BASM CULT POVESTEA LUI HARAP-ALB. Ton Creanga »Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga a fost mai intai citita in sedintele cenaclului Junimea, apoi publicata in revista ,Convorbiri literare”, in 1877. Considerat de critica literara (O. Barlea) ..cel mai frumos basm al lui Creangi si din intreaga noastri literatura” , aceasta oper epic’, de dimensiuni medii, impleteste realul ou fabulosul si are rol didactic si moralizator. Caracteristicile care fac posibili incadrarea textului epic in specie sunt: reperele spatio- temporale; ca in orice basm si aici actiunea se petrece intr-un timp si spafiu nedeterminate; timpul este nedefinit, marcat de adverbul ,odati” , iar spafiul este si el vast, drumul intre doud imparatii care se poate petrece doar o dati in viata. Nu existi nume reale ale locurilor strabatute de personajul principal. O alti caracteristicd a basmului cult este si constructia personajului principal. El nu are puteri supranaturale i in sprijinul su vin donatorii, ajutoarele care suplinese leficient Narajiunea se realizeazi la persoana a Ill-a, iar perspectiva narativi este obiectiva si omniscient’. Cu toate acestea existi situafii in care naratorul se adreseaz direct cititorului, dovedind un grad de implicare: ,Dumnezeu si ne fie, cici cuvantul din poveste, inainte mult mai este”. TEMA basmului este reprezentata de cilitoria initiatied a feciorului de crai si evolufia acestuia de la un tnd neinifiat la un bun conducstor. TITLUL basmului confine povestea si numele personajului principal. Numele protagonistului confine un oximoron (alb-negru) desemnand un rob de origine nobilé, dar si condifia de inyatacel supus transformatii Personajele basmului sunt purtétoare ale unor valori simbolice: binele- fiul de crai si raul - Spanul. Find un text cult, autorul ambiguizeazi caracterul unor personaje, acestea transformandu-se pe parcursul textului sau dobandind alte valente. De exemplu, fata Imparatului Ros trece de partea binelui dupi ce se indragosteste de Harap-Alb. Protagonistul textului este Harap-Alb, fiu de crai, un erou atipic de basm, deoarece nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale, dar dobandeste, prin trecerea probelor, o serie de calitati (mila, generozitate, prietenie, etc.). Tipologic, este un personaj realist, nu fabulos. Din punct de vedere psihologic, acesta trece prin stiri conflictuale, dar alege calea cea mai buna pentru stadiul in care se afla (accept tovardsia Spanului céind se riticeste). Moral, este un reprezentant al binelui, in ciuda defectelor sale, Apare in mai multe ipostaze de-a lungul basmului. La inceput este neinifiat, naiv, dar se deosebeste de frafii sai prin generozitate, calitate rsplatita de Sfanta Duminica.Relatia dintre cele dou personaje este urmarita de cAtre narator ined din momentul in care eroul pariseste curtea Craiului, pornind intr-o ,alti fara”, pe anevoiosul drum al inifierii, Spanul este in {otalitate imoral, este personajul negativ, care se foloseste de viclesug ca arma principal pentru a-si atinge scopul. prima seevenfa narativa semnificativa pentru ilustrarea relatiei dintre cele dows personaje poate fi considerata cea a fanténii, fnealednd sfatul parintesc, pentru a iesi din pidure viu, fiul craiului accepta tovardsia Spanului. Coborarea in fanténa reprezint& inceputul initierii. Personajul este .boboc in felul su Ia trebi de aieste” si intra in fantand fecior de crai, dar iese slug’, cu numele de Harap-Alb, oferit de cdtre Span. Juriméntul din fantana confine si condifia eliberarii : »Siatiita vreme ai a mi sluji pana cind ii muri si iar ji invie”, Finalul basmului constituie alta seeventa semnificativa in evolutia relatiei celor doi. Dupai ce @ trecut impreund cu ajutoarele sale, toate probele de la curtea Imparatului Ros, Harap-Alb pleacd impreuna cu fata imparatului Ros catre curtea impiiratului Verde. Aceasta il demasc& pe Span spundind in fata tuturor: ,Piei dinaintea mea, Spanule [..] au n-am venit pentru tine, ci pentru Harap-Alb cici el este adevaratul nepot al imparatului Verde.”. Spanul fi taie capul lui Harap-Alb si astfel il dezleaga de jurdmantul ficut la fntand, inifierea fiind incheiats. {in concluzie, intregul drum parcurs de cele doua personaje trebuie perceput in plan simbolic ca o cale a desivarsirii eroului. fn acest sens, rolul Spanului este unul decisiv: in absenja sa.maturizarea Iui Harap-Alb se incheie dar si misiunea Spanului. De aceea, calul il ‘omoardi in momentul in care initierea a luat sfarsit. Caracterul de basm cult al operei este vizibill si la nivelul constructiei celordoua personae, prin complexitatea pe care scritorul le-o fers. 696 cuvinteMOARA CU NOROC de Ioan Slavici NUVELA REALIST ~ PSIHOLOGICA. =1881= wul mare seriitor al Transilvaniei demonstreaz ci sufletul tranului sau al targovejului nu este nici simplu, nici linear, ci se alcatuieste ca un spafiu al incertitudinilor si zbuciumului dramatic. loan Slavici considera c& literatura trebuie si aiba functie etic’, sociala si nafionala, s& propund cititorului o dezbatere morala. ~Moara cu noroc” a fost publicaté in 1881 si este o nuveld realist-psihologica, remarcabild prin complexitatea personajului principal si prin observatia social’ pe care autorul o construieste lumii de sfarsit de veac XIX. Caracteristicile care fac posibili incadrarea acestei nuvele in realism sunt indicii spafio- temporali: Ineu, Arad, Fundureni de la Ineu drumul de {ari o ia printre piduri...”; timpul desfaisurarii actiunii este de un an, reperele fiind sirbitorile religioase Sf. Gheorghe si Pastele; perspectiva narativa este obiectiva, rel c Ill-a, autor neimplicat; nuvela este psihologici. are un plan interior, in care se investigheaza sfera trairilor de constiinta si a emofiilor tensionate; eroii sunt firi complicate, cu patimi si slabiciuni care declangeazA conflicte interioare. TITLUL ,.Moara cu noroc” este numele hanului asezat la rascruce de drumuri si inchide in el ‘0 amara ironie, simbolizind un spatiu malefic intrat sub zodia unui ,noroc” inselator. TEMA princip: des a degradarii umane generate de patima invatéturii, se completeazA prin tema uului, tema fascinatici raului. Simetria incipit-final este strategi asupra existent narativa care reflect& viziunea realist-clasic& a lui Slavici lestinul il pedepseste pe cel care incalca norma. Acfiunea nuvelei (17 capitole) se desfisoara in decursul unui an intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sf. Gheorghe pani la Paste. Textul se deschide printr-un dialog intre’ protagonist si batrna, care accept schimbarea propus’ de ginerele stu. Batrdna este adepta pistririi tradifiei, iar perceptul sau moral va avea rolul unui avertisment: ,Omul si fie mulfumit cu saricia sa, cici daca vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit”, in timp ce Ghiti doreste schimbarea, tipicd tinerefii. Astfel, statutul social al protagonistului este aici surprins, cititorul descoperindu-| in ipostaza de cizmar srac. Constient c& pe umerii lui apasi responsabilitatea familiei, Ghija decide s& ia in arenda céreiuma de la Moara cu noroc. Devenit cérciumar, schimbarea aceasta implica metamorfoze si la nivelul statutului psihologic si moral. Stapan pe sine, inerezator, caracter puteric, Ghifa se transforma sub influenfa Samiidaului, Liedrepede, carciumarul intelege ca: ..aci, la .JMoara cu noroc” nu putea sa steie nimeni fara voia lui Lica”. Aceasta situatie fi oferi protagonistului o singura cale, nefavorabila constiinjei sale, dar aducatoare de bani, si anume prietenia cu Li Prima intanire