ctoi .5nodcicotoolv
9E 7 32119901 A971 AO AC91 X901V SIO AMC) 02,3Ti A X3 A13 not "k9V0xV, &°D9
10 ATI] locinox.00lv 52,01 00X:01A/01/ 1C13(21. el3TIO 510 5:13.A.th0A3 A3)06 "MIA°
310)( 531-A?moth 53dkino .1:01.noA3.A. 9 TR 5201. m9ci0)r(31c. ILO. IL/ -6.o(!.&
30 32 110X A01 yX0d1)0 A9 A79169 17)0.060 011ULfilll3 &19(10.A.3y .c 3vpj,
nTri d?ar..9 noDlp Ski not 5m?yylXv-, Akox12 rrtoodA.?Ax) AC91 t(!...

Of. ACOlfD0 dl.L. X91009 4A(91A Gt

(0y)()9 (911901L30.LAC9 3ox Ti 10 2.37(02 710 )01911L39

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 591

zeita Tetis a inaltat din apa aceasta insula pentru fiul ei. Aici ar fi locuit Ahile.
Pe ea se afla un templu al lui Ahile 32 §i un idol de lemn cu lucratura straveche.
2. Insula nu este locuita de oameni, ci pe ea past doar citeva capre. Se spune
ca si acestea au fost inchinate lui Ahile de catre cei care au tras la mal aci. In
templu se afla nenumarate ofrande: cupe, inele si pietre nestemate. Se mai afla 5
si inscriptii 33 unele in limba latina, altele in limba elina, in metri, cu laude
pentru Ahile. 3. Exists si unele inchinate lui Patroclu. Caci cei ce vor sa-i
fie pe plat lui Ahile it cinstesc si pe Patroclu, impreuna cu el. In insula isi au
cuiburile o multime de pasari ca pescarusi, lisite, ciori marine, in stoluri 10
nenumarate. 4. Aceste pasari ingrijesc de templul lui Ahile. Dis-de-dimineata,
in fiecare zi, ele zboara spre mare. hi uda aici aripile, apoi in grabs se intorc
indarat la templu si i1 stropesc cu apa. Dupa ce au facut bine treaba aceasta, 15
ele matura apoi cu aripile pardoseala.
22, 1. Altii mai povestesc urmatoarele. Dintre cei ce ajung in corabie pe
aceasta insula, unii plutesc spre ea inadins, aducind pe corabii animale pentru
jertfa, dintre care pe unele le jertfesc, iar altora le dau drumul in insula spre
cinstea lui Ahile. 2. Altii trag la mal, deoarece sint siliti de furtuna. Ei ter ani- 20
malul de sacrificiu chiar de la zeu, intrebind oracolul cu privire la victims: dar
este preferabil pentru dinsii sa jertfeasca animalul pe care-1 vor alege, dupa apre-
cierea lor, din cele ce past in insula. Ei depun totodata in bani suma pe care o
socotesc corespunzatoare. 3. Daca oracolul nu primeste propunerea (caci in
templu exists un oracol), ei ridica pretul si data se mai impotriveste, it fac sä 25
fie si mai mare. Cind oracolul primeste, stiu ca pretul propus ajunge. 4. Victima
se opreste de la sine si nu mai fuge. Astf el au fost inchinati eroului multi bani,
ca pre; al victimelor.
23, 1. Ahile apare in vis celor ce trag la mal in insula sau plutesc in apropiere.
El le arata unde e mai bine sa acosteze sau sa arunce ancora. Unii povestesc ca. 30
Ahile le-a aparut, pe catarg on pe capatul vergei, la fel ca si Dioscurii. 2. Numai
intr-atit este Ahile mai prejos cleat Dioscurii: acestia apar limpede cora- 35
bierilor de pe once mare si, cind se ivesc, le aduc salvarea ; dar Ahile se arata
numai celor ce yin in apropierea insulei. Altii spun ca au vazut in vis si pe Patroclu.
3. Am asternut in scris aceste lucruri cu privire la insula lui Ahile, inte-
meiat pe cele ce auzisem fie de la cei ce trasesera la mal ei insisi pe aceasta insula,
fie de la cei ce tsi dobindisera stirile de la altii. Marturisesc ca acestea imi par 40

33 Corabierii din Milet i-au ridicat un templu lui Ahile Pontarhul, protectorul navi-
gatiei si comertului din Marea Neagra (cf. Ps. Scymnos, v. 791 ; Filostrat, Heroicos, 20, 32-47).
Pentru problematica insulei si a divinitatii sale, care pare de altfel ca si Ahile propriu-
zis, care era si el prehelenic sa fi fost de origine locals, probabil chiar tracica, vezi
cartea fundqmentala a lui I. Tolstoi, Ocmpoe Hemet u Taepuua nu EGICCIIIWICOM 17oume,
Petrograd, 1918 si articolele lui E. Diehl (in RE, XXII, col. 1 18) si V. D. Blavalki
(in 4MaTepHanta H 14ccneHouaHHH no ApxeonorHH CCCP,), 33, p. 11 21).
sa Vezi E. Egger, Inscription de Vile de Leuce, in e Bulletin de Correspondence
Hellenique )), IX (1885)i p. 375 si V. V. Latisev, Inscriptiones antiquae orae septentrionalis
Ponti Euxini, Graecae et Latinae, vol. II, Petersburg, 1916, nr. 286.

www.dacoromanica.ro
 592 ARIAN

&Nat. 4. 'Axt.?Aea ydcp &(e.,) rceiOop.ar. etrcep xeci «XXov iipwcz

1-tvec
gym., T-2) Te eLyevei.q. TextLat.p6p.eyoc, xat TG) xc'aXet. xat T7) iS4)117)
Ti 5c 4)ux-7)c xat Tc7) y6oy IleTaXXcat. i Ocv0pc'orco)v xat T?) `Op.-hpou
irc aiyriii rcovilcret. xat T) 6po)TcxOy yey660a6 xat cot,X6Tat.poy, 44 xat
5 krcocrco0ayer.v kAko-Oa& Toig rcatatxoi,c.
24, 1. 'ArcO Be Tor) llft.Xo5 xa.Aoup.iyou os-61.)..aToc Toi.1 "Io-Tpou
es TO aeoTepoy o-TOp.a, o-Tc'tat.ot. i-/)xoy.-ra. 'EvEgyae int TO KaXOY
xaXotip.evoy crt.6117., crcisi8tot. Tecio-apc'cxoyTa xat circO Tor) KaXoi5 err?
TO Ndcpaxov, ( ae OvollaNt.eyov, aT011a T6TapToy Toi5 "Iorpou, crTdc-
10 Scot. il)xovTot. 2. 'Ey0 &vac int TO rc6p.rcToy, entocrt xat ixaTOY xat
gYeey etc 'Dry() fay rc6Av, aTcfcatot neVTOCX66LOL. 'EvO6ve etc Top lac
rctDq.y, a-TO:amt. TptaxciaLot.. 3. 'ArcO Be Toll low etc KaAACcTcy 76Xty,
eaao& Tptax6cRo Opp..oc vauciv. 'EvO6y8e ic Kapitiv ?op Iva, Oy8o-il-
X0VTOC xat ExaT6y xat 41 y, ev xtixAcp To5 Ay ivoc Kapia xXigerar..
15 'AnO 8E Kapc7)y Xt.i.avoc es TeTpLatdc8a, aTo'caLot. etzoo. xa.i. &xaTOY.
'EyOevae etc Kc;)y-tp, x6)'poy gplti.oy, cr-r«ator. elixovra. 4. 'Ara) Be
Koy-rIc etc ALoyucrOrroAt.y, o-TdcaLot. ?)yaolptovTa. 'EyOevae etc '08-t)cr-
c6v, 8Lax6o-Lot. Opiloc vccucsf.y. Ex 8e 'Oavraoi5 ic Toii Atilou roc
UrccopeEac, at ail etc TOy H Ovrov xa01)xoucnv, aTc'catot. Tptaxeiat.o!.
20 aV1XONITCe xat aeUpo tOptzoc vauo-Ev. 5. 'Ex 8k Tor) Alp.ou etc Mecrv.-
PpEay 7c6XLy, alleVI)X0VTOC Optioc vaucf.y. Kai & Meay.PpEac etc
'AyzEaAov rc6Xty, crrc'cat.ot. &psop.Iptovroc. xoct i 'Ayxt,dcXou etc 'ArcoX-
AcovEay, Oyaol)xoyTa xal &xaTOY. 6. A.i5Tac rc6Ecrat. ai .rc6XeLc `E?X7)-
yiBec etcriv, 41xtoikyac ky T.:7.1 EXUOLO,C, al) ecpLaTepa icyrrAkovTt etc TOy
25 II OyTov.

TEXNH TAKTIKH

4, 3, p. 266. AopaTocpOpot t..t.6 of 7CeAdcovreg 'macT& ,Ear. Tc7)y

rcoXeplow xal sOpocolv c'crcop.a.x6p.evol. 1) x6yro.c iv T'i9) irceAdcaet. i(.0-
00.15VTEc, 44 'AXavot xat EaupowiTaL.
30 16, 6, p. 117. Talc Be 8i) 4..PoXoet.86at. TCcecrt. (se. Tg)y trcrz6o.)y)
Ext')Oac xexp710-0ac ilci.Xto-Ta (ixotiov.ey, xat OpFptac, Core. ExuOiLy
iloc06yTac. (DEAL7crcoc K O MaxeaWy xat Maxea6vac 'rainy) Tri) -L-Cter.
zp-7)o-Oat. ircl)cnolcrev.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 693

vrednice de crezare. 4. Am convingerea cg fail doar si poate Ahile este un

semizeu, si ma bizui in sus Onerea mea pe nasterea lui cea aleasg, pe frumu-
seIea si taria sufletului sau, ca si pe imprejurarea ca plecase dintre muritori
tingr Inca. Apoi, iau ca temei al acestei afirmaIii epopeea lui Homer
inchinatg lui Ahile si faptul cg eroul a fost statornic in iubirea lui si in
cinstirea prieteniei 34, alegind sh moara la scurt timp dupes iubitul sau. 6
24, 1. De la gura 35 Istrului, numita Psilon, si ping la cea de a doua gurg 36
sint saizeci de stadii. De aci si ping la gura ce se numeste Calon sint patruzeci
de stadii. Iar de la Calon la a patra gurg a Istrului cu numele de Naracon 37 sint
alte saizeci de stadii. 2. De aci la a cincea gura 38 sint o sun dougzeci39 de stadii. 10
Din acest punct si ping la cetatea Istria sint cinci sute de stadii 40, iar de la
Istria ping la cetatea Tomis trei sute 41 de stadii. 3. De la Tomis ping la cetatea
Callatis sint alte trei sute de stadii. Aci se afla un loc de ancorat. De aci ping la
Portul carienilor sint o suta optzeci de stadii. Teritoriul din jurul portului se
numeste Caria. De la Portul Carienilor ping la Tetrisias 42 sint o suta dougzeci
de stadii. De aci si ping la Bizone se intinde un Iinut, fara porturi, de saizeci 15
de stadii. 4. De la Bizone ping la Dionysopolis sint optzeci de stadii. De aci
ping la Odessos avem doug sute de stadii. Aici este loc de ancorat. De la Odessos
ping la poalele muntelui Haemus, care se intinde ping la Pontul Euxin, sint trei
sute saizeci de stadii. ySi aci iarasi se afla un loc de ancorat. 5. De la muntele
Haemus ping la cetatea Mesembria sint nougzeci de stadii. Ggsim si aci un loc 20
de ancorat. De la Mesembria ping la cetatea Anchialos sint saptezeci de stadii
si de la Anchialos ping la Apollonia sint o suta optzeci de stadii. 6. Acestea sint
cetatile grecesti colonizate in Scitia, pe stinga celui ce pluteste [intrind] in
Pontul Euxin. 25

ARTA TACT ICII

4, 3, p 266. Lancierii sint cei care se apropie de rindurile dusmanilor si luptg

cu lancile sau ii resping cu suliIele in timpul atacului de-a Ware, asa cum fac
alanii si sarmatii.
16, 6, p. 117. De rinduirea pentru lupta [a cavaleriei] in unghi not am auzit 30
cg se folosesc mai cu seams scitii si tracii, care au invatat aceasta de la sciIi.
Filip Macedoneanul a instruit si pe macedoneni, ca sg se slujeascg de aceasta
rinduialg a luptei.

36 Fats. de Patroclu.
35 Cf. Pliniu cel Be trin, IV, 12 (24), 79.
36 Boreion.
37 Distanta aceasta indicates si de Anonimul din secolul al IV-lea e.n. este exacta.
88 Hieron.
37 Distance aceasta nu corespunde, poate datorita schimberilor intervenite in Delta
Dundrii, intre bratele Sulina si Sf. Gheorghe.
40 Strabon, VII, 6, 1 si Anonimul dau aceeasi distance', iar Ptolemeu, III, 10, 3 indica
numai 425 stadii.
47 La Strabon, VII, 6, 1: numai 250 de stadii.
42 Promontoriul Tirizis.

38 0. 1414

www.dacoromanica.ro
 594 ARIAN

35, 2, p. 131. Ei.)..ei.otc 8e aLaxexpt.plvotc OCTCSAcoSvoucrtv (sc. of

T(.y.af.o)v ircrcek), oi) Totc Tcol..waxoi.q p ovov, dcAAtic xat -co l% Exu-
Otxotc, Tot; not.xt.Xonepav Te xar. 6..ta cpoPeporrepav yi.yvecrOat Tiv
gXacrtv. 3. Tec Exu0Lx& ae a7nler.cfc io-rt.v &rd. xovTc7n) EV t).-IpteE. EUtiv,e'rpq)
5 sp&xovrec Ccirattopoollevor.. 110mi:iv-rat. ai Eupparnoi ix (Sax6)v pef304L-
p.evcov, TOL; Te xecpaAacc xat TO crikLa TCOEV gaTe errL Tag oi)pacc eixacT-
11.6vOL Ocpect.v, c`og cpopepdyraTa ot6v -re eixacr0-71vaL xa. Ta aocpi.up.aTa
Taka. 4. 'ATpel.)..o6v-ro)v ply Tir)v LTCTCWV, oUaiv 7cAlov 1) (Sccx-)1 av
taot.c TreTroLx04).6va ig TO xc'(.-ro.) CaroxpetLOcv.eva iAauvoylvow CSI ill-
10 nve6p.eva ioyxotivrar., iLcrre eoc 1.Lciat.GTOC TO Oi]piorc irceor.xlvat.,
xaL TL xat iTacroptZeLv TCpOc V/111 ecyav xi.v1latv irirO T-11 rcvot.-7) Pt.af.o,c
aLepxotilv.n. 5. xai. TaijTa Tat o-71[..tei.a ol!) TY) OtFet 1.1.6vov 4laovilv
gx7cX7r.v nap6zet., Da& xai ig avicxpLolv Trg iTceAcko-eo)c xai. TO [.)..-))

EpTCGTrTELV OcAX-ipaLg Tag Tck.et.c eocplAtt.ta yiyvov-rat.

15 44, 1, p. 1.38. ... BacriAdic 8e 7rpoaeEeiSpev xai Ta f3apf3aptxac
ixt.LeXe-riic'v a?.)Tolf)c Ocra -re 1) HapOuai.cov 'App..evitov imro-roE6Tat.
bracrxotiat dc.XccAayt.tol'ig 7ra-rpi.oug exc'caTy y6vet, Kekrtxoi.)c
[Lev Toi.c keA-roi.c buretio-r., reTtxoUg cSE Totc NTaLc, Tat.Tmok ai
Oaot. Ex TatTiIiv.

20 KYNH TETI KOZ

23, 2, p. 72. 'AAA& Tag iXc'poug, Eves Tac neaia eirhAaTa, iv ply
Muo-ok xal iv ciTacc xai. iv /xuOta xai Ccvec Tip/ 'IAXupiaa, Occp' nr-
rccov T(.7.)v Ixuet.x7.)v xat 'IAAupLrov atAxouaLv allot yap iXa6veo-Oat.
[Lev Tac -rcpc7)-ra oi')x ecya0oE. au& x'scy 7rOcvu xaTacppovirretc 1,38)v
25 TrapaPIAAovTac r.7c7ap IDeTTaAill r0 EmeAcT) -11 liaorcovvirri.y aLarco-
vool/evoc 8E i7rbrav avrkxot)a&v. 3. Kai. TOTE Ocv taotc TOv (ley (Lxi.)v
ixei.vov t7C7COV XOCi, tilyav xat crof3apOv anayope6ovTa, TOv 8E Ae7c-rOv
xai tkopaAlov Tcpc7)-ra ply TCOC p eif3 ow , gTCELTOC OcrcoAthrov-ra, trrevra.
iTreAalfivovra TO 07)pf.ov.

30 INAIKH

2, 5, p. 24. Tee 7cpOc icrrc6pllv 8e 1-71c 'Ivac7)v yiAic 6 7coTal..04 6

'IvaOq ckreEpyeL ea-TS irci Tin) ii.eycfcX11v OdcAacscrav, tvarcep al!)TO4 xa-rec
ailo 0-T611a-roc ixar.aot, ov auvezla OcAki,,AoLar. -re( a-r6p.a-roc, xaTdorep
Tec 7c6v-re T0.) "Icrrpot) E6TG auvezka.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 595

35, 2, p. 131. (Ca laretii romani) inainteaza avind diferite insigne, nu numai
romane, dar §i scitice, pentru ca incursiunea for sg aiba infaIiOri mai variate
§i totodata sä fie mai infricosgtoare. 3. Insigne le scitice le alcatuiesc n4te balauri 43
de marime proporlionala cu aceea a prajinilor de care sint legaii. Se fac din
bucati de pinza de felurite culori, cusute laolalta. Balaurii acqtia au capul §i 5
intregul trup ping la coada ca al §erpilor. Vicle§ugurile acestea au fost
nascocite pentru ca balaurii sa" aparg cit mai inspgimintgtori. 4. Cind caii stau
pe loc, nu poi vedea nimic mai mult decit bucgli de pined de felurite culori,
care atirna in jos. Cind insg caii pornesc, ace§ti balauri se umflg din pricina 10
aerului, semgnind grozav cu fiarele i §uerind din pricina m4carii puternice,
deoarece aerul ii strabate cu putere 44: 5. aceste insigne nu numai &á fac placere
ochilor §i uimesc, dar folosesc chiar pentru a putea fi deosebiIi cei ce dau 'Ayala
i pentru ca rindurile [calgretilor] sg nu se incurce. 15
44, 1, p. 138. ... Impgratul a mai gasit cu cale sa-si exerseze cavaleria
lui romans in felul barbarilor, cum se instruesc arca§ii calgreti ai parOor §i
ai armenilor, ... ostasii invata striggtele de lupta stramoeti ale fiecgrui
neam strigatele celtice pentru calgreiii celIi, cele getice pentru geti, §i cele
retice pentru reti.

TRATAT DE ViNITOARE 20

23, 2. p. 72. Acolo unde terenurile sint prielnice pentru &Marie, precum §i
in tgrile misilor §i ale getilor, sau in Scitia §i Iliria, cerbii se vineaza de pe cai
sciti sau iliri. La inceput, acwi cai nu sint buni de calgrit. Cind ii vezi, e§ti
inclinat sg-i dispretuie§ti, asemuindu-i unui cal tesalian sau sicilian on din 25
Pelopones. Dar ei sint in stare sg Endure once ostenealg. 3. Atunci abia iTi dai
seama ca un cal iute, mare §i navalnic nu rezista, pe cind calul slab §i riios, 11
ajunge pe celalalt, §i apoi lasindu-1 in urma se napustew asupra vinatului.

INDIA 30

2, 5, p. 24. Hotarul de apus al pgmintului Indiei 11 alcatuieW fluviul Indus,

ping la Oceanul cel Mare, unde acesta se varsa prin doug guri. Gurile nu sint
a§a de apropiate intre ele, cum se invecineaza cele cinci 45 guri apropiate
una de alta ale Istrului.

48 i la daci intilnim aceleasi stindarde, care apar pe columna lui Traian, dar nu este
sigur ca ele Sint de origine iranoscitica (vezi Parvan, Gelica, p. 519-522 si 782).
44 Cf. descrierea acestor # balauri », preluati de romani, la Ammianus Marcellinus,
XVI, 10, 7.
45 Vezi nota 15.

38

www.dacoromanica.ro
 596 MILAN

3, 9, p. 26. ...Mk-nu-roc t.t.ev 6 Tecyr]c Te xat 6 'Iv86c, &too

xat yri) incC)vulloq, 4.1.cpco Toi3 Te Net Xou TO5 AI-fun-rimy xat TOU
"Iatpou Toi3 Exuecxoi5, xat et 1g Ta.UTO auva0oc aUTolac TO 580.)p,
1..cgovec. 10. Aoxeecv SE gilotye, xal 6 'Axecrtv-t;c pgcov 10-rt Toi3
5 Te "Io-rpou xat To5 NeD,ou, tvaTcep mxpaAa(3c1)v &µa T6v TE 'Yalu-
nem xat TOv nrapudytea. xai TOv "Tpacycv 1p.(31XXec iq TO%) 'Iv86v,
c'og xat Tpcc`cxovTa alk6;) crTaatouc TO TrAc'cToc Tairr] eIvat
4, 13, p. 28. OUXOUV OC7CL6TiYp xpil gzav &nip TE TO5 'Ivaot; xat
Toi3 I'dcyyew, mn aut.t(3x-irrok ei.vac ai'yroi.crc TOv Te "IaTpov xat Tor)
10 NetXou TO 58o)p. 14. 'ES (i.ev ye TOv Neiaov ol'.)86voc noTat.cOv ix8c-
86vTa 6.6.660, &AA& diTe ocizro5 8c6puxac TeTtnnilvac XaTa Tip ZWEip
Tip AlyunTt-iv 15. 6 81 "Io-rpoc 6Atyog I.Lev cbto-zec cbrO Tc-ov Trqyhav,
uzvrou 66 TcoAXok TcoTallok, &AA& OUTS 7c2A0er. to-oug Tots 'Iv8c7)v
myrallotatv, ot. ig TOv 'Iv8Ov xat TOv Ildcynv 6x8c8oticrc, TcAGyrok
15 n a.)) [xat] xc'cpTa 6)4°14, Wv Tok ply aoTOc 18c`ov w.&x, TOv "Evov
Te xou TOv Zdcov. 16. "Evog ply iv Ile0optep 'r Ncopcx6v xat `Pat.-
TL.iv y-7)q lityvvrac Tc.7) "Icrrpc, 6 n Zdcoq xaTdc Hoctovac. `0 81 xiiipoc,
tvaTcep autLf3o'cAAouatv of noTaliot, Tocupoiivoc xaX6eTat. "OaTcq SC
xat btAXov one vaucriTcopov T6v ES TOv "Icrrpov 1x8c86vTwv, &XX&
20 01!) 7roXXo6:.-, 7rOU one.
7, 2, p. 32. Hcaocc (.1.1v 66 volitkaac eTvac 'Iv8oLc, xaOciorep Exu-
Oecav Tok oUx dcpcyrijpag, of E7rL Tijacv (icp.c'cEilac 7CAOCV6ti.evor, atAXoTe
6tX?olv Ti,jc Zxuetic allei(3ouacv, oke 7r6A-r)ac oixkovrec 06TE tepa
Oe6m, cr6povreq.

25 FRA.GMENTA

60 (37). Eustath. Dion. Per. 322. O'Tc epaxec oU 11.6vov EUpw-

-rroctoc Caki xat 'Acrcavot xaTec 'div 'Appcavoil taTOplav, X6y0VTOg
iiicr7rep OpUyac xat Muo-ok o&ro xat OpFitxac EE El'ipearrY)c aLcc-
f3iivou ek 'Acrtav [LET& IIaTdcpou TcvOc -hyet.L.Ovoc, ere ot Kr.p.t.tipcoc
30 *r^jfiV 'Aatav xaTkTpezov, OAS ixf3aX6vrec 6x BcOuviac of OpFptec
4Sx-iaev ccUerot. (FHG III, 37, Eustathius ad Dion. Per. 140) xat
viz«. &x TiLv Tocarrwv Opo,cx&iv TaaTuvOLPrcov xat TO vuv Xey6lievov
epopdlacov TiN xXijacv efSpYtev. e0 8 ocUTOc 'Appcavk xat Op4x-alv
Tcycic 6o-T0 pei. vol..tcyr)v o-ockv cip.cpt brcpatic Te xat cpcicpp.axa xat otav
35 Ta µeV iAx6croct. (ixXi3crac ?) T6v naOilti.c'erwv cpapp.cbtocq, Tcic n 1py6c-
cracreac. 67rota TLS xai 1141]8eca taT6p-Tra6 xat 'Ayain'181 xat
..,") 1.1

OpuAougvl Ktpx-ry xat cbrO Toc&r7c T`iiq Op«wrIc 8oxei, eovogo-Oac

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 697

3, 9, p. 26... Cele mai mari fluvii [ale Indiei] sint Gangele si Indul, de
la care isi ia numele tam. Aceste cloud sint mai mari decit Nilul egiptean si
Istrul scitic, presupunind ca apele amindorura s-ar uni intr-un singur fluviu.
10. Cred ca si riul Acesines este mai mare decit Istrul si decit Nilul, in acel
punct unde dupa ce a primit apele riurilor Hydaspes, Hydraotas si 6
Hyphasis se vars5. in Ind, astfel incit latimea acestuia aci este de 30
de stadii...
4, 13, p. 28. Trebuie deci sa credem cele spuse in privinta Indului si Gangelui,
si anuine ca Istrul si Nilul nici nu se pot compara ca belsug al apelor
cu acestea. 14. Stim ca in Nil nu se varsa nici un riu, ci dimpotriva ca 10
din ele sint croite niste canale sapate care strabat pamintul Egiptului. 15.
Istrul este mic cind izvoraste, dar primeste numerosi afluenti care nu sint
insa egali ca numar cu riurile din India ce se varsa in Ind si Gange. Foarte
putini din afluentii Istrului sint navigabili. Printre acestia pe unii i-am vazut
eu insumi, bunaoara riul Enos si Savos. 16. Enos Isi amesteca apele cu cele ale 16
Istrului la granita tarii noricilor si a retilor, iar Savos, in regiunea peonilor.
Tinutul unde apele mai sus pomenite se contopesc poarta numele de Taurunos.
Chiar daca cineva mai cunoaste si alti afluenti navigabili ai Istrului, totusi
nu cunoaste prea multi 46. 20i
7, 2, p. 32. In vechime inzii erau nomazi, ca si acei sciti ncplugari 47, care,
ratacind in carute, tree dintr-un loc intr-altul al Scitiei, Para sa locuiasca in
orase sau sä-i einsteased pe zei in temple.

FRAGMENTE 85,

60 (37). Eustatiu la Dion. Per. 322. Tracii sint nu numai europeni; ci

si asiatici, precum spune Arian in istoria sa, bunaoara frigienii, misii ;. tracii
au trecut 48 din Europa in Asia impreuna cu un conducator, Pataros, " pe
cind cimerienii au invadat Asia. Tracii i-au alungat pe acestia din Bitinia 30'
si s-au asezat in locul for (FGH, III, 37, Eustatiu la Dion. Per. 140). De la
acesti traci poate, care s-au raspindit pe acolo, isi ia denumirea actualul Thrace-
sion. Acelasi Arian mai povesteste ca o nimfa numita Thrace, priceputa la
descintece si farmece, putea sa indeparteze relele sau sa le atraga asupra cuiva, 36,
cum se povesteste despre Medeea, Agamede 50 sau prea cunoscuta Circe. De
la numele Thrace se pare ca s-a numit si tara cunoscuta, numita odinioara,

46 In realitate exista totusi mai multi afluenti navigabili ai Dundrii: Tisa, Siretur,
Prutul, pe stinga, si Sava, Drava, Morava, pe dreapta (cf. si Pliniu eel Biitrin, IV, 12
(24),79).
47 Scitii propriu-zisi in opozilie cu (4 plugarii » sedentari. Vezi Pliniu ce] Batrin, nota 7.
48 Cf. Strabon, VII, 3, 2 si urm.
46 Cf. orasul Patara din Licia.
50 Personaj mitic, la mormintul caruia in Beotia se afla un oracol.

www.dacoromanica.ro
 598 A RIAN

4) xd)pa, 1-16px1 rcoTe xaAoutthvy]. 62 (37). Eustath. Dion. Per.

322. 0 airrOq A6yet xai &r geoq .7i]v Opogi. rcoAA(34 gzetv yuvaixa.c,
4.)gOcv ix rco?Xiliv 7coAXo6; gxotev reanac. xat TO gOoc ocko-k yevicr-
Oat (platy dud-) poc6LX6coc akeov AoX6yxou, ir) real,acc rcoAAoi. ix
5 rcoAc7.)v yuvatxcT)v iyivovTo.
72 (52). Eustath. Dion. Per. 669: Zxu06v 8E 41 T 0 GOCIFYr)1 TC&CIOC

171, rcepi. Ziv 'ApptavOq OTt ((crtTocpC(yo. TcoTe xat dcpoTi'wec Owe; xai
oixf.ac oixotivrec xocc re6Aetc gzovTec, &rectal] UrcO Opocxcr)v ircXAyl-
o-av, 1.LeTif3aXov roc rcp6Tepov ii07), xod et* irri]pdtcravTo l_tcyc'Ootc
10 prztoTe otxtav ETC seit.taa0ou g-re Ocp6Tpcp yip.) avapp.7]at t.tfrre
re6Act6 ao[dlaaa0oct trirre xT-7,1a xetp.l]Ttov ETCLxrcracsOca, cav or-
x01.) 1.1110 ovhcacrOca fict.tc'cac, Tpocpip a xpia 0-hpeta rc6p.a si [TaUTO
xat Tpocpilv] TO yc',cAa Opit..y.aTa 8c xexT-7]crOat 11,6va, circep &yea0at
a&roi,4 glleXXcv .1?07]v yijv E Caknc Ccp..0.13ouat- xai. arcO TO513E OCVTi.
15 yecorrOwav yevia0at votic'caocc>>.

11APOIKH

(Suidas, II, p. 322, nr. 1864) TGC ExaLX1H.LOCTCC Tot; AcxePo'cAou

Es TorAvas 7epocA7pact 6ScrTe civa-yxatov dvat. rcoAillip xaTarcatkrat,
gupgovra.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 699

Perce. 62 (37). Eustatiu la Dion. Per. 322. Tot el spune ca la traci era obiceiul
sa aiba multe femei 51, in aa fel ca de la multe femei sa aiba multi copii iar
obiceiul acesta se spune ea isi trage obir9ia de la regele for Doloncos 52, care a
avut multi copii de la multe femei. 5
72 (52). Eustatiu la Dion. Per. 669. A9a este tot pamintul scitilor, despre
care Arian spune urmatoarele: cc Ei se hraneau odinioara cu cereale 9i erau
agricultori, locuiau in case 9i aveau cetati. Fiind alungati de traci, 9l-au pierdut
vechile deprinderi 9i s-au legat cu maxi blesteme sä nu mai faca niciodata case
de locuit, sa nu mai brazdeze pamintul cu plugul, sa nu mai inalte cetati, 10
sa nu mai aiba avere proprie ci sa-9i faca drept locuinta carutele, drept hrana
carnea de animale, drept bautura [9i mincare in acela9i timp] laptele 9i sa
stapineasca numai animalele, pe care le duc cu ei de pe un pamint pe altul.
8i de atunci, din muncitori de pamint au ajuns nomazi c. 16

PART IA 55

(Suidas, II, p. 322, nr. 1864). Actiunile 54 razbunatoare ale lui Decebal
au ajuns pins acolo, incit a fost nevoie ca purtarii sale trufa9e sa i :se puns
capat prin razboi.

51 Cf. Menandru.
52 Trecea drept fiul lui Cronos qi era socotit parintele neamului tracilor dolonci din
Chersones.
63 In lucrarea aceasta autorul descrie rdzboiul din vremea lui, purtat de Traian impo-
triva partilor, la care insa nu a participat.
64 Autorul se refera probabil la preg5tirile de lupta facute de Decebal intre primul gi
al doilea razboi cu romanii, din toamna anului 102 pins in primavara anului 105 e.n. Cf. Dio
Cassius, LXVIII, 10, 3.

www.dacoromanica.ro
 XCIV. AIAIOT APIETEIAOT

AO rm
XXVI, 70. 116Ae(lo, SE oi)a' et ne.)noTe iybovTo TL mcrreo-
ovToct, &AA' b.) aDacoc [LUOcov Tc'cet, Tag rcoAAcic axoLovToct, et sk not).
5 xat autucXocxeiev e7r icacraocic, do( eixk iv cipx7) ileyd<A4 xccl Ogle-
Tp4iTy nocpccvolLio,c rETE)v 81)6Tuxioc Atpocov t xocxoaattlovic,c Tc7)v
nepi. ipuepecv Oc'cAccrrav, ecyccOor.c nocpoi56t xpaoca0oct. µJI auvoc-
plvcov, OcTexvir4 e)arcep 11.50o. ocirrof. Te rcapijAeov xat of Tcept oc&crov,
V)yot,.

www.dacoromanica.ro
 XCIV. AELIUS ARISTIDES

Retor din Adrianoi (Misia), Aelius Aristides s-a nAscut in anul 117 e.n.
si a murit cam pe la anul 187 e.n. A studiat la Pergam si Atena, a calatorit
prin Cos, Cnidos, Smirna, Roma, Helespont, Tracia, Macedonia si Egipt.
A lasat 53 de discursuri. Textul de fata a fost scris in anul 144 e.n.
Editia : Aelii Aristidis Smyrnaei Quae supersunt omnia edidit B. Keil,
vol. II, Orationes XVIILIII continens. Weidmann, Berlin, 1898.

DISCURSURI

XXVI, 70. Razboaiele, odata intimplate, nu mai sint luate in seama

[de oameni], ci mul%imea asculta povestirea for ca si cum ar fi ni0e legende.
Iar data au izbucnit cumva pe meleagurile cele mai departate precum este 5
firesc intr-o Imparaiie mare i nem4surata pricinuite de nebunia geOlor 1,
de soarta cea nefericita a libienilor sau de sminteala celor din jurul Mara Ro0i,
care nu tiu sa se bucure de bunurile ce le stau la indemina, aceste razboaie
tree cu totul neluate in seama, repede ca ni0e legende 0 la fel §i cele
spuse despre ele.

1 Autorul se referl la luptele cu dacii liberi si poate la eventuale tulburari in interiorul

provinciei romane, din anul 143 e.n. (cf. Polyainos, VI §i SHA, II, 5, 4).

www.dacoromanica.ro
 XCV. HOATAINOT

ETPATHIIIIMATA

IV, 12, 16. 'AvTiozoq iTcoXcOpxel. KAS(PeAoc, Op(Turrocv 7c6?Lv, gxwv

gay atcyrt.) OpaxiLv eircocs-pEaac noAXoUc, (;)v Irroi.iwro TY) p Yq xoci
5 Ap0ilizai.T1c. ToUToug xocrgcrocc crTperrrotc zpucrag xat OrcXocq Ocpyu-
ponlo-rocc, npoijA0ev &ni Tilv p..cfcrip. of 8I CoTO r v Kuclac.ov i.86vrec
Tok Op..ocpLXouc xat 0110y)4) CTCTOUg TCOAA(.7) ZpUCTC7) xat dcpy6py xexoo--
1.71tiivoug, vaxapicsawrec aU-rok T-71c tLET"Avrt.Ozou crtpoc-rdocc, roc
On Act xaraPaA6Nrreq 'Av-rcOzcp npoo-i0evro xoct rJaav &Nat rcoAEtkicov
10 crop.[Locxot..
VI, Prol. Kai. T6se Ltav gx-rov pti3Xiov, lepeyrocTor. pocacAetc
'AvTo3vi,ve xat Ou pE, npoacpipco erc7.)v ETparlywdercov, cOz011evoc
xoct u wv vcx6v,rcav v Toil rcoXip.ocq icoAAcic xoci. xaAdc -r-7)c Up..e-r6pac
dcper'* avaypcaPac crrpanlylitIOCTGC. Oacp rip auv&i.Let xat Ti)x-11 tLef.-
15 ovec siSv nOcAoct crt parvygiv, x.at vf, viacp rcXeovexta-re Trciv-rac
4.1,7ceLpi.o,c xat -rizvn, t.Le0' -711q BYE rcoXAok TcoAitLoug xoc-rei.pyacOe
7coXAcTiv flap(3Ccpcov, pouAEuady.evot xaX6) µET& -ro5 rcarp6c, Maupou-
aka%) CcX6v-rwv, Bpet TaviZ)v Caccrxop.ivm, PETWV 7CenTwx6v.ay.
VII, 11, 1. Aapetoc 7C0Cperc'cacre-co ExLeacq, ?ark 3t.11tEs nap&
20 T311) Exu0Lxilv cpc'cAayya. Exakcc ply 68i.coxov Tov AaycoOv. Aaper.oq
Si, «"AELow 471 <(ExU0occ cpeoyetv, oi. Tocroirrov 111/6.iv xarocypovotiacv,

www.dacoromanica.ro
 XCV. POLYATNOS

Originar din Macedonia, Polyainos a trait la Roma ca avocat si a alcAtuit

o lucrare intitulata Strategemata, in 8 carti, in anul 162 e.n. Opera, naiva si
lipsita de idei, cuprinde aproape 900 de stratageme din viata military si civilA,
adunate din diferiti autori.
Editia: Polyaeni Strategematon libri VIII ex recensione Eduardi Woelfflin
iterum recensuit... Ioannes Melber, Teubner, Leipzig, 1887.

STRATAGEME

IV, 12, 16. Antioh 1 asedia Cypsela, un ora§ trac, avind cu el multi
traci de neam mare, condu§i de Teres si Dromichaites 2. Pe acwia i-a
gAtit cu salbe de aur si arme impodobite cu lucraturi de argint §i a 5
pornit la lupta. Vazind locuitorii din Cypsela pe cei de un neam §i de
o limbs cu dinOi impodobiti cu mult aur si argint, ii fericira ca urmeaza
expeditia lui Antioh, aruncard armele, se alaturara lui Antioh ei din
dumiani devenira aunts. 10
VI, Pref. Ira inchin yi aceasta a VI-a carte (a Stratagemelor), prea augtwi
imparati Antonius §i Verus, dorind sa scriu In ea multeSi frumoase stratageme
ale destoinciei voastre, deoarece voi ati fost Inving5tori in razboaie. C5ci cu cit
sinteti mai presus de comandantii de alts data, prin puterea si destinul vostru,
cu atit ii intreceti pe toti prin priceperea §i arta cu care ati purtat numeroase 15
razboaie impotriva multor barbari, dupa ce le-ati cumpanit bine impreuna
cu tatal vostru 3: maurii 4 au fost invinsi, britanii supu§i 6, iar getii
biruiti 6.
VII, 11, 1. Darius §i-a rinduit armata in linie de bataie impotriva scitilor 7.
Un iepure alerga prin fata armatei acestora. Iar scitii se apucara sa urmareasca 20
iepurele. Darius zise: u E bine sa fugim de sciti, care ne dispretuiesc atit de

1 Antioh al II-lea (261-246 i.e.n.) a facut unele cuceriri in Tracia, in timpul razbo-
iului cu Bizanlul, din anul 254 i.e.n.
2 Primul dintre sefii acestor contingente de mercenari trebuie sa fie odris, iar ultimul
get (vezi consideratiile lui Parvan, Getica, p. 150).
3 Antoninus Pius (138-161 e.n.).
4 Luptele cu acestia au avut loc in anii 144-150 e.n.
5 Razboiul provocat de o invazie a brigantilor s-a terminat in anul 142 e.n.
6 Autorul se refers la luptele cu dacii liberi, care au avut loc in anul 143 e.n.
(cf. Aelius Aristides, XXVI, 70). De obicei ele erau insotite si de miscari ale dacilor din interiorul
provinciei (vezi 1st. Rom., p. 431-432).
9 Cf. Herodot, IV, 134.

www.dacoromanica.ro
 t09 SO1'JIV.k.10(1

311)(7 57opc3ll 531A91ny701.70x A91 nooxtry «1Dnono12 pox ((.2 &91.. -reop
qxu.kyx n(p-IILD 57 3d31t. 5co3DtpdmX70mp o1io993ynod3
`IIA .9 5°2.3dx)V PI? 5rOritx3 5x)DFC? 31;:t° 09x3 4\2,3 5910

9
31 At?. 3.1.c10 M9111.0 -13,69a.c.ctk 3d3az. norLord2 51413X0 'AL!. 5c9319

A? 61210 11011.7Or1010d1 °NCO= 41 4109 410/Writ?. 53Upt -

5col, `57o05tx7 01. &o2311.911odID Sm A3X2.3 lb? vi,ox X(;) A/Od /113A37-1
Fey? pox
-
eLcio iomoy
A109tf.
4 Tdna.c.
Tyyo.u. 01X(Itl 5 &39n3y9x3 ,rignoxmeop loLrooa. (?..R 531m9d9 lo tmar,lxx
7010
X)? SIO 531A0 001. noXxd701. M91 A(9(-j-) pox 5701 57Omt,tx9 5nopoc33xf `531.modo
oir,ocf? 17ot\13c7olt Snot. -57or33ll io 32 7od3o ruoDI.s. odaL, noyyoaL -531.9kn3o532L.
0T morpta 32 3/[10 At?.1. t1970d2o1L70 531no870r1 nriod33X3113 `roaxmlR Soo
n23d7ovo1,:ox 51olc17o mi,1.70Ari2 A. 11.qx90
'HA zz 703x70do (/..&03 1o19dc:13}1 pox 1109d17oxnx )odzaL. t;101. 5101
507-19& 5(ki Smdm 5cto1. 523d3 5)orisr13)4 `tv73X3 A(+t. 5101.4;17O 5rpc)31 vox
eLm7-13,l4. A.L3Dom .570 10 32 53x70d no
tv-tok37,o0131q 9
5)olapom
-3yx
gi 5mx)ori STyyo= 1-kx 5)o)opil37-1 51o9yq 3ch3A.(k 5130&n9 Szyy3o 5170u39
pox 5or 53 /02. A0100/390 d10Af 'FL& 50 /41 Ho A/Od Amt.
A(97:)3110X dal,
ACOXiOd
/4.
5m 013100 A(91/V;10 10 2
7010 k2 53x7odo loa,komo
53.1.00.013 At?..1. 513 Aroodcto 5o&97-13,(4,. rviDrd)pfvp Ams)(131,p(3
17Ox 10
`10).0
1-ox TIT 0MOD
CE T1 At?.
170093990X1011c1 A79X11L 001c170 5:101 oplpodawiD)orl)
07,
41IA `SZ d 5kipokyrio Amx7odo N(19/0d 4503 ay 507,707-139 93>coIv
-
Ate .(\kx5odo 9 o ''/2c) A01 3X1OIAT -
'ACIM d1.03 A3903110 9 mn3x70w 31q 1,
rAOR 3 kl),01L.tq 39 dID 110 ilk 50 001210 5k8rp3 5oyor1oicoo U,.2 59(31c.
)60T1190V AO A73Xtk olrOxsq 170X 501.011L 110A13 OS 5X;' 5? 579d(-9X.9(2
13yNotri3 5coi `5-4923xzpv 700A3 tnily 77ox 13()32 5r1Anoo7011ox7ox occ-
gg 1.370X1ri tit 5 dlL. (W)931/.90 A914:110 31 noX)oripnv
.vox5n01, ,1311 (101.c1V Smadopit.
op 4&3y13 MODL!. 30 531A99311. 1013Xriumv eT mix32 5327o7dn7-1 .7ox32
'IIA '88 0933 5 mcrim'AO.Vc 'Ps. PI? &zilr`OPO 7012 5tt1 -°C)13X
A tf 009 01L Od M91M10
5orL31-1)p.o(-90Drri 57o1u Sctoyvb 5c-tor(1X.91R ;IR -doaLf
A(914/3 701.3A119 A3 5m OIL 5no1r13y 57OSArivot13 tvgyoaLdnit. Aki Amckg
og pox ),od rmyy 5co1. FL.? moi, -Am)(13i., lopo&kov- 70111101, 531..modo pox -3yo1l.
Soorri Amt, &coxiodo 1otm-bp9tk4 5ctoi 5701..7j oat)? moa. ACQATrio-AR -x?
531.ropd 531dmoddro A(91 tV93A &o.kU.Dochl. 5.2o/ A1D3X331. 9 A37-1 093X tx. 5

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 605

mult, incit lass pe persi si fug dupa iepure s. Dind semnalul de retragere, el
se hotari sa plece inapoi.
VII, 11, 4. Cind Darius inainta cu armata in urmarirea scitilor, nici
nu putea sa-i prinda, nici nu avea merinde indeajuns. El se gindea acum sa
fuga. Pentru ca scitii sa nu bage de sealing, lass tabara pe loc, asa 5
cum se afla se gaseau acolo multi raniti, magari, catiri, ciini dar daciu
ordin sa se aprinda focuri multe in timpul noptii. Cind scitii vazura acestea,
and auzira ragetul animalelor si cind zarira corturile neatinse, au crezut
ca persii sint de fata. Dar acestia fugisera de mult. Dupa ce se dumirira
intr-un tirziu, ca fugisera, scitii incepura sa -i urmareasca 'gra a mai putea 10
insa sa-i ajunga 9.
VII, 22. In Tracia se aflau triburile cebrenilor 9 si sicaboilor 19. La acestia
era obiceiul sa fie comandanti de osti preotii 11 [zeitei] Hera. Se gasea la ei un
preot si comandant [numit] Cosingas. Tracii nu-1 ascultau. Cosingas aduna
o multime de scarf mari de lemn, le puse cap la cap si se pregatea sa se urce 15
la cer, pentru a invinui pe traci, in fata Herei, ca nu se supun. Cum sint ei
fara minte si prostanaci, tracii se temeau ca nu cumva comandantul for
sa se urce in cer. Ei it rugara si ii jurara ascultarea in toate cite la
va porunci.
VII, 25. Dromichaites era regele tracilor 12, far Lisimah al macedonenilor. 20
Macedoneanul facu o expeditie 13 in Tracia. Regele trac folosi un viclesug
impotriva acestuia. Generalul sau Seuthes se prefacu 14 cg fuge la Lisimah si
dupa ce izbuti sa fie socotit vrednic de incredere, ii aduse pe macedoneni in
locuri neprielnice, unde avura de suferit de foame si de sete. Dromi-
chaites cazu asupra for si nimici pe Lisimah si pe toti cei care se aflau 25
cu el. Cei care au cazut impreuna cu Lisimah au fost in numar de o suta
de mii 19.
VII, 38. Pe cind atenienii pustiau tarmul marii, prin partile Chersonesului,
Seuthes 16 angaja doua mii de geti usor inarmati si le porunci in taina sa nava-
leased ca si cum ar fi dusmani sa pirjoleasca taxa si sa atace pe cei de la 30
ziduri. Vazind atenienii aceste lucruri si judecind dup t cele intimplate
ii crezura pe geti dusmanii tracilor ; deci prinsera inima si coborira din corabii
si se apropiara de ziduri. Seuthes iesi dinauntrul zidurilor si-i intimpina pe

8 Cf. Herodot, IV, 135-136.

9 Populatie de pe cursul mijlociu al Maritei.
to Populatie din Chersones.
11 Pentru rolul important al preotilor la daci, vezi Strabon VII, 3, 5.
" De fapt al gelilor.
19 Cf. Diodor, XXI, 12, 1.
14 AmAnuntul acesta nu mai este relatat Ze nici un alt izvor.
is Versiunea aceasta cu totul contrarie realitatii (cf. Diodor §i celelalte izvoare
citate acolo) nu se explicA decit printr-o grava confuzie a autorului, a carui informatie
este in general destul de superficiala. De altfel in fragmentul acesta mai exists §i alte infor-
matii gre§ite sau indoielnice, cum ar fi: s Lisimah rege al macedonenilor *, cifra de 100 000
de oameni pentru armata lui Lisimah qi episodul cu Seuthes.
18 Nu se poate §ti daca este vorba despre celebrul rege al odrisilor din secolul al V-lea
i.e.n., sau despre un comandant al regelui Cersobleptes (360-342 l.e.n.). In cazul acesta e
posibil sä fie una §i aceea§i persoana cu viitorul rege al odrisilor, de la sfir§itul secolului
al IV-lea i.e.n. (cf. Curtius Rufus, X, I, 44 §i Diodor, XIX, 73, 8).

www.dacoromanica.ro
 606 POLYAINOS

7cpoeUiX0e. Tc.7.)v Ter.xclSv ivaseCI.00, rot 'AO 7)VCa0 tc, xal. oE Pkat. K
WS [Lee ai'yrgiv napaTkrrecrOat tilUov-rec Ltd K xa-c67cLv iybovTo,
AaP6v-rec OnEaco -rok noAcp.i.ouc g-vOev [thy oi. OpFpce4 gvOev n 0E,
116-ral. 7EOCVTO al'yrok al.40ELpay.
5 VII, 44, 1. ExU0a.r. TpLf3aAAo74 770CpccrOcao-caeou 1.1.6AAov-rec na-
plmeaav rot yecopyotc xai TO ErcnocpopPoic, ineLaecv ato-OcovTac
6up.f3aA6v-rac aU-rok Tag TroActdoLc, intcpavilvat 7-cOppcoOev TCcc dcyaac
Ti"av tnrccov bccAal'ivov-rocc. of ply inecpo'cvvrav o ,K Tpt.Pa?Aoi. 7-coA6
nA-710oc ecv0pdyncov xai r.TCTCWV nOppcoecv za6vrec xovLorrOv iyet.p6-
10 ti.evov, Poi Iv al.poviv7p, voi/Eo-avrec -rok ecvo.) ZxL0oc5 ijxecv aUToi.q
crup.p.c'cxouq gcpuyov cpok06v.req.

www.dacoromanica.ro
 ISVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 607

atenieni, deoarece geIii urmau sa se alature trupelor sale. Cind ace§tia ajunsera
in spatele atenienilor, ii atacara pe dusmani din spate; §i luindu-i dintr-o
parte tracii, dintr-alta geIii, ii nimicira pe toTi.
VII, 44, 1. Vrind sa se lupte cu tribalii, sciIii 17 vestira pe agricultori §i
pe crescatorii de cai Ca, indata ce vor sim/i Ca ei navalesc peste dusmani, sa 6
apara de departe, mininduli hergheliile. Ace§tia aparura. Cind vazura in
departare o mare mullime de oameni §i de cai, praf mult care se ridica §i cind
auzira strigate, tribalii socotira ca sosesc ca aliaIi sciIii din parIile de sus §i 10
fugira inspaimintati.

17 Probabil pe timpul regelui Ateas (cf. Frontinus, II, 4, 20).

www.dacoromanica.ro
 XCVI. LUCI APULEI MADAURENSIS

APOLOGIA

26. Idem Plato in alia sermocinatione de Zalmoxi quodam Thraci

generis, sed eiusdem artis viro, ita scriptum reliquit ..* n inysecc,
6 eIvou ..rok A6youg' Toki xoaok.
Quod si ita est, cur mihi nosse non liceat vel Zalmoxi bona verba
vel nroastri sacerdotia?

www.dacoromanica.ro
 XCVI. APULEIUS

NAscut la Madaura, in Africa, pe la 125 e.n., Apuleius a primit o cultura

aleasa gi a facut numeroase calatorii prin Africa, Italia gi Orient. Mai tlrziu
s-a stabilit la Oea, in Africa, unde s-a easatorit gi s-a bucurat de multa trecere.
Din operele sale s-au pastrat: Apologia, un discurs de aparare impotriva acuzaliei
de magic ce i s-a adus ; Floridele, o eolectie de 24 extrase din declamaliile sale ;
trei opuscule filozofice gi Metamorfozele (cunoscute gi sub numele de Magarul
de aur), un roman satiric in care fantasticul se impleteite cu realul.
Editia: Apulee, Apologie, Florides. Texte etabli et traduit par Paul Valletta,
Les Belles Lettres, Paris, 1924.

APOLOGIA

26. Acela§i Platon ne-a Igsat scris urmatoarele, intr-un alt dialog despre
un oarecare Zalmoxis, de neam trac, dar un lArbat [care se ocupa] cu aceeqi
§tiin-p 1: (( Iar vorbele frumoase sint [Ca ni§te] descintece >. Dar daa lucrurile 5
stau ass, de ce s'a nu-mi fie ingaduit sa cunosc fie bunele cuvinte ale lui
Zalmoxis, fib ceremoniile preoTqti ale lui Zoroastru?

1 Adica magia (cf. Platon, Carmide, p. 157a).

.39 - 0. 1414

www.dacoromanica.ro
 XCVII. AO TKIANO T

ZKYOHE H HPOEENOE

1.. 0?) np6S-roc 'Avdczapacc OccioixeTo ix XxuOtocc 'AO'hVOCE TCCa-

aE[OCc ETCLOUI.LEC Tciq cEX-r]vtx-rig, &AA& xoct Te)ccpcc rcpO ociyrori, cocpOc
5 tav xca cpa6xouoc Ocviip xod ircur-Oeuv.c'ercov cpaolloc(Ac T6V ecpicrrov,
of.xor. n 06 Tor) pacradou y6voug to)) oLn TW'v 7ccAopopcx6)v, &XA&
Exu0c7)v s-c7.)v no?aeliv xoci an,w.o-rucc7p), otoi. dm nap' oc6T014 oi. Oxrdc-
no8eq xca061..tevol., ToiiTo 86 icm, 860 130i.iv searceyrylv etvac xat Oc[dc-
E-elg wag. okoc 6 T6Eapt,c 068' e7r5X0ev ETC &ciao ig ExU0ac,
10 Da."Allilv-icnv duckeave, xoci. Ilse 06 7co?6 xca lipcoc g8oEs xca ivr6p.-
vouatv ocirriii EE' 'Icc-cpc7) of 'AO-rrioci.ot. Torn() yap ToUvoi.toc iipc.oc
yev011evoc inewrilaccTo. TYIV n oct-ri.av Tijc incovulliocc xoci. ecvO' 6Tou
ic Tok iipwac xxreAkyll xca TeLv 'AcntAyFcLa8etiv etc noEev, 06 xei.pov
tcroc 0rtrylpoca0occ, 4.4 1..ccarre 06 Ex6Oatc 1..1.6vov inaWpcov Ov Oma-
n eavaTrZecv xoa TCEI.Lnecv nap& TOv Zdc.coXEcv, &AA& xai 'AOrvocEocq
ietvac Oeonotetv To6c Ex6Oac int T-75q `EXAcfc8oc.

fl AEI IZTOPIAN EITITAMIN

5. ... "0E104 Si 06 zei,pov xoci, TcpOc aUT06c ixetvoug elp-ricreac.,
tv', et TCOTS TCOXEtkOc eicXXoc auaTocim -3) KEA-rag 7pOc P6Tac li 'Iv84374
20 7cpOg BaxTpf.oug 06 yap npOq 411.LEcc ye TO11.1)6ELEV &v Tt.c, Cmckv
'cm 10.1 xezer.pcotilvm gxwacv ecliecvov Gov-.06v= 1-Ov xav6voc
TO5T 7cpocyovrec, iivrrep ye s6E-n ocirrac Op0Oc etym....
dcOV

www.dacoromanica.ro
 XCVII. LUCIAN

Lucian s-a nascut in anul 125 e.n. in Samosata din Comagena pe malul
Eufratului, dintr-o familie saraca. El a incercat mai into sa-si cistige traiul ca
ucenic pe linga un sculptor, apoi a studiat retorica §i filozofia si a ratacit tinind
conferinte publice platite, cu subiecte variate. A cunoscut o mare parte a lumii
mediteraneene de atunci. Lucian a trait o vreme la Roma $i Atena, iar la
batrinete a obtinut un post administrativ in Egipt, unde se pare ca a murit
in jurul anului 192 e.n. Opera sa, foarte intinsa si originala, are o mare valoare
documentary §i literary.
Editii: Luciani Samosatensis Opera ex recensione Caro li Jacobitz,
vol. IIII, Teubner, Leipzig, 1907-1913; Scholia in Lucianum edidit Hugo
Rabe, Teubner, Leipzig, 1906.

SCITUL SAU OASPETELE

1. Nu Anacharsis a venit primul la Atena din Scitia, dornic a se instrui
in cultura greaca, ci inaintea lui a venit Toxaris 1, un barbat intelept 9i iubitor
de frumos, care nazuia sa cunoasca cele mai bune rinduieli. Cit prive9te obir9ia 6
lui, nu se tragea din vreun neam regesc, nici nu se numara printre purtatorii
de pileus 2, ci era unul din scitii cei multi 9i din popor, a9a cum sint la ei a9a-
numitii «cei cu opt picioare e, adica sa fie stapin pe doi boi 9i o camp. Acest
Toxaris nu s-a mai intors in Scitia, ci a murit la Atena 9i nu dupa multa vreme 10
a fost trecut in rindul semizeilor, iar atenienii ii jertfesc: oMedicului strain )).
Acest nume 1-a dobindit [Toxaris] dupa ce ajunsese semizeu. Poate ca n-ar
strica sa lamuresc care este pricina denumirii i pentru ce motiv a fost socotit
in rindul semizeilor, Bind considerat ea unul dintre urma9ii lui Asclepios 3,
[9i acesta] ca sa va dati seama §i voi ca nu numai la sciti exists datina de 16
a-i face pe oameni nemuritori 9i de a-i trimite lui Zamolxis soli, ci ,Si atenienii
au dreptul sa-i zeifice pe sciti in Grecia.

CUM TREBUIE SCRISA. ISTORIA

5. ... ySi totu9i n-ar fi rau sa li se spuna acelora 4: in imprejurarea ca ar
izbucni vreodata un alt razboi, fie celtii impotriva getilor, fie inzii impotriva
bactrilor (caci pe not nu va indrazni nimeni sa ne infrunte, deoarece toti sint 20
acum supu9i autoritatii noastre 5), aceia sa compuna mai bine tinind seama
de aceste reguli data li se par indreptatite 6.
Figura legendary despre care traditia pretinde ca a vizitat Atena in vremea lui Solon.
2 Caciula pe care o purtau nobilii daci ci sciti (cf. Dio Chrysostomos, LXXII, 3).
8 Zeul medicinii, ai carui adepti se numeau asclepiazi.
4 Autorilor care isi aleg subiectele la intimplare.
5 Imperiului roman.
6 Ideea acestui pasaj e ca istoricul nu trebuie sa se ocupe de evenimente locale.

39*

www.dacoromanica.ro
 612 LUCIA N

AA1101-1/ IZTOPIA

II, 17. BoUXot.tat cSE elnav xat Tgiv into-Iktov oemTtvac nap' «6-
Toiq i0eaao'cp.7ivPapPdcpm ae KUpoug Te OctLepoTepoug xat TO%)
ExUNv 'AvOczapatv xat TOv OpFpta Zo'ciloAEtv xat Noupav s-Ov
5 'ITCOOATV, xoc Op/ xai Auxoilpyov T6v Aaxeaatp.Ovtov xat 4:1)6)xito-
va xat TiXAov Tot'4 'Aevaioug, xat Tok coepok &veu IIeptc'cvapou. . .

ZET2 TPA 1" MAO/

42. .4. HoXXot yap of Tc'cpazot xat &XXot ScAAa voligouct, ZxL-
etxtvo.x.r) 060\prec xoci. Op&xeq ZatIOAEtat, apootfrn eiv0pdyncp
Oat p,ev
10 ix EckLou 44 oc&rok iixovrt, OpLyec ae 111-fiv-n xat AEOtortec

I KAPOMENII1110/

16. ... liabera tLiv eViiq ateXedv, cw cptX6T71c, &86vaTov, Ono°

ye xat OpEc'v min& gpyov 3iv Tee [LeVT06 xecpc'aata Te6v npayt/c'craw
Totai-Yroc icpaiveTo otc'e cmatv. "Ompog Tat int T.iic OtanEaoc. 05 (IL
15 yap 'Tray eiXanEvat xat yc'tt,tot, iTipoOt a/ aLxccanflpt.oc xat ixxX-1-
crEat, xa0' grepov Se p.epoS gOui tt4, iv yetT6vwv 8E nev0c73v OEXAoc
icpocEveTo xat Ore tiev ES Tip rETLXip OCTCOPALPCCLI.LL, noAet..toiivTac
&v &Wpwv co k 11raq. OTe 8e lieTapocEvlv int To6; Ex6Oac, 7TACCVW
tthv ouq ini. -L-65v Ocii.ccE(7.)v taetv p.txpOv 8E intx?Eva4 TOv Ocp0a4t6v
20 int 06c-repot ToUg AlyunTiouc yeolyotivTac i7cii3Xenov, x.ai 6 (roavtE
tSE ivercopeoeTo xat 6 MALE Dolcrreue xat 6 ACtxtov it.taaTtyoliTo
xat 6 'AO-ivoctoc kat.xcrceTo.

HEPI OPXHZE S2/

79. ... `1-1 (..tiv ye Bax-xtxil Opx10-tc iv 'Ic taAtcrra xat iv

25 116vTy creouaaotkivl, xaiTot craTupty.41 ofiaa,
xezetpcovTat
oilTo)
Tok Ccv0pdyno14 Tok Exec, 66Te XCCTC1G TOY TeTar.tivov gxacyrot xatp6v
and:v.-cm &TCLXoce Otiev ot TEA) 6EXXWV x«.071vTat ac 7np,epaS Tmilvaq xat
xopLPavTo4 xat o-aTISpot4 xat pouxoxoug OpeLvTec xat Opzoi5vTai. ye

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 613

ISTORIA ADEVA.RATA.

II, 17. Vreau s'it amintesc 9i de oamenii insemnaIi pe care i-am vazut la
ei... Dintre barbari, pe cei doi Cirus, pe scitul Anacharsis, pe tracul Zamolxis,
pe italiotul Numa 7, apoi pe Licurg din Lacedemona, pe atenienii Focion5 5
9i Tel los 9 i pe [cei 9apte] intelepIi, cu exceptia lui Periandru to..

S TRAGEDIAN

42... S-au facut multe incurcaturi 9i fiecare are alts credin0. Scitii
jertfesc unui palo911, tracii lui Zamolxis, care este un sclav din Samos venit la
din9ii, frigienii [jertfesc] Lunii, etiopienii Zilei... 10

ICAROMENIP 12

16. ... Sali povestesc in 9ir toate acestea, dragul meu, mie-e cu neputinta,
caci era greu sa 9i le prive9ti. Iar cele mai de seams lucruri se infati9au aidoma
imaginilor descrise de Homer, pe scut. Intr-un loc erau ospeIe 9i nunti, intr-un
alt loc tribunate 9i adun4ri, in aka parte un om aducea o jertfa, in vecinatate 15
se arata cineva prada durerii, din pricina mortii. i on de cite on priveam 13
la tinutul getilor, nu-i vedeam pe geti decit luptind. Ori de cite on treceam
la sciti, mi-era dat sä-i vad ratacind in cifirute. Aruncindu-mi puTin privirile
in cealalta parte, zaream pe egipteni muncind pamintul. Fenicianul facea 20
negustorie, cilicianul prada, laconianul biciuia sclavii, iar atenianul pleda
procese.

DE SP RE DAN S

79. ...Dansul bacchic este foarte gustat indeosebi In Ionia Si in Pont 14,
de9i este un dans satiric. Iar lumea de acolo este atit de subjugate de el, Inca 25
la vremea care a fost rinduita pentru a9a ceva, to0 uita de Mice alts grija 9i
stau jos Zile intregi, privind la titani 15, coriban0 141 satiri 17 9i pastori. i execute

' Numa Pompilius, unul dintre regii legendari ai Romei.

8 Comandant de o§ti atenian, care a trait in secolul al IV-lea i.e.n.
9 Un atenian pe care Solon 1-a socotit a fi unul din oamenii fericiti.
" Celebrul tiran din Corint (627-586 i.e.n.).
11 Vezi Herodot, nota 39.
12 Autorul descrie o cAlAtorie aeriana imaginara si o vizita facutA zeilor de filo-
zoful cinic Menip, ironizind astfel unele conceptii cosmogonice antice.
13 Menip privea din illaltiMi.
14 Cf. Herodot, IV, 78 80.
15 Aveau un rol In cultul lui Dionysos.
16 Formau alaiul zeitei Cibele ci dansau In extaz.
17 Erau servitorii si Insotitorii zeului Dionysos.

www.dacoromanica.ro
 614 LUCIAN

TociiToc oE eUyeveaTaTot, xoc 7rporrElSovreq Ev exdcavn 76))) TCOAECOV loox

8.7-c6.4 aiaokLevoL, &AA& xat t.t.eya cppovoi5vTec & d 'VT) TCpcfcmcerr. 11.5XXov
ijrcep e6yevef.a.t.c xat Aet.Toupytate; xai OcEt.61.kaar. Tcpoyovr.xoT.c.

MAKPOBIOI

5 10. . . . 6a7cep 6,-)11.4.-cpr.(Sc Te o KaAAaTLavOc xal &AAor. Xeyouo-r..

'ATeac ae Exu06v Paaaek (..LazOtzevoq 7-cp6c (1)EALTC7COV 7CEpt TOv
"Io-rpov noTati3Ov grceoev 67-cep Tdc iVEVipCOVTOC eTrl yeyovck. Bc'cpauAtg
se O 'IXAypt.6v f3aar.Aek Occp' t7C7COU AeyeTar, 1..t.dcxea0at ev TCT) 7rpOc
(DEXucrcov 7-coAkt.0 etc eveviptovTa TeX(.7.)v gs-1. Tiip-t]c 8E 'O8pucy6v
10 pao-ae6g, xa06c cpvrt. IDE67cop7roc, $6c) xai &vev4ixovTa eT6v iTeXe6-
TITEV.

OESIN EKKAHEIA

9. ...
Totrxporiv oi. Exam. xcci. or`. PETa6 Tairra 6p6vTec aLT6v
tiaxpec infiv zalpetv EITCOvreq at'yroi O7ra0OCVOCTiOU6L XOCi. Oeooq xer.po-
15 TOVoUaLv o8c i0eX-116d66, TOV ockOv Tp67-cov Ovrcep xai ZG',c[LoAr.c
aoriAoc 'c;.)v 7capeveyp&cp1 oUx ()Ea' 87ccoc ataXoced.w.

SCHOLIA IN LUCIANI ICAROMENIPPUM

16. . . . Tfr,) Tip T6v PET6V XWpocv. oi se reTat

IleTt.xlp]
gOvoc 13,1p(3apov. INUSIA*. Addunt VUS1A: xaE lazupov, 8
20 TwilaEcov xaTeEavaaTacv xai pcXpr. pOpou dc7caywyerjc Tarcet.v6aav
`Po.LaEouc urto Tpat.avoi; UoTepov ofiTwc kEwAoOpelS07) Aexec3OcAcp
xpdy.evov pamaet, 66re TO 'nay gOvoq eig TeacrapdocovTa 7-ceptaT'ipat.
6Evapag. Addit A: 4.4 io-ropei. Kpf.Toni Ev Totc IleTt.xoT4 [om.
Muller FHG.]

* Cod. r= Vat. 90 (saec. IXX); V = Vat. 89 (saec. XIII) ; U = Urb. 118

(saec. XIII) ; S2 = Marc. 434 (saec. XXII); O = Vat. 1322 (saec. XIII).

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 616

aceste dansuri oamenii cei mai de neam §i fruntqii din fiecare cetate 18; ei
nu numai a nu se ruOneaza, dar se §i mindresc cu isprava asta mai mult decit
s-ar mindri cu neamul for ales, cu dregUtoriile ori cu vrednicia strhmoOlor.

OAMENI CU VIATA. LUNGA.

10. ... Cum afirm'a Demetrios din Callatis 19 Si alIii, Ateas, regele scililor, 6
care s-a luptat 20 la Istru impotriva lui Filip, a cazut [in luptal la virsta de
peste nougzeci de ani. Bardylis, regele ilirilor, se zice ca a luptat 21 calare in
razboiul impotriva lui Filip, la nouazeci de ani impliniIi. Teres 22, regele odrisilor,
dupa cum spune Teopomp §i-a dat sfir§itul la nou'azeci i doi de ani. 10

ADUNAREA ZEILOR

9. Prin urmare sciIii i geTii, dup.& ce vad acestea i ne spun un lung 4 bun
ramas #, devin nemuritori ; i zeifica pe cine vor, in acela0 fel in care §i Zamolxis, 15
deli sclav, a fost trecut pe lista zeilor, strecurindu-se nu stiu cum.

SCOLII LA ICAROMENIP AL LUI LUCIAN

16. ...Tinutul getilor] %am ge %ilor. Gelii, un neam barbar, [manuscri-
sele] I'VUS2A 23. [Manuscrisele] VUSIA adauga: i puternic, care se ridicase
impotriva romanilor i ii umilise pin6 la platirea tributului ; dar mai tirziu, 20
cind avea rege pe Decebal, a fost ping intr-atita de zdrobit de catre Traian,
incit tot neamul ajunsese la vreo patruzeci de barbaIi 24. [Manuscrisul] A
adauga: dupa cum povestqte Criton 25 in Getice [omis de Muller FHG].

18 Se pare a nici Histria nu facea exceptie In privinta aceasta (vezi Pippidi, Contri-
bulii, p. 197-212).
18 Celebru geograf care a trait In a doua jumatate a secolului al III-lea i.e.n.
(cf. Ps.-Scymnos, v. 719).
20 L anul 339 i.e.n. (cf. Trogus Pompeius, IX, 2-3).
n In anul 358 Leak.
n Intemeietorul regatului odrisilor, care a trait cam intre anii 470-440 1.e.n.
(cf. Tucidide, II, 29, 2).
" Vezi situatia manuscriselor la aparatul critic.
24 tir ea este cu totul fantezista, iar absurditatea ei apare de la prima vedere. Scolia
este foarte tirzie, ea datorindu-se poate patriarhului din Cezarea, pe nume Arethas, care
a trait cam intro anii 860-932 e.n. Pe deasupra, manuscrisele pastrate sint §i mai
tirzii, cam din secolul al XIII-lea, Ili nu fact parte din primele categorii (cod. r vi
E, B, C, R). ap incit e posibil ea se fi transmis gre§it cifra (ca cea de 40 000 data de
Strabon VII, 3, 12). Se mai poate ca autorul sä fi folosit pe Iulian Apostatul, care vorbeqte
qi el de o « distrugere a neamului (cf. bnparalii, 327).
28 Cf. Criton fr. 2.

www.dacoromanica.ro
 XCVIII. P.A.A H NO T

IIEPI KPAZEON TPIA

II, 5 (II, p. 618 Kuhn). A.ITI1J7cTLot. p.ev ouv xod "Apapec xai
Iv oL xai, rcav TO E71pckv xai Oepp.iiv xoSpav ircomoilv gOvbc [LeAaivac
5 Te xod aucrau&i.c xai. E77pacq xai onocc xai xpaUpac gzouar. xoc c.Puzpcicv
zoSpav ircor.xotiatv, 'IAAUp.of. Te xai. repp.avoi. xiod AaAti,c'cTaL xai
EaupotaTat. xa.L au L7C0:1) TO ExueutOv cOauEetc ileTpicoc xa.L Aerryk
xai el'Aciac xai nuppric.
II, 6 (II, p. 627 Kuhn). Kekrotc p,ev yap xai reptlavoi,q xal,
10 Trocwri Tei) epaxicp Te xat Exu0Lx6;) ykver, tPuzpOv xcd. LypOv TO 86p[La
xod 8Ldc '7 05T 0 11 ocAccx6v Te xca Acoxbv xoci cPLAOv TpLxclv.

IIEPI OTEIKON ATNAMESIN

II, 17, 67. (I, p. 618 Kuhn). Tw i 8e vecos-6pcov 660l. Totc ToUTcav
Ov61.LCX6TJ EalyroUq icitauvav 'Epacno-TpaTei.oug Te xat 'AcrxX7)7tLa-
15 asiouc E7r01)0[10C6CCVTEc, Op.,o1.6); Toi% 157L0 'rob PeATicrrou Mewicvapou
xaTac roc xol..tcp8tag eicrayo[Levocq oIx6TaK, ACcot.c Ti TL XOCL
L PETALS,
oUaiv ilyoullevor.c o-cpicrt. 7cenpiix0a!, Tevvatov, CE [d] Tpiq ia.TcaT-;1-
creLav TO sc67c6T-ilv, otiTco xai akoi xaTec rcoAkip azoAilv Ocvaiazuvra
crocpi.crilaTa o-uv60scrav, oL 116v, tya (.1.7,a' OAcoc iEeAcyzOci.7] rcor' Acy-
20 IcAl7cLOca)N cPeua6p..eyoq, a a', tva xccx1L; eircwani, c2 xqcVd.ic, iaL6Trelaev
'EpaataTpaToc. 'AAXdc TES%) ply 'AcrxXv-cLaaekov 60ac.

www.dacoromanica.ro
 XCVIII. GALEN

Galen s-a nascut la Pergam si a trait intre anii 122-199 e.n. in orasele
Smirna, Corint, Alexandria si Roma. A fost medic si a lasat o opera vasty,
fiind influentat de scoala lui Hipocrate. Izvoarele folosite de el sint foarte
variate, iar stirile transmise reflects o stare de lucruri mai veche decit epoca sa.
Editii: Claudii Galeni De temperamentis libri III recognovit Georgius
Helmreich, Teubner, Leipzig, 1904; Claudii Galeni Scripta minora edidit
Georgius Helmreich, vol. III, Teubner, Leipzig, 1893.

DESPRE TEMPERAMENTE, IN TREI CARTI

II, 5. (II, p. 618 Kuhn). Egiptenii, arabii, inzii si mice neam care locuieste
in regiuni uscate si calde au un par care ereste greu, negru, uscat, creT si fari-
micios. Spre deosebire de acestia, cei ce locuiesc in Pnuturi umede si reci 6
precum ilirii, germanii, dalmalii, sarmalii si intregul neam scitic au un
par care creste destul de repedc, e sub-Pre, drept si roscat 1.
II, 6, (II, p. 627 Kuhn). Celtii, germanii si intreg neamul tracic si scitic 10
au pielea rece si umeda. De aceea ea este moale, alba si fare par.

DESPRE FACULTATILE NATURALE

II, 17, 67. (I, p. 618 Kuhn). Iar dintre cei mai tineri, ci-P s-au lauda
cu numele acesta, numindu-se ucenici ai lui Erasistratos 2 si ai lui Asclepiade 3
asemenea sclavilor pe care i-a pus in comediile sale excelentul Menandru 4, 15
niste daci si geti care nu-si inchipuie ea an savirsit vreun lucru plin de nobleIe,
data nu si-au inselat de trei on stapinul 5. Le fel si acestia au ticluit, in lungul
for ragaz, sofisme nerusinate, unii pentru a nu se dovedi vreodata ca Ascle-
piade s-a inselat in vreo privinca, iar alPi pentru a exprima prost ceea ce
Erasistratos a pastrat bine sub tacere. Dar despre ucenicii lui Asclepiade 20
[am vorbit] destul,

1 Cf. Hipocrate, Despre aer, ape pi locuri, 20.

2 Erasistratos din Ceos, medic vestit din secolul al III-lea i.e.n., care a studiat la
Atena si Alexandria si a realizat progrese insemnate in anat,pmie prin disectii efectuate pe
animale vii.
3 Asclepiade a trait In secolul I i.e.n. la Roma; el a intemeiat o scoala de medicine.
4 Cf. Menandru.
5 Cf. Herondas, Terenliu si Ovidiu, Arta de a iubi, III, 332.

www.dacoromanica.ro
 XCIX. HATEANIOT

HEPIHFHEIE THE EAAAAOE

I, 9, 5. '0 n AucrEpazoc 0 6TO; ylvoc Te ijv Mccxea6v xat 'AXE-

c'cvapou aoptgpOpoc, elv 'AAgavapOc tore Ln' Opy`ijg AkovTt. Op.oi.")
6 xa0eipac lc otx-µa xexpanlx6Ta ei5pe Tor) 0-utou. T& Te ofiv ecAAa
iisi, al.vciAst. eautdccov xat Maxe86vm 61..totoc Totc Ccpio-ToLc ))yev b
Ty.6. TeAeuvhcravToc al 'AXeElvapou OpaxeLiv if3aatAeuev 6 Aucri-
[Laxoc Tiiiv npocroExcav MaxeaciaLv, &Roy -il pxev 'AA6Eavapoc xat l'TE,
nperrepov olotAt.nnoq. 6. dev 3' Ow oko. Tor) Opo,cxtou floZpa ol'.) iLeydOcrl.
10 Opo,ExiLv al Tii5v ncivTov ouBeveS nAstooc etai Tc7.)v Ocv0p6nov, 611 14
KeXTot, npOc &AA° gOvoc v avTeEeTdcovTL- xat Mc ToilTo ol'iastc no
np6Tepoc 0(:4xaq Tcotiatcov xaTecrs-p4aTo dcOp6o1.4. 'Poliatot.c n
Opcfml Te Tthiadc gaTcv LToxetpLoq, xai licATiLv 6aov illy cixpei.ov
vogoucrt sac TE UnepPOOAov Vixoc xat yijc cpauXOTyyra lxouatoc
16 napc7)71--cou acptat, TOL al OcE66x-rtyra gxouat xat Tancov. 7. TOTE si
6 AUCTIVAX0c TC per7 OK T(7)v nepLotxwv iltoA6117)crev 'OapLaar.c, aeU-
Tepa n iTri Lipop.t.zocf;ry]v xat P6Tac laTpciTeuaev. Ota al Ocvapckac
aup.f3aX6v oUx OcnetpoLq noAe[Lov, c!cpt.Oli.c1.1 al xat .noX6 l'inepf3ePX-i-
x6cav, airrOc illy iq TO gcrzaTov 6A0(.1)v xLvaLvou aticpuyev, a al of
20 mac 'Aya0oxX5c cruo-TpaTeu6tLevoc TOTE npESTov 67r6 Tc7.)v reTiliv
iciA6). Auattkaxoc ai xat UaTepov npoarTaioac l/dczatc xat 'rill/ (14.)-
cnv TO naLak oux b TC0Cpipycp notokLevoc, auvRiETo np6c Apolic-
xatT7)v elp'plv, Tij4 -re cipz* T1c a6To3 TX n6pav lo-Tpo.0 napetc
Tiii r6, xat OuyaTkpoc auvotxicrac civOcyxn TO nAkov. Ot al oLx 'Aya-

www.dacoromanica.ro
 XCIX. PAUSANIA

Pausania a trait in a doua jumatate a secolului al II-lea e.n. qi a fost,

se pare, de origine orientala. A scris o Descriere a Greciei, in 10 carti, compusa
intros anii 162-178. Cartea aceasta este mai mult decit o simpla periegeza,
caci cuprinde informatii pretioase despre istoria socials, arta, mitologia sau
istoria politica a Eladei. Autorul n-a vazut totdeauna cu ochii lui ceea ce infati-
seaza, ci a prezentat uneori lucrurile dupa aurae scrise.
Editia: Pausaniae Graeciae descriptio recognovit Fridericus Spiro,
vol. IIII, Teubner, Leipzig, 1903.