dintre Ghita si Lica este semnificativa in acest sens. Acum Samadaul isi impune in fata noului cérciumar propriile reguli, Se observ modul diferit in care cele dou’ personaje se raporteaza la relatiile interumane, Daca, pentru Ghia, relafiile dintre oameni se bazeaz pe incredere, respect, pentru Lic inseamna subordonare. La han acesta se prezint& cu orgoliul superioritafii si cu dorinta de a domina: ,,Eu sunt Lied Simadiul...multe se zic despre mine, si dintre multe, multe vor fi adevarate si multe scornite”. Pe un ton poruncitor, Lied fi aribuie lui Ghifé, fa a-i asculta opinia, rolul de informator al sau: Bu voiese si stiu totdeauna cine umbli pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice si cine ce face, si voiese ca nimeni afari de mine si nu stie. Cred ci ne-am fnfeles!?” De la prima confruntare, carciumarul are de ales: ori urmeazi drumul propus de Lica, ori se lipseste de céstigul pretios de la han, alta seeventi semnifieativa se reflect in finalul nuvelei. Desi Ana intuieste influenta nefasti pe care o are Licd asupra lui Ghit& si isi previne soful din calea acestui ,om riu si primejdios”, Ghité se implica si mai mult in aceasta prietenie, Incetul cu incetul, omul cinstit de odinioara se obignuieste cu infelegerile necinstite, Astfel, Ghif, in semn de prietenie o indeamna pe Ana sa joace cu Lica, arunednd-o in brafele acestuia: ,.Dar nizuroasi mi s-a fiicut nevasta! Joaci, muiere”. Naratorul noteazi reactiile celor implicati: Ana este captivati de joc, Licd este méndru ci o poate juca, iar Ghij& traieste in sufletul lui sentimentul geloziei care duce la dezumanizarea totala din final. In concluzie, discursul epic cuprinde un personaj principal pArtag la nelegiuirile infiptuite de ‘Samidau si de tovarasii sti. Avand o personalitate usor de manipulat, Ghifa nu gaseste nici solutie viabild. El este, pe de o parte foarte usor de manipulat, fapt speculat de Lica, iar pe de alt parte, trdieste dorinta obsesiva de a cdstiga mult. Lica nu se teme de judecati si stie foarte bine ci hifi nu il va trada. Agadar, nuvela lui loan Slavici urmareste destinul celor doua personaje in relatie de opozitie: Lie este ferm si porancitor, iar Ghiié are un earacter slab, umil si usor de stapanit. 820 cuvinte10N ROMAN INTERBELIC, REALIST, OBIECTIV ~ 1920 Liviu Rebreanu Romanul ,,Jon” de Liviu Rebreanu a aparut in 1920 si este considerat .,primul roman modern” (E, Lovinescu). Aparut la Editura Viala Romdneasca, romanul este inspirat din adevarurile firinesti ale Ardealului de la inceputul secolului XX, asupra c&rora s-a oprit autorul si in nuvelele sale. Acfiunea romanului se petrece pe doud planuri care se intrepitrund: planul {a1 imii si planul intelectu: Evenimentele se petrec in satul Pripas, un sat din Ardeal si au o desfuigurare pe parcursul mai multor ani, Caracteristicile care fac posibili incadrarea operei in realism sunt: prezenfa indicilor spatio-temporali: Jidovita, Pripas, Armadia, Bistrija, adic& denumiri desprinse din geografia locului; identificarea tipurilor umane: Ion — tipul tanarului fran sdrac, Ana — tipul femeii — victim, Zaharia Herdelea ~ tipul intelectualului, ete Narajiunea este la persoana a IlI-a, obiectiva, naratorul reprezinti o instanfé omniscient si ‘omniprezenti; cu toate acestea apar si procedeee ale prozei moderne, precum introspectia (privirea in interiorul tu) sau monologul interior — importante in caracterizarea personajelor. TITLUL romanului il desemneaza pe protagonist. fon este fiul lui Alexandru Glanetagu si al Zenobiei, un personaj cu un nume des intanit in lumea satului si prins intre cele doua ..glasuri” aga cum se observa din titlu: al pimantului sia iu! TEMA principal a romanului este reprezentata de dorinja lui Ion de a objine pamant, dorinja in slujba cdreia isi pune toate forfele. Se remarca si alte teme: iubirea, familia, conflictul intre generafii, dar si o tema social — viata intr-un sat ardelean aflat sub stpSnire austro-ungara. Din punct de vedere social, psihologic si moral, personajele protagoniste aparjin aceluiasi mediu. Jon si Ana sunt farani. El este t4ran sdrac si speriat de ideea de a raméne ,.sarantocul” satului. Ea este fata Iui Vasile Baciu, singura mostenitoare a intregii averi. Daca Ion este viclean, este 0 bruti a necinstit o fata...” , el are o natura complexa, zbatdndu-se permanent intre cele dou’ glasuri. Ana este lipsiti de iubire si cedeazi moral in fafa celui care doreste numai ‘inturile ei, ea dovedind incredere in vorbele lui, iar el se dovedeste maestru in arta disimulatii. i Prima secvenfi coincide cu primul eveniment important din roman ~ hora duminicala: Duminicd satul este la hora. $i hora e pe Ulija din dos”. Hora este semnificativa pentru prezentarea personajelor, dar si pentru desf’surarea viitoare a evenimentelor, pentru ci aic participa tot saful. Hora e in toi..locul geme de oameni”, Chiar daca aici participa tot joamenii sunt asezati in cete, in funetie de pmantul pe eare-I dein; cei bogati nu intre cei saraci, intelectualii nu accepta tovarasia faranilor. Ion este ineste surprins la hora in prezenfa Anei, situafie care-1 nemulfumeste pe Vasile Baciu. Ion joact la hora cu Ana si decide sit o seduci pentru a-1 determina pe Vasile Baciu s& i-o dea de nevasta. Acest gest petrecut la hora pune in evident evolufia ulterioara a celor doua personaje, dar si 0 pagina de etnografie popular din Ardeal Jon strange la piept pe Ana cu mai multi gingisie”. Dragostea lui [on pentru pimént este foarte puternica si pentru a scipa de sirdcie si a trece in randul ..bocotanilor” trebuie si se cAsdtoreasc cu Ana. El reuseste seducerea Anci, 0 lasi insarcinata, iar apoi nu o mai cauta. Vasile Baciu realizeaza c’ fata lui este instircinata gi asteapta ca George Bulbuc, téndrul bogat, si vind so ceard de nevasti, dar riméne uimit si afle c& nu George era tatail Scena nunfii Anei cu Ion, pune in evident o nunta traditional, dar mireasa este nefericita, deoarece realizeazi c& Ion nu o iubeste. Evenimentul fine trei zile si implicd 0 desfaigurare ritualicd deosebiti, cu ,druste” , c&lirefii care ,pocneau din pistoale”; ,caruta cu mirii” ; ,brisca cu nasii” etc, dincolo de care razbate atitudinea mirelui, asezat, in mod ironic, intre cele dou femei din viata sa. Ana fi pare .o straina” ; nu mai schimbase cu ea nicio vorba de : cu ochii pierduti in cap de plans” , in vreme ce Florica emana frumusefe si vitalitate: .aprinsd in obraji” ; cu buzele rosii” ; cu ochii albastri si limpezi ca cerul de vara”. Evolutia personajului este urmarita si dupa cdsatoria cu Ana, care traieste, in continuare, drama pentru c& infelege c& s-a complicut intr-o iluzie: ,Doua siptimani dupé nuntd, mulfumirea stapéni trufas sufletul lui fon”, dar, in curdnd incepe si-si dea seama de nefericirea lui, iar gaindul ii zboara la Florica. iteva luni” ; in concluzie, Ton, personajul central, ajuns la varsta deciziilor de viitor, isi dA seama cA nu poate iesi din siraicia mostenita de la parinti decdt fortdnd destinul si apuce pe alta cale. Dupa ce ezita intre cele dowd glasuri care nu pot coexista in armonie, flacaul isi croieste deliberat drumul cdtre inima Anei, fica lui Vasile Baciu, a carei zestre I-ar fi fficut s& uite de toate umilinfele. Orgoliul si fustrarea personajului se vid in gandurile sale dinainte de imbogatire svegnic a pizmuit pe cei bogafi”, iar frica de a nu pierde agoniseala dupd moartea Anei, reiese ja” pentru fiul sau. Fafa de ali seriitori aplecaji spre munca rural, Rebreanu surprinde esenja umand intr-o figuri de fran, cea mai puternic& din proza roméneascai 860 cuvinteBaltagul Mihail Sadoveanu ROMAN REALIST, OBIECTIY, INTERBELIC (1930) Autorul unei opere ample (peste 100 volume), Sadoveanu a exersat aproape toate speciile epice. A surprins in operele sale bogiitia sufleteasca a oamenilor din popor. Romanul ,,Baltagul”, aparut in 1930, este obiectiv, cu perspectiva narativa obiectiva, relatare la persoana a IIl-a si un autor neimplicat. De asemenea, autorul igi propune o reflectare veridicd a realititii societitii moldovenesti de la inceputul secolului al XX-lea. Asadar, romanul aparfine realismului si prin constructia personajelor tipologice: Vitoria Lipan este tipul femeii de la fara, Gheorghita — tipul tandrului in formare, Nechifor Lipan — tipul eroului absent. TEMA textului 0 constituie calatoria pentru descoperirea adevarului, calaitorie care il transforma si il formeaza pe tanarul Gheorghit’. TITLUL este simbolic, pentru c& baltagul are o dublé semnificafie: este atdt unealta cu care a fost omorat Nechifor Lipan, c4t $i arma cu care se infaptuieste actul justitiar. Romanul este structurat in 16 capitole, cu o actiune organizati cronologic, cu un timp al actiunii raportat la evenimente religioase ~ aproape de Sfantul Andrei, iar toporul ales este MaguraTarcaului, zona Dornelor si a Bistrijei. Personajul principal — Vitoria Lipan — este o munteancd aflata in asteptarea sotului, plecat sa facd negot cu oile la Dorna. Din punct de vedere social, personajul feminin incearcd si vegheze la respectarea legii nescrise in lipsa barbatului ei. Absenta lui Nechifor este resimtita de Vitoria care incearcd sa-1 constientizeze pe Gheorghita de importanfa calatoriel in: ,jara cea dincolo de vale”. Fa este sotie si mama, aflandu-se in etapa deplinei maturitafi, dar avand trasdturi inca frumoase: ,ochii ei cAprui, in care parca se rasfrngea lumina cea castanie a pirului”. Gheorghita este feciorul ei c&ruia abia incepuse,.si-I infiereze mustacioara” si este atent supravegheat de mama, alituri de sora lui, Minodora. Din punct de vedere moral, cele doua personaje sunt prezentate direct si indirect. Mama este un tip complex de feminitate si hotardre, iar fiul se dovedeste ascultitor, dar nesigur atunci cand mama ii propune sa plece singur in cAutarea tatalui. Calatoria pentru care se pregateste, scoate in eviden}a un episod din viata celor doi. Pregitirile spirituale — posteste, douasprezece vineri — si gospodiresti — il cheama pe Gheorghita acasi, o duce pe Minodora la manastire, ii face un baltag nou lui Gheorghité, scot in evidenta si alte laturi ale personalitatii eroinei: inteligenfa, responsabilitatea gi curajul.Pentru a alunga incertitudinile care 0 macinau de ceva timp, decide si plece la drum cu fiul ei, dand dovada de cunoastere atent a psihologiei umane. Dornica si implineasca actul justifiar, toate demersurile ei servesc acestei idei: refacerea traseului parcurs de Nechifor. Fiul o caracterizeazi direct evidentiind acest amestec de inteligenfa si intuifie: ,,Mama asta trebuiesa fie fermecdtoare de cunoaste gandul omului...” .Fiind o buna pastritoare a traditiilor, ea le transmite s icopiilor sai respectul fafa de datinile strbune. Desi Gheorghita este ined inocent, mama adopt o atitudine conyingatoare, prin care Si-| constientizeze pe tindr de faptul ed, pentru el, ineepe o noua etapa a vietii. Un alt episod sugestiv din calatoria celor doi este momentul in care sunt descoperite ‘oseminjele lui Nechifor Lipan, in rapa dintre Suha $i Sabasa. Mama isi pistreaza stipdnirea de sine, dar fiul este puternic afectat de momentul trait si,simte cum o putere si mai mare coboar pe sine” Scena praznicului (inmormantirii) este magistral construita i respectii toate momentele: identificarea locului crimei, investigarea suspecfilor, identificarea vinovatilor Calistat Bogza gi Ilie Cutui, dar si pedepsirea lor. Vitoria reuseste si creeze gradat 0 atmosfera tensionata, adresand intrebiri incomode,Parinte, sopti munteanca, si spuie si de ce?”si neasteptate vinovatilor, dar nu uitd sa isi pastreze calmul si st&panirea de sine. in concluzie, romanul lui Sadoveanu este o realizare deosebiti, cu personaje bine individualizate, care apartin lumii arhaice si care dovedese, prin calitatile lor, respect fats de legile strimosesti, inteligenta, curaj, o buna cunoastere a firii umane, complexitatea psihologiei omului de Ja fara. Implinindu-si astfel datoria prin inffiptuirea dreptitii, viata Vitoriei si a lui Gheorghita poate reintra, iar in normal :,ne-om intoarce la Magura ca si lum de coadai toate cate le-am lasat”. 663 cuvinteUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi (1930) Camil Petrescu Roman subiectiv Camil Petrescu se numara printre intemeietorii romanului romdnese modern si apartine interbelice a literaturii romane. Activitatea sa este vastd, abordand genurile liric, epic Studiile sale si articolele promoveaza ideea de innoire a literaturii romane si de sincronizare a acesteia cu cea universald, Autorul preferd perspectiva narativa subiectiva, naratiunea se incheaga la persoana intai, din punetul de vedere al celui care o prezinti din mine insumi, eu nu pot iesi. Eu nu pot vorbi onest decat la persoana intdi.” Scrierile sale urmeaza principiile moderniste formulate de criticul literar Eugen Lovinescu. Subiectele abordate fac trecerea prozei de la prezentarea mediului rural catre cel urban, axdndu- se pe dezvoltarea problemelor de constiinga ale intelectualului le modernismului care sunt prezente in opera lui Camil Petrescu sunt: conflictul interior, perspectiva narativa subiectiva, folosirea persoanei intai, prin care este redatii autenticitatea, confesiunea, folosirea introspectiei, lipsa cronologiei, memoria involuntara. Romanul ,,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de rizboi” este publicat in anul 1930 si are urmitoarele caracteristici: perspectivi narativa subiectiva, naratiunea se incheagé la persoana I, avand un personaj-narator implicat. O alta caracteristica este trecera prozei de la mediul rural la cel urban, axandu-se pe dezvoltarea constiintei complexe a intelectualului gi crearea romanului de analiza psihologica; reperele spatio-temporale sunt o alt& caracteristica a realismului prezent in acest roman: Valea Prahovei, Bucuresti, Odobesti,,in primavara anului 1916”. Romanul se abate de la prezentarea cronologica a faptelor, actiunea bazéindu-se pe alternanfa planurilor narative, chiar prezenfa unui artificiu de compozitie (cap. I). TEMA romanului urmareste drama intelectualului lucid gi analitie in raport cu doud experiente capitale — iubirea si rizboiul. TITLUL este unul amplu prin care se sintetizeazi cele doud experiente unice ~ 0 _,noapte "de dragoste ce aparjine ficjionalului si a doua ,noapte "porneste de la date reale din biografia autorului prezent ca ofifer in Primul Réizboi Mondial. Constructia subiectului alterneaza planurile narative, astfel cd incipitul il surprinde pe Stefan Gheorghidiu, personaj- narator, ca sublocotenent luptand pe front. Prin intermediul ‘memoriei, Gheorehidiu prezinti involuntar framéntarile sufletesti ale cdsniciei sale cu Ela. Din punet de vedere social, psihologic si moral, cei doi protagonisti sunt intelectuali .,améndoi sraci”, El era student la filozofie, ea la litere. AmAndoi duceau 0 viati modesta i Aveato cAsnicie ,,tdinuita”; ,Eram insurat de doi ani si jumaitate cu o colega de la Universitate si banuiam cd ma ingalé” ~ confesiune aflata sub semnul incertitudinii, Ei doi se completeazé reciproc, trind starea de gratie a fericirii primare: ,simfeam eu c& femeia