DE SCRIEREA GRECIEI

I, 9, 5. Lisimah acesta era macedonean gi facea parte din garda personals

a lui Alexandru. [Odata] regele, cuprins de minie, 1-a lnchis intr -o Incapere
Impreuna cu un leu, dar Alexandru gasi animalul rapus. De atunci Alexandru 6
1-a admirat fare incetare si pentru alte motive. Si 1-a pretuit ca pe unul dintre
cei mai de seams barbali din Macedonia. Dupa moartea lui Alexandru 1,
Lisimah ajunse rege 2 peste tracii vecini cu macedonenii, asupra carora sta-
pinise Alexandru si, mai Inainte de el, Filip. 6. Pamintul lor ar fi o mica
parte a Traciei. Dintre toti oamenii nici un neam nu-i mai numeros decit tracii, 10
afara doar de celti, pentru cine compara un neam cu altul. De aceea, nimeni
mai inainte de romani nu a putut sa-i Infringa pe toti tracii Impreuna. Toata
Tracia este supusa romanilor, iar din tam celtilor cit socotesc nefolositor,
din pricina frigului cumplit §i a nerodniciei pamintului, a fost trecut de ei cu
vederea, cu buns qtiinta, dar detin cele vrednice de stapinire [din Tara] acestora. 15
7. Atunci Lisimah, dintre vecini, s-a razboit mai into cu odrisii 8 si apoi a
pornit cu armata impotriva lui Dromichaites si a getilor 4. Dar avu de infruntat
ni0e barbati foarte priceputi in razboaie §i care it intreceau cu mult prin
numarul lor. El insu0 ajunse intr-o primejdie cit se poate de mare ysi scapa cu
fuga. Fiul sau, Agatocle, care-1 sprijinea atunci in lupta pentru prima oars, 20
fu luat prizonier de catre geti. Lisimah a fost biruit si In alte lupte. Si deoarece
socotea ca nu este putin lucru sa-si nibs fiul prins in razboi, incheie o pace 5
cu Dromichaites si din stapinirea 6 sa ceda getului tinuturile de dincolo de Istru.
Mai mult de nevoie ii dadu in casatorie pe fiica sa 7. Unii spun ca. nu Agatocle
1 Cf. Diodor, XVIII, 3 ,2.
2 Abia in anul 306 i.e.n., cind toti diadohii iii iau titlul de rege, si-1 asuma si el.
3 In anii 322 si 313 i.e.n. (cf. Diodor, XVIII, 14, 2-3 si XIX, 73, 8).
4 Pe la anul 300 i.e.n., dupa lupta de la Issos. Cf. Diodor, XXI, 11-12.
5 Probabil in anul 297 i.e.n. (vezi Diodor, nota 27 si 29).
6 Vezi Diodor, notele 28 si 33. Dupa unii cercetatori (vezi RE, VII, A, col. 1861)
stapinirea efectiva a lui Lisimah s-ar fi intins pins la Tyras.
7 Aceasta s-a intimplat mai tirziu, cind a fost prins Lisimah.

www.dacoromanica.ro
 07,9 d VINVSfIV

'-,oT(xog &oX)oripriv TR mp.,coo nomv(7p 'Als)ao,Lr( Dodcom.wor\p TR )okkr,-

norotoo 5 Ta, 5cTd1z. not, dclqj c331Let noicpo .5o1.roq10ci1c. 0,-) 5 35 --,(D.002L3
'A30 0;01V, 13yX0 &10d5N09W 10X110MIA. .)24013) pOT13)(0111 C10 31, n01.
noil.)pv pox 5(/1.x33ad9a rooDcto
9 'III '61 IT &CL TR 10310 3\( 5702.&05)01.3)1m92.0dx 1d31t. 5uaTca)
'\codloy n 5701.9o.koyorlo 35 uyirlD 77OX
'5no77od3r11, 770rloi4oDkeerh1L3 17ox
sRno.a. &11.98 A3 c§a, 3 6/1 50.0t/A /10X not. noda.DI 5),oa. 51,F(odxT
Xy, 7 crqe5 .30(33.1 10710&9 4-ri 0.1 (4).14% px(13v 311. Noild no5 TR U.1.9x) 5
tum701.9 '190X13 70239703 TR (Lys; xpra 11ox 5f1(314.10/. el(0er) M-r7CU.10 1)0X
oi 'Amd 1-kx 5910& 5com1Xv pox 7orlyrA.39 n3 Li.a.cr.o
'AI 'W 7 :c3dke TR 53 03)(9 d A° AMIL(pd no 31L Al.OXXcith
10 mont,i.va 1ori1o1o1L 'to3c3?cb d31q(7ox 59RAL pox 50)(23N 9 -
241-v
'5011 113 TR ()rad, 5 17ox (3.3..Dii, 50 kaTdthcia 5 31, 17ox 51970o
cbp;. (f.s x3dk0 5(930119 51oi )019 rl.reoodRoo "onoplo 5210i..
gi (brlda, 17ox MdReoplzw N113190y.A. r1..9x1o3 '5rm 5-zodZ 31, r7oy37-1
-
5:0433, ?;ox .5kxop zi.,coo.i. TR po 513ropyL Alono?Rolop
'A 'ET 9 0 5019. ill0:1.10C) 59 ( dal 01109I/,..1X390 o 5ct3y1970cil 510244
I)
Snol dTa.; 5kx5pdo
'IIIA `Sg 7 nodl9l,c 6311 3k lxx flOA.kcL 111 TR &X)1LI fl 31
Og pox rAeqopndog 11ox a999 moyy:2 dT 7ock2 5orwyr113X ao1. raarriciad
'min! Snoisiol nTri riojd 5 7ox a 7i) MtcrIT mooR 9 (1)-Gc) 5 6,9 0 1:097F1
511 Mp 20 Dprioci) A311 Tle 5k.A.. 91 MIL (1011 CiOAOR 13A 5t.tArioth
5(-9Tolorop TR norindx pox 9 1d32.E. 5cloic7o mix? dtpo
'MA '88 £ H. ox x1 701, TIT') 6ri7o1.olt 1'21 thd1DI1c 43xadq1L
gg &on 17oo93X9dzar. o1, ch-9RD &3 7m-27-113X 5c9lori9 llox &3 7ock2 5n0430
'xi 'OC g 5(T? TR owoo.occdochq noeio oppatil,) '(aeultuaj

17ozAo3olcc133 oi 'vrit,c7-11(91 pox o1. 51 tompdRui glop nompa, thi941.xx

xonosii Triot\ teto 5 53 5701, 5)0X7,Yri n13d(-9Z
'x 9 oi 35 9d01903.1AMX( [31] M-91 twoxliptiy o2 ,i)ox TrIT
OE
nGL11 rypyyg, milrbodRilLT 013X14)7p I)ox p.cT A(f..1 a
moiTi)py . rorl
d(f.rop k d31) VIO 50 &OXON( 31 (3321, &olcuo rcocIReup 39(4.1,93m-I9 pox loi)ox
-
570D93&06 Snouo2L &C91 CbOd Cbpd MT) 9311.3 1%3 Soi2o 9 UAW -
Ej1.0 OVIO C3R 07)0 fl 570)9A ')ox 52o)009 oi.ayptop ?,ox 7vplavrIny9 U.12ildp.
dv 9 5 52x., 3oinoxolda. al, 110x )00.R Do 51703 voiD 3 (o llox (101 AcLO lzjiuno
9E stzi2 0( a

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 621

a fost prins, ci insusi Lisimah 8; ca 1-a salvat Agatocle, care ar fi cautat sa

cads la o intelegere cu Dromichaites, pentru rascumpararea lui. Cind s-a
intors, 1-a casatorit pe Agatocle cu Lysandra, fiica lui Ptolemaios Lagos si a
Euridicei.
III, 19, 11. Voi aminti aci o poveste despre Elena, pe care stiu ca o 6
spun crotoniaTii, iar locuitorii din Himera sint de acord cu ei. Se afla o insula
in Pontul Euxin, la gurile Istrului, inchinata lui Ahile. Aceasta se numeste
Leuce si are un perimetru de douazeci de stadii, este acoperita de o padure
deasa si plina de animale salbatice si domestice. in ea se afla un templu si o
statuie a lui Ahile 9. 10
IV, 34, 2. ...Riurile Greciei nu au vietaIi care sä le aduca oamenilor
pieirea, cum sint Indul, Nilul din Egipt, Rinul, Istrul, Eufratul si Fasis ;
caci aceste [fluvii] hranesc animale semanind ca infaIisare cu somnul din Hermos
si Meandru dar aceste vietati sint mai negre si mai puternice. Somnul 15
sta, in aceste doua privinTe, mai prejos decit acele viquitoare.
IV, 12, 6.... imparatul [Traian] a marit imperiul, supunindu-i pe getii
care locuiesc dincolo de Tracia...
VIII, 28, 2... Istrul, Rinul, Hypanis, Boristene si alte fluvii, ale caror
ape ingheata iarna, dupa parerea mea pot fi numite si pe drept cuvint 20
riuri de iarna *. Ele strabat pamitituri ce sint acoperite de zapada in cea mai
mare parte a timpului, iar aerul de acolo este foarte rece.
VIII, 38, 3... Riul despre care vorbim 1° se aseamana cu Istrul in aceasta
privinta, avind in chip firesc acelasi debit de apa si iarna si vara... 23
IX, 30, 5. ... Dupa ce s-au ghiftuit cu yin [femeile trace] au savirsit o
fapta indrazneata 11 si de atunci s-a statornicit obiceiul ca barbatii sa se imbete
inainte de a intra in lupta
X, 34, 5. [Neamul] costobocilor 12, cu apucaturile lui tilharesti, a navalit
pe timpul meu 15 in Grecia, ajungind14 'Ana la Elateia15. Acolo, un barbat [cu 30
numele] Mnesibulos a strins in juru-i o ceata de oameni si, dupa ce a omorit
pe multi dintre barbari, a cazut si el in lupta. Mnesibulos a biruit la alergari;
pe linga alte izbinzi, la olimpiada a 235-a a cistigat si intrecerea in stadiu,
precum si dubla alergare cu scutu116... 35

8 Si tatal a fost prins in anul 291 i.e.n., cind 1-a atacat din nou pe Dromichaites
(cf. Diodor, XXI, 12, 1).
9 Vezi Arian, notele 31 si 32.
10 Riul Neda din Arcadia.
11 Au avut indrazneala sa-1 ucida pe cintaretul Orfeu.
12 Cf. Ptolemeu, III, 8, 3.
19 In anul 170 e.n. Pentru cauzele posibile ale invaziei cf. Dio Cassius, LXXII, 3, 3.
is Cu aceasta ocazie invazia s-a desfasurat pe uscat, prin Moesia, Tracia si Mace-
donia a avut de suferit §i Dobrogea (cf. inscriptia de linga Tropaeum Traiani in CIL,
III, 4421, 12 si vezi de curind Em. Popescu, Epigraphische Beitrtige zur Geschichte der
Stadt Tropaeum Traiani, in Studii Clasice" VI (1964), p. 193-199).
15 In realitate se pare a ei au ajuns pins in Atica, undo au devastat sanctuarul din
Eleusis.
10 In anul 164 e.n.

www.dacoromanica.ro
 C. ITOATAETKOTE

ONOMAITIKON

VII, 14. ... cAA6v../ITo& a' ixocAoilivs-o of mazvOc gct,ot. TiLV

o IxErrov, STE TiLV OpRcxcliv Of tlecrOyecot. caZiv CoaxocrOAcis-rovro
5 TO) oix&rocc.

www.dacoromanica.ro
 C. [IULIUS] POLLUX

S-a nAscut la Naucratis si a fost profesor de filozofie la Atena, in a doua

jumatate a secolului al II-lea e.n. Iulius Pollux a fost satirizat de scriitorul
Lucian qi a aparat cu consecventa ideile miqchrii aticiste. A alcatuit un lexicon
in 10 carti, dedicat imparatului Commodes (180-192), pentru nevoile invata-
mintului vremii.
Editia: Pollucis Onomasticon e codicibus ab ipso collatis denuo edidit et
adnotavit Ericus Bethe, vol. III, Teubner, Leipzig, 1900-1931.

DICTIONAR

VII, /4... Sclavii care nu erau buni de nimic se numeau «vinduti pentru
sare u, deoarece tracii din interior 1 dadeau sclavi In schimbul sarii. 6

1 Adica din interiorul Peninsulei Balcanice, in opozitie cu cei de pe coasta

marilor.

www.dacoromanica.ro
 CI. HPLIAIANOT

IIEPI KAIDOAIKHZ IIPOEPAIAE

LIBER II, vol. I, 52, 28. Mart:Sac obcco.) racAar, on6 Exue6Sv
xaAET,To "Ia-rpoc 6 7COTCCI.L6q. MaorOac 86 laTr. XCre "EAA-ivocq a'cacoc.
5 LIBER III, vol. I, 59, 19. &b Exu0lx6v e,9-voq. A6-yovrat. xat
tXa-oc µEra Tot; a: I, 62, 9. 'AM*, Ex60-tlq gOvoc Op 4xcov C7r6
ExO0ou 7caca6c `Hpax?loug. slviq se ema Tor) o-xtgea0at.. OpytA6-
TaTot ydcp.
LIBER IV, vol. I, 87, 11. ACcvoul3K if) Adcvouatc "Iarpor; 6 7COTOt-
10 ilk. &pp.veoeraL S6 exnrep Tor) cip.apTei.v axo.)v ociTiocv.
LIBER V, vol. I, 108, 34. T6 Sioc c`aq Apcov PapiSverocc. al&ra.c
yap TO 7rpOq T6v II6vrov xexAt.p.ivoug xat tip gco, ACcouc 86 .rok
7rp6q viva.vri,a 7rpi4 repl.taviav xat Tecc Tor) "Iarpou Tcrydcp (Strabo
VII, p. 304). Koct nap' 'A.1-rmac 8E TOG TrOV oixeriLv Ov011oc.ra ARM
15 xat Nrocv A6yera6 tSe xat Aaxoc.
LIBER VI, vol. I, 144, 3. Kp6f3uoc gOvoyrcp6c v6rou Ocv61.1.ou
rob' "Iarpou.
I, 147, 26. Ac7cxoq gOvoc, 8 xat Aarcoc xaXer.tar..
LIBER VIII, vol. I, 207, 29. 1116xapaoc OpCcx.ric xo)piov 0E6-
20 not/1mq 7rpeorcp rc7)v CoaLTCTCLXWV. Tooroc6 ecxo?ou00. xat To 'Aick.-
Oupaoc etre xiipLov etre ievcx6v ELY). "EaTc se gOvoc ivaoT6po.) roo
Atti.ou xkxAvrac se -I) ecn"AyaeLpaou Tou `11pccO6ouc iI eac Het-
aav3poc cbrO r(7)v e6pao)v roi5 ALovUaou X6yovrocc xat 'Aya01Spacot.

www.dacoromanica.ro
 CI. HERODIAN
(GRAMATICUL)

S-a nascut la Alexandria ca fiu al gramatioului Apollonios Dyscolos. Hero-

dian a trait gi a scriS la Roma pe vremea imparatului Marcus Aurelius (161-180
e.n.). 0 mare parte din numeroaaele sale lucrari s-au pierdut, pastrindu-ni-se
numai fragmente din doua opere. Prozodia generalci, care numara 21 de carti,
cuprinde ca exempla o mullime de §tiri de natura istorica gi geografica intere-
sante. Ele s-au pastrat indirect, ci aniline in culegerea lui Stephanos din Bizanl
din secolul al VII-lea e.n. In textul dat de not mai jos, cifra romans corespunde
volumului ediliei Lentz, iar numerele arabe indica pagina qi rindul.
Editia: Herodiani Technici Reliquiae collegit disposuit emendavit explicavit
praefatus est Augustus Lentz, vol. III, Teubner, Leipzig, 1867-1868.

DESPRE PROZODIA GENERALA.

Cartea a II-a. I, 52, 28. Matoas. Astfel era numit odinioara fluviul Istru
de catre sciti. Matoas la greci inseamna « milos )).
Cartea a III-a. I, 59, 19. Daes, neam scitic. Sint numitiSi dasi, cu s (sigma). 6
I, 62, 9. Anthes 1, neam scitic din Tracia, [se trage] din Scythes, fiul
lui Heracles. Unii [cred cal de la cngeoNct [0 a se mina >>], caci sint
foarte minio§i.
Cartea a IV-a. I, 87, 11. Danubis sau Danusis este fluviul Istru. Intelesul
e cam acesta: unul care are un temei sa rataceasc6. 10
Cartea a V-a. I, 108, 34. Daos, ca nume propriu, poarta accent circum-
flex. a Cei dinspre Pont si rasarit se numesc geti, iar cei din partea opusa
dinspre Germania si izvoarele Istrului poarta numele de dai » (Strabon,
VII, p. 304). 8i la atici exists numele de sclavi Daos §i Geta 2. Ei slut
numiti §i daci. 15
Cartea a VI-a. I, 144, 3. Neamul crobizilor, la sud de Istru.
I, 147, 26. Neamul dacilor, care se nume§te §i [neamul] dailor.
Cartea a VIII-a. I, 207, 29. Mocarsos, Iinut in Tracia. Teopomp, in
cartea I a Filipicelor. impreuna cu aceste [cuvinte] merge qi [cuvintul] 20
agatirs, nume propriu sau nume de trib dincolo de Haemus. Este numit astfel
sau de la Agathyrsos, fiul lui Heracles 3, sau cum crede Peisandros 4 de la
tirsurile lui Dionysos. Ei se mai numesc §i agatir§i.

1 Cf. Herodot, IV, 10.

2 Cf. Menandru.
3 Vezi nota 1.
4 Peisandros din Rodos, autorul unei epopei despre Heracles, a trait in
secolul VI Le.n.

40 e. 1414

www.dacoromanica.ro
 626 HERODIAN (GRAMATICUL)

LIBER XII, vol. I, 313, 10..A.E.6x7) TO npoonyropLx6v xat Ae6x1

xip.ov, Xeuxi) 8i TO iniOcTov xat Aeuxil vijaoc irci.OeTtxdyrepov TeTay-
pivl. ile6x7r gall. xat viiaoc iv Tef) "Io-Tpcp...
I, 340, 22. TOccppaL xat TOcpp7 &vtx63c, zoSpa Tappeu0aca nept
5 Tip Mar:my XfpArr &rcb soAcdv Tai% aeo-notvaLc crut.tilLykmov xaTac
Tbv 7TOXI)Xp6vLov 7T6Acp.ov TiLv Exu06.iv , T6iv accr7TOTeLV 7ToActi.o6wrcov
'rag Opogtv i) 'Tag ivTbc 'IaTpou, (SS KaAAto-TpaToc b TpiTcp.

11EPI OPOO ITA(DIAI

II, 514, 25. Zdtp.oAEtc. A&yeTat. xat Z&Xp..oEL6 xat Edck.toEtg.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 627

Cartea a XII-a. I, 313, 10. Leuce, si nume comun 5 §i nume propriu.

Ca adjectiv inseamna o cea alba *, dar este si insula Leuce, unde cuvintul are
mai mult valoare de epitet. Peuce este §i o insula pe Istru...
I, 340, 22. Tafrai si Tafre 6 la singular, Tinut In jurul Lacului Meotic, unde
s-au sapat §anturi de care sclavii care s-au unit cu soIiile stapinilor In timpul 5
unui razboi Indelungat al sciIilor 7. Stapinii se luptau cu tracii sau cu cei de
dincoace de Istru, cum povestew Callistratos 8 in cartea a III-a.

DESPRE ORTOGRAFIE

II, 514, 25. Zamolxis: se mai spune §i Zalmoxis si Salmoxis.

5 # Plop e.
6 4 airturi * si # sant S.
7 Cf. Herodot, IV, 1.
8 Callistratos, filolog din sec. II i.e.n., elevul celebrului Aristofan din Bizant, a scris
numeroase comentarii la operele vechilor poe%i greci.

40*

www.dacoromanica.ro
 CII. APTEMIAL1POT A.A.AAIANOT

TA ONEIPOKPITIKA

I, 8 (p. 14 Hercher). Otov crriCowro3 nap& Opcgiv of si)yeve%

Trataeq xoci. nap& Pi ' mac of aoiiXot.. if)v of tav npOc 6'cpwrov, of a' int
5 ileay.tppLocv obtoilat.

www.dacoromanica.ro
 CII. ARTEMIDOR DIN DALDIS

Artemidor, care s-a nascut la Efes §i a trait in jurul anului 170 i.e.n.,
4i spunea Daldianul, fiindcA mama lui era original% din Daldis. A alcatuit o
culegere de vise in 5 carti, care cuprinde iii talmacirea lor.
Editia : Oneirocriticon libri V ex recensione Rud. Hercheri, Teubner,
Leipzig, 1864.

TALMACITOR DE VISE

I, 8 (p. 14 Hercher). Astfel la traci sint tatuaIi 1 copiii nobili, iar la geti
sclavii. Dintre acwia, ultimii Iocuiesc la nord, iar ceilal0 la sud. 6

1 Cf. Clearh din Soloi, fr. 8.

www.dacoromanica.ro
 CIII. AULI GELLII

NOCTIUM ATTICARUM LIBRI

X, 7, 1. Omnium fluminum, quae in maria, qua imperium Roma-

num est, fluunt ... maximum esse Nilum consentitur. Proxima magni-
5 tudine esse Histrum scripsit Sallustius (Hist. fr. III 80 M). Varro
(Ant. hum. XIII fr. 6 Mi.) autem cum de parte orbis, quae Europa
dicitur, dissereret, in tribus primis eius terrae fluminibus Rodanum
esse ponit, per quod videtur eum facere Histro aemulum. Histros
enim quoque in Europa fluit.
10 XIII, 25 (24) 1. In fastigiis fori Traiani simulacra sunt sita circum-
undique inaurata equorum atque signorum militarium, subscrip-
tumque est: ex manubiis. . . 28. Itaque haec inscriptio, quam videtis:
ex manubiis, non res corporaque ipsa pradae demonstrat nihil
enim captum est horum a Traiano ex hostibus , sed facta esse
15 haec conparataque # ex manubiis >, id est ex pecunia praedaticia,
declarat.

www.dacoromanica.ro
 CIII. AULUS,GELLIUS

S-a nascut §i a trait in Italia intre anii 130-200 e.n. A locuit o vreme gi la
Atena, unde a studiat filozofia si a adunat material pentru opera sa No Ni
atice, in 20 de carti. Aceasta lucrare este o mica enciclopedie nesistematica,
cu informatii variate privind mai ales trecutul roman: Emilia, literature, drept,
antichitati etc. Meritul autorului este acela de a ne fi pastrat o multime de §tiri
din scriitori astazi pierduti.
Editia: Au li Gellii Noctium Atticarum libri XX post Martinum Hertz
edidit Carolus Hosinus, vol. III, Teubner, Leipzig, 1903.

NOPTILE AT ICE

X, 7, 1. Toti sint de acord Ca dintre toate fluviile care curg spre marile
unde se intinde Imperiul roman... cel mai mare este Nilul. Salustiu a scris
(Istorii, fr. III, 80, ed. Maurenbrecher) ca al doilea ca marime este Istrul. 5
Varro 1 insa (Antichitati umane, XIII, fr. 6, ed. Mirsch), cind discuta despre
acea parte a Pamintului care se numqte Europa, apaza Ronul intre primele
trei fluvii ale acestui continent. Prin aceasta se pare ca el it socotWe rival al
Istrului, caci si Istrul curge In Europa.
XIII, 25 (24), 1. In partea superioara a Forului lui Traian 2 sint a§ezate 10
statui de cai §i drapele militare aurite, iar dedesubt sta scris : o Din manubii *...
28. Prin urmare, aceasta inscripTie, pe care o vedeti o Din manubii# nu arata
insu§i lucrurile care fac parte din prada caci nimic de acest fel n-a fost luat
de la dupnani de catre Traian ci ca acestea au fost facute §i procurate 15
din <c manubii n, adica din banii rezultaIi din vinzarea prazii 3;

1 Celebrul polihistor roman.

2 Dupd victoria impotriva dacilor, Traian a construit un for o bazilica qi celebra
columns care ii poarta numele inaugurate in anii 112-113 e.n. (cf. Dio Cassius,
LXVIII, 16, 3).
8 Cf. Dio Cassius, LXVIII, 14, 4.

www.dacoromanica.ro
 CIV. MAEIMOT TOT TTPIOT

AIAAEHEI2

VIII, 1. ...
"Ea'r not) xat ncyravitiv Ty.4), i?) xas.' c'oopiXetav
4c7rep Mon- Tiot.c 7cp6; .r6v Nei.Xov, -7) XOC'TOC x&XXoq eog Oes-TaXac
5 7-cp6c -c6v IIlveL6v, 1) xaTdc plye0oc (1)c ExLeat.c 7cp6c T6v 'Io-Tpov...
XV, 7. . , . 'Arnek v-7)crov (Axel: ea06 "IcPrpoo xaTa sip) llov-
Todiv OcaaTrav, 'Axr.XXkoc va6c, xat f3cotkot 'AxLXXic..4- xat ixeov Illy
oUx (31v TLC, npoainot., 6.rt A 0 Vo-cov. 06aac al intpaiver. Tijc yak. Enov
,Sri vaDrat. 7c()XX(fcxt; Ccvapa ilteeov, Eav0Ov ..r-lv x61.2.7p, 7rela(liVTOC bl
10 67CAOLc. VI 67aa xpuaa. o al etaov viv oUaap.(74, ilxoucav al 7CCCLOC-
VIZOV'TOc. of ,K Kod sta0v, xai Ixouo-ay. -Ha, ai Tcc xat xaTiaap-
Oev axcov iv 1-.7) vim), xat a?yrOv 'AzaXei4 civicrnIcrt, xat in?. ax-ilvilv
flyeL, xa?. ei)cozei- 6 LICerpoxXoc 4)vox6et, 'AzLXXeoc ixteaprZeLv,
napetvat, a& $cp-t) xat .rhv 06T6v, xat (3Dac4v aaL.L6vcov zop6v.
15 XXXI, 7. . . . "Havrrov EV 7C OTOCP..0% Oialla 6 Nei:X(4, (IXX' co
Sc' dcp0oviav taa.rog, xat yap 6 'Icrrpog e6vecoc. caXec 6 'Icrrp(4
oU y6v14.1.(4, 6 al Neaoc yOvy.oc...

www.dacoromanica.ro
 CIV, MAXIMUS DIN TIR

Sofistul Maximus din Tir, care a trait pe la sfirsitul secolului al II-lea e.n.,
a scris 41 de discursuri cu subiecte mai ales de natura etica. In ele se cuprind
uneori stiri interesante, dar nu cunoastem izvoarele folosite de autor.
Editia: Theophrasti Characteres, Marci Antonini Commentarii... Maximi
Tyrii Dissertationes Graece et Latine... emendavit Fred. Diibner, Firmin
Didot, Paris, 1877.

DISCUTII

VIII, 1... Exists 9i o cinstire a fluviilor, fie pentru folosul for ca la

egipteni, Nilul , fie pentru frumuseTea for ca la tesalieni, [riul] Peneu ,
fie pentru marimea for ca la sciIi, Istrul... 5
XV, 7... Ahile locuiqte intr-o insula 1 drept in fata Istrului, in Marea
Pontica. [Acolo se afla] templul §i altarele lui Ahile. Nimeni nu vine de buns
voie acolo, decit sa aduca jertfe. Dupa ce jertfwe, intra in templu. Corabierii
1-au vazut de multe on pe acest barbat tinar, cu parul blond, dansind [imbracat]
in arme de aur. Unii nu 1-au vazut, dar 1-au auzit cintind un cintec de razboi 10
[< paianul >>]. Allii 1-au vazut §i 1-au auzit. Cineva a fost furat de somn in aceasta
insula, fara voia lui. Ahile 1-a sculat, 1-a dus in cortul sau §i 1-a apzat la un
°spat. Patrocle turna vin in pahare, iar Ahile cinta din chitara. Omul [despre
care vorbim] spunea ca se afla de fa-p. i Tetis i un grup de alte zeitaIi.
XXXI, 7... Litre fluvii, cea mai placuta priveli§te o der% Nilul, dar 15
nu din pricina bel§ugului de ape, caci i Istrul poate purta corabii maH. rnsa
Istrul nu aduce fertilitate, pe cind Nilul aduce...

1 Cf. Pindar, Nemeenele, IV, 49.

www.dacoromanica.ro
 CV. PARADOXOGRAPHUS VATICANUS ROHDII

27. Hap& KpoPUouc gOoc &or T6 liev yevv6i-tevov f3p6cpoc Oprj-

vei.v, TOv K Occv6vra e68occp.ov6s6v.
42. r6s-occc cpocci 'roc-Cc Tot; Ar.Oc fipovroctc Ccvs-cTuvirocvZst.v xoci
6 ToEsUovrocc sic ..rOv ecepoc Cureasi.v TcT) OEC1S.

www.dacoromanica.ro
 CV. PARADOXOGRAFUL LUI ROHDE

Este o scurta compilatie anonima in care sint folosite scrieri anterioare

secolului al III-lea e.n. Textul, care s-a pastrat intr-un codice din secolul al
XV-lea aflat astazi in biblioteca Vaticanului , a fost editat pentru prima
data de Erwin Rohde, sub al carui nume a intrat in literature de specialitate.
Editia: Rerum naturalium scriptores Graeci minores recognovit Otto Keller,
vol. I, Teubner, Leipzig, 1877, p. 106-115.

27. La crobizi este obiceiul s'a fie plins copilul la nWere §i fericit omul
la moarte I.
42. Se spune ca ge %ii intimpina cu lovituri de toba tunetele lui Zeus §i
it ameninra pe zeu tragind cu arcul in vazduh 2. 6

1 Cf. Me la, II, 2, 18.

2 Cf. IIerodot, IV, 94.

www.dacoromanica.ro
 CVI. KAHMENTOZ TOT AAELTANAPEDE

ETPOMATEIE
I, 15, p. 130 (Stahlin II, p. 42). ... A-71Am 86 dm.%) of 131ppa-
pot. 86occpep6vTwq Tttdio-avTec -m1'4 at'.kre'ov volloO6Tac TC xat 8c8ao-xcrc-
5 Aouc Ocok rcpoo-ewcovTec... xat [Lot. 8oxoiknv alcsOOttevo. Try p.eyca-ic
el!rrroLtocc Tijc 8La Taiv crocpc7)v as(3oca051va.i Te Tok Otv8pocc xai 87.Lo6toc
cptaoo-ovilaar.. Bpocztavk Te 6611:7COCVTEq xoct '08pOcrat. xat
I, 16, p. 132 (Stahlin II, p. 49).... Nat [Lily OpEi.xEq 7cpeL-cot.
Tip xaAoup.6v7)v rircprcv eiSpov (gcm. 86 tazatpa xatrrofdl) xat npgrot.
10 7c6ATaLc67ci. TeLv truccov &zplyroorro. 61..toto.4 Sa xat 'DaupLot Tap
xaAout.)6v)Iv 7CdCpply EEeupov.. .
IV, 8, p. 213 (Stahlin II, p. 274). ... irk= 86 gOvoc PecpPa-
pov oux Cfcycucyrov praocrocptocc TcpeafleuTiv ocipotivTat. 7-cpOg Zo'cl.LoAr.v
pcoa xa.r' gToc. 0 ai Zo'cl.LoAt.q v TiLv IIu0ay6pou yvcoptp.cov- &TM-
15 acp&TTETaL oiSv O soxy.6TCCTOc XpLOdc GOACJIIIVCOV Tiliv cptaoaocinviCoTcov
1/6v, cox oc6peO6vTo)v 86, wy Ocno868oxy.aapivm 668octp.ovoc LTrueatocq.
V, 5, p. 240 (Stahlin II, p. 346). 'ApLaTOxprroc 8' 6v 'r Tcpcyrn
Twv npbc `Hpax1668o)pov tivTL800utt6vo)v 1161,tvvrat 1-wog int.o-ToVic
ollTcoy izoo671q ((BacrtaeUg Exueiiiv '.A.Totocc BuavTitov 8-illicp. 117]
20 pOcrcTeTe 7`poo-68oug epay, tva [Li) 6p.a.t t7C7COL 61.iiTepov 58o)p 7Ticoo-o).
crutz,13oAtxiiic yap O fipPapog TOv 1.1.6AXovTa 7r6Act/ov airrag indc-
Teo-Oat 7cape8Voxrev...
V, 8, p. 242 (Stahlin II, p. 355). 'AAA& yOcp ou [LOvov .A.tyorc-
Tto)v of AoyLx6TaToL, npOc 81 xat Tc7)v dfciam PapPdcpow Ocroc pao-
25 o-optac c'op6z0-laav, TO auti.f3oAt,x6v ei.8oc 61)?o)(3.ay.

www.dacoromanica.ro
 CVI. CLEMENS DIN ALEXANDRIA

Titus Flavius Clemens s-a nascut in anul 150, probabil la Atena. Dupa
calatorii indepartate, autorul s-a stabilit la Alexandria si a sprijinit crestinismul,
murind in anul 216. A combatut ideea ca stiinta ar fi incompatibila cu credinla
crestina si a incercat sa stabileasca legaturi intre filozofia paging si invalatura
crestina. De aceea Clemens Alexandrinul a intreprins lecturi vaste si fructuoase
spre a scoate din sursele pagine cit mai mult, material. A scris, intre altele, o
lucrare de educatie, numita Pedagogul, si un tratat de introducere filozofica
in crectinism, intitulat Covoarele. In aceste opere a concentrat multa erudi0e,
bazata pe izvoare astazi in parte pierdute.
Editia: Clemens Alexandrinus. hrsg. von Otto Stahlin, vol. IIII,
Heinrichs, Leipzig, 1905-1909.

COVOARELE
I, 15, p. 130. (Stahlin, II, p. 42) ... Este limpede ca barbarii cinstesc cu
deosebire pe legiuitorii si dascalii lor, numindu-i zei... Imi pare ca ei au simtit
binefacerile mari ale barbatilor intelepti §i i-au cinstit. La rindul lor, ace§ti 6
barbati au aratat ca intelepciunea for este in folosul ; [a§a sint] toti
brahmanii, odrisii 9i getii 1...
I, 16, p. 132 (Stahlin, II, p. 49) ... Tracii au inventat aa-numita 0harpe>>.
Este un cutit mare, incovoiat. Ei, cei dintii, s-au folosit de 0 pelte >> 2 pe cai. 10
La fel si ilirii au descoperit a§a-numita parma 3.. .
IV, 8, p. 213 (Stahlin, I I, p. 274) ... Getii, un neam barbar care a gustat
qi el din filozofie, aleg in fiecare an un sol [spre a-1 trimite] semizeului Zamolxis.
Zamolxis a fost unul dintre apropiatii lui Pitagora. Apdar este injunghiat
cel socotit cel mai irrednic dintre cei ce se indeletnicesc cu filozofia. Cei care 15
nu sint ale§i se mihnesc amarnic, spunind ca au fost lipsiti de un prilej fericit 4.
V, 5, p. 240 (Stahlin, II, p. 346). Aristocritos 5, in cartea I a Respin-
gerii pdrerilor lui Heracleidoros 6, amintqte de o scrisoare cu urmatorul continut:
0 Regele scitilor Ateas 7 catre poporul bizantin. Nu va atingeti de veniturile 20
mele, ca sa nu-mi adap iepele in apa voastra s. Barbarul le-a aratat in chip
simbolic ca va porni cu razboi impotriva lor
V, 8, p. 242 (Stahlin, II, p. 335). Nu numai inteleptii egipteni, ci §i dintre
ceilalti barbari, cei care s-au dedicat studiului filozofiei au cautat sa foloseasca
forma simbolica. 25

1 Aluzie la Orfeu si Zamolxis.

2 Mic scut in forma de semiluna.
3 Scut mic si rotund.
4 Cf. Herodot, IV, 94.
5 Autor din epoca elenistica, de la care s-au pastrat doar titlurile a cloud lucrari.
6 Personaj necunoscut in alte izvoare.
7 Cf. Trogus Pompeius, IX, 2 3.

www.dacoromanica.ro
 638 CLEMENS DIN ALEXANDRIA

(Dow/ yoin xcci. 'IaavOoopotv Tc7)v Exu0iiiv par:Yak; w4 icrropei

4:1:1epexIS81c o ELpLoc, Aapeiv aLocPcfcvTt TOv "Icrrpov 7r6Aep.ov C7ra-
Ao5vTa. n6p4oct. aUp.(3oXov OCTC?, Tc7r) ypap.t.t1Tcov Pc'erpaxov, OpvcOoc,
otaT6v, &poTpov. cloropiaq Se oU'av, ()Lc eix6q, ToUTot,c 'Opovro-
6 7Cdc.r04 p.EV o xLMocpxoc gXeyev 'TUX poc8Waetv ocirrok Tip) ckpzip), Tex-
p.capOp.evoc cbrO ai To 1.tuO4 Tecc ol.whcretc, cbrO 8E "rob' Parpcizov
Tet {2a-roc TO» dc6pa .re anO Tijc Opvt0oc xat C7r6 To5 06aTo5 TOC 07CAOC,
cfercO ai Tot; aperrpou Tip) xd)pocv. Eccp6apIlc ai gtvrcocAcv ilpp.lpieucrev-
gpocaxev y&p 'Ea)) p.i) (Lc OpvtOcc Ocva7crc7.4Lev 1) c`og pile; xovrac T-7),c
10 r
yijc 4.); oi (3cerpcxxot x(x0' 53aToc aLo.y.ev, oUx Cc%) cpUyol.p.ev Ta &cf.-
vo)v [36A7), T-7)c yap ze)pccc oux EatLev xUpLot..
VII, 4, p. 302 (Stahlin III, p. 16). "Davec 8E eL67rep Ocv0pco-
nop.Opcpoug of!yrcoc xcei dcveponronoced.q Tok Oeok inroTiOevTat., xai
xaBo'vrcep lag iloppecc cdrrc7A) 011otocc iccuToi.c gxoccrrot. 8L4cdypoccpoilcrtv,
15 6g (maw o iTlevocplv)w, Aleiorckg "CC E.LEXOCVOC; atilLOLK "CC Opii:xec
Te rcuppolic xocc yAocuxotic*, oiSTo4 xac Tacc 4.)ux34 Op.oi.ouc icx,t)Toi,c
ociirok «vocTaOrrouolv, ockixoc Pc'cpPotpor, [01,] tiev 137,ptact.q xoti.
cicypiouc Tec '011...

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 639

Se spune ca i Idanthuras, regele sci ilor 8, dupa cum poveste9te Ferecidc

din Syros 8, a trimis lui Darius, care trecuse Istrul 9i ameninla cu razboi, ca
simbol in loc de scrisoare: un 9oarece, o broasca, o pasfire, o sageat6 §i un plug.
Toni erau incurcaIi cum este 9i firesc in privinta sensurilor acestor sim-
boluri ; comandantul suprem Orontopatas spunea ca [scitii] vor preda puterea, 6
aratind ca 9oarecele inseamna locuinlele, broasca inseamna apele, pasfirea
inseamna aerul, sageata inseamna armele, iar plugul insemna Tara lor. Xi-
phodres10, in schimb, a dat alts talmacire. El a spus: #Daca nu ne vom inalta
in vazduh ca pasarile, on nu ne vom ascunde ca 9oarecii sub pamint, on ca
broa9tele sub apa, nu vom putea scapa de sagelile lor, caci nu sintem stapini 10
in aceasta Tara o.
VII, 4, p. 302. (Stahlin, III, p. 16). Grecii cred ca zeii au infaIi9ari 9i
patimi omene9ti. Fiecare ii zugrave9te dupa chipul &au, cum spune Xenofan 11:
o Etiopienii [ii socot] negri qi ctrni, iar tracii ro9cati 1i cu ochii alba9tri *. Tot 15
a9a 9i sufletele zeilor se plasmuiesc dupa cum sint ale lor. Astfel unii barbari
9i-i Inchipuie cruzi ai cu apucaturi salbatice 12...

8 Cf. Herodot, IV, 127.

9 Personaj semilegendar, care trecea drept profesorul lui Pitagora, confundat aici cu
omonimul sau (vezi Ferecide din Atena).
io Personaj necunoscut In alto izvoare.
n Filozoful eleat Xenofan era originar din Colofon si a trait in secolul al VI-lea i.e.n.
18 Celebrul pasaj in care se da prima explicalie antropomorfa a zeilor.

www.dacoromanica.ro
 CVII. Q. SEPTIMII TERTULLIANI

ADVERSUS IUDAEOS

Cap. 7. ... In quem enim alium universae gentes crediderunt,

nisi in Christum, qui iam venit? [Cui etenim alii crediderunt gentes ?
5 Parthi et Medii. . . et Galliarum diversae nationes et Britannorum
inaccessa Romanis loca, Christo vero subdita, et Sarmatarum et
Dacorum et Germanorum et Scytharum et abditarum multarum
gentium et provinciarum et insularum multarum nobis ignotaruin
[et], quae enumerare minus possumus? In quibus omnibus locis
10 Christi nomen, qui iam venit * et regnat.

* lacunam signavi: adoratur vel colitur vel creditur supplendum e st.

www.dacoromanica.ro
 CV11. TERTUL IAN

S-a niiscut la Cartagina in anul 160 e.n. Tertu lian a fost avocat, apoi,
trecind la crestinism, a ajuns preot. Ulterior a devenit adepiul sectei mon-
taniste si a avut o bogata activitate literara, fiind primul autor latin cretin.
Informatia despre raspindirea crestinismului la daci yi sciti este vaga si liranita
de patos retoric, incit are o valoare cu totul redusa.
Editia: Tertulliani Opera, partis II, volumen posterius ex recensione
Aemilii Kroymann, Vindobonae, 1942.

IMPOTRIVA IUDEILOR

Cap. 7. (PL II, col. 611). Caci in tine altul au crezut toate neamurile cleat
in Cristos care a venit? Caci in tine altul s-au increzut neamurile? Paqii si 5
mezii... diferitele neamuri din provinciile Galiei si regiunile britanilor, inacce-
sibile pentru romani, dar supuse lui Cristos; si cele ale sarmaOlor, dacilor 1,
germanilor, sciOlor si ale multor altor neamuri si provincii indepiirta Le ;;;i ale
multor insule necunoscute noua yi pe care abia putein sa le num6rilm?.In Lou Le 10
aceste locuri 2 §i stApinqte numele lui Cristos care a venit 3.

1 Vezi discutia pasajului in Isl. Rum., p. 588.

2 Aici urmeaza o lacuna; lipseste probabil e este cinstit u.
3 Cf. Origene, Contentarii In Motel., 39 unde se afirma contrariul.

41 u. 1114

www.dacoromanica.ro
 CVIII. AIAIANOT

FIEPI ZpLIN

II, 53. Mucritik Scyouo-Lv 1z07) Pciec, xai xep1T6)v Ip.oLpoi etat.v.
AiyovTat 8e Tip dcy6A-tv eicxepcov Op En) 01)X.6TG 8LOc xpooc, cW4 Ti;Sv
5 poc7)v T()' 18i4 cp66ec, xoct TO tLapTOptov napac 7c68ac. yEyvovTat.
yap xat iv ZxUeacq xepOtTcov oUx ayipaaTcv. POsc. 'Eye.) 8e axolAo
rr6c Tt,voc EV Tij auyypacp-71, xoct ileAt-rrac Zxu01.8ac etvoci, inatetv
Te To5 xpLoug oU8iv xat pAVTOL xat mrcpCco-xer.v etc Mucrok xotLE-
ovTocc ZxL0occ aix OOvenv acpLaLv, «Axe( aUOLyevec [LiAL xad xipia
10 inLzc'opLa. Et 8e ivavTia `Hpo86Tcp A&yo, t.1.11 poL TLS azOicrew...
IV, 9. T6v tzOiwv 8t,r3c Tou 35poc or 7rAei.aToL [ad Tip Occppo8inlv
7cp6Out.Loi. CLaL, xat OcnoxpEvoucsi ye aUTo6c etc TOV II6vTov taAAov
Exec rip ncoc OaAcicii.ac .re xat xoiTac yUcrewc Ta5Ta o II6vToc TOc
8c7)pa dooa xoc 07)picov iAe6Oep6c iaTIN Ocroc f36o-xet. Oc'aaTTa. AeX-
15 yi:vec 8e OcX6vTat. [LOVOL XETCTOi TS xat dc60evLxot.- xai [Lip) xat rcoAtinou
Tr1p66 iaTt. xat nayoUpou C(cyovoq, xat ScaTaxov oi) Tpipet. pAxp6v
8e IzOUcov one 6Xe0p66 claw.
V, 4. CI-Iqxlmcavcc 6p.oLov 8eAcpi,vt. U,S6v iaTcv, gzet. 8e yc'aa xat
aoloh 8caTpLf341 8e o II6vToc aUT-11 xat exer. OcaaTTa, ITXaviraL
20 8e [To v] 110(7)v ixei.vwv E WTEpW 7 cpoSxaLva f)xLaTa.
V, 27. ... 'AAkavapoc 8e 6 1\46v8t.oc iv VT) II6vTy 7cpci-
[TOc]
f3aTa mai.veo-Oat. &ITO TOU 7ctxpoT&Tou (platy OcgAvOiou...
V, 42. ... rEvecrOat 8E xoct OpO,cx-n [JAM Ex TWV cpuTE6v
EV

ifpcourra.
25 VI, 24. Tag 8e eDTE8occ Ev T(7.1 II6vTcp 011pelSoucrtv oUTcoc. dt7C0-
. . .
aTpoccpeto-ca aural y.oct ES xiStPoccsoct Tip xipxov avaTeivouaLv 6a7cep

www.dacoromanica.ro
 CVIII. CLAUDIUS AELIANUS

Claudius Aelianus a trait in Italia si a fost mare preot (arehiereus) in

ora§ul Peneste intre anii 192-211 e.n. A scris lucrari mai marunte de natura
etica §i religioasa, astazi pierdute, dar excerptate intr-o masura oarecare de
catre Suidas in lexiconul sau, alcatuit pe la anul 950. Ni s-au pastrat in schinib
operele mai intinse cu intentii moralizatoare: Despre animale, in 17 carfi, §i
Istorioare felurite, in 14 carti. Ele sint simple compilatii, deoarece autorul n-a
facut cercetari proprii si n-a parasit niciodata Italia, insa a folosit izvoare bune.
Editia: Claudi Aeliani De natura animalium, Varia historia, Epsitolae et
fragmenta... recognovit Rud. norther, Firmin Didot, Paris, 1858.

DE SPRE AN IMALE

II, 53. In Misia boii transports poveri si nu au coarne. Se zice ea pot fi

vazute cirezi fat% coarne, nu din pricina frigultti, ci datorita naturii acestor
boi. Avem o dovada la indemina, caci si in Sciiiia se intilnese boi lipsiti de 5
coarne. Am aflat dintr-o anume lucrare ca exists albine in Seilia si ca nici nu
le pass de frig. Iar scitii nu due misilor de vinzare miere strains, ci din partea
locului si faguri de la ei. SA nu mi se is in nume de ran fap tut ca infatisez
lucruri contrare celor scrise de IIerodot... 10
IV, 9. Cei mai multi pesti primal/am sint dornici de imperechere si se
retrag, mai ales in Pont. Caci Pontul are adaposturi si culcusuri bine harazite
de natura. Dar lipsesc acolo animalele mari. Ratacese numai delfini mici si
slabi. Pontul nu are nici polipi, nici crabi, nici raci. Ei sint pieirea pestilor mici. 15
V, 4. Marsuinul este un animal asemanator cu delfinul, avind si el lap te...
Locul in care traieste e Pontul si marea de acolo. De obicei marsuinul nu ra LA-
ceste in afara acestor locuri. 20
V, 27... Alexandru din Myndos 1 spune ea oile din Pont se ingrasa cu
absint foarte amar...
V, 42... Am auzit ca si in Tracia exists miere din plante...
VI; 24... [Vulpile] vineaza dropiile in Pont astfel: se Intone cu spa tele, 25
apleacA capul la pamint si tidied in sus coada ca un git de pasare. Dropiile,

1 Autor de la inceputul erei noastre, care a scris povqti despre animale in trei earti.

4L

www.dacoromanica.ro
 VT79 Rinv-m 1 s \IVI'1"..1 CI S

&clo noyLcXx31 5og1&do 2-,c)36 1)oD230k1-io2no n19o29oc1t. 5p 5oc1i. e1m39

'&oync1)97-19 30113 nopkyat. 13o&3-r1o(L3.4. Ski 0
5oxtut.( i;oit,oxsyrop `z19iO4
5Lc.923thrd191a3 Ski] [5ox3usTop pox 5k&3ri301aq 7os.7ox 01 &od31..thox
20 TR 0, 53'404 Ski MO1 morboi.oaL IaL 5e)3 511.1. cto 5rd3yrch9 ou. i:oiAno
m&oricermik.g 3RA &tip. ..)ocKto pox (%)p? tir13pd2x42 not, tkovoo/Dndx Lcri
wieLoneq 32D.T1 X23 'tall° 52pi 5k/23x3 1930r1Lcd iDnoddro 10X 17)1110113 '
&v:123ll n t/,14:110 17)2.23101L (t01. t}r) nocl3yzch9 nodoa not &onodi.. .eLoinol.

13002docht, 01. Sclo L3 1

ms. 6-peoplondx &lox n3r1 ira.koppo Lyri nrioXLta.t.o
&30co1px 21. 4)o-r1n3d D.T1 TR moclor)oact LthIDL; 523 Soord TR 54) 11(9193
4)_101 X dr(Vp19ad 23.04)00 2.303)16 31 .5co1.aL9c31)2 23 36 tyil x90 ro,9 6

kpcidlaq
`XI sT 1r1Aok3v 36 10 Troctxx Sochi. MI Mx.loa. m Snot,
Scioiolo 19c103c1X12.3 pox tk013amdomo (-9)(1 d 1zekst&A.,11110AT `531..n09mpr1d30th
loiAo)pyoana.c.? 5ma.t. 11.70ri110
9T 'Xi z 5b. ncoa. und; 5Ltyod)oi..31-1 n19(1oX3 5mx11,Lc09po lo ncto-
lo& 110 TR MI cbdpq morl(zod)? msxodo MI TR cbtcoip 90
-
4113X 130^A 50y9X93v 23.4.0yorio
j, O no.Doxp 3orhl9 nmdvoodrai. nom90 AtA.X1R

11 7) C) 29:01 31 513 &01 `AOIA0ll 230X Ta.)ox ALt1. 3R r701 &coinxq ri)dn3yai.
Og AL!..3. (AL (1,3pdTIV( '19(10 apox nL9(..
'pox nonoaqyd 5311l91 31. rpo 3?.1.703t

"41 5X)C)31L110p 3A. 113n0 Ski 5k.X. 10&37-19X?

'XI 6g 520yyou 90X2 o 5o&735a .5019ll 1X)12,3&3093
r2c3Lto chpA. m3dqc:11 x90 .&30-kri3
tAxcpc1) 36 23 (1011. 1367d1. pox 1d)y36
-
571\ XX 5901.01 AC91 n
ncov29 moi.tvrano 10 30.1 5(10,(2 X0(1.1L3 3 '1%292
9a Iix E 13409x3 m9yn 5°316°1')? 30"1139 A70 9990rx 19 5101
m4)19-4 51031139 1Dn0r1.13 -

'AIX TZ 91L.L 1601L 3s Amt. A(971LYV, "6?

du 59 &0"113'1
modeiiod oao (a Ma.xcl),o (-ono .1)o1.,(\kyxx orLA. 5 TR &oinoloa, 1ox11n12
.53(32&3? c3or13IA3 loz. [pox] &11730d1L o &mi. 9a CI M-93)01L4-9 M9TI30IO1L
OS 0191.A.37i 5 5oci1.DL, x3 90 'm(9yyo.u. 52301. 36 9,01 901((;. dal. -90
AC9J1(.1L nri
.
5130yod 52301. 51r1.pdaL. 2.1.1132 50 30173 13&030 01 ("IC) 0 Ci 531fTl0 CA01.930 3130
A4)1 (-061I.3 A,C93C) AC91)1)11(13d 303(1930d A39(10X03ArMID 10 OIL 410r( pox
rtqf 0el 01. )07193d &(9IT() 611D3 rX 1Dril eqr1 noicopx? 1. 9 r-rion lo
531m-lox1olc331L .5201910 tools, 36 513 (via rtodiDio `19(Trodt 52.02. 371
9E ol.o2 5r3ek3.A. vyrinnont.? "3o1roc1t.31z. 3301.A70191 31 T1 flttt 3c 01
GL dc
4501)07199 nolcoo lriAnoy-kx 531fpai.
?X)X ? 210x A79novopdx3mD 523
not eLoru3pa 1;0139j 36 zomoadq eco90X2 X 0 /9.300C) 0 2
ol3o, 430C)
31 1)0x 971 yy 10 1)0)C 02100010p 130X fl2C)1MX "10 53A.30\(3T) 4101410 2)0x C320X 0 3
31 130x X 9 (19.0 106 1l2361 X(13y 0 43 110XC)31L 31. laq 51o1,cto1. 2.)ox .1701d)1`

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 645

inselate, yin ca la o pasare la fel cu ele. Dar dupa ce se apropie de vulpe,

aceasta le prinde foarte usor, caci se Intoarce cu capul si se napusteste asupra
pfisArilor . Tracii stiu, dupa indicatiile acestui animal, cind pot fi trecute
fried primejdie fluviile inghetate. Data [vulpea] trece gheata care rezista si 5
nu cedeaza sub pasii sai, oamenii au curaj si o urmeaza. Vulpea incearca sigu-
ranta fluviului in acest chip : apleaca urechea spre gheata si cind siinte ca
dedesubt curentul nu face zgomot si nu exists nici o agitatie la fund, se lucre& 10
in irainicia ghetii si trece fara sovaire. Iar data nu, nu face nici un pas.
IX, 15... Se spune ca in otrava cu care ung sage-tile scitii amesteca si
singe de om, pregatit cu droguri: [anume] partea singelui apoasa, care se aria
la suprafata...
IX, 42. Tonii simt schimbarile anotimpurilor... Asupra fapiului ca vied 15
en un ochi si cu un altul nu, este de acord si Eschil, cind
Privind cu ochiul sting ca un ton >.
Ei inira in Pont si in uscatul in partea dreaptri, unde vad. Apoi cind ics,
inoata pe linga celalalt mal... 20
IX, 59... Pontul Euxin are din belsug peste, caci de obicei nu brane§te
animale mari. Chiar clack pe alocuri, are foci si delfini foarte mici, pestii din el
sint insa la adapost de toate celelalte [animale].
XII, 34... Din lipsa de lemne, scitii gatesc animalele jertfite [arzind] 25
oasele acestora..
XIV, 23. De sub poalele muntilor Alpi, spre vintul de miaza-noapte, in
partile pe unde locuieste un neam de oameni priceputi in ale calariei, porneste
din izvoare putine la numar cel mai mare fluviu al Europei, Istrul, care
inainteaza spre soare-rasare. Apoi, ca si cum l-ar insoti ca pe un rege al apelor 30
din partea locului, se aduna multe riuri si apa for nu seaca. Numele fiecaruia
[dintre acestea] Il stiu locuitorii din jur. Cind se varsa in Istru, le inceteaza denu-
mirea pe care o au de la izvoare, se despart de numele lor, pentru a-I lua pe al 35
acestui fluviu si se varsa impreuna in Pontul Euxin. In acest fluviu [Isi rill
se afla diferite neamuri de pesti: coracini 2, barbuni 3, moruni, crapi negri
porci-de-mare 5, pesti-mierle albi 6 si, pe linga acestia, bibani si pestii-spada.

2 Probabil corbul de mare (Sciaene umbra).

8 Probabil o specie de barbun.
4 Probabil un peste negru care scanirmri cu crapul.
5 Pestele acesta, care traieste si in apelc Nilului, u-a putut fi idcntificat.
Nici acest peste n-a putut fi identificat.

www.dacoromanica.ro
 9V9 flVID 0 SIN V VITA fIN S

lonoit.?d11. 30 (ba. 11)orioAo lo 53r/t0X1 '300 pox 01 .Aoldry..d:ori 01 Ari

ova tooa )orloxo oyxano 3 31 7913 3xx iouroco .MATrloaanopodzi. 37ox
c
531AoR0 30 (,10 (Ifl)21L 11 011(0X9 41 W:0 523Aku7o xoo -,o0Al2x70 311.?
Ma. cba.mA 'kedo 01 Amt 'AcoA3oby3R A3xnth31L.x3 n0 7e17Ox 91 .Aoa,odoo
9 9 n 1193 0 Crk 70Ti 1:0X 111009(0X)? 1)0X R1 0 4111% 1L.ct Af.r,.1210 04.1 `)onis!,
5Ic pox 23Aaz1onf 37ox O1 rrinA) cblor :01R 1315) 53 ,oa. )olX1),odd 1:0X 1911.9
-
4131 523 no
lo 13xkoda k '5nA?1 1)0x 70230c13 411.03 1)0X 1,00 1-01.3Mp clX)X -0
flOA.T( 523 XkTi 0 5 31 3:0X .50X)3.1, 31ox (bA3rinolkx 61 1c19X1 9:01l(1.0 1X)13
3)0X 13x?'key/ lzx 3x1op 5nodklda. .6)yotri? lx)}1 7p1R4 5)93(3021. &co/31.3=7i?
OT 9 570361 too0X1 31ox 5kA331xo1L10 10113 0 "17o1mA70 lzx 17o13A1rlf ?R obi
c'oloz 201 701911771 noon .m-91kx 37ox Ao1n3xopLp 31 01001 01 Aoy1t.9
A?xnthp.Dodni. '3o 31ox Doixko?a. .13Doth Anoxoo 300 30 Doithn 523 7-r1 -
5o031 531AoxkothL. Do.i,AoXdR pox 5m3A 102190 110N 931v)03 3:02%0 ?A.
53m 532&0.4y mum XR1A101a \MI Leti.&37-131L9:0A10 mea U.24",1:0 1.1,.A01L-
91 )09)09 011.1;1 5vg)U.1 511Lod1. U.X91 5(1.1 Ste.9oo3R .5kvriox XC,10 0 11 od1L
L.
-
Ilktl3TIOY1e/.9 1:009:091r030 no3th1` AI?,.yx)cb3x tkicoo no 52clk0 j, f+11.713
-
[d$]
501A70
A911
(4)1
Atif./.136)oxo AkriXpo Aka, 'knthrielo .nompaLoolop 3S A2.1..coo
9=9
`cton?Timc3132.c. 5k1 5krInd Ski, 5!,tyyo1z. mAk091X9 A311 oaq not
5o1A0q1, 01 &WV. ')orkop A(f.1 3s 170A237l0iL7OA3 AkA31-11k2/.32.c. Sco A3D32.c3A3
og T -5kX62 rki..rdke 3s 501f10 )o(339 31ox A? (1.1 ii-)ovo0 pox A? Ma Mda.DI
13dpoZ ?R 3-kx Mdx132 osn 71 3)x 23xny1 .117orin3d
X« `AI gZ 109C1W c3R X(,10 30 not noth?),(k 01 j
AorboA.d?il -loa.)ox
531Anox ToDaw] 7Foop x.? 5no 5801 59d= (1. H loci 139 5901
(-92.)px d312.70 Ano pox (a (Lk U.1. 1R3onx3 d 90 X10 00 19 5201 Ac9A33x3
gg 5T-tiocivaL3 531Ao1d33Af 31ox li.1. (1.-rimd) A21 do)X /. 1%0 (ill C3130 k ll3T1 AO
th d no 531Anod .rieopat. [58ol] H 5r33yxkd fl019FJ.\(2L `pi)
170X &OW,
no3v, 'Amixn-In3s) not] non?Tinoviox 5c93rioi, [.&02.oky1c. onzi4 70 101
110X Atttl. nolkly nx)13,2(pw 10 lolcicpX1aL? 1pnotvrio 21 AO.Adrc oA23x3 01

513 rk2i.. Aoldnetykr A21 AT:by3e? 31)(33Z 521oxxx Donkriyoi. 37o& 7211 >ow
OE
kX(11,9(1 ekrikcb la3 U.1. thXycim 13)00Tic7oth 5odu 51101. 51)o)coo 511oi
[A?] 1pkyygo 3RAL1.. 531..AoRt 3o .3o.onw yo(co oa.sio 3 3.A. (00d 90X1
edi.93X3 0 t.t MC) MDdkAy, Sorooldisq, `50qA. e4i. AD.A.Xp. `593102 Ski
not
noclIDL, 5k0X9 Aopk.v.e. 13Ao70y3 &mod '501(3) 90 11 foil 50&31193R
df 0 MI .501.(0 d3upc? c7o1 DV-)m 9 '50i1oy Aukri DoA23 4od A2A10x
92 x/rif 31ox '1A2Ay3R 0 (91.9 101. loroth A79d3Z Ampop 37ox cbdlocif 001L
NI? A3/. . An01 30 lxix t,(01.1.22.7, k33dra '5o).23 52o1 Slouu1 ke3X - c
1701. pom A21 Ari o dt.e.op Cb 13d3 70170X el0)1. 'moric2 uo13Zd TR
«Ao1n
:00(1 10 :/3XOR ox 5c evi3X3 Aolcoo? 1)o.o30)ox 31ox A? droox 5ki 5:od1x?
Doev13 .3X0319131.31L kl Acio no0A3cikri 5r3d3ID 5k9.41.0 3rx mo139 -11xy3
017
5kx f\f+a, A3ri X(310 (lt?. tq3 34) n09?-ti Am..] [Aox,b) not noil.ri "Au R

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 647

Acesti pesti-spada corespund numelui for si iata dovada. In restul corpului sint
fragezi si nu pricinuiesc durere la pipait. Dintii for nu sint prea incovoiati si
nu au o infatisare care inspaiminta. Le lipsesc spinii drepti pe spate, cum ar fi
la delfini, sau la coada. Insa iata ce produce uimirea celui ce aude sau vede
[aceste lucruri] : chiar sub narile prin care respira si pe unde apa ii vine in bronhii 6
si iese afara, botul se prelungeste in forma ascutita, este drept si creste pe incetul
in lungime si grosime. Cind pestele ajunge la marimea unei balene, sporeste
deopotriva si aceasta [spada], luind infatisarea ciocului unei trireme. Punindu-se
in miscare, pestele-spada ataca pestii, ii omoara si apoi ii devoreaza. Chiar 10
cetaceele cele mai mari sint alungate de el. Arma sa nu este din arama, dar
natura i-a ascutit-o. Cind sporesc ca marime, acesti pesti-spada merg si Impo-
triva unei corabii. Unii oameni se lauds ca au vazut o nava bitiniana trasa pe
tarm, ca sa i se repare carena ce i se stricase din pricina vechimii. In corabie au 15
vazut Infipt un cap de peste-spada. Animalul isi Infipsese lancea in nava si
incercind sa o traga afara, din cauza efortului mare i s-a rupt de la git tot
corpul, iar lancea a ramas infipta, asa cum era virita de la Inceput. El este
pescuit in mare si in Istru, caci ii place si apa sarata si cea curgatoare si dulce. 20
XIV, 25. [Nu este vorba de] misii care locuiesc in Pergamul lui Telephos 7,
ci ma gindesc la aceia din Pont, din partea de miazazi, care 10 au asezarile linga
pamintul scitic, resping atacurile scitilor si apara pentru Roma toata regiunea
pomenita mai sus, adica de linga Ileracleia si de linga apele triului] Axios [din 26
vecinatatea cetatii Tomis]. Localnicii povestesc in cintarile for al* Medeea, fiica
lui Aietes, a savirsit, cu miini nelegmite, acea crima Impotriva fratelui ei Apsirt.
In adevar, misii cinta si aceasta faima nefericita a vrajitoarei 8 din Colhida, pe
linga alte ispravi ale grecilor. Ei pescuiesc astfel 9. Un istrian, pescar de meserie, 30
mina linga malul Istrului o pereche de boi, dar nu pentru ca are cumva de arat,
caci precum se zice nu are nici in clin nici in mineca boul cu delfinul.
Astfel cum ar putea sa lege prietenie miinile pescarilor si plugul? Daca omului 36
Ii sta la indemina o pereche de cai, foloseste caii. El duce pe umeri jugul, merge
acolo unde socoteste ca e bine sä se aseze si crede ca e loc prielnic de pescuit.
Leaga de mijloculjugului [animalelor] capatul unei funii trainice si foarte potri- 40

7 Gramatic din Pergam care a trait In secolul al II-lea e.n.

8 Cf. Apolonios din Rodos.
9 Pentru situatia actualil din regiunile noastre vezi Cr. Antipa, Pescaria fi pescuiful
In Rominia, Bueuresti, 1916.

www.dacoromanica.ro
 S179 SI11(111V'D SANIVI.11V

d o (Jth 5 &Jou. 52oz. d npno (4 5201 '510=2 o 32 .1-,o1Ary2.1.32.cri?

AlDtz. (4.

pox x? A23 o 5 (i.1 71 D. M0n3c3 701.3ox 31)20 )oci daL. A.stfADo (3.14)1x4 Ao nZsl d Ao
pox 101911 pox A.1..(.031 n?ri no com32 '5 32 d3o ) (b1.1,110 --1,13A1L.
o
5)0d131/id=
cloyLo nox
;moil `cloth-y/01 3x(1037 Mc) voiori 3A. `Akiirin
321.ct d not, ?2An.o in° o5 01 cia.Dmicf Ao Al`( no 51ochn3 A01 ;o1Acioxthp
"Aodly &010 S3 Alp. 3 y Al .nong mid? /coo Ao . 0,
Arinp1. 5n8)(1 Aziono
130ikor1z SG.1 pthool, no od 707LtdX1oc3ou 2.)ox 7? kt Al
A.)2 Azd
301.23 AT 13633111 51011101 11(?Za1ll3 `SmodOlo 1ZX m(f30X1c332L AU.230 pox

(-91.9sTrIzi-,2 5 Alp. top.orlopmcri? 30 Altutzx 301..2302 523 A01..co03 .101.L9 10113

I ct et) Ao2 k 5 3 2.3..a.ly A.rri 5o 320 o 57d1Df.A. Ao1.m03 39(1.)(3)(z12 61 130d1. -
ci-m?-riLtd aL 3 d 533(3)010 Yodady;xkx) nox 2o2Dp rood rk 01. n0D31L73 XZX AO
1101312 1 A ri otod ,.o 5m 13X3 '5(93T/0142 )01011ci d 131..13o 31 1:0X X 13A1 -
./.31113Alp 1:10 o dko f+.3..r 5 pox no2t,:. U. 5 331.9. `1loilooL31r73d 301.23 5 510(323
0?A)o o `3d 0311 A3xk no1n303 111937-,0101.c. 31. nco)t.dR pox M9193A.U.AnX
nox
ct 2n'\3 d 3
ic.Dcy 0) 32 A? 2 (3 1130730 5G.1.1dxolLn 510(f)33-rif di/ `no2311.cono o
32 o--)1 ij 3O 13(1119`t3 Lt. m1 "m1r..1/.2 Ncx) (./..x 32 .-Lc139 pox G. not 5aol.4.x pox G.
Amt act ovo2L31A)2 5 -mi,$)? 0) A37 theA. d(&0 9 (101, 1.oi d no
d o d)o 5 13x(3 (9110X &OLIO 3101L )od10 Ski n? 5Leric,9c(-birpo '13'4 01
&3) 5o.1 01 ofvf N(?x no 13&131.x3
o A.
Luc) d oni .no 1oyyFj 10 Ao?yat.
og 3220 A? . SG.1 &no), .L3 rho cb Ai° )(? 5(93 9 5%X1 `13O1..r11..(t.. rkx ATaL.1321.)?
11013x(3 .1.)0X 7o Ski tti. 5
6.9 o
'AIX '9Z 1197 ?R )°c) m1. 6`319I 1"
x 9 °It-N( 5 5010 `501-10190301
1:0X 3x103 li.1. ti111pyro AG.1 ALpeou. 3aL. .Ao20id zwx 1o1A37 [pox] 5no0-,pd

[119] 1,13 13Xtk 3() 9 x o aLy o 5 1:0x A23x? o carix31 =Dm, .noArx1 17) 5n-k11
gg 1.O 53V.(30 17J 11+1 A10.1.a.rvo0 110-010632L 110X oroo_LA? 311.yox)o1.)ox C1Dri0
d.)
31L. d ox 1i 32 110X '&01(101 5(i) Vp0 '&101170 10:)10 A.)? C) /1,3101 1)01 cl 031 M91
Am.A23121.101:0X Acori?Af 513 loa.)orictx 9.121.1q A(91 31 .1.2/C A0 VOX -1101-1X3
A A(91A9 311 1930X(6) 32 10639 A3 12/0 1ZX Dti. 10 3:0X 53M1 101911 0x 7
1J
5J OZ9 5Lt 1/ IC) o
ci porl
(*al
513 519 193 .A23Indy,o1-.cx recy2 11OX 1;01X7? 13OX
og 1Z0X^R `ivismox(f.odat 370X LolatakdDocia.c. 511o1.ciz 1-kx 3a.c. d 1XJa3)37,..o1 r,txx-
Aco2 d;..R `50 70x1(1.1.. A-e n01c103 r( 01.9n( a.cct kvLo op 513 zi..p 533 AT+1
-
AZDOV(7,)0 33/%030 1%319 COX0 d l3Tic10 0 5 .1)ol.tom 23x1d) 2 106R 100C32 01(101
ti.R(k 510th,.? oth (ono d U.n.) 5 `k.octorbod21cchoiL Xcboaci o A?ri k 5 32 5G.1 3713X
-
.
d `no; pox 5;091prIxf 591Apo da.c 19139 (vol. mill nod 3o1AOclok(1L 32 10d30
eg d 0 230(93/2 `Aol..crk 37)X 3 1311/)0 mATJ..)ox A.?? .nold
5:0(:)5) 0 A:Fri 301.3ox-
3cb 13ci 5(2 513 nrio(1z. 0111A.(2A.10A 1101 010x (10.141103 x `Aovckl.ocid o 32
13.12.L.F.L.Ltop
.
o dod rsi 5 Mm-po M-01,13n1Lx1.10x kyX-0 d AO 1-AX 10y1,011 3A. x 4(16
(97i 53 0 X2 A(10 6-1.4:00 3y-opdx? Al 5? cp.. o.A..wyp.. 5 1[1l.1] 410AUT 5T i(9
45101L13 1111.3 `131/.?ci ncocitsZoxzeop pox ocon)? na-ricto 50 91 .11.19t).1. 0
of IcoolD9dx 5o A(10 A.6131T 50113710 31 110X Ic(32.9:01%)0 &srlo o 5 53 oippd 5

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVINI) ISTORIA ROMINIEI 649

vita pentru tras, punind nutret din belsug boilor sau cailor. lar acestia maninca pe
saturate. in partea cealalta, leaga de funie o undita puternica si grozav de ascutita.
lnfige in ea un plamin de taur si o arunca somnului din Istru, [momindu-1 cu]
o mincare foarte placuta. De sfoara care leaga undita atirna alit plumb, cit sa 5
ajunga, ca sat fie o greutate pentru tras [in jos]. Cind simte carnea de taur pes-
tele porneste indata s-o prinda. Apoi intilneste din abundenta si fara nici o
piedica ceea ce doreste: deschide gura mare, ca sa apuce hrana la care nu se
astepta si care 1-a momit, si trage la el nenorocita hrana. Lacomul se Intoarce 10
multumit si, fang sa simta, e strapuns de undita pe care am amintit-o. Dorind
sa scape de nenorocirea ce 1-a coplesit, smuceste in jos si scutura funia cit poate
de tare. Pescarul baga de seams acest lucru si se bucura nespus. Apoi sare din
locul unde astepta si lasa Indeletnicirea pescariei [pentru a deveni plugar]
precum face un actor de tragedie care isi schimba masca. El mina boii sau caii, 15
iar intre animale si puternicul cetaceu se Incinge o lupta. Animalul din Istru
trage in jos cu toata puterea ce o are, iar perechea de animale trage funia in
partea opusa. Dar Impotriva aceluia sint mai multi, nu unul. Pestele e biruit 20
de opintelile celor doua animale si, rapus, este tras pe t arm.
XIV, 26. Se Oa in Istru un golf foarte adinc, semanind cu o mare dupa
ocolul sau Intins. Ca golful acesta este foarte adinc o dovedeste Indeajuns faptul
urmator. Corabiile de transport care strabat marea acosteaza acolo. Iar golful 25
se minie ca si marea, cind e agitata de vinturile ce sufla cu furie nebuneasca.
In el se afla insule, si pe mal, niste ascunzisuri, unde cineva se poate adaposti.
Ies in afard si maluri abrupte si inaltimi, de care se fring si se despica valurile
infuriate cind se izbesc. Apoi, ca si cum ar fi strimtorate, sint impinge in mare. 30
De obicei, aceasta se intimpla la sfirsitul toamnei. Iar la Inceputul iernii apa
din golf creste. Vintul de la miazanoapte o impinge si o face sa revina cu funie.
Ea poarta gheata ca pe o corabie cu marfa. Iar vial!' de la miazanoapte i se 36
impo-triveste, suflind aspru si foarte rece. N-o lasa cum s-ar zice sa scape
de durerile [facerii], ci i se opune si o impinge indarat. Gheata, oprita si res-
pinsa, merge spre adincime, se stringe multa si alcatuieste un si rat gros. Din 40

www.dacoromanica.ro
 0g9 salaam sa&mav

`1313(9X 1Ax 1)013&sid2T 53 oat. `9y 1Ax 0n3JA? 63 231 A911 not d no
n./.9 o

01 Ao o `52o 5m eve `5101L13 x '51A11m-1d 01 32 n9ita..x;:L3

coRn d
10 rnx ?Nor\ xpi.? 3 poll .3232/. no nkx-IR . nox v.4ox n01901 3-nx16(/.1 Ski
ci? 5nd Ro 01.00 d AlDflO 10 32U.1 099 1011nd T170X ti..A193 pox 10uu1A0r1
colLo 5 411 Act° 13.3y3 31 nx )o 1()o1) 13 &((41 kaz. to not u
Tholo no
32no1 ')ox noa. n03xiod 50A9TiOd13 01 A9dkA011 31 pox (\od3xo2 no3(3k0
.
GL Ikaupyf cor,-.2 31 cod toal.23 9 R Ano x xvolD9d o 5 9 &? &1 eodipi
pox 1GLA cb)JLldofi x,a,)ox Anod Hod3mU.A 70113 ot? n39
d11d31L« 5136
'41919 110X 31Q0 9-o1199 (T(14 /JOAO 113 31rio Cbd1L 5D.119d 191 d1t. COD
OT
133L3\(d 0 an 9 5!).1 5(93A ??
ACOXd d19111.3 13th 5901 .5-4x70p (1c311 1919
X01,. `d
132L3 'int 01 A^/021. ),ox_o th So Ma. 32.t. eort31'113x1d 17011LkC131/0X `&11932
1:0X fl3X103 90 Tr) 1910 `1u/1 no d70.1 113 52,01 1970119X `11013111.91 F000
A? (-byyoot. [(131] c7323:1 (:)(3)9y voi 11(91D3A19 t,. pox (f.n r3v ioncoxo GL
x-R (3 io )o0n191AH 101 pox 10 (3312. 639 pox 10 Tnimor, kaLx? (-9R 19 pox v.,-,ox
gi 1101 norboloat. c19n030 pox ),or1f 519 "1Dno110 pox (.01 cl) 9 Aold (1.13-7i &nd
1u3 n01 (931 5 .501192(1 110X N(191L Al 191371 Atu.. ?-1113X d r,o c2 rood n01 19-n no
3th d no4Tio cko codeo `5 d?th-ndnaL pno 31 719x 19n0139 x1 OXA k 13(371
5(Don 1D3 A)2 U.A19un AV1 791 1 no x U.xA1 32 9 x ovevi..o9(35 nox "ivy.
'nor-1nd
?0n3y? d -do 32 not ;ol.c. ,-dod 9 ("10 501/A9131: Cc 5)px..9 u_onxoanp
Og 101 1101 17JX d (10 77)x 0 5231yf 570yy3X707-1 dr `531n9 7o0A. 19)o 590 131 %,(

591in° 19(1011L0)0012 h(.(.1 UL M not cjoIngi pox dth3ol, AO ti.10XXCIX kd

? poa,Ao An.onourx 53 01 con d 510103 of k 501193dth 119r\13 `7071919

1.1:91TH no wa.c. no pox n(vna.t. xcq) &no 5390X1 1L 0 101(y 6.01

X V00199d 0 A 27)12 d 110AZ ?0 1noy 53 13/1010 A.319 AD. cA0A3T113X11L3 170X 0u -
gg 531/11100 01 ch co 5 metric-A? 5 513 01 &?-H1cb3rop no /o Tri tvp ?n.o13 no evLo
lox poino etkyai. 5o nox emu? lnamo tpcop o TniAnodpo ?R
`1oX7orio .
310 n3 id 10 d 6") fbA3113 co3R;os] 5 pox la.D3d)paL A231tox aLnx 5(109d 31. lox
x o npt-,od no 5 pox ?aL nxd 5 Inx fool xx/f) coup 71 no, pox 119
'au cb
not 1.9x d no not 32. d no321aar137o .nodlorho pox &oiloxvirop pox &olnol.
Og yna.op 'no 13aL3 10 3i. V?).31.1 0 1 5311\040d1L AL,(.2. 1st XIX A103 01A10A3.k
110X

no 110x VIXX A01 Ah1,10 AO 991 A0191.1371 50190 101 pox 591191912.c 11D3
5771 )panox 5-nd pox a, ni+ox17 5k17oth 1919 599 o 02 viz 119r93 0 e/.. )o-
c-nd
A1913Xrd lox 1oin3ri lox 701 oR
.
90 ?(3 (nth n7odo2 ?R 13X3
&piny (to 19 U.ISMI 02 fld CA .10 94
92 (b1 d)X3C1T1 32(101 (101 (10(i)) hp-)AC
gg
509371 x? Skapi 5U.1 ax kyrth 5 71 1dX t4.1 5 C,10 5)0d X OX) XMO T12 (f. A d1 59
119X 50h319 3 11913Xd A01(101 ("JO A
50d1G Atli eLky23 (-po AO ? (ar17;Dr1d o 5
5133 13 4513y30 lox zliimpT1 5c ro3m,-mx? 501n3) `m(91n.1 5no1,Tx9
(37p. tti 1A11 k A3220 3t1912 13d 5a, 5003.A.0 32 k2tii. cAMXti.0 xno ho
A919)0 011199/130 511 (1211.31K1 A3T10 AO (101 x nd volD no Int WitOlarja.L.Ti?
Of' 523 nos, d 09 fLod ,xvo (4. roodiqu. -)0x331.9.no, te..
fl? coTIT1-.2 io330nd Imo? no

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 651

aceast5 pricing, apa adevgraig a Istrului curge pe dedesubt, pe drunturi as

zice tainuite, iar ceea ce se adauga si [este] corupt 10 sta deasupra ca o
cimpie. In timpul iernii oamenii de prin partea locului cglgtoresc pe ea cu caruta
sau calgri. Cum cerceteazg si incearca trginicia ghetii de pe acest fluviu si de pe 5
Strimonul trac acel primejdios si viclean animal care e vulpea, am spus mai sus.
Gheata de pe Istru inconjoara corabia ce pluteste pe apg, apoi o incgtuseazg :
si nu-i mai sint de folos pinzele, nici cel de la prorg nu-si mai atinteste privirile
inainte, nici conducgtorul corgbiei nu mai in toarce cirma. Caci ioate uneltele 10
de plutire au intepenit si corabia insgsi este prinsg de leggturile ghetii care o
inconjoara. In adevgr, ea nu mai seamgna cu o corabie, caci nu mai este izbiia
de valuri, ci pare o movila dintr-o cimpie intinsg, un punct de observa tie sau un
promontoriu. Atunci navigatorii sar, alearga pe fluviu, aduc c5rute si trans- 15
porta povara pe gheata ce fusese ping atunci apg. Dupa ce trece iarna si fluviul
curge cu putere, readuc incgregturile. Corabia rgmine pe loc pin5 ce se inmoaie
frigul, se topeste gheata si e sloboda de ciudatele-i legaturi. In acest timp,
pescarii iau tirnacoape, gguresc gheata unde vor si fac o copcg. Ai zice 20
Ca este o gura de finting sau de puting foarte mare si pintecoasg. Foarte multi
pesti, voind sa scape din gheata ce se aflg deasupra in felul unui acoperis
dornici de lumina inoatg en bucurie spre copcg. Se adung blajini in numar mare,
se inghesuie si astfel sint prinsi usor ca intr-o groapg putin incapatoare. Stau la 25
indeming crapi, coracini din belsug, bibani si pesti-spadg, insg nu mari si fare
lancea de la cap, moruni, si acestia fragezi, deoarece cei mai bgtrini sint ca si
tonii cei mai mari. Tonul e foarte gras pe la sale si pintece, incit ai spune ca ai 30
de-a face cu pieptul unei scroafe care algpteaza. El are pielea aspra: fauritorii
de lanci lustruiesc cu ea minerele lancilor. Incepind de la mijlocul capului si
ping la coadg, sub mgduva, se intinde o membrang moale si ingusta. Dace o 35
usuci la soare, poti avea, data vrei, bici de minat o pereche de cai, intrucit ea
nu se deosebeste aproape de loc de o curea. Cind pestele e crescut, nu-I vede
nimeni incercind sg iasa de sub gheata si sa vine la copca. El merge insg sg se 40

io AdicA ghetto care este consideratA drept o forma coroptA (alteratA) a apei.

www.dacoromanica.ro
 gc9 ICRIVID S V ITif MN SR

x.A.T cy:1 cf) 510 101.13 al.r;

o 0131r1(? ivx 11.3v to TR 31cp 92.t.. 5)o
-m(7r:rri on.U.3.nol-p 5
30xv.k.3., o 312 90X1 o 5 513 od rood d313 .no x rind no `501A2 A.d o5
170&23 13.m3 pox 31 1101321.6 Ll1 ZD o 4fi1( pox rd?,.1 n012.7/3 ntc,..y37-1121. '133093
110X (1? d311..9 An0 lo 53Roat.rgoiL eq c1(1.0)o lb? mo1 ATIl701X3y3.1. M91 m-93R1

531A9A.70d110ci701L 12.7o? 5n0 pox 19,%73X3 d 192.1x90 MDTI13X 0 5 TR A4.y o.3..) 5

g
liox zau;L Zd &Trio no let d So 11ox ?on3yT c1 no not aOd19I '5011\03S) 2.39171 rLL1
c

'A7)1A.d 110X 5709c13.1(100(00 6713 0 d 70123 2.01 211ox R9 o d .no 5c-r(

TR 5912.0 119:2 saidot d .Lno 5o no/. o_tvr1psi 5 pox oci-) nTrino no s) th o dR 9 -
looroo/Aa 10.1 pox 5(912i M91.4(12X0XX3 esoicoo m-01
(70 77013X97 s)
OT elc031N(10 1X)x 01
odi91x). el (10d0512 Min.q1070x elc1.0 r/.1 .501Tic39
513 A01.
110x 91. A3T1 X -.0131.avaid cp.z.t xn3y tx..2.9"a pox [1.;.] U.V.2,10 no xooX no
k1.
g1.9c13 5011LO X20 .1193 110X 1013 1p141101. 10 ATA;OX1d3IL pox dry (.9d 5 Amu)
no &3rItkc13o no31.19 139).001:0X n01 oR 'ev31( pox lop 9 n3v91( 4A30n31d3
n319 131 at. 7)1(.9 .o1ar.b7d1q
c:1

gT
'Ax vz a
1.D1 TR 'pox 10d313 c)ou. irpo zo 5 '..scPEj A.1321 10110X
X2.01 1.911371 5(10 a. no.A.pd .5 loa.cr,o 33 0-kx 52.01.,2.9 1o1m2.0.23) 1-,ox 3d1-
A79noX (n za.poix pox noi., t,c91t.1L2 3A. m-21 el(9X11.3 X20 1913 31.030(91% d 10 -

HVIM1011 VId0,1,31

'III '9T I 9 31 '411 C3I'c' "(91 cm-9x" rm 01(101 4-1-1 170X

Og d3d7015 rdo16.9 k2 1ZX 031yAR `matcy9d 5o,) 1113
1°1)11.9/v13R
A2.313.L.
ci

two.lc.a363aDo1R 31 Ak.1.9101. /41 &xlipo cup TR clyy d ,yyp 10(9.3)9 p

3A.
d (,:;03Do 197oth x A23x)o o 01. `)orltvociaLT 119 17011363 52.01. el? 61 -MID
cbtl1/23 )01L d 19(10 &3` 510 11, d A13A111.0 52701 110ev2..A. &01.1370x3 (
eq2 f- pd
"Doiky x tor? ATRU.T1 ttxLc9odic If&ca. Mixpo
gg I 4II '6e 11.0 5non-fyrd y, 53R)pxd Aotuz73R &0X2.3 Xat.qx Ao
TR .noicoDow 17ox x dcoo nol)prio
'IIIA 9 nmi nmpoZdlo 1970 Amxl*do r,30.-ri 71 moima,D31.L.T -rhocU. -
.7o11oT 10((70 17ox A0)1719A3 X.0O2X) A01.01
3 110(1 531oo2L. 10 At?.1. cla d elt.klap
531Anoxlo 7od7oJd'io d no.L.oLt odil. A791o1'i7 oI TR AT
U.a. `5039y, 5(1))

OE y So ol.mnd Slo.v-pD r\oyvori eao&H 101 17074 C97-11(01 19 alqy 3t.(..11

A01 0, xqcbd chop no "170r3n0.4.3.A. )oxiod 5114%9, No? (ova) 5 5clo1, Tani no
nolcm X)110X .1X)09X).01,13(11 10I2.70I dRAV, MO110 '134( 23 MI 501D121. C331L.fal
5!4.1 57011)0TITI4C3A.10 ox 1 (131X)1L7?5)01.0 &COXiDd kii1(31. MC) 1YJ9

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 653

ascunda sub stinca sau in fundul nisipului, unde se incalzeste si e foarte multu-
mit. Nu are nevoie nici de iarna, nici de alt peste, ca sa manince. Cit timp dureaza
frigul, vrea sa fie scutit de orice efort si se bucura de ragaz hranindu-se din
propria-i grasime. Precum polipii cind nu au prada isi rod tentaculele,
Lot astfel si pestii acestia se hranesc din ei insisi. Cind se sfirseste iarna si incepe 5
primavara, iar Istrul curge liber, el uraste trindavia. Inoata la suprafala apei
si se uinple de spuma de acolo. Caci se formeaza multa spuma cind apa cloco-
Leste si curge foarte repede. La suprafata apei, tonul este prins usor cind pescarii
ii intind curse si-i arunca in spuma undita cu momeala. Aceasta este ascunsa
in spuma cea alba, si luciul arainei nu mai poate fi vazut. De aceea tonul casca 10
o gura mare, trage lacom mincarea, inghite momeala si piere tocmai prin ceea ce
la inceput 11 branea.
XV, 24. . . La [indieni] sint si alti boi, care arata ca niste Iapi foarte mari. 15
Acesti [boi] sint Injugali laolalta si alearga foarte repede. Nu sint mai greoi
decit caii getici.

FELURITE ISTOR1OARE

III, 15. . . Despre traci s-a dus vestea ea sint grozav de bqivi. N-au scapa t
nici ilirii de aceasta invinuire. Ba si-au mai atras si invinuirea ca la ospet,e, in 20
fa Vi-oaspeIilor, este ingaduit sa se bea in sanatatea femeilor, fiecare pentru tine
doreste, chiar data nu e femeia lui.
III, 39. Arcadienii mincau ghinda. . . , iar meotii si sarmaIii, mei. . . 25
VIII, 6. Se spune ca dintre vechii traci nimeni nu cunostea scrierea. Ba rota
Loli barbarii ce locuiau in Europa socoteau ca ar fi o mare rusine sa foloseasca
scrisul. Cci din Asia dupa cum se spune 11 folosesc intr-o mai mare masura.
De aceea [unii] indraznesc sa afirme ca nici Orfeu n-a ajuns invatat, fiind trac, 30
ci initurile au spus minciuni despre el. Acestea le susOne Androtion, data pentru
cineva el e vrednic de crezare cind aduce dovezile acestea despre necunoasterea
scrisului si lipsa de invatatura la traci 11.

11 Cf. Androtion.

www.dacoromanica.ro
 CIX. OHIIIANO T

TA K TNH FETI KA

II, 138-140. 06 To ito y'ixc'e.-repOe TC o Au a II ap&yo.o OocAcfco-crir,

cfcwrL7c6pco noToci.).(1) xoc-rafiv.ive-rov UaccrL Ac'q3pcp,
5 140 gveev 1.46 13 o pkoco Tocvtliv OtpyilivToc xa.XLvc',c,
ay ZxvOilly "Ici-rpoc Xbaxe tilya ncfcwroOe rcdcvnl,
au p Op,ev oc xp-v.volat, xoct L8ccronXimatv Ix poct.c.

www.dacoromanica.ro
 CIX. OP IAN

S-a nilscut la Corycos in Cilicia pe la mijlocul secolului al II-lea e.n. A

scris un poem didactic despre pesti, intitulat Ilalieutica, dedicat imparatului
Marcus Aurelius si fiului situ Commodus. Un alt poem pastrat in manuscrisele
sale, intitulat Cinegeticele, apartine de fapt unui poet anonim din Apamea,
care si-a inchinat opera imparatului Caracalla, probabil in anul 215 e.n. Infer-
matiile date de Opian si de poetul anonim nu se intemeiaza pe cercetilri
proprii, ci repetil informatii mai vechi, preluate de la Aristotel si alti inviitati
antici.
Editia: Oppiani et Nicandri quae supersunt... Graece et Latine edidit
F. S. Lehrs, Firmin Didot, Paris, 1862.

CINEGETICELE

II, 138-142. Cele cloud fluvii 1, care sint opuse unul altuia, de o parte §i do
alta a marii zgomotoase, nu curg cu ape la fel de navalnic.
140 Istrul rupe splendidelele-i friie 2 puse de Boreu 3 0
strabate zgomotos Sciia, cit este ea de mare,
inaintind anevoios printre stinci §i promontorii batute de valuri.