aceea era a mea in exemplar unic. Aceasti existenfa linistité este tulburati de episodul mostenirii care aduce dezechilibrul acestui cuplu, Unchiul lui $tefan, pe nume Tache ,,imens de bogat si aprig de avar” , organizeaz un pranz anual de Sfantul Dumitru pentru toate rudeniile sale, Tache este tipul avarului si dur la pufin timp dupa acest pranz, le lasd celor doi tineri sofi o mosteni iConsiderabild. Stefan constatd acum o alti latura a sofiei sale, pénd acum necunoscutt lui. Ela este atrasa de discutiile despre avere si de viata mondena, dorindu-si sa schimbe radical modul lor modest de existena. Accasti situatie neasteptata reflect adevarata natura a protagonistilor. Stefan considera averea 0 povari, neavand ,nofiunea banului” in vreme ce Ela se acomodenz repede cu noua existent’. Gheorghidiu descopera cu stupoare cli Ela este foarte interesata de ‘mostenire, ea vorbind cu naturalefe despre chestiuni financiare as fi vrut-o mai feminina deasupra discutiilor. Ma cuprindea o nesfirsita tristefe viizdnd cd nici femeia asta pe care 0 credeam aproape de sufletul meu nu infelegea...” Etapa mondend care urmeaza in viafa celor doi, debuteazi sub semnul ironiei amare: ,am devenit si monden!” si continua cu deteriorarea imaginii Elei in constiinfa protagonistului. Renuntarea la vechii prieteni, noile achizitii vestimentare, noile cercuri de cunostinfe produc instrainarea celor doi. Toate acestea il determina pe protagonist s& afirme ca ,.viata mi-a devenit in curdnd, o torturd continua’ O alta seeventa sugestiva este excursia de la Odobesti, prilej pentru Stefan de a adauga un nou motiv de neliniste in ceea ce o priveste pe Ela, Posibilitatea ca aceasta sa il ingele, si trlideze iremediabil sentimentele se contura tot mai clar in constiinfa lui. El devine gelos, desi nu Tecunoaste, declardnd cu fermitate: Nu, n-am fost gelos, desi am suferit atéta din cauza iubirii”. Acordarea exclusivitafii din partea Elei unui avocat obscur si ,,dansator, foarte cdutat de femei”, Domnul G.sporeste nelinistea lui Stefan . Acestuia Ela ii acordy o atentie excesiva, determindndu-I pe Stefan si recunoasca aceastd suferinfa ,, am in cele trei zile ct am stat la Odobesti fost ca i bolnay...imi descopeream nevasta cu 0 uimire dureroasi” . Aceasti excursie este hotiratoare in evolutia cuplului, framantarile interioare sunt ascunse eu grija gi team de ridicol. Pentru Stefan, imaginea femeii inbite prezint& oscilatii chinuitoare, incertitudinea il domind gi hotaraste si se inroleze voluntar trecdnd de la experienta unei iubiri cesuate la drama confrunt ecte cu moartea, in coneluzie, romanul studiat, prin personajele sale - Ela si Stefan Gheorghidiu — prezint& drama intelectualului lucid si analitc, aflat in cautarea absolutului. El este personajul principal al romanului, este hipersensibil si orgolios peste masura in relatie cu Ela, Stefan dovedeste o transformare radical’, de la iubire absoluta, la dezamagire totala. Singura perspectiva este, insé, cea a personajului- narator, cea subiectiva, care limiteazA cititorul, nelisfindu-i Elei dreptul la replica. 884 cuvinteENIGMA OTILIEL George Calineseu ROMAN BALZACIAN, INTERBELIC, MODERN, OBIECTIV (1938) Personalitate enciclopedica a culturii romane, George Calinescu este deopotriva critic si istoric literar, eseist, romancier, poet si dramaturg care isi desflisoara activitatea la sfarsitul perioadei interbelice si inceputul perioadei contemporane ~Enigma Otiliei” este un roman realist, obiectiv, interbelic si de tip balzacian, El apare in 1938 si prezintd, in maniera realist, viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului XX dezvolténd tema mostenirii si tema paterniti(ii. TITLUL initial al romanului a fost .Parin{ii Otiliei”, acesta ilustrand tema paternitajii, A fost schimbat pentru a accentua o trisitura de caracter definitorie a eroinei. Personalitatea Otiliei este enigmatica”, fiind interpretata in mod diferit de fiecare dintre personajele romanului, ceea ce conferd 0 noti de modernitate serierii, Cele doua caracteristici care fac posibila incadrarea romanului in curentul realist sunt prezenta indicilor spafio-temporali:Bucuresti, Iasi, Bardgan, ,intt-o seard de la inceputul lui iulie 1909, cu putin inainte de orele zece”si obiectivitatea, adic o perspectiva narativa obiectiva cu o relatare la persoana a III-a si un autor neimplicat. Aleatuit din 20 de capitole, romanul este organizat pe mai multe planuri: unul al jubirii dintre Felix si Otilia si celalalt urmareste competifia pentru mostenirea averii lui Costache Giurgiuveanu. Felix si Otilia sunt personajele care ocupa un loc central in narafiune, Ea este inzestrati cu un temperament de artist” ce intruchipeazi eternul feminin. Felix este intelectualul in formare, un adolescent care trdieste fiorii primei iubiri. Cei doi sunt orfani, Din punet de vedere social, psihologic si moral cele doua personaje sunt interesante. Astfel, Otilia este student la Conservator si fiica neadoptat& a lui mos Costache, iar Felix ,un andr orfan ,sensibil care urmeazi Facultatea de Medicina. Amandoi triese in aceeasi locuinta gi aici se si cunose, Prima sceni a intalniri lor il tulbura pe tndr, aparitia Otiliei fiind angelica: un cap prelung si tandr de fata, incareat cu bucle, c&zdnd pana la umeri”. Deserierea camerei sale , cu rochii aruncate peste tot, cu romane franfuzesti deschise si aruncate la intamplare, pune in evident aspectul psihologic al protagonistei , personalitatea contradictorie a fetei. Frumusejea fetei il surprinde in mod placut pe Felix pentru c& se afla in contrast cu cel al fetelor matusii Aglae. Portretul lui Felix este prezentat tot aici, in incipit, i se concentreazi asupra elemetclor fizice : tanar in uniforma de licean, cu fafa prelunga, aproape feminina din pricina suvijelor mari de par”.Otilia este, alaturi de Felix, singura complet dezinteresati de averea lui Costache. fl iubeste pe Felix, dar alege (s& se ciisitoreasc’) mosierul rafinat care fi ofera siguranfa si protectie. Aceasta alegere sugereazi si un anume secret al fiinfei feminine care nu a fost inca elucidat. fl iubeste pe Felix, dar il las sa-si urmeze drumul in viafS, intuind in téndrul timid un barbat de carierd, Ea pleaca la Paris cu Pascalopol, iar psihologic $i moral, cei doi, Otilia si Felix, rimén s& urmeze drumuri separate. alta seoventa importanta ce ilustreaz§ personalitatea celor doi, o reprezinta ultima intanire dintre ea si Felix, inaintea plec&rii cu Pascalopol. Ea este esenfiala pentru infelegerea personalitafii tinerilor si a atitudinii lor fata de iubire, Dac& Otilia concepe iubirea in mod aventuros, cu daruire si libertate absolut: Sunt foarte capricioas4, vreau sf fiu liberal...ma plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata” , Felix este dispus si astepte oricat, sperdnd si se csHoreasca intr-o zi cu femeia iubita. Pentru Felix, Otilia este un personaj contradictoriu, meditativa si inteligenta, risipitoare gi cochet, ea este intruchiparea misterului feminin. in coneluzie, finalul romanului surprinde discutia din tren dintre Felix si Pascalopol, in care protagonista (Otilia) este prezentata prin intermediul unei fotografii (0 tehnicd moderna). Aceasta intalnire sugereaza cititorului evolutia ambelor personaje, pentru ca in ochii lui Felix o reintalnim. pe Otilia. ,Femeia era frumoasi, cu linii fine, dar nu era Otilia, nu era fata nebunatic’...Ce deosebire! Unde era Otilia altidata’?” Romancierul insusi i-a acordat un loc aparte acestui persona feminin, in schimb, lui Felix fi rezerva o prezentare deosebita pentru c& a fost un tandr ambifios si acum este un medic recunoscut. 