1 Nilul si Istrul.
2 Impotrivirea vintului.
3 Vintul de nord.

www.dacoromanica.ro
 CX. (DIAOETPATOT

TA EE TON TTANEA A11OAAS2NION

VII, 3, 1. 1-'6 ply Toivuv To5 'EXecicTou gpyov xai of TOv KOTUV
a7TEXTOWSTEc OUITG) dci6Aoya, Opa'cxa.c, yap xai Afucrok xai Tag
5 8ou).o5crOat. 1J-eV (Sdrat.ov, iAeueepoin 8i E5710ic, 06ae yap T-7) iAeuOipioc
zaipowriv, OCTC, ottLat, aix a.icry.pOv 4)yoUtlevot TO souAeUecv...
VII, 26, 5. ... Kai Exu07)v O7c6cot ci.p.ae6oucriv, 01'. [Law)
41...(1v BEVTCCL, "Io-Tpor. TE yap airroOc O4oucri xai Oepp.Waovric
xai Tavciaaic ou Vp3Loi 7COVX(101 Unipf3"-ipat, i)v ti.4) UTrO Toi5 xpuoi3
10 0T6)6Lv, oixtac TE int Th)V exp.a6.iv 7C67TOCVTUL xai cpipovTai p.EV, dox iv
aiiTatc inTNOTEc...

BIOI ZO(DIETUN

I, 7, 1. Ai.ma 8E TOv lIpoucraZov °int on' 8 V. yA npoiriTeZv

Mt Tov ic ramra ape-riiv... 2. (.1)g 8E xoti taToptav ExavOc 'rev Guy-
15 ypIcpetN, alAor. Tex reTr.xcL xai, yap s-;) xai ic riTac 43A0ev, Orc6Te
ipOETo

www.dacoromanica.ro
 CX. F IL OSTRAT

S-a nascut la Atena pe la 170 e.n., a trait un timp la Roma in anturajul

imparatesei Julia Donma si In indeinnul acestcia a scris Viola lui Apollunios
din Tyana. Filostrat a mai compus apoi V iefile sofiftilor, aparute bore
anii 230-238, in care a infalisat filozoli care s-au distins prin talentul lor
oratoric. Cu multi probabilitate ii pot fi atribuite lui Filostrat si tratatele
Heroicos gi Gymnasticos, care contin un indenin la gimnastica. in general
opera sa este strabatutil de un misticisin caractcristic prilnei jumaiali a secolului
al 11I-lea si trebuie privily cu spirit critic. in Vista lui Apollonios da nunieruase
informatii despre legenda lui A Idle pc insula Lcuce si despre cultul creat aculo
in jurul eroului grec.
Editii: Philostratus, The life of Apollonius of Tyana... xiilt an englisll
translation by F. C. Conybeare, vol. III, Loeb Classical Library, Londra,
1912-1917; Philosiral us and Eunapius, The Lives of the sophists, with an
english translation by \V. C. Wright. Loeb Classical Library, Londra, 1922.
Pentru Heroicos: Philostratorum et Callislrati Opera recognovit Antonitts
Westermann, Firmin Didot, Paris, 18119.

VIATA LUI APOLLONIOS DIN TYANA

VII, 3, 1. Fapta Elcatului 1 si cei care au ucis pe Cotys 2 nu merits a fi
lusts in scants, caci a robi pe traci, pe moesi §i pc geti e u§or, a-i libera
insa e o prostie. Ei nici macar nu gasesc o placere in libertate, desigur nebula- 6
puinduii socot eu ca sclavia este o ru0ne...
VII, 26, 5. ...Si scitii, care i0 petrec viata in cart*, nu sint mai putin
izolali decit noi, caci ii marginesc ape, precum Istrul, Termodontul si Tanaisul,
fluvii grey de trecut, data nu sint inglietate de frig. Ei an case pe cantle si 10
calatoresc in ele

V IET1LE SOFISJ1LOR
I, 7, 1. Pe Dion din Prusa 3 nu §tiu cum sa -1 caractcrizez, fiindca el a
lost inzestrat in toate privinIele... 2. Cit era de pregatit sa scrie o istoric, o
dovedesc Geticele 4, caci el a ajuns §i la geti, in ratacirile sale... 15

1 Zenon din Eleca a trait in prima jumatate a secolului al V-lea i.c.n. Tratlitia ',retinae
in ar fi murit in lupta cu tiranul Nearchos.
2 Celebru rege trac, cetacean de onoarc al Atenei si socrul generalului Ificrates, a murit
asasinat in anul 356 i.e.n.
3 Adica Dion Chrysostomos.
4 Istoria aceasta a getilor, care s-a pierdut, a lost fulosita do Iordanes in lucrarea cu
acelasi nume.

42 - 0. 1414

www.dacoromanica.ro
 899 LVILLSOrlId

c SoA37-19A3d ?R x)a.rx 5oo1. `5nor,oca 55o 591m7yyo1Lv 31 9 -)ou,

5ov, izx 5D.1rdthcta o 501d0i 4m00th0Dovcb3 51od91.oeorlf A37-1 Scrypti.a.laq
37,23 lolpox Slon?r)od3rbrIR 5oda 5noyttyy)? ci)3 (101 5101c1)0901(1th
.5no0 (41 3s 53 v., lexuad GAN AoRod)paL 001 5cidRA)0 Atincl) A?-ri
g xno o)1)? `A.13)p-rion 332L? ku IL d koZ)p13,00 6.3.4-cuk 4A23.A.nth Rcifp oa.c.)2 -
`AzyriG.R 131.3 Lt not nod3A)och qi.J..D? X &M1,l/3y A010103 0 01+0006 M 31
310X m-91(.2 pox xyy39 A3 (Iva LL.L moii)pdai. 1336 &COI Tizx (t1 01X931,
AA)0C) MORI o ,th mp tf. zybo.00yld) ZDra Acopincl) 3S rkx
013A(110
AC0121)21W 3/9X moyltooaq 31 pox 5lo1Lti.x pox moic rI0z101
51033AX)1()0
1331Ltal d1. do Sk dc 50A30 0 MI 001 00119 A,137,,JR 371 '13y ,cop oaf
OT

A2onR lopotc:j1\ 3 IMO ro t3X./3( 310101 ?g, '.k 9 31 AcoR3ro 9 not ?).(11-
5oAco1 rkx 5notf09orit,tv 9 7o.2..rx 5k1. 5)033d93d1t, rj Acorrizo 513 n
10R32.t.o1zd1D n3 d3aLDio 130713 "1100D3Xs1d1. 1)ox Sool. 5w1.,(21.nod1.9
e\codo 53 1d31.,(o3n Sza.mYyrido 3113 V' 0 6A:0113T1 thtl3Tiik.706931Lf Xcl0 -1363
gi 01)0D Aznr1)2 Ac,\)3 `Ar.o13Azdx? )ovoco 52A-rin.A. Sziptf.Rkaz9) la? Aorkod
'Aoykrkt 0170 not no.koy (I) .3g

d o komnrinA. ncnx)ol 511,kdrityo1L 59313Dn20,

3)0X AT1L33 4101M01 3zx 5zDc,oy4 4A0111Z3 119 tV11 X(9-1,1L '59 3Sk7 Ao
coiAo(-)? Aco30 3g kA3 0 of.) Cb 50 31L3 A311 ti,61 A iti.1/OX 0 d AX)3 001 fa A1y3-
Og non 5cyo2L 4A3903A3L3 5R01 3s 5r1cp11,)Od1.D A3)oi1R3 -
AoA73rf39 odd)
A73A X0 00 )01A ("Od 5103;011 5)o1no11-od1l 3XX chrp. ?)Ox k c?01311 not
59d2A.)o 030 1zy30z1.1Ox 'pox 50oi 1 k 701. Acodi.xya -5)oiAnod1dxf
AX)):0C) 50 MO o dcrn...)pdxoizpo 5on3t0orop floa.coo 31L3 Ski 5LcTimd
53 AD,..1 X ALCOad 41.00/011,2 Ch 5!?. 30 5230.ozd 5)01. x3 AC91 OIL mori? rioa-
5)(p. 009=7101f,A19 (3 `313 Flzo 5oA31-1963d1911L3 Soda/. Aoi `z&o,iv 3.1))

A311 4513A.3y xrp 5o.2.?,o m_\(1d) n 39 5(1) M010X)7i3

30MIIZSdH

y (LOL 5-k9PCH, d$
5°d(1)1 d31cn norboloat 322.3 nodipi
5)013/Z9D:01V 31 izx 5mA9RD.99I )oz.) g kA03 1010/01 c(1)000x3 -93no
OE 31'000 M cl a 0 X110A0A. 450 Cc 1 M9190 3XdL. AC71, AcT)CbpdChOd
`OZ ZC d) NVL EINI00 ,pyyy, 7oTi 31.23 31 31L 1d Stu.
(ba, cbi,noll no.oIlte r,o1D3orlcoo.c. 9 ,5030931mcill n30.0
oid,wvainvy 11/13V 110 5k1 50100101 5(1? 509'LA ATTI
3431L
U.23 ryi c:21. Madtoll 5od1L (-m3)2 iodn3yaL '&ovoori nIts.
1o1d3031, -Did)?
gc A10(531
30 01, 101"101.0 001 ll ino no as)??y 531A0 70X31L3 3s -k1R)211) 50x(kri &Tri
ri&oxFida, 5odig ?R no co33x1t cmodrizaa, zdRA?R is, A3 lia,ciz lox9d)331.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 659

3. Fiind contemporan cu filozofii Apollonios din Tyana 5 si Cu Euphrates

din Tir 6, se afla in relatii de prietenie cu amindoi, deli [acestia] se combateau
intr-un mod nepotrivit cu filozofia. Plecarea sa la neaniurile getice 7 nu cred ca
trebuie sa o numesc surghiun, caci nu primise porunca sa se exileze 8, dar 5
nici calatorie in strainatate [nu o poi, numi], fiindca s-a retras si a disparut
din ocliii oamenilor, si nimeni n-a mai auzit de el. Se indeletnicea cu alle
lucruri in tari straine, de teama imparatilor romani 9, prigonitori ai oricarei
filozofii. El planta, sapa, scotea apa pentru bazine si gradini si facea multe 10
treburi de acest fel, ca sa-si cistige hrana, nu nesocotea nici studiile, ci avea
cu sine doua carti. Acestea crau: Fedon al lui Platon si discursul lui Demos-
tene Impotripa Arnbasadei. 4. Se ducea deseori in taberele 10 soldatilor, unde
obisnuia sa-si petreaca vremea. Vazindu-i pe osteni porniti sa se razvrateasea 11
in urnia omoririi lui Domitian, nu s-a crutat cind a observat ca rascoala izbuc-
neste, ci urcindu-se gol pc o tribuna inalta prinse a grai astfel: 15
A Dar inteleptul Odiseu isi arunca haina zdrentuita » 12.
Cu aceste cuvinte si aratindu-se ca nu e nici cersetor, nici ceea re credeau
ci, ci Dion filozoful, care dovedise luulla rivna pentru acuzarea tiramilui, a
indemnat pe soldati la cuminlenie si la asculi are fala de hotaririle poporului 20
roman. Crici puterea de convingere a omului aceasta avea darul sa-i vrajeasca
si pe cei care nu cunosteau cultura greaca. Imparatul Traian 1-a luat13 la Roma
in carul S a 11 de aur, in care imparatii merg la triumf si, intorcindu-se adesea
spre Dion, ii zicea: #Nu stiu ce spui tu, dar eu to iubesc ca si pe mine insuini». 25

HEROICOS
6, 5 (p. 704). Cind Cirus conducea expeditia peste Istru14 impotriva
masagetilor si a isedonilor acestea sint neamuri scitice a lost omorit de o
femeie care domnea peste acesti barbari... 30
20, 32 (p. 745). Fenicianul:... Dar spune-ini ce minunatie cunoaste Pro-
tesilaus despre insula 15 din Pont...
Vierul: . Spune despre ea cam astfel. Ca in Pont se af1a o singur5. insula 16,
asezata mai mull spre coasta ospitaliera pe care o ai la stinga cind intri in
Pont. E lunga de treizeci de stadii si lath nu mai mull decit de patru. Arbori 35
5 Adept al docirinei pitagoreice, a trnit in a ilnua jumiliate a secolului I. in juru
figurii sale s-au treat numeroase legende.
6 Vulgariza tor al clod) rinei stoke, eon tent pont n cu Apollonios din Tyana.
7 in anal 96 e.n. a vizitat pe daci (cf. Dion Clwysostomos, XII, 16).
8 In anal 82 e.n. I)omitian it exilase din Italia si din patria sit Iiiiinia.
9 Doinitian a uyiniiit pe filozofii stoiei care it considerau titan.
to Poate la Vinlinacitun.
11 l)coarece Doniitian era itibit de soldati (cf. Suctoniu, Dontiriast, XXIII , in special
de cei din Aloesia, pe cave ii yrisplA ise dupii hip( ele impotriva dacilor (cf. Din Cassius,
LXVII, 7, 3).
12 Odiseerc, XXII, 1.
isFilozoful fusese iertat de impatatul Neyva, en care era prieten.
1 Autorul confundil expeditia lui Darius impotriva scitilny din anal 513 i.e.n. cu
aceea a lui Curtis, din until 529 i.e.n., impoirik a ntasagetilor.
is Insula Leuce.
as Vezi Arian, notele 31 vi 32.

42*

www.dacoromanica.ro
 099 0'11.1 ,LVII.LS

10X031( 31 pox `7,o31(311.2. X1 A3r1 yyp 5m 3Z(113 X1 32 1331c. AO/ A9d31 A?.
erriDox -4(.4. 91 32 (Lodz; 23 17)10d Ari Sod U.1 1211m1XRT 2 U.92
en, Aoi.To (13)cood T1 C2 A? 612O rIXTI1(X)k./0 5931(1(1X-V 31
11 MiAo 53
pox U.A?ya, OlLa TAT o
Amd 531A3090rithoAq cc
A?r113x no cbpL t/..2 A3
g
510r11(X0tO not ood3 pox Am/kiwi- Aoi. w1c9(33 01L70 901901 ,ACOlArat
IL d 101C2 5c130C1XV 31 pOX A?y k c2kr1 o 531A30th (!.ylop o '51 c',(70 that

A3T1 1XX Aolaraw d)

(91-7L 9 32 A? (4)31( 531n9 ? ood (pcop Amy m fold
-
009 A793(1). d?r13 no Solt-rims) r1(9 .532Aodn3 SkA3rkod1L31L. 32 5101(po
53 01 ro.nompolo 5181 `SkI1o12 5x21r132cp 5t1.A. M21 ("1 6-rjy -3x1
oT 13c131 Aoi 11 zAm21390 tf. 5113 1oArio2-kA)? XA11. x? SL1 5(1.11-p000 `A09LA
A? lk o nos) 0 2 5130k.rinon3 01 xli,:r1 50 201 jI
n01AO 1Xx 119 ft.A
kr) 5r17-132 A3 IT° cr:) 5U.A37113x op x3 50lk "7o1731(1i. Attu. A+xn3v- A DD. Ao

AkDoico A01.q3 ?Alp th A3Atz. 231(1(7X1 A371 pOX a)

A13)c10 517)19-kA
ti.A?y
09r1,92, i)ox A3 MI
13)opi3ii. 1X0933rldo0Xx)L.3 TJE k.coplcriq 5 ff,..
gT `A(.9Xchp U.991L9 Tc).4.9 "kpcio 1:ox 5201 520r1o1o1i. AA? c5zDtp0 Aol 30 mrld
-
r.1..Ao2 lzx A91 ALA309ndojj X po Ao1 Ao 5m mpZkrif o 51 31 X
)2Arp 510 A19)07193S) 53 A91 ll
AolAo d?thx? DoiAo IL d COX90 39 At.ti Acoo
AC91 'Am71ol02z. At4 glop oaxa Am cif 10A37110 cts) d A.Lono 53 01 59.l.rx31z.

AosALA co LO AD-00 AOIL23 01.31rf '3.003M) A27.1rDk.wq So Atturpo A3 d-n-

Oa
1A3710n2L. not ll
nolmi cO2XIA3 A02'13 31 AO1C9(31L pOX Aoylod31332L
Snot( 5931(1oZy, 31 110X ga qy k pox TIFA. Ao 01movpo23 AmcbD Am21390 ll
Soicoo pox `k.13c).1.4thrly, 5222,.kdkm 31 1)0.0101LTIcq pOX 10901L0 T10101L
110X53&0711)02 1X1A0Xd3 Alf.1 A11(91i0A1 31 pox Ay/ 11 1A0 AO A73X20 ATfi
32 xn31( clo 5 o Ad Szoi A3 tlicoo AlD)oc) 1loA13 32 5(101901 dit.c1 5oo 31, FX
gg 5k1 51.a.r000 5;o1,Ao 5r1 A01. rreclXvc 30 IL:pc3 5101Ao n01.m03
32321. o °DIA "no SvinnorlDox incrk 01, SoDy39 (21 el. dyrl?eop Ami mod311L
7)0X 52r1. can? kt1X A 191A3os) A131.1..)pda.c. 32 °law.. .),:o..rbolC Soo/17101=
pox r\odx.yri 5L1 SLa. 33.Lci /Tod .51o1.Ao 9c 51o1Lmd0Ab 32 ToL no 19 A371 01
001 .A.),OVIL 500 7)719"AZ )0399 Lt. 509t/A 39)493 Al 1:0123X) thr?.A. d311..9(9
Os fip A73` SO &o3(. (1031Sq 0 X? AO 32 L!.T1 IL 0 0.0131 .1)o fttaxpo 1D)ou ea, 33af-
7X1Ld 5101 1Dn03y1t. pox Sri
1(332L A91 11 Ao.a.,Ao ) d ZNL ( a 39t/Ay 31
1)0X a d.rddx) "510 232 ch?J. dat °Do A?-rhoDrrid 5no 31 pox 5)o1foo9c,10 nor((.
QOA371On2 A13A1Xd93 GL71 93XnAA3 Ikt `(kA. tiox A311 01 wrIn3A1L, "Dolt1t.3
A23y2L, 13 32 Wri Arbortmeop no 5 01 rya
Ao A? x o cby3 01)3(mit.rmo
gE A1392L'Iiq d70). 1÷2 o 5ri3v(1Xv- 31 1:0X tp ktqya> Art
527)2M "17)1V13 A01 3o1md3 31. a. AyA13219 11ox 0 (pi d no Ta, `U.11
Lpoop Amy
11Lf1 tk1 *1°Id1 lzx not&°6k7100 A91(m 'Le 'd) (89L 0121

,CCV, A3T1m3Azat.? 112.3 Alkt AoDlL.A se

moata co.,1 `A371 c2 701 A3r1
dX/l. y)17.71.o-p A-,21 Utica) cza.rooloa. 1-,ox L Amcb Lc '32 AL 'A79gio2t )0230
of c1 23'4 ox 1 Adzrrho 13419 A Ano ToDoa. Li. 53 91 '5ok)o)(31L. 5m ALx3dth

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 661

crest acolo: plopi albi, ulmi si altii cum se intimpla iar cei din jurul
templului sins saditi in rinduiala. Templul e a§ezat spre Lacul Meotic, care, ca si
Pontul, isi irimite valurile spre el. Statuile din templu reprezinla pc Ahile
si Elena, uniti de Parce 17. 33. Caci, deli iubirea porneste din ochi si in local
aeesta salasluieste ea si de aci cinta poetii dragostea, prima data Ahile si Elena, 5
cu toate ea nu se vazusera unul pe altul ci ea se afla in Egipt (p. 746), iar
el la Troia au Prins a se iubi, pornind dragostea for trupeasea clod au auzit
unul de altul. Cum soarta le harazise o viata fara moarte si nu era nisi un be
poi rivit pentru aceasta in apropierea Troici... Tetis 18 rug5 pe Poseidon sa
scoata din mare o insula, unde ei sa locuiasca. Acesta Itta aminie cii (le Millis 10
este Pontul si ca in el nu se afla nisi o insula fiind o mare frail nisi un loc
de locuit si scoase la iveala insula Leuce, in felul cum am aral al-o, pentru
ea Ahile si Elena sa poata salaslui in ea, iar corabierii sa aibit un lot de oprire
in largul marii unde sa-si arunce ancora. 34. Ca stapin asupra intregului element
al apelor, ditpa ce privi la fiuviile Ternodont, Boristene si [sin' cum isi varsa 15
in Pont valurile for naprasnice si mereu in clocot, el gramadi namltil fluviilor,
e5rat de ele in mare, din Scitia, Si inchipui o insuld in felul cum am spas
fixind-o de fundul Pontului. Aci s-au vazut pentru prima °arn si s-au ibratisat 20
Ahile si Elena. Le-au sarbatorit nunla Poseidon insusi si Amfilrite 39, nerei-
,
(tele 20 ping la una si toti zeii fluviilor care se varsa in Lacul Meolic si in Pont.
Se mai spune ca locuiesc [in aceasta insula] niste pasari albe, ea ele sint
pasari de apa si imprastie un miros de mare, fiind rinduite de catre Ahile ea
slujitoare ale sale. Acesi ea pun rinduiala in patduricea sfin15, vinturindu-si aripile 25
si stropind [loco]] cu ele. Lucrul acesta it fac zburind aproape de parnint si
imprastiind peste el stropi de mtg. 35. Oamenilor care calatorese pesle adinci-
mile marii le este ingaduit sa intre in insula caci ea ma acolo ca un camin
primitor de oaspeti pentru corabii fiindtt-le insa opril tui uror corabierilor
sa lava acolo vreo locuinta, deopotrivrt (p. 747) grecilor tit si barbarilor din 30
jurul Pontului. Cei care Drag aci corabia la mal, dupa ce aduc si jertfa, la
apustil soarelui trebuie sa se urce in corabie, ca nu cumva sa-i apuce noaptea
pe pamintul insulei; daed bale un vinl prielnic, pornesc mai deparie, iar data
nu, ancoreaza acolo si se odihnesc in corabie. Se ziec ca Ahile si Elena se
desfatd atunci en vin si cinteee, slavindu-si dragostea care-i leaga pe amindoi, 35
recitind din poemul lui Homer despre Troia si chiar preamarindu-1 [in cinlecele
lor] pe Homer insusi...37 (p. 748)... Fenicianul...: Dar s5 ne intoareem la
insula ...38. Vierul. S5 ne inthareem, straine. Asi fel sine Out ecele din insula,
iar glasul care le cinta rasund divin si fereedtor. Se nude alit de palrunzator 40

17 Ursiloarele.
18 Mama lui Aliile.
19 Una dintre nereide si so(ia lui Poseidon.
20 Nimfele marii.

www.dacoromanica.ro
 699 1:1 1 H JA.

rop 09za,D3 z 5191 51zi.clz& Licyx? l_ozc) 3 a d Do d no-rbp.oirl

110X IX (101L9 Xip A1390 AC911112, 17)X (10; V.LOtOY 1LX d 0 k cS A010 9 IL 0 CbTIT(
.U.30thZfif AO 13
,ce ACQA3T/J0-017id fe. 53A 9 ma Ski,
X)-1.
d 9 z13c3 >Fa,

D no oyvii 51:1 50713&70 5931&z&? Ma. Mild &prat. x tit 131.1,9d 9 -0X-kr,
-
5(-,13),( )pi..zx 32.
mo&-ricid 9199 lzx 1393)(3x 0371 &?rboDirld 599
0 z&
6713(00 011. C( 10 n
110X AC91 AC01931,(11.X.T. C101 11 1A9 no d Kus) pc-to
?.1.,
1911 .)Dx -JDnoy?kkzaf 'Z1(1 1-AX f.e.el
,1 '5o? &-felait? daL cm° -Lo
'&991/A ell A? (31311..)? 13.4(31L (33CbT13 A3TIO 10 (10V0d1C)331. 19 31 cop -4
599 izx 53 x)o2 r(ld 69 51/A9 XdR 701A9 531&70D93v.t.701zx 32 izx (41
OT (AL A3TE09)01LIYA 10 .12-.0d A19110 11L3 91 (331 AO di/ (13.00 'prat 31 61
XV, \el 13),( /JX 53.3,0D99 9i
,023c)3? 601)7r19.1coo e)1 eyrk7d _Dp0
3xki )e.3...kx 1-,ox 5clo1. To.crl? 5;oltko -6c 9j, &?-ri
(41 (OA. 31 1431E
nt-ca. x Aki &(/..ond A1/.1 &3 M1X 3101L 0thM0.0130 111 (,(A m9 (313 41701k
39 OD 510th .19,od2op lzx 11 r,-(,9 511. -(2 \( 5c9 3 3 d &c9&3-r11i. 510rjz 19?-
gi 01101 t ILT1? 9 and ?) 1))1313y 119V-1)00 1011. 53 \k1 (LoDDA 1700D39706
4T1 9 593'CVZV, `591Cm 1700913irl-12 C2 2-2° miLL ''°3°d,L 'd (69L
7)097A3 2 (13(3X 17)9 el. ziAz.or,13V.LX3 5? &o.nu zop-
&924,09 110X ccb1011.

A13110A. 10 X (30 k A d 4X)2)2(4) 1 k A 10A232 a Ac)a./.3 no \( Ars) 61 l&in &?

l
.6yiy 591AzDyr1nw0 991 Ar/ &91 no/lc:A zx lo12 01. &13Ddz0 tic.
06 d 9710 (10 '&911ri9 11 911932 9.92 5t,cy I '592)71 was* t/.63 * '3&3 k.?). A3no
909 431L 9 C3031Xa 110X 10 da.c. 9 99.2.4,1z '(-9&)2 y ttcaLl ,2 1193 901 H )01C)-
A(22111
31 1:0X d &(-921&702 c(591z-t-12z O 0 &371 tic2
ti d 59 A-bd? A01 oat
103)0(17.V, 0130 17)X S09'11)21(331 Ak1 AkdOX 53 AC(.1 k A A0.0 A3-0(13X11,39) 9 ,2
5(13),C(1ZV, 5093A1Z2L3 &o1flX z1.A9xt/. (41 /3"11 C311. 3)02.3D0 h131270ynth
gg
cbin703 &3 U.1 :it/A a
1YQT1z0 01. tvri &91z4D3 &23 170 z&nit. &kJ &991/A ` n
&919z 91 no 1:00923X(9C,13 ,03T1 Mica) 31
?aL.D3 5z 5?
d A134 33 d 110X
17)X .51/.9G xlthf M&3719 32 IL )Fa 471 X z1.-kr1:0 '&3x(923 &c2 59911'4

3.cr-13 d 419 (Lo&? 2 fp,c10 MO9131011. 't/.(:b 1)0A0212 ,0 30 41 oval? d Az;

Ld3A? &9 ox (.k1
7 Anz& y -(931 131L3 32 Fit!. zd '913&3;%.3 cts») &311 <(23v.t.
In G.cb 14701)) '&(-9X3 (U.1 (4(39x 11L3 991 xx1,7..po no 32.L3y '010T1 (911.1)0
32N
A012;019 toZ233..no Skil. lzx ttc..kc9T110 dal. tacood?D 5101TO Ski St/A(2X
Ski
A371(91L9Z12 CIO AkITA 901 \(X1XV, 45(93 1)0X 11923)(3Ti A1X) SOIA0 pi V, )0T)
-
510A0 '32 Sf 1019 ACD1 oaL AC91k &pze) &23(g? 53 0d1 &'1o1 23v0X-v, xxri
-
X '5z&?-1-1(19 x(-,19 A3to31.xpi.p 9 5(pvcay, &? j, d .59 moonaz. dx,),k.
no
gE ,22.9 5(-92z1 jI d no-r-hpl 591&709t,,er13you. o i of 51 ?al.ct d nmLndq )p17)X
xm92 599X-f-ririn 5z 31D9 d ro &230Q "6-)3y ,yyf Dot° Ti)ox
&t/,..L 0 ALL 91 3./.
imd no rx3&3 (D12)p11) (-93-v 5z23& 9 `501204
eL393vpao,0 &(912z 9 593yoXv-, 91 (koizicyrhZz-ci &?
Lactz 4 '39796
X1.1. 1/.A 'm9

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 663

si atit de puternic pe mare, inch . uluieste pe corabieri, infiorindu-i. Se poves-

teste ca acei care trag in insula and tropotul cailor, zanganitul armelor si
strigate ea la razboi. Cind corabierii se apropie de coasta nordica sau sudica a
insulei, daca le bate in fata un vint neprielnic acostarii, Ahile le (la de veste
la pupa si le cere sa-si schimbe locul debarcarii si sa cedeze vintului. Multi 5
corabieri intorsi din Pont yin pe la mine si-mi povestesc cele ce urmeaza: Ca
pe Zeus ! indata ce zaresc insula, cei hartuiti pe intinsul marii se imbed ti-
seaza unii pe altii si varsa lacrimi de bucurie. Iar dupa ce se apropie si saint a
insula, merg la templu sa se roage lui Ahile si sa.-i jertfeasca. Animalul de 10
jertfa se aseaza singur inaintea altarului, dupa insemnatatea corabiei si a cora-
bierilor. 39. Despre urna 21 de aur, care se arata citeodata in insula Chios,
au vorbit, straine, oameni priceputi. De ce ar mai aminti deci, cineva din
nou despre lucruri foarte limpezi? Dar se povesteste ca un negustor, care
obisnuia odinioara sa vina deseori prin insula, a zarit inaintea ochilor chiar pe 15
Ahile. Acesta i-a vorbit despre cele petrecute la Troia, (p. 749) 1-a ospetit si
1-a rugat sa mearga la Troia si sa-i aduca o fata troiana, graindu-i de sclava
unui oarecare om din Ilion. Strainul se mira de aceasta vorba, si dupa ce
prinse inima, it intreba de ce are nevoie de o sclava din Troia. « SI raine*,
raspunse Ahile, <c pentru ca ea se trage din acelasi neam cu Hector si stra- 20
mosii lui. Este o coboritoare din singele lui Priam si al dardanizilor *. 40. Negus-
torul credea ca Ahile o iubeste. Deci cumpara fata si se intoarse in insula.
Dupa ce it lauds ca s-a intors, Ahile ii porunci sa-i pazeasca fata in corabie.
Imi inchipui ca nu era ingaduit femeilor sa intre in insuld. Iar lui ii spuse sa 25
vina seara in templu sa ospateze impreuna cu dinsul si cu Elena. Dupa ce veni,
ii dadu bani multi de care se lass biruiti negustorii si ii spuse ca-1 socoate
prie ten si ca-i va ocroti negotul, asa incit treburile s6-i mearga bine si corabia
lui sa aiba parte de o calatorie norocoasa. Cind se iviea zorile, ii zise: « Imbra-
ca-te cu toate acestea, iar pe fata lass -mi-o pe tarm >. La o departare de mai 30
putin de un stadiu de la ;arm, plinsul fetei ii ajunse la urechi: Ahile o sfisia
si o rupea in bucati. 41. Pe amazoane, despre care unii poeti spun ca au venit
la Troia sa lupte cu Ahile, acesta nu le-a omorit la Troia. Nu stiu cuin se poa te
crede ca, dupa ce Priam s-a luptat cu amazoanele, pentru frigieni, in timpul
lui Mygdon, ele au venit mai apoi in ajutorul Troiei. Parerea mea este ca 35
Ahile a nimicit ostirile for puternice chiar in insula, se zice, in timpul olipi-
adei in care Leonidas din Rodos 22 a fost invingator in stadion.

21 Se pare ca este vorba despre amfora ce se infaI4eaza pe monedele din Chios.

22 A trait la sfiritul veacului I i.e.n. A Post eel mai celebru alergItor din antichitate,
obtinind victoria la patru olimpiade consecutive. Indicatia aceasta este inca o doyada pentru
neseriozitatea autorului, care, in felul acesta, it situeaza pe Ahile si deci tot r5zhoiul Iruian
in secolul I i.e.n.

www.dacoromanica.ro
 199 1.V11.LS011d

d) (091 .4) `noy3vit.3iv m (3.4..d2o.p1rr1f (9110. '(10-19)( 1)0X 701 1(0

10T1 530C113.krk '00X 5MYyf )6.1.03 )01.0 IL 59d 590.2. 590D Snoloy &13-4 n
log 17OX ,1(1701 5ox13 70d-421, no/. -(93)(1031(9c]ll
y Tdrll noi,noi not, noi...otkca 4n0y)0X.0)On \MIL 510 -1T
c 1-kx Ac91 53 not. fl A01&9 M919xnro.t.31cD3 zykR k rinri
7010)) d7oJ,
&t?..1 A37,), 0 & nos, no1&9H 4roodn3)(1t G. 101, (hdct 101. fX1C3(1-4I 4141)0131
.A.3y 14/A0 53M1 2231 531l9):011V, E d) (IgL 9,1, ?R 74311 &tf.a.
no.1,(33 &91o.11,9 11 5.2r1cir 0,6,ocilL? 1-,ox 53 0 .1/. '3Dkvii3)(31.? 3y -
&o.chn
(2093/1 '&0)(y:or] (f.R1311.3 A)1 001. (93)(31)31(9(3H &(9.4.9)( .&31D3 cjIj 11010106
of che.A., 1=3 1C932 31.0= 013y1L. AM& 1:0X A.f./.11.0)0A 10 &MI 53 !pc( A01.&01/9
moi&o.A.x.A.rarf x3 not no1.,&9 101A0 OX30.1)0X A109k 53 C)31.91d IVA
no/ 52oA.roal. Att0X0 10)3= &Itt po 53x2:o&ca &23x10 `riol&ol?)( 53190thky
1.1.1;l AMITO Ca A0 AO Aril rem., 02Ann3

A311C,10119 10 1L Sod Cb 451ZA10

&3 Doa,mnoaLf 5-th9 cl?a.c.ct &oz. &oriziou r;oDnoJ.?? 5101 57olopthodvf
(it -51-zotpta 332.1.? ?R &omioc:113r1 Aq 5101210
40thtcy w3r1 &ma, &(9&9)oriv,
lal.? lis. iodm 3DG..?)(tf 3rx 51.3. 5(9c33 it? no1;toi 'oaan?1? 1:01131.17Odxac
c131.0)0M1R A10900 &tf.thynr2 41M9c10 kT 01.1.10 R 1)090 Scioa. '5cto&3 &?orly
-
531 43R 17ox 59c11L 50i20 531,&30:0ch(dk.n oi&o,U.?oth? kR(4. (101 &(9&33x?
'&oaLcida. h01. 31 I06C91113Z 1)0X 1 Af Gs. U.11r(100 Lti.1R 90 10113T1 &00)(1u7olt.
OF" 53
AkepArl 001 `20431 5319m3y1L31woci1L n0 Doy-fl.L. CE1. 'cbs:Iti..& pox 3G.AR -
fool) A01 A3 61970 noinoyal. cV po A. 70-r1Ik4k,13 17)&31-1-p(1102z. 5901. L5no&n
0.57321,3 3701,210& 31 A:o.oti. pox M03& 43.1&01.x31, 5k.nio pox 5(9)(y:2 5.ampo&
-
norlyAL 197 5111, 4510C)(oZ 0010 1)01A 5nr& &91 &o.A.(9.1o01caL1 `&021o41.
5m A01 XV, 1 103yy 1109009!!.Z9 51101 '510=113 1)09'kcj:01)0X chol AM11.1L3
tig 53A9ZTIV", ko City ,1 1913 5011/ '1)0X 5(OAX31)2 53X2XM1J. 5;0393433 47-1

t/..R no1.(9c322. 01&:011(4. pox &23)(21 `t3o9(113)(3713 5c? ,R Akr1tf..1,971t3 noa. 623)(11
3)(3` `01.2:0 Doprdf 14311 c7o3 ouf
hM1, &(9)(odx? not. 501&oor1d30
&)ox(keop 53 91 &9e391 5no3R7o19 )o.t.opoprl '5n07oX9R 1113 AM3A 70r12,0
';o16oxtr.1&31.c. 1Vot 110&37-1i097r1do9od1L ki
1,1.A 69
&01(91c. &3r1 r70923)(3x3
OE 51;01 ya 5n031&01c.otry 5(1On3 X>C3 A1311/0 701 4:oc:),R&3R 5r
11o15.7-1Dox3x
eoKtx 91 A9c333 33zt? A, o 513X3y3= 5? 590.1.2:o xrep 531,q22.0 52,01
Api 53 tk(-963x TX? `AmDttd 5101 ,g 5? ')o&?Zrpo 531.topu. 31 2.c. 59 5101 (-.1

51odvn '&0D31.1.3 emokoctX32.1.? z 3 53&9)-kiiv, 62. `c)c:133 3-kixpor,-) 31 VOX

51,21, 5110=9 M1:0)(3 .1M9 '99 0 3R TIC)30 A0 31 1-9x i'ev13R 53 :,70.194 ATZI
ci pOX 5n0(pRk1z. &or 11,3 (4)c]woor1vx3 31 130X (.93)(1 6:0301.31 &3'd Alyi0Z 00
C91.113tht 52)01 510z1t3 Leavodrt? 5s 1C33)C93&)? tot A:09 ) d ZgL ( 0((0 -
A01(31 31. 170/t 1%0111e:13= 500X10 1)0A37-4;104 5701. `5x)x1xAn.A. 53 ?R J.0 &(0r) (Lt.:, D.
-
09313T1 AZ-0 1:40X 7113X51X)&3 1:09009311x13 51101 V, )10T1 1.00 5-91 ,0 510y310 1!.63
&OR136 1101( )01 5:011.0Z 6A0/11(363 7:0x 501 )01(2 1/3 51012)0 4M09701.02 d31/1,00:0X
Of M-01. AC91&03( 30 TIC? 430 AMA3T113X 31
(ak) 5f 5;o/qv.? Aolopt,,,,. vox )p.i. 70Ad319

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 665

(p. 750) Fenirinnitl: Ai adus vorba despre n povesi ire insenmaiii, viertile.
si mi-ai Irezil [si mai mult] luarea aminte, cu tome ca si asa eram numai
urechi la vorbele ce le ros I eai. Cunosi intele tale ti le-ai (lobind it de bona
seamy de la Protesilaus.
42. Vierill: Da, strainule, de In acest minunat invatat or. Multi corabieri,
care inerg in Pont, cunosc acestea. Lingo tarinul neospiialier al Pontului, p(,
unde se intind muntii Taurici, se spune ca locuiesc asa-numitele amazoane... 5
43. (p. 751)... sa-ti povestesc mai de grabs isprava pe care au savirsit-o cle
pc insula si cum au nitwit, caci si acestea ni le-a istorisit Protesilaus. 44. Cora-
bieri si constructori de nave, de pc mai multe corabii, care duceau in Hetes- 10
pont marfuri din Pont, au fost aruncati pe tarmul sting al marii, in preajma
careia se ice ea locuiau aceste femei. Fiind prinsi de ele, au fost tinuti legati si
hraniti In iesle, pentru a fi trecuti peste fluviu si vinduti scitilor androfagi. Dar
dupa ce uncia din amazoane i se Melt mils de frumusetea unui tinar prins 15
()data cu aceia ceea ce facu sa se indragosteasca de el , ea rugs pe regina,
care ti era sora, sa nu vinda pe straini. Fiind dezlegati si ajunsi sub stapinirea
tor, acestia prinsera sa vorbeasca limba amazoanelor. Le povestira despre furtuna
si despre intimplarile de pe mare, apoi ajunsera sa pomeneasca despre templu,
crici debarcasera nu de molt in insula, si le descrisera bogatia din ea. 45. Bucu- 20
roase ca i-au gasit pe acesti straini, pentru ca erau si corabieri si constructori
de corabii cum de altfel regiunea era potrivita pentru fabricarea corabiilor ,
amazoanele isi construira citeva navi pentru transportul tailor, cu gindul sA -1
biruie pe Ahile prin calarimea 23 tor. Daca descaleca de pe cai, amazoanele sent
slabe si niste femei doar. Pentru prima ()ark ele pusera mina pe visle si se
deprinsera sa navigheze. Dupa ce ajunsera cunoscatoare in ale navigatiei, 2.5
intr-o primavara ridicara ancora de la gura Termodontului si se indreptara
spre templu, strabatind o distanta de cel molt dotia mii de stadii, cu cincizeci
de corabii. Cind debareara in insula, intii poruncira strainilor veniti din Heles-
pont sa taie arborii, care Impodobeau de jur imprejur templul. Dar securile 34)
se intoarsera impotriva lor insisi, ti lovira pe unii in cap, pe altii in grumaz
si toti cazura morti alaturi de copaci. Atunci amazoanele strinsera friielc,
dadura pinteni iepelor si se napustira spre templu. 46. Ahile le privi patrun-
zator si cumplit. Cu o saritura ca la Scamandru si Ilion el izbuti ca iepele
sa fie mai inspaimintate de el decit de friu (p. 752). Iepele se ridicara in clotta 35
picioare, socotind pe femei o povara ciudata si de prisos. Se facura ca nislc
fiare si, trintind la pamint pe amazoane, se napustira asupra tor, le calcara in
picioare, isi zbirlira coamele si isi ciulira urechile, ea Ieii cci nripraznici. Mineau
bratele goale, rupeau coul pieptului, se repezeau la maruntaie si be inghi- 40

23 In episodul acesta V. Blavatki (vezi Arian, nom 32) vede urme ale enhului
Cavalerului trae, ajungind astfel la concluzia ea in figura lui Ahile Pontarhul se intilnese
douii elemente si anume, alaturi de eel solar (Medeea, Ifigenia i Elena de mai sus) gi
unul terestru.

www.dacoromanica.ro
 666 ILOSTH1T

kyvi3o-a.t. 7Tpocrkxetv-ro -rag arcAo'nocvot.; xat iXOccpuacrov, itypop)fieicrat.

8' dev0pcurceiou (3p66ecoc ixpOatvov rcepi Tin) vijo-ov, xaa ip.ai.vovro
tlecnal. AISOpou7 o-TaCTOCL a' iTht TeLv dcxpciyriptcov xai Tat VWTOC TO5
neAlyouc 68oi36at. 7ce81.6) TE e()OVTO iVTETDZYpt6Vaf, xai. xaTeic T.71c OaAo'co--
5' (3-.nc iavrac iixay. 47. arcdiXovro a x«t «t v-71eg Tc7.)v 'Ali.a.civcov,
dcvkliou crcpoapoi; ES auras rcveUCTMITOc C(vre yap xevai, xai oLaevi.
x66liy 6pp..t.6(livat, rcpocerctrcTov OcXX.ilAat,c xai uv7)pc-,'crrov-ro, vatic
0 1:)o-7cep iv va.uliazi.a xaTkaue vai3v xa.a avq(5,-;lyvu, xai. 67c6crac iyxap-
o-i.ouc 're xai, awct.7cp6pouc itif3oAdc;- 7cot.oi5vTar, xoPepv-rrat. vaify.azot.,
10 776ccrat. 1.)V67CECSOV il) vauai. xevatc xol'ix ix rcpovolac rcXeoLaal.c. rcoXXCov
8i vauayiwv Ti,;) i.epc7) 7cp06evezeiv7cov xai civ0pdyncov iv akei) xettle-
vcov itucve6v-ccov g-cr. xai. Ilp.r.f3pco-ccov,tLeAc7)v T' civ0pco7cei.cov icrrcaptilvcov
xai. aapx6v, k 8,67CTU6OCV ai. trcrcot, xcicOapcnv 6 'Azt,AXei)c rcotei.Tar,
-riic vIlaou 48f.av xopucp-i-iv yap Tot)" II Ovrou imarca.o-c4t.evoc Oc7c6v46
15 TE xat a7c6xXocre Taii.ra.

www.dacoromanica.ro
 IZVOA RE Putvi isToniA nom INI El 667

teau cu lacomie. Saturale de came oincticascii, alergau prin inscila, caci erau
inebunite, pline de singe. Oprindu-se pe prontontiorii si vazind suprafala marii,
crezura ca au intilnit o cimpie si se aruncara in mare. 47. Au pierit si cora-
bide amazoanelor, deoarece se abate asupra for un vini pulernic. Cum eratt 5
goale si ancorate in neorinduiala, se ciocneau una de alta si se sfarimatt. Ca
Intr -o lupta navala, o corabie sparg,ca si scufunda o alts corabie. Si oricile
alacuri ar fi dat intr-o lupin de mare niste cirmaci de corabii, in coaste sae la
prora, Coate s-ar fi napuslit asupra ',nor corabii goale si Para cirmaci. Multe 10
sfarimaiuri de ccrabii furs aruncate pins la templu. Linga el zaceau la pamint
fiinte omenesti, uncle pe jumatate mincate, allele respirind Inca. [Zaceatil
imprasiiate madulare omenesti si carnuri, pe care iepele le lepadasera din gura.
Ahile faeu fara greutate o purificare: el atrase [spre templu] apele Pontulni
si astfel curati si spala Coale aceslea 24. 15

24 ])uI)S cum se poste vedea, Coate povestile despre Leuee ale lei Filoslyal au un
caracter cu total fantastic si de aceea e greu sa desprindem simburele for de ade\

www.dacoromanica.ro
 CXI. KAZZIOT AIIINOE KOKKHIANOT

POMAIKII TETOPIA

XII, fr. 50 [Zwiaris VIII, 19, 8]. TO 3' 'IXAupLx6v 6volla

rccaaL lily iv eaXoLc inexixXvro, UaTzpov 8e ig Tip/ Iwo p.vra(3ip11-
5 xev Ilrcetpov xal unzip or-iv Maxe3o,Aav vhv TC Opcfoolv rilv ivtOc Toy
Attiou xai Tilv rcpOq 1-5;) P0867-cm xa. gaTGV iv oriii plug) TOUTWV TCJV
6pc7)v xat Tio'v "AXnecov Tog -re Atvou 7.m-cal-tot; xaci Toti "IaTpou ti.ixpt.
To5 EJ etvou 7rOvTou xoci. Trn xoci. ilrixecvo: Tot') "Icrrpou villeTact.
XXXVII, 11, 1. `0 ME.OpcalTy)c al'yrO4 piv ol'ix irrcei:xs Tar.4
10 aup.popalc, OcXXOc 'r pouAlicTEL 7cx 60v T'h 3uvcfctiet villow ivevoec,
.3),

IXAcoc TZ xoa inet.3-i o Hol..t7ritoc iv TY) Zupf.a,c atiTpcf3e, 7rpOc Te

TOv "Icrrpov &el T(.7)v Xxu065v iX0eiv, xalvTei1Oev lc Till/ 'ITacAlacv
ixtiaAei.v.
XXXVIII, 10, 1. ... oirroc -pip rcoadc p.iv xai. 3eLvet xa.i TO U7c-h-
15 xoov TO iv TT; 111(xxe3ovto,c, 4pEotc al'ivric, xa.i. TO gvanovgov eipyciaa.To,
noAXec al xa.i. avTina.0e. 2. Tdc Te yap Ti)v Accpacivo)v xca Ttic T(.7)v 701-
rsioz(:)pcov aptat. nopOi]o-ac dix i.r6Atyylacv imOvTacc ceyroilc 67r0 tlei.vccc,
IX)), loc x7.i iTe &no v. Ile Tec TiLv tITIT:1JV L1Toycokcrot4 gyuyev, xoti.

www.dacoromanica.ro
 CXI. DIO CASSIUS

Nascut in Niceea din Bitinia pe la anul 155 e.n., dintr-o familie bogsta,
Dm Cassius a venit la Boma si a ocupat dentnitati foarte inalte, fiind senator,
edit, consul in dotti1 rinduri, apoi proconsul in Africa si gttverna tor in Pannonia
Superioaril. in aunt 229 c.n. s-a reiras din viata publicil la Niceca, undo a serfs
opera sa de etipetenie Morin rontana, itt 80 de carti. Din aceaslii seriere
monumenta15, care cuprindea isloria Romei de Ia origini si pin;( in tinipul
ni s-au p5strat in intregime numai cilrtile XXXVILIV si fragrnente din eArtile
LVLIX, acoperind perioada 69 i.c.n. 46 eat. Uncle stiri din ciirtile piertIttie
au ajuns piny Ia not prin rnijlocirea istoricilor bizantini Xiphilinos (sfirsitul
secolului al XI-lea) si Zonaras (11141o:tenl secolului at XII-lea). Dio si- a adunat
materialul limp de mai multi ani, folosind veelica analisticil, pe Polibiu
Titus Livius, dar trecind cu vederea istorici ea Cezar, Salustiu, Tacit sail
Sucioniu. Opera sa este phyla' de informatii si prezintil o mare insemnillale
pentru istoria Dacici in epoca cuccririi ci de Care romani.
Editia: Cassii Dionis Cocceiani Ilistoriarum Romatwrum qua supersuut
edidit Ursulus Philippus Boissevain, vol. I V, Weidmann, Berlin, 1895-1931.

IS'I'ORIA ROMANA

XII, fr. 50. [Zonaras VIII, 19, 8]. Nuniele Illyricum a lost odinioara dat
altur mcleaguri; dar mai tirziu s-a extins in continent mai adinc, depasind
Macedonia si Tracia de dincoace de Haemus si de ling, Rodope; acum [Illy- 6
ricum] este situat intre acesti munii si Alpi, intre [riul] Aenus si fluvial
lstru, pink Ia Pontul Euxin, far pe alocuri se intinde si dincolo de Istru 1.
XXXVII, 11, 1. Mitridate2 insusi nu dadea indarat in fata nenorocirilor,
ei punea mai mult pre; pe voinIa decit pe fortele sale, si deoarece Pompei 10
zabovea in Siria, el a plAnuit sa se indrepte spre Istru prin tinutul scitilor 3
si sa patrunda de acolo in Italia 4.
XXXVIII, 10, 1. ...Cit a guvernat Macedonia, acesta 5 a pricinuit multe
necazuri atit celor care se aflau sub ascultarea lui, sit si aliatilor. 2. Dar a 15
trebuit si el, la rindu-i, sa indure multe. Duple ce pustii paminturile dardanilor
si ale vecinilor acestora, nu mai cuteza sa li se impotriveasca cind fu a taca
ci fugi de acolo impreuna cu cavaleria si se retrase ca si cum ar fi avut altceva

1 Autorul se refera la intinderea circumscriptiei vamale (portorittm Illyrii), din care

faceau parte si regiunile noastre.
2 Dio Cassius vorbise inainte despre planurile regelui Mitridate in limpid consula-
Itilui lui Cicero, din anul 63 i.e.n.
3 Aliatii lui Mitridate (cf. Apian, Mitridate, 15, 52).
4 Cf. Apian, Mitridate, 109, 517 518.
6 Caius Antonius Hybrida, colegul de consulat al lui Cicero.

www.dacoromanica.ro
 670 DIO CASSIUS

oUTo) To Uc 7TeoUc ixeZvot. rcepEcrzOvTec ix Te Tijc zd.)pac f3taEo);

xat Tip Ada)) TCpocr-cpEEXe-co. 3. TO 8' aUTO Toi3To xai rcept
Toiic aup.p.Cczouc ToUc Ti) Mucia novhaac 11=1'07) <TcpOc> T7) Tc7)v
"IaTptave6v 7r6Aet. TCp6; TCov Ex.u0i3v Tc7.)v BaaTapvZ5v, £7CLpori0Tjadcv-
5 -cu) cd.rcol".c, xat aTci8pa...
XLVII, 25. CO 8' oi5v BporiToc eoc TO'Cztaca Tip! re Toi3 'Av-
TcovEou To5 MoEpxou rceEpaatv xa.G Tip Toy Oc8eXcpoii «6'705 acpy ?v
gp.a0ev, g8etce p xat Oa° TL EV ¶p Maxe8ovEa nap& Tip arcouo-Eav
aUTOU vec.oTepto-Orn xat EUOUc ES Tip Eopd)TCV iTCELZOEic TijV Te yApav
10 Tip To5 EaaCcAol.) yevOIJIVIV TCapkAapev (6E7TaEc yap TeAeuTe6v Tag
o.y.aloEc aUTry xaTiAme), 2. xat ES Birso-o6c ip(3oad)v, E1. moc
ap.UvatTO TE 6Epa aiyroUc iTr) ixaxoUpyouv, xai Ovopa OCLCJI.Lc:( TE
C.
akoxpoETopoc, (Lc xat ix TOUTOD TCTI TE Kaiaapc. xai Tc.7.) AVTCO-
\Ay 7pocr7ToAci.cliacov, 7cepEPOcXot.To, 4.96Tepa. 8EvrpgaTo, Tao-xurc6-
15 (AL; oE 8uvaoTou TEvOc ic Tck poEXEcpra ai
po7M4rsocv-roc, iv-reijOev
EC, Tip Maxe8ovEav iA0(.1)v xal rcccvTa Tec Led. xpaTuvap.evoc ic rip
'AGEav aiSOEc avexop.f.60i.
LI, 22, 6. Takci. TE oiSv icr;a077, xai a0p6oE TcpOc CcXXV,oug
Aaxot TE xai Eolyijpol. illoczkaavTo. dui. 8i OUTOL ply Kekrof., ixei.vot
20 ai ail ExL0ca Tpeyrcov TEvc'c. xai of p.iv Tcipav To5 13-)Pou 1,)s ye
Taxpiflic ehrei.v (rcoXXoi yap xcd. OCAXot. Toi3 Tir)v Eou4)(3cov Ov6p.aToc
avToroLoilvTac.), 7. oL 8i Le dcw,o6Tepa. Tou Icprpou vitkovrat., OcA), of
p.iv ETCL Tcfcas aiyroti xai TcpOc T.7;) TpEPaAXtx.I oixo5vTec EC, TE TOY
Trijc AluaEac vop.Ov TeAoijat. xai Mucoi., 7rXip nap& Tots TCOCVU iTCL-
25 xcoptoEc, irlvop.aovTat., oE 8i ircixeLva Aaxot xixX7pTa.E, etTe ciTar.
Tl.Vic'EtTE xai OpC/:.xec To5 Aaxt.xor, yivouc ToEi Tip (Po867cip noTi.
ivotx*ravToc OVTEc. 8. OUTOL o15v OL Aaxot brpeapetio-avTo p.i» 7pO
Toi.5 zpOvou To6Tou 7rpOc TOY KaEaapa, eoc 8' oL8evOc (Tov iaiovTo

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 671

de in treprins. Dardanii au invaluit atunci infanteria lui [Caius Antonius], 1-au

alungat cu for la din Tara for si i-au smuls prada. 3. intrucit si cu aliatii din
Moesia se purtase la fel, [Antonius] suferi o infringere, linga cetatea istrienilor,
din partea bastarnilor din Scitia 6, veniti in ajutorul acestora. Si el a trebuit
sa fuga 7. 5
XLVII, 25. De indata ce a aflat de incercarea 8 lui M. Antonius si de
ueiderea fra telui acestuia 9, Brutus se temu de o noun razvratire in Mace-
donia pe timpul absentei sale 10. El se grabi indata sa se intoarca in Europa,
uncle lua in stapinire tam care-i revenise lui Sadalas 11. (Murind si neavind
copii, acesta o lasase mostenire romanilor). 2. Merse si impotriva besilor, pe 10
care a incercat sa-i pedepseasca pentru pagubele pricinuite 12, in dorini,a de a
obtine titlul si demnita tea de imperator. Era incredintat ca, dupa aceasth
isprava, are sa se lupte mai usor cu Octavian si cu Antoniu 13. lzbuti sa-si
aduca la indeplinire amindoua planurile, indeosebi fiindca se bucura de ajutorul
lui Rhascyporis 14, un stapinitor marunt de prin partea locului. De acolo 15
se intoarse in Macedonia, de unde, ajuns stapin pe situatie, se duse iarasi
in Asia.
LI, 22, 6. Deci aceste [animale] an fost aduse [la jocuri] 16, iar dacii si
suebii in grupuri au lup tat intre dinsii. Acestia din urma sint celti, iar
ceilalti sciti 16, intr-o oarecare masura 17. Acesti suebi, ca sa vorbim mai precis,
locuiesc dincolo de Rin, (caci si multi altii isi atribuie numele de suebi). 7. ceilalti 20
[adica dacii] locuiesc pe ambele maluri ale Istrului. Dar cei care sint dincoace
de fluviu linga Tara tribalilor tin cu plata birurilor de Moesia si se numesc
moesi, afara de cei asezati foarte aproape de tribali. Cei de dincolo poarta
numele de daci, fie ca sint geti, fie ca sint traci din neamul dacilor 18, care 25
locuiau odinioara in Rodope. 8. Dacii acestia trimisesera mai inainte vreme 19
soli la Cezar 20, dar nu capatara nimic din cite cerusera si trecura de partea 21

6 La nord de Dunare.
Proconsulul Macedoniei a exasperat, prin abuzurile sale, cetatile grecei;ti din Dobrogea,
care sprijinite de geti §i bastarni 1-au invins in anul 61 i.e.n. (cf. Titus Livius, Scurte
rezutnate, CIII).
8 M. Antonius a incercat sa urmareasca pe asasinii lui Cezar.
9 Caius Antonius, care fusese prizonierul partizanilor lui Brutus, a fost ucis in noicin-
brie 43 i.e.n.
10 M. Iunius Brutus devenise guvernator al Afacedoniei in anul 43 i.e.n.
11 Rege al odrisilor, care mai inainte fusese aliatul lui Pompei. Vaduva sa, Poleino-
cra teia, s-a pus sub proteclia lui Brutus lsi i-a predat tot tezaurul (cf. Apian, Razboaiele
civile, IV, 75).
12 Prin incursiunile for de jaf in provincia Macedonia.
13 Care incheiasera al doilea triumvirat.
14 Rege trac, partizan al lui Brutus.
16 Jocurile au avut loc cu prilejul consacrarii sanctuarului lui Iulius Caesar de catre
Octavian, in anul 29 i.e.n., dupa sfirlitul razboiului civil.
is Suebii erau populatii de neam germanic, iar dacii o ramura a tracilor.
17 Datorita vecinatatii. Pentru influenta scitica cf. Tucidide, II, 96, 3.
18 Fraza neavind inteles, prof. Boris Gerov propune emendatia Tou LLaxoi.i yivoug
0 din neamul dieilor » in loc de T015 Acixoto'd ykvolic, 0 din neamul dacilor » (143BopH 3a
cmpaTa HCTOpH51 H reorpalbm Ha Tpaxma H MaKeAOHHH, Sofia, 1949, p. 380 n. 15).
19 inainte de lupta de la Actium.
22 Octavian August.
21 Cf. Horatiu, Ode, III, 6, 14 §i Plutarli, Antoniu, 63.

www.dacoromanica.ro
 gL9 OICI 1ISSV3 S

`20X21 AZAlyx?ar 91.. 4A01AT1AV rzx t0A2.3x7 2371 Amo

du 59
oopti,v6T n? !pm? oy
531.moDY,YlowiD 53.1.9)09 92 x? .3.9o1 no 53211
)0113313 57o 5100.no3 .tooDkoci.yof,a0
'11 'ez z
viom 3g tL Scloi 5noa.coo Snol.nos. 5noA0dX 1,L? 5r mixa.
c.;
013&,',..3k? 9 m amod 50 9 ;ow xd 5o 53 31 141 (v,o.y.LoR3x1oN pox 5? eL(/..1 y-
lo2),oy 513067132/. 5101 31 x:ov 57o pox <S7o1> )oi,Dra 51)0rLd 39ky13,(o1L3
1:0X 7d31L &Tr/ 4AC993X3 53/4170 31 1913 110X )012 11 0(pT13)(01L chr.Ok 0113 --k
.1101 c pa,Dra .r.o&d 3g 1100cot3 31 x)p d o 5 n3r% JoR17io41101 110X 3101 A01
nod1.9J 531rood)0)R elti.1 31, nmi mop 'Au. i)ox 5)od91.m.tuo nc94)D 1)0X )p-sri
OT (101 O1 pox dirdi 5rlov 27-12 d 5no Uticoo 5)01.9 Scioi 31 zip d 5no (.3
iodmX li.1, AN/TX3 X10 5101A00 C/13X3 01009(2 " 50331 A37.1 A00 c1.nYJ1. 3-

nno301L quo vrikodaz. dal. 52 Snot d Fri Sao ./.4.

cl)D 1319 ?R 291
31 norliv 311.2 tkd?d (viol) pox n1..1 0
nkxiod ,\k1 r,m1.k,(3043v RnoaL9n3
5201010 A:0900 R3-1.10X Th0/2) 4A0 zonxan? 0 5099y331 01 Ari 11 61 f01.1
cjj 61 &MI nm1lty3on3v 23y7Dr4 drcobna, 119 r,m9r1f 01 92 Lc2 ID13y11.
13311. y,o23xolti cb do 5130k kal..3.1op ?oy Jo, "Lo)th lox 5noic)o x3 Ski
da.c.
Do Ro no 5t/..eLo71 570yp(11.10110X ? m3 n39 13X:o.r1)? x? Ski X c.,) .5)od g x)p
lcio no 3R)ox70 o)X)rop d 5m1nno xmleut.? AC9 ((L1 31 33 X113e yZX 00 -
A31/ k 1:0X 53 k1 A 01AI )0R19 yl0d3/q'3 110X Ak1
(31L 011094101L390 tO0C)C2X
og
A(069 (9X)0X3 39 1:0X dlf. 50 50(731. 11 datd no d11 5rD)oy3Do 5101 AT('
51oT10dgodlL )01.a.c.3 3D1 ) 5no d7JL 5(;1010)0 10 lopnw 531670ti.10 17/A13
no2072L7 '(02.nx.otpo1L7 5r9tp0kodpod1L 72 tolcbD ladooa d)1 61L10
1ZX -3(233
z
X.3A/p 5ciolcoo 1)ox 5)09ri13dg390
11W1031)0C/1D A3410
ll
SoirLoDD)pd 3R 001010 1010/01, 10 z203),01Dra 5G.1. 31
(17,
5(1.10d) XD32L? 0A 1:0X 5od1L 61 23}1 (b0) IL 6110.LO c&ZA13713110X 01L1L C1 (7
101%3TI )pa. D/i.A3L 10A3T1 kR1321.3 31 GCX1n 5109 5001 500.001A1 1/0X 1L3 -13X3
Snot% (2 /3 71 43.0
513d93d1L A10/II7I3IL3 01:01Lf 93d 531no cba.ci:o 1f.11 A13xco1R
5;o69 5g) Aw.clo 5cio em 520 xkx1Rlf. 53/2 .i)ox 5noicoo 2 D;odm- z
S09 DO1XX M9 503 pox U.1. 311)2 d 507)o p.n( Nwid m-osxn .);o1 31. )0vop
of: cbkAodcboy, 01)0.0 pox n39n03-1131)0x 319(2 NFL:01 "pa. d :01107103y 20)1010
)0T./ .1930 kyll..)? C919 5 31 d$
ri? th o 110123d 21031. 01 (IX X10 flO flCb ,( no
'non° .i)ox xd o 53d icoo no cars, 1;oaarL13, c
)0d5099 3g n3 cbicloi
Ski 521.xne, 53 rkyn Fell `5)09CcdmXOdst 1/0X d XDO 5001L0 Od1L 5k1210
390701L3A10 31 01 291 9108
pox oinoi -
5)09(/..19)01/0X c/0110311pC319 101.37i
cc 203201:01 MITI 500 31 A13X3 5/10 1)09.3 m-01.,90D1710, 10,ox FL? &minor-hod 4A19169
5R 31 va. 10190y r);(rAf d iviDno xraL? o y ono `m-91,n),0Dk OIL yy cto 5 eL?-
nri
romol. osL yy Scio n 110X
A3031304)3 0=0 31 (310i. A(01 1071:9 A03q
/06 5)011\0
.3-)ox mato 52010)0 a9.000 0D3Roanq k A109 1:0X IL 00) 1139 1)0X 5(,0 o1L 5re7
5),o1 32. 510X2.)0A01 1709(_29 \(303 5310014 0091)0119 pox A01. 3A. )03y19/0d
op AC91.9:0 rAmey7v 501(0 9 rdm 5099 3m3.2..)(7.2.1.)? X Af )p.t. rynxD (1) not

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 673

lui Antoniu, fara a-i fi WO de mult folos, cacti erau dezbinati. in aceasta
imprejurare, unii au ajuns prizonieri si au fost pusi apoi sa se lupte cu suebii.
LI, 23, 2. Chiar in vremea in care aveau loc aceste evenimente, Marcus
Crassus 22 fu trimis in Macedonia si Grecia si porni un razboi impotriva dacilor 23 5
si bastarnilor. Am aratat mai sus tine sint primii si din ce pricing s-au fazboit
cu ei romanii. 3. Cit despre bastarni, pe bung dreptate sint socotiti sciti 24.
Trecind atunci Istrul, ei an supus Moesia, care se afla in fate lor ; apoi i-au
supus pe tribali, vecinii Moesiei, si pe dardani, care locuiesc in regiunea triba- 10
lilor. In vreme ce savirseau ei acestea, nu s-au lovit de romani. 4. Dar, duph
ce trecura muntii Ilaemus si navalira in Tracia denteletilor, aliati ai Romer,
Crassus porni impotriva lor, intrucitva pentru a-i veni in ajutor lui Sitas, regele
denteletilor, care era orb, dar, mai ales, fiindca se temea pentru Macedonia. 15
Ingrozindu-i doar cu sosirea sa, el ii alungg din ;ark Idea luptii. 5. pupa
aceasta, pe cind se retrageau in Tara lor, i-a urmarit. Si astfel aduse sub stapi-
nirea romanilor tinutul numit Segetica 25. El se napusti si asupra Moesiei, pe
care o devasta. La atacul unei pozitii intOrite 26, avangarda lui a suferit o 20
infringere. Moesii crezura ca oamenii aceia sint singurii si pornira la atac. Dar
Crassus veni in ajutorul avangarzii cu restul armatei si-1 zdrobi pe vrasmas ;
iar [cetatea] o impresura si o cuceri.
LI, 24, 1. In vreme ce savirsea acestea, bastarnii s-au oprit din fuga si au
ramas pe malurile riului Cedros 27, asteptind sa vada ce se va petrece. Si fiindea 25
biruindu-i pe moesi, Crassus mergea si impotriva lor, bastarnii ii trimisera soli
si-i cerura s& nu-i urmareasca, deoarece ei nu facusera niciun rau romanilor. 2
Crassus ii tinu pe loc sub cuvint ea be va da faspunsul a doua zi. De altfel i-a
primit si i-a imbatat, incit le-a aflat toate planurile. Intr-adevar, tot neamul 30
scitilor se lass dus fara masurO de yin, dar repede se si satura. 3. Intre timp,
Crassus merse in timpul noptii Hugh' o padure si apza in fate ei iscoade. Lasase
armata, lui sa se odihneasca. Apoi bastarnii crezura cä iscoadele sint singure
si se napustira asupra lor. I-au urmarit pe aceia in retragerea lor ping in desisul 35
padurii. Pe multi Crassus i-a ucis acolo, iar pe multi i-a omorit pe cind fugeau.
4. Cad ei se Impiedicasera de propriile lor carute din spate. In afard de asta,
vrind sá-si scape copiii si femeile, au fost zdrobiti. Crassus insusi ucise pe
regele lor Deldon. El ar fi asezat prada luata de la acesta in templul lui luppiter 40

22 In anul 29 i.e.n., in calitate de proconsul.

22 Acestia se aflau sub conducerea lui Cotiso (cf. lioratius, Ode, III, 18). Vezi discutia
la Patsch, Beitriige, p. 70.
24 In realitate erau germani, Confuzia se datore1te asezarii lor geografice.
zs Probabil o transcriere gresita pentru Serdica.
26 Probabil localitatea Ratiaria.
27 Tot o transcriere gresita* pentru Cebros.

43 c. 1414

www.dacoromanica.ro
 PL9 ma saissvp

cb3d1.3d34) pv 5c? -irx 1971131.9 A3xtto?Alo d319,3 den)pdxolcoo -440d1,9

5911,(.1 -13A913J.3 -g FA23x3 31 &20 5c9a.90 ttoXpdaq vox lo lozcloy lo
pI 53 Sova 71, 531.9.t.ocbo1rx 'toopt.tootpdaL31(331.r. 30 TR 53 59X231. Lt
531roo91nk1LD3 woDk87c1i3 10v0,9 53 &91 (l0d1Dig 45319931LTI3 10yy10
g F.= 42. tood(pX 531q0D10R3x9 .tooptkdrocIq 9
moi.,901c1)13y1d3u,
,R (20
1XX 5C2 'AC9Allvox roldcoX &9c3c0C.ol 'moin9dloymaxx Dlocl37-4 41-1 510tv1].
&kaiori roDybp 9 5o99opcim `&3Dn3dRif,Dochi. 1011311 mood 30 tw-n3j
emmi. 5o31c1974 501,m0Diviclox11L3 AvciA? -5clo1.coo pox 9 31 StLyCpda
50411. A01. rd)oprom Amoy? 5o1(3cb 31 11/3 cbmiloa. ?,ox 5oXxn17199 no_trpo
of 'kelorrio&3 pox 3o loi..covoriX.po 51o1 5.noa.Turda.D WODU.09R3le
'FT 'qz 5)o),od1 TR loa.moi. o 5oD9npdx 111.3 59o1, 59oDnix -013
'01321. pox 1p1. 471 AC9013IL 5TA11. 701 n
&c2docbx3 F. TR 110X 50&311901d
5)011.002L 47") (4ya.c. nilliaL 'iv-913y? 5comiaviaq TR tf.R pox 5c9A9RAmai.?
o.1.1401.031.2ox 7
vox 3191 &Tr! Am-1-113X) d$
(Act 53 AL!..i. Aloroth -3/00
gt 3.0.dcpX 10xy011. AOT1 91L9 5.101 5noiCcirl) CY0(01L TR 11,1 (933yu 9219 Amt.
'Amxiodo a AT 5c? Ac9y3th 13V.A10213 .Amorat, d32LA309 ADATAA. A3)C9,q
1vAL.993xcho 52,91 -519A9-1-1DvIc131,lox pox chg. pox 11o39n8 31ox vidtpa.U.x.IA
X90 119 en 1choD3vm rcop pox 693x? .U.0D3c1A(1)3 no 101471 lzx 01. not.
5odo.tpdxolcoo 'melon 59 ?A. 53A11. 'Aunoth lA3dI0n Icop 9 c1109110N
og 5on971 ompo 01..30390d1z. c
plc? TR 10 110Ad1p191011 52)01 31 5220d067-1(19 -X10
410A3T190 110X ,19XkT1 A01910 A739931iod1911t.3 11:1369 L1oA31190921, 59d1L 31
5901 5)01.lpy30A3v pox 59c1L, AQ1 t'l1011 510210 Sc' 110X &011017)11110 51019/0
M91 M1C0X1OX )019A0131 olm:1opc321 ono -ivx &cox?? G.1.,99Alo3 pox maw -
LL 570otr.dc9X 59.3.,911t.yrop 31 5101210 3D32/.31z.3 770x 5m941.)odx 5I03t\03L9
gg 5101011.9 e'l3D1Ly3811cl. A3X0V .9 5(') c3 kX3.1.34 M91 M01(1L9 02X) SI 01.100
A3DILT19031L3 1108D10A97-bp 5901. 5)oxipdo 5991 A? ILL 14117-10X20A70 La X? 5141
45101D(1111 5.m.moDtpuly .A9.2,9)o 3)ox dTA. 3191 101C)(9X 31 &3 1X131. 10&3T19
VOX 531&0131:47)31(02L 1,11/.-91A0yx3 3vx MIAS) 5(1081/01A1 411 VOX 59ORC)33
5110414 31 4A0)110dX10110X pox 5101. 510 M XOPO Mr)&9TIO AVntiO
SyX
08 xno 5(9&921.1? '47.1 o1xopri13X3 ,R -Acto -9 lei zyyp Affyat. Ski Amt.
m29ctc320, 5(.11 -3-r1)oc)3a.lox AC91901. 119 Cbl 31 Cb99&010 99431. -
'd$
1101.413X ?)Ox 31.01, 03/99 ttC91 2L9 ((9 Alp.oti.143.op .0i.a0.93363.39 OX 1 52919)o
pox Alf.1 A)oc,9X A? It -1)ox A9a, A939 Aumoyvp4 4olzD3d:oX? 59op.otka
5992, 5r1.AoX31..)ox
92 '11 'gz I Ar+1.9x)-59A37-19y3c4
11 iod b1.Ao99 ?R Acp.coo lolcool. o 5ky9d)
11(12Dcr AC9131.1
ANAll 1)OX (b.3.9r 2310Drd 51300)7131(01L .oaior'pr131c31.3ri vox 59 -4C)(10X13.L3
5:09 10 r91 31. t\011.11.1 m-21 Ac931AxA3 53 5991 59c;1322. 3)ocHf.D3 pox -ring
Jodi 5)091& x? nolcitoa, 1)ox 5cloA33x? Ak47-1 471 &101113atO 01)01410aq

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 676

Feretrius ca spolia opima 28, daca ar fi fost comandant cu depline puteri 23. 5.
Aceste intimplari s-au petrecut in chipul aratat. Dintre ceilalti barbari, unii
fugira intr-o padurice sacra si furs invaluiti de focul pus de jur-imprejur, iar
altii se adapostira intr-un anume loc intarit si furs luati prizonieri. Unii se
aruncara in Istru, iar altii se imprastiara prin Tara si pierira 30. 6. 0 parte 6
din ei au ramas in viata, luind in stapinire un loc intarit. Crassus Ii impresura
Para succes, citeva zile. Apoi, ajutat de Rho les, regele unor geti 31, ii nimici. 7.
Rho les a mers la imparat 32 si pentru aceasta fapta a fost numit prieten si
aliat al acestuia, iar prizonierii au fost impartiti intre soldati. 10
LI, 25, 1. Dupa ce savirsi acestea, Crassus se indrepta impotriva moesilor.
Pe unii i-a induplecat, pe altii i-a inspaimintat sau i-a fortat ; si astfel, cu
truda si oarecare primejdie, i-a zdrobit pe toti, in afara de citiva 33. 2. Si
atunci s-a retras in tinuturile unor prieteni (caci era iarna) " din pricina frigului
si Inca si mai mult din pricina tracilor prin a caror Cara incearca sa se intoarca, 15
ca pe la prieteni. De aceea, se hotari a se multumi cu infaptuirile de pins atunci.
Sacrificii si triumfuri 33 s-au decretat nu numai pentru imparat, ci si pentru
Crassus. Acesta din urma n-a obtinut insa titlul de imperator, dupa cum spun
unii istorici, ci numai imparatul I-a primit. 3. [Crassus] se vazu silit sa porneasca
din nou la actiune, deoarece bastarnii indurind cu greu pierderile lor si 20
aflind cum ca acesta nu mai are de gind sa-i atace se razboiau iarasi cu dente-
letii si cu Sitas, pe seama caruia puneau cea mai mare parte din vina pentru
nenorocirile indurate. Crassus pleca in graba si cazu pe neasteptate asupra lor.
tnvingindu -i, le-a impus conditiile " sale de pace, cum a vrut. 4. 0 data ce
luase din nou armele, voi sa-i pedepseasca pe traci pentru necazurile pe care 26
i be pricinuisera la intoarcerea sa din Moesia. I se vestise ca ei isi Intarese
pozitii si se pregatesc de razboi. Biruindu-i in lupte pe medi si pe serdi 37
-
iar celor prinsi taindu-le miinile 38 cu multa truda i-a supus. 5. El navali 30
si in celelalte tinuturi, afara de cel al odrisilor. Pe acestia i-a crutat, pentruca
erau adoratori ai lui Dionysos si ii intimpinasera pasnic atunci cind a venit
la ei. Le-a daruit tinutul in care cinsteau pe acest zeu ", dupa ce it luase de la
besi, stapinitorii lui de pins atunci.
LI, 26, 1. Pe cind infaptuia acestea, 11 chema in ajutor Rholes, care se
afla in lupta cu Dapyx 40, regele unor geti. Crassus porni sa-1 ajute. El arunca 36
cavaleria vrajmasilor peste pedestrimea lor. Tnspaimintindu -i si pe calareti in

28 « Spolia opima u erau prazile cucerite personal de un comandant roman de la o

capetenie dusmana.
" El conducea insa trupele in numele imparatului August.
39 Lupta a avut loc probabil linga varsarea riului Ciabrus in Dunare (vezi Patsch,
Beitrdge, p. 73).
si Probabil un conducutor local din sud-vestul Dobrogei (cf. LI, 26, 1).
82 August se afla atunci la Corint.
as Probabil triburile serdilor si ale medilor.
34 Iarna anului 29-28 i.e.n.
33 Aceasta a avut loc la 4 iulie 27 i.e.n., dupa intoarcerea lui Crassus din Macedonia..
" Cf. Aurelius Victor, I, 7.
87 Vezi nota 33.
38 Cf. Florus, II, 26.
39 Cf. Herodot, VII, 111 si Suetoniu, Octavian, XCVI, 6.
49 Probabil un conducator local din centrul Dobrogei.

43

www.dacoromanica.ro
 9L9 ova grilS5v9

20296 TR A9)(136 AC93 AC943110X3 /1/43y011. 0110912J.c313 -z vox 201371

(f.2
014201 A91 10A.101.),OV at. 59d 9101,10(3th 11 70inol.n6101XX ml)dryoaL)p -oat3

13xdort r\fx LLi io33c323Dod1L 31D1nkyy3 511 A914,00 9100 (101 590X131
5o&371o9701t9:p 53 31 5no)Coy 30y((i. pox &lopoRoda.c. oisomiD D.noo
-
g
10/3T1OX A90 5(9190 10 1od70dthod aL? 5no1((f.voo fuoDtkridc? lrx 0 31
(-01)0V, v000?u,:o 1-kx a
lo' 3ouoa.t. 1%91 loidwi &9thlo570 nolcoo (,td/Cm) -
5709 9 SoDDON Xclo 110 11 (komox 'e39:od23 reop pox 3xkcbp E tploaL
-
5r9 01 A01Z\0.3L1) /41 evidpm tt,t&?rinoymx .01rD232.:oc3193
TR 701(1)01 1313

dm 29191A.37-1 XYlf 1)0X &01.10atiodnX3 5(9190 501 1)10X 5c101 9

of 5x)(00111 53 91210 101311 (.k1 AVIA. At,t1 911.9 M01 2730 cf.2 tolthp -o&31
nk9r1 n13)lnth7017oxiCn9 1700D3rpon71 53inod7oy10170x 30 loldmXla? 13etpy1t,
Myyoa.t. 701 31 xivo 101 x1)11711111 vox 5701 ,lio 510(9 53 oici:o 5rD)p1i. 393
-
01A709171ox 9 ActO 50D.ordm 101 31 10171919 noicoo ziArat. Imoxo
1:ox zi.anci3c331RDnR ri(L9 5rDtpikorop
3D(ZzioRoxe-nop
n01.902, 10X- xfx
gi 5a0A33X cbrhy o_woriqd_Loat)ox 5m TR 701701 Cblf,00 gA3.0kdC,9X301:31L 32Q0
-
AC91

'013X
M9V(1,0
g
cy\op FL?
110 -v..
j
cncoia dmvpox eLTR(A..ri m1 1Lnulov du. roxkpo `m-oi D?).Dp
myXnOrk? 01 201,:0193x4323
901 rtoimintvv,
56.1 no),odnz 5kZdf-
901 nOpru 30 chpipma
5oX231 '(30)4 4102371D.D );)

1)0A 59d1L (,t.1 AC91 AC9(001d19i, 13y91L olnkdg.thx, romoi..&? A3n0X(4. 101A3
og 170X 91100 U.33./. 31.
101170
vox FIR not. noc319l 59d1z.) 470 (4)1. 111029 3113-
nmyrdpoda.t. xclo n? ATi 46-)A9CDC A313 Myyou. TR (f.R
0)&91f. 1011)0X (101 noyfdaz Ittri `5o.t&odrac. -rwyp 9 5o(13x3 cbipk 5m
01. 70191X 5to1do nolcoo 4o1ao9th 59d1c. 31 59o1 57001tXI 1313 7-419
-
5(,(.1
Anil moa.FrikdX 43f3k31.7? Fix xclo kOth3 513091110X10(00 '
&101560T1 702.314
gg 2014101 A311 A3 51101,3d `3yrdaq a91 32 Cf.2 mr)Dru 5901 Ari X3 AC91 -13Z3X

mo&Tricod 5701901910Ar2c3 c12 mo4313 01.209(f.1X3rup

'Lz L TR 5no3xvidv, 5nocyw 31, Swim ,ocio 5rimpop
3101L 1.4)0 1709U.d7X_00d1L 10 45)01.A0y303 110X 5901(00 31 A02.911371
Q70

11L3 (91901 5701M10A0d1b 170X 5101 510V(1,9 AV.(39 31 )07) 1)0X -.01431.73(
of A97) 45)01M101021713 5914170 1 '39(131.70d1.933L3 3:ox 57ocb9 101. &Tri ";o3d -)pdR
57oiroo9 xno rkinco 701, TR 1-kx c-b0j9th nc21 morwlox.o.no; 01341Dod1z. .
7 701(1701 A3T1 A3 dmodX o.1..3eqAT (.9thyLl. TR 15)1 31 lova 5(2 (1011. -IodraL
"DoioR?R lxrx 721870 101 701,70719/%9 91 A311 17ovol.t.41 lonnyAT 31. 170X 1701.3
(.009)01L (i.1 nr1911 noi 31 notv 1)0X nO1 nOdIDL, (09Q0 O1A0tA3
gs 501A970411 32 (101 110(9(3X 1)0X 53 10\002 53211 A(911,00 101107199 pari-
`rkovod .c izx T13-11 elmoa, 53 91 5U.1 503DnIN 70r1029 ,on.raL lopo 9 5020703
53 &91 Aodisq moyvoitri? 1L1 d3 31 5ki, 57011071y3v 1)0X dTaLci 5C(.1 -3X701A1
5101202 5U.1. 31 c5U.X)0(30 911.10 SCti1 5r3eont7oll 133dod)l0 A3X(,t.d(?)C3XA.213
170X A11D3 A3 51o1c10 voop 31. U.A03 70yy031 FX
-
30vo0d1di, 3103L odaL
of 531A30n3d01709 70 31 1010,0260V 170X MIA 71-90 10A3T11,1000X

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 677

felul acesta, nu mai dadu nici o lupt6, ci facu un mare macel in rindurile unora
si ale altora, care fugeau. 2. Apoi it impresura si pe Dapyx refugiat intr-o
fortareata. Unul din cei aflati in fortareata it saluta de pe zid in limba greaca,
intra in vorba cu el si hotari sa-i predea fortareata. Prinsi in felul acesta, barbarii 6
pornira unii impotriva altora. Dapyx si multi altii isi gasira moartea. Crassus
prinse de viu pe fratele acestuia, insa nu numai ea nu i-a facut nici un eau,
ba chiar i-a dat drumul. 3. Dup6 ce a savirOt acestea, Crassus s-a indreptat
apoi spre pestera numita Ceiris 41. Aceasta era atit de inc6patoare si totodata
atit de trainica malt se povesteste Ca titanii, cind au fost biruiti de zei, s-au 10
refugiat acolo. In locul acesta, bastinasii veniti in mare numar adusesera
cu ei printre altele lucrurile cele mai de pret si toate turmele lor. 4. Crassus
cauta si astup6 toate intr6rile intortochiate si greu de aflat [ale pesterii] ; de
aceea ii infrinse pe acestia prin foame. Biruitor, el nu cruta nici pe ceilalti 16
geti, desi intre Dapyx si ei nu era nici o legatura. 5. [Crassus] a pornit apoi
impotriva Genuclei, cea mai puternica intaritura a statului lui Zyraxes 42, caci
auzise ca se afla acolo steagurile luate de bastarni de la Caius Antonius, ling6
cetatea istrienilor. Asediind Genucla in acelasi timp de pe uscat si de pe
Istru, deoarece era durata ling6 ap6 in scurta vreme o cuceri, dar cu multa 20
osteneala, desi Zyraxes nu era de fats. 6. Caci el, indata ce aflase de atacul
lui Crassus, s-a imbarcat si a pornit la sciti 43 ell multi bani, pentru a le cere
ajutor, dar nu a mai apucat sa se Intoarca. Tata cele savirsite de Crassus la
geti. Prin locotenentii sai, supuse din nou o parte a moesilor, care, hiruiti 25
inainte vreme, se rasculaser6.
LI, 27, 1. impotriva artacilor §i impotriva altor neamuri, care nu mai
fuseserg cucerite si nu voiau sä i se supuna §i pe deasupra mai erau §i
foarte mindre 44 stirneau la razvratire §i pe altii, o porni el InsuO. Ii
invinse pe de o parte prin forp, dupe ce ii dadusera mult de furca, pe de 30
alts parte prin frica, [temindu-se] sa nu fie luati prizonieri 43. 2. Dar acestea
s-au petrecut mai tirziu. Eu insemn aci atit Intimplarile, cit si numele, ass
cum ni s-au transmis. Mai inainte vreme, moesii si getii locuiau intreg tinutul
dintre Haemus §i Istru, dar cu trecerea vremii unii isi schimbara
numele. 3. Apoi denumirea de Moesia a fost data intregii regiuni, 35
despartita de Panonia prin riul Sava, care se varsa in Istru, regiune
wzata deasupra DalmaIiei, Macedoniei si Traciei. Printre multe alte
popoare, exists acolo cei numiti odinioar6 tribali §i dardanii, care i-au
pastrat si astazi numele. 40

41 Pentru localizarea ei, vezi Parvan, Getica, p. 89.

42 Un conducator get din nordul Dobrogei.
n Probabil bastarni:
" Patsch (Beitrdge, p. 80) crede ca for li se aplicii anecdota lui Florus, II, 26,
13 §i urm.
46 Cf. supra LI, 25, 4.

www.dacoromanica.ro
 678 DIO CASSIUS

LIV, 20, 2. xai ot. IIavvOycot Tip Te 'IaTpiay lieTec Ncoptxwv

xaTiapati.ov, xai mind Te 7cp6c Te Tot-) D.Atou xai Ti .,..iy incoo-TpocTfrrwy
aUToti xaxwOeyTec aiSOcc (.7.4.1.oXOrlcsay, xai Tag Nwpixocc atTcoc Tijc
ocirc-7)c souAeiccq iyiyoyTo. 3. Tc't TE iv T?) Aekto:T4 xat TO: iv T:ii 'Ip7,-
5 ()Ea yeortrAcrayToc at.' CAtyou xaTio-T7], xai 11 Maxe8ovtoc L.776 TE Tc7y
Aey0eXIITiLY xai UnO TiLv Zxop8tcrxwy iTropel107). gv TE T71 OpO,:x7)
7cp6Tepoy 1..tiv Maipxoc AOAXcoc Tot.t.7)Tc'ax.n Oetcp Te TEA) Toil KOTuoc
'madam xai incTp67ccp Own. (3o'n0(.7.)y B7l6crok xaTeo-TpigncTo, g7tevra
36 AoUxtoc Ilaoc ZaupotaTaq ix ri5c aki5c atTtac xpocerhaac &nip TOy
10 "Io-Tpov arceWo-aTo. 4. 6 K ail tilycaroc ciiiv TOTE auti.13OcyTcay Tag
Tcal..i.octotc noA61..u.ov, Ounep TCOU xai TOy AUyouaTov ix 'r 7c6Accoc
iEllyacys, 7cpO4 Tok liekrok iriveTo...
LIV, 34, 5. 'Ev si a), To74 aUToi.q To6-cmc xpOvot.c BovXoyoci-
a.qc ()peg Blaa6c, iepek Toi5 nap' ce.Yrotc AcovUaou, 7ceocenoc3-
15 aocT6 v.vocq rcoAACc Oecciaac, xai [lee ocUT6v do-cocrrexc Toy Te Tacrxi.)-
nopr.v T6v 'rob Keyruoc uiOv wx-ilo-occ dcnixTecve, xoci TO» Odoy aUToi5
T6v TuprOcAx)ly [Ler& ToctiTa c'tzaxe"C yup.vd)o-occ Tiiiv suvOctiecov T7)
nap& To5 Ocoisi .367] cpuyetv inovve...
LIV, 36, 2. 'Eckcpio-07) tav ouv TOv 'IocvOv TOv yitmov coq xai
20 rcenautLivcov Tiiiv noA6(l.cov (OcvicpxTo yap) xXeccretvac, oi IlivTot. xai
ixXeto-01. of Te yap Aaxot T6y laTpoy 7re7rtry6Ta 3cocr3OcyTec WAY
ix T'il Havvovtocc OcneTit.tovTo, xai of AektOcTaL npOq TOcc icrnpgecq
III%) xprip.OcTwy ircayicrlaay. 3. xat ToUTolic iliv O TLPiptoc ix T*
rcaccTiccc, i; tin) tivrec -ro5 AirroLaTou itseXT)X60eL, xaTcoTellyeet;
25 dcvexTirraTo...
LV, 23, 3. ... TiTapTov ZxuecxOy iv Zupto,c, rcipcToy Maxe3o-
vt,x6v iv Aaxi.q... xai ot ef3aot.toc ot iv 'r Muo-t«. T'fi ecvo, of xai

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 679

LIV, 20, 2. De asemenea panonii impreuna cu noricii au navalit in Istria.

Yn urma pierderilor suferite din partea lui Silius 46 si loctiitorilor sai, ei incheiara
din nou pace ; si din pricina for au cazut in aceeasi robie si noricii. 3. Rascoalele
din Dalmatia si Iberia au fost potolite in scurta vreme. Denteletii si scordiscii 6
jefuira 47 Macedonia. in Tracia, mai intii Marcus Lollius 48, ca sä-1 ajute pe
Rhoemetalces 48 unchiul si tutorele copiilor lui Cotys i-a zdrobit pe besi 50.
Apoi, pentru acelasi motiv, Lucius Caius 51 invinse pe sarmati si-i alunga peste
Istru. 4. Dar eel mai mare razboi, din cite au pur tat pins atunci romanii, razboi 10
care-1 Paoli sa 'rasa pe August din Roma, a fost acela impotriva celtilor 52.
LIV, 34, 5. Tot atunci 53, tracul Vologaises, din neamul besilor, preot al
lui Dionysos 54 de la ei facu mai multe prorociri si atrase pe citiva de partea
sa, apoi se razvrati impreuna cu ei impotriva lui Rhascyporis 55, fiul lui Cotys, 16
pe care i1 birui si it ucise. Pe urma dupa ce 1-a convins pe Rhoemetalces, unchiul
aceluia, ca totui vine de la zei, it lipsi, fara impotrivire, de osti si-1 facu sa fuga...
LIV, 36, 2. S-a hotarit de asemenea ca templul lui Ianus Geminus sa fie
inchis 66 caci se redeschisese intre timp ca si cum razboaiele erau stirsite. 20
Nu s-a inchis totusi, pentru ca dacii, trecind Istrul inghetat, pradara 57 Panonia,
iar dalmatii se razvratira din pricina birurilor. 3. Tiberiu ii aduse din nou sub
autoritatea romanilor, trimis fiind impotriva for din Galia, unde era plecat cu
August ... 26
LV, 23, 3. ... Legiunea 58 a IV-a Scitica 59 se &este in Siria 60; a V-a
Macedonica in Dacia 'H... si a VII-a in Moesia Superioara 62; aceasta e numita,
48 P. Silius Nerva, consul in anul 20 i.e.n., a primit in anul 16 i.e.n. comanda supremA
a trupelor care luptau impotriva populatillor din Alpi.
47 In anul 16 i.e.n.
48 Marcus Lollius a fost consul in 21 i.e.n., iar in 17 se afla la Roma. Probabil ea intre
timp a fost proconsul in Macedonia, iar aceasta actiune s-a petrecut intre anii 20-18 i.e.n.
(vezi in RE, XIII, col. 1381).
49 Rege al odrisilor, aliat al lui August la Actium, a primit regatul dupa moartea tatalui
sau Cotys si a domnit piny in anul 12 e.n. (cf. Tacit, Anale, II, 64).
6° Besii an vrut probabil sa-si reia sanctuarul (cf. I, 25, 5).
51 Numele a fost gresit transmis de catre autor. Din aceasta cauza nu se poate sti
exact despre tine este vorba. Este posibil BA fie L. Tarius Rufus, consul in 16 i.e.n., lectiune
propusa de Ritterling, in RE, XII, col. 1229. Pentru aparitia sarmatilor vezi Strabon,
nota 16.
52 Impotriva triburilor panonice (cf. Suetoniu, Tiberiu, XVI, 2).
" In anii 13-11 I.e.n. armatele romane, sub conducerea lui Piso, au dus lupte grele
impotriva tracilor (cf. Florus, II, 27, 17).
" Vezi nota 39.
55 In anul 16 i.e.n., Rhascyporis primise din partea lui August si domnia peste besi.
66 Cf. Faptele imparatului August, V, 50.
57 In anul 10 i.e.n. (cf. ibidem, V, 47).
be Dio prezinta situatia legiunilor din vremea sa (sub domnia lui Alexander Severus),
rind erau in numar de 33.
59 Numele 1-a primit probabil pentru participarea la campania lui Crassus (cf. LI, 23,
2-33). Vezi RE, XII, col. 1557.
60 Legiunea fusese transferata la inceputul domniei lui Nero (cf. Tacit,
Anale, XII, 35).
61 La Potaissa. Inainte legiunea a V-a Macedonica isi avusese sediul la Troesmis, dar
dupd ce s-a intors din campania impotriva partilor, in 167 e.n., a fost mutata in Dacia, cu
ocazia reorganizarii acestor provincii (vezi RE, XII, col. 1579).
62 La Viminacium, unde a venit probabil in anii 56-57 e.n. (vezi RE, NIL col.
1619), in locul legiunii IV Scythica, plecata in Siria (vezi nota 60).

www.dacoromanica.ro
 680 DIO CASSIUS

T& EIGCALC7TOC KAauai,ecot iovotukaaTaL... 4. xat ot 8ixaTor. kx&Tepot.,

of TE iv Havvovia Tij Crcvco of ataUp.OL xat of iv louaata TO TE ivak-
xaTov TO iv Muo-ia, T-71 xdc1-6.), TO KXatia[eLov... 5. ... TO TE TpETov
xat abcovrov TO iv Aaxio,c TO af.auv.ov, xat TO TiTapTov xat 8ixaTov
6 TO 6V liavvovioc Tij C'cvco TO 8i.8o[Lov...
LV, 24, 2. "0 TE yap Nipwv TO npii)'Tov TO xat 'ITaXt.x6v Ovolla-
V4evov xai iv TY) xcicT6) Mugia xef.p.c'cov, xat 6 Il OcAPaq TO TE npc7)Tov
TO intxoupLx6v TO iv T Havvovio,c T-) xdc.T6). 3. xat TO gf38op.ov TO
821.40v TO iv 1(371pi.a o-uviTaav, OUso-naaLavOq TO TE aeUTepov TO
10 inmoupt.x6v TO iv fIavvovto,c T'n xcfcru) xat TO TiTapTov TO ortlAaoui-
etov TO iv Muaia Tij &vw...
LV, 30, 4. xat lieTdc cailra TOU TE EeotYlwou k Tip Mucriav aLci
TE TOYS Aaxok xat 8vic s-ok EaupogcTac nopeavTac aorip Ocndc-
pavTo, xat To i3 T43epiou To5 TE Mco-craXivou iv ELaxio,c iyZpOVLO-GCNo-
15 TOW, T4)1) TE CTURIAXE&C 6cpc7)v ine8pap.ov xat auyvok TCpocranko-nlaay.
5. xat k viv xdpag, xainep Toi5 TtPepi.ou TCX-naLOccrcarrOc crytotv,
o6x .71A0ov aicc7), d(cAAoo-e al xat OCAXoo-e lie0Lo-Tc4tevot. noAACc in6p-
Ovrav Tijc -re yap zWpac iwyreEpwc gxovTe; xat xoLcpcoc iaxevacr-
[thvoc, iSaaicoc Onn TCOT E(3OUXOVTO ix6pouv. xat inet.84) ye 6 zeLveov
20 ivkaT7), TrOXI!) raeicp ixaxooprlo-av xat yap xat ES Ti]v Maxe8ovEav
a50L6 iviPaAov. 6. xat ToUTouc t.tiv 6 TE `Puti.-/TdcXx7ic xat 6 dc8eAcpO4
aoToi.") Tacrx&nopLc t.tc'crn xaTiAaf3ov of 8E ai, doo,01. Ty, tliv x6po,c
arlv nogioup.ivl [LETA Toko i.rci Te Katxt,Xiou MeTaXou xat int
Ar.xLviou ELAavoi5 6nciTwv oUx iniktuvav, k al T& Epliii.VeC dcvacpu-
25 le6ystc ixeinev 67-r7 napeExot xaTaapotacq i77OLO5VTO.
LVIII, 24, 3. ... of ai xat Ly' iavT6v, ciniOavov xat IIotrn6-
wog Aaf3e6v xat oilyroc [ay Tilq Te Mucriac nos-i OXTW &CCM LICTO/
T'ilV aTpanlyiav a"pEac.
LVIII, 25, 4. ...
lIonnatoq ai Ea(37.voq Tc5c TE Muataq ixaTipac
30 xat npoakt xat ¶7)c Maxe8oviac k ixeivo Tot) xp6vou nap& nacrav

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 681

in special, Claudia... 4. Legiunea a X-a Gemina o parte in Panonia Supe-

rioara 63 §1 o parte in Iudeia ; a XI-a Claudia in Moesia Inferior 64 . . 5. ...A
XIII-a Gemina in Dacia 65; a XIV-a Gemina in Panonia Superioara 66.
LV, 24, 2. Nero a infiintat 67 legiunea numita Italica, [azi] cu cartierul
de iarna 68 in Moesia Inferioara 69, iar Galba, I Adiutrix 70 in Panonia Infe- 5
rioara 71; a VII-a Gemina 72 in Iberia 73; Vespasianus, a II-a Adiutrix 74 in
Panonia Inferioara 76 §i pe a IV-a Flavia 76 in Moesia Superioara 77 . . .

LV, 30, 4. Dupa ce Severus 78 s-a reintors in Moesia, unde n6valisera si

jefuiau dacii si sarmatii, iar Tiberiu si Messalinus zaboveau la Siscia, [brescii]
se napustira asupra aliatilor Romei, izbutind sa rascoale multi. 5. Cu toate c6 10
Tiberiu se afla pe aproape, ei nu 1-au infruntat, ci au pornit in diferite parti
si au facut multe jafuri. intrucit cunosteau bine Cara si aveau armament usor,
mergeau cu iuteala on unde voiau. Si fiindca sosise iarna, au pricinuit si mai
multe pagube. Astfel au navalit din nou asupra Macedoniei. 6. Rhoemetalces 15
si fratele sat' Rhascyporis 79 i-au invins intr-o lupta. Dupa aceea, sub consulatul
lui Caecilius Metellus si Licinius Silanus 80, vazindu-si tara for pustiita, ceilalti
nu s-au mai impotrivit, ci s-au retras in locuri intarite, de unde atacau cind
li se parea potrivit 81, 20
LVIII, 24, 3. . , . iar altii 82 s-au omorit singuri, ca Pomponius Labeo.
Acesta, dupa ce a fost pretor, a condus timp de opt ani 83 Moesia.
LVIII, 25, 4. ... Poppaeus Sabinus, care pins atunci si, ca sa zic ap, in
tot timpul domniei 84 lui Tiberiu cirmuise cele doua Moesii 85, ba Inca si Mace- 25

68 La Vindobona, unde venise probabil sub Traian (vezi RE, XII, eol. 1683).
64 La Durostorum, unde venise probabil in anii 105-106 e.n. (vezi RE, XII,
col. 1698).
65 La Apulum; in Dacia venise in timpul razboiului dacic (vezi RE, XII,
eol. 1716).
66 La Carnuntum, unde venise in ultimii ani ai domniei lui Traian (vezi RE, XII,
col. 1738).
67 Probabil in anul 67 e.n. (vezi RE, XII, col. 1408).
68 La Novae.
" Unde venise la sfirsitul anului 69 e.n. (cf. Tacit, Istorii, III, 46).
79 In anul 68 e.n. De fapt a fost creata de Nero, iar statutul juridic 1-a prima de la
Galba (vezi RE, XII, col. 1382).
71 La Brigetio, unde a venit probabil in anii 118-119 e.n. (vezi RE, XII, col. 1392).
72 La 10 iunie 68 e.n. (vezi RE, XII, col. 1629).
78 In Asturia.
74 In primavara anului 70 e.n. (vezi RE, XII, col. 1382).
75 La Aquincum, unde a venit probabil in anii 103-106 e.n. (vezi RE, XII, col. 1445).
° Tot in primavara anului 70 e.n. (vezi RE, XII, col. 1438).
77 La Singidunum, unde a venit dupa terminarea razboiului cu dacii, in 107 e.n.
78 A. Caecina Severus era in anul 6 e.n. comandantul armatei romane (legatus Augusti
pro praetore exercitus) din Moesia, care participa la luptele impotriva ilirilor Ii
panonilor.
79 Cf. LVI, 34, 5.
" In anul 7 e.n.
81 Rascoala populatiilor din Dalmatia si Panonia a fost inabusita in anul 9 e.n.
82 In anul 34 e.n.
88 Probabil intre anii 25-33 e.n. (cf. Tacit, Anale, IV, 47).
84 Intre anii 15-35 e.n. (cf. Tacit, Anale, 1, 80, 1 si VI, 39).
85 In realitate, pe vremea aceea nu exista decit o singura pro vincie. Abia in anul
86 e.n. a fost creata qi Moesia Inferior.

www.dacoromanica.ro
 289 OICE SIIISSVD

5c9 /1131113 eLtfa. nol n03d3d11 tkIrldf '5=93eopr13lt?. m11)16 -ytkilloodat.

kAapy (id= Troa. toowpo nydvy g VOX A01910 9
5101 5oya0,Upd 11L3
510mp0 0.3..7q3e7T 1ZX chol tt. AoR3x7ow `xy3 5c;) 57ALI38 1970 770X Gt rpoXy,
la,cod(t..,(xf '01/10.091013.00d1L
'XI'I 7-[ 7 '121 31 thcppatyrinci) Ta, noa, 5onioN pox lyoll
Itworl 61 (101 H soncrydro CI 231 141 orxj)d1MIL kit) c3) Ar)1ovi U. 5 (f.2
c&L,(.Xd7r

5tu.. 5(kynod 'oa.lo.o3drX na 31 ILL tdo4 la? not.

tpd 501)0T1 A? 3R Cb 6C)
11ox
n101371 AC91 M-01121L0 '50&31-1931,10x ?lox 19)or1D)pa,32ziodzat, '51ox1clk9 5(2
3.1 53r1i, 419x)(1) 50n37170DkdX
OT
`II.A.Xr1 '9 T 5°191j-71/11 n
tf2 50T13Y91L 5103v71(9cL 3191 5?du
5cioa. 5clomo0 '013413 m2 3.191 5c000tx30 3(13y397od3 119] 90V
4.-.5)0C3
20 rylOrlaktf. 013(a,3.4 110)X3 U.12)0 5 TX3C37)1L d 3.0k 6a. d3X30 Cb)( 61
evrm°V PNODvd 119 50/1132 "C1-x Oxa TPA. 5ce"3R 471 1)O^13"c9
701r13y01i, 59Nin n
1;ox '1)o)oda.c t930y321.? 5oXo.i.D,Q3 1;opti.do3X1otop -pox
91 5oici 51odR34 '5U.13/a3.2.. 5(t.byr1 "Stkaip.A.d? 17ox 5coylox tLari tLx tit.c3X
-
llocto)op 5covox 33 ?lox &10.34 11oo9w012 .5(-22i3 ,cblo 2o (R 170X 001101M2-
*.91A 10 50X:01191 11.G3 01/ 0)4 5201 pOrk9c1 0 51 oi..3q.1.? xry co5 z n
5co1coo 4e-)93dodl7oDoda d3119m cio 1)ox loa.coo 5clo1coo3 pox lo 3o1o71od
5)oc7D to.ocioxyrio&ci x90 iloAmon 119 mo/q;(..xya, svol. 5)oiq1 5cio1coo
Og
no.4x M l73 5m0d0 3123 1)0X lf.Ti .531,&0.4y ep.? d2o1 wgio 5x1.3
c
j
5co1. duct noa. norlyv Tdra &91 Aoda,DL, -5/oadv-iono E 0 59too.a17i0v
471 AcIO 3 193 93110 01)09 471 11.3 c590/970 n0 014T1 1 1)0x n01. OIL ClOty
C3

D0d1L `01.)0('11 Avo

n..? WI. 13N( 1/111 51039CIAT 510M311011.0 9 d 1 113 d3319(2
.130cop no d)ol 11,9 cp.. 31 X)71C99 A011 50 1101t 41, Akan/l) 45orly01.3 roop
gg 1/0X 5017J/01(99T iJOX 501loa.D?Iy3a)p pox 59cht. 5.rx:1oAnA. 11ox 59du 13r1 -
vix)pd Att. 5novc9 n
M-921.T131L 53 (101 21 0 Ti3y AO Aloti)0(311)cio 5 701, copyaL
5e2xxx 63970'00.102 '11c1!X `6TZ A Z--OT "lS §) (j 'oxR 'FA =8Z
pps 'A'S 50/1732 la pr)X d 4501 1.0 ) A (0TL axa reA iSSZ uni.!
'A) (0T-8 '33cH "leA 08Z '
OE 'S 119 50X10d7X3V 0 elCOXYJV 5c13N(1134 U.1(331.3 01393X(1C3 5od1L V 1T10-
A0/0011. ?3 AttAtpd otari9ota.oucct .5 ,th? 20 34/7-131LR 59Ava1r10v co sumo Ao
Tiari SLt.yyOlt AnR (WTI '5 d3319 anvil 9 ovotx.gv 5 71319, 34) 59dic
fl9a.coo too33d93(31L 510coo n3 cbr191on3yX two.A.,3y `5c2 13 olloy3 5oi9nox3

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 683

donia, muri cum nu se poate mai potrivit, inainte de a i se fi adus vreo invi-
nuire. 5. in locul lui, pentru aceste provincii, fu rinduit Regulus 86. Caci,
dupa cum spun unii, Macedonia §i Ahaia erau date Cara sä se traga
la sorti 87.
L IX, 12, 2. ... Lui Rhoemetalces 88, [Caligula] i-a daruit posesiunile lui 6
Cotys, iar lui Polemon, fiul lui Polemon 89, domnia parinteasca, dupa un vot al
Senatului, el stind in for pe un scaun curia, in mijlocul consulilor, pe estrada,
sub un acoperamint de matase, cum ne informeaza unii.
LXVII, 6, 1. Cel mai insemnat razboi de atunci al romanilor a fost cel
impotriva dacilor 99, asupra carora, in vremea aceea, domnea Decebal [Duras 91, 10
care domnise mai inainte, lasase lui Decebal de buns voie 92 domnia pentru
ca era ... Exc. Val.] foarte priceput la planurile de razboi §i iscusit in infap-
tuirea tor, §tiind sä aleaga prilejul pentru a-1 ataca pe du§man §i a se retrage
la timp. Dibaci in a intinde curse, era un bun luptator §i se pricepea sa folo-
seasca izbinda, dar §i sa iasa cu bine dintr-o infringere. Din aceasta pricing, 16
multa vreme a fost un du§man de temut pentru romani. 2. Eu ii numesc
daci pe oamenii pomeniIi mai sus, cum i§i spun ei 1'1100 §i cum le zic §i romanii,
macar ca §tiu prea bine ca unii dintre greci ii numesc ge ;i, fie pe drept, fie pe
nedrept 33. Caci eu Imi dau bine seama ca grill locuiesc dincolo de Haemus, de-a 20
lungul Istrului. 3. Domitian a pornit cu oaste 34 impotriva tor, dar pu%in ii
pasa de razboi ; el zabovi intr-un ora§ 95 din Moesia §i se dadu prada desfriului,
cum ii era obiceiul. intr-adevar, nu numai ca nu era in stare sa indure osteneli
§i era fail curaj, dar se arata cu totul lipsit de friu §i de ru§ine fa-VA de femei 26
§i baietii tineri. Trimetea la razboi in locul sau pe alti conducatori de o§ti §i
de cele mai multe on nu izbindea 96. Xiph. 219, 10-24 R. St. §i (§ 1) Exc.
Val. 284 = Suidas sub cuvintele sELv6c §i xodptoc §i (v. 7-10) Exc. Val. 285,
de asemenea (v. 8-10) Exc. Val. 280,
5. Decebal, regele dacilor, a trimis soli lui Domitian §i-i fagaduia pacea. 30
Drept care, Domitian it porni pe Fuscus 97 cu armata multa. Cind a aflat de
aceasta Decebal, i-a trimis din nou solie, in bataie de joc, spunind ca va incheia
pace daca Domitian are sa vrea ca fiecare roman sa-i dea lui Decebal, anual,

ss Publius Regulus a guvernat pinA in anul 44 e.n., cind ii urmeaza A. Didius Gallus
(cf. Tacit, Anale, II, 67).
87 Adica nu urmau procedura celorlalte provincii senatoriale, ci au fost atribuite de
impArat, ca provincii imperiale (cf. Tacit, Anale, I, 80, 1).
89 Printre teritoriile primite in anul 38 e.n. de cAtre fiul mai mare al lui Cotys, figura
probabil si o parte a regiunilor dobrogene (cf. Tacit, Anale, II, 67).
99 in realitate era al doilea fiu al aceluiasi Cotys ; atunci a primit Pontul, iar in anul
41 e.n. si Cilicia.
9° Cf. Statius, Silve, passim; Martial, passim; Suetoniu, Domitian, VI; Eutropiu
VII, 23, 4; Iordaries, Geticele, XIII, 76-78.
91 Probabil aceeasi persoana cu Diurpaneus, mentionat de Iordanes (vezi Patsch,
Kampf, p. 5, si 1st. Rom. p. 294-295). Cf. Suidas, s.v. Duras.
92 In urma insucceselor din Moesia, de unde, in cursul anului 86 e.n., dacii invadatori
fusesera respinsi peste Dunare.
92 Cf. Strabon, VII, 3, 12 si 13 (305).
" La inceputul anului 86 e.n.
as Probabil la Nis (vezi Patsch, Kampf, p. 6).
96 Consideratiile autorului oglindesc traditia senatoriala defavorabila lui Domitian.
97 Cornelius Fuscus era comandantul cohortelor pretoriene (cf. Iuvenal, IV, 111).

www.dacoromanica.ro
 189

mrYporimci, oci2 5coNod2 (bvod3xav noiDlon 5001.9 ,93y31 Aknty313

59(32L. Aoircoo .1;00D3031. 13 3R (3 'O110 m39(f.T13oa.c. pox voo1,3-r1
51o1coo 1:00D3113c31,9ocht. XVX )0 ',11.9d '.11Ud OXH ap .2a1 8 iagosooll)
'd 9i = DHA 'Al 'd '981 J V
9 g MOW 61y ))
(i.R131L3 10 101.371 001 noxocloo -)oc31,D
A3TirDn31. 10 Alt. 1)009:09 AmcbD rc91.c)o (f. (.01 MOD <( NNag poauy 'LNT
IC-6Z
'HAVI I 110, 9 59"411Y0V 5(1°Un0}1 VOX 5(1°9"1°xdx)111
lroDrAcirlf tvri moDkofpod? 10 vL)Ox m-9x)ov 39(1..1(30t?. pox e30ytit
119
OT 53 A/TX/N.00H 19111)9 4MM:47'13)(011. pox 5cio1 5p1n3dD3d1.c. 5001 d31032 '500
550 A101111331? C411.0 (313
5ti.elt;1,
&31\131.X31.00 oxa (66e 119 {a d) z
o 59mouxrlov 5130killf. 01cn ACOA/prIoxdzw pox meInth 31571311.3 TT
Ac03X)01 IL 59(3 001 t\o\vocihx3v &ma. Ac9x)ov lo?\oiod pox 53 5)n&oa.t.D
5x; 51x)py(o1 la.moDtplx 61010 C-311. 310 d AO X00 -n?
&91.(po 01.31);:at.t1lct
gi 13xT2 1)ox 59 oa.,r?R? A371 rLf,.a. m.ox47-191) 5e-Ho32) chpA. -Tamovoi.,31?
d '(o. 9 .43r1101 pox )0 53 no4y )0 (010 \(?4,9.30 gy00
»501.0 03DLo39(t
4AcOd Al 31 lo)(1c9 pox 5no1.pymikpo
3013=3 A01 A1A.k1V 7013T1 AC01
5F011. 5(2 170X MITI 500 500\13x3 ',VOX? radooncy no9r1on31 3,2 n01.901. c
o 59mo11.1r1ov 11,l(Fpg xr.:IkR)pig 0711.? 3)Ltk (3321.10010X 5(7 5(.00t.0(10
Og X3X 5mxturd pox xroord \11 5101 520xwv Do&noR 5oe3rb,oevIR irx
52.01 5=1.911...rch.,D 11Ox 5107111.. 1rx Aoldriachp `oirsYrboX? 110X 53 /41
0.11(7d 5(7 5c7Xti.X1A3A 3\(131931L3 );:a. 31 ryy39 pox 513d93d1t. Tdro..c. 5101.
cl0yd3x3v Lpol.plaq A 431 5(7 3.A. 611.3X-13006R AG. o13.4.3x3 1)0A7xxrt1.n1l.
('(01L 510 A(ttl A0p.4103 510332n-10u (L3Dkr1Dox3
110X v2 syp
gg emu.)
(41. A033.mompa. pox 3DoYypvrpodac 52x.39 `5pRnoao vtanD &3l1 pox
xx31,coo waioritr-dX pox 5cto1\.dno1rag AML5):1301 5DAX31, 1)ox 5t,txmt,td13 pox
5t.tx1r13yo1L, cb1 Cbl(;d3X3V 450OR 10AX09 3s 110X 13f A139pe 3719)(9011.0
-
Amt. ANX1X1.070d .m9x21.32L.? 5ioa.stoi chp. 5(-7 pox 707rapo-
G

(50 ,yy70
5101 1310 3101L 31/9 A(t1.0) A37iCON(003R 50 DXH
" 'd) (009
'o1kdX3 1)o*C &t.fl AIk.Xd10

'HAVI '01 T tka, 32 ms. oxix)ov eyriroa pox 3,e7p.. 2X3A09 dA3Dtk
10.A.ON(91kr 9 A. dv &)opulo 5130Xmiu? oust (101 oilpdxoa.coo d 50 61
CbT1T(01L 10V1p1 31 011091003X93d1011. 6c13 110X 5001 5)0(711=319 /p1. 31
AC910)D3 )01)07191l0 1VX 171 AC91 ACQZ601A01)0X3 71L3 5901. 5)0R321.9f -Idkat?
W
ge
Dort) ?X? 41%3DMX l2X( X? 31931\70th 10 10 11 010,A.10 AO AC91 100X AO
d

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 685

cite doi oboli. Iar daca nu va primi aceasta propunere, Decebal spunea c6 va
duce mai departe razboiul si ca romanii vor avea de indurat mari nenorociri.
Petr. Patr. Exc. de leg. 3 (Hoeschel, p. 15 = FHG, IV, p. 185, fr. 4).
6. Dio... cartea LXVII... a cei care erau in expediTie cu Fuscus cerur5 5
sa-i conduca la lupta * Bekk. Anecd. 147, 21-31.
LXVII, 7, 1. Domitian vru sa se razbune 99 pe cvazi si marcomani, fiindca
nu-1 ajutasera 99 impotriva dacilor. Veni in Panonia, ca sa se lupte cu ei si
ucise solii de pace, pe care ei ii trimisesera pentru a doua oath 1011. Exc. UG 42 10
(p. 399). 2. Invins si pus pe fuga de marcomani 101, Domitian a pornit grabnic
o solie la Decebal, regele dacilor, indemnindu-1 sa incheie un tratat, pe care el
[Domitian] it refuzase mai inainte, desi [regele] i-1 ceruse adesea. Decebal
primi propunerea de pace (caci era la mare strimtoare 102) dar nu a vrut
sa villa el insusi sa stea de vorba cu Domitian, ci 1-a trimis pe Diegis, 16
impreuna cu citiva barbati, ca sa-i predea armele si citiva prizonieri, sub cuvint
cä i-ar avea numai pe acestia. 3. Dupa sosirea acestuia, Domitian puse lui
Diegis 103 o diadems pe cap ca si cum ar fi fost un adevarat inving5tor si
omul in stare sa dea un rege dacilor iar soldatilor lui le imparti onoruri 20
si bani. Ca un biruitor, trimise la Roma, intre altele, niste asa-zisi soli ai lui
Decebal si o pretins6 scrisoare do -a acestuia, despre care se spune Ca ar fi
plasmuit-o el. 4. Domitian isi impodobi triumful 104 cu multe lucruri ce nu
fusesera luate ca prada. (Dimpotriva, el cheltuise foarte multi bani pentru
incheierea p6cii 1", caci fard intirziere dadu lui Decebal nu numai insemnate 26
sume de bani, dar si mesteri priceputi la felurite lucrari folositoare in timp
de pace si de razboi si fagadui sa-i dea mereu multe). Aceste lucruri el le-a
scos din mobilierul imparatesc. Caci el folosea totdeauna asemenea lucruri ca
prada de razboi, ca unul care aduse imparatia insusi in stare de robie. Exc.
UR 14 (p. 400). 30
LXVII, 10, 1. In vremea razboiului dacic s-au intimplat urmatoarele
evenimente vrednice de a fi pomenite. Iulianus 106, rinduit de imp6rat cu condu-
cerea razboiului, printre alte masuri bune, 1u6 si pe aceea de a-i obliga pe soldati
sá scrie pe scuturi numele for si ale centurionilor, pentru a se deosebi mai
lesne cei ce se vor arata viteji de cei cu purtare miseleasca. 2. y8i dind lupta 35

98 In anul 88 e.n.
99 In virtutea legaturilor de clientele pe care le aveau, probabil, cu imperiul din anul
69 e.n. (vezi Patsch, Kampf, p. 33).
199 Probabil fiindca venisera cu aceleasi raspunsuri dilatorii (vezi Patsch, Kampf, p. 34).
101 In anul 89 e.n., dupd inceperea ostilitatilor, o unitate romans a fost infrinta probabil
dincolo de. Dunare (vezi Patsch, Kampf, p. 34),
102 In urma infrIngerii suferite la Tapae, din partea lui Tettius Iulianus (cf. infra
LXVII, 10, 2) si poate si datorita unor miscari separatiste in Dacia (vezi Patsch,
.Kam p f, P. 31).
103 Probabil fratele lui Decebal (cf. Martial, V, 3, 1 si VI, 10, 7).
104 Triumful pe care 1-a sarbRorit Domitian probabil la sfirsitul anului 89 e.n. (cf.
Martial, VI, 10, 8).
105 Desi conditiile au fost foarte avantajoase pentru Decebal (Pliniu cel Tinar, Pane-
giric, 12, 2 si Dio Cassius, LXVIII, 6, 1), acesta devine un rege clientelar al Romei (vezi
1st. Rom., p. 299).
1°6 Tettius Iulianus, un veteran al rilzboaielor de la Dunare (Tacit, Istorii, I, 79
si II, 85).

www.dacoromanica.ro
 989 OIG SGISSIT3

.DoiAm31531Anolou, 7 woodriN) 39 &3 5:1201 51)o1Lipi 5101 51o27-13yo2L -9231(11.

5901. una.coo .A3A131X311.10 4
510 1TX &1390 4510 101 :0d31c13e b13T1 3x3v-
Awood 4(voX ff.6132/.3 xcio kotpwiRtf. &23,lnch016 &co eaxm1.11.321.
539 5(1) pox 45cpxk1n3x31.32.. x)Ox (101701 eqcooy 5D.1 591:tarl -3,lncb3
g c5)09136 n.c o 50v0tx3v 1,0x 231.3 101. 1013y1910d 2019)0 10 loporkod
531.oxk1.Iodx3x 419co9tp1d9 )pa. 31 10d6&36 b1. ,aL.? 5201.9x) loadv,), 311079
pox 10n(11.9 5101 (31.9 193X3 6t3xt,t031c132z. )o9 531.&30kdocb 5(2 21ox )odaD -
moimi ivo1A9 ,Auxos)(f.dcoXIotuo 9 vox 013413 tld[x 46Tz `IZZ-Td .03
11 .4S
OT `IIIAX'1 '9 "I 5"ti'ldixrc7 3g eL7 U-119cL &9e3X iv0 T\11 1()(311)3
U.1
-
49031 1113 4590x10\7 101 31 IL 10140X)Od 57019)0 .110y 4504719 5101 31
X el79ZT4C) 1,0 G1,1ox 5o1,3 ),ov &on10di1 )0E1 And 47i9 450 5),D1 31 pn
51371 ev-91910
ioevqcoo 5r47 2)ox 721 Cb d 101Xrdtpl0 MI-A 7 o
50&3T190(1L n
50ootx3v
n(f.a, .7-1c39M.! noi9r 4k9tpi:joth3 3139 110X c.13 5(1)913 119 &or331.9daz. &371 n0
9i Snoporkod, )Fc(1) &9&10111riov `13x(11.x1A3k3 3191 3R 5? dIL 59 31 c9,1-
5no11or1 pox 5od1L AONOi)Od,L X01210 01)pd 10d 10.0(03y= E fl01973V/ CbpJ.
311.3 31 11k10y109 ACO1 M90tf. 32L3d21.?1e
31. 11k10170Xle 17ox ,21.3 1o13dR1up U.1
61 31 d$
ia.lork-pD olcoddR ttod32.93R) cbp. 11ox &0190)00d)09931 tv(9.132
Sol (A3c3t.f.: 5(2 3 n
co vadopac 5201 510va tkoaLocia, &11 b lroDymn.t.
og 110x U.1 U.Xnet) rk3)1or1xt,i. 5(.2 (ATI 92Lc1 501k103( 170993r\swzd9 cofpi 931.9
5mdtp.A., DooD3mgdr1f
`IIIAXrI 4G 9 'Fie 7019101 471 Acto x90 5m1..9x131no 9 3x3v -
XIOd 50 &01210 ) 9100:00d 131R3S3
'MAXI `8 11/V49931X)d19 5odll n Aod_tDig 5Tx:00631.i.
93 TR MI m&10110d,L Timx &col momov 59100110d1 5(93093 5003)0+9d 31e
-
1MX 51m. 451101Llpi, zwq -0170d193 &39n3719dolt. 19opx,(9 Sochi. Scl01
03e3aL 0A 10 lodmdcpd -inokyaL. 511"TV 'zlaz,L PL9'1 `Z `Z9 "C9
11&109 5U.xc71 510kp1 4D.9917iox3Dod1.t. a91xy1D10rr1rbpdA,510 evoA.3y 119 lova
31 M91 M0X7p117109 110X 1odnoa 1920&1)0(3)011. 0110d,L (4) (99311.0 1)0411172 rOX
of -1o9k&(U.(323 z
moNoodrins) 39 5201910 o 5oroo11odi 5coyxou. eL3T1 nom. turrpxy,
5r31)orkod.a.. 434321.3 5c10ro1z. 33 moa. mo1r13y01L .4(031)931f 319 VOX
M919311)(131? 1Am_ moTiDn0131.3 3R90 5(.4.1 (mi(31x)? 501k013 1:013J.31( -33Cb
110097JD ,,(100 5? )p.1.. pLT110( 101e flt/..197)1 &137-1317).1.70X 52o1 TR 19)0141(131(3i
&COI AC91(011)0d19 A3 U.l. U.471 &9719d 31 11OD(U.19 210x ca.)ox 5011 A1331)04
gE .1M9(.131(3X qldIX `TEZ ST-g 1 .2S

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 687

cu dusmanii la Tapae 107, macelki pe cei mai multi dintre ei. intre dusmani
se afla si Vezinas, care venea, ca demnitate, indata dupd Decebal ; pentru
ca nu putea seap cu fuga, el se trinti la pamint, ca si cum ar fi murit ; si
astfel ramase nebagat in seams, iar in timpul noptii a fugit. 3. Decebal se
temu ca romanii victoriosi sa nu porneasca spre capitala lui. De aceea taie 5
copacii din preajma for [la o oarecare inaltime] si puse arme pe trunchiuri,
pentru ca dusmanii sa creada ca sint soldati si sá se retraga inspaimintati.
Ceea 155 ce s-a si Intimplat. Xiph. 219, 24-22 1, 20. R. St.
LXVIII, 6, 1. Dupa ce zabovi un timp la Roma, Traian porni cu oaste impo- 10
triva dacilor. Cugeta la cele savirsite de acestia si era coplesit cind se gindea la
sumele de bani 109 pe care romanii trebuia sa le plateasca in fiecare an. Vedea
apoi ca puterea si ingimfarea dacilor sporesc necontenit. 2. Cind afla de expe-
ditia lui, Decebal fu cuprins de spaima, cki intelegea bine ca mai inainte biruise
nu pe roamni, ci pe Domitian, iar de data aceasta va trebui sa lupte cu romanii 16
§i cu imparatul Traian. 3. Acesta era un om cu totul deosebit, mai ales prin
dreptatea si barbatia sa, precum si prin simplitatea moravurilor sale. Avea un
trup vinjos (incepuse sa domneasca la virsta de patruzeci si doi de ani) si infrunta
toate greutatile cot la cot cu ceilalti ; iar cu sufletul era la Inaltime, deoarece
nici nu se lam purtat de indrkneala tinerelii, dar nici impiedicat de 20
batrinete...
LXVIII, 7, 5... De aceea Decebal se temea de [Traian] pe buns dreptate...
LXVIII, 8, 1. Cind Traian a pornit Dupa ce sosi la Istru, Traian
impotriva dacilor 110 si se apropia it trecu 112 indata pe roman dincolo, 25
de Tapae 111, locul unde barbarii cu corabiile. impotriva dacilor. Tzetz.
isi aveau tabka, i se aduse o Chil. II, 62-63.
ciuperca mare, pe care era scris cu litere latine ca atit ceilalti aliati,
cit si burii 113 sfkuiesc pe Traian sá se intoarca si sa faca pace.
2. Dar Traian dadu lupta cu ei, isi vazu raniti pe multi dintre ai sai si ucise 30
multi dusmani 114. Deoarece ii lipseau bandajele, se zice ca nu si-a cm-tat
nici propriile sale vestminte, ci le-a taiat fisii. Apoi a poruncit sa se
ridice un altar soldatilor ckuti in lupta si sá li se aduca In fiecare
an 115 jerfa pentru morti. Xiph. 231, 2-13 R. St. 85

107 In anul 88 e.n., in regiunea Portilor-de-Fier ale Transilvaniei.

108 Povestea aceasta e putin verosimilA, chiar daca nu reflects o atitudine dupnanoasa
fats de Domitian, cum crede Patsch, Kampf, p. 32.
103 Vezi nota 105.
110 La 25 martie 101 e.n.
111 Probabil Portile-de-Fier ale Transilvaniei (vezi Ist. Rom., p. 306).
112 0 coloana sub conducerea lui Traian traverseaza Dunarea linga Lederata, indrep-
tindu-se spre Tibiscum, iar o altA coloana pe la Dierna, intilnindu-se cu prima la Tibiscum.
113 Pentru problema identificarii acestui neam (daci din Oltenia sau germani din nordul
Cehoslovaciei?), vezi R. Vulpe, Les Bures allies de Traian, dans la premiere guerre dacique,
in # Studii clasice », V (1963), p. 223.
114 In cursul luptei de la Portile-de-Fier ale Transilvaniei.
113 Aceasta pare a indica ocuparea permanent5 a respectivelor regiuni dupd incheierea
pacii (vezi Ist. Rom., p. 308). Vezi insa teza lui R. Vulpe, Dion Cassius et la campagne
de Trajan en Mesie Inferieure, in <( Studii Clasice», VI (1964), dupa care la punctul 2 nu
este vorba despre batalia de la Tapae, ci despre crincenele lupte din Moesia, linga Adamclisi,
unde a fost ridicat §i binecunoscutul altar.

www.dacoromanica.ro
 889 OICI 911ISSVD

'MAXI '6 'I 'la, 9 -3V 119 5oyrd3x3v 50d1i, eLoArpodi

y111. 0
5olood3x 1367-19a3ac? 411 170x odaL 513d93d7.t. 3(1)T1311.3 .5noc396
5(1.1 5k1.34 `513d93c1i. 1.]..3x2o mi)i., 1012.0 d$ 1913 d)oni. 52oi.;00 lo
eLcolk-riox d31L9;) '&0(331..9cl1i, e02 70 1odi.,(217111 noc331.9d2L, eTA. _roox
9 Ami Aodothoylaz, 5201. 5no1,D362 5)o1. 311.7-13i1.3 5noci31.D3y3193 o-
z pox 10m3x3 f1., 31 10\01.9 -oorl112 5)01.2n0x ,d-kai. 51olcoo 170213 13x3-
531 pox Scioinr? 53 &kJ.. (Ail. -)ox 10(. 2 531nooi? FL? 201 --2.:oc3 1
53imroodri moDkotp32? not. 1 -pod norm A7Offyidd3 1)OX 101 xy1z.9 pox
notoo loivocfri nri t-bir,00 Mi. -3\71 5101 570O2,3X A309111.9 531A10.0tn eq
ca 6\0,0d3X pox 53 rw1)9 pox 5? -9 AMIC,OVOTIX2)0 13)01. oi.A0?2? no.1
-
5noA. noirpo cA139N(3 5m 1)0X widevrar. A10:110OI 00 513 dk.9y, 00 5 fL230V 3X3V
701 01.1n3Y3X 10&31199(d. Oa tya D 11A0 4 noyfd alad .11,:i oxa ap .tai
'1)0(Lk1L)od1.11L3 33 32 'Cyr] riD po&( JD 9 iagosaoll) .d -ST DI-Id 'Al
3A. 70A11 A01 AoAvioDtAdrInD en.coo d g8f "bs .Tj g
9i pox kodyriv.L? 9 57odctox .i)ox 5012;00)cm 50Aa71oolv 9 5oXdr1t.3 -X.rdaL? e
ko 2 &?2r,lo 9 A. d;2 50(00x3v ?220 3x3 510A1 39kr1y913 1T1-r1oD '170
3rl11131q 32 pox 191 0 n
50A/07)0O1 tx.d9 31 109T191Z13131A3 43d)0y3
VOX A3 51019)0 101 31 Xy11.9 )21 31 10110400Xkli 201 )01(9yr1Xl70 31.91.

f1/402.371(d.9 01 111.3 (101 001(9900 A0N00 3d23

og 9 ;12 &r,to rinva. 9 -rd3x3N7 'MAXI 'S *£ NiclIX1
`Soy 5myy.3? 31 pox (?,.213a.c? 9 ) '1)o.on3y3x -a 'g (z 5m 32
5o7-111pi\I &? 6)1 Micoo 6m9c3Z &Ip., pox 53 vavo )21. [d.c.?] lodxp -32L3
sa. n(f.cby32-,o nolcoo 110)1 AO)OC9X 11 O',13X aDtk 1)kti40rop oy th 5no x?
"Lc9th9y 721311 momnrox Thoylo.l.xx
-
n9dnX91 '&30.3 (1/432(clo 9 11 Xr,io
gg 5(97-13o1.3 m-91 ruo190X101Dodni. -DR f,e-puoid i)ox 5101 moi (Lcomov -)od
3X '1)0093oemo X(io 119 FA -7-13 (19 51033 'A3D)oy?a3 9 31 501990V
A73A371 52o1,coo A3v3r1,3 x?,A2Nop 0d31? 1e (kmvodi)oda.c. l'kx -03A9Clq
AC91 mr1.A9c7o1L 993eUL1002 39 5noyyou 1-,ox 39(Jl.dil.m3 -1301.
`51mo xacooxi&ki 9 50y1Od3x3v
OE
513d93C)1L 5/0(117131L. J0) A (9I 5clo.1
&col. noc39()0\02.c pox
5o01.03d)2
12 Amirpo no.a.
5odijoi..7pdxolcyk
5330k32 ) 'D '6 (g--E eL?cio o 11
4

-
Xno 5r-rti301.3 AC91 A30X)01,90O11.
gg AC01 3X9,3 1)00930AI19 )01) OS 70y1L9
"CI.% ( 'Ild!X `TET 9T-ET ll is

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 689

LXVIII, 9, 1. Decebal a trimis Decebal a trimis lui Traian soli

soli 118,chiar inainte de infringere, dintre pileati. Acestia sint la ei
nu dintre comati ca mai inainte , oamenii cei mai onorati. Trimisese
ci pe cei mai buni dintre pileati 117. comati mai inainte. Acestia se bucu- 5
2. Acestia azvirlira armele, se arun- ra de mai putina trecere la ei. Venind
cars Ia pamint si staruira pe lingli aceia [pileatii] la Traian, aruncara
Traian indeosebi sa incuviinteze lui Ia pamint armele, isi legara miinile
Decebal sa vina in fa ta lui si sa la spate si in felul captivilor I-au
stea de vorba, deoarece este gata rugat pe Traian sa stea de vorba 10
sa indeplineasca toate cele cerute ; cu Decebal. Petr. Patr. Exc. de
iar data nu, cel putin sa trimita leg. G. 4 (Hoeschel, p. 15=FIIG, 1V,
Traian pe cineva care sa se inteleaga p. 185 urm., fr. 5).
cu el. Au fost trimisi Sura 118 si Claudius Livianus, prefectul preto-
riului. 3. Dar nu s-a realizat nimic, deoarece Decebal nu a cutezat sa 15
se fill:ill-leased cu acestia, ci a trimis si atunci pe aipi 119. Traian
a ocupat muntii intariti si a grisit acolo 120 armele, masinile de razboi
cucerite [de la romani], precum si steagul 121 luat de la Fuscus 122.
4. Pentru aceste motive, dar mai LXVIII, 8, 3. [Xiph] ( .. . a dat 20
ales pentru ca Maximus 123 prinsese porunca 125 cap. 8, 2) inch a inceput
in acest timp pe sora aceluia si sa urce pe inaltimi, ocupind cu
cucerise un loc intarit 124, Decebal mari primejdii colina dupa colina,
era gata sa primeasca mice conditii si se apropia 126 de capitala dacilor.
cei s-ar fi impus, nu fiindca ar fi Lusius127 i-a atacat din alts parte128 ; 25
avut de gind sa le respecte, ci ca el ucise multi dusmani si prinse de
sa mai prinda putere, dupii pierderile vii un numar si mai mare. In acest
suferite atunci: timp, Decebal a trimis 129 (cf. r. 16)
20. soli pe cei mai buni pileati si
se ruga de imparat, prin mijlocirea ]or 30
(cap. 9, 1-2) : nimic mai mult decit ca
este gata sa incheie pace in condi tiile
impuse (si anume sa 1deainda
armele, etc.) Xiph. 231, 13-16. H. St. 35

116 Deoarece Traian reluind inaintarea in anul 102 e.n. se apropia de Sarmizegetusa,
cf. LXVIII, 8, 3.
117 Cf. Dion Chrysostomos, LXXII, 3.
119 L. Licinus Sura, prietenul si omul de incredere al lui Traian.
119 Decebal vroia probabil doar sa cistige timp.
129 Vezi nota 124. Pentru sistemul de cetati. dacice (cf. Balbus, p. 93 si poate Pliniu
cel Tinar, Panegiric, 16, 5) din muntii Oi5 tiei vezi Daicoviciu, Transylyanie, p. 60-68 si
1st. Rom. p. 305, 319-32.
121 Probabil steagul legiunii V Alattdae (RE, XII (1925), col. 1277).
122 CF. Martial, VI, 76.

129 M. Laberius Maximus, legatul Moesiei din anii 100 102 e.n.
124 Poate in cetatea de la Costesti (vezi 1st. Rom., p. 307).
196 In anul 102 e.n., dupil ce in prealabil fusese respinsil diversiunea din Moesia
(cf. Pliniu cel Tinar, Scrisori, X, 74, 1), armata romans reia inaintarea spre Sarmizegetusa.
126 Traian venea din nord, probabil de-a lungul Apei Orastilui (vezi 1st. Rout., p. 307).
127 Lusius Quietus era comandantul cavaleriei maure.
129 Venind din sud, a trecut Carpatii prin pasul Turnu-Rosu sau trecatoarea Vilcanului
(vezi 1st. Rom., p. 307).
129 Cf. LXVIII, 9, 1.

44 0. 1414

www.dacoromanica.ro
 069 OIG VD SGISS

g 701. dpi vo.t.9 pox Ta. L!.(00Xk )01)071 5901 31 (00X(i.T1 5901011.0 )0d)01L-
1)0M-102 17ox 5cio1. 5noyorlo19oo '1-kvioR01Llp 101 31 )01)0119d3 (93y30)ox
lox Ski 5)ockpXSki 5r3axmyr3 1V419011.)2 1:0X 11390(311. 5901 31 5cio1xpo
5ciod0X3 ox 1
snoy3th 5201 5101)o71md c(13)3T10& 9 Fx 1,(A.11 moyorloicoo
g 991, 17o093X3o1.c.c1 3471 U.a.mil,odID 1iv11 X? 5Lti nms, neyjmicocia SIA.Xdf
moDUAX 5clo1.) cbf). 5nolppy1z. Scloa, 31 )9 d 5GO1.03 (l3023X3 (W9013100(00
(311.
0123101/390 ( 1)0X &MX)? TIT kil.9y0 c39 d1L 59 31 not. flOA)01)0c3 Any? I
lxrx 53 nki (Ai AT931L 1)0X 5)09(pGX90(31L (l019)0 1)0X 721, rya.c.9 iddoano
57)(f) .L pox 513dsqda5101901 53 01 d tp1G3V-10 (101d 'A311113113 5031L9
12.t.?
of 1)0X ,d)011. nonpx? &Cult,t(313 1)01k9(21)0d3d :010001 50n37130naD pox
n031Lo1..)od1.D n3 II,D9003),3171d3z `nepamooi)ox "41 31 (lkyy)0 (l)0,3(2Z
d GO 52)0d 'M',01j)0;01R 53 (lL%(.1
fl)03)(01I X3tlf (rL0977-10 oxa on L9 d) `(yo
'ON 4TCZ .11
`MAXI 40T T FM 1° vdrai. 2°1 nwePd3x3V 513d93d1L 53 01.
gi nold23nno ooDkoZtFo3 101 31 -,o(1.c9 531&30xarx erep.teviD 5701, 5)0(323X
(l3 (lC91C0)()011X110 11)011L119 1)0X A011.13 ?a. zevii pox `MODG313X1 170X (9190

41 31 13 d &U. 01..n)o9131L9? 1)ox 701 )oyaL9 I\ocjvy7ino 59mo7kdi 7

/p1 31. ti.a,kxl& )01d 3/1.)04 1)0X X1X)0V 50 Mi-)11.3 097110 AS 31 MI 'cbd1,-939
5noXyrionorl 3y;0q3MID 1)ox) dTA. n3d1)oZR c(52oirpo pox 5901. 57pi9kXd9
og 53 oi noda,)qo 31)olt.poo1.3 lwx) do,. 59n? ncolvo noi noTpyriu '004
90 '1o1n7r1 0 0 59x1r13o1L, cd!,:foo .k.eopa, fl01.1ff: (l31k12 k 1)0x noia.(A
cn3rx.1? Tocop v.o1 eqr1 iodo4 no1 noi.oritolciv v..01 2 A3

U.1 50019 (Li l'o]nolv `LiA?Ticooriom? 51x)pyyo1L

.-.R pox 1000o,9 e3n1dxR
g '11
121'3 N "50I.z71 udiX 4TeZ 4Z£Z-fg 4.1S as -d) 961 A (ET-IT
9g .3xa .1°A LSZ .d) *(80L "C 13113 32 9 5w0=tx3V Ty\c" )pdx)31. 5701,
5-kx(p0nnD 013y)(9)Uk1no 61910 'ne-noaL. vox xyaL9 31 013)2(13)(93170X pox
59oa, m5r1.nnoyorlol9 coi3X23 -fa. 31 )01)0719d c3)093X931L3 ),oc)Olf. 31
5c1o1 5)0(1013,l(11.9)0 01393d93(3113 vox 5701, 7o31,n)onlo1, lo 6 ci L,(../%0
19)09
nod3iodu., 3 '013n1Ariny 170x (lC91 )0I A(91.9 lux eoodpX 70A11. oiv131,311.)?
OE ) Me; lo1371 :oa,roa, (09)09(!,.11701/.10 5201970 50Ai07i0dj X90 '((v3xco?aL/p
coa,cto Lc2 pox 510coo n01113yoa n91.rpo (f. (,!..Nulod coix.orbkrt)? vox 0 )opodL-
Son A nolnr? 1-kx 510(po cyylo no A mod?aq m,-)1(1.1/oda,D n9/ 59d3i.
60A23x &°713Y9'-' 01z9tP01L3 *qd!X 4ZCZ *oi-g .11 .1S
4IIIAXr1 'TT -[ 110,e (V91 V M19X10 M-9(an9 arm3-rbo1.,010311 5od1c.
gE
cnomo:podj, irx A 39 )°'C c;onla, kofp3R? 51Orpo 9 5ovod?x3v .5kMpc323
5e? no kolypaL? /pa, 31 70(11.9 1:ox noinlo? 4DonnoRrdwit. 5/pi. 513-rbionnR
5cod3A)oth d0. 3 wx a. cto 5 32L (pX1 5110d 413)0,0X3d101L90(31L M9i3N( z
119 On (l019:0 (31L 1)01M90 1:0X 1019)0 r109c13MIRMX LID pox 119 31,9roo69
-
nod pox noiod ,0371 'noi.mo n3d1c. 11 (l0XIOX ,1230)01L (l371:p91M-91/0 10 ALL/
.
nr3d30n3y3 no)pynd-) n10 5mcb9 31 5nonrinyyoulo 19C931(331L 1)0X

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 691

5. anume, sa dea inapoi armele, masinile de razboi si pe constructorii acestor

masini, sa predea pe dezertori, sa distruga intariturile si sa se retraga din teri-
toriul cucerit 130, ba Inca sa-i socoteasca dusmani sau prieteni ai sai pe cei ai
romanilor ; 6. sa nu mai primeasca nisi un fugar, nici sa nu mai is in slujba 5
lui vreun ostas din Imperiul roman (caci Decebal atragea la sine prin momeli
pe foarte multi oameni viteji). De nevoie el primi aceste conditii. Merse la Traian,
cazu in pamint spre a i se inchina 131 si azvirli armele. 7. Despre toate acestea
[Traian] trimise solie Senatului, pentru ca si Senatul sa intareasca pacea. Dupa 10
ce rindui acestea si lass oaste la Sarmizegetusa 132, punind straji 133 §i in restul
tarii, el se intoarse in Italia 134. Exc. UG 47 (p. 401), Xiph. 231, 13-24 R. St.
LXVIII, 10, 1. Trimisii lui Decebal furs adusi in Sena t. Ei pusera armele
jos, isi legara miinile in felul prinsilor de razboi si rostira citeva cuvinte de 15
implorare. In chipul aces ta ii induplecara la pace si-si luara inapoi armele.
2. Traian isi sarba Lori triumful si fu numit o Dacicul a 133. Dadu lupte de gla-
diatori in tea tru (caci ii faceau placere) si readuse pe scene actori de panto-
mima (era indragostit de unul dintre acestia, Pylades); desi iubea faptele de
arme nu se ingrijea mai putin de celelalte si de impartirea dreptatii. El prezida 20
judecatile, cind in Forul lui August, cind sub porticul numit al Liviei, adesea si
in alte parti. Xiph. 231, 24-232, 2 R. St. si (p. 196, r. 11 13) Exc. Val. 287
(p. 708). 3. Dar cind i s-a anuntat ca. Decebal in multe privinte nu respecta
tratatul 136, C1 isi pregateste arme, primeste fugari, reface intariturile, trimite soli 25
la vecini si aduce pagube celor ce mai inainte nu se intelegeau 137 cu el, iar
iazigilor le-a smuls un tinut 138 (pe care, dupa aceea, desi ei it cereau, Traian
nu-I mai dadu inapoi) 139, 4. senatul decreta ca Decebal este din nou vrajmas,
iar Traian insusi, fare sa lase conducerea altor generali, porni din nou cu razboi 30
impotriva aceluia 140. Xiph. 232, 2-10 R. St.
LXVIII, 11, 1 Intrucit multi daci trecusera de partea lui Traiansi Inca
din alte pricini Decebal ceru iarasi pace. Insa el nu intelegea sa depuna 35
armele si sa se predea, isi aduna in vazul tuturor trupe si chema in ajutor
pe vecini 141. 2. Spunea ca data -1 vor parasi pe dinsul, si ei vor fi in primejdie ;
ca mai usor si mai sigur isi vor pastra libertatea, ajutindu-1 in lupta, inainte ca
el sa fi suferit vreo nenorocire. insa privind nepasatori cum sint nimiciti dacii, 40

130 Teritoriul cucerit de romani.

131 Pacea s-a incheiat probabil la inceputul toanuiei anului 102 e.n.
132 Autorul se refers la Sarmizegetusa romans, si nu la capitala lui Dacebal.
133 Probabil numai pentru controlul executdii tratatului, retrdgindu-se dupri liulePh-
nirea respectivei conditii (vezi Patsch, Kampf, p. 87).
134 In toamna anului 102 e.n. dupd incheierea
133 In decembrie 102 e.n. (vezi A. Degrassi, Inscriptiones Italiae, XIII, fast. I, p. 157).
136 Cf. Arian, Partia,i vezi lucrarile de refacere ale cetdtilor dace (vezi 1st. Rom., p. 309).
137 Patsch (Kampf, p. 94) crede ca este vorba despre simpatizanti rornani din Dacia,
care au inceput sa fie urmariti abia dupa retragerea armatelor romane.
138 Probabil regiunile din apusul Banatului, pe care iazigii le ocupaserd in timpul
razboiului.
133 Dupd infringerea definitive a dacilor din anul 106 e.n. Aceasta va constitui
inotivul luptelor din anul urmator, cind iazigii sint infrinti de Hadrian (cf. SHA, I, 3, 9 si
Eutropiu, VIII 3, 1).
. 140 La 4 iunie 105 e.n. (vezi Degrassi, op. cit., p. 197).
141 Aceste actiuni ale lui Decebal au avut loc, cel putin in parte, intre cele doud rdzboaie.
Pentru Incercarea de alianta cu partii cf. Pliniu cel Tindr, Scrisori, X, 74.
44

www.dacoromanica.ro
 g69 OPI ISSVD S

1,01(p) d3i,D5 'no 3 531n30c-or1kd now.. `m-QX.FrIrin_o ch3X Dco x On

gv 'd) (zov 'e pox 9 5ooodx3v 1,-,ox nTri 91 nX.ol d no Sc2x)ox zd1Lp 311
o 32 k2 'pox (1.1)01no il..)yo no 411 370X A01 AX)110C31, A9 3A131X31.02 T132.1.-
5)o(t) 53 ALC1 nrp
5noyo1omD0 `5X1911 13 Sent A919)0 d no.RoDo
r1n9 17ox 5myy39 3191 33 VOX 7012 Ak1 901 it Tiro 90 A7033cYX 101972L
5(-9y1L72 not not,L3tynod 53 590.4.9y A3T19X3R AO 31)OX a.n.noarld o re(
01901 A371 X90
tlf. tof.A9R
0 AMID!". at. pqrcl nD (Ay inNy}) 50 5991i 3 on.r.;1 (t) 57o;
'pox n701L. 01 dui.? 70r1n3y irpo no x3 nmnlop)od 5ovo09V.oyo710
THAvi v
z-[ T n2),...A.o no 33 7oA11 nos31L0170d19 xl:oricod, no --(q3
A3Titk AO IL d 31(4)(90
-
OT
non3r1o0),. 'pox Aon13s n? 52o1 o1L 510713y (b19)0
5on3-11-9D 3-.0x 311.7)9) 570D 1702..-1-171nD 30 50? 370X 1.7 IL 70A37IOD14.0X70190
'AM9t/.101C 3dzy3nnD 17ox x39) 3md 7019o1f,c2 v331L. A(91 901 mopod no
m01.r123y90d tn13113 31. 42 -do 1109IA.A.oyo 'n39ky A3 6711:3212
x)ovich '3A.,(Ald31.c. z vox 31 ntD3d 1on11 57orfyr13a daL 59 not nxTod no
ET
nonk (.41 31 nrdmX 1dX3r1 not clod.a,DI x mosAo.nrlo 'pox 7oi. f+d `1017071
9 WD 53 not 01I. rby no 13xt./..nra.c.x)233 nydzyoaq 121.3 MI not AT niao no
10 1-,onn02o1L10 nonriznidxoano 33 xdoi, cba.coo 70D311 3 A02 3120 A?

602.1%.3T1
3190 mdx1T19 6).A.9y A91 1\01\2:U0V 1700923101E 03 IV13
AT 3 r(3t
(101 .3.47-1 anp OD7p DO ITO AO ca.t./..71 11L3 c'oyyolc. foD3th Omcoonx, k 'Don .c
Og 50.vo0x3v 11i XDZ12 &MILO 9 11 2/ U..),od 3X23(,10 50n2.1.4.ov 33 A3
A311
62,clo1 noxrichoth 7013 901 3093)(311p d 5;09(001L93 13X931/9 9 31 Mircoo
91 10t9 5(2 101L9 0 (pl U.D 01 A31 IL -
d A101:4 AO `tyrn)pyX).17kX r19114 3119
'non kr! 3rx nttotryncb 1R70 n0 xf 3.1.,D3dld ood "nolk.otpoar. 1>ox
loi.7o1rbpd1
zma. 970132.3x1 winoX d 5:ortoo 3x(93,3 m1 3 md30n3y3 5962. not J )olrd-
g.F. &or, "DoDrioxolc,o cn2 n? io23y-docbD)? 2rx
5oino0y321.7?
.)ox 3n70o1op n3A. nTrio no 901901 n
noicrk 01, &ox)or1d)o6 591xnn
NO
soyrdx3v xat. 7e not. d
312LR
vpo non A91j 31.00093'( d 4A0 91 31
-
x71c99 not. 90n2A.Lov x 'CO 30X32 )0T1X3)0 ITy90 5 31XpR11A10 Al '10 n XDo 9
'50A3T1 11ox 5909 3/ 91
Ati:X601A0170X3
A91 rieLovo ,1311 nolr-pc &3(t7131t.3
OE 5o2 2-,ox 01901 )od1.r1R .)olA0 .s dra 2o )oll\JOIL x)).. 201.70X V A0A2)J.0 91
Cp OD (,10 3190 A2.3X3 AO o 59molzdi la(trbar.3avf 31(10 (,91
Aik.3 (1. 101A37i
nod3ost3y33 '3xon33 nxid71or111od1L nki tkl(-9D AXYjd /coo no az. d 59 01
5k1 5f/16f rricoqf 5k1 901 non2Uov drioi 5k oic k n37-11,o_o o qdi x
4ZEZ
of 8g 'II 'Is
°rIbstl) 1)1' 'A `(ti §) (g-g .)xa ifl 'd) (bs
ES AV1 `III 'CI 'I 59"2:46 33 c'dql I "d
6k901Y FL? 2°1 d1°L, a°
Af. o 9A 5C A011)0 .039),01I870(
co1709)01I3XD31)0X 10321. 5(f. 0X3 Stf,10 5021.
971 d$
1-kx -,ov(7pa. nolcno rld,7 rixu.D32.3c32.t.;o1R oinol. 33 pox
1923 noo,y (102321.70C)131 `190X13 01 A371
d3u9 70e.,23x3 5m (32o/ 57R11Lkdx
5ort)9 321. 41A 0 rIA 1X)X 99170X3 Am301L 11Attty AC91 'n02y37130 01 33 5o1Tya.t..
Of, .radLoxtn3 z pox riompo Rd3 tpTIO X 0 101A VOX 691)on clop Amytpe(7p 51o29at.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 693

mai pe urma vor ajunge ei insisi robi, caci vor famine Para aliati. Exc. UG 48
(p. 402). 3. Prin forts Decebal n-a izbutit. Dar era cit pe aci sa-1 ucid5 pe Traian 142
prin viclesug, intinzindu-i o curs5. Trimise in Nloesia citiva dezertori, ca sa
incerce sä-1 omoare, intrucit se putea ajunge usor la el. Atunci, din cauza nevoilor 5
razboiului, primea Para exceptie pe oricine voia sa-i vorbeasca. Oamenii aceia
nu au putut insa sá-si aduca la indeplinire planul, fiindca unul din ei a fost banuil
si prins. Supus la cazne, a dat in vileag intreaga urzeala.
LXVIII, 12, 1. Atunci Decebal chema la dinsul pe Longinus 143, comandantul
unei legiuni 144, a carui dirzenie o simtise in luptele purtate cu el si, dupa ce-1 10
convinse sa vina, cu gind sa -1 fac5 sa i se supuna, it prinse si-I intreba de fats cu
altii despre planurile lui Traian. Pentru ea [Longinus] nu voia sa marturiseasca
nimic, it tinu sub paza, dar nelegat. 2. Decebal trimise apoi un sol la Traian
si ceru acestuia in schimbul eliberarii lui Longinus cedeze Ora 145 15
pins la Istru si sa -i plateasca banii care i-a cheltuit cu razboiul. [Traian] raspunse
cu vorbe indoielnice prin care voia sa arate c5 nici nu-1 pretuieste prea mult pe
Longinus, dar nici prea putin ; ca nici nu dorea s5-1 piarda, dar nici sal scape cu
sacrificii prea mart. 3. Decebal mai statea in cumpana, nestiind ce s5 facg. Dar 20
intre limp Longinus isi f Acu rost de otrava, cu ajutorul unui libert de-al sau si
frigadui lui Decebal ca are sa-1 impace cu Traian, pentru ca regele sa nu banuiasca
de loc ce are in gind si sa nu i se puns o paza aspra ; Longinus scrise o scrisoare
plina de rugAminti si o d5du libertului s-o duc5 lui Traian, spre a putea sa rgmina
nestinjenit. 4. Dupa ce libertul plec5, Longinus bail otrava in timpul noptii 25
si muri. Dupa aceasta intimplare, Decebal ceru lui Traian pe libert fagaduind
sa-i dea in schimb trupul lui Longinus si zece prizonieri. Si trimise indata un
centurion prins impreund cu Longinus, spre a aduce la indeplinire cele cerui e.
5. Traian afla de la acesta tot ceea ce se petrecuse cu Longinus. Dar nu-i trimise
inapoi lui Decebal nici pe aceia, si nu-i dadu nici pe libert, socotind ca viata 30
libertului este mai de pret pentru demnitatea imperiului, decit inmormintarea
lui Longinus. Xiph. 232, 10-28 R. St. (ping la r. 1) si ( § 2-5. Exc. UG 49
(p. 402 si urm.)
LXVIII, 13,1. Traian construi peste Istru 146 un pod de piatr5147, pentru 35
care nu §tiu cum sa-1 admir indeajuns. Minunate sint si celelalte constructii
ale lui Traian, dar acesta este mai presus de toate acelea. Stilpii, din piatrA
in patru muchii, sint in numar de dou'azeci ; inaltimea este de o suta cincizeci (le
picioare 148, in afara de temelie, tar latimea de saizeci. 2. Ei se afla, unul fats de
altul, la o distanta de o sut5 saptezeci de picioare si sint uniti printr-o bolts. 40

142 Inainte ca acesta sa treats Dunarea.

1" Cassius Longinus (cf. Pronto, II, p. 214) era probabil comandantul unor armate
ramase in Dacia, potrivit prevederilor tratatului de pace.
144 Patsch (Kampf, p. 101) erede ca este vorba de legiunea VII Claudia cu sediul
la Viminacium.
145 Probabil teritoriile din stinga Dunarii, care au lost anexate de romani dupa prirnul
razboi (vezi 1st. Rom., p. 308).
146 Lingd Drobeta.
147 Lucrarea a fost inceputa Inca in primilvara anului 103 e.n., sub conducerea arbi-
tectului Apolodor din Damasc.
148 Un picior avea 29 cm.

www.dacoromanica.ro
 t69 uiu SiIISSV3

po.onoZp.f 191rl1ho 1;01.nkTinox6nn9 5coa Xno nho 511 91 horIc9yhonh? 01

5:3 5Tinv n30tz.n01ho2 3139hp-rin1oo t 5c9a ,2 X20 A39 [512] A01 di noao no
)019:0X9 Ac012:0 nK 31 671)01011 OIL ("byy ?OX A,3 11.q 13Vph'T (.43100R 31
13c9ny1 oi3nA.? t lhox 101/ 91 xrrin3s) k tf.Vil 0
porth?dihodhoa
g -E: ol 32
k 5oi..),oyal. nos. 2L A010 flO 01/.73 Xcto 119 FR nolnopoi 13d
1;ox) d)o1 pr.? n01D-9ya12 21193 no 1)0X 11/.3 el01910y2L1d1 (101.2:0 \(31L'"i.A.)O (13
NO0 119 91 31 h01721(2A319 X pf) 01 A01.Z1913!.1.11113 53 01 31 nth Omd 1)OYlf./.
;
A(91 el'l3X3 COX ACO 01 .0 noino nh193 -1j cb99 3S (a 53 A31.0 no 0.19-k1,

nmnpodholkx i)ox 53 50,110(al. 510chho n0231-1 oda-

X3 5no.l.h,oy31L noyhoil.37-1
of no)dc9X "1)o1333yxho1rx moos noat pox d 0 501X)1932C9 1:0X 501)0.1.20)0d
31.9 pOX 01(101 53 Alts. hoikiouzyoZ Ski knsx_orizx 5 Ski
41)013e1.4.3.4..
5rdskth3k '1102131. 'S
nem.
p
c10 A N(72).311 )010 not nonzlhod 11ox X3 nos,
.1)oinnx33 cio 101.2371 .pox [13] nh,0h3vcbm honli (Mitt, IL hodncb.
- j
"Doi3X3dho1L cuf
nloholD? hi0 5341Lkdx `5(-9va noo3R x(clo "ooDnoXR
ci d31.1.),00ZX ca.r.? Mictoi nonori pon3rionak ,(9) 1.0(0y)3211/3 AttC1 0?-
cbicoo
0 /910X) elk 2th 9 ell noRp 9 hi clo nknTrlhonnR -1;o0phophp.A.O3? -9 o nori chrp.
I AZ:120C) 50 5)0933 LtT1 31021. 5oin3.A.-k1L 201 noda.DL, 5o7-13.v01L 52.01 nhodp.
51o1)orimd (q.t. "Lola 39ti101L3 AI, nhodndq.A. i
7022 lho lhophodla3 5(-93giosi

5k1.po .419coh31 5onholdv 32 no3In)onclo1 5130(kdoth (tri pox 510i

oz 51odhptijdzd 5oo1, 5oodnodth 5Cca.rpo Slon3-ri0ho1d 10-12id 51.ohodhpiR 53 ntp.
nhopniv (41
`MAXI
CY 3)(1367A
`Vf "T I 6z2zd 59 3s
5ky02L12/3 nf,..n3x1D-dolhox
1o1s 5k1V1 5`ki 3'L 9th d 5z 91 DI',-
nodi c10 5hoppocI)D7i Aoyyzeri Li. 1016 n0119 5k not. nori3y91L
`,..130(91hod3a. lhox
`5on37loo101L A29 OnodZ pox 51yorl X3 d k11.0 39 AM/ AMX:OV OIL hriqy A311
gg 501.210 ID A.U.110C) 5:03 10.A.C3
110X )1.0? 51033d A3Tin1312/3 45o )eyyoa. 3s 1)0X
A(91 1.9 A(91(91.1.-,od m12)0 AIX ACIR (13 nhoii A(03 'VOX 'AMIA109(131.01C) f Z )o01
t/A ox5c132.1.19 511 5cox1ox 513.illtya
7
koZln3 nTrl x3 5G1 5f.i.Xyri 5m lhox
1ionkor31ood30 karborm2 '50 osplx) 9 n3ii 5 33 5m 5(-91holnlo 10X 31 no/ 3
50ax7imnkxD (p.c.3..,3 A394 n0) cp). (911. 01 700X AO n01910 (oixio)ox 1-,ox
of 53 nl)oa. 510270 5131.010-kx noinho? `3n10o1Lf 10yfA.3-ri 13Rh1l.3 50n3rb0 -c
5oyx)dx3v 432 502 lrx 91 nol3y3Drd noiciho 110X ttf. )0C) ;31:0X Iltay 0
hophoiLTISLO pox 59avo el31131l2RMX3 41)0A0-Pcip X.312 017214C3 'n91n-do? pox
.
3x Lc.N(od) f1012)0 5?

9E
Atkrkpd
&L!.i
M03;071(0d Xtp.t.ral 0 50 .loW7.A..? 0 pox 513y9a n? o
X3anp °DI& tk
101X100
^)027)c) 9 5 cjw..)0x
'faiDrA 11 23 00 rapt/. 3s X11O lo n01 nood3x3v (lodnhoDko 1011)0X 0112
- j
1)0X 0 5(015 t(.