667 cuvinteRomantismul Floare albastra M. Eminescu "FLOARE ALBASTRA" a fost publicata in revista "Convorbiri in data de | aprilie a anului 1873. Ea este construita pe doua planuri distincte, inegale ca pondere / lungime : un plan este al femeii si celalalt este al barbatului. Femeia este "o copila" naiva, dornica de a se realiza prin iubire. Barbatul este un complentativ, omul de geniu, incrancenat s& ating’ absolutul , preocupat de altceva, mai inalt si mai intelept decat jocul propus de tanara copila. Caracteristicile care fac posibila incadrarea acestei poezii in romantism sunt: prezentaomului de geniu / omului superior prinimagineabarbatuluipreocupat de atingerea absolutului; prezenta naturii ca tema specifica romanticilor, o natura cu multe elemente specifice plaiurilor romanesti "codrul cu verdeata"," izvoare","ochiu de padure"; prezenta antitezei,este o alta caracteristica intalnita in creatiile poietilor romantici (copila (omul simplu),barbatul (omul superior, geniul )). Titlul acestei creafii pune in lumina imaginea iubitei pe care 0 asociaza cu floarea de nu-mi-uita , simbolul femeii ideale / femeii autentice (culoarea albastra aprinsé a florii de nu-md-uita reprezentand puritatea si curdtia femeii ideale / autentice). Floarea evoca amintirea unui proiect de dragoste esuat, dar esuat din cauza confuziei barbatului asupra cailor fericirii. Femeia / copila nevinovata il avertizeazi "Nu cata in departare / Fericirea ta, iubite!", dar barbatul nu are in vedere curgerea ireversibila a timpului si faptul cd omul nu se mai poate intoarce , dar si clipa acestei fericiri ramane in veci pierduta si stingherd. Prima secventa corespunde planului feminitatii cuprins intre strofele 1 si 3, respectiv 5 pana la 12, si are forma unui monolog,alcatuit dintr-un repros si 0 provocare inocenta. Reprosul este expresia intuitiei feminine, care simte in. diversitatea preocuparilor barbatului, pericolul instrainarii "De nu m-ai uita incalte, / Sufletul vietii mele". Cufundarea lui "in stele"," in nori"," tn ceruri n- alte", gandirea lui plina de "cdmpiile Asire" ale "intunecatei mari" si ale "piramidelor invechite", o determina sa-| avertizeze asupra capcanei in care ar putea sa cada, confundand caile fericirii : "Nu cata in departare / Fericirea ta, iubite!". Provocarea pe care o lanseaza tanara copila, pare o lectie de initiere intr- un segment al existentei pe care barbatul il ignora / minimalizeaza. Eminescu recompune idila dupa modelul biblic al perechii unice, in gradina raiului. Observam un cadru fizic autohtonizat :e gura "de rai din cAntecul popular, culuminisuri, in mijlocul codrului verde, cu stanci gata "sd se pravale", cu izvoare care "plang in vale", cu trestii inalte, cu soare si luna. Specific plaiului romanesc este limbajul copilei, care se alinta in spiritul oralitatii taranesti : "de nu m-ai uita incalte / si mi-i spune","voi cerca","mi-oi desface","de mi-i da o sdrutare","cine treaba are", Povestea fetei reprezinta o alternativa existential, prezenta in toate idilele eminesciene. Ea descopera pe cai simple si directe un adevar fundamental, pe care barbatul se incapataneaza s&-I ignore "Ah! ea spuse adevérul;/ Eu am ras, n-am zis nimica". Planul barbatului reprezinta a doua secventa , are un caracter de meditatie si fixeaza aceasta poveste in interiorul unei amintiri, foarte redus ca intindere, strofele 4 si 13 pana 14, acest plan ofera senzatia de poveste prin prezenta pronumelui personal "eu" si a scurtelor precizari care delimiteaz planurile "astfel zise mititica / dulce netezindu-mi parul","eu am ras, n-am zis nimica" deci "floarea albastra! este o amintire , iar poetul se afla intr-un timp diferit decat cel al intampleiri Rezulta cd al doilea plan , atat de redus, define rolul esential in continuarea ideii de bazii a poeziei. "Totusi este trist in lume!"demonstreazi c& povestea de dragoste este marcata de o iremediabilA tristete. In concluzie, Mihai Eminescu suprapune in acest text poetic tema jubirii peste tema trecerii timpului. Scris& la varsta de 22 de ani, poezia dezvaluie o forta de asimilare gi sintez a izvoarelor, care pune in lumind un talent iesit din comun, genial, asa cum I-au socotit mulfi. Toate acestea confera poeziei o naturalete a expriméiii si o limpezire a ideilor cu accente care produc un ritm de alinare, dar si de tanguire. 660 cuvinteSIMBOLISMUL PLUMB George Bacovia Simbolismul este un curent literar aparut in Franta in a doua jumitate a secolului al XIX-lea ca 0 reacfie impotriva romantismului. Directiile simboliste admit o multime de sensuri pentru fiecare termen, astfel cd cititorul trebuie sa colaboreze cu poetul pentru intelegerea deplina a mesajului poetic. George Bacovia este considerat de ciitre critica literara — cel mai insemnat reprezentant al simbolismului romAnesc. El este apreciat pentru originalitatea sa si riméne singular in literatura noastra prin lirica tristefii ireparabile. Poezia ,,Plumb” este arta sa poetica aparutd in 1916 in volumul cu acelasi nume. Cele dou caracteristici care fac posibila incadrarea poeziei, in curentul simbolist sunt:prezenta unor teme specifice: tristetea, moartea din campul semantic al careia sunt prezenti urmatorii termeni: ,sicriele de plumb” ; ,coroanele de plumb” ; »funerar vestmant” ; prezenfa simbolismului este o alt caracteristica specifica liricii bacoviene. TEMA poeziei o reprezinté conditia poetului intr-o societate care il desconsiders, il limiteaz, ingradindu-i aspiratiile. TITLUL textului poetic se concentreazi asupra cuvantului plumb”. intregul mesaj poetic se desfisoara in jurul acestui laitmotiv. Repetat de 6 ori in cele doud catrene, alcdtuit din 4 consoane care inchid intre ele o singura vocal, simbolul central ,,plumb” concentreaza starea de aparare a eului liric. In sens denotativ (propriu), plumbul este un element chimic greu, de culoare cenusie. Sensul conotativ (figurat) sugereazd, in plan poetic apasarea, monotonia, angoasa (spaima). Din punct de vedere compozitional, poezia este structurata in doua planuri: unul exterior corespunzator primei stofe si unul interior regasit in a doua strof%. Subiectivitatea textului este evidentiaté de prezenta marcilor oa stam” ; ,,amorul meu” ; ,,am inceput”, ,,sa-I strig”. Prima secvenf& cuprinde primul catren. intalnim aici m concentrati in semnificatia termenului ,,cavou". Aceasta no dubla semnificatie: spatiul exterior limitat si trupul uman perisabil, dar care inchide in el sufletul. Incipitul poeziei debuteazi si el cu un verb Ia timpul imperfect ,,dormeau” , care sugereazi o stare general de apaisare determinata si de prezenta simbolurilor ,,scrierile de plumb” ; ,,funerar vestmant” . Epitetul metaforie »de plumb” are menirea de a sugera greutatea, apasarea, atractia pamantului. Mediul claustrant al cavoului simbolizeazd neputinfa si suferinta ce strabate intreaga liricd bacoviana. Acestor elemente li se adauga un sunet funebru produs de miscarea coroanelor care ,,scartaiau”. in a doua seeventi observim prezenta unui spatiu interior construit cu ajutorul tehnicii simetriei. Daca in prima stroff idea centrala se concentra asupra planului exterior, in strofa a doua accentul cade asupra planului interior, asupra ,amorului”. Amorul este cAzut in somn, o stare premergiitoare mortii, prin pozitia nefireasca in care se afla ,,Dormea intors amorul meu de plumb” . Lirismul se interiorizeaza, totul sti sub semnul tragicului pentru ca si sentimentul cel mai profund uman ~ dragostea — isi anunt& disparitia. ,Aripele de plumb” atribuie amorului un zbor, dar un zbor in jos, o pribusire iminenta. in concluzie, poezia ,,Plumb” este 0 arté moderna pe deplin simbolist& realizaté dupa toate cerintele acestui curent literar. Imaginile vizuale ,,flori de plumb” ; ,aripele de plumb” , imaginile auditive ,scArfaiau coroanele” ; ,am inceput sa-l strig” , alaturi de structurile tactile era vant” ; ,,era frig” reprezint o noutate liricd, un procedeu stilistic intalnit frecvent in lirica bacoviana — sinestezia. *sinestezia = procedeul stilistic prin care autorul face referire la mai multe simturi deodata.TRADITIONALISMUL ACI SOSI PE VREMURI Jon Pillat. mul este o miscare literari manifestati in literatura romana interbelica si se constituie in opozitie cu modernismul. Ion Pillat este autorul unei opere de o rari sensibilitate liricd, o viziune traditionalist avand urmitoarele caracteristici : trecerea ireversibild a timpului, preferinfa pentru universul rural, nostalgia viefii nealterate de civilizatia industriald, cultul strmosilor, lirism de tip clasic, armonios si senin ca viziune. Poezia ,,Aci sosi pe vremuri” face parte din volumul ,Pe Arges in sus” (1923), un volum care cuprinde poeme pe tema trecerii ireversibile a timpului Caracteristicile care fac posil incadrarea acestei poezii in traditionalism sunt: preferinta pentru universul rural: .casa amintirii” , ,lanuri de secara” , .hornul nu mai trage alene” , cultul strimosilor, legitura cu trecutul: Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi”, snerabdator bunicul”, ,bunicul meu” . TEMA poeziei consti in contemplarea trecerii reimediabile a timpului si fragilitatea fiinfei umane sub actiunea lui devastatoare. TITLUL este aledtuit dintr-o propozitie care fixeazi repere temporale si spatiale nedefinite. Adverbul de loc ,aci” si locufiunea adverbial de timp: pe vremuri” includ in confinutul lor semantic o informatie deictica (adic& de proximitate (aici) si de distant (pe ‘yremuri) in raport cu vorbitul si cu momentul vorbi Structurati in 19 distihuri si un vers liber, singular, la final, poezia permite construirea unor ample simetrii. Astfel, povestea de iubire de ieri a bunicii se opune povestii de azi a nepotului. Cele doua timpuri se reunesc prin locul neschimbat: casa amintiii cu — obloane si pridvor” . Numai cadrul este acelasi, protagonistii sunt alfii. Incipitul poeziei sti sub semnul unei vremi oprite pared pentru totdeauna in Toe: ,La casa amintirii cu — obloane si pridvor, / Paienjeni zAbrelira si poartA si zivor” . Cu toate & poarta este .zbretita” — semn, simbolul degradarii ~ casa amintirii” se conserva prin inchiderea ei in spafiul amintiri, fiind sustrasé astfel clipei trecitoare, ak Prima seeventi lirica deschide spajiul trecutului, reconstituind povestea de iubire dintre unicul si bunica, Cuplul, céndva ténar, se reuneste la: casa amintiri” ; astfel, portretul b se creioneazai prin cdteva trasdturi sugestive, pline de gratie; fata .subjire” crinolina” ; venirea el este pinditl de tinarul ,nerabdator” care eclip unic& a iubirii este insé o iluzie: ,Dar ei, in clipa asta simfeau c-o s& riménd...”. Lumea gi locuitorii ei sunt supusi timpului, acest fapt fiindu-le amintit indragostitilor prin dangatul/sunetul clopotului din ,tumnul vechi din sat” — simbol al trecerii inexorabile/ireversibile a timpului. Secventa a doua infitiseaz’ povestea de iubire a nepotului care parcurge acelasi ritual al gesturilor ca in povestea bunicilor , acelasi decor: casa amintirii” , dar alt timp si cu alti protagonisti. Opozitia ieri — acuma / pe- atunci — azi_ofera o simetrie poeziei marcind repetabilitatea existenfei umane, continuitatea generafiilor: ,Ca ieri sosi bunica...gi vii acum tu” . Si nepotul are acelasi obicei, la fel cum a fcut bunicul, recitnd iubitei poezii, dar din ereatiile poetilor contemporani lui. Iubita este zimbitoare, subfire ca si bunica gi isi intalneste iubitul in acelasi decor. Epilogul ambelor povesti de dragoste este mareat de sunetul clopotului din turnul vechi, ment al trecerii timpului, punctind momente esentiale din existeta ‘umana (nunta si moartea).. In concluzie, poczia lui Ion Pillat, pastreaz& o viziune senin-melancolic& asupra vietii, chiar daca este strabatutd de tristejea trecerii ireversibile a timpului. ,Aci sosi pe vremuri” este 0 poezie traditionalista pe deplin specifica preocuparilor literare ale poetului. 578 cuvinteMODERNISMUL. EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMI (1919) Lucian Blaga Modernismul este un curent literar care promoveazA idei si conceptii noi cu privire la expresia artistica. Scriitorii care aparfin acestei orienta literare renunfi la constrangerile tradifionale si aduc in fata cititorului o alta conceptie asupra literat Poet si filosof, Lucian Blaga scrie o arta poeticd modema ,.Bu nu strivese corola de minuni a lumii”, apdiruta in volumul ,.Poemele lumii” in anul 1919. intreaga poezie a lui Blaga este impregnati de filosofie, dupa cum filozofia sa este prestirati de influente poetice. Textul poetic se inscrie in seria artelor poetice modeme ale literaturii romane interbelice alituri de Testament” scris de Tudor Arghezi. Arta poetic ,.Eu nu strivese...” sintetizeaz ea poetului despre lume care implict dout concepte: conceptul poetic si cel filozofic MISTERUL este un concept fundamental in poezia lui Blaga iin opinia sa, rolul poetului este de a spori, de a pastra acest mister. Rolul poeziei sale este acelasi in sensul cA autorul nu trebuie sf patrunda, sa distruga tainele Universului, ci sa le sporeasca. Cele doui caracteristici care fac posibild incadrarea acestei arte poetice in modemism sunt: structura textului cu versuri de misuri diferite si prezenfa ingambamentului , un procedeu stilistic modem:,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/si nu ucid/cu mintea tainele, ”. Titlul poezici este o metafora care semnifica ideea cunoasterii, Pronumele personal ,,eu” este asezat ortografic in fruntea titlului, Plasarea sa initiala exprima atitudinea poetului-filozof de protejare a misterelor lumii,atitudine izvorata din iubire . Verbul la forma negativa ,,nu strivesc” exprima refuzul elucidarii misterului si opfiunea pentru conservarea acestuia. Metafora ,corola de minuni a lumii” reprezint& perfectiunea si adéncirea tainei. Tema poezici are in centru misterul si atitudinea fata de el a eului liric si a celorlalti ;sunt puse fat in fata ,,lumina mea” si ,,lumina altora ”.Misiunea poetului este aceea de a spori i amplifica misterul:,,Dar eu/ eu cu lumina mea sporesc a lumii tain3-” in timp ce, Lumina altora sugruma vraja neptrunsului ascuns ”. Prima secvenfa liricd o intalnim in incipitul poeziei. Primul vers este o reluare a titlului cu ajutorul verbelor la forma negativa ,,nu strivesc”si nu ucid” ~se prezinta atitudinea poetica fata de tainele lumii, Refuzul cunoasterii logice ,rafionale, care incearcé descifrarea misterului este preferat catre eul liric pentru c& nu distruge un univers armonios alc&tuit ,cu toate componentele sale simbolice-floriochi ,buze,morminte.Aceasta prima secventa se concentraza asupra misiunii poetului,care refuza eae tainelor lumii si prefera amplificarea misterului si sporirea luiz,,sporese a lumii taina”.Aceasta secvenfa are in centru misterul si luminsimbolista.,lori,ochi,buze,morminte”se transforma fntr-o surs& de cunoastere unde florile reprezinta frumosul,ochii reprezint& cunoasterea,buzele-iubirea,iar mormintele-sfarsitul. A doua secventii poetici este reprezentata de a doua parte a poeziei,Punctul de