A01 A01 A10313.A.Ch0a A01 -k1L d 2e 5101. 51033)(19:0d (1012)0 X3X Ti -

A0
Th0101L
Api '10 101 d1o.l A(1)1(;907rap0 A11 &Cr) A91 31 nOTIZIOIL 3rt13da.33 pox 01

)r) C) 50 C101210
?ndm `3 l'qx 53 01.210 11 0 Acil( A3T1 &ad AO 21. 0 Acly 30 1R -
A9 )01 3s. hou)0 va. =x1717111 lhox hoa.ka.od.A.rt JOn11, n2,3x.A.3n3 4hon37-1honq
O nmyhod-ri? 5nowy 31 cll.? 5aol9ho 3x(i.o?aL? pox nnoX 3thdocb3a? 1-Ax 10131

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 695

Cum s6 nu ne miram de cheltuiala facuta pentru acesti stIlpi? Nu trebuie oare

sa ne uimeasca si felul mestesugit in care a fost asezat in mijlocul fluviului
fiecare stilp, intr-o ap6 plina de virtejuri, Intr -un pdmint n6molos, de vreme ce
cursul apei nu putea fi abatut? 3. Am aratat 149 ldtimea fluviului, nu pentru ca
ar curge numai cu aceasta latime caci pe parcurs se lateste de dou6 on si 6
de trei on pe atit, ci pentru c6 acolo este locul eel mai ingust si eel mai potrivit
pentru construirea unui pod. 4. Cu cit spatiul se ingusteaza mai mult aci deoa-
rece apa coboara dintr-o intindere largd, pentru a intra din nou in alta si mai
mare cu atit se face mai n6valnica si mai adinca. Licit si Imprejurarea aceasta 10
se adaugd la greutatea construirii podului. 5. Conceptia mareata a lui Traian
se vadeste si din aceste lucrdri. Astazi ins-a podul nu foloseste la nimic, caci nu
mai exists decit stilpii, iar pe deasupra for nu se mai poate trece: ai zice ca au
fost facuti numai ca sa fad.* dovada ca firii omenesti nimic nu-i este cu nepu- 15
tinta. 6. Traian se temea ca, dupa ce ingheata Istrul, sa nu se porneascd razboi
impotriva romanilor ramasi dincolo si construi acest pod, pentru ca transportu-
rile sa se facd cu usurintd peste el. Dimpotriva, lui Hadrian ii fu teams c6 bar-
barii vor birui strajile acestuia si vor avea trecere lesnicioasd spre Moesia ; de 20
aceea distruse partea de deasupra 156.
LXVIII, 14, 1. Traian trecu Istrul pe acest pod ; si a purtat razboi
mai mult cu chibzuiald decit cu infocare, biruindu-i pe daci dup6 indelungi
si grele stradanii 151. El insusi dadu multe dovezi de pricepere la comandd
si de vitejie, iar ostenii trecura impreund cu dinsul prin multe primejdii 26
si dddurd dovada de vrednicie. 2. Un caldret greu lovit fu scos din
lupta in nadejdea ca va mai putea fi salvat. Dar simtind el c6 nu se
mai vindecd, se repezi din tort (caci rana nu-1 istovise de tot) si se intoarse
la postul sau, prabusindu-se fara suflare, dupa ce a savirsit fapte marete. 30
3. Cind a vazut Decebal ca scaunul lui de domnie 152 si toatd Ora sint
in miinile dusmanului, ca el insusi este in primejdie 133 sa fie luat prizonier,
isi curm6 zilele 154. Capul sau fu dus la Roma. in felul acesta Dacia ajunse sub
ascultarea romanilor si Traian stabili in ea orase de colonisti. 4. Furs descoperite
si comorile lui Decebal, deli se aflau ascunse sub riul Sargetia 199, din apropierea 35
capitalei sale. Cdci [Decebal] abatuse riul cu ajutorul unor prizonieri si sapase
acolo o groapa. Pusese in ea o multime de argint si de our 156, precum si alte lucruri
foarte pretioase mai ales dintre cele care suportau umezeala asezase peste
ele pietre si ingramadise pamint, iar dupa aceea aduse riul din nou in albia lui. 40

149 Pasajul respectiv nu s-a pastrat.

150 Vezi Fronto, nota 4.
151 Ofensiva a fost dusa si de data aceasta din cloud directii: Banat si Oltenia. In
acelasi timp, este posibil ca o armata romans sa fi inaintatSi dinspre Moldova (vezi 1st.
Rom., p. 310-11).
152 Dup61 un asediu cu lupte grele Si, poate, si datorita trildArii Sarmizegetusa a lost
cucerita ((vezi Patsch, Kampf, p. 109).
152 Pe chid fugea spre rasarit, probabil cu intentia de a se refugia la roxolani sau
bastarni.
154 Pe columna lui Traian este reprezentatil sinuciderea regelui, la rryliicina unui stejar
(scena CXLIV).
155 Povestea aceasta nu este confirmat5 de nici un alt izvor.
156 Pentru prada facuta de romani, cf. Criton, Geticele, 1 si vezi lucrarile intreprinse,
de Traian, citate mai jos.

www.dacoromanica.ro
 969 Ola VO S IS 3 .(7,7

01(101 (01 Th01011. AO .3.4.7141(.3 g 130X 53 'pl. (1,1U) 70170y 7012 Amr. A(912X)
Ac9A33X3 701 31 )011)?T11 1791 701 /CVO? )p X)1!9(1910'110 '013031)0X 530901.191!
30 )01.4)02. A3d30691R '5201230 30e9
A?Rkri 19co9tpoo,(x3 51y1x3a 513.~32
5od73ol3 4no3,9x) 01 5ono.l3.l 45M3 (0103 31 1-,OX nAf+7-131.70x 39 '701nz1,
tEZ 4.EZ-9g '91 11 .is
"t1CI!X
`MAXI `Cy I LI 59d <2> 60 A9"70:Md 53 &LP- Ati.t9c1) 7°1(°0)(3
1701913y21 17099
17023do3d1l Tdma.c. nmd70dd7Od 31 1:0X AMRAI AMU)?
oz,&oxybf pox 53030 A? 191(31 pox 1D0x73 pox 91:0x3 5.nod3r1ti1. A3D(qoa.t.3
3 el 517? 0 d 3 )0 31 pox 20lod .ply?)( (1011. VOX )oldcrri [(load LA.,/pcb.o? pox -orml
OT loX)pri loldtyri oloosyjncol(:. c9Ez
.0g-9, .0 1S OXR un. 09
d) .(E(W
-EC 1)0X X TIZ 5c101 5201(:0 X d 5(109 701 31 ky3 703. 70A23,11.T1011 -ORT

,1301! 39 4603y 13ox S7o1. 5cio29 1970T1tf.71020X10d7011 17OX 3.A. cld) 51)0d -30.4.311
51301301,03113d1L0y .3.0t/.3011..,33 91 31 107191119 A701L 01. Aoyki.n? -3A(19
0i 31)(131% .101X 49eZ
73-03 '11 IS
'MAXI `9T C 31)70213X9314031 lzx d 0°110 .544 "34 1"
t1.1.03 A3.0 A3 U1 30doA.7o 1)OX 10&03X 01.01.A.37-14(l 10113? A371 53 )01 A

3s 53
761(19
707139 &1132332,3 no3, )?.3..)ox Ar,!.1 ATdoilop .noLdR 503Ar1t. chpl a01
no3c3coZ t93x3 n0 A13d (10 5014 3(110X931)0X M1014090/ &099 9 &(93X
Atf..1 01)(301f x3 (101201 flf.!.&133.1 39)023X931)0X
03 13193(00 7)0X
'MAXI `CZ 'I 'PI 33. XY)(39 013)3thtivi)3 C:111cx Fc(olL tt. `Ptclod
c
17Ox, A(10 4A0191d3? &3970719M91L3 f\31R70lii3 13:0 721371 591.r701c.
L131m71112./..9
not, noi)odID 4(1.32.c. 137199X312 31 5001.230 701.3ox A3091011. (J!,.1 OIL mcrpd
A311,:01.312 31olect 5e-Yra cA)A.3? 5201 31 52071)01011 5(1009 3A. 17ox
93 2pox
`70&73X3 (1.31L. 3tm0d312 z
17ox miD3 319 pox 539y3A..A./p 52,32(13q1 7012
A(01 C)11. XDO 'A(9119 '13301/3 &2 307139 31 701., rt11X:01 A3(Y)13y311 VOX 10711013
59thr. mimpar., 110X \(1L,X36.)2 .3..Xk 10 Pap .1.1C1IX `9E7 .`9Ez-Lg 1,
'11 1S
'MAXI `ZC 'e NO? 5r1°3702n°I, 9'1 OR'(:)V 31 FX 5°1Dr#V
0112 (1000270(3,1, T1321. 51306
91x1.13d1.D31,1ox 503.knm 5o1Dc1ov 9 13.9
00 50dariv A371 A(/.. 591,c17o pox
Amt. Amdcuoix m-oXd32 .i)ox M13 (oDn31L1!7 5Lky2
co/Dritn? 51309(90.)0130it 3s laL? AWL k 5036 3191 A3TI 1 5k 570331..0d19

ta..3oyyk19) 13ox eLod31.D9 ?R (101 rioxmov norl?you 5oa.dop.a,DA?

pox noa. noK,opodi, Ski A(91 t\c-odrioomi 579X707171nD 5o1,&30t,t3 ?oyct 31
59daz, nympo 501y3kA.101131..p 1-iox vcip.A.31-1 A,ld3 .01)33e31op 9 5130k.r111.
gE 32 11L3 61(10.1 (gOlf. (933y11 170X (9)33T1 A3 )1 3.1413R (4)d 011, (yri?y -d13?
401,)on),0.X. 110X 50y32. 53 A01130901 Ski 31 ip 5)030)0.A10d2 70113? 130X, 5k1
5t/..X21 A3 3261.. 61 6113)(011. 1L d (9X30 A3.0k 319(2 53 59o3, 4,(..),.,k3xd1,133
5r1,sx )0CA.,..03 tA.th110A 1:0X 1)osx13170119. 5k1 31 5(,tevp.,D1;oooll AT
(101L pox v., 701.D7y:p71 kotpkooth3 17ox (i3OGc,917-13 Int oaaypanp axa 113A.
Of. 06Z d) .(OTL

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 697

5. Tot cu oamenii aceia [Decebal] pusese in siguranta, in niste pesteri, vestminte

si alte lucruri la fel. Dupa ce Cam toate acestea, ii macelari, ca sa nu dea nimic
pe fate. Dar Bicilis, un tovaras al sau care cunostea cele intimplate, fu luat pri-
zonier si dadu in vileag toate acestea. Xiph. 232, 28-234, 16 R. St. 5
LXVIII, 15, 1. Dupd intoarcerea la Roma, venire la Traian nenumarate
solii din partea altor barbari si de la inzi. El dadu spectacole timp de o suta si
douazeci si trei de zile, in cursul carora au fost ucise cam unsprezece mii de ani-
male salbatice si domestice. Au luptat zece mii de gladiatori. Xiph, 234, 16 20 10
R. St. Exc. U0 50 (p. 403).
31. De asemenea, in aceasta vreme, Traian construieste drumuri de piatra
prin mlastinile pomptiene, cu cladiri pe margini si cu poduri mareIe. Topeste
toata moneda deteriorate. Xiph. 234, 20- 22. R. St. 16
LXVIII, 16, 3. Intemeie biblioteci si ridica in for 157 o columna foarte mare,
atit [spre a-i sluji] ca mormint, cit si ca o dovada de maretie a lucrarilor din for.
Caci tot locul acela fusese muntos, iar el it saps atit cit se inalca columna 158,
§i in felul acesta facu o piata neteda 159. 20
LXVIII, 23, 1. Intre multe alte onoruri volale de senat pentru el, a fost
si epitetul de Optimus, adica a Cel mai bun >>. El mergea intotdeauna pe jos,
impreund cu intreaga lui ostire, isi -tinea soldatii in bund rinduiala la orice mars
si-i aseza cind intr-un fel cind intr-altul. Iar riurile le trecea pe jos, ca si aceia.
2. Uneori raspindea stiri in.elatoare prin cercetasi, pentru ca soldatii sa se 25
deprinda cu tactica si sa fie pregati-ti si neinfricati pentru toate.. , Xiph. 235,
27-236, 7 R. St.
LXVIII, 32, 3, ...iar alti [comandanti], intre care si Lusius 160, trimis de
Traian, supusera pe iudei. 4. Acest Quintus Lusius era maur si capetenie a sol- 30
datilor mauri, aflindu-se in fruntea unui detasament de calareti. Osindit pentru
ticalosia sa fu indepartat din armata. Dar mai apoi cind izbucni razboiul
cu dacii, intrucit lui Traian ii era trebuincios ajutorul militar al maurilor, Lusius
veni la el din indemn propriu si savirsi fapte mareIe. 5. Prquit pentru aceste
fapte, el dovedi mult mai multa vitejie in al doilea razboi cu dacii si, in sfirsit, 36
arata atita destoinicie acestuia si facu atita avere in acest razboi, incit fu inscris
printre cei care exercitasera pretura. Ajunse consul, si mai apoi guvernator
al Pales tinei. Din aceste pricini era foarte invidiat si. urit si de aci i se trase
moartea 161. Exc. Val. 290 (p. 710). 40

157 Forul lui Traian a fost inaugurat in anul 112 e.n. (cf. Aulus Gellius, NopFile atice,
XIII, 25 (24), 1).
158 Inaugurate in anul 113 e.n.
159 Toate aceste cheltuieli am-at importanta pr5zii dacice pentru tezaurul roman.
1130 Lusius Quietus a reprimat rilscoala iudeilor din 117 e.n.
1131 Fiind implicat mai tirziu intr-un complot impotriva imparatului Hadrian.

www.dacoromanica.ro
 869 OIG V3 SIIISS

'xixq Lyy 'E 119 5)e1.a3d93d1L 5)01A30Cb7132L 901 oyono-

Td)02/..
nosrpo),.. Fx MG >pd &MI nmik.r,i)oi, 1\91901 32 nk1 ADAtd23 Ill-
(,9&371906,9
Lixxl c T (\oLosnoN 9 5oxdrix 501.1, 5)o39-y-, )pano -
"Lod, 101.r771
g 5k1) d111L? &13C,L311.0 -naon3y?x? 5o1r,00 2 3d3a &v.. 1.0I d AO )pcjthocj -
Spi
51od nrt)pi, 31 1Lx 51om071oxdz1v i..o(1oR 51o1(1(39 noeviR &Waft()
5(1) A2.321.13 1R not, 'cio3d ntf.i, roo3notwoll 1\9Z 'Aoldtp_tkrldo -roaL.?
C1WC,:il

'3DU11 ''Ici!X `6SZ

'ET
11 'IS
OT

'Ixxl '8 1 5nomprioxchow n?-ri rcto lrx 5.kil.n)3oi, 52pyyoaL pox

-
OT
51o1(-f1371 199lf 3-,ox Sloncarox 5oxcbow .n31o1.31L,c1 pi.? 3S Snot. novox
Snonpi 5novpnom 3-kx Sorl31(9:6,.. 619r U.1931VID 5r.A.371 pox ti.xy iochoa
5ooR "D.0(pZni..93
ixxl 'TT -[ 110,, 9 SoxdriN Sonancolny, n? La io3no1\tooll 31rx -
`&3m311 revl pox 51)01 &COI mod:Ad:0d 5)031dD3d1t. X d tA. 11.)071 U. N(1(031. 10
Tr d2e.l. pox 3191 a d 5t) It:1r 1\9 oyce. 0 41\ lo A3Ti 5103XwriiinD AXD13.1.ci 0 LI tat°
M7 0113/9 5013T1110a 52201L A013 4rX32,OR VOX X d )1)07it. 31 )0y,3 A l0 c
?)ox noddu nki...ornq noth-ohrinkyaL 9 `&9d) 53 31 At/%.1 MO1X:CV O1(3 X)19
1VX Sad)? &Old X) )0.111101.1 ip1.IV101(132/.1,0 31 m3D1p7131(ol.t. 13 1/.71 '1odyx
.n:qdynlo
03 7 lo 3s nknkd33 "1on37ictoipo 119 loRmtom 513d93d1L, nrrl17131q
d3aLom 30 410R-.0(,10)1 1)0X AOXG13 dal. 50 noxthpw nkn(,,td33 3719o13-,o
-
3A. c5t.(.14,1;0
)09 31 0202 no-IL -dkiv lion pox &oXani pox 5cto1(1(olt. nTri
X MI1MOTIO "19cno9;01LDOILI0 pox 119 `SaoaLaq 5cio1ao1c. 3s 5x9d T232
-
5no1L1L.2, izx 5nod 5T1(1(oa1 LODX(NR 19)0X pox Snoicpoorayo 3191 A371
cg 5901 31 Snoyorloi,coo 5)o1.op1L 3-kx Snoldnr) 3)ox Snop(1Zpida. -31.09
Snow 45(101.(7007IXIA dlL 319 d AO 1\371 d AO n 310x 5nod313 5cio1...033y22.
53 Sno3dc7l 3-kx 'Snor(1XD1d1 -3199 riyp:pM09 .119d alud axa op
nod 3s 3rx 5r,toi 5c1011.10y -Oaf .tai ho [ogasooll) d .9T Dna
in6.131)( X932Lcl 0.1A0 'IA 'd '981 q '(L
02 c no loin.311 pox Ski Sz31-1-112.c? Ski n? of 52 Sardo)..)? `noXn_lp )on2
(i,671
pox lo lon)prioxdriv 10 31 53.A.,11)01, 5p 31;-,10 1)00.03n 3190 tplo -
M39 7i12 Ski 5)0(:)(27, 4MO93X9110>T102 1071),9 pox
31016S9cIta171 19169 5m
logrclom 310x lolcoo 531n9 ),o1 31 fl91 m9.)orimd, 1.41,n(-912.3x_or1zx pox
Ti x130.1121? -rvinc9)pdoik.)2 301.9.0 31 ncto Soda/. not. noxdrix oinox3thf
Ts .pox 1od31,9 lonZns) vodzaz. 531n0pc9 Scioiroo? 10 nvi kunt kn?.1 lo ?R
pox loa-kx kno3 -olmooc3dD3d3L? pox moirpo lo nTri oi.moD9311oda.o?
?Dova 1011. L531f30Cb7131L d311.9C2 1)0X M91 fl9A3710X9I1O0 M-)1 31 -011,00
Ti \(0 A91M,10 > <10 A371)WIR L10 10
31 110X Ma. 30 471 q
501XX7 10 3s &?

0
io3f.OAMOLI 3o ?2 nix )o19 3)07t 3 j
d toryti 501 (11 31 iO3,0011 taco° &0d-.010
's 3)ox ncoirpo n? tinn?d)o(L 5?nli 531,nriox3o foovid?1,(93n? 31D9 pox

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 699

LXIX, 15, 2. Vologaisos 162 si iazigii 163 au trimis soli, . ca acestia sa

incheie 164 pace 166. . .
LXXI, 3, 1. Iar lui Cassius, [imparatul] Marcus ii porunci sa guverneze
inireaga Asie. El insusi conduse razboitil impoiriva barbarilor de la Istru, a 6
iazigilor si a marcomanilor si se rdzboi cind cu unii, cind cu altii, vreme indelun-
gata 166 si aproape toaia viata, pornindu-si opera%iile militare din Panonia 167.
Xiph. 251), 10-13 B. St.
LXXI, 8, 1. Marcus supuse pe mareomani 168 si pe iazigi 169, dupa
multe lupte grele si primejdii. El purla de asemenea un mare razboi impo- 10
iriva celor ce se numesc cvazi, avind norocul sa dobindeasca o izbinda
neasteptata 170. .

LXXI, 11, 1. Marcus Antoninus a ramas in Panonia, pentru a primi soliile

barbarilor. intr-adevar venisera atunci multi In el. Unii, sub conducerea lui
Battarios, un copil de doiaprezece ani, ii oferira aliantd, primind bani, si alungard 15
pe Tarbos, un dinast vecin cu el. Acesta mergea in Dacia, cerea bani si ameninta
ca are sa vind cu rdzboi, data nu-i va primi 171.
2. Altii cereau si ei pace, de pilda Cvazii trimisera soli la Marcus 20
cvazii 172, §i o dobindira, cu obligatia ca sa ceara pace, si o dobindira.
sa se desparta de marcomani ; ei Au dat multi cai si boi si an eliherat
&Miura, de asemenea, multe iepe si prizonieri in numar de treisprezece
vaci si ragdduira totodatd sa trimita mii, iar mai apoi un numar foarte 25
indarat pe toti dezertorii si prizo- mare de alti prizonieri. Petr. Patr.
nierii: mai intii treisprezece mii, Exc. de leg. G7 (Hoeschel p. 16=
apoi si pe ceilalii. FIIG, IV, p. 186, fr. 7).
3. Cu toate acestea, nu aveau voie sa intre in pietele comune, ca nu cumva sa se 30
amestece printre ei si marcomanii si iazigii, pe care jurasera ca nu-i vor mai
primi si nu le vor mai ingadui sa treaca prin tara tor; si fiind ei insisi cvazi,
sa nu-i iscodeasca pe romani sau sa-si faca aprovizionarea cu cele de trebuinta
din aceste tirguri. Acestia au fost barbarii veniti la Marcus. Numerosi altii
i s-au supus, a tit pe triburi cit si pe neamuri, trimitind solii. 4. Unii din ei au fot 35
inrolati in armata si trimisi in diverse parti, ca si acei dintre prizonieri si dezertori
care puteau sa lupte. Altii au primit si pamint : unii in Dacia, altii in Panonia,
iar altii in Moesia, in Germania si chiar in Italia. 5. Citiva, statornicindu-se
la Ravena, s-au razvratit si au impins indrazneala pina acolo, incit an pus 40

162 Regele partilor.

163 In anul 117 e.n., iazigii nemultumiti (cf. LXVII, 10, 3), in aliantri cu roxolanii
(SIIA, I, 5, 2) si ajutati de rriscoala dacilor (vezi 1st. Rom. p. 430 1), ataca din nou
Imperiul roman.
164 In anul 119 e.n, dttpri ce noul guvernator al Daciei, Q. Marcius Turbo instalat
ciliar de imparatul Hadrian a dus lupte grele cu ei (vezi 1st. Rom., p. 349-350).
166 Pacea va dura cam o jumatate de secol (vezi mai jos).
166 Intre anii 166-180 e.n. Luptele au inceput ins& in anii 166-167 e.n. Pentru
cronologia for vezi RE, Suppl. IX, col. 555-61.
167 Ofensiva a inceput in anul 172 e.n., probabil de la Carnuntum.
168 Prima oars in anul 172, iar a doua oars in 179 e.n.
179 Prima oars in anul 175, iar a doua oarii in 178 e.n.
170 Prima oara in anul 172, a doua °aril in 174, iar a treia oard in 179 e.n.
171 Vezi 1st. Rom., p. 452.
172 DupEt prima infringere.

www.dacoromanica.ro
 00L, UI(I V') S IS S

nr(93.L n23X9miiox 1;09!./.71\(01, 71OX 7o7s 1.n01 d..?xclo 53 (41 ealooli

-ion?Rrio &m1, ncodfddrd n3A.-,okt.t.o3 70yy10 1-kx Sno 5non3r1l1cl)iod1L 653-
'631" -.)XH on L9 .d) `(LOV Opal prns
.1
`ixvi `zI 'ti 1100 ,loaudyvo m2 5972414 31 5011L3cL A2014 -
1700X

9 401 nooy!.i. n3-1 53 nG,.1 n7o3x7ov 109kx2o 1L(3 1S1 nob pox zi-,orltpd*Z 1:0X

TX nAd 'ill? 79X7)711109 "1100D3r()(!..y Lpi 53/n9k-a 3s ncoi.To i01L 3170x34-

01.n30 5703, 5)ox27.onnik. 1-kx 5co1, 57ozpo1L m1. 111\371(poi 50? pox (k1 ncoa.
-
monodnolspom roodmX 520i 51oy1L9 lon3T1o9k1.x 531fooDtpx7n 3S 33x3
5non 1-ox A[,(.1, nxix)ov rqR(Io no114. ? -nnolan z
531.n70D33v n
10 1dx.t.3oy -
of 1011/4. lf.r1 pox 9 Skrit,itym 5330kdoth 570thD 53 nt,ca. &DI &Is. loavo nnox(j)n?
`t.t13017093 01.n303=.3 52o1.ici70 ku 51on3r1oX3RDod1L 17ox coolL. n:o9k3,10dx3
319T fq3(A.1-1 113 norriT(ou. 5c1o1, 5noa31.,sw 59d2L. 5c1oi 5nor,orkod
-
"norda.c. OIL 7pyX 3g tiA not. noxchow 5)oin-kDr;32.3x1 Ipazoritf.dX 31 7011 d 970
901 n13d1oy 1rx nwdmX n39 ?),., 11 n9x-kx 5cto1 3191 3yo1c. -
gi 53o1.nnorl 10 locoD)pdR popttimano
cpox lolno e3r1 t701od1.L3 11 nm to1,noX931L9
lomom 3s o1.nry13.1..A.k1L3 <nri> 52.01.c1;0 "Blot nolnf+inodd-ki 3R H '10
31 nond not. 5701. 570y01,9131.3 noicoo 5701. 5)on33,)0v 2e16 59d13Z -kinoX3
531.n9dzy10tho1.t. 5m 11ox p.r.? 5clo1. 5aon301'1oxdrix 61.(po 531/%09931)0d
(0 71 A9 AO X90 01=3 MODLt1 401901 0C(10 17)X A01910 &0A:13X3 5con13R )px?-
og `nzi-ox 1-,ox 7013-11 rimoa. o1.&oyc,92no 'axj oil 89 'd) "(801-7
`IXVI 'ET 'T 1100 01.40-n3d93d1L3 lo 531.n)30I, 5k4013 10^311935
dll 59 XChOlkAO no loinri pOit X(1.13 AO .591\11 A919114 31 chp.A. 91 (Loynd)
n(19-14;00 9 Soxdrix 5mR13 'no lrx li?Doda.c. 1)0X 91L9 &col movpriom --kano

5330(ki mo1r..31.t.3 A130)(3? X?Orlt elaDk 7 0 OS R)09031 10 X90 110 13X?

9g 510A 3191 41009Li.XF.13A9-0 70000 :0X 5901 MAI itC3 5900p-10 (331.9d2L AO 5T
121 01L? 7i?y (190 )01)0X 5101A0)93th 53 AL!..1 d?1,36 AZ 319 n323097o1d -3R3
-
6o1.noX 71ox ,1,90 OXy39 11 AT T T1
N(0 A10934.A.0 OIL? 3 4A90 3150 5cio1, X1-,o
5noivoor1 51oimpu. monoR?Ino ,Ncop `5nolp(9 pox 5no1ciol 510 31.2o 53
d el19 3150 53 tt3.1.9 00393C3 TAU. X lro.orpLcd oifooncm? c13 ,R ("JO
OS 510(111 110X Min nolno)xrixf `monom3at..72 rco? 5;to1. 52.3n3lA(D
moa,r,00 X2,0 10 noXya.mx Al 7o pox lon13x? Soda 5cloi..rpo Icoo o or m)( .19 pVX
not lo?(lmod ncorbi) nolidttoe) 532Aroodx3 no947).410i-, loixpo ,th? roo3-
ncoa. rr(1iriod mplcbD .014'0014193 v pox 51oisto1. FIR xamoa. 9 fdxoirpo-
d(91 3190 non13x3 5m 1rx (-brio/ 1A11 A.31, AO )019 '&390170d3d3 3150 57ei
9S 5)?Rn01LD d31L3XX 31A32L 57JUIckiTi ncolm,(vrapo cinoltio A139 nXpiaL9 -no
'510911 .°1z1)(;)3&3&3o 'JxH 011 69 d) "(60
`IXVI `ST I 1100 Szoa. ;OJAI X:3 A);Yr10 510 A1910993d93c1t 119 za,n3o2L.
1o1,n70X1oiDod1.t. lsicbs) 5(-911.3(-)oX nri rox '51x97-1 AIODtkpaq cs 'nclo

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 701

stapinire pe oras. Din aceasta pricing [Marcus Aurelius] nu a mai introdus

niciodata vreun barbar in Italia si a mutat in alai parte pe cei ce venisera mai
inainte vreme acolo. Ex. UG 57 (p. 407), apoi Said. op. cit.
LXXI, 12, 1. Astingii 173, sub conducerea lui Rhaos si Rhaptos, au venit
sa se aseze in Dacia, in nadejdea ca vor primi Ca pre!, al aliantei lor bani si prnint. 5
Fiindea n-au oblinut aceste lueruri, au lasat zalog lui Clemens 174 fenieile si
copiii, punindu-si in minte sa cueereasca prin arme paminturile costobocilor 179.
Dupa ce i-au biruit pe acestia, nu au lasat nici Dacia linistita. 2. Lacringii 176,
insa, temindu-se ca nu cumva Clemens sa se inspaiminte si sa-i aduca pe astingi
in tinutul locuit de ei insisi, ii atacara de aceea pe mast eptate si dobindira o mare 10
izbinda. Urmarea a fost ca astingii n-au mai pornit sa se razboiased niciodata
cu romanii. Ei staruira in rugaminti pe linga Marcus sa le dea bani si prnint,
cu fagaduiala ea vor face rau celor ce se razboiau atunci cu imparatul. 3. Astingii
au implinit ceva din aceasta fragaduiala. Cotinii 177 fagaduira lucruri asemana-
toare. Dupa ce 1-au atras de partea lor pe Tarrutenius Paternus 178, secretarul 15
imparatului pentru corespondenta latina aratindu-se ca ar porni sub comanda
lui, impotriva marcomanilor , nu numai cal nu au adus la indeplinire cele
fagaduite, dar s-au purtat groaznic si cu [Paternus], iar dupa aceea 1-au omorit 179.
Exc. UG 58 (p. 408). 20
LXXI, 13,1. ySi iazigii au trimis la Marcus soli spre a cere pace, fara sa obtina
insa ceva 18°. Imparatul stia neamul acesta de rea crediata si deoarece fusese
mai inainte inselat de cvazi voi sa-1 nimiceasca. 2. Cvazii, in imprejurarile
acelea, nu numai ca se aliasera cu iazigii, ci inca mai dinainte primeau pe
marcomanii care fiind inca in razboi se refugiau pe teritoriul lor, on de 25
cite on erau respinsi. Si nu indeplinisera nimic din cite s-au invoit sa se faca. Nu
inapoiara pe toti prizonierii, afar& de putini doar acei pe care nu-i mai pu lean
vinde sau folosi la ,corvezi. 3. Daca se intimpla sa inapoieze pe vreunul in pu Imre,
ii opreau rudele, ca sa-1 sileasca sa dezerteze la ei. Alungidu-si regele, pe Furtius, 30
ei si-1 alesera singuri pe Ariogaesus. 4. fata, prin urmare, motivul pentru care
imparatul nu-1 intari 181 in autoritatea sa pe Ariogaesus, fiindca numirea nu se
facuse legal. [ Imparatul] nu a innoit nici tratatele, cu toate ca i se fagaduise 35
inapoierea a cinzeci de mii de prizonieri 192. Exc. UG 59 (p. 409).
LXXI, 15,. 1. Se invoi 183 ca marcomanii care ii trimisesera soli sa is
jumatate din tinutul invecinat cu al lor, atunci cind, deli greu si cu intirziere,

173 0 populalie germanica.

174 Sex. Cornelius Clemens, guvernatorul Daciei intre anii 170-172 e.n.
175 Populatie dacica (vezi Ptolerneu, nota 42). Se pare (vezi RE, XI, col. 1505-1507)
ca romanii au iniOat sau macar au sprijinit aceasta actiune, ca represalii impotriva invaziei
costobocilor din anul 170 e.n. (cf. Pausania, X, 34, 5).
176 Populatie germanica.
177 Populatie celtica din Moravia. Aliati cu cvazii, urmasera exemplul acestora (cf.
infra), supunindu-se in 172 §i reluind luptele in 173 e.n.
178 Jurist roman care a ajuns prcterectus praetorio in anul 179 e.n.
175 Informatia e gresita, deoarece, mai departe, autorul se dezmiutc singer.
180 In cursul anului 174 e.n., dupa sfir§itul razboitilui impotriva cvazilor vi
marcomanilor si a infringerii suferite pe Dunarea inghetata (cf. LXXI, 7).
181 Fiind vorba de un vechi regal clientelar al romanilor.
182 Este vorba de o populatie civila din provinciile invadate.
183 La inceputul anului 174 e.n.

www.dacoromanica.ro
 aOL oIa saissva

01 31 nsynicl. Ski 5;ock2X Ski 0371 5z3do t3xti..fi0 31D(;,.? 5ctolcoo cpixo ma
pox 1 d )021 70IA0 5n03870ID 01L70 1. 90 disni, no &23xo1L7? pox 701. r3c3(-9X
51p131 5X)d9TH.f. Ski 11-113/.3 57o1 391d(-26)o Aod3a.odat.) dTA., no 4(01A1dX3X31R
5901 31 5nodtP9 '0-1-1q)PM. .0xu nn 09 *d) (0-
9 `IXX'l `9I 1 110 531"30(0x70X 53 Y0r19 ^r3)'-0 '6°0'4
10
nolcoo 90x11A1Oz Aoi noqnc01.nv, 501.X7099313x3 noc3319c1t. (q-ri chp.A. &91.
AO1L970VpA7:.a 1 AO 3193R d (,9 AC969 )03)(11:40d `rooDIAR3 119 93xndkx31R-
01.709 .(21970 3191 38 531.o02/ 10 101c0da.t., 1013T1 noi noxamoz `&00)(ttc.
3-kx oiA3conni) T)Icoo 5201 51ovionom pox 5201 `510&-FrIoxthow nt,,tyaL
OT o)ox &099 91 nolszcyloR -01coo ( oano (101 (319L (10 A1314(X1011.10 !h. 3TI
noy 9 d$ (-01.)pdxoicoo c:, 3)(30(4, A3T) [FOX] 5901910 170X A1D70ILX)1A701L
XX? .1701'19 119 d7o.l FX 3191 113 (33 1A(0C) 0 FOX 119 r\(7o.A.37i 59oi -porimd
5no loxzx (7009X)d,u 90(13X3 31.70X AT()) > 119 < Am-1. 31. Ac01(2)(70rIX3X)
57o87p1darl 7ox2 't\ylooRai.)2 5cto 701.311 5cloy-,(01L rqr) 57o1a7oe31L. Scioyyoz.z.
91 3S 31 LC1.(13y 5301A709 1L 0 y)( 5(10 n
1iOx 1,.9d) 5)01n9
crO'X'13
pox 57031L111 5(1093
5(101y1X91X)01X9 53 CID XZTITi AX) 10 `noZiqci-kic 6BT no-)
5nopoX91x)oi-fa1c.
1)0x XklA31L 5(10190 53 Arrailada
n3117-131L.0 d) On 19 axj (0T, .
`IXVI 'LI 'JO, 9 5°'D°'P}I 17ox It 703dn3 531"DTTIX°3A A-'21tt-
n)o.mox irx Tdza.c. Ati.71C2A.A. n01 ZIAT Xd 0 non1m-01w, 5201 A 1 Tins)-
Oa
..nonkcj (21.90 thp.k. 59(32.c. 701 701.90y3.A...k7o titik.10)(3133 31,9(2 3sil.ri 17:Ac231,D1]c3

(91 R3ACID d CO3 513.00] ? ,th 520 52.01c1X) ti..A:ryy3h(19 OZX 31LX) d FL?
5)ea.
A(2-1 &(13)C(19 a 111.1 Z9 *d) .(0-
13101L3
`IXVI `8T 1I0p 3° 53Lq7PI, ital)(Pdp3dlt? ° 17°X A)Ppki4 WM/
17tAko3c1)x2 msyvID x? tu0a, .m(2n9rikkoyorie) 3rx k0tp3mX3n99 7orvI1. `52olcoo
rOX 5c0y31A70IL ovop n19(00c01d1 90 101A371 IL d 31.9 d AO 31.90 1019
.
9a Al 7o ri Ge

3190 10 lodnoa 2:071TInD 1)0.0k 52.01 Sloporimd `fooD(,Cvolf. evicht. 5131931c.

Tdra.t. noxch,o1AT nyd;oy lti Mtc.ri 1dX3rl 591r701L Ma. dYriroa.t. .17o0D3D(OX
o1.nnodoc4 dT..l Lvri 533.boyyz.nox 52o1 51ounom (33319(7 3rx t,oc3319da.t.
5nox1o9od1L 1936D 21 0 5nolti3y -17oit,c193yo1cci .)x2- Da E9 .d) ((31- r
OE 4ixxl '6T T 11.0 9 5oxthohi 5clo1. *)3d1L (13 A9T10 5(10 AC91 AC9A03
o1.3X3 no p..L.3 52o1. 52o1.970 5701docat.cvoo 5(9 CIO= 101.970X3 AC01.910
it roopilyou. It molsy?..tT it pox
no1R370
te Sodai. rorodX Ttva AID3A39 (101
c) 9 d (10 \(A23d)o it 1XX (41 dl 0 (Js..d) Of A01)090 A13;c3 10170 t'OODL!. pox z
(R133..t? lo 53.A.qH, X d 101001C,07119k c019Z 401/WA*? Ole.TV( '1)C0t X3 AC01
9E 9TLA.)013111L3 MO A19169 `3xti.c1))0 nowori 3s 701A-fiL. 401 AC91 -.0170X 31
5701 59080A9D AC919:0 3)0X Ti)ox 5701 1T)11L3 5)01 cAC9A3T113XA..(19 (101 31. tVri
510182 51030)0.1. 3)ox noi turn., m-09Lcn ncoa. ft3 ml McLiDi
1707{
5709 17o0pti.c3X d 0 0 Mpy Seto R irfI Ski -)ov
170o93Z31L)o Ch A3Xp.. 51o1.c7o 59c31.c. 5f1o1.
5r3x '1ZOIMA.A.37111L3 51x7ioDo 90 9 AcrAdf 5D.Icoo d11213 U.It D A1936 .nia
Of 011 "(I

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 703

si-au indeplinit toate obligatiile. Trebuia sa se stabileasca la o departare de trei-

zeci si opt de stadii 184 de Istru, hotarindu-se de asemenea locuri si zile anumite
pentru negot [cu romanii]. (Mai inainte vreme, [locuri 185 de felul acesta] nu
fusesera stabilite), S-a facut si schimb de ostatici. Exc. UG 61 (p. 410).
LXXI, 16, 1. lazigii, care avusesera mult de suferit, au venit si ei s5 cada la o 5
in telegere 186. Zanticos insusi Ii implora pe Antoninus. Mai inainte iazigii arunca-
sera in lanturi pe Banadaspos, eel de-al treilea rege al lor, caci trimisese soli la
imparat 187. Atunci insa au venit impreund cu Zanticos toti fruntasii. Li s-au pus
aceleasi conditii ca si cvazilor si marcomanilor, pe linga obligatia de a se stabili
la o departare de Istru cam de doug on mai mare. 2. Imparatul urmarea de fapt 10
sa i nimiceasca. Cita putere mai aveau Inca si ce mari neajunsuri pricinuisera
romanilor s-a vazut din Imprejurarea cá ei au dat Inapoi o suta de mii de prizo-
nieri 188, dupa ce multi fusesera vinduti, multi murisera si numerosi altii izbu- 15
tisera sa scape cu fuga. Au oferit indata, drept aliati, si opt mii de calareti,
dintre care cinci mii §i cinci sute au fost trimisi in Britania. Exc. UG 61 (p. 410).
LXXI, 17, 1. Revolta lui Cassius 189 §i a Siriei sili pe Marcus Antoninus sa
intre in tratative cu iazigii, in ciuda celor ce-si pusese in gind. Intru alit Il zgu-
duira vestile primite, incit nici nu a mai scris senatului despre motivele care-1 20
indemnau sá faca pace cu ei, cum avea obiceiul sa scrie in alte imprejurari.
Exc. UG 62 (p. 410).
LXXI, 18, 1. Iazigii au trimis soli 186 si au cerut unele inlesniri potrivit
celor convenite. Li s-au facut unele eoncesii, pentru a nu fi indepartati cu totul.
Nici ei, nici burii n-au acceptat ins& alianta cu romanii, mai inainte sa fi primit 26
de la Marcus o incredintare Ca va duce razboiul pins la capat. Teama lor era ca
imparatul impacindu-se cu cvazii, asa cum mai facuse inainte vreme nu
cumva sa-i lase incurcati Intr -un razboi cu vecinii lor. Exc. UG 63 (p. 410).
LXXI, 19, 1. Marcus nu primea in acelasi timp pe solii tuturor neamurilor 30
barbare, ci dupd cum fiecare din ele merita fie dreptul de cetatenie, fie o iertare
de biruri pentru totdeauna on vremelnica on chiar acordarea vreunui
ajutor statornic in grine. 2. Cum iazigii se dovedisera a-i fi foarte de folos 191,
le ierta multe din Indatoririle for si as putea spune pe toate, cu exceptia 35
celor in legatura cu adunarile si negotul. Raminea de asemenea oprelistea de a se
folosi de corabii proprii si de a se apropia de insulele din Istru. Le-a Ingaduit
insa sa faca negot cu roxolanii 192, prin teritoriul Daciei 193, on de cite on guver-
natorul acestei provincii le va da voie. Exc. UG 64 (p. 411). 40

184 Aproximativ 7 km.

186 Restringerea punctelor de comert reprezenta o grea loviturd pet-10.0 barbari, carura
li se reducea astfel posibilitatea de a obtine produse metalice, in special arise si nun.
186 In anul 175.
187 Cf. LXXI, 13.
188 Vezi nota 182.
188 Avidius Cassius, guvernator al Siriei si loctiitor imperial cu puteri depline in Orient,
a incercat sa ajunga imparat in anul 175 e.n., in urma unui fals zvon despre moartea lui
Marcus Aurelius.
188 Ei reincepusera luptele in 177, dar cer pace in 178 e.n.
181 Prin atacarea slabirea altor vecini ai imperiului.
192 Cealalta ramurli sarmatica, care riimrisese in regiunea gurilor Dunarii.
198 Probabil pe drumul care, mergind de la Aquincum, trecea pe la Porolissum si de
acolo pinA la Tyras (cf. ruta la Geograful din Ravena, 177, 19).

www.dacoromanica.ro
 col, Oia SIIISSN3

'llxxl c
II 32.9
-[ 5201110 510,690a o 5020-th1oN 0.4313 3X(923 93d2L-
'197.7)993rEj d d AO 9371 lovpox 51x1p1(yo1i. Mta.coo '5130k1p0 xrto
`01:414101L3 119 31 Olf(9(3d3 1)0X 119 X90 fkel!.C.C)13 ntf.X00? 53 91 re(p
17009)0970(13X9Xd701L n73dry A0,(30. 3191 z
4n (813113 oc,9Xridia? ctuoDU.
9 ems) U. (.1.),-,pyy 69 mil (frlo d 5no n(?d-/A pox 5floa,(.2N(rr17.2)o drat ),,o 31 &COI
r,to MOd 5c-joyyoaL. pox mi. )pid now.. Aoye(p 5no3d pox 5nopoX91xx1.A332.
50&371);)917-10X pox 5;oppdooroo 5901 5novoi? 11099T-19 319(2 ,147-1 n1314:..XiOn3
?Ion 31.x.71 n23113nn3 )01.9Xrd)09931 ;o12),019 Ski (9X d 5:o arxbD Ski 50th.
U.1 5037CAV 5k990
OT xx `E E 0t
591..9)0 roolmdrx 5o pox Anxry M91 clic Do 9 cod
5(,o3d SOX poY,..o12 590 x? Ski 5193x10 5)019D31c.x3 pox 5;01Aoyyri
5201 5loyy1O J oko m3DIr. `oiakip,likact Ak.A. )0911. 5101TO &? iopav
±d?..tsrit?. tpooR 0.03D iv 50A3119X.D01Lc ax:-4 89 .d) (E na
ct
'llxvi '8 y oi..nor,S.H, 3s lrx 307-13y9a 53/01 61.TO 50d2L 5001
C)31Lcat t701X10V cl)odchod 5no eL? 53.0 9 31 dy-V 50n1 pox o Sod)
cbi 1d01-9dX019)0 cbd+903Z 201311 )019)01 531el70.0t,C7)3N(01L11A10 30293 -
r1 k mop
`AXVI `E 3g en/ bdl7ox m1.nOi 5(101 octxx 510 k1-13\02L. -
'T AEG
sziAops) 3-,02,1odd 31 pox ID)? poicrd 1.371 ddrlo no pox twood3x d no r13y-
OF
n?-rio 510 tvwybp pq? nth Sti. 5319931cri3 77ox 5(pi. 5noicodai. eLcolcoo 513d1.
5-kdvoip '531mon1B1.xo1np eLoXD1L3
`IIAXV1 `9I L 110p 53 (41 0 Akx5Pd °13)16)? 9 491AV,
ny, 5o e32kri 11,3
S/ki
Srpov th d 45)00.1%0 lzx A01 mhnoantpc(H xcio
59mnrox? arrcvcr1R
9 `IIIAXVI `CT 7 oinoi, dioL Ito waxi..corivrlor, pox 1d31L noimo?
17)X 1d311. (101 noin?no '5)o)pd1L, wizicp,l.oop lxdrtv 31 213d1V- 9
AM2L A0d319d2L A37i 53 topy,owoll ,12.3 53 roopoov 7.131(. )o1.ev)D93&0 73313
-
.A3r1) 5901 5101n0Xdf 4n(919X) n91 31 nOnadZX 110X elca flaIDIOM (10
d70A.
6/9 Ai 5)
N( 571-10/kap 9 Aid) 450A37i93R (bik.,(:)R 3R 91 31 (-Ara
11ox Ski..
02 d loran() 1.rx (41, hx/yith M91c1)0 eLp., 5od1c 901, r\oy(1ox)pdlom 45130ti.d0Cb
59093 01;0(1)7131L3137"1 C 91 31 lofkr MOILIL'idIv, 53 flt/,.1. rmlxxv pox

`9 OI mo'CC?? 5fv0V?? 51vi?? tunithittoa wind ut

apaa `tou!do annxutu taidoad § 'c
m2nryvc 5r;otancv 520AzXV, ulaP! "1g anbau Doti '1a3!11-s!P Ja rs !adviv `ZZ 1 utntorepimA
uatuou 1n umiclaatalut `supato ponb lloa 0 `g i, `supucra aupiclut2oated snqOai uou -uatuunn
aninp

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 705

LXXII, 3, 1. Commodus a acordat 194 pace burilor, care trimiseserd soli. Mai
inainte cu toate ca ei au cerut-o nu o incheiase, intrueit aceia erau puternici,
nedorind pacea, ci doar un ragaz pentru a se pregati. 2. Dar atunci, fiindca
ajunseseria sleiti de puteri, trata cu acestia, lug ostatici si prizonieri de la buri in 5
mare numar, iar de la aliii 195 mai primi cinsprezece mii de oameni. I-a silit
sa jure ca niciodata nu vor mai locui si nu-si vor mai paste vitele la ei in -card,
pe un teritoriu de patruzeci de stadii 196 de hotarele Daciei.
LXXII, 3, 3. Acelasi Sabinianus 197 a supus si douasprezece mii de daei 10
din tre cei din vecina tate, care fusesera alungati din tara for de basting si erau
gata sa dea ajutor celorlalti 198, fagaduind ca le va da pamint in Dacia noastra.
Exc. UG 68 (p. 413).
LXII, 8, 1. Commodus avu de purtat citeva razboaie impotriva barbarilor
de dincolo de granitele Daciei, razboaie in care au dobindit faima Albinus si
Niger 199, acestia doi ridicindu-se mai tirziu impotriva imparatului Severus. . . 15
LXXV, 3, 1. In aceasta vreme, tunete, fulgere si o ploaie torentiald oprira
acOunile scitilor 200, care voiau sa porneasca razboi. Trasnetele cazura pe ne-
gindite asupra scitilor, care stateau la sfat, si omorira trei fruntasi de-ai lor. 20
LXXVII, 16, 7 . Antoninus sosi in Tracia 201, dar nu se mai preocupd
de Dacia, ci trecu Helespontul nu far% primejdii...
LXXVIII, 13, 2. Daca in privinta lui insusi si a lui Adventus a respectat 202 25
intocmai datinele, el a procedat insa cu totul necugetat trimitind pe Marcius
Agrippa ca guvernator, mai intii in Panonia, apoi in Dacia. Tndata porunci sa
fie rechemati Sabinus si Castinus 203, guvernatorii acestor doug provincii, sub
cuvint ca ar avea nevoie de ei. De fapt se temea de barbatia for si de simtamin-
tele prietenesti pe care acestia le nutreau fats de Caracalla. 3. A trimis pe 30

194 Dupa moartea lui Aurelius pacea se incheie, in vara anului 180, si cu cvazii si marco-
manii, care reluasera si ei luptele in 177 e.n.
195 Unii editori cred ca nu este vorba de cuvintul o allii )), ci de o alani n.
196 Aproximativ 7400 m.
197 C. Vettius Sabinianus Iulius Hospes, legatul celor trei Dacii in anul 180 e.n., a
dus lupte cu dacii liberi din afara teritoriului ocupat de romani. Se pare ca acelasi
Sabinianus s-a luptat si cu burii mentionati mai sus.
198 Este vorba de o dacii liberi * din afara granitelor provinciei. Cf. Oracolele sibiline,
XII, 180, care vorbesc de o dacii mar-* in regiunile de miazanoapte. Dupa L. Schmidt, Die
Ostgermanen, Munchen, 1934, p. 200, plecarea dacilor (din Ucraina apuseana) s-ar datora
migratiei gotilor de la Vistula spre regiunile pontice care provocase, cu ani in urma,
si invazia costobocilor (cf. Pausania, X, 34, 5).
199 Clodius Albinus si Pescennius Niger, viitorii imparati romani, s-au luptat cu dacii
liberi sau poate cu sarmatii, in anul 184 e.n.
2" Autorul ii confunda probabil cu carpii, deoarece la aceasta data (196 e.n.) nu mai
existau grupuri compacte de sciti care sa atace Imperiul roman. N-ar fi exclus (deli Schmidt,
op. cit., neaga aceasta posibilitate) sa fie vorba de goti, care apar in istoriografia antics sub
numele de sciti (cf. Dexip, loc. cit.).
201 Imparatul Caracalla a vizitat Dacia in anul 214 e.n. (cf. Herodian, IV, 8, 1 si
SIIA, 5, 4). Vezi si Ist. Rom., p. 454.
202 Imparatul Marcus Opellius Macrinus fusese in anul 217 e.n. prefect at pretoriului,
impreuna cu Oclatinius Adventus.
203 C. Octavius Appius Sabinus era guvernatorul Panoniei Inferioare, iar C. I. Septi-
mius Castinius, care la sfirsitul domniei lui Severus fusese si el guvernator at Panoniei, ajun-
sese probabil sub Caracalla guvernator al Daciei. Vezi A. Stein, Die Reichsbeamten von
Dazien, Budapest, 1944, p. 66.

45 o. 1414

www.dacoromanica.ro
 700 DIO CASSIUS

A6xxt.ov TptxxLavOv ES T4iv IIavvovtav gaTeacv, ixei,v0V [IL) 805x0v

Te XORLCOTiV yuvatx6c Two; yeyoverra, xai. ac.Oc TE TOUTO xpi.OevTa
UnO ToU Eeotrhpou xa[Tor. xat Tc.7) 13a.rnAr.xiii o-uvazatwixera., xat Ent
npoaoata 7CpCcytkaTri4 Tt.voc ES vijcrov ixnecrOvTa, 4. xat 1.1.ETCC TouTO
6 LnO Toti TapaUTou cri!)v TOLL, clAAotc xaTax06vTa, TOGS Te 86ayvezralc
auTOU xat Tacc int.o-ToXecc 8toLx4fravTa, xa.i TO TeAeuTatov ES Toiic
f3ouAeuT8c; Toiic i6TpaTvp7x6Taq cino606vTa OTr. tietp&xta go.)pa ES
T"/1V aTpaTtolv in-71xTo, TOv ai al; Tpt.xxtavOv v Te Tc7) 70410e.!. T6:.)
Ilavvovtxi0" iaTpaTeuvivov xat Oupoip6v 7COTZ Tot; ekpzovToc akirjc
10 ye-yov6Ta xat TOTE Tog 'AAflavtou 6TpaTon68ou CipzovTa.
LXXVIII, 20, 3. ...
OTt o aUTOc in.hvet Tok °Lay-
8Doug xaL Toi4 Mapxogtvouc cpf.Xouc OvTac daX41A0l,c cruyxexpou-
Tc7.)v KoucCao)v pao-Ola Ilai,of30t1.apov xaTrlyopPevTa
xeval., xat 6Tc.
anexTOver,.
15 LXXVIII, 27, 5. ... oZ Te Acicxot.* XU1-1.7pdtp.EVO[ 'MCC Tilq Aaxiac
xai 7CoAel1.v6etovreg Ent nAei.ov Ocv6axov, To6q 611.11poug, of.4 0 Kapci-
xaAXoc iv o-uv,ilazi.04 ArSyy nap' ainc7.)v xnpAcscicl..tevot.
Apud Suid. IV p. 669, n. 483 (ed. Adler). `Trc 0 8 Lxo xrx.r&-
xpr.Tor.. CiTpccncliTca U7r08t.y.ot. &7d y.(xxoupyich apoccrtiOv PouAel5ov-rec, nap&
20 AS430001, 000VCICTO? XOACgOVTOCI. **.

* 15 Acixot] Adotpiyyot Reim infeliciter, intelleguntur Daci liberi provinciam Daciam

infestantes.
* 483 6rp0c2u5rou sq. Cass D. (ad. 68,9) attr. Reines.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 707

Agrippa 204 in Dacia si pe Decius Triccianus in Panonia. Primul fusese sclav

si coaforul unei femei. Din aceasta pricing fu adus in fata judecatii sub Severus.
Apoi, cind a ocupat slujba de avocat public 20b, a fost surghunit intr-o insula,
pentru ca a tradat interesele statului Cu un anumit prilej. 4. Dupa aceea a
lost readus de Tarautas 206 impreuna cu altii si a ajuns referentul si 5
secretarul sau. In cele din urina, insa, a fost coborit la rangul senatorilor
care nu exercitasera decIt pretura 207, fiindca introdusese in armata tineri
care depasisera virsta. Triccianus 2" slujise doar ca ostas in trupele din
Panonia si fusese cindva portar al guvernatorului de pe atunci al acelci
provineii. Acum comanda legiunea albana 209. 10
LXXVIII, 20, 3 .. . [Antoninus] 210 ... se falea ea i-a invrajbit pe vandali
si pe marcomani, care mai inainte vreme erau prieteni, si ca pe regele cvazilor,
Cabriomarus, invinuit in fata scaunului sau de judecata, 1-a dat mortii.
LXXVIII, 27, 5 ... Dacii 211 pustiira o parte din Dacia, cu gind sa prelun- 15
geasca razboiul. Ei staruira obtinind ostaticii, pe care ii luase de la ei Caracalla,
ca zalog al aliantei.
La Suidas IV, p. 669, n. 483 (ed. Adler) Condamna t, is pasibili de
judecata. Soldati 212 condamnati pentru o nelegiuire, voind sa fuga 213 la
Decebal sint condamnati la moarte. 20

204 March's Claudius Agrippa, guvernator al Daciei in 217-218 e.n. era concomitent
si legat in Moesia Inferior. Vezi Stein, op. cit., p. 67.
206 Advocatus fisci.
206Porecla unui gladiator singeros, data si imparatului Caracalla dupa moartea sa.
207 Macrinus este invinuit ca a mink persoane de rang pretorian in functii de rang
consular.
208 Aelius Dacius Triccianus a lost guvernator in Pannonia Inferior in anii 217-218 e.n.
2°9 Legiunea II Parthica, care era asezata cu garnizoana linga Roma, pe colina Albanus,
avea rolul unei garzi personale a imparatului.
21° Imparatul Caracalla se afla atunci in regiunile noastre, probabil la Porolissum.
Vezi Ist. Born., p. 454.
211 Dupa o alta lectiune: o dacringii *; totusi se pare ea e vorba de e dacii liberi >,
carora Macrinus le-a inapoiat ostatecii pe care ii luase Caracalla in anul 214 e.n., en
prilejul vizitei in Dacia (cf. LXXVII, 16, 7).
212 Pasajul acesta, care a fost socotit ca face parte din cartea LXVIII, 9, nu figureaza

in editia folosita.
212 Aluzie la dezertorii romani care treceau la daci. Cf. supra LXVIII, 9,6.

45

www.dacoromanica.ro
 CXII. HPSIAIANOT

THE META MAPKON BAEIAEIAE IETOPIAS

BIBAIA OKTS/

II, 9, 8. ... "EXeyi Te aei,v ircap,Uvoct. xcil irceeX0ei.v Tii) lIepTi.-

5 vcxxoc cpOvy. 443et. 8E TcdoTocc Toac xocTec TO 'Daupt,x6v 6TpocTt6Tac
li.ep.viw.ivoug T7)c llepTivocxoc 1)yep.oviocc. 9. 67cO yap Mo'cpxy (3am-
AeUovrt 7roAXec iyei,potc cthv ocUTOT.c XOCTSC reptmcviiiv Tpentoucc, 6rpoc-
Triy 6c TS XOCi. Ilyeiliov Tc7iv 'IAAupt.xiiiv xccroccprocOeic, avapei.otv tLiv
iracra.v iv 'mac [azocr.c TCpOc ToUg 7CoAeploug i7CE.36aELXTO, eUvoLocv 8
10 xxi. xpllaTerryircc !ler& 66cppovoq xoci, i7cLeLxo00, ioucri.c(c Tag dcpxo-
[Livot.c 7Cap6OIETO, Oesv cx6T05 Tip Ilv411.1.7r) Ty.,c7nerec ini Totc o6Tco
(.14):6c xct.T' x6Toi3 TEToAtlywlvouc ilyavcixTouv.
IV, 7, 2. ATccpac a Tlc ITxXioc, int Te TOLLS OzOoug To5 Icrpou
yev6[Levoc, a.exet vri Tric apxTiT)cc T-.4c Ocpzijc ii.ipi), yutivdcoloc TOO
15 01.4LOCTOc TCOLOkLEVOc ipt.ozeicxq xat OlpEcov 7conrcoacurc7r, 6007d03"ip
Ocvoupicret.q, at.xc'rco)v [Lev cynocvitoc, 7rXi)v vo-7)6oct. TO xpLvOiaevov e6cpui)c
-71v cO0i.x.To)c 'CE 7rpOc Ta AexOevToc arcoxpivoccreccL.
IV, 8, 1. 'Erci ai Vit TCC(pOC TC73 "Icrrpy crTpaTOrceaoc aLYwnae,
xceri5X06 Te ek Opc'cx7p Mocxe866c yetTvt,c7)crocv, e606c 'AXiccv8poc
20 hy, xoct 'rip Te 1..1,v.;)117)v ceyroti nocvTokoc dcvevecf)o-ocTo, elx6vocq Te xmi,
civaprZevTaq iv mico-ot.c 7r6Xecriv avacrTimxt. &xiAeuce...
VI, 7, 6. ... Mir.crrot. yOcp ai, oirroL noTcy.7v 67-c' IpxTp 40001,
`Pi5vOc TE xo "Icrpoc, O plv IepkovoUg, 0 ai llociovaq 7cocpatteif3cov

www.dacoromanica.ro
 CXII. HERODIAN
(ISTORICUL)

S-a nascut in Siria si a ocupat diferite demnitati in statul roman, fdcind

parte din ordinul cavalerilor. Herodian a scris o Istorie, in 8 chili, in care
povesteste evenimentele de la moartea lui Marcus Aurelius (180 e. n.) ping la
moartea lui Maximinus (238 e. n.). Autorul, deli n-are prejudecatile sena to-
riale ale contemporanului sau Dio Cassius, de multe on s-a lasat si el antrenat
de patosul oratoric..
Editia: Herodiani Ab excessu Divi Marci libri octo edidit K. Staven-
hagen, Teubner. Leipzig, 1923.

ISTORIA 1MPARATILOR DE DUPA MARCUS,

iN OPT CA.RTI

II, 9, 8. . . . Mai spunea 1 ca trebuie sa vin intr-ajutor si sa razbune

moartea lui Pertinax. tia ca toP soldalii din Illyricum tin minte vremea cind 5
Pertinax le fusese comandant 2. 9. Caci sub domnia lui Marcus, [Pertinax]
inal%ase multe trofee impreuna cu ei, [biruindu-i] pe germani 3, §i in calitate de
comandant §i guvernator al [ inuturilor] ilirice aratase intreaga masura a vite-
jiei sale in luptele impotriva vrajmasilor. El dovedise intelegere si bunt ate
fats de cei de sub acultarea sa, stapinirea lui fiind cump'fitath si blInd6. De aceea 10
soldalii ii cinsteau amintirea si erau miniosi pe cei ce indrazniserA o fapta atit
de cumplita.
IV, 7, 2. Plecind 4 din Italia si ajungind pe malurile Istrului, administra
partile de la miazanoapte ale imperiului, iar pentru gimnastica trupului
conducea care §i dobora din apropiere tot felul de animale salbatice. Nu 15
impagea decit rare on dreptate, dar avea multa pricepere in judecarea plin-
gerilor, pronuntind hotariri bine chibzuite.
IV, 8, 1. Cercetind taberele de la Istru, sosi §i in Tracia, care se invecineaza
cu Macedonia. Acolo se purta ea §i cum ar fi fost Alexandru si, improspatind
amintirea aceluia in diferite chipuri, dadu porunca sa i se a§eze tablouri si statui 20
in toate ora§ele.
VI, 7, 6, Aceste doua fluvii, Rinul §i Istrul, sint cele mai mari din nord.
Unul strabate Tara germanilor, iar celalalt trece pe ling% peoni. Vara sint navi-

1 Viitorul imparat Septimius Severus era guvernator al Panoniei Superioare, in primii-

vara anului 193, cind a fost ucis imparatul Pertinax.
2 Aluzie la functia de guvernator al celor cloud Moesii si al Daciei pe care le-a exer-
citat intre anii 175-179 e.n. (cf. SHA, Pertinax, 2, 10).
3 Aluzie la luptele impotriva cvazilor, din anul 171 e.n., in calitate de comandant al
legiunii I.
4 imparatul Caracalla a vizitat Dacia in anul 214 e.n. (cf. Dio Cassius, LXXVII, 16, 7).
6 imparatul Maximinus se adreseaza soldatilor.

www.dacoromanica.ro
 710 HERODIAN ISTORICUL)

oil Oipoug ply vaucE7Topov gzouct TO (Sel'Opov Mc POceoq -re xat 1TX&Toc,
Tor) 3i zet.E,tgivoc 7Tay6v-rec le.Y7TO Toil xptioug iv ITeatou az4g..taTt. xa0L7c-
nel'iovTat. '7. 'AvTLTunic 8E oUT() xat crTeppOv yEveTat. TO ?COTE ET.Opov
eoc 1..al 1.)..6vov t7C7COV OTCXcer.c xat noo-tv Ccv0p6.7To)v civTizav, «Axe( xat
5 Tok apScroco-Oat 06AovTac Ili) xc'cX7reLc Ere oc?Yrc7) µiBE xotAa crxei.n1
cp6petv, "TeXixetc 8 xat 3LxiXAa.c, tv' ixx6q)avTec yup.v6v Te o-xelSoug
apcfc[Levot, TO oacap pipouaLv 6a7cep AE0ov. Co-Lc [Lev 8i1 Tetiv 7ToTa-
1.1,6.iv aiST71.
VII, 8 , 4. (( .. . "07TAa icp' Lii.Eg xat Tip LI.LeTipav dcvapei,av ol'i
10 repp.avot at povTa.L, ollc no?acioac ivixiicrallev, ot') Eaupolikrat. oE
7rept etpilv)lc ix&aToTe ExereUovrec...*.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 711

gabile mu4umita adincimii si ldtimii lor. Iarna ingheatd din pricing frigului
si pot fi trecute Ware, ca pe o cimpie. 7. Valurile acestor ape se invirtoseazd
si se fac atit de tari, incit nu numai ca rezista la copitele tailor si la picioarele
oamenilor, ba chiar acei ce vor sa is apa nu folosesc urcioare sau vase mai maxi, 5
ci securi si sapdligi, ca sd taie blocuri de gheata si duc astfel apa Rua vas
ca pe un bolovan. Prin urmare iatd natura acestor fluvii.
VII, 8, 4. 0 .. . Ridica 5 armele impotriva voastra si a vitejiei voastre nu
germanii, pe care i-am biruit de multe ori, nu sarmatii care ne cer intot- 10
deauna pace 6. . . »

6 Aluzie la luptele impotriva iazigilor si a dacilor liberi din anii 235-236 e.n.
(cf. SHA, Maximinus, 13, 3).

www.dacoromanica.ro
 CXIII. ITITI OA TTO T

TIEPI TS2N IBS ABOZTOMIN

PG, X, col. 95L 'Avapeiag, Ex60oac, Opdp<cac x7Ipl'Accc, &6T.1U-

p6137) iv fIcicrpouq 7.7,c 'AxccEac Ira iAociac OpOcoc xca Oduc-res-ca ixei.

www.dacoromanica.ro
 CXIII. HIPOLIT [ROMANUL]

S-a nascut in anul 175 e.n. si a murit in timpul persecutiilor organizate

impotriva crestinilor de catre imparatul Decius (250 e.n.). A fost un scriitor
fecund si a lasat o opera intinsa.
Editia: Patrologia Graeca, ed. J. Migne, vol. X, Paris, 1857.

DESPRE CEI DOISPREZECE APOSTOLI

PG X, col. 951. Andrei a vestit [cuvintul Evangheliei] sciIilor 1 §i tracilor.

El a fost rastignit la Patras in Ahaia, [fiind legat] in picioare de un maslin §i
este inmormintat acolo.

1 Deli in provincia Scythia (Dobrogea) au existat creltini, probabil Inca din primele
secole ale erei noastre, rolul apostolului Andrei (cf. Origene, Comentarii la Geneza, 24) in
raspindirea noii religii este indoielnic (vezi ht. Rom., p. 588).

www.dacoromanica.ro
 CXIV. CIPIPENOTE

KATA KEAEOT

I, 16 [334]. Cla.up..cioa 8e rcik 'OapLo-ac [Lev xat Eap.60paxac,

xoci 'EAsuaLviouq xat `TrcepPopioug iv Toi.c dcpxouoTc'ETot.c xat o-ocpco-
5 T&Tor.q k's-ccev gOveaLv6 KiAaoc, Toiic 8i louaocioug oUx -iltcocrev
oUTe cic aopok 7Tapa3ia.o-Occ. oUTe erk Ccpyodoug... 335... «Uri
xat Toiic tiev `Oin'wou PaAaxTopcfc.youq, xat roc PaAaTi-o'v Aputaac,
xat To Uq Tag crocperraTa Aiyet gOvIl etyat xa.t dcpzar.a... o v oUx
ona Ei cpipeTat. cruyypccp.p.a.Tcc.
10 II, 55 [429]. Me Tee Toci5Ta (maw 6 louaai.oc npOc rove iauToi.;
noACTocc Tril 3I7)605 TcLaTetiovrac. <01)ipe 34] xat racrTeowil.ev 61/.7.v
Torn' elp7p-Oat. 7C6CrOL a' &AAot. Tor.a5Ta TepaTELovTat, neLOoi.ic gvexa
Tg..) erhOco4 Ocxou6vTov, ivepyoAapoi3vTec Tr TCAOCVTI 157Tep oiSv xat
ZcfctkoXt.v iv ExU0a.f.g (pact TOv IluOay6pou souov, xat aUTOv Hu0a-
15 y6 pa.v iv ' ITaXia . . . xai '0 p (pia iv 'Oapima.tc. . .
III, 34 [469]. ... MeTdc TUT <rcapanX-hatov 11115.9> oteTon <ercercoLYI-
xkvat, TOv , 1:.)g cpyrt.v 6 KiAoo4, OcA6vra xat Ocno0av6vTa Opl-
crxeLovTac, Tag PiTat.q cripoucn TOv
III, 54 [483]. ... xat .111,Letc tLiAXoti.ev iyxocA Ety paocrOcpot.4
20 OIXOTptPac Le Ocperilv TCpoTpc4)ccilivotq, IIu0ay6po,c Ile)) TOv ZOCtiOALV
ZlOCI)Vf. 8i TOv IIepaal.ov xai zOic xat npd.rtly Totc TcpwrpecPoctilvotc
'E7CEXT7011 i-rct TO cpaoaocoetv;

www.dacoromanica.ro
 CXIV. ORIGENE

S-a nascut la Alexandria in anul 185 si a murit la Tir in anul 255 e.n., fiind
until dinire primii si cei mai importanti scriitori bisericesti. Origene a scris
numeroase lucrari, care contin idei originale, ceca ce a facut sa fie declarat
erelic. Opera s-a nu s-a pastrat decit in parte.
Edith: Origenes Werke, erster Band, Buell IIV gegen Celsus, heraus-
gegeben von Paul koetschau, Leipzig, 1899; Eusebius Kirschengeschichte heraus-
gegeben von Eduard Schwartz, fanfte Auflage, Berlin, 1955; Origenes Werke,
elfter Band, Origenes Matthauserklarung II. Die lateinische nbersetzung
der Commentariorum series herausgegeben... von Erich Klostermann,
Leipzig, 1933.

IMPOTRIVA LUI CELSUS

I, 16, [334]. Ma mir cum de i-a asezat Celsus pe odrisi, pe samotraci,

pe eleusini si pe hiperboreeni intre neamurile cele mai vechi si mai intelepte,
iar pe iudei n-a socotit vrednic sá-i rinduiasca nici intre neamurile intelepte, 5
nici intre cele vechi. . . 335... El spune insa c6 sint neamuri foarte intelepte
si vechi galactofagi ai luiHomer, druizii galilor si getii... de la care nu stiu dad'
se pastreaza ceva scris.
II, 55 [429]. Dup6 aceea iudeul grai catre concetatenii sai care 10
credeau in Isus': « Hai, s6 admitem c6 vi s-au prorocit toate acestea 1.
Citi altii insa spun astfel de minun6tii, ca sa convinga pe eel care acultri
prosteste si sa traga foloase din ratacirea lor? Asa se zice ca a facut si
Zamolxis, sclavul lui Pitagora, la sciti si chiar Pitagora in Italia. . si Orfeu
la odrisi. 15
III, 34, [469]. . . Apoi, fiindca cinstim pe eel prins si mort, cum
spune Celsus, el crede K c6 noi am facut la fel ca getii care cinstesc pc Za-
molxis. . .
III, 54 [483]. . . Oare si noi trebuie sä invinuim pe filozofi Ca au
indemnat sclavi la virtute, pe Pitagora Ca a indemnat pe Zamolxis, pe 20
Zenon ca a indemnat pe Persaios si pe cei care nu demult au indemnat pe Epictet
sä se indeletniceasca cu filozofia ?

1 Filozof platonic din secolul al II-lea e. n., care eel dintii a combatut in scris
crestinismul.

www.dacoromanica.ro
 716 ORIGENE

EK TOT r, TOMOT
TON S2PI DENOTE EIE THN
PENEEIN E EH PETIKO.N

[24] . Tc7A, 8E iepiLv TOU Ecinij poc ijp.En do-cociT6Ao.p) Te xcci

5 la cc 0 valiv cp' arcnccaccv Y.aTa67rapivTWV Till) 0 IX 001161) )11), O03
Ev c`ac ii nccpcfcaoo-cc neptlxst, Tip ccpOiocve'Dovev, 'Av8pLcq
BE Ti )v Exue (ay. Toci3-roc S2pcybec iv -rpiTcp -cotly TCOV ek ¶)'V
riveatv E rIyrlTtxwv etp71 To: L.

SERIES VETERIS INTERPRETATIONIS COMMENTARIORUM

10 ORIGENIS IN MATTHAEUM

39 [858]. Non enim fertur praedicatum esse Evangelium apud

omnes Aethiopas, maxime apud eos qui sunt ultra flumen; sed nec
apud Scras, nec apud Orientem audierunt Christianitatis sermonem.
Quid autem dicamus de Britannis, aut Germanis, qui sunt circa
15 Oceanum, vel apud Barbaros Dacos et Sarmatas et Scythas, quorum
plurimi nondum audierunt Evangehi verbum, audituri sunt autem
in ipsa saeculi consummatione.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 717

DIN CARTEA A III-A

A COMENTARIILOR LUI ORIGENE
LA GENEZA.

[24]. Cind sfintii apostoli 5i ucenici ai Alintuitorului nostru s-au raspin-

dit in toata lumea, Toma, duo cum spune traditia, a primit [prin tragerc 5
la sorti] Partia, iar Andrei 2 Scitia 3. . . Acestc lucruri lc spune Origene in cartea
a treia a comentariilor la Getieza.

VECHEA TALMACIRE A COMENTARIILOR LUI ORIGENE

LA MATE I 4 10

39 [858] Caci nu se spune ca Evanghelia a Post propovaduita la toti

etiopicnii, mai ales la cei care sint dincolo de fluviu; nici la seri, nici
la cei din rasarit nu s-a auzit cuvintul crestinita-tii. Ce sa mai spuncm
de britaid sau de germani, care locuiesc linga Ocean; on de barbarii daci, 15
sarmali i sciti, dintre care cei mai multi Inca n-au auzit 5 cuvintul Evanghcliei,
dar it vor auzi, chiar la sfirOtul lumii.

2 Pasajul acesta, atribuit lui Origene, pe baza indicatiilor Iui Eusebiu din Cezarea
(cf. Istoria bisericeascci, 111,1), vine in contradictie cu un altul din Comentarii la Matei, 39
(cf. infra). Explicatia pare as fie contaminarea a cloud surse diferite (o traditie anonima gi
Origene) in capitolul Iui Eusebiu, cum crede A. Harnack, Die Mission and Ausbreitung des
Christentums in den drei ersten Jahrhunderten, Leipzig, 1924, p. 109-110.
3 Nu se poate Lti Baca autorul anonim al acestui pasaj se refera la regiunile locuite
de sciti sau la Dobrogea (Scythia Minor), cum au incercat sa demonstreze unii cercetatori
(vezi J. Zeiller, Les origines chretiennes dans les provinces danubiennes de l'Empire romain,
Paris, 1918, p. 29), care cred ca se poate vorbi despre o activitate de convertire desfauratii
de apostolul Andrei in regiunile noastre. Cf. si Hipolit Romanul.
4 Din lucrarea aceasta, in 25 de carti, nu s-au pastrat decit unele Curti, dintre care
o parte doar intr-o traducere latind a unor autori necunoscuti.
Constatarea aceasta, care vine in contradictie cu pasajul de mai sus (cf. Comentarii
le Geneth, 24), infirm& afirmatia lui Tertulian (cf. impotriva evreilor, 7). Pentru problema
mult dezbatutil a izvoarelor literare ale crestinismului daco-roman vezi Pippidi, Contributii,
p. 234-247, unde sint pe larg discutate toate aceste pasaje.

www.dacoromanica.ro
 CXV. AIOPENOTE AAEPTIOT

BIM KAI IINOMAI TLIN EN (14A0E0(11IAI ETAOKIMHEANTON

V, 83. ... Fey Ovum ai Av..irpLoE, OcEL6Aoyoc etxocry rcpc7)roc
XaAx)186vcoc, ... gx.roc KaAAarLav6c, o yeypacpk rcepi. 'Acriac vac
6 EUpdynilc etxocn. fli,pAoug.
V, 93. ... Fey6va6n 8"HpocxXer.8ca Tecraapeaxaiaexa. 7cpgyroc
ainOc oi5Toc ... 94. ... Tr6v.Tvroq KaAAa-navOc li 'AXgavapek,
yeypapeoc TYp ALaaorilv iv g 1343Aimq xa.i Acii.Peu-axOv A6yov,
O0ev xai A.611(3oc ixaAeZro.

www.dacoromanica.ro
 CXV. DIOGENE LAER'['lU

Diogene Laertiu a trait in prima jurnatate a secolului al III-lea e.n.

i a scris o coleclie de epigrame (astazi pierdule), precum gi u isturie a filozolilor
de scania. Aceasta din urnia este o compilatie, care isi are importanta ci, deoareee
cele mai !unite din izvoarele folosite au disparut de inult :;;i nu tic mai stau la
indemina. Autorul poinene.fte gi citeva nume de filozoli originari din cetatile
pontice, indeosebi din Callatis.
Editia: Diogenes Laertius, Lives of eminent philosophers with an English
translation by IL D. Hicks, vol. 1 -11, Loeb Classical Library, Londra, 1925.

V1E'J'ILE, DOC'I'RINELE 81 CUGETA.RILE FILOZOFILOR VESTM

V, 83... Au fost douAzeci de [barbati] vestiti cu numele Demetrios: primul
din Calcedon 1. ., al saselea Demetrios din Callatis 2 care a scris o lucrare de
geografie despre Asia si Europa in 20 de carti. 5
V, 93. ... Au fost paisprezece [filozofi] cu numele Ileraclid: primul
chiar acesta [despre care vorbim] 3. . 94... al cincilea, Ileraclid din Callatis 4
.

sau din Alexandria, care a scris Succesiunea [in timp a filozofilor] 5, in 6 carti §i
Rationamentul lembeutic 6, din care cauza era numit §i Lembos 7.

1 Retor din secolul al V-lea i.e.n.

2 S-a nascut in a doua jumatate a sec. al III-lea i.e.n. tfi a scris in juul anului 200 una
dintre cele mai bune lucrari asupra regiunilor pontice. Opera, care cuprindea de fapt material
istoric etnografic, alezat in ordine geografica, a exercitat o mare inriumire asupra
descrierilor ulterioare ale Pontului Euxin (cf. Ps.-Scymnos, v. 719).
a Heraclid din Pont, elev al lui Platon, care a trait in secolul al IV-lea Le.n.
4 Originar, probabil, din Callatis, a trait la curtea lui Ptolemeu VI, cam Mire anii
170-146 i.e.n. In afara de operele citate a mai scris Istorii, in 37 de cacti, si un rezumat
al Biografiilor lui Satyros.
5 Era o prelucrare rezumativa a operei cu acelasi nume a lui Sotion, care a lost
Inuit folosita de Diogene Laertiu.
6 Nu §tim nimic despre continutul lucrarii.
7 Cuvintul inseamna a corabie de razboi cu un pinten de atac n.

www.dacoromanica.ro
 CXVI. AOHNA1OT

AEIIINOZOOIETAI
V, 50, p. 213 a. Baat.Adic MLOpt8c't-rric xpaTir, µEV BLOuvEac xoct
T5ic avo) KOC7Cnoc3oxf.ac, xpaTiE 8e Tijc o-uvexoik 'Aufac and(alc C'Apt.
5 Ilocp.cpuAtac xat KLXLxiac. Kat Paaf.Aei.c µEv aUTOv 'Apt.tevi.opi xat
Hapai3v sopupopoi36L, 81.)vOcaTat. 8 TiLv nept Tip Maul:my xat TOv
5Aov IIOVTov xaTo)xLap.ivow i0v6v EV Tcep4iTpcp TpLo-ilupicov aTa-
&coy.. p. 213 c. AGO xai 7TpOc Tip Op4x-riv xat Tip Maxe8ovEav
p.eyc'aoc rcil.t7CETCa 6TpaTe7Te8a, xat Tee Tiig 'EUpW7ric &TCOLVTX 116p7)
10 OCOpOOC gig al'yrOv tLeTa.(3613X7(7.L. II&pet,at. yeicp npOq at'yrOv "Tpicri3st.q
oU p.Ovov ix TCov 'ITa.ALxiLv iOvE)v, &Axe( y.a.t rca.p& Kapm8ovEcov,
aup+tazei.v egt.o5v-rec in?. wfr T-7ic `P6p..11c civaipeo-Lv.
VI, 25, p. 234 a. Tc7)v Si PaXaTe6v of Exop8Eas-ca xaAoUti.evoL
zpoo-Ov E.Liv aix eta&youaLv Etc -ri)v ooSTiiiv x6pav, A-n61.Levo. 8i Tip
15 dc?.AoTpta.v xat dc31.xoCivTec <TOv 6ipyupov> oU 7TOLpocAeinouat. p. 234 b.
TO 8' gOvoc a?) ci;Sv iaTt. tLiv Ae4avov Tc7)v µETOG Bpivvou o-TpaTeu-
o-atilvow int TO AeXcpLxOv p.avTeZov PaAaTi5v, Ba0av&TToc 86 Tt.c
ryEE WV airrok 8t.4.)y.r.aev ETr6 Tok nept TO%) "IaTpov TOnoug...
xat Try O8Ov, 8t' -1)g iv6aTilaav, Ba0avarrEav xaXoikst. xat Tok doTo-
20 yew wig Toi)c ixeEvOU BX0OCVOCTTOUg ET. XOCt Vi3V 7rpoaayopelSOUGCV.
Acpwat.6xa6t. tSE oUTot. TON) zpucrOv xat oux eio-cpipouaLv eig Tag
7CovrpEaocc, 8L' 8v TcoXACc xat 8E.r.v& grca0ov dcpyopcp 8E xpe6vTou. xat
TooTou zdcptv rcoAAol xoct aeLva 7:oLoi3aLv.
VI, 272 c. KriaLxVilc 8' iv TpiTyl Xpovt.xiiiv (FHG, IV, p. 375)
25 . . . cplat ... 'A04-jvlaLv E ETo a v yev6a0a.t. 1!)7T0 A7ili.tirpiou Toy

www.dacoromanica.ro
 CXVI. ATHENAIOS

Athenaios s-a nascut la Naucratis pe la inceputul secolului al III-lea e.n.

gi a scris o carte pretioast, in forma unor povestiri in jurul mesei. Opera care
poarta numele Banchetul tntelep;ilor sau infeleplii la banchet, ni s-a pastrat cu
uncle lacune: lipsesc ctrtile III gi o parte din III si XI. In cele 15 carti
pastrate ale lucrarii, fag de eels 30 initiale, autorul consemneazt numeroase
gtiri si citate, scoase din diferiti autori, Indeosebi comediografi. Uncle citate
sint luate din istorici, biografi, poeti etc., iar altele provin din alti compilatori.
Materialul este totugi pretios, deoarece o bunt parte din izvoare s-au pierdut,
iar Athenaios a lucrat cu pasiune gi cu grija.
Editia: Athenaei Naueratita,e Deipmsophistarum libri XV recensuit Georgius
Kaibel, vol. IIII, Teubner, Leipzig, 1887-1890.

BANCHETUL iNTELEPTILOR
V, 50, p. 213. Regele Mitridate a stapinit atit Bitinia, cit si Capadocia de
sus, apoi si intreaga Asie, fara intrerupere, pins in Pamfilia si Cilicia. Alcatuiau
garda lui personals regii armenilor si persilor si dinastii marunti din jurul Lacului 6
Meotic si ai popoarelor care locuiesc intregul Pont, pe o intindere de treizeci de
mii de stadii. . . p. 231 c. Din aceste motive el trimise impotriva Traciei si Mace-
doniei numeroase osti mari si toate regiunile 1 din Europa au trecut laolalth de
partea lui. La el au venit soli nu numai de la neamurile italice, dar si din partea 10
cartaginezilor a, socotind a se cuvine sa lupte impreuna pentru nimicirea
Romei.
VI, 25, p. 234a. Dintre galati, cei numiti scordisci nu introduc aurul in tam
lor ; argintul insa, cind jefuiesc alte tinuturi si le pagubesc, nu-1 tree cu vederea.
p. 234b. Neamul galatilor este o ramasita a galilor, care sub conducerea lui 15
Brennus au atacat sanctuarul de la Delfi S. Un conducator Bathanattos i-a
stramutat in locurile de linga Istru 4. Dupa numele acestuia, si drumul pe care
s-au intors it numesc Bathanattia, iar urmasilor lui le spun si ast5zi ba-
tanaIi )). Ei au refuzat aurul si nu-1 aduc in -cam lor, pentru ca din pricina lui 20
indurasera multe si grele neplAceri. In schimb se folosesc de argint si, pentru a-1
obTine, savirsesc multe grozavii.
VI, 272c. Ctesicles 5, in cartea a III-a din Cronicile (FHG, IV, p, 375) sale
scrie. . . cg s-a facut la Atena de catre Demetrios din Phaleron o numara- 25
1 Coastele europene ale Mririi Negre gi ale Bosforului (cf. Apian, Mitridate, 15, 52
gi 62, 291).
2 Autorul it confunda probabil pe Mitridate cu unul dintre regii din timpul celui de-al
doilea razboi punic, adica cu Filip al III-lea, cu Antioh al III-lea sau chiar cu Prusias I
al Bitiniei.
3 Cf. Trogus Pompeius, XXV, 1, 2 gi XXXII, 3, 6.
4 Cf. Strabon, VII, 5, 2 gi VII, 5, 12.
5 Istoric despre care nu se tie cind a trait (sfirgitul secolului al III-lea i.e.n. ?).

46 o. 1414

www.dacoromanica.ro
 722 ATHENAIOS

floocktipk64 Twv XOCTOEXOUVTCOV Tip 'ATTExiiv ;tat E-6p70-7ivac 'A071vaioug

11.1v 3Lclvp Eouc rrpOc Toil xLAiotq, eToixou 8e tupEoug, otxETi:w se
v.upt&soc Nutiocc 8' 6 Ntx-wkrou, 64 6 xocXOc gcm Eevocpcliv Ev
Tc7) Tcept .7-c6pwv (4, 14), xt.Xiouc gxcov otxbrocc illicsOcoo-ev ceyrok Etc
6 Tac dcpyupeta E(.004.0,C 'rep' Opaxi icp' (T) Of3oAOv ixdcaToo TeXav T.7);
kckpotg, p. 272 d. 'AptaToTa.% 8' kv Alycv7iTe6v noAtTeto,c xat nap&
To6Tocc (mat yev66Oat. 17CTOC xat 'TECO' ocpc'tovroc 1...tvpLdc3a; 306?,cov.
'Aya0apx1.3-% 3' o KviAtoq Ev T-7) Oy86-n xat TpLocxoaTn Tc7n) El'ipcd-
nt.ocx(7)v (FHG, III, p. 194) Aap3ocvac (plat 8o6Aouc xexT-71a0ocE. TOv
10 1.tiv xalovq, TOv 81 xat 7c)eCovc. To6Taw 8' gxacyrov ev [Lev etpv-r]
yecopyetv, kv noXkli,cp 3e Xo)geo-Oca .hysti.Ova vkilovrocc TOv '181.ov
aea7c6Tv."
VII, 88, p. 311 f. Oi 8' kv Tcil NciAcp 7toTati.6:3 yLv6vevot.
AdcTol. TO IJAyeeoc E6pEo-xovrat xat Vrcep atocxocsiocq MTpocc gzovTec.
16 CO at izek oiiToq Aeux6TocToq tin) xat -1)3t.cT6c iaTt. TC&VTOC Tp67cov
cxeuocVqevoc, napocrailo-coc T(.7) xaTat TOv "Io-Tpov y&volikvcp
yAOcvL3t....
X, 67, p. 447 c. TAXo'cvmoq 8' Ev KT[acat. xat ex Kaiv,
xocTocaxeuorcecrOat TO PpiiTov, ypcfccowv if.)3e (FHG, I, 59) ilivoucrt.
20 31 ppkov ex 'c.v xaOkrrep of 04xec ex Tc7.w xpLOELiv*.
XII, 536 d. (13.6Xocpxoq S. kv T-11 E' Tc.7.)v `Io-Toptai Opoicx6v cmcn
T6'.)v xocXougvcovKpopocov poc6t.A6a yev66Oca lo-OcvOlv, Tpocpij
7cc'cyrac Tok xa.0' EauTWV intepPaXXOti.evov ry Se xat 7cAolfzcoc xat
xaX6g.
26 XII, 557 b. HpocrexrilaaTo ae xat MoAoTT(7)v (3aGLAsiav,
'0Auvarcc'c3a, e S Icrxev 'AAgavapov xat KAcondcTpay. Kai Tip
Op4x-ip se 6Te etAev, qpte Trp6c ccoTOv Ko01)Xac 6 TEA) sOpo,cx(.7.w past.-
Ask, &yew M-haa.v T4r) OurcT6pa xai 86ipa TcoA7dc. 114.ac 3e xat
Toerrip L7-ceLaijyaye Tr15 'ONITCLOrC8G.
30 XIV, 24, p. 627 d. II0aot ae xat Twv pappc'epcov TO4 irEL-
x)Iptmetaq noto5v-caL tLes" oc6V6v xat xL06cpaq, xaTarpontvovTec Tc7)v
ivavTicov Tck (.1)uxcfcci, p. 627 e. 0E6notmocs Taccapaxocrrii exTTI
Ti;iv toTopLZSv (FHG, I, 319) #TiToct, cmcst, x(0.dcpocc gzowec. xat xc,0a-
piovTec TOcc irax-r)puxdocc notoCivraw.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 723

toare 6 a locuitorilor Aticii, gasindu-se douazecCsi una de mii de atenieni, zece

mii de meteci si patru sute de mii de sclavi. Si, precum spune elegantul Xenofon
in cartea sa Despre venituri (4, 14), avind o mie de sclavi, Nicias 7, fiul lui Nicera-
tos, i-a inchiriat lui Sosias din Tracia, pentru minele de argint, in schimbul platii
unui obol de argint pe zi pentru fiecare din ei, p. 272 d. Aristotel In Constitutia 6
eginetilor, spune ca la acestia au existat patru sute si saptezeci de mii de
sclavi. Iar Agatharchides 8 din Cnidos, in cartea a XXXVIII-a a Chestiunilor
europene (FHG, III, p. 194), afirma ca o dardanii au sclavi, unul posedind o mie.. .
altul chiar mai multi 9. Fiecare dintre sclavi, in vreme de pace, lucreaza la 10
muncile cimpului, iar in timp de razboi, ei alcatuiesc unitati militare, avind drept
comandant pe propriul for stapin >>.
VII, 88, p. 311f. . . Latosii", pesti ce se afla in fluviul Nil, sent marl si au
peste doua sute de livre. Acest peste cu solzii stralucitori e foarte gustos 16
si se pregateste in tot chipul, asemuindu -se grozav cu somnul care se efisqte
in Istru. . .
X, 67, p. 447c. Hellanicos in Intemeieri spune ca berea 11- se pregateste si
din radacini, scriind astfel (FHG, I, p. 59): o Ei beau bere facuta din radacini,
intocmai ca tracii care beau here pregatita din orz ». 20
XII, 536d.: Phylarchos 12 spune in cartea a zecea a Istoriilor sale ca peste
tracii numiti crobisi s-a facut rege Isanthes, care-i intrecea in desfriu pe toti cei
din neamul sau. Era bogat si frumos.
XII, 557b. [Filip] a mai primit ca zestre regatul molosilor, luind in 25
casatorie pe Olimpiada care i-a nascut pe Alexandru si pe Cleopatra. Iar
cind cuceri Tracia 13, veni la el Cothelas 14, regele tracilor, aducindu-i pe
Meda, fiica sa, si daruri multe. A luat-o in casatorie si pe aceasta si a
dus-o sub acelasi acoperamint cu Olimpiada.
XIV, 24, p. 627d. . . Multi dintre barbari trimit si soliile for insotite de 30
cintari din flaut si chitare, pentru a imblinzi sufletele inamicilor p. 627e.
Astfel Teopomp 15, in cartea a XLVI-a a Istoriilor sale, spune (FHG, I,
p. 319): o Getii cinta din citerele pe care le aduc cu ei, cind se gasesc intr-o
solie ».

8 Statistica a avut loc in jurul anului 310 i.e.n.

7 Vestit om de stet din timpul razboiului peloponesiac.
8 Istoric peripatetician din secolul al II-lea i.e.n.
9 In realitate trebuie sa fie vorba, mai degraba, de raporturi clientelare, ca la celti
§i iliri (vezi Pippidi, Contribulii, p. 267-270, care discuta sclavajul la daci).
19 Peste exotic, rosu, cu pete negre, care traieste in Oceanul Indian.
n Nu e vorba de berea propriu-zisa, ci de o bautura spumoasa, pregatita din cereale.
22 Cf. supra.
18 In anul 341 i.e.n.
14 Probabil un rege get din sudul Dunarii (vezi Parvan, Getica, p. 55).
18 Cf. supra.

46*

www.dacoromanica.ro
CXVII. SCUTUM DURAE-EUROPI REPERTUM

2. ME [CEMBPIA] 9. TPICCO
10. KAAAATIC
6. AIONTCOITOAI 11. AIVIAAIATNA
7. TYMOT 12. CTPATONO
6 8. BTBONA 1.3. TOMEA X("if MA FT

www.dacoromanica.ro
 CXVII. SCUTUL DE LA DURA-EUROPOS

In cursul sapaturilor de la Dura-Europos, pe malul sting al Eufratului,

efectuate sub conducerea lui Franz Cumont, intre anii 1922-1923, au fost
gasite o serie de scuturi de parada, din lemn, iar pe unul dintre ele o bucata
de piele pictata. Scuturile au dimensiunile de 1,10-1,20 m lungime si 0,80 m
largime. Pergamentul, care are largimea de 45 cm si inaltimea de 18 cm,
cuprinde o lista de etape de-a lungul tarmului Marii Negre, din Bulgaria pina
in Crimeea (de la Mesembria pina dupa Artabdera). Interiorul scutului, in
albastru, reprezinta marea pe care se afla doua corabii, iar pe margine sint
insirate numele localitatilor impreuna cu cifrele care arata distanta dintre ele.
Pe linga majoritatea numelor mai este pictata si cite o casa, indicind probabil
locul de odihna al trupelor in trecere. Cursurile de apa sint si ele insemnate cu
albastru. Scutul a apartinut unui soldat din Cohors XX Palmyrenorum sagitta-
riorum si poate fi raportat la epoca 230-250 e.n. (prima mentiune a unitatii
la Palmyra evacuarea orasului). Avind insa in vedere ca drumul parcurs
de arcasul palmirian trecea prin regiuni in care invazia gotilor, din 238 e.n.
1i anii urmAtori, a intrerupt comunicatiile, trebuie mai curind sa plasam data
in deceniul al patrulea sau la inceputul celui de-al cincilea. Desi fragmentul
s-a pastrat destul de nesatisfacator, se vede totusi ca a fost intocmit dupa
modelul unui u itinerar C.
Franz Cumont a editat scutul in volumul privitor la sapaturile de la Dura-
Europos ; problema a fost reluata de numismatul romin I. Mititelu, care a reusit
sa mai descifreze o serie de nume si amanunte, indreptind unele lectiuni
ale lui Cumont.
Editii: Franz Cumont, Fouilles de Doura-Europos (1922-1923), Gueth-
ner, Paris, 1926, p. 330; I. Mititelu, Itineraria Romana. Le Bouclier de Doura-
Europos, in # Buletinul Societatii numismatice romine », XVXXII (1943),
p. 78-91.

2. Me[sembria] 9. [Capul] Tirizis

.... 10. Callatis
6. Dionysopolis 11. Amlaidyna
7. Timum 12. Stratonis
8. Bizone 13. Tomis 1 33 mii 400 [de pa§i] 6

1 E vorba de distanta de la Callatis la Tomis. Semnul x ar fi, dupa Mititelu, un

e chrismon » indicind existenta unui episcopat la Constanta. Interpretarea este cu totul fante-
zista, deoarece la data aceea religia crestina, fiMd un cult oriental oarecare, pe nici un
itinerar nu putea figura sediul vreunui episcopat, real sau fictiv. Celelalte semne sint
interpretate ca un fel de dig, care ar arata existenta portului.

www.dacoromanica.ro
726 SCUTUL DE LA DURA-EUROPOS

14. OATMTPTA MO A 17. AANOTBIC HOT M. . .

15. ICTPOHOT I' MA U, 18. XPA
16. XocAyox 20. TTPAC M II AO

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 727

14. Halmyris 74 mii [de pasi] 17. Fluviul Dunarea 3

15. Fluviul Istru 2 44 mil [de pasi] 18. [Semne ilizibile]
16. [Semne negre, %cute cu mina 20. Tyras 4 84 de mii 500 [de pasi] 5
si care sint ilizibile]

2 Mititelu crede cA a vorba de riul Istru, iar r care urmeaza este o abreviere pentru
yij C pamint * si inseamna deci 6 loc de trecere 0. Cumont nu vede pe r si crede cli e vorba
de orasul Histria, socotind ca ICTPOII, prescurtarea pentru Histropolis, a fost gresit
intregitA de autorul scutului care a inteles ICTPOCHOTAMOC s fluviul Istru s.
3 Dui:4 Mititelu, arcasul de la Palmyra a trecut peste un brat al Dux:aril Ili a trecut
si prin delta ei, ca A' ajunga la Tyras. De aceea ar fi mentionata Dunarea de doua on la rind.
4 De la DunAre.
6 Un pas este echivalent cu 1,48 m.

www.dacoromanica.ro
 CXVIII. C. IULII SOLINI

COLLECTANEA RERUM MEMORABILIUM

10, 1. Nunc in Thraciam locus pergere et ad validissimas Europae

gentes vela obvertere quas qui sedulo experiri velint, non difficulter
5 deprehendent Thracibus barbaris inesse contemptum vitae ex quadam
naturali sapientiae disciplina. 2. Concordant omnes ad interitum
voluntarium, dum nonnulli eorum putant obeuntium animas reverti,
alii non extingui, sed beatas magis fieri. Apud plurimos luctuosa
sunt puerperia, denique recens natum fletu parens excipit: 3. contra
10 versum laeta sunt funera adeo, ut exemptos gaudiis prosequantur.
Uxorum numero se viri iactant et honoris loco iudicant multiplex
matrimonium. Quae feminae tenaces sunt pudicitiae, insiliunt defunc-
torum rogos coniugum et, quod maximum insigne ducunt castitatis,
praecipites in flammas eunt. 4. Nupturae non parentum arbitrio
15 transeunt ad maritos, sed quae prae aliis specie valent subhastari
volunt et licentia taxationis admissa non moribus nubunt, sed praemiis:
quas formae premit dedecus, dotibus emunt quibus coniungantur.
5. Uterque sexus epulantes focos ambiunt, herbarum quas habent
semine ignibus superiacto, cuius nidore perculsi pro laeti tia habent
20 imitari ebrietatem sensibus sauciatis. 6. De ritu ista sunt, de locis et
populis quae secuntur. Strymonem accolunt dextro latere Denselatae,
Bessoruin quoque multa nomina ad usque Mestum amnem, qui
radices Pangaei circumfluit. 7. Hebrum Odrysarum solum fundit,
qui fluvius excurrit inter Priantas Dolongos Thynos Corpilos aliosque
25 barbaros: tangit et Ciconas. Deinde Haemus sex milibus passuum

www.dacoromanica.ro
 CXVIII. SOLINUS

A trait in secolul al III-lea e.n., cam in jurul anului 250, si este autorul
opusculului Culegere de fapte memorabile, pentru care a folosit indeosebi Istoria
naturals a lui Pliniu cel Batrin. Materialul este rinduit geografic, in asa fel
incit scriitorul porneste de la Roma si prezinta informatii din regiuni tot mai
indepartate din Europa, Africa si Asia. Criteriul de alegere este caracterul
frapant, am putea spune senzational, al stirilor. Se vede ca autorul a vrut sa
scrie o carte placuta ¢i sa lase un monument de eruditie, in care el reproduce
doar stiri din izvoare deja cunoscute.
Editia: C. Iulii Solini Collectanea rerum memorabilium iterum recensuit
Theodor Mommsen, Weidmann, Berlin, 1895.

CULEGERE- DE FAPTE MEMORABILE

10. 1. Acum e locul sa ne indreptam spre Tracia 1 si sa intoarcem pinzele

[corgbiei] spre cele mai destoinice neamuri ale Europei. Cei care doresc sa -i
cerceteze cu grijg vor afla cu usurinta ca barbarii traci au un dispret pentru 6
viata dintr-un fel de exercitiu natural al intelepciunii. 2. Toti sint gata pentru
moartea de bung voie, deoarece unii dintre ei socotesc ca sufletele mortilor
se intorc, iar altii ca ele nu mor, ci devin mai fericite. La cei mai multi nasterile
sint insotite de plinsete si chiar parintele primeste plingind pe copilul nou-
nascut ; 3. dimpotrivg, inmormintgrile sint atit de vesele incit pe raposati 10
ii Insotesc cu manifestgri de bucurie. Bgrbatii se Mese cu numarul femeilor gi
socotesc lucru de cinste sa aiba multe sotii. Femeile, care tin mult la cinstea
lor, se urea pe rugurile sotilor morti si, ceea ce socotesc drept cel mai mare
semn al curateniei, se arunca in flacari. 4. Femeile de maritat se due la
barbati nu dupg hotgrirea parintilor, ci acelea care se disting prin frumusete
cer sa fie vindute la mezat 0i, dupa ce li se inggduie sa se stabileascg valoarea 15
lor, se cgsgtoresc nu dupg obiceiuri, ci dupg preturile [oferite] ; iar cele napas-
tuite din pricina uriteniei lor isi cumparg cu zestrea lor sotii cu care se
marita. 5. in timpul prinzului sotii inconjura vetrele, arunca in foc sgminta
din buruienile pe care le au si, dupd ce sint loviti de mirosul acestora, cu simtu-
rile amortite, simt o veselie asemangtoare cu betia. 6. Acestea sint cele in 20
leggturg cu obiceiurile, iar despre locuri §i populatii cele ce urmeaza. Pe Strimon
locuiesc, in partea dreapta, denteletii si multe alte neamuri de besi ping la
riul Mestus, care inconjura cu apele sale poalele [muntelui] Pangeu. 7. Hebrul
izvorgste din pgmintul odrisilor si fluviul acesta curge printre prianti, dolongi,
tini, corpili si alti barbari, atingind si pe ciconi. Apoi [urmeaza] Haemus, 25

1 Vezi descrierea lui Poinponius Mela, II, 2.

www.dacoromanica.ro
 730 s OLINUS

arduus, cuius aversa Moesi Getae Sarmatae Scythae et plurimae

insidunt nationes. 8. Ponticum litus Sithonia gens obtinet, quae nato
ibi Orpheo vate inter principes iudicatur... quem sive sacrorum
sive cantuum secreta in Sperchivo promuntorio agitasse tradunt ...
5 11. In parte, quam Aroteres Scythae tenuerunt, celebrant quondam
urbem Geraniam (Cathizon vocant barbari), unde a gruibus Pygmaeos
ferunt pulsos. 12. Manifestum sane est in septentrionalem plagam
hieme grues frequentissimas convolare... 23. Finibus Thraciae a
septemtrione Hister obtenditur, ab oriente Pontus ac Propontis, a
10 meridie Aegaeum mare.
12, 3. Haec profunda delphinas plurimos habent, in quibus causae
miraculi multiformes. Ante omnia nihil velocius habent maria, sic
ut plerumque salientes transvolent vela navium .. .
12, 13. Plurimus thynnus in Ponto, nec alibi paene feticant: nus-
15 quam enim citius adulescunt, scilicet ob aquas dulciores. Ingrediuntur
veris tempore, intrant dextero litore, laevo exeunt: hoc inde accidere
credunt quod dexteris oculis acutius cernant quam sinistris.
13, 1. Hister Germanicis iugis oritur, efusus monte qui Rauracos
Galliae aspectat sexaginta amnes in se recipit ferme omnes navigabilis ;
20 septem ostiis Pontum influit: quorum primum Peuce, secundum
Naracustoma, tertium Calonstoma, quartum Pseudostoma ; nam
Borionstoma ac deinde Spilonstoma languidiora sunt ceteris, septi-
mum vero pigrum ac plaustri specie non habet quod amni comparetur.
Priora quattuor ita magna sunt, ut per longitudinem quadraginta
25 Indium passum non misceantur aequori dulcemque haustum incor-
rupto detineant sapore. 2. Per universum Pontum fiber plurimus, quem
alio vocabulo dicunt castorem. Lytris similis est, animal morsu
potentissimum, adeo ut cum hominem invaserit, conventum dentium
non prius laxet quam concrepuisse persenserit fracta ossa. Testiculi
30 eius adpetuntur in usum medelarum: idcirco cum urgeri se intellegit,
ne captus prosit ipse geminos suos devorat. 3. Mittit Pontus et gemmas,
quas a patria Ponticas dicimus genere diverso ; aliae aureas, aliae
sanguineas habent stellas, et hae quidem inter sacras habentur:
nam quae ostentationi potius quam usui deliguntur, non guttis aspersae
35 sunt, sed longis colorum ductibus liniatur.
21, 3. ... deinde Moesiae, quas maiores nostri iure Cereris horreum
nominabant.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 731

Ina lt de vase mii de pasi 2 ; regiunile din spatele acestuia sint locuite de geti,
sarmati, sciti si multe alte neamuri. 8. Pe Ormul pontic locuieste neamul
sitonilor, care este socotit in rindul celor mai de seama neamuri, deoarece acolo
s-a nascut cintaretul Orfeu... 11. In partea stapinita de scitii plugari 3 a fost
celebru pe timpuri orasul Gerania 4 (barbarii it numesc Cathizon), de unde se 6
spune Ca au fost izgoniti pigmeii de care cocori. 12. Se stie in mod lamurit
cá in tinutul de la miazanoapte zboara foarte multi cocori iarna. .. 23. Hotarele
Traciei sint dinspre miazanoapte Istrul, dinspre rasarit Pontul si Propontida,
iar dinspre miazazi Marea Egee. 10
12, 3. Aceste adincimi [ale Pontului Euxin] au foarte multi delfini, care
pricinuiesc in fel si chip uimirea noastra. Inainte de toate, nu exists animale
de mare mai iute, asa ca de multe ori, in salturile lor, ei sar peste pinzele
corabiilor...
12, 13. in Pont sint foarte multi toni, cad ei aproape ca nu se inmul-
tesc in alte Orli si nicaiel:i nu cresc mai repede ca aici, si anume din pricing 15
ca apele sint mai dulci. Patrund aici primavara, intra pe linga tarmul drept
si ies pe ling5 cel sting: se crede ea ei fac astfel, deoarece vad mai bine cu
ochiul drept decit cu cel sting.
13, 1. Istrul izvoraste din muntii Germaniei, pornind dintr-un munte care
se afla in fata rauracilor din Galia. Primeste saizeci de afluenti aproape loci 20
navigabili ; se vars5. in Pont prin sapte brate 8, dintre care primul este Peuce,
al doilea Naracustoma, al treilea Calonstoma, al patrulea Pseudostoma, cad
Borionstoma si apoi Spilonstoma 6 sint mai domoale decit celelalte, iar al
saptelea este lenes si ca o mlastina, asa ca n-are cum sä fie comparat cu un
fluviu. Primele patru sint atit ,de mari, incit pe o lungime de patruzeci de 25
mii de pasi 7 nu se amestecii cu apa marii si-si pastreaza neschimbat gustul
de apa dulce. 2. in tot Pontul grit foarte multi brebi, pe care cu un alt
cuvint Ii numim castori. Lutrul este asemanator cu ei, fiind un animal cu
muscAtura foarte ptrternica, In asa fel ca atunci cind ataca omul, nu-si desface
dintii decit Inainte de a simti ca piriie oasele rupte. Testiculele lui sint cautate 30
spre a servi ca medicament ; de aceea, atunci cind el stie ea este urmarit,
spre a nu fi prins cu folds, isi maninca singur testiculele. 3. Pontul trimite si
margaritare, pe care, dupa locul for de origine, le numim pontice, de diferite
specii: unele au stele aurii, altele au stele de culoarea singelui; acestea sint
considerate sacre ; caci cele pretuite mai mult ca podoaba decit pentru folosul
for n-au pe ele picaturi, ci linii colorate 8. 35
21, 3... apoi [paminturile] Moesiei, pe care stramosii nostri le numeau pe
drept hambarul 9 [zeitei] Ceres.

2 Tinind seama de echivalentul unui pas, obtinem cifra fantastica de 8880 m.

3 In sudul Scitiei Minor (Dobrogea), vezi Pliniu cel Batrin, nota 8.
4 De la yipavoc «cocor >>.
5 Vezi comentariul aceluia0 pasaj din Pliniu cel Batrin, IV, 12, 78 §i urm.
6 Forma Spilonstoma a rezultat prin metateza formei Psilonstoma.
7 Aproximativ 59 km.
8 Fragmentul acesta exemplifica foarte bine caracterul lucr5rii lui Solinus.
8 Vezi Patsch, Beitriige, p. 166-167.

www.dacoromanica.ro
 CXIX. DE :: I II II 0 E

20 (14) SCRIPT. HIST. AUG. XXI, 16,3: sub his (sc. Balbino
et Maximo) pugnatum est a Carpis contra Moesos. Fuit et Scythici
belli principium. Fuit et Histriae excidium eo tempore, ut autem
6 Dexippos dicit, Histricae civitatis.
22 (16) SYNKELL. p. 705, 10 Bonn. /x6Oca rcepoctoAkvTeq
oi, Xey6p.cvot POTOo. T6v "IaTpov noTap.Ov in?. Aextou radaTo. Tip!
(1)04LOCECOV int.xporreiocv xacTev61.1ovTo. oiiTor. Tok Moaok cpeUyovTocc
ei; NmenToMv rcep66crzov. Aextmc ai ineA0(1)v ocinotc, we Agt.roToc
10 iaTopet, zoci TpLappioug wreivac accrToi.iTou xocTec Tir) ilci.mv, (.1.4

www.dacoromanica.ro
 CXIX. D E X I P

S-a nascut si a trait la Atena in a doua jumatate a secolului al III-lea

e.n. In anul 267 Dexip a adunat in jurul sau doua mii de bhrbati spre a infrunta
atacul herulilor asupra Atenei. A scris trei opere mai de seams, din care ni
s-au pastrat numai fragmente: Sciticele (o istorie a gotilor), o Grouted universals
si o Istorie a diaclohilor. Prima incepea cu anul 238 e.n. si mergea aproximativ
pina la anul 268 e.n. Autorul si-a luat ca model pe Tucidide, dar a avut un
stil obscur si greoi.
Editia: FGrHist, IIA, p. 456-466.

CRON ICA UN IVERSALA

Fr. 20 (14) Scriptores Historiae Augustae, XIX, 16, 3. Sub acwia (adica
Balbinus si Maximus) 1 carpii 2 s-au luptat 3 impotriva moesilor 4. Tot atunci
a inceput si razboiul cu SC411 5 si tot in aceea0 vreme a avut loc §i distrugerea 6
Histriei, sau, dupa cum spune Dexip, a cetitii histriene. 6

Fr. 22 (16). Georgios Syncellos, p. 705, 10, Bonn. Scitii, numiti goti, au
trecut in numar mare fluviul Istru, pe timpul lui Decius 7, §i au pustiit teritoriul
stapinit de romani 8. Ei au impresurat 9 pe moesii 10 care se refugiasera la Nico-
pol. Dupa cum povestqte Dexip, Decius 11 i-a atacat si a ucis treizeci de mii
de oameni 12, dar a fost invins 12 in lupta, incit a pierdut §i Filipopol 14, 10
1 In timpul imparatilor Maximus si Balbinus (vezi Vulpe, Dobroudja, p. 263)'.
2 Vezi Ptolemeu, nota 31.
8 In anul 238 e.n.
4 Locuitorii provinciei Moesia Inferior.
5 Adica cu gotii, care au invadat Moesia impreuna cu carpii. Numele de sciti dat
gotilor se explica prin asezarea for geografica criteriu folosit de istoriografia antics tirzie
si de cea bizantina, care va da nastere la multe confuzii.
6 Cercetilile mai recente au arhtat insa ca Histria a continuat sa existe lucru atestat
de texte epigrafice si dupd aceasta invazie (vezi Pippidi, Contributii, p. 221-222 si
E. Dorutiu, Zur Frage des Zeitpunktes der Zerstorung Histrias im 3. Jahrh. u.Z., in <( Studii
Clasice >, VI (1964)). Vezi si nota 26.
Aceasta mare invazie, sub conducerea regelui Cniva, a avut loc in anul 250 e.n.
(cf. Iordanes, Geticele, XVIII si Zosimos I, 23).
o Provinciile Moesia Inferior si Tracia. Pentru drumul urmat si regiunile afectate de
invazie vezi B. Gerov, Die Gotische Invasion in Mosien and Thrakien unter Decius im Lichte
der Hortfunde, in a Acta Antigua Philippopolitana », Studia Historica et Philologica, Serdicae,
1963, p. 127-146.
9 Dupd ce gotii fusesera respinsi de la asediul orasului Novae.
1° Locuitorii din Moesia Inferior.
11 A domnit intre anii 249 si 251 e.n.
12 Decius a reusit astfel BA degajeze orasul Nicopol.
Aceasta noua batalie s-a dat ling% orasul Beroea.
14 El fusese asediat, inch inaintea luptei de la Beroea, de dare alt grup de goti
(vezi nota 30). Acum insa cele doua grupuri s-au unit si au cucerit orasul.

www.dacoromanica.ro
 fEL dIX3G

pox n1xoa.L.2oacavnoo s) T (Lz-9z Doproano (vopyocbt/A

(V+1
m-oz. pox 5rxiodo 5clovou 1rAtk03d1rAT tonolnzaz.? 3g 51m0r,Ix3 pr.?

9
i lodsa3thp 591coo A31-1?ola? 5o Do.2.13dlro2 ek? 4612ddv
d 6-mr-lo.(.ay cbdoo 63eLoddr130 Arta) cbz. 32.nou )olg 501xn& 0 -5oX1o71930
2o sa. mocrxa vaarl Ama.ppya moic,oymikpo 3)ox modcidyky .noiAoXd?Aloic?

gZ (80 DXH is DHIVILLS )9 M21 3V 'n°11.313` r3)<Ci°1\C°3/

notoolxdrix -5c9301c. foyoltrilonmxchow 01 ?g vrioAo notayriodI not
5(-09v9rd nLt1. Aff.cby3v? not,?xcom? U.a. 17{9= roDno.A.?x 10 ioldmX.A.?
A,clo ni;.1 tviyo1L Doocrx7 Ittg Taxx 5o.n..)pdx AorilDcpy);
(r 1)0(13 531/M03710 (z) 5101 ?g, A3 61 131912 1)0y301t. 31 93X93601L 019X
7099 53 roo3xdolyoni. x130.113.c.3 31ox dt.f.mo 5oeq.A. A3ri moi -91cp
cod xra,-.371 no vith ono iO3th ?g )od ',Lc-9)n9 no Aonori noki.1)od19
),Feop 3-kx nompu.dip nowoLT 10)..C3R A3 .<7.1 3191 507-11013 M2 'X33R131.3
1)009C1A 6)1)0321? 3AC1C3 31 01,9),OX3 .51 (9) 1oA3-rlorld (ttg M:10 30
ct 310X modzaeop 53.LADXR Scloi 59090W 7012 31 5v1., 513001t..3 -rx
?gt.I.Ti
At.f.1 X? m21 dno >
<odxf&c M.f.xryoth 531nopdo..4.5olop 59c1t. 5)01 mlky=
pox 5("2 X90 Atl. 51019:0 C9(3311)0(3311. >DX ald A13d TX3A)? AX.OU.d 5101.100C)

LZ (OZ) DXR 3Q "DalVI:US :g )9 ATI "(1°3-'3tn30 -6°'"C"

)03X (101L1L3y10 -5co3y91L (y) /41 01Lc1011.11,100 7193 Te k 51y931.
0.6 kayo 037-1 9 Sold Av.] 5U.I. moxiod vox motog3x)ow 'SLt.I 7101.13x ?g, 31c3

Ma, codda Tg is DooD?A?A. Innol?y Aolovn(1t,

novvirriv, Acon9g3x)olv 4,01&oXd39 ,thp 20 I.tcg rx 3 01 A.9
W7i0
13you h3
A.3 13 0 1/19)01 ?g Doocix7
Cb? '17)X U.1-)010 pox U19113T]
Aovood?Dodu. 53 polxdolyoa.t. (p)
30 3g 53x1ode 5od3r1 11 n01
9g 5noX131 53163ort,ovsmg (opo 53 So13171 5oRro3c, 5(.v319 3933 MAIDC39th
virx 01401 Tdr2L 5)o6n 110D9 531x2& not ActoZ 5(-2 ?g V.1(op1c. lodovio,
U.I LLTIC,06.A. IVA WA° 13X93 (9XX)6.10 't1/42,3d pox 01101 U.1 21. 3xdo.no
Soc?a, 5201 51x)09x3 013&313

arm' enuina.too

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 735

care a cazut in mlinile gotilor. Cu acest prilej au pierit multi 15 traci 16. infrun-
tindu-i 17 pe scitii care se intorceau la casele lor, insusi Decius, acest vrajmas
al lui Dumnezeu 18, a fost ucis 19 intr-o noapte la Abrytos 20, in locul numit
Forum Sempronii, impreuna cu fiul sau 21. Iar scitii s-au Inapoiat acasa cu
foarte multi prizonieri si prazi 22. 5

SCITICELE
Fr. 25 (18). Excerpte din Stratageme 4. Din istoriile Iui Dexip. Asediul
[orasului] Marcianopol. Localnicii spun ea orasul Marcianopol a fost numit
dupa sora Iui Traian 23, Marcia. Scitii 24 socotind ca acest oras 25 poate fi usor
luat cu forta 25 . . (2) cei din cetate insa pregatisera mai demult 27 cele necesare 10
pentru un asediu, iar Maximus, un barbat care se tragea dintr-o familie sAraca,
dar care isi petrecuse viata cu filozofia, era pregAtit sa indeplineasca nu numai
indatoririle unui comandant, dar si pe cele ale unui bun soldat ; el incuraja pe
toti... (6) Astfel loviti si nefiind in stare sa raspunda moesilor in acelasi fel, 15
din cauza crenelurilor si a garzii de la porti, obositi de lovituri, scitii nu mai
erau in stare sa reziste si s-au retras fara sa obtina nimic.
Fr. 27 (20). Excerpte din Stratageme 5. Din istoriile lui Dexip. Asediul
[orasului] Filipopol. (1). Filipopol, un oras la granita dintre Tracia si Mace-
donia, este situat pe riul Hebru. Se spune ca Intemeietorul 28 acestui oras a 20
fost Filip, fiul regelui macedonean Amyntas, de la care si-a prima si orasul
numele. Scitii au atacat acest oras foarte vechi si mare si 1-au asediat 29 . . . (11)
Tracii au taiat 1nsa o parte a zidului, de marimea unei portite strimte, si prin 25
aceasta an carat toata noaptea pamint in oras. Atunci scitii, nemaistiind ce sa
faca, an hotarit sa piece de acolo. 8i astfel a luat sfirsit 30 asediul
15 Ammianus Marcelinus (XXXI, 5, 17) vorbeste de 100 000 de oameni.
16 Locuitori ai Traciei.
17 La inceput cu oarecare succes, intr-o prima lupta de linga Nicopol.
is Imparatul daduse in anul 250 e.n. un edict impotriva crestinilor.
19 In iunie 251 e.n.
29 0 inscriptie recent descoperita permite identificarea acestei localitati cu Razgrad
(Bulgaria), vezi T. Ivanov, in # Serta Kazaroviana n, II, Sofia, 1955, p. 169 186.
21 De fapt acesta murise mai inainte in lupta de linga Nicopol.
22 Pentru tot episodul, vezi Vulpe, Dobroudja, p. 268-269.
23 In cadrul actiunii de romanizare a provinciilor sud-dunarene.
24 Pentru aceasta invazie gotica, care a avut loc in anul 248 e.n., cf. Iordanes,
Geticele, XVI.
25 La data aceasta Marcianopol era un oras infloritor, cu ziduri puternice, care peste
putin timp a devenit capitala Moesiei Inferioare.
26 Se pare ea abia cu prilejul acesta a fost distrusa si Histria (Ist. Rom., p. 562).
Vezi si nota 6.
27 Zidurile fusesera intarite din ordinul guvernatorului Tullius Menophilus (238-241
e.n.). Cf. Petrus Patricius, fr. 8.
28 In anul 342 341 i.e.n.
29 Vezi nota 24.
8° Si victoria lui Decius de la Nicopol (vezi nota 12), impotriva grupului condus de
Cniva, a contribuit la retragerea gotilor; dar dupa ce acestia s-au unit si 1-au invins pe
Decius linga Beroea (vezi nota 13), gotii s-au intors cu totii, reusind (vezi nota 14) sa
ocupe orasul Nicopol (vezi Rappaport, Die Einfalle der Goten in das riimische Reich bis
auf Constantin, Berlin, 1899, p. 40).

www.dacoromanica.ro
CXX. TABULA PEUTINGERIANA

www.dacoromanica.ro
 CXX. HARTA LUI PEUTINGER

Tabula Peutingeriana este o harta a drumurilor mai importante din antichi-

tate. Umanistul Conrad Celtes a depus manuscrisul in anul 1507 la consilierul
Conrad Peutinger din Augsburg. Dupd multe peripetii exemplarul a ajuns in
biblioteca imperials din Viena. Locul de provenientd al manuscrisului a rdmas
pind astazi necunoscut, iar din cele 12 foi ale sale, prima a dispArut, aa incit lip-
se§te inceputul cu titlul §i numele autorului, Exemplarul pAstrat este o copie din
secolul al XI-lea sau al XII-lea. Tabula Peutingeriana, care a fost intocmitil pe
baza itinerariilor §i a unei harti a Imperiului roman, nu este o lucrare oficiald §i
nici macar completd, prezentind lipsuri fata de Itinerariu lui Antoninus. Relieful
este redat schematic §i liniar, deoarece nu era socotit un lucru important ; doar
punctele de trecere pests fluvii sint indicate. In schimb se gasesc drumurile
principale ale intregii lumi civilizate cunoscute pe atunci §i in special cele din
Imperiul roman din epoca sa de extensiune maxima. Impartirea provinciilor
variaza cind e data dupd sistemul lui August §i Traian, cind dupd cel al lui
Diocletian. Cele trei a capitale * §i opt orw foarte man sint reprezentate cu
mai multe turnuri §i ziduri. Ora§ele mari au cloud turnuri, iar cele importante
din punct de vedere comercial au cerculete pe turnuri. Localitatile balneare
sint reprezentate prin dreptunghiuri §i au marcate in centru un bazin. Uneori
mai sint insemnate §i templele, rqedintele guvernatorilor etc. Unitatea de
masurd este mila romans (1478 m), pornindu-se cu numdratoarea de la portile
oraplui ; cifra data indica distanta pind la urmatorul °rag.
Data la care a fost desenata in aceasta forma e H a rta lui Peutinger e e
mult discutatd. Ea pare sa fie destul de tirzie. Ceea ce ne intereseazd pe not
e in primul rind modelul care a servit de orientare in trasarea frontierelor imperiu-
lui §i ce anume situatie se oglinde§te in acest model.
Pentru aceasta e interesant sa precizdm ca, in ce prive§te tam noastra,
harta nu prezintd partea rasariteana a Daciei romane (Transilvania de Est).
Bazat pe acest element, C. Daicoviciu considerd ca originalul-model al t Ilarlii
lui Peutinger s nu poate fi decit o harta sau un itinerar al Imperiului roman
intocmit intre anii 251 271, deoarece numai in acest rastimp Dacia romans a
fost lipsitd de partea ei orientald prin cedarea ei gotilor de imparatul Treb.
Gallus (6 Revue de Transylvanie s, VI (1940), p. 54 §i urm. §i Transylvanie,
184, n. 2). Pornind de la aceasta interpretare a lui C. Daicoviciu, invdtatul
italian Eug. Manni, pe baza unor detalii din regiunea renand, aratd ca modelul
nu poate fi anterior anului 260 (L'impero di Gallieno, Roma, 1949, p. 30-31).
Astfel, exemplarul folosit de desenatorul tHartii lui Peutinger* prezintd situatia
dintre 261 §i 271/2, cind Dacia, pardsita de Aurelian, nu mai putea figura pe
nici o hart& a Imperiului roman.
Editii: Itineraria Romana. ROmische Reisewege an der Hand der Tabula
Peutingeriana dargestellt von Konrad Miller, Stuttgart, 1916; Die Peutin-
gersche Tafel oder 1Veltkarte des Castorius... herausgegeben von Konrad
Miller, Stuttgart, 1916.

47 o. 1414

www.dacoromanica.ro
738 HARTA LUI PEUTINGER

Col. 506-512. 3. Bizone XII

VIII. 2, Trasmarisca XII Dyosinopoli XXXII.
Nigrinianis XIII Col. 542-545
Tegulicio XI VII, 2. Lederata XII
Durostero XVIII 3. Apo fl. XII
3. Sagadava XII Arcidava XII
Sucidava XVII Centum Putea XII .
Axiopolis XVIII . M n Bersovia XII
Calidava XVIII Azizis III
Carsio XXV 4. Caput Bubali X
Bereo XXI
Troesmis VIIII M M
Tivisco m
4. Arubio XXVI Col. 546-551
Noviodum XLI VII, 3. Faliatis XX
Salsovia XXIIII . 4. Tierva XI
Ad stoma LX Ad Mediam XIIII..
Histriopoli XL Pretorio IX
Ad Pannonios IX .
Tomis XII MI Gaganis XI
Stratonis XXII Masclianis XIIII ...
Callatis XXIIII Tivisco XIIII
Trissa XII 5. Aguavi(a)e VIII

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 739

[Drumul de la Singidunum la Con- 3. Bizone 12 [mile]

stantinopol de-a lungul Iarmului Dionysopolis 32 [mile]
Dun'arii].
[Drumul de la Viminacium la
VIII, 2. Transmarisca 12 [mile] Tibiscum]
Candidiana 1 13 [mile] VII, 2. Lederata 12 [mile]
Tegulicium 11 [mile] 3. Apus flumen 4 12 [mile]
Durostorum 18 [mile] Arcidava 5 12 [mile]
3. Sacidava 2 12 [mile] Centum Putci 6 12 [mile]
Sucidava 17 [mile] Berzobis 7 12 [mile]
Axiopolis 18 [mile] Aizizis 8 3 [mile]
Capidava 18 [mile] 4. Caput Bubali 9 10 [mile]
Carsium 25 [mile] Tibiscum 10
Berge 21 [mile]
Troesmis 9 [mile] [Drumul de la Taliata la Porolissum]
4. Arrubium 26 [mile] VII, 3. Taliata 20 [mile]
Noviodunum 41 [mile] 4. Dierna 11 11. [mile]
Salsovia 24 [mile] Ad Mediam 12 14 [mile]
Ad Stoma 3 60 [mile] Praetorium 9 [mile]
Histria 40 [mile] Ad Pannonios 13 9 [mile]
Tomis 12 [mile] Gaganae 11 [mile]
Stratonis 22 [mile] Masclianis 14 [mile]
Callatis 24 [mile] Tibiscum 13 bis 14 [mile]
Tirizis 12 [mile] Acmonia 8 [mile]

1 Acesta pare sa fi fost adevaratul nume al localitatii, asa cum apare in Itinerarium
Antonini vi in Notitia Dignitatum. Citarea localitalii Nigriniana §i la Geografui din Ravena
se datoreste modelului comun folosit de cele cloud harti, tar confuzia s-a facut probabil fiindca
ambele nume indica culori care sint si antonime. Pentru o alts interpretare (nume succesive
ale aceleiasi localitati) vezi I. Velkov, Tpadbm e TpatcuR u gattun npe3 Kamm anmuquocm,
Sofia, 1959, p. 88, n. 9. Pentru localita/ile din Dobrogea vezi Itinerarul lui Antoninus.
2 Localitate situata Intre Capidava §i Carsium, care e amintita si de Notitia Digni-
tatum, XXXIX, 12. Probabil ca asemanarea cu Sucidava a contribuit la gresita ei plasare.
Vezi Gr. Florescu, in In memoria lui Vasile Pdrvan, p. 498 si urm.
3 La Gura". Localitate situata pe bratul Sf. Georghe, ca si Salsovia care o precede.
Pentru incercarile de localizare vezi Vulpe, Dobroudja, p. 301, n. 4.
4 Riul Apus". Pentru localitatile din Banat vezi repertoriul lui B. Milleker, Damn-
gyarorszag regisegleletei, IIll, Timisoara, 1897-1906.
5 Vezi Gr. Florescu in Istros" I (1934), p. 60-72.
6 O suta de puturi". Vezi Milleker, op. cit. III, p. 217-219.
7 Vezi G. Teglas in Archaeologiai Ertesita" XVII (1897), p. 28-32.
8 Vezi A. Borza, Banatul, p. 64-65.
° Vezi E. Panucca, in An. Ban." II (1930), 4, p. 45.
to Vezi C. Daicoviciu, in An. Com. Mon. Ist. Trans.", II (1929), p. 315; Borza, op. cit.,
p. 67-70 si Patsch, Kampf, passim.
11 Vezi I. I. Russu, in SCIV IV (1953), p. 785-793.
12 La Mijloc". Sub acest nume se ascund de fapt daua localitati, actualele Mehadia
si Baile Herculane. Vezi M. Macrea, in Studii" II (1949), 1, p. 139-141 si A. Barcacilii,
BEM Herculane, Bucuresti, 1935.
13 Vezi C. Daicoviciu si I. Miloiu, in An. Ban." III (1930), 7, p. 16-18.
13 bjs Vezi A. Borza, Cetacile romane dintre Tibiscum fi Sarmisegetuza, (Extras),
Timi§oara, 1943.

47*

www.dacoromanica.ro
740 HARTA WI PEUTINGER

Ponte August! XV Col. 551-556.

Sarmategte XIIII 11 VII, 4. Egeta XXI
Drubetis XXXVI
Ad Aquas XIII Amutria XXXV
VIII, 1. Petris VIII! Pelendova XX
Germizera VIIII Castris Novis LXX
Blandiana VIII VII, 5. Romula XIII
Acidava XXIIII
Apula XII Rusidava XIIII
2. Brucla XII Ponte Aluti XIII
Sa linis XII Burridava XII
VIII, 1. Castra Tragana VIIII
Potavissa XXIIII Arutela XV
Napoca XVI .... Vit Pretorio VIII'
3. Optatiana X Ponte Vetere XLIIII
Stenarum XII
Largiana XVII Cedoni(a)e XXIIII
Cersie IIII Acidava XV
Porolisso Apula m

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 741

Pons Augusti 14 15 [mile] VII, 4. Egeta 21 [mile]

Sarmizegethusa 15 14 [mile] Drobeta 27 36 [mile]
Aquae 16 13 [mile] Ad Mutrium 28 35 [mile]
VIII, 1.. Petris 9 [mile] Pelendava 20 [mile]
Germisara 17 9 [mile] Castra Nova 29 70 [mile]
Blandiana 18 8 [mile] Romula 13 [mile]
Apulum 19 12 [mile] Acidava 24 [mile]
2. Brucla 20 12 [mile] Rusidava 14 [mile]
Salinae 21 12 [mile] Pons Aluti 30 13 [mile]
Potaissa 22 24 [mile] Burridava 12 [mile]
Napoca 23 16 [mile] VIII, 1, Castra Traiana31 9 [mile]
3. Optatiana 24 10 [mile] Aretula 15 [mile]
Largiana 17 [mile] Praetorium 9 [mile]
Certiae 25 4 [mile] Pons Vetus 32 44 [mile]
Porolissum 26
Caput Stenarum33 12 [mile]
Cedonia 24 [mile]
[Drumul de le Egeta la Apulum Acidava 15 [mile]
trecind prin Romula] Apulum
14 Podul lui August ". Pentru localitatile din Dacia ei mai ales din Transilvania vezi
C. Daicoviciu, Transylvanie, p. 126-138 ei M. Macrea in 1st. Rom., p. 359-369.
is Vezi C. Daicoviciu, in Dacia", I, p. 224-263, IIIIV, p. 516-556; VIIVIII, p. 310.
is , Ape ". Vezi G. Teglas, in ATRTE ", III (1883-1884), p. 65-66, ill.
17 ? Vezi N. Gostar, Inscripfii,si monumente din Germisara, in Contribulii la cunoa§terea
reg. Hunedoara, III (1956), p. 5-99.
" Vezi I. Berciu, in Apulum", III (1946-1948), p. 180 ei Macrea-Protase, in
Materiale", V, 1959.
1 Vezi I. I. Rust, in , Apulum", III (1946-1948), p. 145--159 fi C. Dakervicin, in
SCIV, I (1950), 1, p. 225-2'28.
29 Vezi M. Macrea, in AISC, III (1936-1940), p. 285.
21 Ocne de sare ". Vezi G. Teglas, in AE " XVIII (1898), p. 431-4.32.
22 Vezi C. Daicoviciu, in RE, XXII, 1, col. 1014 si urm.
" Vezi C. Daicoviciu, in AISC, I (1928-1932), 2, p. 48-53.
24 Vezi C. Daicoviciu, ibidem, p. 52-53.
26 Vezi C. Daicoviciu, in Dacia " VIIVIII (1937-1540), p. 322.
26 Vezi C. Daicoviciu, in RE, XXII, 1, col. 265 ei urm; idem in SCIV, I (1950),
p. 225-228 ei D. Popescu, in SCIV, X (1959), 1, p. 150 ei XI (1960), 1, p. 185.
. Vezi Al. Barraila, Une vine daco-romane : Drubeta, in L'Archeologie en Roumanie,
Bucarest, 1938, p. 7-50.
23 La (riul) Motru ". E posibil ca numele sa fi fost Amutrium cum apare la Ptolemeu
(III, 8. 4). Dupe Tomaschek, intelesul ar fi de , apa nemurdara ".
Pentru localitatile din Oltenia vezi D. Tudor, Oltenia romans, ed. a II-a, Bucureeti,
1958 9i Gr. Tocilescu, Fouilles et recherches archeologiques en Roumanie, Bucarest, 1900,
cap. IV, precum 9i rapoartele de sapaturi ei notele personale ale aceluiaii, pastrate in manu-
scris la biblioteca Academiei R.P.R.
29 e Taberele Noi », localitatea aceasta n-a putut fi precis identificatk kir distanta
de 70 mile plat la Romula se potriveete cu Ad Novas pe Dunare, ceea ce se datoreete desigur
unei confuzii a autorului sau copistului harlii. In text lipsesc deci aproximativ 15-20 mile,
care s-ar potrivi cu distanta reala dintre Castra Nova ei Romula si ar corespunde identifi-
carilor propuse de K. Miller (Draganeeti) ei D. Tudor (Puturi), dintre care ultima pare mai
probabila (vezi D. Tudor, Oltenia romans, ed. a II-a, Bucurelti, 1958, p. 45).
30 i, Podul de la Olt s.
31 e Taberele lui Traian t.
61 t Podul Vechi ».
33 s Capul Strimtorii ».

www.dacoromanica.ro
 CXXI. IIOP(1)TPIOT

BIOS IITOAPOPOT

14. "Hy a' mini-I') xoct &repay p.ecpc'cxcov 8 ix pilx-r)c ixTirrocTo,

ZIAL.Locc rev 6voilot, ircet yevv7)06vTL aki,;) 8opec &pc-mu inePXYPT
6 Tiv yap sopav of op«xeq ccAti..Ov xaAoikrLv. 'Ayarci;Sv 3' ocirriLv
1-1u0ay6paq Tin) IleTicopov Oco)ptav ircataelioz TGC TS 7tSpi tepoupytac
xoct Tecq OtAXac etc Ocok Oplo-xetocc 8E xot eoAiv TotTov pactv
Ovop,cecOoc coc tipoxXia a' c"an rTcviq Tcpooxuvao-cv of pc'cpc3apot.
15. Acovuo-ocpdcvlc n 2iyer. souAeiicroct ply ocirrOv Tc7) IhOocyopa,
10 ili.necrOvToc a' etc kirracq xoc aTczOivTa, &re xaTe6roc660'ca071 O IbOoc-
yOpac xat Icpeuyev, 8"t'6cct. TO p..6,r(tyrcov atec TOG 6T1.-aLaTa. Ttviq 8' ip-
mveko-Occt TO Ovolla cpacst ZdcAtioEw kvoc awfjp...

TIEPI TOT EN C/ATESEIAI TON NTMOS2N ANTPOT

28. ...
"Da Tee ply vercLoc p.txpocpu'il 7000SZ Tfic ca'oti.ocTa TO yap
15 Oepp,Ov toxvoctvav 0014 taXtaToc e,coOev, ocirciF) 8O ToUTcl) xat xocTacri/c-
xp6vav xoct ElpatveLv- trt. a' eV Tag (3opetocc no'cwroc ti.eydcXoc TOG ath[LaTa.
6aPoi5ar. 8i KeATot, OpFpcec, ExU0oct i 're yr) xcircOwypoc ocOTT.7)v oi")o-oc
xat votacq nXetaTac cpipovcroc...

www.dacoromanica.ro
 CXXI. PORPHYRIOS

S-a nascut la Tir in anul 232 e.n., a studiat filozofia, imbrati§ind doctrina
lui Plotin, gi a fost unul dintre cei mai de seams invalati ai vremii. Porphyrios
a trait un timp la Atena §i Roma, apoi s-a stabilit in Sicilia, unde se pare ca
a §i murit in anul 304. A dorit sa apere 9i sa raspindeasca invatatura lui Plotin
§i a fost un mare adversar al crqtinismului. In filozofie a pus accentul mai ales
pe religie §i suflet, iar in viata practica a recomandat ascetismul §i abstinenta
de la hrana de origine animals. A scris foarte mult, dar ni s-a pastrat relativ
putin. Opera sa principals, in 15 card, Impotriva creftinilor s-a pierdut.
Editia: Porphyrii philosophi Platonici, Opuscula selecta iterum recognovit
Augustus Nauck, Teubner, Leipzig, 1886.

VIATA LUI PITA GORA

14. [Pitagora] mai avea si un alt adolescent, pe care-1 dobindise in Tracia,

numit Zamolxis 1, deoarece la nastere i se aruncase deasupra o piele
de urs. Tracii numesc pielea [aceasta] <czalmos 8. indragindu-1, Pitagora 1-a 6
1nvatat sa cerceteze fenomenele ceresti si [sa se priceapa] la sacrificii si la alte
ceremonii in cinstea zeilor. Unii spun ca el mai este numit si Tales 2, iar barbarii
II adora ca pe Heracles. 15. Dionysophanes 3 afirma ca el a fost sclavul lui
Pitagora, ca a cazut in miinile hotilor si a fost tatuat cind s-a facut 10
rascoala impotriva lui Pitagora, care a fugit, si ca si-a legat fata din
pricina tatuajului. Unii mai spun ca numele de Zalmoxis inseamna
4 barbat strain...

PESTERA NIMFELOR DIN OD ISEEA

28... Apoi tinuturile de la miazazi dau la iveala trupuri marunte, intrucit

de cele mai multe on caldura face [un trup] sa slabeasca si prin aceasta 16
el se micsoreaza si se usuca. Dimpotriva, in tinuturile de miazanoapte, trupurile
toate sint mari. Stau ma'rturie celtii, tracii si scitii.Tara for este plina de umezeala
si are pasuni din belsug

1 In alt manuscris se afla forma Zalmoxis.

2 Dupa numele celebrului filozof ionian de la inceputul secolului al VI-lea i.e.n.
8 Autor necunoscut.

www.dacoromanica.ro
 744 PORPHYRIOS

. IIEPI AHOXHE EMIPTXLIN

II, 56. ... (DISAapxoc 8e xot.v6ic 7COLVTOCc TouS "EA? vac 7tplv
noAet.tiouc iEtIvaL dcv0pco7cowrovetv laTopd. Kai nap4u. Opedxag
xai Ex6Oac, xai ioc 'AO-ilvatot Tip 'Epex066.4 xoci, IlpaV6ac Ouya-
5 Tkpa. Cevenaov...
IV, 21. . . . Ex60co. 8E cruyxotropovrouc rt. VrvTaS xai. kracryc'er-
Toucrt. Tats n-upatc otc I]yduccov of Teevetnec [..acXt.crTa...

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 745

DESPRE ABSTINENTA.

II, 56... Phylarchos 4 povesteste cá toIi grecii faceau sacrificii omenesti

inainte de a porni impotriva dusmanilor. Si las la o parte pe traci 5 si pe sciti
si faptul ca atenienii jertfisera pe fiica lui Erehteu si a Praxitheei 6. 6
IV, 21... Scit,ii isi ingroapa de vii [batrinii] si injunghie pe ruguri pe aceia
pe care raposatii i-au indragit mai mult v...

4 Istoric grec din sec. al III-lea i.e.n. Cf. supra.

5 Cf. Herodot, IX, 119.
6 Eroi mitici din Atica, inrudili cu zeul Poseidon. Porphyrios afirmase mai sus in
legAtura cu misterele lui Mithra ca sacrificiile umane au luat sfirsit pe vremea imparatului
Hadrian.
9 Cf. Herodot, IV, 71-72.

www.dacoromanica.ro
 CXXII. ITINERARIUM ANTONINI

223, 1. Transmariscam 3. Capidava

m.p. XVI m.p. XVIII
2. Candidiana 4. Carso
m.p. XIII m.p. XVIII
3. Teclicio 5. Cio 4
m.p. XII m.p. X
4. Dorostoro 1 leg. XI Cl. 225, 1. Biroe 5
m.p. XII m.p. XIIII
224, 1. Sucidava 2 2. Trosmis 6 leg. I. Iovia
m.p. XVIII m.p. XVIII
2. Axiupoli 3
m.p. XII

1 In manuscrisul P --= XX, iar in L = XXI.

2 Corrige: Sagadova m.p. XVIII Sucidava m.p. XII Cuntz.
3 XVII Cuntz.
4 XVIII, In manuscrisul D.
5 XVIII', in manuscrisul P.
6 XIII, in manuscrisul P.

www.dacoromanica.ro
 CXXII. ITINERARUL LUI ANTONINUS

Lucrarea aceasta a fost intocmita pe baza unui model din timpul impara-
tului Caracalla (212-218 e.n.) cad acesta pare sa fie personajul pomenit
in titlu iar redactarea definitive sub care a ajuns la noi s-a facut in timpul
lui Diocletian (284-305).
Editia: Itineraria Romana. Vol. I, Itineraria Antonini Augusti et Burdi-
galense edidit Otto Cuntz, Teubner, Leipzig, 1929, p. 32-33.

[Drumul de la Viminacium
la Constantinopol]
223, 1. Transmarisca 16 mile 3. Capidava 5 18 mile
2. Candidiana 1 13 mile 4. Carsium 6 18 mile
3. Tegulicium 12 mile 5. Cius 7 10 mile
4. Durostorum2 legi- 225, 1. Beroe 14 mile
unea3 a XI-a Claudia 12 mile 2. Troesmis8 legiunea9
224, 1. Sucidava 18 mile I Iovia 18 mile
2. Axiopolis 4 12 mile

1 Vezi Harta lui Peutinger, nota 1.

2 In cadrul recentei reorganizari a imperiului, orasul a fost atasat la noua provincie
Moesia Secunda. Pentru reorganizarea Dobrogei (Scythia) sub Diocletian, vezi Vulpe, Do-
broudja, p. 280 si urm. Pentru toate localizarile vezi mai ales J. Weiss, Die Dobrudscha im
Altertum, Sarajevo, 1911.
8 Adusa probabil dupe primul razboi cu dacii, legiunea va ramine aici piny
in sec. al V-lea e.n.
4 Vezi Gr. Tocilescu, Fouilles Axiopolis, in 0 Festschrift Hirschfeld », Berlin, 1903,
p. 354-359 si I. Barnea, Date noi despre Axiopolis, in SCIV, XI (1960), 1, p. 69-80.
5 Vezi Gr. Florescu, R. Florescu, P. Diaconu, Capidava, Bucuresti 1958.
6 Vezi V. Parvan, Descoperiri noun in Scythia Minor, in An. Acad. Rom. mem. sect.
ist", s. II, t. XXXV, Bucuresti, 1913, p. 478-491 si V. Bratulescu, Cetatea Hcirsova in legaturii
cu Dobrogea gi cu tinuturile inconjuratoare, in Bul. Corn. Mon. Ist.", XXXIII (1940), p. 3-24.
7 Vezi Gr. Florescu, Un nou document epigrafic referitor la nordul Dundrii inoesice, in
SCIV, II (1951), 2, p. 125-135.
8 Vezi D. More, Siipiiturile de la Troesmis, in o Rev. ist. arch. fil. » I (1883), p. 240 si
Gr. Tocilescu, ibidem, p. 102, precum si R. Vulpe, Canabenses ,Si Troesmenses. Douce inscriplii
inedite din Troesmis, in SCIV, IV (1953), 3-4, p. 557-579.
9 0 data cu infiintarea provinciei Scythia de tetra Diocletian, a fost asezata aici o
legiune nou creeata, care avea menirea. sa apere frontul apusean al Dobrogei. Gh. Stefan,
La legio I Iovia et la defense de la frontiere danubienne an IV siecle d.n.e., in C Nouvelles 'etudes
d'histoire», Bucarest, 1955, p. 161 167, a aratat, pe baza unor materiale arheologice recente,
ca itinerarul face, probabil, o confuzie si ca in realitate legiunea I isi avea sediul la Novio-
d unum, iar la Troesmis cantona legiunea II, situatie atestata mai tirziu de Not. Dign. Or.,
XXXIX, 33-34.

www.dacoromanica.ro
748 ITINERARUL LUI ANTONINUS

3. Scytica 7 227, 1. Ad Salices 12

4. Arrubio m.p. XXVI
m.p. VIIII 2. Historio
5. Diniguttia 8 m. p . XXV
m.p. VIIII 3. Tomos 13
226, 1. Novioduno leg. II. m.p. XXXVI
Herculea 4. Callacis 14
m.p. XX m.p. XXX
2 Aegiso 228, 1. Timogitia 15
m.p. XXIIII m.p. XVIII
3. Salsovia 9 2. Dionisopoli
m.p. XVII m.p. XXIIII
4. Salmorude 10 3. Odisso
m.p. VIIII m.p. XXIIII.
5. Vale Domitiana 11
m.p. XVII

7 Sitica m.p. VIII, in manuscrisul D.

9 XVIII, in manuscrisul P.
9 XVIII, In manuscrisul D.
10 XVIII, in manuscrisul D.
n XVII, in manuscrisul D.
12 XXVII, in manuscrisul D.
18 XXVI, in manuscrisul D.
14 XXXVI, in manuscrisul P .-= XXX.
16 XVII, in manuscrisul P.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 749

3. Scythica 10 [8 mile] 5. Vallis Domi-

4. Arrubium 9 mile tiana 17 mile
5. Dinogetia 11 9 mile 227, 1. Ad Sahces 17 26 mile
226, 1. Noviodunum 12 2. Histria 18 25 mile
legiunea 13 a 3. Tomis 19 36 mile
II-a Herculea 20 mile 4. Callatis 20 30 mile
2. Aegyssus 14 24 mile 228, 1. .Timogitia 18 mile
3. Salsovia 15 17 mile 2. Dionysopolis 24 mile
4. Halmyris 16 9 mile 3. Odessos 21 24 mile

10 Nu este probabil sa fie vorba de mentionarea provinciei Scythia, cum crede editorul,
caci numele acestei localitati apare si la Procopios, De aedificiis, IV, 11, 27 tot in aceasta
regiune, iar manuscrisul D (Parisinus Regius. 7230A din sec. X) indica §i distanta respec-
tive. Vezi si ipoteza lui Gh. Stefan, in o Balcania », VII (1944), p. 344-348, dupe care ar
fi vorba de un atribut al legiunii I, care tine de rindul precedent.
n Vezi Gh. Stefan, Dinogetia a problem of ancient topography, in # Dacia », N.S. II
(1958), p. 317-329 si I. Barnea, Garvan Dinogetia, Bucuresti, Editura Meridiane, 1961.
12 Vezi V. Parvan, op. cit., p. 502-509 si I. Barnea, s.v. in 0 Enciclopedia dell'arte
antica » vol. V, Roma, 1963, p. 566-567.
12 Aici a fost instalata aka legiune, creeata tot de Diocletian, care urma sa apere frontul
de nord al Dobrogiei, principalul loc de trecere al invadatorilor de la Dunarea de jos. Vezi
nota 9.
14 Vezi I. Barnea, 0 inscriplie de la Aegyssus, in SCIV (1950), p. 175-184.
u Vezi V. Parvan, Salsovia, in 0 Convorbiri Literare s, XL (1906), si idem, in 0 Dacia o
II, p. 420 421.
le Dupa numele lacului din apropiere. Forma Salmorudis din text este probabil o
transcriere latina a lui Halmyris. Vezi si J. Weiss, op. cit., p. 55-57.
17 Cf. Ammianus Marcellinus, XXXI, 7, 5.
18 Vezi Histria, I, Bucuresti, 1954 si D. Pippidi, Les fouilles d' Istros, in « Bull. Corr.
Hell. », LXXXII (1958), 1, p. 335-350.
19 Vezi V. Parvan, Zidul cetajii Tomis, in Acad. Rom....", t. XXXVII (1915), p. 415-
450 ; I. Stoian, Tomitana, Bucuresti, 1962; V. Canarache, V edifice a mosaique decouvert devant
le port de Tomis, in 0 Studii Clasice », III (1961), p. 227-240 si de curind Chr. Danov in
RE, Suppl. IX, col. 1397-1428.
20 Vezi V. Parvan, Gerusia din Callatis, in Ac. Rom. ...", t. XXXIX (1920), p. 51
90 ; Th. Sauciuc-Saveanu, Cattails, in L'Archeologie en Roumanie, Bucarest, 1938, p. 51
79 si recent C. Preda, Cattails, Bucuresti, Editura Meridiane, 1963.
21 Pentru cetatile maritime de pe tarmul apusean al Marii Negre vezi Pick- Regling,
Die antiken Miinzen Nord-Griechentands. Die antiken Miinzen von Dacien and Moesien : I,
1-2, Berlin, 1898-1910 si Chr. Danov, 3anctannm 6ple Ira rlepuo Mope e apeenocmama,
Sofia, 1947, precum si recentul siiu articol Pontos Euxeinos din RE, Suppl. IX, mai ales
in col. 1066-1092.

www.dacoromanica.ro
 INDICE*

A Acontius, erou legendar 287.

Acro, v. Pseudo-Acro.
Abaris, mag hiperborean legendar 233. Ad Aquas (azi Galan), statiune pe drumul
Abdera, cetate in Tracia Rugg gura riului de la Sarmizegetusa spre Apulum
Nestos, patria lui Nymphodoros 75, 77. 545, 741.
abderili, locuitori din Abdera 191. adila, nume de plants la daci 385.
abiano, v. apiana. Ad Mediam (azi Baile Herculane) 739.
abi, abii, neam scitic nomad la nord de Ad Mutrium (azi Butoiesti sau Botosesti-
Dunare ; solii for vin la Alexandru cel Paia in regiunea Oltenia), localitate In
Mare 227, 229, 231, 233, 235, 587. Dacia 547, 741.
Abilunum, oral in Germania sudica, la nord Ad Pannonios (azi Domasnea Hugh' Orsova),
de Dunare 537. localitate in Dacia 739.
Abnoba (azi Schwarzwald), partea de apus a adrabaicampi, populalie germanica pe malul
Padurii Hercinice, la izvoarele Dundrii sting al Dunarii, la sud de muntii Gra-
487, 489, 565 ; scris si Abnova 487. beta, lingO marcomani 535, 537.
Abrittus (azi Razgrad in R. P. Bulgaria), Adriatica (mare) 29, 31, 67, 111, 113,
oral in Moesia Inferior, scris si Abrytos 161, 189, 191, 217, 219, 221, 223, 225,
733 235, 245, 247, 251, 253, 257, 359, 387,
Abrupolis, rege trac din tribul sapaioi, 389, 397, 399, 405, 407, 455, 517, 521,
aliat cu romanii, secolul al II-lea i.e.n. 523, 565; pwi-407 ; primeste un brat al
561. Istrului 143, 145, 173 ; numita si Golful
Acesines (azi Samara), riu in Scitia, afluent Adriatic 141, 143, 145, 189, 191 ;
al Niprului 597. regiuni adriatice 171.
Acestor, autor de tragedii la Atena, de neam Ad Salices (azi 6 Martie (?), in regiunea
scitic 87, 95. Dobrogea), localitate in Moesia Inferior
Achab, rege iudeu, a donanit intre anii 875 intre Histria si delta 749.
854 i.e.n. Ad stoma (azi DunavAtul de Jos ( ?), in
Achaia, regiune nordica a Greciei ; sub regiunea Dobrogea), localitate in Moesia
acest nume romanii intelegeau toatd Inferior, la est de Aegyssus 739.
Grecia 493, 495, 681, 683. Adunarea zeilor, titlu la Lucian 615.
Acheloos, cel mai mare riu din Grecia : In Aeetes, v. Aides.
partea lui de sus se numeste azi Meg- Aegisus, intemeietor legendar al cetatii
dova, iar in cea de jos i se zice Aspro- Aegyssus 315.
potamos 139. Aegyssus sau Aegisus (azi Tulcea, in regiunea
Acidava, 1. statiune (azi Enosesti, regiunea Dobrogea) 331, 749.
Oltenia) pe drumul de la Egeta pe valea Aelianus (Claudius) 119, 643.
Oltului in sus, la nord de Romula Aelius Catus (Sextius), consul in anul 4 e.n.,
741 ; 2. statiune pe drumul spre Apulum- a strOmutat 50 000 de geti de peste
741. Dunare in Tracia 237.
Acmonia, localitate in provincia Dacia, la sud Acmilius Paulus, cuceritorul Macedoniei,
de Sarmizegetusa Ulpia Traiana 547. titlu la Plutarh 455.
Aenus (azi Inn, in Austria), riu in Raetia,
* Intocmit de H. Mihaescu. afluent al Dundrii 669.

www.dacoromanica.ro
752
Aepolium, localitate pe tarmul sting al
Pontului, intre riurile Istru si Tyras -
405.
aezi, locuitori din Moesia - 399.
Africa - 409, 411.
Africanus, prefectul unei cohorte - 471.
Afrodita (zeitil), la sciti - 33, 35.
Agamede, fiica lui Augias, cunoaste buruienele
de leac - 597, 599.
Agatharchides din Cnidos, autor din secolul
al II-lea i.e.n. - 723.
Agathocles, fiul lui Lisimah - 195,
619, 621.
Agathon, comandant odris, fiul lui Tyrim-
mas - 587.
Agathyrsos, stramos legendar al agatirsi-
lor - 27, 625, 627.
agatirsi, neam scitic - 33, 51, 53, 175,
403, 405, 529, 539, 541, 625, 627; au
regi -
43, 53 ; se lupta cu parsii - 55,
57; se vopsesc si se tatueaza - 205.
207, 387, 389; poarta podoabe de our
si practice poligamia - 53.
agavi, trib de dincolo de lacul Meotic
529.
agriani, neam tracie din Rodope si de la
izvoarele Strimonului - 247, 249, 589;
lupta in oastea lui Alexandru eel Mare -
581, 587.
Agricola, titlu la Tacit - 487,
agricultori -
173, 175, 605, 607.
Agricultorul, titlu de comedie la Menan-
dru - 135,
-
agriculture la geti 287, 301, 303, 315,
319, 323, 335 ; la sciti - 57, 241, 243 ;
la traci - 65, 67.
Agrippa (M. Vipsanius), colaboratorul §i
ginerele lui August - 399, 401, 403.
Agrippa (Marcius Claudius), guvernator
(217-8 e.n.) in Pannonia si Dacia
705,
Aguavie = Acmonia
Ahaia, v. Achaia.
- 739.
Acarnienii, titlu de comedic la Aristofan
89.
ahei, neam grecesc la sud de Tesalia ; la
Homer inseamna si greci in genera - 5.
Ahile, erou legendar, are un sanctuar in
insula, Leuce - 5, 15, 17, 73, 133, 143,
153, 173, 183, 341, 343, 391, 393, 589,
591, 621, 633, 659, 661, 663, 665; insula
lui Ahile = Leuce 555, 557 ; ea se afla
la gurile riului Boristene 403, 405.
Aias, erou legendar - 5, 15,
- 537.
Aietes, rege legendar, din Colhida - 359,
465, 647.
Ainos, cetate la gurile Hebrului - 251 ;
numita cindva Poltymbria - 251.
Aizisis (azi Firliug), localitate in Dacia,
linga Tibiscum 485, 545.
www.dacoromanica.ro
INDICE
alani, neam nomad in nordul Pontului Euxin,
intre Tanais si Caucaz, ajunge cu vremea
pins la Dunare - 371, 401, 403, 439,
529, 539, 541, 589, 593.
Alba Longa, pe muntele Albanus - 423,
425.
Alba (insula) = Leuce - 17.
Albi sau Alpi, muntii Alpi - 247.
albine, dincolo de fluviul Istru - 67, 69.
Albinus Clodius, viitorul imparat, poarta
razboi impotriva dacilor liberi - 705.
197, Albion (azi Kapella si partea dinspre mare
a Velebitului), munti inalti in masivul
oriental al Alpilor - 247.
albocensi, trib din Dacia - 543, 545.
Alcathoe, fiica lui Minyas din Orchomenos,
eroina legendara - 275, 277.
Alcimoennis, localitate in Germania de
miazazi, la nord de cursul superior al
Dunarii - 537.
Alergarea lui <Oita sau Cursa lui Ahile
(azi Tenderov, in U.R,S,S,), limbs de
- pamint, ingusta gi nisipoasa, pe tarmul
nordic al Pontului Euxin, intre Boristene
s5i89r - 343, 529, 539, 541,
589, 591.
Alexandra sau Casandra, titlu la Licofron
- 137,
Alexandru, 1. fiul lui Filip al II-lea si al
Olimpiadei 155, 191, 193, 217, 457,
565, 723 ; in Tracia - 191, 233, 235,
433, 579, 581, 587; se lupta cu tribalii
355, 583, si cu getii - 125, 127, 235,
579, 583, 585, 587 ; via la el soli ai cel-
tilor 587 ; relatii cu Zopyrion - 351,
359, si cu Lisimah - 619; 2. rege in
Epir 199, 235, 355, 361; 3. Alexandru
din Myndos, autor de la inceputul erei
noastre - 643.
Alfeu, cel mai de seamy riu din Pelopones -3.
alimente, la sciii - 81.
Alpi (muntii) - 245, 247, 267, 397, 401,
403, 645, 669; se in lairt 223; au
- culmi de nepatruns - 355, 357 ; Alpii
-
retici 487.
Alpis (confuzie cu muntii), afluent al Istrului
- 33.
altare -
15 ; altarul lui August - 333, 335 ;
altare la sciti 33, 35.
Altarele lui Flavius (Arae Flavii) (azi Rott-
weil am Neckar), localitate in Germania
superioara in apropiere de Dunare
Aluta (azi Olt), riu in Dacia - 543.
amadoci, neam scitic, e mincatori de carne
nefiarta s, la nord-est de Boristene
539, 541.
Amadocus, rege trac in secolul al IV-lea
i.e.n.
amalfrici - 255.
341.

amalusta, v, amolusta.
amantini, trib In Epirus Nova, la sud-est
de orasul Apollonia 537, 539.
amastric, care tine de Arnastris, ,pras de
coasta in Paflagonia, pe tarmul de rud-
est al Pontului, azi Amasra 341, 343.
amazoane, fame; luptatoare legendare, loea-
lizate pe tarmul de sud-est al Pontului
si uneori chiar la gurile Istrului '.- 5, 13,
15, 189, 573, 663, 665; ele ajung pins
in Turcia 419.
amfictioni, membrii unor s am£ictionii a, unit
uni de orase sau de state grecesti 117.
amfisei, locuitori ai orasului Amphissa, la
Hord -vest de Delfi 117.
Amfitrion, erou legendar 13.
Amfitrite, sotia lui Poseidon, zeita marilor
661.
amias, paste in Pontul Euxin 407.
Amiaidyna, localitate 725.
amolusta, nume de planti la Daci
(variante: amalasta, amolusta),
Amor, zeul iubirii 295, 297.
Ampelius (Lucius), autor 530-531.
Amphipolis (linga Neochori de azi), oral
in Macedonia, pe riul Strimon, aproape
de varsarea lui in mare 157, 179, 579,
583.
amulusta v. amolusta.
Amutrium §i Amutria, v. Ad Mutrium.
Amyntas, rege al Macedoniei, intre anii
390-369, tatal lui Filip al II-lea
173, 191, 243.
Anabasis, titlu la Xenofon 97.
Anacharsis, scit venit la Atenayi trecut
apoi in rindul semizeilor 31, 43, 175,
215, 233, 235, 237, 611, 613,
Anale, titlu la Tacit 493, 495.
anartofracti, neam de origine celtica, la
granita dintre Dacia si Germania 539.
anarti, locuitori in Dacia de nord-vest, linga
Porolissum 179, 543.
Anapum, oral in Germania de sud-est, linga
Dunare 537.
Anchialos (azi Anchialo), oral grecesc pe
tarmul sting al Pontului Euxin, la nord
de Appolonia 251, 391, 593.
ancora dubla (inventatorul ei) 237.
andizeti, populatie ilirica in Panonia Info-
rioara, pe riul Drava 537, 539.
Andrei (apostolul) in Scythia Minor
717.
Andriace, oral pe tarmul sting al Pontului
Euxin, nu departe de Salmydessos
251.
androfagi, populatie softie& vecina cu neurii,
condusa de regi, infrunta oastea lui
Darius 51, 53, 55.
androgini, considerati sacri de catre sciti
37, 39, 83.
48 a. 1414
www.dacoromanica.ro
INDICE 753
Andromaha, titlu de tragedie 73.
Andros, insula. im Egeea 29, 31.
And,rotion, autor 4- 118, 119, 653,
Anduiu3tium, ora' in Germania de sud-est,
pe Dunare, hare Eburodunum si Cala-
mantia 537.
Andugenes, nume al insulei (lui Ahile?) diq
Pontul Euxin -... 341.
Andros, rim in tinutul tribalilor, se uneste
au Brongos (= Margos, azi Morava) §i
se varsa in Dunare, deci Ibarul-43,
Anguron, munte neidentificat ling4 Stin-
vile Cauliace, probabil Portile-de-Fier
141, 143, 145; scris li Angyron
143, 145.
.4ngustia (azi 13retcu), localitate la Dacia et
545.
aniarsese, nume de planta la daci re 383.
Anicius (Lucius), consul irt 160, a luptat
in Iliria 457.
383 animate 179; la sciti 243 $i In Pont --
409, 411.
Anonim (poet) 344 345.
Anthes, neam scitic in Tracia 625.
Antichitali iudaice titlu la Iosephus Fla-
vius 413.
Antigonos, 1. autor 148-149; 2. unul din
generalii lui Alexandru cel Mare 193,
194, 255, 257, 259; 3. Antigonos Gonatas,
rege elenistic intre anii 283,-239, lupta
impotriva lui Antiochus II 357.
171, Antiloh, erou troian 5.
Antiochus I, intre anii 324-261, rivalitatea
ou Antigonos 357; si cu celtii 361
in Tracia 603.
Antipafros, 1. §ef macedonean sub Alexandra
cel Mare 589; 2. rege in Macedonia
timp de patru luni in anii 298-297,
ginerele lui Lisimah 355, 357.
Antoninas (Marcus Aurelius), imparatul
701, 703.
Antonius (Caius Hybrida), proconsul in
Macedonia 'Ana in anul 43 1.e.n. 263,
669, 677,
Antonius (Marcus), triumvirul 493, 517,
523, 575, 577, 671, 673; are legaturi ou
getii 575,
aorsi, populatie sarmatica nomada, intre
Tanais si Caspica 401, 403, 539,
541.
713, apa si parnintul, simbol al supunerii 59.
apaturii, sarbatoare ateniana 89, 91.
Aphrodisias, oral in Chersonesul Tracic, in
apropiere de Callipolis 399.
Api, zeita la sciti, corespunde zeitei grecesti
Geea 33, 35.
Apian, autor 561 577.
apiana, nume de plant4 la dui (variants:
abiano) 383.
Apis, rage spartan legendar 355.
764
Apo, v. Apus.
Apollonios din Rodos, autor 138-145.
Apo lo, zeu 5, 205, 207, 279, 569, 571;
are un templu in Apolonia 249; si o
statuie 409, 411 ; la sciti numit 1l
Goitosyros 33, 35.
Apolodor, autor 231, 237, 464-465.
Apologia, titlu la Apuleius 609.
Apolonia, 1. (azi Pojani, in R. P. Albania)
°ray pe coasta ilirica, Ia sud de Dyrrha-
chium 347, 515; 2. (azi Sozopol in
R. P. Bulgaria), oras pe farmul sting at
Pontului Euxin 47, 49, 107, 109, 133,
169, 171, 195, 197, 249, 251, 351, 353,
391, 399, 401, 409, 451, 569, 593.
apoloniali, locuitori ai Apoloniei 107, 251,
403, 405.
Aponius (Marcus), legat consular in Moesia
in anul 69 e.n. 491.
Appius, comandant roman ajuns piny la
sarmati 521, 523.
Appuleius, soldat roman 479.
aprus, nume de plant& la daci 383.
apsintieni, populatie tracica linga Chersones,
la est de muntele Atos 69, 71.
Apsirt, erou legendar 141, 143, 281, 283,
647.
Apula, variants pentru Apulum 741.
Apuleius, autor 608 609.
Apulum (azi Alba Iulia), oral in Dacia 545.
Apus (azi Cara,), riu in Dacia linga Lede-
rata 739.
Aquae, v. Ad Aquas.
Aquila (Iulius), cavaler roman in timpul
lui Mitridate 501, 503.
Aquileia, oral in nordul Italiei in delta
riurilor Isonzo si Natisone 223, 245,
247, 255, 359, 405, 407.
Aquitania, linut intre Pirinei si riul Garumna,
in Galia, renumit prin cultura meiului
409.
arabi 199, 527.
arama la sciti 41.
Araros (azi probabil Ialomita), afluent at
Istrului, in cimpia getica 31.
aravisci, populatie in Panonia InferioarA,
vecina cu scordiscii 537, 539.
Araxes (azi Volga Inferioara?), riu in regi-
unea masagetilor 29.
Arcidava (azi Varadia), localitate in Dacia,
pe drumul de la Lederata spre Sarmize-
getusa 741 ; scris gi Argidava 545.
arcuri (arme) 243, 293 ; la geti 75, 77,
329 ; la sarmati 79; la sciti
85, 103, 221, 307, 415, 417.
- 23,
Arcadia, regiune centrala in Pelopones
Archelaos, rege in Capadocia, secolul
l.e.n. 517, 519.
Arcinna, localitate in Dacia, pe drumul
de la Amutria spre Sarmizegetusa 547.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Arcobadara, localitate In Dacia, pe cursul
superior al riului Alutus 545.
Arctinos, autor 5 6.
arei, sarmati patrunsi in tinutul getilor de
la nord de Haemus, numiti ci areafi
399.
Ares, zeu al razboiului 5; la sciti 33,
35; si la traci 65, 67.
Ares sau Arex (azi Sulina), brat al Dundrii
(deformat din Narex) 145.
Angamum, v. Orgame.
Argidava, v. Arcidava.
Argimpasa, numele zeitei Afrodita la sciti
33, 35.
argintul (moneda) 77; la geti 187, 189,
327 ; la gali 721 ; la macedoneni
357 ; la sciti41, 353, 355.
Argo, corabie legendary pe Istru 397,
399, 429.
Argonauticele, titlu la Apollonios din Rodos
si la Valerius Flaccus 139, 427, 429.
argonautii, corabieri legendari, plutesc pe
Istru in sus 15, 141, 145, 189, 191,
427, 429; si ajung piny in Istria 359.
Argos, orac in Grecia 371.
Arhelau, general in armata lui Mitridate
571.
Arian, autor 578 601.
ariani sau persi, cinstesc ca zeu pe Zathraus-
thes 189.
Ariapeithes, rege scit, tatal lui Scyles 43,
45.
aridai, populatie din Palestina, din tinutul
Arados 247, 249.
arimaspi, populatie mitica in tinuturile sci-
tice de miaza-noapte 251, 253.
Ariogaesus, rege cvad in anul 174 e.n.
669.
Aristarh, filolog alexandrin din secolul al
II-lea i.e.n. 15, 17.
Aristides (Aelius), autor 600-601.
Aristocritos, autor putin cunoscut, din ale
eArui scrieri s-au pAstrat numai citeva
fragmente 637, 639.
Aristofan, autor de comedii atenian 87-
93.
Aristotel, ilustru filozof atenian 106-113,
723.
arme de lupta Ia geti 75, 77; la sarmati
391, 393, 489, 491; la traci 69, 71, 637.
armeni 493, 595, 721 ; poarta arcuri
379 ; relatiile for cu romanii 177; trupe
de armeni 177.
Armenia 517, 573.
Armigenis, insula din Pont (Leuce?) 343.
15. Arrubium (azi Macin, regiunea Dobrogea)
I localitate pe cursul inferior al Istrului,
ling& Dinogetia 739, 749.
arsacizi, din familia regilor armeni Arsaces
443.

arsieti, populatie din Carpatii centrali, intro
anartofracti gi saboci, probabil de origins
dacica - 539.
Arta de a iubi, titlu la Ovidiu - 273, 275.
Arta tacticii, titlu la Arian - 593.
artaci, trib razboinic al moesilor, infrint de
M. Licinius Crassus in anul 28 i.e.n.,
locuiau in Haemus - 677.
Artanes (azi Osam sau Loin), afluent de
dreapta al fluviului Istru, in %inutul
crobizilor - 33.
Artemidor, 1. geograf din Efes, pe la anul
100 i.e.n. - 399, 401; 2. din Daldis,
autor folosit in lucrarea de fata - 629.
Artemis, zeita venerata de greci - 5, 17,
19, 113 ; gi traci - 31, 65, 67.
Arthetauros, mic dinast din Iliria - 561.
Artiscos (azi Arda), afluent al riului Hebros ;
el vine dinspre apus, adica din linu-
turile odrisilor - 47.
arupini, locuitori ai localitatii Arupion, la
intretaierea drumurilor de la Sena gi
Siscia spre fader; azi Vital, intre inal-
timile Katun gi Prozor, la sud-vest de
Oto6ao - 223.
Arutela (azi Poiana Bivolari, regiunea Ol-
tenia), statiune in Dacia Traiana, pe
drumul de la Romula pe valea riului
Alutus spre Apulum - 741.
asa, nume de plants la besi - 383.
Asamus (azi Osam), afluent de dreapta al
Istrului, izvoragte in muntii Haemus
399.
Asclepiades, medic din secolul I i.e.n.
- 617.
Asclepios, zeu al medicinii la greci - 611,
613.
Asia, continent - 25, 69, 71, 77, 119, 163,
165, 167, 173, 185, 227, 237, 259, 261,
351, 355, 357, 361, 363, 367, 369, 371,
405, 407, 427, 433, 515, 587, 671, 719;
in ea locuiesc ci sciti - 29 ; Asia Perga-
mica - 561 ; Asia de Sus - 27.
Asiaces sau Axiaces (azi Tiligul, in U.R.S.S.),
riu mic pe coasta Pontului Euxin, intre
Tyras gi Hypanis ; pe malurile
locuiau asiacii - 387, 539, 555.
asti, trib tracic la nord-vest de Bizant,
intre Perinthos gi Apollonia - 169, 171.
Astiage, rege in Media intre anii 584-550
i.e.n. - 171.
astingi, populatie vandals-gotica la granita
de miazanoapte a Daciei, vecina cu
costobocii - 701 ; mai tirziu se agaza
in Dacia - 699, 701.
astronomic - 225, 227 ; la geti - 229, 231.
Ateas, rege scit pe vremea lui Filip al II-lea
- 243, 353, 361, 431, 461, 463, 613,
615, 637 ; in lupta cu istrienii - 351,
353.
48'
www.dacoromanica.ro
INDICE 755
Atena, capitala Aticei - 187, 191, 193, 721 ;
importa grine din Pont - 115.
atenieni, locuitori ai Atenei - 239, 367,
369, 459; relatiile for cu tracii - 75,
89, 91, 99, 191 ; gi cu getii - 605.
Athenaios, autor - 21, 122-123, 721-723.
Athrys (azi Iantra), afluent de dreapta al
fluviului Istru, curge prin tinuturile cro-
bizilor - 33.
Atica, provincie in Grecia, cu capitala
Atena - 239.
atici, locuitori ai Aticii - 239.
Atlas (azi probabil Oltul), afluent de dreapta
al fluviului Istru (de fapt din stinga)
- 33.
atmoni, trib al bastarnilor - 243.
Atos, munte in Chalcidica - 217.
Atticus, prieten cu poetul Ovidiu, caruia
acesta ii adreseaza o scrisoare din Tomis
- 317, 319.
Aufidius Modestus, gramatic latin din seco-
lul I e.n. - 207.
August, imparat roman - 211, 268-269,
333, 347, 493, 495, 515, 517, 527, 531,
569, 571, 671, 679 ; relatiile sale cu getii
- 239, gi cu peonii 567 ; forul lui
August din Roma - 691; titlu la Plu-
tarh - 463.
auhefi, locuitori de linga fluviul Boristene,
salagluiesc linga Taphrae gi in apropiere
de izvoarele riului Hypanis - 405.
Aulida, orag de coasta in Beotia, loc de
adunare a flotei lui Agamemnon inainte
de razboiul cu Troia - 17.
our la daci - 507; 1a geti - 197, 327; la
macedoneni - 357 gi la sciti - 41, 77,
353, 355 ; este probabil la gali - 721.
Auras (azi probabil Jiul), afluent de dreapta
al fluviului Istru (de fapt din stinga)
33.
Aurelius (Marcus), imparat roman intre 160 -
180, se lupta la Istru cu iazigii gi mar-
comanii - 603, 699, 701, 703.
awumetti, nume de plant& la daci - 385.
ausoni, roman din Italia - 277, 309, 323,
sale 325, 331, 333, 423, 425.
Ausonia (Italia) - 437.
autariafi sau autariei, aularieni, populatie
ilirica, intro ardiei gi dardani - 247,
249, 565, 567; stramogul for legendar era
Autarieus - 565.
avarini, populatie de la izvoarele Vistulei
539.
Axenus a Neospitalierul s, numele mai vechi
al Pontului Euxin - 293, 387, 399, 401.
Axiaces, v. Asiaces.
Axinus, v. Axenus.
Axiopolis (azi Cernavoda-Hinogu, in regi-
unea Dobrogea), orag pe malul drept al
Istrului, in Moesia Inferior - 543, 549,
756 INDICE

553, 739; apare si sub forma Axiupoli bautura din radacini 21.
747. bebrici, populatie in Misia si Bitinia, distrusS
Axios (azi Vardar), riu important in Mace- in secolul al VIII-lea i.e.n. de bitini
donia 217, 647. 227.
Beolia, regiune in Grecia cu capitala Teba
91, 251, 571.
8 berbeci in Libia 111 ; si la sciti --- 245.
bare (bautura) 723.
Babilon, celebru oral pe fluviul Eufrat, Beroe (azi Piatra-Frecatei, regiunea Dobro-
cucerit de persi 25. gea), localitate in Moesia Inferioara, ling&
babilonieni, locuitori ai Babilonului 463; Troesmis 739, 747.
Babitonienii, titlu de comedie la Aris- Bersobis, Bersovia (azi Berzovia, in regiunea
tofan 91. Banat), localitate in Dacia, pe drumul
Bacchos (Dionysos), zeu 45, 157, 275, de la Viminacium spre Sarmizegethusa
277, 387, 389. 485, 739.
Bactria, Bactriana, regiune in Asia Cen- besi, populatie tracica pe cursul inferior al
trals, udata de riul Oxus, fertila si Hebrului (Maritei), intro Haemus si
umblata 363, 377; locuitorii ei sint Rodope 249, 281,283, 291, 377, 379,
nurniti bactrieni 265, 453, 611, 613. 671, 675, 679, 731; fac preziceri 69,
Bactica, provincie romana in Africa de 71 ; nume de plants in limbs. for 383 ;
Nord 525, 527. relatii cu romanii 515.
baimi, populatie germanica vecina cu cvazii, betilote, nume de plants la gali 385.
intro Dunare si riul Marne 535, 537. Bibacum (azi probabil Biburg), oral in
balauri, pe steagurile scitilor 595. Germania 537.
Balbus, gromatic, a faeut masuratori in bibani (pesti) in Istru 645, 651.
Dacia 473. Biblioteca lui Apolodor, titlu de opera --
balena in Pontul Euxin 109. 464 -465.
Banadaspas, rege la iazigi intro anii 160 Biblioteca isloricei , titlu la Diodor 189.
180 e.n. 703. Bicilis, tovaras de lupta al lui Decebal,
Banchetul inieleptilor, titlu la Athenaios da in vileag romanilor eonsorile acestuia
721. 697.
bancuri de pesti in PontUl Euxin 407. biefi,trib dacie, probabil 'infra Mures si
bani, la sciti 233. Bega sau la nord de riul Timis 543,
barbari 119, 277. 545.
barbuni (pesti) in Istru 645. biesi, trib dacic independent, in Carpatii
Bardylis, rege ilir pe vremea lui Filip al nordici, vecini cu piegitii si sabocii
II-lea 613, 615. 539, 541.
Bargos, v. Margos. bir platit de orasele grecesti odrisilor 77.
basilizi, populatie scitioa linga agatirsi Biroe, v. Beroe.
405. bisalti, neasn tracic la vest de cursul inferior
bastarni, neam germanic la nord de gurile al Strimonului 205.
Istrului 165, 173, 221, 225, 239, 241, bistoni, populatie tracica la marea Egee,
243, 261, 263, 269, 271, 361, 405, 451, linga orasul Abdera 309, 311, 321, 375,
455, 495, 496, 529, 539, 541, 565, 573, 419; arme bistoniene 311, 313.
671, 675, 677; au relalii cu dacii 359; bitini, locuitori ai Bitiniei, in nord-vestul
sint amestecati cu tracii 227; loeuiesc Asiei Mici 69, 71, 165, 167, 227, 405,
in insula Peuce 241 ; au raporturi eu 407, 571 ; taxa for se numeste Bitinia
macedonenii 257, 259, 361, 561, cu 361, 415, 597, 679.
Mitridate 359, 361, 513, si cu romanii bizantini, locuitori ai orasului Bizant 161,
569. 163, 195, 255, 257, 511, 637, 639.
batave, neam germanic, la gurile Rinului Bizanf, oral grecesc (numit mai tfrziu
375. Constantinopole) 163, 167, 221, 249,
Bathanatthia, regiune celtica linga Istru, 251, 401, 403; originile sale 359, 361;
numita dupa conducatorul gal l3atha- este asediat de regele macedonean Filip
natthos ; celtii de pe Dunare se numeau al II-lea 353.
batanati 721. Bison (azi Kavarna), ()rase' pe tarmul tracic
Battarios, lel barbar in Panonia in anul al Pontului Euxin, intro Dionysopolis
174 e.n., vine Is imparatui Marcus Au- si promontoriul Tirizis 391, 593, 725,
relius 699. 739; distrus de un cutremur 249,
liai la sciti 43. 399; scris si Byzone 171.

www.dacoromanica.ro
 INDICE
billani in insula Leuce - 17.
Blandiana (azi Vino de Jos), statiune pe
drumul de la Germisara spre Apulum
pe malul drept al Muresului - 741.
bles, blis, nume de plants in daci - 381.
bodini, populatie in Sarmatia la nord-est
de Carpati, aproape de Boristene, intre
gevini si amadoci 539, 541.
bogalii marl in Asia - 25.
boi (animale) la cvazi - 699; la geti - 643,
647, 649; la sarmati - 33, 35, 287, 289;
la sciti 37, 39, 79, 363.
boi, populatie celtica 219, 223.
Boreas, Boreu, vint de la miazanoapte
139, 225, 227, 247, 281, 287, 313, 655.
Boreicci (gura), probabil unul din canalele
bratului Chilia de azi, bratul de nord al
Istrului 551.
Borionstoma, unul din actualele canale ale
bratului Chilia - 403, 731.
Boristene, 1. (azi Nipru) fluviu in Sarmatia,
se varsa in Pontul Euxin - 31, 45, 53,
221, 223, 243, 391, 393, 401, 403, 405,
451, 453, 537, 553, 555, 621, 661 ; e
navigabil 41 ; 2. oral, v. Olbiopolis;
beristenitii au relatii cu scitii 45,
451, 453 ; 3. (azi Berezan), insula, la
gurile riului - 555, 557.
Bosfor, Bospor 1. tracic - 47, 49, 53, 69,
85, 145, 171, 173, 247, 279, 399, 405,
407, 573; 2. cimerian - 233, 235, 377,
399, 401, 415, 501, 503, 573.
Bottiaia, Bottia sau Bottiaiada, regiune in
Macedonia la vest de Axios - 583.
bout -de -mare, peste in Pontul Euxin - 409.
bour, trilieste inc& in Padurea Hercinicii -
179.
brahmani, preoti. in India - 637.
brebi, castori in regiunile pontice - 731.
Brennos, Brennus, sef gal pe la anul 280
i.e.n. - 163, 357, 721 ; moare in Grecia
- 357.
breuci, trib iliric pe ambele maluri ale Savei,
in Panonia Inferioard, la vest de Sir-
mium - 537, 539, 681.
bria, in limba traca insemna <c cetate » -
251.
brigi, populatie traded din Asia Mica*, numiti
apoi frigieni - 227, 405, 407.
britani, locuitori ai Britaniei - 265, 447,
603, 641, 717.
Britania - 221, 493, 495, 703.
britolagi, trib la nord de gurile Istrului, in
apropiere de Hierasos (Siret) si de peucini
- 555.
brinza, la moesi 227; si la sciti - 11,
215, 231, 233, 243, 245.
broasca, simbol la sciti - 23, 59, 637, 639.
Brondentia, oral in Germania, ling& Dundre
- 537.
www.dacoromanica.ro
757
Brongos, afluent de dreapta al Istrului, v.
Margus - 33.
Brucla (azi Aiud), statiune pe drumul
aurului» in Dacia - 741.
Brutus (Decimus Iunius), nascut in 85 i.e.n.,
praetor in anul 48, guvernator in Mace-
donia in 43 i.e.n. - 575, 577, 669,
671.
Brutus (Marcus lunius), mort in luptele de
in Philippi din anul 42 i.e.n. - 263.
Bubali Caput (azi Brebu lingil Resita),
prima statiune pe drumul Tibiscum-Vi-
minacium in Moesia Superioara la nord
de Dundre - 739.
budama, nume de plants la daci - 385.
budathala, nume de plant& la daci - 385.
budini, populatie scitica la nord-est de
fluviul Tanais, vecind cu sarmatii - 53,
55, 61.
bufoni in reprezentatiile teatrale la traci -
99.
Burebista, rege get si mare cuceritor pe Ia
mijlocul secolului I i.e.n. - 231, 239,
253 ; ii inaltrt pe geti - 237; moartea,
sa - 237, 239.
burgioni, populatie in Sarmatia europeand
la izvoarele Vistulei - 539.
buri, neam germanic la izvoarele Vistulei,
vecin cu cvazii si cu sarmatii - 703,
705 ; relatii cu daeii - 687.
Bur(r)idava (azi Stolniceni, regiunea Ol-
tenia), statiune pe drumul Oltului
467, 469, 741.
buridavensi, locuitori din Bur(r)idava sat'
din regiunea invecinatd - 543, 545.
Byce (azi Perekop, in Marea de Azov),
mlastina in partea de rasarit a strim-
torii Taphros - 539, 541.
Byzone, v. Bizone.
C
Cabriomarus, rege cvad in secolul al II-lea
e.n. - 705.
Caelia, curtezand pe vremea imptiratului
Domitian 439.
Caecilius Faustinus (Aulus), consul suffectus
in anul 99 e.n., legat in Moesia inferioara.
in anul 105, apoi proconsul in Africa
469, 471.
Caecilius Metellus (Marcus), consul in anuL
115 i.e.n. - 681.
Caecilius Secundus, prieten cu poetul Martial,.
a comandat o unitate roman& in anuL
92, in luptele lui Domitian la Dundre
impotriva dacilor - 439, 441.
cai, la geti - 309, 653 ; la sciti - 35, 41,
55, 57, 59, 61, 245, 647, 649 ; la sigini -
67 ; in traci - 97, 227.
768
Calamantis (azi probabil Komarno
R. S. Cehoslovacia), ora§ in Germania,
ling& Dunare 537.
Calamis, sculptor grec din secolul al V-lea
i.e.n., a facut o statuie zeului Apo lo in
Apolonia pontic& 249, 251.
calatieni, locuitori ai orasului Callatis, se
lupta cu macedonenii 193, 195, 511.
Calcedon (azi Cadichioi), colonie megarica
pe coasta asiatica a Bosporului 171,
191, 511, 719.
calendarul la Roma 439, 441.
calibi 573.
Calidava, scriere gresit& pentru Capidava
739.
Calimah, poet alexandrin din secolul al
II-lea i.e.n. 141.
calipizi, neam tracic sau scitic pe cursul
inferior al riului Hypanis, pe tarmul
Pontului Euxin 387.
Callatis (azi Mangalia), oras grecesc pe
tarmul sting al Pontului 133, 195,
197, 247, 391, 399, 405, 407, 511, 553,
569, 593, 725, 739 ; numita inainte Cer-
batis sau Cerbetis 399 ; colonie a
heracleotilor 171, 173, 249, 251, 253;
in lupta cu Lisimah 193, 195 ; din ea
sint originari: Cretheus, §ef in armata
lui Alexandru cel Mare 587,
Demetrios, autorul unei lucrari despre
Pont 169, 719, Heraclid 719 ; scris
si Callatis 749.
Callias, autor 86-87, 93.
Callidromus, sclav grec la Decebal
Calistene, autor 124 127.
Callistratos, filolog din secolul al II-lea
i.e.n. 625, 627.
Calonstoma sau Caton, a Bratul cel Frumos s,
al treilea brat al Istrului incepind de la
sud, poate unul din canalele actualei
Sulina 139, 141, 143, 145, 401, 403,
551, 593, 731.
Calvisius Sabinus (Caius), consul in anul
26 e.n., apoi guvernator in Pannonia
497.
carnavi, trib vecin cu chetii 535, 537.
Campania, regiune in Italia meridional&
409.
Candidiana (azi Cadichioi sau Popina), loca-
litate pe Dunare, la vest de Durostorum,
v. $i Nigriniana 737, 747.
Caninius Rufus, din Comum, concetatean §i
prieten cu Pliniu cel Tinar, intentions sa
eerie un poem despre r&zboaiele dacice
477.
cantabri, populatie in partea de nord a
Spaniei anterioare 209, 211, 531.
Cantioebis (probabil actualul Giinzenhausen),
ora§ in Germania de sud, In apropiere
de Dunare 537.
www.dacoromanica.ro
INDICE
in capadoci, locuitori ai Capadociei 439, 571.
Capadocia, se intindea intre muntii Tauros
§i Pontului Euxin, in Asia Mica 415,
501, 503, 517, 721.
Capedunum (azi Ulice, in Iugoslavia), cetate
a scordiscilor 249.
Capidava (azi Capidava, in regiunea Dobro-
gea), localitate in Moesia inferioara, intro
Axiopolis si Troesmis 739, 747 ; notata
gresit si Calidava 739.
Capitoliu, inaltime la Roma 403, 405.
capnobati, numire a moesilor 227.
capre in insula Leuce 589, 591.
Caput Bubali, v. Bubali Caput.
Caracalla (imparatul) §i dacii liberi 705,
707.
Carambis (azi Kerempe-burim), promontoriu
in Paflagonia, in fata peninsulei Taurida
139, 141, 221.
Carcinites, cetate in Scitia, ling& riul cu
acela§i nume 51, 53, 537, 539.
care, car* la Belli 39, 43, 183, 213, 225,
229, 235, 287 ; §i la sarmati 287,
289.
Caria, portul si teritoriul din jurul Portului
Carienilor, mai jos de Callatis 391,
593.
Caribda, ninth' legendary 339.
589, Carmide, titlu de opera la Platon 99, 103.
carnea interzisa la geti 231.
carni, populatie celtic& in valea riului Taglia-
mento, din Italia de nord 1i Austria
223, 247.
479. Carnuntum (azi Petronell), °rag pe Dunare,
in Panonia Superioara, la est de Viena
403.
caropithla, nume de plant& la daci 385.
Carpatos (azi muntii Carpati) 539, 541,
543.
carpi, trib dacic pe Valle riurilor Siret §i
Prut §i la gurile Dunarii 539, 541,
733, 735.
Carpis (confuzie cu muntii Carpati), 1. afluent
al Dunarii 33; 2. localitate dacica
in Panonia, la cotul Dunarii 539,
541.
carpizi, probabil tot una cu carpii, la nord
de Istru 105, 173, 175.
Carrodunum, ora§ la vest de riul Tyras, in
apropiere de Dacia 539, 541.
Carsidava, ora§ in Dacia, probabil in Mol-
dova, pe cursul mijlociu al Prutului
545.
Carsium (azi Hirsova, in regiunea Dobrogea),
statiune intre Axiopolis §i Troesmis
553, 555, 739, 747.
cartaginezi, locuitori ai Cartaginei 103,
721.
carul mare (constelatie) 313.
carul mic 297, 299.
 INDICE
Carus, educator al copiilor lui Germanicus ;
poetul Ovidiu spera sa obtina prin el o
ameliorare a situatiei sale de exilat 337
339.
Carystos, oras in coltul de sud al insulei
Eubeia 29, 31.
Caspica (Marea) 243, 251, 253, 405, 407.
Cassius, general roman, se revolts in Siria
703.
castraveti in Italia 409; si in Pont 409,
411.
Castinus, guvernator in Panonia si in Dacia
705.
castori, in Pont 731.
Castra Nova, azi intre Puturi (Giorocul
Mare) si Cacaleti, in regiunea Oltenia,
statiune pe drumul de la Drobeta la
Romula 741.
Castra Traiana (azi Simbotin) sub forma
gresita Castra Tragana, pe valea Oltului,
mai jos de Calimanesti 741.
casuari, populatie la sud de suebi 535,
537.
Cathizon, numele barbar al orasului Gera-
nia 729, 731.
catizi, populatie pe tarmul Pontului Sting,
numita si pigmei 399.
Cato (C. Porcius), consul in anul 114 i.e.n.,
invins de scordisci in Tracia 521, 523.
Cato cel Batrin, titlu la Plutarh 457, 459.
Catus, v. Aelius Catus.
Caucaz (muntele) 521, 523.
caucazian 143, 145.
caucoensi, trib in Dacia 543, 545.
Cauliac, Edina inalta pe Istru, probabil la
actualele Pori de Fier 141, 143, 145.
cauri, vinturi de nord 201, 203.
Cauzele plantelor, titlu de opera la Teofrast
129.
Cavaros, §ef celt 163, 165.
cazane, la sciti 35.
cciciu/i., la geti 453.
camp pictate la britani 265 ; la sigini
67 ; la sciti 55, 79; si la traci 579,
581.
casatoria la geti si traci 129, 211, 389, 391.
ceara in regiunile pontice 161.
cebreni, trib tracic 605.
ceiagisi, populatie in Dacia 543, 545.
Cedonia (azi Gusterita, linga Sibiu), sta-
tiune pe drumul de la Apulum spre
Alutus 741.
Cedros (azi Tibra, In R. P. Bulgaria sau un
riu din sudul Dobrogiei), riu in Moesia
Inferioara 673.
Ceiris (poate $eremet in Dobrogea), pester&
incapatoare in Moesia Inferioara 677.
celegeri, populatie In Moesia, vecina cu
dardanii, tribalii si timahii 397, 399.
celibatari la geti si traci 229; la sciti 227.
www.dacoromanica.ro
769
Celsus, gromatic, masurator, lui ii este
dedicata lucrarea lui Balbus 473.
celtic, celtica, lac, mare, munti 141, 143 ;
neamuri 255, 245 ; triburi 583 ; lara
221, 223.
Celtos, stramos legendar al celtilor 565.
celto- sciji, celti amestecati cu sciti 251,
253, 459.
celto-traci, celti amestecati cu traci 227,
237, 239.
celti, tara for 33, 111, 223, 235, 267, 457,
587 ; celtii la Istru 25, 173, 721; celtii ci
ilirii 245 ; celtii si macedonenii 199;
celtii si romanii 619, 679; strigate de
lupta 595 ; celtii si bautura 103 ;
v. si 107, 111, 223, 617, 743.
Centum Putei (azi Surduc, in regiunea
Banat), statiune pe drumul de la Tibis-
cum la Viminacium 739.
centurioni, in armata romans 445, 447,
469, 471.
Ceraunici (azi Kimara), munti, intre Epir
si Iliria 249, 589.
Cerbatis sau Cerbetis, numele mai vechi al
orasului Callatis 399.
cerbi, la sciti si traci 245, 595.
cercer, nume de plants la daci 381.
cercirul, o specie de peste din Pontul Euxin
409, 411.
cereale, in Moesia 731.
Ceres, zeita, la moesi 1i geti 327, 731.
Certiae (azi Romita), statiune in Dacia pe
drumul de la Napoca la Porolissum
741.
cetati, la sciti 57.
Caesar (C. Iulius) si dacii sau getii 231,
347, 515, 567, 573, 575; v. si 179, 181,
263, 421, 569, 575, 577, 671, 673.
channa, o specie de peste din Pontul Euxin
409, 411.
Charnabon, rege get din secolul al V-lea
i.e.n. 19.
chatti, neam germanic intro riurile Main ci
Lahn, apoi in actualele provincii Hessen
si Nassau, pe Rin 517, 519, 535; rela-
%iile for cu romanii 421, 423.
Chersonesul tauric, actuala peninsula Crimeea
399, 401.
Chersonesul tracic, peninsula intro Propon-
tida, Helespont ci golful Melas 67, 69,
187, 251, 589, 605 ; chersonesiti 63.
Chestiunile europene, titlu la Agatharchides
din Cnidos 723.
Chios, insula in Egeea 663.
Choirilos, poet epic grecesc din secolul al
V-lea i.e.n. 237.
chromisul, paste din Pontul Euxin 409, 411.
Ciabrus (azi Tibrita), afluent de dreapta al
Istrului, formind granita intro Moesia
Inferioara 1i Superioara 543, 547, 549.
760 INDICE

Cicero, scriitor latin 177, 515, 575, 577. cocori, in regiunile pontice 109, 399, 729,
Cianee (azi Urekiadi), doll& insole stincoase 731.
la gura Bosporului tracic 47, 113, codila, coecolida, v. coicolida.
141, 251, 515. - Coenus, general al lui Alexandru cel Mare
ciconi, trib tracic pe coasta marii Egee, 363.
intre gurile Hebrului si Lacul Bisto- Coes, fiul lui Erxandros 49, 51.
nian 419, 729, 731. Cogaionon, munte sfint la geti, neidentificat
Cilicia, regiune in coltul de sud-est al 231.
Asiei Mici, strins legata de Siria 171, Cohors I Hispanorum veterana 467.
219, 721. cohorts de sicambri 497, 499.
cilicieni, locuitori din Cilicia 415, 439. coicolida, nume de planta la daci, cu vari-
cimbri, populatie germanica 261, 347, 359. antele coicodila, coecolida, colida, codila,
cimerian (farm), actualul farm al Marii de 385.
Azov 335, 399. coifuri 243.
cimerieni, popula%ie tracica intre Dunare Coiranos, sef aliat in armata lui Alexandru
si Don si pe tarmul de nord al Pontului cel Mare 587.
Euxin, emigrata apoi in Asia Mica Colapis (azi Kulpa sau Kupa), afluent de
27, 29, 171, 219, 597. dreapta al Savei, linga Siscia 223, 247.
Cimon, tatal lui Miltiade 67, 69. colhi sau colhidieni, locuitori pe tarmul rasa-
Cinegeticele, titlu la Oppianos 655. ritean al Pontului Euxin, in valea riului
cinefi, trib nadrunt vecin cu cellii 33. Fasis 139, 141, 143, 177, 209, 211,
cinuboila, nume de planta la daci 385. 277, 359, 413, 415.
Circe, magiciand legendary 597, 599. Colhida, -tam colhilor 647, 649.
Cirus, rege persian pe la mijiocul secolului colida, v. coicolida.
al VI-lea i.e.n. 169, 171, 219, 251, Coloanele lui Heracles, azi strimtoarea Gi-
351, 359, 611, 613, 659. braltar 111, 113, 217.
Cius (azi Girliciu, in regiunea Dobrogea), colonii grecesti in Pont 25, 231, 249, 251,
statiune pe drumul dintre Carsum si 253, 451, 453.
Troesmis, in Moesia inferioarA 747. coloniVi in Dacia 695.
cinepa la sciti inlocuieste inul 43. colos, patruped la sciti 245.
Cintul secular, titlu la Horatiu 213. Columella, autor 395.
clari, trib tracic pe latura de miazanoapte Columna lui Traian 697.
a muntelui Haemus, in Moesia Infe- comafi la daci, adica oameni de rind 689.
rioara - 399.
clase sociale la traci 65, 67, 77.
comerf 247,
si Pont
257, 259; comert intre Atena
115; comers intre Italia si
Claudius mons (probabil Varasdin, pe riul Dacia 247; comerl la sciti 231, 233.
Drava), munte in Pannonia: in fata Comidava (azi Risnov), localitate in Dacia
(spre Dunare) locuiesc scordiscii, iar in 545.
spate (spre Italia) tauriscii 399. Comidius, centurion in armata romans 523
Claudius (Appius), proconsul in Macedonia Commodus, impArat roman 703, 705.
intre anii 78-76 I.e.n. 261, 263. Comotorios, rege celtic din Tyle 163.
Claudius Livianus, sol roman la daci 689. comorile lui Decebal 695, 697.
Clearh din Soloi, autor 123, 511. Compendiu despre rnoravuri, titlu la Nicolaus
Clemens din Alexandria, autor 23, 69, din Damasc 215.
637, 639, 701. comunitate de bunuri la sciti 175, 215,
Cleopatra, 1. fiica regelui Filip al II-lea si 233, 235, 597, 599; si la esenieni 413,
a Olimpiadei 155, 173; 2. regina a 415.
Egiptului 523, 525. Cone, regiune indepartata a Europei, in
Clepidava, oral la sud-vest de Tyras, linga Sarmalia 375, 379.
Dacia 541. Conopon Diabasis, ostrov linger Pseudosto.
climatul scitic 225, 231, 307. mon, in delta Duriarii 401, 403.
Cloilios, sef celt in secolul al .II-lea i.e.n. Constitutia eginefilor, titlu la Aristotel
561, 563. 723.
Clondicus, sef bastarn in anul 179 i.e.n. coracini, pesti in Istru 645, 651.
257, 259. corali, trib tracic intre Rodope sau Haemus
cnemide, la traci 457, 459. si fluviul DunArea 249, 327, 331, 573.
coadama, nume de plant& is daci 385. cora' bii pe Istru si in pont 65, 217, 219.
coarne de boi, drept cupe 181. Corcoras (azi Gurk sau Krka), afluent de
Cobos, rege al trerilor, neam tracic 219, dreapta al riului Sava in Panonia Supe-
221. rioara 223, 247.

www.dacoromanica.ro
 INDICE
Coridorgis, localitate in Germania, in a-
propiere de Dunare 537.
Corint, orag in Grecia 371.
Cornelius Nepos, autor 185 187.
corpili, populatie traded la est de Rodope
gi pe cursul inferior al riului Hebrus
729, 731.
corturi de pisla 243.
Cos, insula in Egeea, exports vin in Pont
115.
Cosingas, preot trac, conducatorul fascoalei
contra romanilor 605.
costoboci, populatie la nord-est de Dacia
405, 407, 539, 543, 701.
cotensi, trib in Dacia 543, 545.
Cothelas, rege get din secolul al IV-lea i.e.n.
155, 723.
cotini, populatie in Germania, la nord de
cvazi gi marcomani 701.
cotiata, nume de planta la daci 383,
385.
Cotiso, rege dac, aproximativ intre anii
38-30 i.e.n.
527.
Cotta, comandant
209, 213, 235, 517, 525,
roman pe vremea lui
Mitridate 511.
Cotto, fruntas bastarn 255, 257.
Cottyphos din Pharsalia 117.
Cotys, rege trac intre anii 12-19 e.n. 319,
321, 493, 495, 497, 657, 669, 679.
tovoare, la geti 197; Covoarele, titlu la
Clemens din Alexandria 637.
crapi, pegti in Istru 645, 651.
Crassus (Marcus), 1. triumvirul 263, 591 ;
2. proconsul in Macedonia in anul 29,
a cucerit Moesia, a supus pe traci gi a
ucis pe regele bastarnilor 523, 671,
673, 675, 677.
cratere lesbiene 35.
Crateros, gef macedonean sub Alexandru cel
Mare 589.
Cremniscoe, localitate la sud de gurile riului
Tyras, pe tarmul Pontului Euxin, intre
Istru gi Tyras 405.
credinta in nemurire la traci 49.
Cremona, orag in Italia 493.
crestonai, trib tracic In tinuturile muntoase
dintre riurile Axios gi Strymon 65.
Cretheus din Callatis, gef in Armata lui
Alexandru cel Mare 587, 589.
Cri,sip §i seitii 233, 235.
Cristos, raspindirea cregtinismului 641.
Critasiros, gef al celtilor numiti boi 237,
245.
Criton, autor 506-509, 615.
Criu metopon (azi capul Aia-Burun, in Cri-
meea), inaltime pe tarmul de sud al
Chersonesului tauric 133.
crivatui, vint de miazanoapte 283, 285,
335.
www.dacoromanica.ro
761
crobizi, trib tracic la sud de Istru, in apro-
piere de Pontul Euxin 9, 33, 151,
171, 173, 189, 247, 403, 625, 635, 723.
Cronica universalci, titlu la Dexippos 733.
Cronicele, titlu la Ctesias 721.
Cronos, zeu trac 141, 157.
Crunoi, numele mai vechi al oragului Diony-
sopolis 171, 249, 391, 399.
Crustane, nume de planta la daci 381.
Ctesias, autor 84 85.
Ctesicles, autor 721.
Ctesiphon, personaj in discursul Impotriva
lui Ctesiphon de. Eschine 177.
ctisti, celibatari la traci 227.
Culegere de fapte demne de amintire, titlu
la Solinus 729.
Cum trebuie scrisa istoria, titlu la Lucian
611.
Cumidava, v. Comidava.
cupe, de lemn sau de os la sciti 37, 39,
181, 233, 363.
Curio (C. Scribonius), proconsul in Mace-
ajuns pina in Dacia 521, 523. .
donia intre anii 75-73 i.e.n. 263; a
curionnecum, nume de planta la daci 381.
Cursa lui Ahile, v. Alergarea lui Ahile.
Curtius Rufus (Quintus), autor 362-363.
cutite, la sciti 76 ; gi la traci 301.
Cuvinte vrednice de amintire, titlu la Crisip
233.
evadriga, insigna pe inel 479.
cvazi, neam suebic vecin cu marcomanii,
locuiau in Moravia de astazi, 535, 583,
685, 697, 699, 701, 703.
Cypsela (astazi Ipsala), orag in Tracia la
gura riului Hebrus 603.
D
daci, locuitori ai Daciei, au o tarn imensa --
529; locuiesc pe ambele maluri ale Istru-
lui 671 ; spre vest se intind pina la
riul Pathissus 179, 403; fiind vecini
cu celtii 223 ; spre est sint vecini cu
bastarnii 405, 407; sint numiti gi
geti 401, 671, 683; sau dai
359,
625, 627; dacii gi scordiscii 431 ;
se tatueaza 409; sint diferentiati din
punct de vedere social 413, 507;
au case pe inaltimi 421 ; sint buni
luptatori gi arcagi iscusiti 209, 419;
au regi 209, gi sclavi 617; poseda
our gi turme 507, 695 ; vorbesc aceeagi
limbs ca gi getii 239, 241 ; numarul
for 241 ; jefuiesc Moesia 517, 681,
gi Pannonia 679, 681 ; yin in conflict
cu romanii pe vremea lui Caesar 515,
671, Augustus 209, 269, 271, Domi-
tian 209, 213, 375, 379, 415, 423, 435,
762 INDIGE
437, 443, 445, 481, 483, 485, 487, 493,
505, 525, 527, 533, 569, Traian -683,
685, 687, 689, 691, 693, 697; unii cad
prizonieri gi ajung gladiatori la Roma -
437, 439, 671; altii ramin independenti,
in afara granitelor provinciei romane
Dacia - 707; cregtinismul la daci -
641, 717; nume de plante la daci -381-
385 ; v. gi 201, 203, 207, 213, 215, 223,
239, 241, 245, 271, 369, 377, 379, 405,
407, 487, 493, 495, 531, 533.
Dacia, agezare gi hotare - 397, 399, 537,
539, 541, 543 ; triburi gi orage - 541,
543; cucerita de Traian - 475, 477,
691; prazi luate de romani din Dacia
- 631 ; Dacia sub romani - 695 ; legiuni
in Dacia - 679, 681; guvernatori -
- 705; imparatul Hadrian intentiona
s-o paraseasca - 533; barbarii primes°
pamint in Dacia - 699, 701 ; prin teri-
toriul ei fac comert iazigii cu roxalanii
- 703, 705; se ageaza in ea astingii -
699, 701 ; v. gi 487, 493, 495, 505, 521,
539, 541, 699, 705.
dacice, razboaie - 477, 685; prazi - 421,
423 ; Dacicul, titlu dat lui Domitian
- 439, 441; gi lui Traian - 531, 691.
dacina, nume de plants la daci - 383.
dai, 1. daci - 625, 627; 2. neam scitic din
Asia - 239, 625.
dalmali, locuitori din Dalmatia, se razvra-
tese impotriva romanilor - 679, 681;
sint invingi de Tiberiu - 347; v. gi
415, 523, 525, 617.
Dalmatia, provincie romans - 415, 489,
491, 495, 497, 521, 545, 547, 677,
679.
danduti, trib vecin cu suebii - 535.
dansuri, la greci - 205; gi traci - 97, 389,
613, 615.
danteleti,v. denteleti.
Danubius, numele latinesc al Dunarii,
indeosebi pentru cursul superior al
fluviului, pina la Portile de Fier - 183,
239, 569; scris gi: Danubius - 387, 389;
Danubis - 15, 543, 725, 727, sau Danusis
- 625.
Daortho, personal legendar - 565.
Daos, Davos, Daus, nume de Belay la Atena
- 135, 147, 159, 239, 625.
Dapyx, rege get din sudul Dunarii, din
apropierea de delta - 675, 677.
dardani, neam iliric intrepatruns de ele-
mente tracice, pe cursul superior al
riului Axios - 165, 167, 249, 259, 261,
263, 397, 399, 455, 547, 549, 565, 567,
669, 671, 677, 679, 723 ; sint in conflict
cu macedonenii - 355.
Dardania, tam dardanilor - 259, 261.
dardanic, troian, de la Troia - 301, 303.
www.dacoromanica.ro
Dardanos, stramog legendar al dardanilor
- 565.
darsi, trib tracic la hotarele cu ilirii, poate
identic cu dersaii - 565.
Darius I, rege al pergilor intre anii 521-485
i.e.n., stapinegte Ionia - 63; invinge
pe traci - 65; construiegte un pod peste
Istru 241 ; se lupta cu scipi - 23,
25, 27, 31, 47, 49, 51, 53, 55, 57, 59,
61, 63, 65, 69, 85, 171, 185, 215, 233,
237, 241, 351, 359, 361, 431, 461, 463,
605, 637, 639.
dasareti, neam iliric intro Macedonia, lacul
Lychnidos (Ohrida) gi oragul Anti-
patria (Berat), pe cursul inferior al
riului Apsos (Semen) - 249, 399, 565.
dasi sau dai, neam scitic din Asia - 625.
Dassaro, personaj legendar - 565.
Daunus, erou legendar - 331.
Dausdava, localitate in Moesia Inferioara,
intre Haemus gi Dunare - 553.
Davos, Davus, v. Daos.
Decaineos, Decaeneus, preot gi profet dac pe
vremea regelui Buerebista - 231, 239,
253.
Decebal, rege al dacilor pe vremea impara-
tilor romani Domitian, Nerva gi Traian
- 477, 481, 507, 599, 683, 685; are rela-
tii cu Pacorus, regele partilor - 479;
primegte tribut de la romani - 685;
lupta la Tapae - 685, 687; duce trata-
tive cu Traian - 687, 689, 691, 693;
se intilnegte personal cu acesta - 691;
cuceregte un tinut de la iazigi - 691;
este infrint de romani gi se sinucide -
695 ; lass in urma comori - 695, 697.
Deceneu, v. Decaineos, Decaeneus.
Decius, imparat roman intro anii 249-
251 e.n. - 733.
Degis, v. gi Diegis, frate cu Decebal, vine
in solie la Roma - 435.
De la intemeierea Romei, titlu la Titus
Livius - 255.
Deldon, rege bastarn - 673.
Delfi (sanctuarul din), atacat gi jefuit de
gali - 71, 163, 257, 259, 357, 721.
delfini, in Pontul Euxin - 109, 285, 407,
643, 645, 647, 649, 685, 687.
delieni gi sciti - 29.
Delos, insula in Egeea - 29, 31, 77, 205.
Demetrios, 1. din Chelcedon, rotor din secolul
al V-lea i.e.n. - 719; 2. din Phaleron,
filozof gi om de stat atenian din a doua
jumatate a secolului al IV-lea i.e.n. -
721 ; 3. fiul lui Filip al V-lea, nascut
pe la anul 206 i.e.n., trimis de tatal sau
ca ostatec la Roma - 361 ; 4. din Calla-
tis, pe la anul 200 i.e.n., a scris o lucrare
despre Pontul Euxin - 169, 173, 615,
719.
 INDICE 763

Demostene,
459, 659.
- 115 117, 157, 355,
autor dimensi, trib tracic alezat mai sus de cro-
bizi - 553.
denteleti, danteleti, tracica la
p opula tie Diniguttia, v. Dinogetia.
izvoarele Strimonului - 249, 399, 673, Dinis, conducAtor trac in hipta impotriva
675, 679, 729, 731.
desuti, trib celtic - 223.
romanilor In anul 26 1.e.n. 499. -
Dinogetia (azi GarvAn, in regiunea Dobrogea),
descintece, la greci la traci - 101,
101 ; localitate pe Dunare, in Moesia Info-
103, 609. rioara -543, 549, 553 ; scris qi Dinigut-
Descrierea calatoriei in jurul Pontului Euxin,
titlu Ia Arian 591. -
Descrierea Greciei, titlu la Pausania 619. -
tia sau Timogitia 749.
Dio Cassius, autor
diodela, v. duodela.
-- 669.

Descrierea Pdmintului, titlu la Pseudo-

Scymnos -
171 ; Ia Pomponius Mela - -
Diodor din Sicilia, autor 189, 191.
-
Diophantes, general al lui Mitridate 243.
387 Dionisiu Periegetul -
la 529. Diogene Laertiu - 719.
Despre abstinentii, titlu la Porphyrios - Dion Chrysostomos, autor - 449-453, 657,
qi
745.
Despre agriculture, titlu la Columella
Despre animale, titlu la Aelianus
-- 395.
643.
659.
Dionisiu, din Heraclea 343;
1. din
Sicilia - 343 ; 3. brutar - 479.
2.
Despre cei doisprezece apostoli, titlu la Hipolit
,
Romanul 713. -
Despre cordbii, titlu la Apolodor - Dionisiu din Halicarnas, autor - 267.
-
Dionisiu Periegetul, autor 91, 529.
-
Despre dans, titlu la Lucian 613.
Despre Europa, titlu la Pseudo-Scymnos -
231.
Dionysophanes, autor grec putin cunoscut,
a scris despre Zamolxis, dar nu ni s-a
143, 145. transmis in mod direct - 743.
Despre facultatile naturals, titlu la Galen - Dionysopolis (azi Bareik. in R.P. Bulgaria),
617. oral grecesc pe farmul sting al Pontului
Despre Heraclea, titlu la Amphitheos - -
§i Memnon -
Euxin, fost Crunoi 171, 275, 391,
157 ; 511. 399, 553, 569, 593, 725, 749.
Despre materia medicaid, titlu la Dioscoride Dionysos, zeu de origine trace, numit li.
381.
Despre mingliere, titlu la Seneca -- 367. - -
Bacchos, Bacchus 45, 157, 171, 627,
629, 675 ; zeu la traci 65, 67, 69,
Despre neamuri, titlu la Hellanicos 145. 71, 679.
Despre porturi, titlu la Timagetos
145.
- 143, dioscuri, zei gemeni - 591, 593.
Dioscurias, Dioscuriada (astazi Suhumi),
Despre providentii, titlu la Seneca - 367. colonie milesianA in partea cea mai de
Despre prozodia generald, titlu la Hero- rasarit a Pontului Euxin - 221.
dian - 625. Dioscoride, autor - 381 385.
Despre razbunarea tirzie a diviniteitii, titlu discopela, nume de plants la daci - 385.
la Plutarh - 463. Discursuri, titlu la Dion Chrysostomos -
Despre scifi, titlu la Timonax - 143. 449 ;li Aelius Aristides - 601.
Despre soarta lui Alexandru, titlu la Plutarh Discufii, titlu la Maximus din Tir -
- 463.
Despre temperamente, titlu la Galen - 617.
distanfe - 225.
Divinul Iulius, Divinul August, titluri la
633.

Despre venituri, titlu la Ioannes Stobaeus

- 215. Suetoniu 515. -
docdila, v. doctila.
Despre venituri, titlu Ia Xenofon - 721. Docidava, localitate in Dacia de miaza-
Dexip, autor - 933, 735. noapte 545.-
Diacum (probabil greqit pentru Dimum), doctila (variante : dordila, docdila), nume de
oraq pe Dunare, la est de Oescus - -
diademii pentru regi la geti - 199.
553. plant& la daci 383.
dodonieni, locuitori din Dodona, localitate
Dicfionar, titlu la Pollux - 623. -
in Epir 29, 31.
Didius (Titus), guvernator in Macedonia dolonci, neam tracic din Chersones 67, -
-- dieleia, dielina), nume
invinge pe scordisci, aproximativ in 69, 729, 731.
anul 103 i.e.n.
Diegis, v. §i Degis
503, 521, 523.
685.
Doloncos, rege traclegendar 597, 599.
Domitius (Lucius), consul roman in anul
-
dielleina (variante
de plants la daci - 385.
: 94 i.e.n. - 495, 497.
Domitian, impArat roman intro anii 81
Dierna, (azi Orpva), localitate in Dacia - 96 e.n. -
421, 423, 425, 439, 441, 446,
545. 487, 517, 519, 659, 683, 685, 687.
diessathel, nume de plant& la daci - 385. Donuca, munte - 257.
diesema, nume de planta la daci - 385. dordila, v. doctila.

www.dacoromanica.ro
764 INDICE

Dorostoro, v. Durostorum. egineg, locuitori ai Eginei 17, 549, 741,

Dorticum (azi Rakovica in R.P. Bulgaria), Egipt 189, 237, 239, 453, 495, 497, 569.
statiune pe drumul roman de-a lungul 571 ; ape 31, 189 ; plante 129;
Dunarii, pe malul drept al riului Timacus Egiptul de Sus 109.
(Timoc) in Moesia Superioara 549. egipteni 219, 221, 229, 231, 233, 235,
Drayos (azi Drava), afluent al DunArii 531, 613, 615 ; in oastea lui Darius
247. 63, 65; egipteni §i sciti-79, 81.
dreptul de proprietate 229. Elada (Grecia) 117, 137, 191, 193, 221,
driadele, nimfe 205. 225.
driopi, populatie in nordul Greciei 205. Elba, riu 225.
Drobeta (azi Turnu Severin), ora§ in Dacia elefanci 179.
547, 741. Elegii, titlu la Propertiu 265.
Dromichaites, Dromichaetes, 1. rege get pe Elena, eroina homerica 659, 661.
la anul 292 i.e.n., se lupta cu regele eleni (greci) 49, 117, 157, 217, 219 ;
macedonean Lisimah §i it is prizonier eleni §i barbari 233, 235 ; eleni §i
197, 199, 235, 241, 355, 361, 463, geti 225, 227, 239; eleni §i sciti 27.
603, 619, 621; 2. rege trac asediaza eleusini, locuitori ai ora§ului Eleusis, linga
Cypsela 603. Atena 715.
dropii (pasari) in Pont 111, 643, 645. elina (limbs) 591._
druizi, preoti la gali 715. Enzona (azi Ljubljana), ora§ in Pannonia
Drusus §1 tracii 521, 523; Drusus Caesar Superior, pe malul drept al Savei 397.
§i suebii 501, 503. enarei, androgini la sciti 39.
Dunarea (Danubius, Is tros, Ister), fluviu encheleeni, trib iliric intre chaoni §i taulanti,
mare ;i adinc 213 ; numit §i Istru in regiunea ora§ului Apolonia la gurile-
397, 399, 531 ; izvoarele sale 179, riului Drilon 565.
487, 489 ; gurile sale 335, 337, 399, Encheleus, stramo§ legendar al encheleenilor
429; locuit pe ambele maluri de geti 565.
237, 239; v. §i 183, 239, 247, 269, 277, Eneida, titlu la Vergiliu 205.
357, 369, 371, 377, 391, 457, 459, 469, enefi, trib pe tarinul de nord al Adriaticei
481, 483, 489, 493, 517, 521, 523, 527, 67.
535, 537, 541, 543, 547, 549,,553, 555. Enos (azi Inn), afluent de dreapta al Dunarii,
duodela (variants: diodela), nume de planta intre Rhaetia 0 Noricum 597.
la daci 383. Eolida, regiune in Asia Mica, aproape do
Duras, frate cu regele Decebal, ii lass Marea Egee, linga Helespont 185.
acestuia domnia de buns voie 683. eolieni, in oastea lui Darius 47.
Duria (probabil Waag sau Gran), riu care Ephoros, autor 104-105, 173, 175, 235,
desparte pe suebi §i cvazi de iazigii sar- 237, 241, 243.
mati, pe stinga Dunarii 403. Epictet, filozof grec intre anii 60-140 e.n.
Durostorum (azi Silistra in R.P. Bulgaria), 715, 717.
oral in Moesia Inferioara, pe malul Epigrams, titlu la Martial 435, 437.
drept al Dunarii 553; (Variants: Epir, regiune in nordul Greciei 111, 263,
Dorostoro 739, Durostero 747). 355, 361, 399, 589.
dyn, nume de planta la daci 385. epirote (neamuri) 245.
Dyonisopoli, v. Dionysopolis. epiroli, locuitori ai Epirului 361.
epode, pelti in Pontul Euxin 411.
Eractum, ora§ pe riul Tyras, linga Dacia
E 541.
Erasistratos din Ceos, medic din secolul
Eburodunum (azi Embrum), localitate in al III-lea i.e.n. 617.
Alpii Cottii 565. Eratostene, geograf 143, 145, 213, 221,
ebustrone, nume de planta la daci 381. 231, 233.
Edip, rege mitic, erou la Sofocle 425. Erehteu, erou mitic al Aticei 745.
Efes (azi Ayusoluk), ora§ pe coasta occi- Eridanos (azi Padul), riu in Italia 3.
dentala a Asiei Mici 69. eritinul rofu, pe§te in Pontul Euxin 409,
Egee (Marea) 113, 387, 399, 427, 429, 411.
529, 685, 687. Erxandros, conduce pe mitilenienii din
Egeta (azi probabil Brza Palanka, in R.S.F. armata lui Darius 49.
Iugoslavia), localitate in Moesia supe- esenieni, seceta religioasa in Palestina avind,
rioard, pe malul drept al Dunarii 549, intre altele, comunitate de bunuri
741. 413.

www.dacoromanica.ro
 INDICE
Eschil, poet grec - 10-11, 141, 143, 145,
233.
Eschina, autor - 116 -117.
Etiopia, tara in nord-estul Africii - 129.
.etiopieni, locuitori ai Etiopiei - 209, 219,
221, 233, 587, 589, 613, 717.
Etolia, regiune in Grecia la nord de golful
Corint - 13.
Eubea (azi Negripont), insula in Marea
Egeea - 29, 31.
Eufrat, fluviu in Asia - 413, 415, 423,
425, 621.
Eumelos, rege in Bosporul cimerian, mort
in anul 304 i.e.n. - 195.
Eumenes al II-lea, rege in Pergam in prima
jumatate a secolului al II-lea i.e.n. -
561, 563.
Eumenia, orEq pe tarmul sting al Pontului
Euxin, intre Tomis li Dionysopolis -
3991
Eumolp, erou mitic grec de origine traca --
251, 319, 321.
Eupator, porecla a regilor sirieni §i a lui
Mitridate - 243.
Euphrates din Tyros, filozof contemporan
cu Dion Chrysostomos, mort in anul
118 e.n. - 659.
Euridice, sotia regelui Ptolemaios Lagos -
621.
Euripide, poet grec - 72-73.
Euristeus, personaj mitic - 15.
Europa, continent - 9, 15, 25, 33, 77, 79,
85, 119, 133, 161, 163, 167, 185, 191,
193, 217, 223, 225, 227, 235, 245, 253,
355, 363, 371, 399, 405, 407, 427, 429,
531, 587, 589, 671, 719.
Euxin (Pontul), numele antic al Marii
Negre - 297, 299, 301, 303, 325, 327,
329, 331, 333, 387, 569, 573, 621; marea
Euxina sau Pontica - 531; etimologie
- 289.
exobigiti, trib sarmatic intre hamaxobi §i
roxolani, intre riurile Boristene §i Tanais
- 539, 541.
Expeditia lui Alexandru, titlul la Arian -
579.
F 493.
falangii macedoneand
Faliatis, v. Taliata.
- 243, 579, 581, 583.
-
familia, la sciti 215.
Faptele divinului August, titlu la Imparatul
August - 269 271.
Farsalia, titlu la Lucan - 377.
Fasis, v. Phasis.
Faustinus, sub Domitian - 439.
Febus (Apolo), zeu - 225, 227, 323, 325.
Fedon, titlu la Platon - 659.
www.dacoromanica.ro
766
Fedra, titlu la Seneca - 373.
Fedru, titlu la Platon 225, 227.
Felicia, oral in Germania Magna, linga
Dunare - 537.
femeia, duce pe cap ulcioare cu apa -327 ;
femeia in lupte - 353, 355; femeia la
daci - 411 ; la geti - 211, 229, 327,
389; la iliri - 653 ; la sarmati - 79,
103, 393 ; la sciti - 103, 123, 215,
223, 233, 235; la traci - 65, 67, 103,
123, 223, 229, 389, 451, 463, 581, 597,
599, 633, 729.
feni, fini, populatie in nordul Europei -
489, 539.
Fenicia, regiune in Asia intre Siria §i Pales-
tina - 457.
fenicieni, locuitori ai Feniciei - 613, 615.
-
Ferecide, din Atena, autor 23, 637, 639.
Filip, 1. Filip al II-lea, tatal lui Alexandru
cel Mare - 117, 127, 191, 233, 235,
243, 351, 353, 361, 433, 457, 565, 615,
723 ; intemeiaza ora§ul Philippopolis -
735 ; 2. Filip al V-lea, rege al Macedo-
niei intre anii 221-179 i.e.n. - 255,
257,357, 361, 561 ; 3. comandant in
armata lui Alexandru cel Mare - 585,
586.
Filostrat, autor 656 -667.
Fineu, rege trac legendar - 235.
fini, v. feni.
fiziologia scitilor - 81.
Flaccus (L. Pomponius), legat in Moesia in
anul 15 e.n., consul in anul 17 e.n. -
329, 331, 495.
Flaccus (C. Valerius), autor -
427, 429.
flaut, instrument muzical la traci - 97,
463.
Florus (L. Annaeus), autor - 520-527.
foals de atitat focul - 237.
foamete - 177.
focul, la sciti - 29, 31, 35.
foca, in Pontul Euxin - 407, 645.
Focida, regiune in Grecia centrala - 571.
Focion din Atena, comandant infra anii
376-318 i.e.n. - 613.
Fonteius (C. Fonteius Agrippa), guvernator
in Moesia in anul 69, e.n., mort in anul
urmator intr-o lupta cu sarmatii - 417,
Forul lui Traian in Roma - 631.
Forum Sempronii, loc situat linga ora§ul
Abrittus din Moesia Inferior - 735.
Frateria, localitate in Dacia 547.
Frigia, regiune in vestul Asiei Mici 219, -
221, 239, 355.
frigieni, locuitori din Frigia - 227, 405,
407, 571, 663, 665.
Frontinus (S. Iulius), autor 430-433.
frugodioni, frugundioni, trib neindentificat,
probabil burgundioni 539.
 766
fruntafi, la traci 49, 97.
Fulvus Aurelius, comandant de legiune -491.
Furgisatis, oral in Germania Magna, linga
Dunare - 537.
Furtius, rege al cvazilor pe vremea impara-
tului Marcus Aurelius - 701.
Fuscus (Cornelius), prefectul pretoriului sub
Domitian, lupta impotriva dacilor, este
invins gi ucis in Dacia - 437, 505, 519,
683, 685, 689.
Gabreta (probabil Padurea Boemica), gir
de munli padurogi in Germania - 537.
Gades (azi Gibraltar), strimtoare in Spania
meridionala (Gaditanum fretum) - 531.
Gaganae (probabil azi Slatina, linga Caran-
sebeg), statiune pe drumul de la Tibiscum
la Tsierna, in Dacia de apus - 739.
galactofagi, c mincatori de lapte », neam
scitic nomad - 215, 227, 231, 233, 235,
243, 245, 715.
Galas, stramog legendar al galatilor - 565.
Galateia, nereida - 565.
Galatia, regiunea rasariteana a Frigiei din
Asia Mica 503. -
galali, celti - 199, 219, 299, 565, 571, 721 ;
bastarni - 455, 457.
Galba, imparat roman in anul 69 e.n. - 681.
Galen, autor - 616 617.
gali (celti) - 163, 165, 167, 199, 245, 247,
255, 257, 259, 261, 355, 357, 361, 487,
489, 495, 523, 715; nume de plante la
gali - 383, 385.
Galia, tara galilor - 181, 221, 223, 401, 403,
405, 407, 409, 455, 471, 577, 641, 679.
galindi, populatie vecina cu sudinii, in
Sarmatia de nord-vest - 539.
Gallicus ( Q. Iulius), prefect al oragului
Roma - 423.
galo-greci gi Mitridate 359, 361.
Gange, fluviu in India - 253, 341, 595, 597.
gazele (animale) la sciti - 245.
Gebeleizis, alt nume al zeului Zalmoxis, la
geti - 49.
Geea, zeita la sciti, numita Api - 33, 35.
Gellius (Aulus), autor - 183, 630-631.
geloni, trib scitic in nordul Pontului Euxin,
au regi, lupta impotriva pergilor 49,
51, 53, 55, 61, 175, 205, 209, 211, 403,
405, 529, 539.
Gelonos, stramog legendar al gelonilor- 27, 57.
Genthios, Gentius, ultimul rege ilir, cu rege-
dinta la Scodra (R.P. Albania) - 21,
167, 259, 261, 455, 457, 561, 563.
Genucla, loc intarit in Moesia Inferioara,
linga Dunare, in cuprinsul statului get
al regelui Zyraxes - 677.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Geografia, 1. titlu la Eratostene - 143, 145;
2. titlu la Strabon - 217.
Georgicele, titlu la Vergiliu - 201, 203.
Geraneia probabil Ekrene in R.P.
(azi
Bulgaria), Gerania, localitate pe tarmul
sting al Pontului Euxin - 7, 399 ; numita
de barbari Cathizon - 731.
geri, populatie intre Caucaz gi Marea Caspica
- 41, 529.
germani - 183, 243, 367, 371, 403, 405,
493, 523, 525, 529, 531, 617, 709, 717;
riurile de la ei - 113, 183 ; neamurile
for - 405, 407; nu cunosc unitalile de
-
masura 179; lupta cu romanii - 415,
417, 505, 711 ; prizonieri la Roma -
439 ; cregtinismul - 641.
Germania - 179, 221, 223, 225, 243, 245,
267, 369, 371, 387, 401, 403, 487, 489,
501, 503, 517, 535, 701, 731; Germania
gi Dacia - 239.
germanice (neamuri) - 223, 225.
Gernzanicus, titlu dat imparatului Domitian
- 421, 435.
Germizera, Germisara (azi Geoagiu), locali-
tate in Dacia, intre Apulum gi Sarmize-
gethus - 545, 741.
gesuri, lanci lungi - 509.
gesanti, trib celtic - 223.
Geta, nume de sclav - 159, 239, 273, 625.
getic, al getilor - 171, 287, 289, 295, 297,
307, 317, 325, 327, 373, 377, 419, 439, 441,
443, 445, 447, 505, 659 ; limba getica -
297, 299, 327 ; Geticele, titlu la Dion Chry-
sostomos - 657; gi la Criton - 507, 615.
getuli, populatie in Africa de Nord - 445.
gag, neam tracic, lara gi hotarele - 75,
221, 225, 233, 235, 239, 241, 265, 273,
287, 289, 401, 403, 449, 615, 677, 679;
sint vecini cu scitii - 75, 77, 451 ; sint
tot una cu dacii - 239, 359, 507; gi cu
moesii - 183, 399 ; sint de neam tracic
- 49, 65, 225, 227, 607 ; vorbesc aceeagi
limb& cu tracii - 237, 239, 241; numa-
rul getilor - 177, 241; nu hotarnicesc
pamintul - 211 ; mult pamint este
nelocuit - 205, 241, 243 ; deosebiri so-
ciale - 507 ; sint pastori - 395, 653 ; au
sclavi - 159, 377, 617 ; poarta plete -
313 ; se tatueaza - 629; in lupta scot
strigate -
589, 595 ; iubesc bautura gi
ospetele - 197, 199 ; poligamia la geti -
135, 327; au regi -19, 235, 237, 239,
509, 517, 615, 673, 675 ; religia - 21,
157, 189, 205, 229, 231, 237, 239, 253,
389, 615, 637, 639, 715, 717; cred in
nemurire - 65, 73, 189 ; gi in magie -
509 ; din motive religioase unii nu ma-
ninca carne gi nu se casatoresc - 229,
231; iubesc poezia - 311, 313, 723;
sint aspri gi gireti -_ 213, 265 ; imbraca-
 INDICE 767

mimeo for - 453; raporturile on persii - 387, 389, 397, 399, 469, 501, 547, 549,
49, 51, 53, 55; on grecii - 281, 283, on 553, 555, 573, 579, 581, 593, 625, 627,
macedonenii - 197, 235, 241, 363, 511, 669, 673, 677, 679, 729, 731.
561, 563, 585; cu coati: - 357, cu roman:: haine, la germani - 489 ; la greci - 45 ;
- 177, 207, 213, 265, 347, 567, 575, la sciti - 45 ; la traci - 97.
601, 603, 621, 677, si cu sarmatii - 297, Halmyris, 1. (azi Razelm) lac la gurile Dundrii
299; v. si 207, 213, 221, 229, 231, 233, - 403, 727, 749; 2. (azi jen4
265, 277, 279, 281, 289, 291, 293, 295, localitate intre Salsovia
Salsovia si si Vallis
Salsovia Vallis Domi-
297, 305, 307, 309, 311, 313, 315, 321, tiana- - - - 749.
tiana
323, 325, 327, 329, 331, 337, 339, 341, hamasobi, trib scitic nomad traind
scitic nomad traind in in incarute
in carute
343, 371, 373, 375, 379, 419, 441, 445, 401,
- 401, 403,
- - - 401, 403, 539; numiti
403, 539;
539; numiti hamaxoici
numiti si si si si hamaxoici
447, 451, 453, 461, 463, 495, 497, 529, - - - 233.
- 233.
365, 567, 595, 605, 611, 613, 625, 637, Hanibal, general,
Hanibal, general, cartaginez
general, cartaginez- - - - 419.
657, 729, 731.
populatie in jinuturile din nordul
haoni, trib iliric
haoni,
565.
cartaginez
iliric in in in Epirul
Epirul de de de de nord-vest -
in Epirul -
Pontului Euxin - 541. harpe, cutit mare
harpe, mare inconvoiat
inconvoiat la la la latracitraci- - - - 637.
traci 637.
ghicit, glumlon In said - 37-39. harpi, trib
harpi, vestal al alPontului
vest
gitoni, populatie in tinuturile din nordul
Pontului Euxin, mai jos de vaned: -539.
trib pe pe pe pe plrmul de de de de
Euxin, mai
555.
mai sussus de de deTyras,
vest
linga tyregeti
de Tyras, linga
al Pontului
tyregeti - -
gloca, pasare de jertfa - 443-445. Harpis, localitate
Harpis, localitate a a a aharpilor
localitate harpilor- - - - 555.
harpilor 555.
&veal, paste in Pontul Euxin - 409-411. Harpocration, autorul unui
Harpocration, unui dictionar
dictionar din din a
Gnesippos din Alen,,, contemporan on Cra- doua
doua decada a a a asecolului
secolului
secolului erei
erei noastre
I I I I al al al alerei
tinos - 99. - - - - 156-157.
Gary., capetenie persiana, talmaceste lui (azi
Hebru (azi
Hebru Mario), riu
(azi Mario), riu in in in Tracia,
Tracia,
in Tracia, - - - - 75,
Darius sinabobal trim is de smti - 59, 61. 77, 205,
77, 205, 369,
205, 369, 371,
369, 371, 387,
371, 387, 389,
387, 389, 419,
389, 419, 521,
419, 521,
Goilospeos, in sail: corespunde zeului Apolo 523, 729,
523, 729, 731, 735.
729, 735.
35.
golf, 1. adriatic - 141, 143, 145, 251;
Hecateu din
Hecateu Milet, autor 9.
din Milet,
Helespont, strimtoare care
Helespont, care desparte
desparte Asia Asia de
Asia
-
2. ionic -215. Europa, azi
Europa, azi Dardanele
azi Dardanele- - - - 49,
Dardanele 49,
49, 63,
63, 163,
63, 163,
goti, apar sub numele de stir:, In Moesia - 227, 245,
227, 245, 529,
245, 529, 665.
529, 665.
733, 735. helespontini oastea lui Darius
in in in in Darius- - - - 47.
47.
Grmeinus prieten cu postal Ovidiu - 317, Helicon (azi
Helicon (azi Palaeovuni sau Zagora),
(azi Palaeovuni Zagora), masiv
Zagora), masiv
319, 831, 333. muntos Beolia- - - - 251.
Beolia
muntos in in in in 251.
grauceni, populatia la gurile Istrului - 141. cetate getica
Helis, cetate
cetate geticala la la lanord
getica Istru,
nordde de de de Istru, in
greoca (limbo) - 677. cimpia munteand
munteand - - - - 197.
greci, in Pontul Euxin - 195, 281, 303, 305, Hellanicos, autor- - - - 20 20-21,
-21, 145,
145, 723.
339, 341, 367, 369, 453, 493, 495; greci
si - 27, 233; greci 1i troth - 299,
Hellanicos, autor
Hellanodic, arbitru
Hellanodic,
13.
arbitru la la la lajocurile
145, 723.
olimpice -
jocurile olimpice
jocurile olimpice -
451; moravuri grecesti - 49. helops, peste Pontul Euxin - - - - 409,
in in in in

Groomes (Elada) - 117, 137, 963, 165, 185, 411.

215, 223, 225, 245, 257, 259, 355, 357. helveti, populatie
populatie din din Galia
din Galia de de de de sud-est,in
Galia in
grifoni o enrol: - 45. Elvetia
Elvetia de de de de astazi - - - 179,
- 179, 245.
179, 245.
grin e, In r sciti - 327; importate din Pont heniohi, populatie tarmul rasaritpe pe pe pe de de de de

la Arena - 115; spemi de grin in Tracia Pontului Euxin 413,

413, 415,
Euxin - - - - 413,
al al al al Pontului 415, 569.
415,
- 409. Uiice,in in in inR.S.F.
Heorta (azi Uiice, R.S.F. Iugoslavia),
gromatici (masuratori) - 473. localitate
localitate in in in in tinutul scordiscilor, lingo
guoleta, nume de planta la doom - 383. Capedunum- - - - 249.
Capedunum
gurile Istrului - 161, 163; Cure sacra - 245, Hera, zeita,
Hera, zeita, la la la latraci
traci - - 605.
605.
249. Heraclea, 1. 1. 1. 1.din
Heraclea, din Pont (azi
din (azi Eregli),
(azi cetate in
cetate
Eregli), cetate
guvernatori in Moesia - 415, 493, 495. Bitinia, lingo riul Lycos 107, 109,
Lycos - - - -107,
195, 197,
195, 197, 361;
197, 361; avea un un un unportport bun
bun - - - - 251
251 ;
a aintemeiat cetatea Callatis
a a intemeiat cetatea 171,
171, 249;
Callatis- - - - 171,
Callatis 249;
H heracleotii erau
heracleotii erau prezenti
prezenti si in in Taurida
Taurida
- - - -401
401; ; cetate
2. 2. 2. 2. Moesia Inferior, in in in in

Hadrian, imparat roman intre anii 117- intre Callatis

Callatis gi gi Apolonia
Callatis Apolonia- - - - 399.
Apolonia 399.
138 ; si Dacia - 533 ; distruge podul peste Heracles, Hercule,
Heracles, Hercule, zeu
Hercule, zeu - - - - 13, 15, 17,
13, 15,
15, 17, 27,
17, 27,
Istru - 695. 33, 35, 47, 353, 355, 357, 371, 373,
Haemus, Haimos, azi masivul muntos al 453, 585,
453, 585, 587,
585, 587, 625,
587, 625, 749; coloanele
625, 749;
749; coloanele lui
coloanele
Balcanilor sau Stara Planina - 33, 75, Heracles, azi azi strimtoarea Gibraltar
azi strimtoarea Gibraltar- - - - 111
Gibraltar
171, 193, 235, 249, 251, 369, 371, 373, 113, 217.
113, 217.

www.dacoromanica.ro
76& 1NDICE
Heraclides, 1. din Heraclea, autor - 130-
131 ; 2. din Callatis - 719; 3. cornandant
in armata lui Alexandru cel Mare - 583.
Hercinicii, padurea (azi Schwarzwald), munti
inapaduriti la izvoarele Istrului 113,
179, 225, 267, 465, 519.
Hercule, v. Heracles.
Hermes, zeu la traci - 67.
Hermonact, satul lui, pe tarmul de vest at
Pontului Euxin, mai sus de Tyras - 555.
Hermos (azi Gedistschai), riu in Asia
Mica, in Frigia - 621.
-
Herodian, gramaticul 625-627.
Herodot, istoric -- 21, 25-71, 233, 643.
Herondas, autor - 146 -147.
Hesiod, autor - 3, 231, 233, 235.
Hestia, zeita vetrei si a focului, la geti -a 33,
57, 189.
Hesychios din Alexandria, autor - 114-
121.
Hierasos (azi Siret), afluent de stinga at
Dunarii - 543, 553, 555.
Hiparh, astronom grec din secolul at II-lea
i.e.n. -
219.
hipemologi, la Horner, neam scitic de la
nord de Dunare - 227, 231, 233, 237,
529.
hiperboreeni, populatie nordica a carei loca.
lizare nu este bine precizata in autorii
antici -
11, 13, 15, 17, 29, 31, 141, 143,
145, 225, 251, 253, 437, 443, 445, 715.
Hipocrote, autor - 79 -83.
Hipolit Romanul, autor - 713.
hipopodi, I cu picioare de cal'', neam in regiu-
nile nordice ale Sarmatiei europene,
intre neuri si geloni - 529, 539, 541,
hippace, un soi de noincare scitica - 121.
hircani, locuitori din Hircania, satrapie
persica la Marea Caspica - 207, 239,
371.
Hista,spe, v. Hystaspes.
Hister, v. Istru.
Histia, v. Hestia.
Histiaios din Milet, contemporan cu Darius,
pazeste podul peste Istru in timpul
expeditiei persilor impotriva scitilor
63, 69, 185.
Histria (azi Histria in regiunea Dobrogea),
colonie milesiana pe tarmul sting at
Pontului Euxin, la nord de Tomis, linga
laud Halmyris - 25, 43, 109, 193, 249,
401, 593, 647, 671, 677, 735; numele apare
transcris gresit in forma Historio - 749;
alto forme sint Histriopolis - 739 sau
Histropolis - 391, 399, 401, 403, 727;
Istros - 173, 553, 569,
Homer, poet grec- 111, 217, 219, 227, 231,
233, 235, 237, 243, 245, 327, 329, 449,
477, 591, 593, 613, 661, 663, 715.
Horafiu, autor - 210 -213.
www.dacoromanica.ro
-
hormea, nume de planta la daci 383.
hrana, la sciti - 83, 243, 367, 369.
hrisofritzul,
411.
paste in Pontul Fuxin - 409,
Hristos - 641.
Nazi, populatie migratoare .- 541.
Hydaspes (azi Djelam), riu In India de nerd -
vest - 597,
Hydraotes (asi Ravi), riu in India de nerd-
vest - 557,
hypallage, figura de stil - 207.
Hypanis (azi Bug), flu in Sarmatia euro-
peana intro Tyres si Boristene, se varsa
in Pontul Euxin linga Qlbia - 31, 405,
427, 451, 621,
Hyphasis sau Hypasis (azi Sutledje), riu
in India de nord-vest, afluent al Inclului
- 597.
Hystaspes, tatal regelui Darius - 241,
I
'Owe, zeu in monoteismul iudeilor - 189.
lanthyrus, v. Idanthuras.
-
Janus, zeu 439, 441 ; templul lui Janus
Geminus - 679, 681.
iapodi, neam iliric amestecat cu celti, intro
peninsula Istria si riul Una - 245, 247,
567.
Jason, erou legendar, pluteste cu corabia
219, 321.
-
argonautilor pe Istru in sus 113, 217,
iazigi, neam sarmatic intre Dunare, Tisa si
izvoarele Vistulei - 225, 241, 243, 277,
309, 341, 403, 405, 491, 501, 503, 539,
573, 583, 585, 699; iazigi metanasti
537, 539, 541, 543; lupta cu Decebal
691 ; relatiile for cu romanii
699, 701, 703, 705.
-
697,
iberi, populatie straveche a Spaniei - 103;
Tara for se numeste Iberia - 221, 223,
679, 681.
Ibis, titlu la Ovidiu
Icaronzenip,
- 341.
titlu la Lucian - 613, 615,
Idanthuras, rege scit pe vremea lui Darius
23, 639; scris si Idanthyrsos - 57, 463;
sau Ianthyrus - 351.
iepe, la sciti - 11, 190.
iepuri, la sciti T 61, 111.
Ieterus (azi Iantra), riu in Moesia Inferioara,
intre Dunare si Haemus, probabil identic
cu Athrys -
399.
figenia, fiica lui Agamemnon, logodnica
lui Ahile - 17, 73, 153.
igilioni - 539.
ihtiofagi a mincatori de paste * populatie pe
tarmul Asiei, intro India
587, 589.
si Arabia -
 INDICT;
Iliada, titlu la Homer - 229.
Ilion, cetate in Asia Mick nu departe de
Helespont, numit& gi Troia - 17, 453,
663, 665.
iliri, popula %ie indoeuropean& in nord-
vestul Peninsulei Balcanice - 33, 247,
261, 263 ; iliri amestecati cu celti - 237,
239, 245 ; gi cu traci - 239, 241; au
regi - 561, 563 ; relatiile lor cu mace-
donenii - 355, 361, 579; si cu romanii -
347 ; v. gi 363, 387, 389, 415, 455, 459,
463, 523, 525, 531, 565, 567, 589, 617,
637, 653.
Iliria, Ora ilirilor - 111, 191, 221, 223, 237,
239, 247, 249, 251, 259, 261, 263, 269,
359, 387, 401, 403, 405, 407, 489, 491,
517, 561, 565, 567, 569, 571, 595.
ilirice (neamuri) - 215, 225, 245; se tatueaz&
247.
Illyricum, provincie roman& - 669, 709.
Illyrios, fiul lui Polifem, stramogul mitic
al ilirilor 565.
impozite de export in Bosporul cimerian
- 115.
incineratie, Ia traci - 67.
India, titlu la Arian - 595.
Indul, riu - 253, 587, 589, 595, 597, 621.
inhumalie, la traci - 67.
inifieri religioase - 45.
instruments muzicale la traci - 251, 303,
305.
insubri, populatie celtica in Italia de nord-
vest - 223.
Insula lui Ahile, v. Leuce.
inul (planta), la traci - 43.
inzi, populatie din India, - 207, 211, 213,
233, 235, 451, 453, 531, 597, 617, 695,
697.
Ionia, regiune loculta de greci in vestul
Asiei Mici - 169, 171, 185, 219, 221,
231.
Ionic (golful), marea Adriatic& - 77, 215,
587.
ionieni, locuitori din Ionia - 47, 49, 51,
57, 59, 61, 63, 65, 69, 231, 351, 353,
453.
losaphat, rege al Iudeei, contemporan cu
Solomon, aproximativ intro anii 960-
927 i.e.n. - 413.
losephus (Flavius), autor - 412-417.
Isanthes, rege al crobizilor - 151.
isedoni, neam ,scitic in nordul Pontului
Euxin - 659.
Isiaci (portul lor), v. Portul Isiacilor.
Ismenias, prizonier macedonean - 461,
463.
israeliti, din neamul lui Israel - 413.
Istoria lui Alexandru cel Mare, titlu Ia
Curtius Rufus - 363.
Istoria animalelor, titlu la Aristotel - 109.
49 - C. 1414
www.dacoromanica.ro
769
Istoria lui Filip, titlu la Teopomp gi Trogus
Pompeius - 351.
Istoria imparafilor, titlu la Herodian - 709.
Istoria naturald, titlu la Pliniu cel Ratrin
-397.
Istoria plantelor, titlu la Teofrast - 129.
Istoria romand, titlu la Velleius Paterculus
gi Dio Cassius - 347, 669.
Istoria urmasilor lui Alexandru, titlu la
Arian - 589.
Istorie variata - 653.
Istorii, titlu la Herodot, Phylarchos, Salustiu
gi Tacit - 25, 151, 183, 489, 723.
Istria (peninsula) - 391, 397, 399, 677.
Istria (cetate), v. Histria.
istriand (tars), pe unde curge Istrul - 15,
31, 91.
istrieni, 1. locuitori ai oragului Histria - 189,
191, 193, 351, 353, 387, 391, 511, 669,
671, 677; 2. locuitori ai peninsulei
Istria - 219, 359.
Istros (cetate) - 133, 249; v. Histria.
Istru, cursul inferior al fluviului Dunarea -
3, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 23, 25, 31, 33,
45, 47, 53, 55, 59, 61, 63, 65, 67, 75,
91, 101, 109, 111, 113, 133, 139, 141,
143, 145, 161, 163, 169, 171, 173, 175,
183, 189, 191, 199, 201, 203, 207, 211,
217, 219, 221, 223, 225, 227, 233, 235,
237, 239, 241, 245, 247, 249, 251, 253,
255, 261, 267, 271, 277, 281, 283, 285,
287, 295, 297, 299, 301, 303, 309, 311,
313, 315, 317, 319, 323, 325, 329, 339,
341, 359, 361, 363, 369, 371, 379, 387, 389,
391, 397, 399, 401, 403, 405, 407, 413,
415, 417, 419, 425, 435, 439, 441, 443,
445, 449, 455, 459, 461, 463, 541, 543,
553, 555, 565, 585, 587, 589, 591, 595,
597, 619, 621, 631, 633, 637, 639, 645,
647, 649, 651, 653, 655, 659, 661, 669,
671, 673, 675, 677, 679, 681, 687, 701,
703, 705, 709, 721, 723, 731, 733 ; numele
mai vechi era Matoas, de origine scitic&
- 625, numele roman: Danubius, iar
cel grecesc: Istros - 419, 423, 425;
descriere gi izvoare - 401, 403, 583,
693, 695 ; e navigabil gi are numerogi
afluenti - 31, 33, 139, 223, 225, 581,
583, 597 ; delta gi gurile sale - 31, 47,
49, 51, 53, 75, 77, 139, 143, 145, 173,
219, 241, 243, 249, 277, 353, 355, 379,
383, 385, 425, 427, 429, 529, 549, 551,
553, 587, 589, 593, 595, 597, 625, 627,
687; poduri peste Istru - 47, 49, 51,
53, 57, 59, 63, 69, 85, 185, 351, 693, 695,
Isus Hristos - 715.
Italia - 177, 211, 213, 221, 223, 245, 247,
257, 259, 289, 293, 409, 459, 493, 495,
669, 691, 699, 671.
locuitori ai Italiei - 453.
770 INDICE

iudei 189, 697, 715. Lacul Meotic, v. Meotic (Lacul).

Iudeia 721. Lagos, tatal lui Ptolemaios I si intemeietor
lulia, fiica imparatului August 517. al dinastiei lagizilor din Egipt 235.
lulianus (Tettius), comandant de legiune lapte, la geti 205, 395, 439, 441; la moesi
in Moesia in anul 69 e.n., a luptat impo- 227 ; la sarmati 409; la sciti 27,
triva sarmatilor §i dacilor 685. 83, 121, 173, 175, 215, 231, 233, 235,
iulic, din familia Iuliilor 209, 213. 237, 243, 245.
iulul, peste in Pontul Euxin 409, 411. Largiana, localitate in Dacia 741.
Jupiter, zeu 423, 443, 445; I. Capitolinus Latina (limba) 591, 687.
519 ; I. Feretrius 673, 675 ; I. Zbelt- Latinianus (Cornelius), caruia ii este adresat
hurdus, zeu tracic 177. un rescript al imparatului Hadrian 469,
Iustus (L. Fabius), consul in anul 102 471.
e.n. 471. Latium, provincie in Italia 377, 421, 423.
luvenal, autor 505. Latona, zeita 13, 15.
Imbracciminte 469, 471 ; la geti 283, latos, peste in Nil 723.
301 ; la greci 45 ; la sarmali 393 ; la Laurion 1. cimpie in partea de sud-est a
81, 205 ; la traci
sciti 69, 71, 91. peninsulei Atica 143, 145 ; 2. cimpie
Impotriva ambasadei, titlu la Demostene la gurile Dunarii 141, 143.
73. lax, nume de plants la daci 381.
Impotriva lui Celsus, titlu la Origene 715. Leandru, erou mitic 285.
Impotriva iudeilor, titlu la Tertulian 641. Lederata (azi Ramna in R. S. F. Iugoslavia),
impotriva lui Piso, titlu la Cicero 177. localitate in Moesia Superior, linga Du-
inceputul istoriei, titlu la Fronto 533. flare 739.
Inconjurul pcimintului, titlu la Hesiod 235. legi, in versuri legi la sciti 233.
113 ;
Indreptar geografic, titlu la Ptolemeu 535. legio I Adiutrix 721, 723; legio I Iovia
inmorminteiri la sciti 43, 735 ; la traci 747 ; legio I Italica 681 ; legio II
65,67. Herculea 749 ; legio II Adiutrix 681 ;
inteirituri, la daci 691. legio III in Moesia 491, 493; legio IV
Intemeieri, titlu la Polemon 145, 723. Flavia 547, 681 ; legio IV Scythica
Enjelepli (cei §apte) 237. 679 ; legio V Macedonica 553, 679 ;
legio VI-a 493; legio VII Claudia
679, 681 ; legio VII gemina 681 ; legio
J VIII-a 181 ; legio X gemina 681 ;
legio XI Claudia 681; legio XIII
jertfe 21, 443, 445 ; la apsintieni 69, gemina 681 ; legio XIV gemina 681 ;
71 ; la geti 49, 197, 389 ; in insula legiuni romane 415, 501, 503, 547,
Leuce 591; la sciti 33, 35, 39, 41, 549, 553.
43 ; la traci 31, 67. Leibethra, Leibethros, oras si regiune in ti-
jurarninte, la sciti 39 ; la traci 67. nutul Pieria, din Macedonia, la picioarele
muntelui Olimp 251.
Lembos, porecla data lui Heraclid din Cal-
L latis 719.
Lempneus, v. Lenneus,
labdacizi, familie mitica din care se. tragea Lenneus, 1. rege al amalfricilor 341 ; 2.
§i regele Edip 19. rege al tribalilor 343.
Labeo (Pomponius), guvernator in Moesia Lentalus Gaetulicus (Cnaeus), consul in anul
intre anii 25-33 e.n. 497, 499, 501, 26 e.n. 495, 497, 525, 527.
681, 683. Leonatus, unul dintre urmasii lui Alexandru
Laberius Maximus (Marcus), a luptat in cel Mare, capita Frigia Minors -355, 357.
primul razboi dacic, consul in anul 103 Leonidas din Rodos, alergator renuinit
e.n. 479. 663, 665.
Lacedemonia, %ara spartanilor, in Pelo- Lepidus (Marcus Aemilius), tutors al copiilor
pones 127. lui Ptolemeu 495, 497.
lacedemoneni sau spartani 453. lesbiene (cratere) 35, insula in Ma rea
Lachesis, una dintre cele trei parce sau zeite Egee 5, 51.
ale soartei 303, 305. Leto, Latona, zeita 5.
laconieni, din Laconia, regiune din sudul Leucadia (azi Santa Maura), insula linga
Peloponesului 439, 441, 613. coasta Acarnaniei 151.
lacringi, populatie germanica in lupta cu Leuce, Insula alba sau Insula lui Ahile, 1.
astingii, in secolul al II-lea e.n. 721. (azi Insula *erpilor), insula linga tarmul

www.dacoromanica.ro
 INDICE
de vest al Pontului Euxin, in fata gurilor
Dunarii - 5, 15, 17, 73, 133, 149, 153, 173,
175, 221, 555, 557, 587, 589, 591, 621,
625, 627, 659 -665; 2. (azi Berezan) in--
sula in fata gurilor fluviului Boristene
- 391, 403, 405.
Leucon, rege in Bosporul cimerian in secolul
al IV-lea i.e.n. - 115, 233, 235.
leucosiri, populatie pe coasta de nord a Asiei
Mici, in Pontul Euxin - 573.
libert roman la daci 649, 651.
Libia, regiune in Africa de Nord - 407,
-
453 ; fauna 111 ; flora - 129.
libienii §i romanii 601.
Libislos, localitate scitica in Moesia Inferior,
intre Istru §i Pontul Euxin - 537, 539.
Lida, regiune in sud-vestul Asiei Mici - 205.
licieni, locuitori din Licia - 415.
Licinius Silvanus (Quintus), senator §i consul
suffectus in anul 106 e.n. - 723.
Licofron, autor - 136 -137.
- 611, 613.
Licurg, legiuitor mitic al Spartei
Lidia, regiune in partea de vest a Asiei
Mici - 219, 221, 371.
lidieni, locuitori din Lidia - 457.
liguri, populatie in nord-vestul., Italiei §i in
Galia de sud 67, 233.
limba getica 297, 299, 301, 303, 305, 307,
315, 323, 325; greceasca - 43, 289, 301,
677; latina 261, 263, 389, 293, 297,
301, 303, 305 ; macedoneand - 367, 369;
sarmatica - 301, 305, 307, 323, 325;
scitica - 33, 35 ; tracica - 249, 251, 741.
Lisimah, urma§ al lui Alexandru cel Mare
in Macedonia §i Tracia, mort in anul 281
i.e.n. - 165, 167, . 191, 193, 195, 197,
235, 241, 251, 355, 357, 361, 461, 463,
511, 589, 605, 619.
litere, grece§ti
- 119.
- 43; ale alfabetului la traci
Livia - 335 ; porticul Liviei la Roma - 691.
Livius Drusus (Marcus), consul in anul
112 i.e.n., a invins pe scordisci - 261,
263.
Livius (Titus), autor - 254-263.
Lollius (Marcus), consul in anul 21 i.e.n.,
a luptat in Tracia - 679.
Longinus, comandant de legiune pe vremea
imparatului Traian, in Dacia - 693.
Lucan, autor - 375 -379.
Lucian din Samosata, autor - 609-615.
Lucius (Caius) lupta impotriva sarmatilor
in anul 16 i.e.n. - 679.
Lucullus (L. Licinius) lupta impotriva lui
Mitridate in 84 i.e.n. - 513.
Lucullus (M. Licinius), consul in anul 73
i.e.n., apoi guvernator in Macedonia, a
infrint pe besi §i a ajuns pins la Pontul
Euxin - 183, 207, 249, 251, 263, 403, 405,
411, 521, 523, 569, 571.
49*
www.dacoromanica.ro
771
Lugeon (Luceus lacus), lac mla§tinos in tarn
iapodilor in Iliria, linga Ljublijana - 247.
Luna (Padurea), in Germania de sud-est,
la granita dintre cvazi qi baimi - 535.
Luna, zeita in frigieni - 613.
luntri monoxile pe Dunare - 585.
Lusius (Quietus), comandant roman sub
Traian, lupta in Dacia, apoi consul §i
guvernator al Palestinei - 689, 697,
699.
lutrul, animal pe trirmul Pontului Euxin -
731.
lux, la sciti - 233.
Lycaon (axa lui L.), polul nord - 277.
Lycon, comandant in serviciul lui Perseu
in anul 171 i.e.n. 193, 195.
Lycos, erou mitic - 141.
Lydos, nume de sclav la Atena - 239.
Lygdamis 1. conducritor al cimerienilor in
Asia pe la 650 i.e.n. - 219, 221 ; 2. din
Naxos, prieten cu Pisistrate, pe la anul
550 i.e.n. - 107.
Lyginos (probabil azi Rosita), riu in Moesia,
in tinutul tribalilor se varsa in Pontul
Euxin 581.
Lysandra, fiica lui Ptolemeu I, rege al
Egiptului, casatorita in anul 297 i.e.n.
cu regale Alexandru al Macedoniei - 621.
Lysanias, contemporan al lui Alexandru cel
Mare 581.
"I
Macaron, insula in fata gurilor fluviului
Boristene, zisa §i Leuce 403, 405.
macedoneni, locuitori ai Macedoniei - 161,
251, 351, 353, 355, 359, 361, 453, 455,
521, 523, 531, 595; au regi - 157, 171,
173; relatiile for cu tracii, getii, §i scitii
- 125, 127, 197, 199.
Macedonia - 117, 191, 193, 237, 239, 245,
255, 257, 259, 261, 263, 351, 353, 357,
363, 387, 493, 495, 517, 547, 555, 557,
561, 575, 583, 589, 669, 671, 673, 677,
679, 681, 683, 721, 735.
Macrocremni (munti), probabil regiunea delu-
roasa intre Istru §i Tyras - 403, 405.
Madys, capetenie scitica 219, 221.
Maedica, regiune in sud-vestul Traciei -
199, 455.
Maetonium, ora§ la sud-vest de Tyras, linga
Dacia - 541.
magie la geti - 509 ; §i la traci - 597, 599.
Magnesia, regiune in Tesalia, vecina cu
Epirul - 399.
Maiandros (azi Menderez), riu in Asia Mica
- 3, 621.
maidi, trib tracic - 249, 399, 565, 657, 675.
Maidos, suit' mo§ mitic al maidilor - 565.
772
Mandrocles, arhitect din Samos, a construit
podul de vase peste Bospor in expeditia
lui Darius impotriva scitilor - 47.
Manes, nume de sclav la Atena - 239.
Manlius (Lucius), senator in anul 97 i.e.n.
- 573.
manlia, nume de plants la daci - 383.
Marcellinus, prieten cu poetul Martial, a
luptat impotriva sarmatilor sub impa-
- 439, 443, 445.
ratul Domitian
Marcianopolis (azi Devna in R. P. Bulgaria),
ora§ in apropiere de tarmul sting al
Pontului - 735.
Marcodava, localitate in Dacia, la vest de
Apulum - 545.
marcomani, neam germanic pe Dunarea
superioara, in alianta cu cvazii, lupta
impotriva romanilor - 423, 425, 535, 537,
583, 585, 685, 697, 699, 701, 703, 705.
Marea Adriatica - 302, 323, 364, 415, 442,
465, 723; Marea Caspica - 143,
251, 253, 405, 407 ; Marea Celtics (Adri-
atica) -141, 143 ; Marea Euxina (Pontul
Euxin) - 301, 303, 329 ; Marea Ionic& -
139, 141 ; Marea Pontica - 141, 143, 183,
191, 193, 217, 219, 225, 241, 245, 267,
297, 299, 337, 355, 357, 633; Marea
Rosie - 601 ; Marea Scitica (Pontul Eu-
xin) 576 ; Marea Siciliei - 290 ; Marea
Tireniana - 141, 243.
margiyi, trib la sud de suebi - 535.
Margus, Margos (azi Morava in R. S. F. Iu-
goslavia), riu in Moesia Superior 33,
247, 399.
Maris (azi Mures), riu in Dacia, afluent al
Tisei - 33 ; numit si Marisos - 239.
Marius (Caius) ; titlu la Plutarh - 427, 429.
IVIarobodus, Maroboduus, rege marcoman la
inceputul erei noastre - 517.
Mars Gradivus, zeu getic - 205.
marsi, populatie italics - 209, 211,
marsuinul, peste in Pontul Euxin 109, 643.
-
Marie, zeul razboiului 205, 299, 437, 443,
445, 447.
Martial, autor - 432 -449.
Marta (azi March , in Austria), afluent pe
stinga al Dunarii - 403.
masageti, neam iranic intre Marea Caspica
si lacul Aral - 29, 251, 253, 659; ajung
la Istru - 373, 375; confundati cu tracii
- 373, 375.
Masclianis, localitate in Dacia, pe drumul
de la Ad Mediam la Tibiscum - 739.
Massalia (azi Marseille), colonie greceasca in
Gallia meridionala -67, 107, 109, 225, 227.
masini de razboi la daci - 691.
Matoas, numele mai vechi (scitic) al fluviului
Istru - 625.
mauri, locuitori ai provinciei Mauretania,
din Africa - 625, 697.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Maximus din Tir, autor - 632-633.
Maximus, 1. Maximus Cotta, contemporan
si prieten cu poetul Ovidiu - 325, 327 ;
2. comandant roman in Dacia si in
razboiul impotriva partilor, sub impa-
ratul Traian - 689 ; 3. brutar in timpul
iinparatului Traian - 479; 4. locuitor
al orasului Marcianopolis, lupta contra
gotilor intre anii 244-249 e.n. - 717.
magari, la sciti - 61, 111 ; magari salbatici
la sciti 245.
masurat, miisuratori - 179, 399, 401.
Meandrul, v. Maiandros.
Meda, fiica regelui scit Cothelas, casatorita
cu Filip al II-lea, regale Macedoniei -
155, 723.
Medeea, eroina mitica- 465, 597, 599, 647.
medi, v. maidi.
Media, Cara mezilor din Asia - 171.
145, 101 -103.
-
medici traci 101; medicina la traci -
Mediolanum (azi Milano), ora§ in nordul
Italiei - 537.
Mediterana (marea) - 387, 389, 427.
-
medobitini, mezi amestecati cu bitini 227.
Megabazos, comandant in oastea lui Darius,
supune Tracia - 65, 67, 69, 351.
-
megarieni, in Mesembria 171, 249, 251.
meiul, la traci 451, 643; la geti - 409;
si la sarmati - 653.
Meta (Pomponius), autor - 386-391.
melanhleni, trib scitic in nordul Pontului
Euxin 51, 53, 55, 529, 539, 541.
melanurul, peste in Pontul Euxin - 409,
411.
Meleagros, §ef in armata lui Alexandru cel
Mare - 585, 587.
Melieus (Malieus), golf in sud-estul Tesaliei
- _2i.
Memnon, autor - 510 -513.
213. Memorator, titlu la Lucius Ampelius - 531.
Mena, nume propriu - 249, 251.
Menal (Mainalon, Maenalus mons), munte
in Pelopones - Ltd.
Menandru, autor - 134-135, 151, 229,
265, 617.
Mendaios, locuitor al orasului Mende, in
peninsula Pallene, din Golful Termaic
de linga Salonic - 115.
mendruta, nume de plants la moesi 383.-
Menebria, a Oravul lui Mena o, numele mai
vechi al orasului Mesembria - 251.
Meotic (Lacul), azi Marea de Azov - 53, 59,
61, 79, 135, 201, 203, 221, 223, 225, 243,
245, 377, 379, 391, 399, 401, 405, 407,
413, 415, 457, 459, 521, 523, 529, 571,
573, 659, 661, 721; zis §i Meotida -
253, 539.
meoti, neam scitic in jurul lacului Meotic
- 145.
 INDICE
Mesembria (azi Nesabar), ora§ grecesc pe
tarmul sting al Pontului Euxin, colonie
a megarienilor, ceva mai sus de Burgas
- 47, 49, 133, 171, 173, 249, 251, 257,
259, 275, 277, 391, 553, 569, 593, 725, 727.
Messala (Vipstanus), tribun in Moesia - 491.
Messalinus (M. Valerius), 1. consul in anul 3
i.e.n., a administrat Dalmatia §i Pano-
nia - 681 ; 2. un prieten al poetului
Ovidiu - 313, 317.
Metagenes, autor - 92 93.
metale la geti - 327.
metanafti, numele unei parti dintre iazigii,
din cimpia intre Dunare §i Tisa 537,
539, 541, 543.
meteci, la Atena - 723.
Meteorologice, titlu la Aristotel - 111, 113.
Metulon, ora§ in tinutul iapodilor, probabil
in apropiere de GradisEe, linga Postojna,
in Slovenia - 223.
mezi - 27, 67, 69, 209, 211, 641.
Midas, 1. stramo§ mitic al regilor frigieni
219, 221 ; 2. nume de sclav la Atena -
- 489, 491, 493, 495, 497, 517, 519, 531,
239.
miere la moesi - 227; in Pont - 161.
migdoni, numele unui trib tracic dintre
riurile Axios §i Strymon - 227.
migraFiile pasarilor - 109; pe§tilor - 109-
111.
milesieni, locuitori ai ora§ului Milet - 25,
45, 63, 169, 171, 173, 249, 251, 275, 277,
391.
Milet (azi Palatia), ora§ pe coasta de apus
a Asiei Mici, la gurile riului Meandru -
63, 65, 69, 185, 281, 283, 367, 369.
Miletopolis, alt nume pentru Olbiopolis - 405.
Miltiade, fiul lui Cymon, om de stat atenian
din secolul al V-lea 1.e.n. - 63, 67, 69,
187, 191.
mine la parti - 479; mine de fier in Padurea
Hercinica - 535, 537.
Minerva, zeita - 281, 283.
Minucius (Marcus), consul in anul 110 i.e.n.,
invinge pe scordisci - 261, 263, 347,
521, 523.
Minucius Rufus (Marcus), consul in anul
110, apoi proconsul in Macedonia - 431.
miriandini, locuitori ai ora§ului Myriandos,
in Siria - 227.
misi sau misieni, locuitori ai regiunii Mysia,
din Asia Mica - 93, 95, 405, 407, 647,
v. §i moesi.
Misia, v. Moesia.
mistreci, la sciti - 245.
mitelenieni, originari din Mitilene - 49, 51.
Mitilene, capitala insulei Lesbos - 443.
Mitridate, zis Eupator, rege in Pont intro
anii 110-63 i.e.n. - 243, 343, 345, 359,
361, 459, 501, 503, 511, 513, 571, 573,
669, 721.
www.dacoromanica.ro
773
mizele, nume de plants la daci (variante:
mozula, mizola - 383.
Mnaseas, autor - 21, 156-158.
Mnesarchos, tatal filozofului Pitagora -
21, 49.
Mocarsos (azi probabil Mokasura), localitate
in Tracia - 627.
moesi, locuitori din Moesia, intre Dunare,
Haemus, Pontul Euxin §i valea Moravei
- 207, 237, 397, 399, 405, 407, 529, 531,
547, 565, 567, 569, 571, 657, 671, 673,
675, 677, 679 ; sint numiti §i misi - 217,
227, 229, 231, 233, 237, 239, 241, 595,
647 ; sint geti - 183 ; sau traci - 225,
227 ; sint vecini cu scordiscii - 247, 249;
-tam for - 449; cruzime §i obiceiuri -
523, 525; se lupta cu carpii - 733, 735;
§i cu gotii 735; nume de plante in
-
limba for 383.
Moesia, Cara moesilor 207, 332, 334, 375,
377, 397, 399, 409, 411, 417, 479, 487,
669, 671, 673, 675, 677, 681, 691, 693,
695, 699, 731; triburi 399; animale -
643 ; sub ocupatie romans, legiuni - 415,
491, 495, 497, 503; guvernatori - 501,
681, 683 ; pustiita de sarmati - 415,
417; §i de roxolani - 489, 491.
Moesia inferior, a§ezarea - 547 - 557 ; le-
giuni - 679, 681.
Moesia superior, a§ezare - 545, 547, 549,
555, 557; legiuni - 679, 681.
Moise, profet §i conducator al iudeilor -
151, 189.
molo.yi, trib in Macedonia de nord-est, are
rege - 155, 723.
momirul, pe§te in Pontul Euxin - 409, 411.
Monetion, localitate in Dalmatia, linga
Senia - 223.
moravuri, la greci - 45, 233; la odrisi -
77 ; la sciti - 47, 81, 233; la traci -
53, 55, 729.
moriseni, trib tracic pe tarmul Pontului
Euxin - 399.
morminte, la sciti - 29, 41, 43, 57.
moruni, in Istru - 645, 651.
Moschios, forma gre§ita pentru Margus -
547, 549.
mozula, v. mizele.
Mucianus, comandant de legiune - 493, 495.
Mucianus (C. Licinius), om de stat §i scriitor
latin, mort intre anii 75-77 e.n. - 399,
401.
munte, munli - 11; Carpatos (Carpati -
537, 539, 541 ; Orbelos (Pirim Planina
- 547; Peucini - 539, 541 ; Sarmatici -
537, 541 ; Scardos (ar) - 547 ; munte
sfint la geti 231.
Musaios, cintdret mitic de origine tracica -
251, 253.
774 INDICE

muze 5, 251, 439. Nicolaosdin Damasc, autor 214-215.

muzica la barbari 723 ; la greci 97 ; Nicomedia (azi Ismid), ora§ in Asia Mica
la traci 99, 251. 479.
Mydon, conducator frigian 663, 665. Niconium, localitate intre riurile Hierasus
mysieni, v. misi. §i Tyras 555.
Nicopolis (azi satul Nikiup in R.P. Bulgaria),
ora§ in Moesia Inferior, la nord-vest de
N Tirnovo 733.
Niger, Pescennius, viitorul imparat poarta
Naparis, afluent de stinga al fluviului Istru, razboi impotriva dacilor liberi 705.
probabil Arge§ul 31. Nigrianis, statiune in Moesia Inferior, pe
napi, neam scitic 191. drumul de la Sexanta Prista spre Duros-
Napoca (azi Cluj), ora§ in Dacia 545, 741. torum, probabil identica cu Candidiana
Naracu Stoma (azi probabil Sulina), al doi- 739, 747.
lea brat al Istrului, in Delta, incepind Nitul, fluviu in Egipt 3, 183, 189, 253,
de la sud 401, 403, 731 ; scris §i Nara- 283, 369, 371, 375, 387, 389, 595, 597,
cion 551 ; Naracon 593, Narex 621, 631, 633, 679 ; izvoarele sale 109,
139, 141, 143. 211; comparat cu Istrul 25, 33, 335,
nasamoni, populatie in Africa de nord 453. 337.
Nafterea animalelor, titlu la Aristotel 111. nipseeni, populatie pe tarmul sting al Pontului
Naulochos (linga actualul Ghiozeken), ora- Euxin, mai sus de oravele Apolonia qi
gel pe tarmul apusean al Pontului Euxin, Mesembria 47, 49.
la nord de Mesembria 251. Noaros, afluent de dreapta al Dunarii, in
Nauportus, 1. localitate in Panonia Ia 18 km regiunea scordiscilor, probabil tot una
sud-vest de Emona 223, 245, 247; cu Savos 247.
2. afluent al Savei (azi Ljubljanica) Noes, afluent de dreapta al Istrului, dupa
397, 399. Herodot ; dar, probabil, un afluent de
navari, trib scitic, numit §i neuri 539, 541. stinga, anume Ialomita 33.
navigalie in Pontul Euxin 17, 75, 77, 133. nomazi (sciti) 27, 31, 67, 69, 173, 175,
naxieni, locuitori din insula Naxos 107. 225, 231, 233, 237, 241, 243, 599.
Necesitatea, divinitate 15. Noptile atice, titlu Ia Aulus Gellius 629.
negustori inarmati 579; de sclavi 439, norici, locuitori din Noricum 347, 517,
441. 523, 525, 529, 565, 567, 597, 677, 679.
Nemeenele, titlu la Pindar 15, 17. Noricum, regiune muntoasa in Europa cen-
nemeli, populatie germana in valea Rinului trals, intre Dunare, Panonia §i Alpi
de Sus, cu capitala Noviomagus (azi 181.
(Speier) 179. Notos, vint de la sud 13, 15, 289, 335,
neospitalier (Pontul Euxin) 169, 171, 231, 337.
233. Novae (azi Staklen linga Svi§tov), ora§ pe
Nepos (Cornelius), autor 185-187, 397, Dunare, in Moesia Inferior 553.
399, 401. Novas, riu citat alaturi de Hypanis qi Tyras
Nereu, zeu 73. 427.
Nero (Tiberius) 271 ; falsul Nero 489; Noviodunum (azi Isaccea), ora§ in Moesia
imparatul 679, 681. inferior, pe Dunare in regiunea Doborgea
Nestos (azi Mesta), riu intre Tracia §i Mace- 549, 553, 555, 739, 749.
donia, se varsa in marea Egee 75, Numa Pompitius, rege roman 611, 613.
77, 387, 389, 579, 729, 731. nume de planta la daci 381-385.
Netindava, localitate in Dacia, intre Aquae §i Numisius Lupus, comandant de legiune
Tiason 545. 491.
neuri, populatie scitica in nordul Pontului Nymphodoros, fiul lui Pythes, proxen trac
Euxin, intre riurile Tyras §i Boristene la Atena 75.
sau mai departe spre nord-est 51,
53, 55, 105, 173, 175, 387, 403, 405,
529. 0
Nicandru, autor 152 153.
Nicanor, comandant in armata lui Alexandru obulensi, trib pe malul sting al Pontului
cel Mare 585. Euxin, mai sus de crobizi 553.
Nicias, fiul lui Niceratos, comandant ate- Oceanul (Atlantic) 3, 139, 201, 203, 217,
nian in timpul razboiului peloponesiac, 219, 223, 225, 227, 253, 403, 405, 407;
recruteaza sclavi 723. Oceanul cel Mare 595.

www.dacoromanica.ro
 INDICE 776

Ocra (la granita de sud-est a Alpilor Iulici), Ordesos (azi probabil (:).'eakov), port pe tarmul
masiv muntos intre Pannonia si de vest al Pontului Euxin, mai sus de
peninsula Istria 223, 247. orasul Tyras 405.
Octamasades, rege scit, fiul lui Ariapeithes Ordessos (azi Arges), afluent de stinga al
gi frate cu Scyles 45, 47. Istrului 31.
Octavius (Caius), tatal imparatului August, Oreste, erou mitic 309.
nascut in anul 101 i.e.n. 263. Orfeu, cintaret mitic de origine tracA 119,
Odessos (azi Varna), oral grecesc pe %annul 251, 253, 321, 389, 399, 463, 715, 729, 731.
de vest al Pontului Euxin, colonie orful, peste in Pontul Euxin 409, 411.
milesiana 171, 193, 195, 197, 249, Orgame = Arganze (azi la Capul Dolojman
251, 275, 277, 391, 399, 551, 553, 569, din regiunea Dobrogea), cetate linga
593 ; scris 1i Odisso 749, Odessopolis fluviul Istru 9.
133. Oricos, fiul lui Ariapeithes, rege scit 45.
Odiseu, erou homeric 5, 659. Origene, autor 714 717.
odonzanfi, trib tracic pe cursul inferior al Oritia, fiica lui Erehteu, fiinla mitica 205,
riului Strymon 91. 225, 227.
odrisi, neam tracic in partea de rasarit a Oroilocheia, alt nume al Ifigeniei, eroina In
muntelui Haemus 47, 49, 165, 167, tragedia greceasca 153.
315, 363, 637, 675, 715, 729, 731; mora- Oroles, rege dac 359.
vuri 77; statul for 75, 77; au regi Orontopatas, comandant in oastea persiana
75, 77 ; se lupta cu tribalii 77 ; 23, 637, 639.
cu macedonenii 587 ; si cu romanii orz (bautura din), la traci 21.
439. osili, trib mai jos de fluviul Tanais 539,
Oescus, 1. (azi Isker), riu, izvoraste din acelasi 541.
munte ca si Hebru si Nestos, se varsa ospete funebre 21 ; la sci%i 43 ; la traci
in Istru 75, 399 ; 2. (azi Gigen), oral 67, 97.
pe riul Oescus, la confluenta cu Dunilrea ospitalier (Pontul) 171.
543, 553. Otho, imparat roman in anul 69 e.n. 491.
Oeta (azi Katavothra), masiv muntos in otravii scitica (la sAgeti) 113, 293.
Grecia centralii 371. Ovidiu, poetul 273 343, 409, 411, 421,
ofloni,trib pe fluviul Tanais 539, 541. 423.
oinensi, locuitori pe tarmul vestic al Pon- Oxathres 343.
tului Euxin, mai sus de crobizi 453.
Oiobazos, persan care este jertfit de traci
69, 71. P
Olbiopolis (azi Parutino ling& Nikolajev), colo-
nie milesiana, oral la gura riului Hypanis Pacorus, rege al partilor, contempo
45, 405. Decebal 443, 445, 479.
oligarhii 107. Pad (azi Po), riu in Italia de nord 223,
Oliinp, munte in Grecia de nord 251. 391, 397.
olimpice (jocuri) 13, 15, 17. Paetus, comandant de legiune 501, 503.
Olimpiada, sotia regelui Filip al II-lea, mama Paflagonia, regiune muntoasa in nordul
lui Alexandru eel Mare 155, 723. Asiei Mici, la rasarit de Bitinia 141,
alma, nume de plants la daci 385. 219, 221, 231, 239.
ombroni, populatie in Sarmatia europeana, pagiriti 539, 541.
la izvoarele Vistulei 539. paean, pean, cintec de loptA la greci 97,
Ophiusa, alt nume al orasului Tyras 405, 633.
555. Paion, personaj mitic 565.
Opoia, sotie de rege scit 45. Palacos, fiul lui Sciluros, rege scit 243.
Opian, autor 654 655. Palatin, colina in Roma 435, 437, 569, 571.
Optatiana (azi Zutor), localitate in Dacia pall, trib scitic 189.
741. Pallas Atena, zeita 327, 421, 423, 425,
Optatus 69, 471. 429.
oracole, in Leuce 591 ; la sciti 207 ; la Pamfilia, regiune muntoasa in sudul Asiei
barbari 517. Mici, intre Lycia ai Cilicia 415, 721.
orase grecesti in Pontul Euxin 133, 593; Pandusa (Latinius), legatus pro praetore
tributare odrisilor 77. Moesiae in primii ani ai imparatului
Orbelos (azi Pirim Planina), masiv muntos Tiberiu 495, 497.
intre Tracia si Macedonia 387, 389, Panegiricul, titlu la Pliniu eel Tinar 479,
547, 555, 557, 579. 481.

www.dacoromanica.ro
776 INDICE

Pangeu (azi Pirnari), munte in sud-estul patrina, nume de plants la daci (variants:
Macedoniei -
205, 419, 729, 731.
- pegrina) - 385.
Pannonios, stramos mitic al panonilor 565.
panoni, locuitori ai Panoniei -
245, 247, 269, 271, 361, 375, 487, 523,
215, 223, - 591, 593, 633.
Patroclu, erou homeric, prieten cu Ahile
Paulianus, centurion in armata romans
525,
peoni.
529, 531, 567, 677, 679; v. si - 469, 471.
Paulus (Aemilius), consul in anul 182, a
Panonia, regiune in dreapta Dunarii, de invins pe Perseu la Pydna in anul 168,
la muntele Cetius piny la confluenla cu
Tisa, intre Doricum si Dacia, -
347, 355,
a murit inanul 160 i.e.n.
Pausania, autor - -
261, 263.
193, 195, 618-621.
357, 359, 397, 399, 441, 443, 469, 471, Padurea Hercinicii (azi Schwarzwald), sir
487, 493, 495, 677, 679, 685 ; legiuni ro- de munli padurosi la izvoarele Istrului:
--
mane 415, 489, 491, 495, 497 ; pradata
de daci 679, 681 ; Pannonia Inferior
mai tirziu, in mod limitat, in special
Muntii Padurosi din actuala Boemie -
-
681 ; Pannonia Superior
679, 681.
-
403, 405, 111, 113, 225, 267, 401, 403.
paleimida, peste in Pontul Euxin --407.59.
pantaloni largi la geti
la sarmati - 375.
- 283, 293, 295, 301; permintul si apa ca simbol al supunerii
-
piyuni la sciti 59, 63, 79.
Panticapaeum (azi Kerci), oral in Scitia, la Pedo (Albinovanus), poet roman de la ince-
extremitatea nord-estica a Tauridei, la
-
intrarea in lacul Meotic 399, 401, 403.
putul erei noastre, prieten cu Ovidiu
335, 337.
-
-
pantomima la Roma 691.
Panysos (azi Kamcia), riu in Tracia, mai
pegrina, v. patrina.
Peisandros din Rodos, autorul unei epopei
tirziu in Moesia Inferior, se varsa in despre Heracles, a trait in secolul al
Pontul Euxin 553.
Papaios, numele zeului suprern la sciti 33,
VI-lea i.e.n. -
625, 627.
Pelendava (azi Mofleni ling& Craiova), locali-
35.
Papirius Carbo (Cnaeus), consul in anul
tate in Dacia Malvensis
pelicanii migreaza - - 741.

113 i.e.n. -
261, 263.
parce, zeile ale .soartei -
399, 401, 659, 661. - 595, 597.
109.
Pelopones, peninsula in Grecia meridionala
Paris, erou homeric la Troia 5. -
Pathissus (azi Tisa), afluent de stinga al
pelte, un soi de scut usor de origine traca
637.
Istrului 247, 403. Peneu (azi Salambria), riu in Grecia de nord,
parma, arms la iliri 637. -
Parrhasia, tinut in Arcadia din Pelopones,
izvoraste in Epir, traverseaza Tesalia si
-
se varsa in marea Egee 217, 633.
la sud si vest de cimpia de la Megalopolis
- 277. -
Penthesileia, eroina mitica 5.
-
Pentru Ctesiphon, titlu la Demostene 157.
parteni sau partini, populatie in Iliria, la peoni, populatie mixta greco-traca in.
Strymon - 31,
1.
nord de Epidamnus sau Dyrrachium, vaile riurilor Axios si
vecina cu taulantii - 565. 33, 217, 249, 459, 565, 567, 569, 587;
Parthenopolis, oral pe tarmul de vest at 2. peoni = panoni - 113, 567, 597, 599
Pontului Euxin, la sud de Tomis - 399. 709.
parthia, nume de plants la daci, - 385. Peonia, Tara peonilor - 191, 247, 249.
Partho, personaj mitic - 565. Peparethos (azi Skopelos), insula in grupul
parti, populalie iranica in Asia, - 379, 391, de nord at Sporadelor, din Marea Egee,
393, 445, 447, 453, 479, 489, 493, 525, exports vin in Pontul Euxin - 115.
527, 531, 575, 595 ; parti in Armenia - pepeni, in Moesia - 409, 411.
517, 519 ; parlii si romanii - 347, 439, perca, peste in Pontul Euxin - 409, 411.
509, 567 ; crestinismul la parti - 641. Perce, numele mai vechi at Traciei 597, 599.
Parlia, regiune in Asia centrals, la sud de Perdiccas, rege macedonean - 198.
marea Caspica 599, 715, 717. perebi - 565.
pa-seirea ca simbol la sciti - 637, Pergam (azi Bergamah), oral in Asia Mica,
23, 59,
pasari albe in insula Leuce - 17, in regiunea Mysia, in valea riului Caicos
-
639 ;
149, 591 ; preziceri dupa zborul pasarilor
355, 357.
- 647.
Periandru, tiran din Corint intre anii 627
Pataros, sef trac in Asia 597.
Patisos, v. Pathissus.
Patrai Patras), oral in Pelopones, pe
(azi
585 i.e.n.
170.
613.
Periegezii , titlu in Pseudo-Scymnos - 169

tarmul de nord-vest al Achaiei - 713. Perint (azi Eregli), oral pe coasta de sud a
Patridava, oral in Dacia - 545. Traciei in Propontida - 65.

www.dacoromanica.ro

Periplul, titlu la Scylax :133.
Perperna (Marcus), sol roman la regele
Genthios, impreuna cu L. Petrilius, in
anul 168 i.e.n. - 561, 563.
perrhaiboi, populatie mitica la Homer -
Persaios, filozof stoic, elev al lui Zenon, in
veacul al III-lea i.e.n. - 715, 717.
Perseu, ultimul rege al Macedoniei - 165,
167, 199, 257, 259, 455, 457 ,561, 563.
persi li sciti 55, 57, 59, 63, 65, 67, 69 ;
moravuri la per§i 77, 103, 213 ; v. Si
107, 187, 219, 221, 351, 359, 341, 453,
721.
Pertinax (P. Helvius), imparat roman
pefti, in Pontul Euxin, - -
285, 407, 409,
643, 645, 647, 649, 729, 731 ; §i In Istru
- 645, 647, 649, 651, 653,_ 723.
Petilius (Lucius), sol roman la regele Gen-
563.
-
thios al ilirilor in anul 168 i.e.n. 561,
Petris, statiune in Dacia pe drumul de la
Sarmizegethusa la Apulum 741. -
Petrodava (azi probabil Piatra Neamt),
localitate in Dacia
peucanali - 539, 541.
- 545.
Peuce, 1. (azi Sf. Gheorghe) bratul cel mai
din sud din delta fluviului Istru -
243, 375, 379, 391, 393, 401, 403, 405,
425, 427, 439, 441, 549, 553, 583, 585,
731; 2. insula in delta fluviului Istru -
141, 143, 145, 173, 429, 529, 549, 581,
583, 625, 627; locuita de tribali -
235 ; qi de bastarni - etimologia
cuvintului - 143, 145.
241 ;
peucini, unul dintre cele trei triburi ale
sarmatilor de la gurile Istrului -
405, 407, 489, 539, 541, 553, 555.
Peucini, munti in apropiere de gurile Istru-
lui, in nordul regiunii Dobrogea -
541.
Phasis (azi Riom), riu in Colhida se varsa
in Pontul Euxin 19, 69, 391,
Philippi (azi intre localitatile Drama ci
Kavala in Grecia), oral in sudul Traciei,
intre riurile Strymon li Nestos, pe via
Egnatia- 579.
Philippopolis (azi Plovdiv), oral in Tracia
pe valea Hebrului, numit de romani
Trimontium - 733, 735.
Philomusus, nume de persoana la Martial
- 443, 445.
philophthela, nume de plants 1R. daci (cu
varianta philophthaila) 385.
Philotas, macedonean care a insotit pe Ale-
xandru cel Mare in expeditiile sale-581,
583.
Philothytes, titlu de opera la Metagenes
92 93.
Phinopolis, oral pe coasta tracica a Pontului
-
Euxin 251.
www.dacoromanica.ro
INDICE 777
Photios, patriarh al Constantinopolei intre
anii 858-867 li 877-886, autorul unui
lexicon - 156 157.
-
Phylarchos, autor 150-151, 723, 741.
565. Physlre, localitate pe tarmul sting al Pontului
Euxin, mai jos de Tyras 555. -
picensi, trib in Moesia superior 547.
piefigi, trib in Dacia 543.
- -
piarensi, trib tracic mai sus de crobizi 553.
piei de animale ca imbracaminte Ia geti
283, 301.
-
piengili, trib - 539.
piepturi, adica bancuri de nisip in Pontul
709.
219.
-
Euxin, linga gurile Dunarii 161, 163,
Pieria, regiune muntoasa in Macedonia,
linga Olimp, laca§ul muzelor - 251, care
erau numite §i pieride 297, 299.
pick comerciale comune intre oameni
barbari 699, 701, 703, 705.
§i
pigmei, populatie pe Ormul de vest al Pon-
-
tului Euxin 399, 729, 731.
pileafi, frunta§i daci, spre deosebire de co-
mati, care erau oameni de rind - 689.
pileus sau pilleus, un soi de boneta de pisla
241,
a fruntaOlor daci 611. -
Pimpleia, izvor sau munte in Pieria, undo
traiau muzele 251 ; muza poetului
Martial este numita Pimpleis 145, 147.
Pindar, autor 13 17. -
Pincus sau Pingus (azi Pek, in nordul
233, R.S.F. Iugoslavia), riu in Moesia Superior,
intre Margus §i Timacus, afluent al
-
Dunarii 399.
Pinum, Pinon, localitate in Dacia 545.-
243, Piriboridava (azi probabil Poiana, raionul
Tecuci), localitate in Moesia Inferior,
la nord de Dunare pe riul Siret - 467,
539, 469, 555.
Pirinei, munti in tam celtilor - 111, 113.
Pirum, localitate in Dacia 545.
621. Pisa, oral in Pelopones, nu departe de Olym-
pia - 293, 295.
pisatul cerealelor la geti - 327.
Piso (Lucius Calpurnius), 1. guvernator al
provinciei Macedonia in anii 57-56 i.e.n.
- 177 ; 2. consul in anul 15 i.e.n., apoi
a luptat impotriva tracilor -
263, 527.
Pitagora din Samos, celebrul filozof §i mate-
matician -
21, 49, 51, 229, 231, 253,
279, 637, 715, 741.
Piticele, titlu la Pindar 13, 15.
plante, Ia daci 381-385 ; §i la traci
409, 411.
-
- --
Platon, autor 98 103, 233, 609, 659.
platose la barbari 243.
- Pleistarchos, fiul lui Antipatros frunta§ mace-
donean, a luptat impotriva ora§elor
grece§ti pontice Apolonia li Callatis
195.
-
778 INDICE
Pleistoros, zeu la absintieni - 69, 71.
Pliniu col Beitrin - 396-411.
-
Pliniu col Tiniir 477 -483.
plugul, la sciti - 23, 367, 637, 639.
Plutarh, autor - 454 -463.
pocale, din teasta umana la sciti - 37.
poduri, peste Istru - 53, 57, 59, 61, 63,
69, 185, 351, 693, 695.
Polemon, autor - 143, 145.
Polibiu, autor -160-167, 399, 401.
Polifem, fiinta mitica . 565.
poligamie, la agatirsi - 53 ; la geti - 135,
229 ; ¢i la traci - 65, 131, 135, 597, 599.
polistai, fruntasi la daci 413. -
Pollux (C. Julius), autor 622 -623.
Polonda, localitate in Dacia - 545.
Poltum, nume de plant& la daci, cu varianta
polpolum - 383.
Poltymbria (azi Enos), numele mai vechi
al orasului Ainos sau Aenus, de la gura
riului Hebru - 251.
Polyainos, autor - 602 -607.
Pompeius (Gnaeus), 1. om politic roman intre
anii 106 -48 i.e.n. - 459, 567, 669;
2. curtean al imparatului Domitian 505.
Pompeius Trogus, autor - 350 -361.
pompilul, peste in Pontul Euxin - 409, 411.
ponem, nume de plants la gali - 383.
Pons Aluti (azi Ionestii Govorii, regiunea
Oltenia), localitate in Dacia - 741.
Pons Augusti (azi probabil Marga, la apus
de Portile de Fier), localitate in Dacia,
intre TibiscumSi Sarmizegethusa -741.
Pons Vetus (azi Clineni, pe valea Oltului),
localitate in Dacia - 741, sub forma
Ponte Vetere.
Pontul Euxin (azi Marea Neagra), descriere,
intindere, curenti - 219, 221, 399, 401,
589, 591; flora -280 ; fauna -
109, 407,
409, 411, 643, 645, 729, 731 ; relatiile
comerciale cu Grecia - 27, 115,
367, 369 ; numit si Marea Pontica - 141,
'161,
143, 183, 191, 193, 225, 241, 245, 267, 633 ;
sau Pontul Negru 73; v. si 15, 17,
25, 31, 47, 49, 73, 75, 77, 103, 107, 109,
111, 113 133, 139, 141, 143, 145, 161,
163, 165, 169, 189, 191, 193, 195, 217,
219, 221, 223, 225, 231, 239, 241, 249,
251, 253, 273, 275, 277, 279, 281, 287,
289, 293, 295, 297, 299, 301, 303, 311,
313, 317, 319, 321, 323, 325, 327, 333,
335, 337, 339, 355, 369, 371, 387, 389,
397, 399, 405, 407, 409, 413, 415, 427,
429, 451, 453, 515, 529, 537, 539, 549,
551, 553, 555, 557, 567, 571, 573, 583,
585, 589, 593, 613, 615, 645, 659, 661,
663, 665, 669.
Poppaeus Sabinus (Caius), consul in anul 9,
apoi guvernator in Moesia intre anii
12 -35 e.n. - 681, 683.
www.dacoromanica.ro
Porata (azi Prut), nume de riu la sciti, elenii
ii spun Pyretos - 31.
-
porci la traci 109 ; lipsesc la sciti - 35 ;
porci-de-mare, pesti in fluviul Istru
-645.
Porcius Cato (Caius), consul in anul 114
i.e.n. - 261, 263.
Porolissum (azi Moigrad, r. Zalau), localitate
in Dacia - 545, 741.
Porphyrios, autor - 743 - 745.
Portul Carienilor (azi la Capul $abla, in
R.P. Bulgaria), mai jos de Callatis
-595.
Portul Isiacilor, la nord de gurile Dunarii -
589, 591.
Poseidon, zeu - 15, 33, 35, 661.
Posidoniu, filozof si om de stiinta grec intre
anii 135-51 i.e.n. - 227, 229.
Postumius (Aulus), consul in anul 180 i.e.n.,
apoi legat in Macedonia -
165, 167.
Potaissa, Potavissa (azi Turda), oras in
Dacia - 545, 741.
potulatensi, trib in Dacia - 543.
Povestiri minunate, titlu la Aristotel - 111,
113.
Praetoria Augusta (azi probabil Inlaceni, r.
Cristuru Secuiesc), localitate in Dacia
Superior - 545.
Praetorium 1. (azi Racovita-Copaceni), loca-
litate in Dacia, pe riul Olt - 741 ; 2.
(azi Plugova ?), localitate in Dacia, intre
Ad Mediam §i Ad Pannonios - 739.
Praxithea, eroina mitica si nimfa - 743,
745.
Precepte despre sand tate, titlu la Plutarh -
461, 463.
predavensi, trib in nordul Daciei, la sud de
anarti - 543.
preoti, in Delos - 31 ; la geti - 229, 231,
253; la traci - 605, 679.
la geti - 229,
preziceri, la sciti - 37, 39 ;
231, 237, 239, 253; la traci - 69, 71,
407, 409.
priadela, nume de plants la daci (variante:
priadila, priadilla) - 385.
Priam, erou homeric, 663.
prian(i, populatie tracica linga Maroneia, pe
coasta de sud-vest a Traciei - 729,
731.
Pridianum Hunt v. Registrul lui Hunt.
Primus (M. Antonius), comandant de legiune,
contemporan cu poetul Martial - 415.
Prista (azi Ruse), numit si Sexagintaprista,
oras in Moesia Inferior, pe malul drept al
Dunarii - 553.
Probleine, titlu la Aristotel 113.
procedila, procila, v. propidila.
prodiarna, nume de plants la daci - 385.
Prometeu, erou mitic - 11, 141, 143, 145,
443, 445.
 INDICE 779

propedila, propedula, v. propodila. R

Propertiu, autor 264 265.
propodila, nume de planta la daci (variante' Rabon (azi Jiul), riu in Dacia de sud 543.
propedila, propedula, procedila, procila) racatai, trib in Germania de sud-est, pe
385. tarmul sting at Dunarii ; numiti si
Propontida (azi Marea de Marmara), mare racatriai 535.
interioara intre Asia si Europa, la intrarea Raetia, regiune care cuprindea in actuala
in Bosporul tracic 217, 223, 225, 245, Elvetie de rasarit, Tirolul si Bavaria de
279, 333, 335, 529, 729, 731. sud 247, 347.
pro pretor , in Moesia 495, 497. Ramidava (azi poate Drajna pe Teleajen),
proprietate, la sciti 229, 231, 233, 235. oral in DaCia 545.
Protesilau, erou mitic 227, 659, 661, 663, ralacensi, trib in nordul Daciei 543.
665. rathibida, nume de planta la daci 385.
provincii romane 347. Ratiaria (azi Arzar), oral pe tarmul drept at
proxeni traci la Atena 75. fluviului Istru, in Moesia Inferior 549.
Prusias, rege In Bitinia intre anii 230-182 Rationamentul lembeutic, titlu la Heraclid
i.e.n. 161, 165, 167. din Callatis 719.
Psametih, faraon egiptean intre anii 663- rauraci (sau raurici), trib celtic vecin cu he!-
609 i.e.n. 219, 221. vetii si cu secvanii, pe cursul superior at
Pseudo-Acro, gramatic roman, comentator al Rinului 179, 731.
poetilor Terentiu si Horatiu 213. Rauricum, sau Augusta Rauricorum (azi
Pseudo-Apuleius, scriere anonima din seco- August linga Basel), oral pe cursul supe-
lul al V-lea e.n. 381-385. rior at Rinului, capitals a rauracilor
Pseudo-Scymnos, autor 168 175. 401.
Pseudostomon, cel de al patrulea brat din Ravenna, oras in Italia de nord-est 699,
delta Istrului incepind de la sud, poate 701.
unul din canalele Sulinei 401, 403, Rdzboaiele, titlu la Apian 1014; la Florus
405 ; scris si Pseudostomos 551, sau 521, 523, 525, 527; la Fronto 533.
Pseudostoma 731. Reizboiul civil, titlu la Cezar 181.
Psilon stoma, brat nordic in delta Istrului, Razboiul iudaic, titlu la Iosephus Flavius
poate unul din canalele actualului brat 413, 415.
Chilia 401, 403, 589, 591, 593, 731. recensamintul: populatiei la Atena 721.
Psoa, localitate pe tarmul nordic at Pontului regi, la amastri 343 ; la armeni 721
Euxin 195. in Bosporul cimerian 233, 235 ; la daci
Pteron (probabil intre Portita li Lacul Ra- 213, 361, 477 ; la geti 229, 231 ; la
zelm), promontoriu in Moesia Inferior, macedoneni 191, 355 ; in Noricum
intre delta fluviului Istru si cetatea Histria 181 ; la odrisi 77, 165, 167 ; la parti
551, 553. sau persi 219, 221, 479, 721 ; la sciti
Ptolemeu, 1. rege in Egipt intre anii 280 29, 37, 39, 41, 43, 45, 53, 57, 59, 189,
279 i.e.n. 235, 495, 497, 621 ; 2. astro- 233; la traci 67, 75, 101, 189, 191,
nom si geograf pe la mijlocul secolului 193, 195, 351, 355, 357, 493, 495; la
al II-lea e.n. 536-559. tribali 585, 587.
Punicele, titlu la Silius Italiscus 419. Regianum, localitate pe tarmul drept at
purificari in apa riurilor 19. Dunarii, la vest de Oescus, in Moesia
pustiul scitic sau al scitilor 79, 105. Inferior 553.
Pylai, r Portile s, castru militar pe tarmul Registrul lui Hunt, papirus de la inceputul
sting al Eufratului 117. sec. II e.n. 467-471.
Pytheas din Massalia, calator si geograf Regulus (P. Memmius), consul in anul 31,
de pe vremea lui Alexandru cel Mare apoi guvernator in Macedonia in anul
225, 227. 35 e.n. 681, 683.
Pyrene, oral in tinutul celtilor, confundat religie, la geti 229, 231, 389; la sciti 33,
cu muntii Pirinei 25. 57 ;la traci 229.
Pyretos, Porata (azi Prut) 31. reti, locuitori din Rhaetia 245, 487, 489,
Pythes, tatal lui Nymphodoros, cetatean din 565, 567, 569, 595, 597.
Abdera 75. Rhaos §i Rhaptos, conducatori ai astingilor
699, 701.
Rhascyporis, fiul lui Cotys, rege al Traciei
Q in anul 16 e.n. 517, 519, 671, 679, 681.
Rhescuporis, Irate cu Rhoemetalces gi unchiul
Quirinus, zeu roman 273, 275, 313. celui de mai sus 493, 495, 497.

www.dacoromanica.ro
780 MACE
Rhesus, rege trac mitic - 205, 419.
Rhocobae, oral pe tarmul de vest al Pontului
Euxin - 399.
Rhode, localitate pe thrmul de nord-vest al
Pontului Euxin, intre Tyras si Boristene
- 403, 405.
Rhoematalces, rege in Tracia - 463, 493,
495, 497, 525, 527, 679, 681, 683.
Rholes, v. Roles.
riborasta, nume de plants la daci - 385.
Rin, fluviu in Germania - 113, 215, 221,
223, 225, 245, 253, 267, 347, 369, 371,
377, 415, 421, 423, 425, 439, 441, 443,
445, 483, 487, 489, 621, 671, 709.
Ripei, munti legendari, cu localizare flue-
tuantii, in Sarmatia de nord pinA la
izvoarele Istrului
145, 205, 225, 267.
-
11, 139, 141, 143,
Riusiava, oral in Germania, pe tarmul
fluviuluj Istru 537.
riu sfint la geti - 231.
roata olarului 237.
Rodanus (azi RhOne), fluviu in Gallia - 133,
631.
rodieni, locuitori ai insulei Rodos - 161, 163,
165.
Rodope, munti in Tracia de sud-vest - 33,
75, 201, 203, 205, 249, 387, 389, 397,
399, 521, 523, 573, 669, 671, 673,
Rodos, insula in marea Egee in apropiere
de coasta Asiei Mici - 143, 145, 165, 173.
Roles, rege getic in Moesia inferioara, intre
Pontul Euxin si Istru 673, 675.
Roma, capitala Imperiului roman - 191,
193, 205, 209, 211, 223, 259, 261, 263,
273, 281, 283, 293, 295, 297, 299, 303,
305, 309, 311, 313, 355, 357, 437, 441,
443, 445, 447, 493, 495, 501, 561, 685.
romani, cetateni ai Imperiului roman - 217,
269, 309, 351, 359, 361, 513 ; romanii si
dacii - 239, 241, 481, 483, 693, 695 ;
romanii si getii - 237, 239 ; romanii in
Macedonia
- 247, 565.
-
561 ; romanii si scordiscii
Romula (azi Resca, in regiunea Oltenia),
oral in Dacia Inferioara - 741.
Ronul, v. Rodanus.
roxolani, populatie din Sarmatia, intre flu-
villa Boristene si Tanais, inainteaza cu
vremea pinii la Istru 221, 225, 243,
401, 403, 489, 491, 539, 541; fac comert
cu iazigii prin teritoriul Daciei - 703, 705.
Rubobostes, rege dac - 361.
Rubrius Gallus, guvernator in Moesia in
anul 70 e.n., a luptat impotriva sar-
matilor - 415, 417.
Rucconium, oral in Dacia - 545.
Rusidava (azi Momotesti, com. DrAgasani,
regiunea Oltenia), localitate in Dacia -
741.
www.dacoromanica.ro
S
Sabazios, zeu frigian adorat si in Imperiul
roman - 157.
sabi, credinciosi ai zeului Sabus = Saba-
zios - 157.
sabia, geticA - 309, 311 ; sarmatica - 489,
491 ; scitica - 35, 39, 233 ; si tracica -
457, 459.
Sabinianus (C. Vettius), legat in Panonia,
a invins pe dacii liberi din afara grani-
telor Daciei in primii ani de domnie ai
imparatului Commodus - 705.
Sabinus (C. Oppius), legat consular in Moesia
sub imparatul Domilian - 517, 519.
Sabinus (C. Poppaeus), consul in anul 9,
guvernator in Moesia si Macedonia intre
anii 11 -35 e.n. - 493, 495, 497, 499,
501.
saboci, populatie in Sarmatia europeanA la
granita spre Germania - 539.
saci, 1. trib scitic la est de marea Caspica -
87, 93, 237, 251, 253 ; 2. trib traco-dacic
- 95.
Sacidava (azi Topalu sau Seimeni), locali-
tate pe Dunare, in Moesia Inferior, intre
Capidava si Carsium 739, 747.
Sacra, Gura (azi Sf. Gheorghe), brat al
Istrului, numit Hieron stoma - 241, 549,
551, 553.
sacrificiul uman la greci - 743; la sarmali -
79 ; la sciti - 35, 231, 743; si la Traci -
65, 67, 743.
Sadalus, rege barbar - 671.
Sagadava, v. Sacidava.
Saggarius (azi Berezan), golf pe tarmul
Pontului Euxin dincolo de Tyras - 405.
saldensi, trib in Dacia de miazazi - 543.
Salamina, insula intre Atica si Megarida -
15.
salia, nume de plantA la sciti - 383, 385.
.Saline (azi Ocna Muresului, r. Aiud), loca-
litate in Dacia, pe drumul de la Napoca
la Apulum - 545, 741.
saline - 247.
Salustiu, autor - 182-183, 207, 631.
Salrnorude, localitate in Moesia Inferior, pe
drumul de la Noviodunum la Histria,
probabil o simply traducere a lui Hal -
myris - 749.
Salmydessos (azi Midia in R. P. Bulgaria),
oras pe coasta de vest a Pontului Euxin
- 47, 49, 137, 219, 251, 589.
saloni, trib- 539.
Salvosia (azi Mahmudia, in regiunea Dobro-
gea), localitate in Moesia Inferior pe
drumul de la Noviodunum la Histria -
739, 749.
Samos, insula in Marea Egee, patria lui
Pitagora - 21, 49, 279, 613.
 INDICES
Samotrace, insula in Marea Egee, in apro-
piere de Tracia - 563, 715.
sanctuare, la scili - 35, 177.
Sangarius (azi Sakaria), riu in Asia Mica -
513.
Sangidava, oras in Dacia - 5'15.
Saos, v. Savos.
Sardes (azi Sart), oras in Asia Mica 219,
221.
care (mine) - 247.
Sargetia (azi probabil Streiul), riu in Dacia
695.
- scaugdi, trib in Moesia - 399.
sarmatic, care apartine sarmatilor - 285,
287, 289, 297, 299, 319, 321, 429, 439,
441, 443, 445 ; arme sarmatice - 309,
311, 313, 343 ; climat sarmatic - 425 ;
Insula Sarmatica, in Delta Dunarii,
linga bratul Calonstoma - 401, 403;
limbs sarmatica - 323, 325 ; Marea Sar-
-
matica, adica Pontul Euxin 327, 335,
337; Muntii Sarmatici, Carpalii Occi-
dentali - 537, 539, 541; triburi sarma-
tice - 409.
sarmati, populatie nomads si razboinica in
Europa de nord-est - 55, 79, 165, 167,
175, 219, 221, 227, 235, 239, 241, 243,
247, 251, 253, 269, 271, 275, 277, 279,
293, 295, 297, 309, 317, 319, 323, 325,
363, 379, 405, 407, 423, 425, 437, 445,
447, 487, 489, 489, 493, 523, 525, 527,
529, 531, 573, 593, 617; au regi - 53,
55 ; poarta sabii si pantaloni lungi
375, 489, 491; isi castreaza caii - 243,
-
245; maninca mei 653; se tatueaza -
411 ; femeile participa la lupte - 103 ;
relatiile cu scitii si persii - 57, 59, 61,
359, 341, 391, 393 ; cu getii - 297, 299;
cu romanii - 415, 417, 491, 517, 519,
679, 691, 711 ; crestinismul la sarmati -
641, 717 ; sarmati arei sau areati - 399 ;
sarmati iazigi - 403, 405, 491, 501, 503,
583, 585.
Sarmafia, Tara sarmatilor - 391, 393, 397,
399, 403, 405, 443, 445, 537, 539, 543;
actuala Dobrogea 273, 275.
Sarmizegethusa, 1. (azi Gradistea Muncelu-
lui) capitala a regilor daci inainte de cuce-
rirea romans - 545 ; 2. (azi Sarmize-
getuza) capitala provinciei romane Dacia,
pe drumul de la Viminacium la Apulum
- 691 ; scris si Sarmategne - 741.
Satire, titlu la Horaliu - 209, 211 ; si
luvenal - 505.
satiri, neam tracic - 69, 71.
Saturninus (M. Aponius), legat in Moesia
in anul 69 e.n. - 491.
Saturninus (L. Herennius), consul suffectus
in anul 100, apoi guvernator in Moesia
intre anii 103-107 e.n. - 469.
Satyros, autor - 154-155.
www.dacoromanica.ro
781
Savos, Saos (azi Sava), afluent al Dunarii
- 223, 247, 357, 359, 397, 399, 531,
547, 569, 597, 677, 679.
sdgeata ca simbol la scili -39, 59, 637, 639.
Sbelthurdus (Juppiter), zeu la traci 177.
Scamandru, riu linga Troia, in Asia Mica -
665.
Scardos (azi ar), masiv muntos la hotarele
dintre Tracia si Iliria, intre vaile riurilor
Drilon si Axius - 547.
sciare, nume de plants la daci - 383.
Sciluros, tatal lui Palacos, sef scit - 243.
scinpoax, nume de plants la daci - 381.
Scios, riu in Tracia - 33 ; v. Oescus.
Scipio (P. Cornelius), a luptat in Macedonia
in anul 168 te.n. si a infrint pe scor-
disci - 565.
scirmiazi, trib care locuia mai sus de orasele
Apolonia si Mesembria, pe tarmul de
vest al Pontului Euxin - 47, 49.
-
scitic, care apartine scililor 267, 289, 301,
309, 445, 595; arme scitice -267, 313, 315,
317, 387 ; climat scitic - 331, 333 ;
neamuri scitice - 15, 201, 203, 245,
293, 295, 303, 305, 387, 659; tinuturi
scitice - 219, 315, 327, 451 ; smaragde
scitice - 445, 447.
Sciticele, titlu la Dexip - 733.
Scitul sau Oaspetele, titlu la Lucian - 611.
scip, populatie numeroasa de origine iranica
in nord-estul Europei - 7, 27, 35, 37,
39, 41, 43, 45, 47, 53, 61, 67, 69, 79,
107, 117, 195, 173, 175, 213, 215, 219,
221, 223, 231, 233, 235, 239, 243, 245,
251, 253, 267, 269, 271, 291, 293, 295, 317,
319, 351, 353, 355, 375, 403, 405, 433,
453, 459, 463, 525, 527, 531, 539, 571,
573, 589, 611, 613, 645, 669, 671, 673,
705, 731, 743 ; paruintul si tinuturile for
- 11, 29, 31, 51, 53, 79, 189; ajung pins
la sud de Istru, in Moesia si in Tracia
- 77, 139, 141, 143, 145, 171, 173, 189,
193, 397, 399, 583, 585, 625, 627 ; hrana
for 33, 59, 81, 83, 121, 231, 233, 243,
245, 597, 599 ; imbracamintea - 123, 205 ;
se tatueaza - 123 ; sint buni luptatori -
37, 103, 113, 209, 211, 409, 595, 645,
671 ; unii sint nomazi - 29, 79, 183, 209,
211, 217, 219, 229, 235, 371, 373,
453, 597, 657 ; iar altii plugari - 105,
399, 731 ; au regi - 23, 45, 85, 431,
461, 463 ; si sclavi - 27, 41, 123 ; tribu-
rile scitice - 35, 37, 41, 227, 587, 589;
la sciti exista comunitate de bunuri -
123 ; unii sint numiti regali - 41 ; sint
cruzi cu strainii si jertfesc pe cei prinsi
- 31, 231, 233, 613, 743 ; religia scililor
- 21, 33, 35, 39, 151, 227, 615, 633, 641,
713, 715, 717, 743 ; relaliile for cu persii
782 INDICE
- 25, 27, 53, 55, 57, 65, 171, 241, 359,
605, 637, 639, cu grecii - 133, 191, 193,
637, cu macedonenii - 125, 127, 355,
357, 359, 361, 647, cu sarmatii - 363,
cu crobizii - 171, 173, cu tribalii -
607, cu germanii - 415, 417; sciti =-
bastarni - 677; sciti = goti - 733, 735.
asezare si intindere - 15, 31, 33,
47, 51, 53, 59, 63, 143, 279, 387, 397,
399 ; fauna - 109, 111 ; crestinism - 715,
717; Scitia veche - 51, 53; Scitia Mica=
Dobrogea - 243, 247, 249, 273, 275;
Scitia Pontica - 457, 459; Scitia mai
este pomenita si Ia - 15, 17, 143, 145,
207, 277, 323, 325, 329, 343, 351, 353,
355, 359, 361, 367, 369, 377, 387, 507,
527, 531, 593, 595, 611, 643, 655, 661,
669, 671.
sclavi, la atenieni - 239, 723; Ia daci -
159, 239; la dardani si engineti - 723 ;
la geti - 239, 379, 449; la macedoneni -
197 ; la sciti - 27, 41, 123; la traci
65, 67, 97, 103, 229, 623; sclavi daci la
- Servius, gramatic si comentator al lui Ver-
Roma - 439, 441 ; v. si 21, 49, 135,
147, 161, 293, 413, 439, 441.
scobiem, nume de plants la gali - 385.
scolii - 86-87, 92 -93, 213; scolii la Ho-
ratiu 213; la Apollonios din Rodos
- 141 -145 ; la Aristofan - 94 95 ; la
Iuvenal - 505; la Lucan - 377; la Lu-
cian - 615; la Pindar - 16 -17.
Scombros (azi probabil Vitosa?), munte din
masivul Haemus, de unde se poate vedea
Pontul Euxin, Dunarea si Marea Adri-
atica - 75.
Scopasis, rege scit - 57, 59.
scordisci, populatie celtica din Panonia Infe-
rioara si din Moesia Superioara la con-
fluenta Savei cu Dunarea - 245, 247,
249, 259, 261, 357, 397, 399, 521, 523,
537, 539, 565, 721 ; relatiile for cu dacii
si cu tracii - 229, 431, cu bastarnii -
257, cu macedonenii
romanii - 347.
-
357, 679, si cu
Scordiscos, stramos mitic al scordiscilor
565.
Scorylo, rege dac - 431.
Scrisori, titlu la Pliniu cel Tinar - 477, 479.
Scrisori catre Atticus, titlu la Cicero - 477.
Scrisori din Pont, titlu la Ovidiu - 305,
307.
scrisul, la traci - 653.
scrumbia, in Pontul Euxin - 407.
Scutul de la Dura-Europas - 724-727.
scuturi la traci - 243, 457, 459.
Scylax din Caryanda, autor - 132 -133.
45, 47.
-
Scyles, fiul lui Ariapeithes, rege scit 43,
Scymnos, Pseudo-, autor - 143, 145, 170-
175.
www.dacoromanica.ro
Scytharbes, rege scit - 85.
Schythes, stramos mitic al scitilor - 27, 625.
Scythica, localitate in Scythia Minor sau
epitetul legiunii I Iovia - 749.
seba, nume de plants la daci - 385.
securi la sciti - 39.
Segesta, Segestica sau Siscia (azi Siszek),
oral in Panonia Superioara pe malul
drept al Savei la confluenla cu Colapis
- 223, 245, 247, 249, 567, 569.
Selymbria (azi Silibria in Turcia), oral pe
coasta meridionala a Traciei, spre Pro-
pontida, la nord -est de Perinthus - 251.
Seneca, autor - 367 - 371.
senoni, populatie celtica la hotarele cu
Belgia 223.
sensi, trib in Dacia - 543.
serdi, trib tracic invins de romani in anul
-
29 i.e.n. 675.
seri, populatie in Sarmatia asiatica si in
Caucaz - 213, 265, 445, 447, 717.
giliu pe la anul 400 e.n. - 183, 207.
Sesostris, faraon mitic din Egipt - 219, 221.
sesquiplicarius, un grad in armata romans
469,
-
sesterb moneda romans, avea doi asi si
jumatate 469.
Sestos (azi satul Boghaly din Turcia), oral
pe coasta orientala a Chersonesului tracic
- 133.
Setidava, localitate in Germania de sud-est
- 537.
Setuacotum, oral in Germania Magna, nu
departe de Dunare - 537.
-
Seuthes, 1. §ef trac 97, 99, 191, 193, 195,
363, 589, 605, 607; 2. sef odrid, urmasul
lui Sitalces - 77.
Severus, 1. prieten cu poetul Ovidiu - 327,
329; 2. L. Septimius Severus, imparat
roman - 681, 705, 707.
sicaboi, trib tracic - 605.
sicambri sau sugambri, trib germanic din
regiunea Rinului - 497, 499.
Sicilia, insula in Mediterana - 139, 595,
597.
sicupunx, nume de plants la daci - 383.
sidoni, populatie pe tarmul de vest al Pon-
tului Euxin - 243.
sigini, populatie pe tarmul de vest al Pon-
tului Euxin, la nord de fluviul Istru -
67, 141.
Silius, comandant roman in peninsula Istria
- 677, 679.
Silius Italicus, autor - 418 -419.
simbol al supunerii la sciti - 57, 59.
Simonides din Ceos, autor - 7.
sindi, trib la gurile Istrului - 141, 143,
145.
Singidava, oral in Dacia - 545.
 INDICE
Singidunum (azi Belgrad), ora§ in Moesia
SuperioarA, la confluenta Savei cu Du-
narea 547.
Singone, ora§ al cvazilor, in Germania de
sud-est 537.
Sinope, ora§ in Asia Mica, pe tarmul sudic
a] Pontului Euxin 195.
sipoax, nume de plant& la daci 381.
sipul, pe§te 409, 411.
Siria, regiune in Asia, intre Eufrat §i Medi-
terana 491, 517, 519, 669, 679, 681, 703.
Sirmium (azi Mitrovica), ora§ in Panonia
Inferioara, pe malul sting al Savei 247.
Sirtele, golfuri pe tarmul mediteranean al
Africei de nord 339, 427, 429.
Siscia, v. Segesta 247, 681.
Sitalces, rege trac 45, 47, 75, 77, 89, 91,
189, 191, 587.
Silas, rege al denteletilor 673, 675.
Sitioenta, variants gre§ita a unei alte forme
pentru Aegyssus 553.
siloni, neam tracic pe tarmul Pontului Euxin
331, 399, 685, 689.
Socrate, filozof grec 101, 225, 227.
Sofocle, autor 19, 225, 227.
soldd pentru trupe militare 199, 259,
261, 457, 563.
soli daci la Roma 691.
Solinus, autor 729 731.
somn, pe§te in Istru 723.
Sopolis, comandant in armata lui Alexandru
cel Mare 583.
Sornum, localitate in Dacia 547.
Sosias din Tracia, are mine, inchiriaza
sclavi 723.
Spania 209, 347, 407, 469, 471, 515, 517.
Sparadocos, unchiul lui Seuthes 77.
Spargapeithes, rege agatirs 43.
Sparta, regiune in Pelopones 69, 371, 453.
spolia optima, prazi luate de la un conducator
du§man 465, 527.
Statius, Papinius, autor 421, 423, 425.
Statul, titlu la Aristotel 107.
stater de aur, moneda 563.
stavani, populatie in Sarmatia europeana
539, 541.
Stenarum (Caput) (azi Boita), localitate in
Dacia Inferioara, pe valea Oltului 741.
Stephanus din Bizant, geograf de la sfir§itul
secolului al VII-lea e.n. 9.
stirsozila, nume de planta la daci 381.
Sax, riu mitic din Infern 325, 339.
Slobi (azi Sirkovo), ora§ in Macedonia pe
malul drept al riului Axios 469.
stole brodate 77.
Strabon, autor 217 253.
Stratageme, titluri la Frontinus 431 ; §i
Polyainos 603.
Stratonis pyrgos (Turnul lui Straton) (azi
Cap Tuzla), localitate in Moesia Infe-
www.dacoromanica.ro
783
rioard, pe tarmul Pontului Euxin
725, 739.
Strimon (azi Struma), riu in Macedonia, izvo-
ra§te in muntele Scomius §i se varsa In
Marea Egee 3, 69, 71, 109, 133, 299,
375, 377, 387, 389, 651, 729.
Sucidava (azi probabil Satul Nou), locali-
tate in Moesia Inferioara pe malul drept
al Istrului, intre Durostorum §i Axio-
polis 553, 739, 747.
Sudeli, muntii Boemiei de azi 535.
sudini, populatie in Germania de sud-est,
mai sus de padurea Gabreta, linga mar-
comani 535, 539, 541.
suebi, populatie din Padurea Hercinica, se
invecineaza cu dacii 225, 403, 405,
535, 537, 671.
Suetoniu, autor 515 519.
Suidas sau Sudas, lexicon lucrat de un autor
bizantin anonlm din secolul al X-lea
e.n. 151, 509.
sulije la geti 49 ; §i la sciti 39, 41.
Sulpicius Gallus (Caius), consul in anul 166
i.e.n. 191, 193.
Sura, sol roman la daci 735.
Susa, capitals a imperiului persan 379.
Susagus, comandant dac pe la sfir§itul seco-
lului I e.n., lupta in Moesia 479.
Susudata, localitate in Germania de sud-est
537.
Sylla, dictator roman, a trait intre anii
138-78 i.e.n. 571.
Syrmos, rege tribal pe vremea lui Alexandru
cel Mare 233, 235, 459, 581, 583, 587.
Syros, 1. insula in Marea Egeea, in grupul
Cicladelor 23 ; 2. nume de sclav la
Atena 239.
§oarecele ea simbol la sciti 23, 59, 637, 639.
T
Tabiti, numele zeitei Hestia la sciti 33, 35.
Tacit, autor 487 501.
Tafrai, Tafre, Taphrae, tinut cu gropi linga
lacul Meotic 405, 625, 627.
Tales, filozof grec din veacul al VI-lea
i.e.n. 741.
tagri, populatie in Sarmatia europeana, la
hotarele cu Dacia 541.
Taiadunum, ora§ din Germania, linga Du-
nare 537.
Taigete, fiica titanului Atlas, una din pleiade
15.
talanti, moneda greceasca 77, 191, 199,
463, 563.
Taliatis (azi Milanovac), localitate in Moesia
Superior, intre Novae §i Egeta, linga
confluenta riului Margus cu Dunarea
549.
784
Tamasidam, localitate in Dacia, pe riul
Hierasus 555.
Tamiris, cintaret mitic de origine traca 251.
Tanais (azi Donul), fluviu In Sarmatia, se
varsa in lacul Meotic 7, 55, 133, 143,
189, 191, 213, 221, 225, 243, 245, 253,
269, 271, 279, 363, 405, 407, 427, 429,
521, 523, 539, 541, 571, 657.
tartaiti, trib pe fluviul Tanais 539, 541.
tanidila, nume de planta la daci 383.
Tapae, localitate in Dacia, in apropierea
Portilor de Fier ale Transilvaniei 687.
Tarautas, porecla unui gladiator urit din
vremea imparatului Caracalla 707.
Tarbos, §ef barbar in Pannonia pe vremea
imparatului Marcus Aurelius 699.
Tarrutenius Peternus, secretar al impara-
tului Marcus Aurelius pentru corespon-
denta latina 701.
Tarsa, conducAtor trac 499.
Tartessos (azi Guadalquivir), riu in sudul
Spaniei, numit gi Baetis 111.
Tasios, sef al roxolanilor 243.
tatuaj la agatirgi 387, 389 ; la geti 629 ;
in iliri 247 ; in tinuturile fluviului Istru
91 ; la sciti 41, 123 ; la traci
67, 123, 247, 451, 463, 629, 743.
taulanti, populatie ilirica in centrul Albaniei
565.
Taulus, stramog mitic al taulantilor 565.
Lauri, populatie scitica din Taurida 15,
17, 53, 55, 293, 295, 371, 373, 413, 415,
529.
Taurici, munti in Taurida 665.
Taurida (Crimeia de azi), -tam locuita de
tauri 17, 323, 325.
taurisci, populatie celtica in Noricum, pe
valea superioard a Dravei 223, 237, 239,
245, 247 ; Iocuiesc linga Mons Claudius
397, 399 ; unii sint amestecati cu traci
227 ; numiti gi taurilti sau teurigti
227.
Tauros, munti in sudul Asiei Mici, in Cilicia
171.
taurosciti, sciti din Taurida 539, 541.
Taurunos (azi Semlin), orag in Panonia
Inferioara, pe malul drept al Dui-IA.1'H,
mai sus de Singidunum 597.
Tearco, faraon al Egiptului, din dinastia
etiopianA/ in veacul al VIII-lea i.e.n.
219, 221.
Tearos (azi Bunar-hissar), riu in Tracia,
afluentul riului Agrianes, iar acesta al
riului Hebrus 47.
Teba, orag in Beotia 191, 193, 459.
Teclicio, v. Tegulicium.
tectosagi, trib celtic 359.
Tegulicium (azi Vetrensko Kale), localitate
din Moesia Inferior, intre Durostorum gi
Candidiana 739 ; scris gi Teclicio 747.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Telephos, erou mitic 647.
Tellos, atenian mitic 613.
temple, in Leuce 113, 149, 589, 591; la
sciti 33, 35, 37.
Tenos, insula muntoasa in Marea Egee
29, 31.
Teofrast, 1. autor 128-129 ; 2. arhonte
in Atena 193.
Teopomp, 1. comediograful 94 -95; 2.
istoricul 120-121, 247, 615, 625, 627,
723.
Terentiu, autor 158 159.
Teres, tatal lui Sitalces, rege trac 45, 47,
75, 603, 613, 615.
Tergeste (azi Trieste), orag in Italia de nord-
est, pe Adriatica 247, 397.
terizi, neam tracic, cred in nemurire 21.
Termodont (azi Termetschai), riu in Asia
Mica, la est de Halys 575, 657, 661,
665.
Termopile, strimtoare in Grecia centralA,
intro Tesalia gi Locrida 459, 571.
Tertulian, autor 640 641.
Tesalia, regiune in Grecia de nord-est 165,
167, 311, 313, 453, 459, 521, 523, 595,
65, 597, 633.
tesproli, trib in sudul Epirului, linga marea
Ionians 565.
testireani, trib vecin cu suebii, Ia sud de
aceltia 537.
Tetis, mama lui Ahile, eroina mitica 3, 5,
9, 17, 589, 591, 633, 661.
Tetrisias, v. 7'irizis.
Tettius (Iulianus), comandant de legiune
in Moesia, in anul 69 e.n. 491.
teucri, urmalii lui Teucros, rege mitic din
Troia 69, 71.
teudila, nume de planta la daci 383.
teuriocaimi, trib la nord de muntii Sudeti,
in Boemia de azi 537.
teurisci, trib in Dacia de nord-vest 543.
teuristi, v. taurisci.
teutoni, trib germanic la gurile riului Elba
347.
tezaure dacice 695.
Thagimasadas, numele zeului Poseidon Ia
sciti 33, 35.
Thais, curtezana la Roma 265.
Thasos, insula in Egeea, exports vin in
Pont 115.
Theognis, autor 89.
Theoros, personaj in comedia lui Aristofan
89, 91.
theosebi, ordin religios la moesi 227.
Thersites, erou homeric 5.
Thesalonice (azi Salonic), orag in Grecia de
nord-est 127.
Thiagola (azi probabil un brat al Chiliei),
balta qi brat la gurile Istrului 539.
Thoas, rege mitic in Taurida 295.
 INDICE
Tiberiu, imparat roman - 269, 271, 333,
335, 347, 493, 495, 517, 681.
Tibios, nume de sclav la Atena - 239.
Tibisca, localitate intre Dunare §i Haemus
553.
Tibiscos, afluent al Dunarii din Dacia de
apus - 541.
Tibiscum (azi Jupa, r. Caransebe§), orat; in
Dacia - 545, 547 ; scris §i Tivisco 739.
Tibisis (azi probabil Timi§u1), anima de
dreapta al Istrului, in Moesia Inferior
(de fapt vine pe stinga) - 33.
lierna, v. Dierna.
tilutai, trib tracic vecin cu odrisii, locuiau
la nord de muntele Scombros - 75, 77.
Timachus (azi Timok), afluent de dreapta al
Dunarii, in tinittul dardanilor 399.
Timagetos, autor - 141, 143, 145.
tintahi, trib din Moesia - 399.
Timasion la traci - 97.
-Timogitia, v. Dinogelia.
Timogetia, localitate intro Callatis §i Diony-
sopolis - 749.
-
Timonax, autor 143.
Timosthenes, geograf din secolul al Ill -lea
i.e.n. - 221.
Timum - 727.
-
tini, trib tracic 227, 405, 733.
tirageli, tirege#, trib getic pe malurile riului
Tyras qi la nord de Istru, intr-o insula
221, 223, 225, 241, 243, 403, 405, 407,
- 547, 549, 551, 553, 561, 575, 577, 587,
539, 541, 555.
Tirenianil (marea) - 141, 143, 427, 429.
Tirisks, Tirizis (azi Capul Caliacra), pro-
montoriu pe tarmul de apus al Pontului
Euxin - 251, 391, 551, 553, 725, 727;
scris §i Tetrisias - 593, sau Trissa - 739.
Tivisco, v. Tibiscum.
Tom, apostol cretin in Partia - 717.
Tomis (azi Constanta), ora§ pe tarmul vestic
al Pontului Euxin, in Moesia Inferior -
249, 251, 275, 277, 281, 283, 305, 307,
339, 341, 391, 405, 421, 465, 511, 553,
593, 725, 739, 749; scris qi Tomoi - 171.
tomitani, locuitori ai oraplui Tomis - 273,
275, 299, 309, 317, 323, 325, 339, 341.
toni, pe§ti in Pontul Euxin - 407) 645, 651,
653, 729, 731.
torecazi, trib in Sarmatia europeana, linga
lacul Meotic 539.
Toxaris, un scit mitic care ar fi venit gi
trait la Atena - 611.
traci, intindere §i numar - 65, 169, 399,
529, 597; neamuri qi triburi - 65, 69,
71, 95, 141, 143, 151, 171, 239, 241, 729;
imbracaminte §i obiceiuri - 21, 43, 53, 69,
71, 77, 89, 91, 227, 349, 389, 453 ; arme
- 457, 459, 579, 581, 595, 603, 637;
sint agricultori - 15, 19, 97, 109; an
regi - 75, 155, 189, 191, 193, 195, 463,
be - c. 1414
www.dacoromanica.ro
785
493, 495. 589, 605, 723; §i sclavi - 97,
623 ; practica poligamia 135, 229, 597,
599; se tatueaza - 123, 451, 463, 629;
iubesc muzica §i dansul 97, 99, 103,
251, 653, 723 ; religia for - 21, 49, 101,
229, 407, 409, 639, 743 ; inagie - 103,
597, 599; cre§tinismul la traci - 713 ;
- nu cunosc scrierea 119, 653; limba
tracilor - 249, 2M ; v. §i 5, 31, 45, 47,
49, 53, 55, 65, 67, 75, 101, 103, 107, 111,
139, 143, 145, 163, 165, 173, 175, 191,
193, 195, 197, 199, 217, 223, 227, 231,
233, 235, 237, 239, 243, 245, 247, 251,
255, 257, 261, 263, 267, 291, 355, 397,
399, 415, 445, 447, 453, 463, 497, 499,
501, 515, 521, 523, 525, 527, 531, 537,
571, 577, 579, 581, 583, 585, 587, 605,
609, 617, 625, 627, 657, 675, 733, 599.
Tracia, a§ezare, intindere qi tinuturi - 51,
53, 75, 133, 189, 251, 399, 555, 557, 625,
627, 729, 731 ; flora §i fauna - 111, 129,
409 ; relatiile cu per§ii - 47, 49, 65,
351, cu macedonenii - 191, 193, 355, 357,
433, 579, 619, cu romanii - 263,
-
cu celtii 165, 167, cu scitii 45, 47,
619,
143 ; v. §i 33, 77, 89, 189, 191, 209, 221,
227, 237, 239, 247, 249, 257, 261, 263,
363, 379, 387, 389, 401, 403, 405, 407,
413, 419, 451, 457, 459, 463, 515, 517,
589, 597, 599, 605, 643, 669, 673, 677,
679, 705, 709, 721, 729, 735, 741.
-
tracice, tinuturi 171 ; neainuri - 225, 227,
245, 247, 349, 573.
Traian, imparat roman vine in Dacia - 473,
477, 687, 689, 691, 695 ; relatiile cu dacii
509, 531, 533, 621, 687, 691, 693, 695,
697 ; v. §i 447, 481, 489, 505, 507, 615,
631, 659.
Transrnarisca (azi Tutrakan, in R. P. Bul-
garia), ora§ pe malul drept al Istrului,
in Moesia Inferior 553, 691, 739.
trausi, neam tracie in sud-estul mun tilor
Rodopi - 65.
Trebellen.us Rufus, praetor roman §i apoi
tutore al copiilor minori ai regelui trac
-
Cotys in anul 12 e.n. 495, 497.
treri, trib tracic vecin cu odrisii, la nord do
muntele Scombros 75, 77, 219, 221.
tribali, populatie tracica pe teritoriul
R. S. F. Jugoslavia de azi ; tam for -
33 ; sint vecini cu scordiscii - 247, 249;
§i cu getii - 239, 241 ; an regi §i sint inde-
pendenti - 75, 77, 459, 587; reiatiila
for cu celtii - 357, cu macedonenii -
233, 235, 353, 355, 579, 581, 583, cu
moesii - 553, cu odrisii - 77, cu scitii -
607; v. §i 247, 363, 397, 399, 405, 407,
459, 553, 565, 583, 585, 589, 671, 673,
667, 679.
786 INDICE
Tribal los, stramo§ul mitic al tribalilor 565.
triburi barbare 243, 529 ; amastrice 343 ;
germanice 243 ; moesice 399 ; pon-
tice 409 ; sarmatice 409 ; scitice
15, 17, 41, 207.
tribuluri platite dacilor de care romani
683, 685; galilor de catre bizantini 163 ;
la iliri 567; platite odrisilor de catre
ora§ele pontice 75, 77 ; la sciti-243, 245.
Triceiantts (Aelius Decius), guvernator in
Pannonia Inferior in anul 217 e.n.
705, 707.
tricocernensi, trib in Moesia Superior, la
hotarul cu Dalmatia 547.
Tricornium (azi probabil Ritopek in
R. S. F. Iugoslavia), localitate in Moesia
Superior 547.
trihia, pe§te in Pontul Euxin 407, 409.
Trimanuntum, localitate in Moesia Inferior,
pe malul drept al Duniirii, intre Novae
§i Sexantaprista 553.
7'riphulunt, ora§ in Dacia 545.
Triptolent, erou mitic, titlu de tragedie 19.
Trissa, v. Tirizis.
Trislele, titlu la Ovidiu 273, 275.
triumfuri in Roma 437, 675.
trial, trib getic in Moesia Inferior, pe tar -
mul Pontului Euxin, in sud de Callatis
9; v. §i terizi.
Troada, v. Troia.
Troesmis (azi Iglita, in regiunea Dobrogea),
localitate in Moesia Inferior, pe malul
drept al Dunarii 333, 553, 739, 747.
troglodifi, trib in Moesia Inferior pe tarmul
Pontului Euxin 247, 249, 401, 403, 553.
Trogus Pontpeius, autor 351 361.
Troia, localitate in nord-vestul Asiei Mici,
aproape de tarmul marii 5, 227, 247,
249, 659, 661, 663, 665 ; numita §i Troada
227.
trupe romane la Duare 415.
trutrastra, nume de plant& la daci (cu vari-
anta tutrastra) 385.
tubanli, trib germanic pe Rin, linga chatti
535, 537.
Tucidide, autor 75-77.
tulbela, nume de plant& la daci 381.
Turosis, unul din §efi in thscoala tracilor
impotriva romanilor din anul 26 e.n.
499, 501.
turnte ale unei cohorte romane 469, 471 ;
turme la daci 507, la moesi 227, la
sciti 55, 59, 79, 231, 233, 243.
turotti, trib germanic la sud de suebi 535,
537.
tutrastra, v. trutrastra.
Tyle, Tylis (azi probabil satul Tulovo, ling&
Kazanlak), re§edinta regatului celtic din
Tracia, undeva pe versantul sudic al
muntilor Haenius 163, 361.
www.dacoromanica.ro
Tynias, tinut al apoloniatilor, pe tarmul de
vest al Pontului Euxin 251.
Tyras, 1. riu (azi Nistru) in Sarma euro-
pearl& izvoril§te in tinutul bastarnilor
.§i neurilor, se vars& in Pontul Euxin
29, 31, 47, 217, 223, 225, 241, 243, 387,
403, 405, 427, 537, 539, 541, 543, 555 ; 2.
(azi Bie/gorod Dniestrovskii, in U.R.S.S.),
ora§ la gura riului cu acela§i nume 403,
405, 555, 557, 725, 727.
7'yrintas, tatal lui Aga thou, (Arid de ori-
gin° 587.
T
tapul-de-mare, pe§te in Pontul Euxin
409, 411.
leste omene§ti servesc drept pocale la sciti
37, 231.
U
uleiul in comert 161.
Ulpianutn, ora§ in Dacia, in apropiere de
Napoca 545.
umbri, locuitori din Umbria, in Italia cen-
tral& 33.
unitati de lungime 179.
urgii, populatie la nord de Istru 241, 243.
Ursa, constelatie 281, 283, 439.
Urus = Svelsur(d)us, zeu trac 177.
Usbium, ora§ in sud-estul Germaniei, pro -
babil pe teritoriul macomanilor 537.
Utidava7 ora§ in Dacia 545.
Utus (azi Vid), riu in Moesia Inferior, izvo-
ra§te din Haemus i se varsa in Istru, in
rata riului Alutus 399.
V
Vallis Donatiana (azi probabil Agighiol, reg.
Dobrogea), ora§ in apropierea gurilor
Dunarii 749.
Valerius Maximus, autor 348 349.
vandali, populatie germanica 705.
vangioni, trib germanic pe malul sting al
Rinului 335, 337.
Vannius, rege al suebilor 403, 405, 501, 503.
varifti, trib la sud de sudeti, intre Dunare
§i Boemia 537.
Varro (M. Terentius), autor 399, 401, 631.
vase (recipiente) la sciti 27, 35, 41, 83.
Veleda, prizoniera german& in timpul imp&-
ratului Domitian 421, 423.
Velius Paulus, proconsul in Bitinia sub Do-
mitian, a luptat impotriva sarmatilor
443, 445.
 INDICE 787

Velleius Peterculus, autor 347. Xenofon, autor 97, 99, 723.

Vendon (azi probabil Windisch-Gratz, in Xerxes, I rege al persilor 219, 221.
Austria), oral al iapodilor in Iliria in Xiphodes, personaj necunoscut 23, 639.
hotarul cu Panonia 223.
venedi, populatie numeroasa din Sarmatia
europeana, probabil stramosi ai sla\ ilor z
489, 539, 541.
V ergiliu, autor 203-207, 525, 527. zalmos, in limba tracil inseamna a piele
Verus (L. Ceionius), imparat roman 160-169 743.
e.n. 603. Zahnoxis, zeu in geti 49, 189, 609, 611,
Vespasian, imparat roman 79-81 e.n. 613, 715, 743 ; scris si Zamohis 157,
415, 417, 471, 491, 681. 239, 253, 615, 637, 743 ; era de origine
V estalis, prieten cu poetul Ovidiu 329, scitica 21 ; dupa legenda, ar fi lost
331, 333. elevul lui Pitagora 231 ; trecea drept
V ezinas, sef dac, lupta la Tapae 687. medic 101.
V iata lui Pitagora, titlu la Porphyrios 743. Zanticos, rege al iazigilor pe vremea impa-
V ibantavarium, oral la sud de Tyras, linga ratului roman Marcus Aurelius 681.
Dacia 541. Zargidava, oral in Dacia, pe riul Hierasus
Vietile cezarilor, titlu la Suetoniu 515. 555.
Vieille, doctrinele 1i filozofilor
cugetdrile
vestili, titlu la Diogene Laertiu 719. Zathrausthes, zeu la arieni 189.
Vietile paralele, titlu la Plutarh 455. zei 15, 45, 189, 313, 315, 317, 319, 323,
Vietile sofistilor, titlu la Filostrat 657. 325, 335, 353, 355, 639; zei la apsintieni
V iminacium (azi Kostolac, in R. S. F. Iu- 69, 71, la geti 229, 231, 237, 239,
goslavia), oral in Moesia Superior, pe la sciti 35, 55, 57, la traci 65, 67.
malul drept al Dunarii 549. zena, nume de planta la daci 385.
vinul, la geti 237, 238, 391, la sciti Zenobios, autor din timpul imparatului
37, 39, 673, la traci 97, 103, 391; Hadrian, a alcatuit o culegere de sentinte
vinul in comer 161. si proverbe 151.
vindelici, populatie celtica intre Alpi, Dunare Zenon, filozof grec din secolul al III-lea
si Inn 245, 347. I.e.n. 715, 717.
Vistula, fluviu in Europa centrala 393, Zeugma, oral in Dacia 545.
403, 405. 539. Zeus, zeul suprem in mitologia grecilor 227,
vita la geti 161, 287. 235, 585, 587, 613, 635; la sciti 33,
V itellius, imparat roman in anal 69 e.n. 35, 57.
493. Zina, zeita la etiopieni 613.
V itellius (Publius), pomenit de poetul Ovidiu zired, nume de planta la daci 383.
cucerind orasul Aegyssus 331, 415. Ziridava, oral in Dacia 545.
vita de vie la geti 237, 239, 287; la Tomis Zopyrion, general al lui Alexandru eel Mare,
317, 319, 323. ucis in Scythia Minor 351, 355, 359,
vinturi 73, 111, 113, 273, 337, 649. 363.
Vologaises, preot al besilor 679, 697, 699. Zoroastru, Zara tustra, intemeietorul religiei
Vo/so, comandant roman in muntii Rodopi la persi 609; v. si Zathraustes.
521, 523. Zurobara, oras in Dacia 545.
vrajitori la sciti 39. Zusidava, oral in Dacia 545.
vulpea In Scitia 111 ; si in Tracia 643, zuuster, nume de planta la gali 383.
645. Zygare, oral pe tarmul de vest al Pontului
Euxin 399.
Zyras (azi Batova, in R. P. Bulgaria), mic
X riulet care curge linga orasul Dionyso-
Polis 399.
Xanthos, oral si riu in Lycia, In Asia Mica Zyraxes, rege get in Dobrogea, la sfirsitul
15, 205. secolului I i.e.n. 677.

50*

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

Pag.
Int roduccre V
Abrevieri XXIV
I. Hesiod 2
II. .A rc linos 4
III. Simonide din Ceos 6
IV. Hecateu 8
V. Eschil 10
VI. Pindar 12
VII. Sofocle 18
VIII. Hellanicos 20
IX. Ferecide din Atena 22
X. Herodot I 24
XI. Euripide 72
XII. Tucidide 74
XIII. Ilipocrate 78
XIV. Ctesias 84
XV. Callias 86
XVI. Aristofan 88
XVII. Metagenes 92
XVIII. Teopomp (comediogra ful) a 94
XIX. Xeno fon 96
XX. Pla ton 100
XXI. Ephoros 104
XXII. A ristoi el 106
XXIII. Demost ene 114
XXIV. Eschine 116
XXV. Androtion 118
XXVI. Teopomp (istoriograful) 120
XXVII. Clearh din Soloi 122
XXVIII. Pseudo-Calistene 124
XXIX. Teofrast 128
XXX. Heraclid din Pont 130
XXXI. Scylax din Carianda 132
XXXII. Menandru 134
XXXIII. Licofron 136
X XXIV. Apollonios din Rodos 138
XXXV. Herondas 146
XXXVI. Antigonos 148
XXXVII. Phylarchos 150
XXXVII I. Nicandru 152
XXXIX. Satyros 154

www.dacoromanica.ro
790

Pag.
XL. Mnaseac 136
XL'. Terentin 158
XLII. Polibiu 160
XL III. Pseudo-Scymnos 168
XLIV. Cicero 176
XLV. Cezar 178
XLVI. Salustiu 182
XLVII. Cornelius Nepos 184
XLVIII. Diodor din Sicilia 188
XLIX. Vergiliu 200
L. Horaliu 208
LI. Nicolaos din Damasc 214
LII. Strabon 216
LIII. Titus Li x ius 254
LIV. Propertiu 264
LV. Dionisiu din Halicarnas 266
LVI. Faptele imparatului August 268
LVII. Ovidiu 272
LVIII. Un poet anonirn 344
LIX. Velleius Paterculus 346
LX. Valerius Maximus 348
LXI. Trogus Pompeius 350
LXII. Curtius Rufus 362
LXIII. Seneca 366
LXIV. Lucan 374
LXV. Dioscoride 380
LXVI. Pomponitis Mela 386
LXVII. Columella 394
LXVIII. Pliniu cel Batrin 396
LXIX. Iosephus Fla vius 412
LXX. Silius Italicus r 418
LXXI. Sul tius 420
LXXII. Valerius Flaccus .. 426
LXXII I. Frontinus 430
LXXIV. Martial 434
LXXV. Dion Chrysostomos 448
LXXVI. Plutarh 454
LXXVII. Biblioteca lui Apolodor 464
LXXVIII. Registrul lui Hunt 466
LXX IX. Balbus 472
LXXX. Pliniu eel Tingir 476
LXXXI. Imparaiul Traian 484
LXXXII. Tacit 486
LXXXIII. Iuvenal 504
LXXX IV. Criton 506
LXXXV. Memnon 510
LXXXVI. Suetoniu 514

www.dacoromanica.ro
 791

Pag.
LXXXVII. Plums 520
LXXXVIII. Diunisiu [Periegetul] 528
LXXXIX. Lucius Ampelius 530
XC. Fr Oil LO 532
XCI. Ptulemeu 534
XCII. Apian 558
XCII!. Arian 578
XCIV. Aelius Aristides 600
XCV. Polyainus 602
XCVI. Apuleius 608
XCVII. Lucian 610
XCVIII. Galen e 616
XCIX. Pausania 618
C. [lulius] Pollux 622
Cl. Ilerodian (grainatitul) 624
CH. Artemidor din Daldis 628
CIII. Aldus Gellius 630
CIV. Maximus din Tir 632
CV. Paradoxograful lui Rohde 634
CVI. Clemens din Alexandria 636
CVII. Teat, Han 640
CVIII. Claudius Aelianus 642
C1X. Opian 654
CX. Filostrat 656
CXI. Dio Cassius 668
CX II. Ilerodian (isturicul) 708
CXIII. Hipolit [Romanul] 712
CXIV. Origene 714
CXV. Diogene Laertiu 7'18
CXVI. A thenaius 720
CXVII. Scutul de in Dura-liurupos 724
CXVIII. Solinus 728
CXIX. Dexip 732
CX X. Harta lui Peutinger 736
CXXI. rigs 742
CXXI I. Itinerarul lui Antoninus 746
Indite 751

www.dacoromanica.ro
 Redactor responsabil: ALEXANDRU VASILE
Tehnoredactor: NICOLAE AIIHAILESCU
Dat la cules 30.09.1963. Bun de tipar 23.10.1964. Apdrut
1964. Tiraj 2350 ex. Legate. Hirtie sernivelind de 63 g mi
16 100 x 1000. Colt editoriate 50,38. Colt de tipar 49,25.
A 13575 1964. C.Z. pentru 6i6liotecile mart. fi mici
9(398.2) (0031).
Intreprinderea Poligrafica Arta Graftca",
Calea Serban Vodf nr. 133 135
Bucure0t, R.P.R. comanda nr. 1414.

www.dacoromanica.ro