plecare este tot gruparea mister-lumina,dar si dualitatea ,Jumina mea”-,,lumina altora”.Aceasta secvent mai ampla se realizeaz pe baza unor relafii de opozifie,iar ca procedeu artistic se utilizeaza antiteza. Aceastd antitezA este marcati grafic de versul cel mai scurt,dar eu”si comparatia ampla referitoare la asemanirile dintre lumina difuzd a lunii si cunoasterea poetic. Ea include si un final cu rol coneluziv ,cici”cunoasterea pocticd este un act de contemplatie si de iubire:,,cdci eu iubesc / si flori si ochi si buze si morminte”. Din punct de vedere prozodic , poezia este alcatuita din 20 de versuri libere ,cu metric& variabila si un ritm interior redat de fluxul ideilor.Forma moderna reprezinti o eliberare de rigorile clasice , 0 cale directa de transmitere a ideilor poetice. in concluzie, Eu nu stivesc..” este 0 arti poetic’ moderna , una dintre cele mai cunoscute creatii ale poetului si filozofului L.Blaga.Atitudinea acestuia este una de pastrare si conservare a misterului in relatia poet-lume si poet-creatie.Creafia este un mediator intre ,eu”-constiinta individuali-si lume ,ceilalfi”.In conceptia lui Blaga actul poetic transfigureaz4 misterul, nu il reduce. 610 cuvinteMODERNISMUL TESTAMENT (1927) Tudor Arghezi Modernismul este un curent literar care promoveazA idei si concepfii noi cu privire la expresia artisticd. Eugen Lovinescu a teoretizat modernismul si toate aspectele care promoveaza desprinderea de trecut, de traditionalism. Scriitorii care promoveazi acest curent literar au activat in perioada interbelica: ‘Tudor Arghezi este un poet interbelic si serie o poezie moderna atat prin structura ei, ct si prin limbajul utilizat. in poezia ,,Testament” a reusit s4 surprinda numeroase trasdturi specifice modernismului. Una dintre caracteristicile prezente in text este structura poeziei. Observam ca textul renunti la orice constringeri de versificatie traditionala (sunt strofe cu numar diferit de versuri). A doua caracteristic’ 0 reprezinta ambiguitatea limbajului, expresivitatea lui Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumusesi si prefuri noi” . Poezia ,,Testament” este o arti poetic’ moderni care deschide volumul ,Cuvinte potrivite” (1927). Acest volum aduce in fafa cititorului o lirica uimitoare , exemplificata printr-un limbaj conturat de metafore socante si asocieri semantice inedite, promovaind estetica_uratului” : ,ciorchini de negi” ; ,zdrenfe- muguri si coroane”; .bube, mucegaiuri si noroi”. TITLUL poeziei surprinde prin simplitatea sa. Exist mai multe interpretiri dintre care amintim: testamentul este un document prin care cineva igi exprima dorinjele care urmeazi a fi indeplinite dup moartea sa; in alt sens, termenul , testament” desemneazi cele doua parfi ale Bibliei. Poetul doreste prin acest ,.Testament” si lase urmasilor sai, cititorii,,.un nume adunat pe o carte”, reprezentnd intreaga avere. TEMA textului liric are in vedere mostenirea lsat de poet urmasilor sai. Aceasta mostenire este una culturalé, spirituala, concretizatd in expresia ,cartea mea”. Tot aici, Tudor Arghezi introduce o tehnica specificd modernismului ~ estetica urditului — concept pe care il preia din literatura franceza. Astfel, poetul aduce in fata cititorului expresii inedite din cdmpuri semantice inca absente in lirica romaneasca. liric sustinut de citre poet. Discursul este realizat de cdtre un tata pentru un fiu s cruia fi las drept mostenire unicd 0 carte” care desemneazi creatia adiscurs este realizat ca un monolog adresat: .Nu-fi voi lisa drept bunuri, dupa moarte/ Decat un nume adunat pe 0 carte”. Modestia intareste ideea de mostenire si legatura cu fiul spiritual. Tot aici, este ilustrata legatura spirituala dintre generatii ,,de la strabunii mei pana la tine”. Metafora ,seara razvritita” face trimitere la trecutul zbuciumat al strmosilor care comunica cu generafiile viitoare prin intermediul cartii ,Cartea mea- i,fiule, o treapti” . Ea reprezinti elementul de temelie al operei pentru ca, in conceptia poetului, cartea este munca asupra cuvintelor ce devin ulterior ,hrisov" A doua seevenfi lirica defineste rolul artistului si munca sa. Poetul are rolul de a prezenta urmasilor sai, prin creatie, trecutul dureros, folosindu-se de estetica urdtului. ‘Acum are loc transformarea muncii fizice intr-o munca intelectual. Astfel, munca fizic& a strabunilor care utilizau sapa — unealta folosité pentru a lucra paméntul — devinde pentru prezent .,condei” — instrument specific creafiei. — iar ,brazda” devine,ealimara”,,Ca si schimbim ,acum intaia oara/ Sapa-n condei si brazda-n cAlimara ,,.Creatorul se afla in ipostaza de mestesugar de cuvinte care transforma ,,graiul Jor cu-ndemnuri pentru vite” in ..cuvinte potrivite” , metaford ce defineste poezia ca un adevarat mestesug. Palierul lexical si semantic contureaz estetica uratului prin: arhaisme: ,,hrisov”, populare: ,,saricile pline” si impletiri lexicale neasteptate: .,bube, mucegaiuri si in concluzie, poezia ,,Testament,, reuseste si aducd in fata cititorului o nuanta aparte cu privire la arta si artist. .Slova de foc” reprezinta harul, talentul artistului, dar nu este singurul suficient pentru cd trebuie completat de ,.slova ffurita”, adic munca si truda acestuia. ,,Testament” este una dintre cele mai cunoscute arte poetice modeme si poezia care deschide volumul de debut din 1927. *HRISOV = document vechi devenit carte 614 cuvinteMODERNISMUL RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGEL — lon Barbu Modernismul este un curent literar manifestat in perioada interbelic’ avandu-I ca promotor pe Eugen Lovinescu. Orientarea Ppresupune renuntarea la constrangerile trecutului si promovarea unei literaturi noi, cu modalit&ti moderne de exprimare. lon Barbu este un poet modern, alaturi de Tudor Arghezi si Lucian Blaga, apartinand perioadei interbelice a literaturii romane. Numele sau este pseudonimul literar pentru Dan Barbilian, matematician de reputatie europeana. Poemul “Riga Crypto si lapona Enigel” a fost publicat in 1930 in volumul “Joc secund”. Lucrarea a fost subintitulaté “Balada” si apartine ultimei perioade din creatia autorului. Caracteristicile care fac posibila incadrarea textului in modernism sunt: interferenta genurilor literare marcata prin prezenta personajelor si interventia eului liric. Poemul studiat prezinta o imbinare de elemente lirice, epice si dramatice si, din acest punct de vedere, se aseamana cu “Luceafarul” eminescian, fiind numit “un luceafar cu rolurile inversate”. Observam ca se renunta la toate constrangerile prozodice traditionale, prin prezenta strofelor cu un numéar diferit de versuri. Tema acestui poem este iubirea prezentata ca o modalitate de cunoastere asupra existentei, dar esuata pentru ca cei doi protagonisti apartin unor lumi diferite. Titlul este alcatuit din doud nume proprii completate cu date reprezentative despre cei doi protagonisti. Denumirea arhaica de4” pentru regele Crypto este insotit’ de numele sdu care sugereazi faptura sa criptica, ascunsé, adica incifrata. Enigel este un nume propriu care in limba suedeza inseamna “inger” si vietuieste in tinuturile nordice. Titlul poemului ti deseneaz’ pe membrii cuplului neimplinit si rangul lor social. Incipitul poemului prezint rugdmintea adresatd menestrelului de catre “un nuntas fruntas”, un lider al comunitatii, o rugaminte de a canta “un cantec larg”cunoscut de toti. Aceasta reprezinta rama, adica tehnica de compozitie a povestii in poveste. Prima secventi liric’ urmareste prezentarea mediului de viatd a protagonistului masculin: el locuieste intr-un mediu intunecat, racoros si dominat de umezeala: “i bureti”.Crypto este caracterizat prin termenii: ascunsa”, “sterp”, care subliniaza inchiderea in sine, izolarea. El este regele ciupercilor, “crai Crypto” superior in lumea sa, dar fusese blestemat “De-o vrajitoare manatarcd / De la fantana tinere’ nu se poata insoti cu cei asemenea lui. Din aceasta cauza, nuntirea sa este refuzata panda la cdderea blestemului. in pat de rau si-n huma unsa”,“printre “ndravas”, “inima casa Tot in aceasta secventa intalnim prezentarea laponei Enigel, 0 fiinta umana “mica” si “linistita”, semn al superioritatii; ea trdieste “In tari de gheata urgisita”, dar aspira catre soare lumina si caldura. Ea reprezinta omul superior, capabil sd ocoleascé toate incercarile care apar in drumul sau i sa isi urmeze cu orice pret idealul. A doua secvenfa lirica urmareste calatoria laponei Enigel care isi conduce renii “De la iernat la pasunat / in noul an sa-si duca renii”. Fata poposeste in acest proces al transhumatei,pe teritoriul regelui Crypto — “mirele poienii”. intalnirea celor doi evidentiaza antiteza dintre idealul fetei de a cduta lumina si dorinta lui Crypto de a se implini prin iubire. “Regele ciupearca” lanseaza trei cheméari la nuntire,‘intampinate de trei refuzuri motivate ale fetei. Prima data este “imbiata”cu “dulceata” si “fragi”,elemente ale vegetalului prin care Crypto isi exprima dorinta de a-i oferi imparatia sa. Ea refuza Propunerea continuandu-si drumul “mai la vale”unde avea sa culeaga “fragii fragezi”. A doua chemare presupune sacrificiul suprem de care regele Crypto este capabil, in numele iubirii “Daca pleci sa culegi / incepi, rogu-te, cu mine”. Enigel intuieste profunda imaturitate a regelui si dorinta prea inalta de aspiratie, raportata la regnul sau inferior“Teama mi-e, te frangi curand / Las&. -Asteapta de te coace”. Ultima chemare a regelui fi cere fetei sacrificiul prin renuntarea la idealul ei si integrarea in regnul su: “lasa-l, uitd-I Enigel”. Raspunsul laponei este amplu si are in vedere conditiile din mediul plin de umezeala, de intuneric si racoare in care locuieste regele. Acest mediu este refuzat categoric de fiinta umand care tinde catre soare, lumina si caldura. in concluzie, observam cd poemul studiat este un poem modern, un “Luceafar intors”dupa modelul eminescian. Personajele sunt simboluri, sunt masti care prezint’ ipostaze ale eului liric. Balad’ moderna, pe deplin caracteristic& lui lon Barbu, transmite un mesaj clar, potrivit caruia orice fiinta care doreste sa-si depaseasca limitele este sanctionata. 686 cuvinteNEOMODERNISMUL Leoaica tanara, iubirea(1964) Nichita Stanescu Poezia face parte din volumul "O viziune a sentimentelor" din 1964 si este o creatie neomodernista care a insemnat pentru lirica lui Nichita Stanescu o reintoarcere catre modernismul interbelic si o revolutionare a limbajului expresiv. Din lirica moderna interbelica se regasesc in neomodernismul stanescian: ermetismul barbian, vizionarismul lui Blaga si magia lexicala specifica lui Arghezi. Toate aceste caracteristici sunt specifice neomodernismului si se regasesc in poezia stanesciana, dar intr-o alta forma. Poezia apartine neomodernismului prin prezenta ingambamentului: "Leoaica tanara, iubirea / mi-ai sarit in fata". Acest procedeu stilistic poate fi observat in toate cele 3 strofe ale poeziei. O alta caracteristicé a neomodernismului este conceptia asupra poeziei, dar mai ales asupra limbajului. De multe ori iubita si poezia devin un singur subiect preferat pentru poetii neomoderni. Observam cu usurintaé prezenta unui numéar diferit de versuri in fiecare strofa (6 - 8 - 10), deci o renuntare la orice constrangere de tip traditionalist. Titlul este o metafora de o rara sugestivitate. lubirea capata infatisarea unei leoaice tinere si, prin urmare, ideea poetului este ca iubirea are ceva care modifica psihicul uman, ceva dintr-o fiara salbatica. in jurul acestei metafore se organizeaza intregul discurs poetic. Tema este usor de identificat, asa cum se poate observa inca din titlu. Poezia exprima o stare de gratie a eului liric, care se intalneste neasteptat cu iubirea. lubirea este tema poeziei si una dintre temele preferate ale autorului. Fiind asemanata iubirea cu 0 leoaica, se sugereaza astfel regalitatea, forta, dar si fascinatia sau violenta. Nimeni si inu i se poate opune pentru ca "Ma pandise-n incordare / mai demult". Preferinta poetului pentru aceasta faptura a savanei trebuie cautata in sintagma sa: "turma mea de lei stravezii". Prima secventa poetica surprinde intalnirea cu iubirea. Impactul cu sentimentul de dragoste este dureros si fulgerator: “coltii albi mi i-a infipt in fata, / m-a muscat leoaica, azi, de fata" ,apoi sunt prezentate consecintele indragostirii. Acest impact are un efect anesteziant asupra indragostului si face ca acesta sa piarda controlul asupra acestei lumi. O alta lume apare inaintea ochilor eului liric care suporta o transformare neasteptata, astfel cé natura, lumea toata tind catre o rotunjire, catre perfectiune: "si deodata-n jurul meu, natura / se facu un cerc, de-a dura". Vom observa ca "strangerea" datorata iubi este delicata, suava pentru ca iubirea este perfecta si seamana cu joaca copiilor (ex: locutiunea adverbiala "de-a dura"). A doua secventa lirica incearca 0 refacere a identitatii pentru ca iubirea schimba fiinta umana astfel incat privirea tasneste spre inaltul cerului. Gandurile si insusi trupul uman al indragostitului sufera o schimbare atat de profunda, incat este de nerecunoscut. indragostitul isi analizeazd spranceana, tampla si barbia si constata cé "mana nu le mai stie". Degeaba isi pipaie spranceana, tampla si barbia cu propria mana, fiindcd acum acestea apartin unei fiinte noi, patrunsa de sentimentul jnaltator al iubirii. in acest "desert" vegheaza puternica "o leoaica aramie" care este dragostea. Ea "trece-alene" pentru ca este puternica si nu se teme de nimic, iar miscarile ei sunt viclene, fiindca sunt inselatoare, neasteptate. in concluzie, putem afirma ca poezia studiata nu este atat de dragoste, cat despre dragoste. Spectaculoasa, prin imaginarul poetic, aceasta poate fi considerata o arta poetica neomodernista in care sunt prezentate tema si viziunea despre lume. 545 cuvinteDRAMATURGIA O SCRISOARE PIERDUTA ION LUCA CARAGIALE COMEDIE Teatrul isi construieste un microunivers propriu, cu personaje si locuri noi, pentru a aduce in fata spectatorului o lume inedita. In comedie, personajele surprind defecte ale fiinfei umane prezentate prin linii caricaturale ingrosate. ,O scrisoare pierduta” este 0 comedie de moravuri, in care autorul construieste o intreaga prezentare tipologica de personaje cu punct de plecare in teatrul clasic. Caracteristicile care fac posibila incadrarea acestei opere literare in dramaturgie sunt: structura specified — patru acte; prezenta notafiilor autorului: in fata fiecdrei replici este asezat numele personajului; prezenta dialogului dramatic, ete. TEMA comediei surprinde degradarea vietii politice, dar si a vietii de familie, abordand, deci, tema moravurilor sociale. Reprezentativa pentru versiunea scriitorului asupra lumii sunt elementele de realism si clasicism. TITLUL pune in evidenta contrastul comic dintre aparenfa si esenfa. Pretinsa lupta politica are ca instrument al santajului politic: ,o scrisoare pierduta”. Conflictul principal al piesei este unul exterior si consta in lupta pentru puterea politica, pentru obfinerea functiei de deputat. Acest conflict principal este particularizat prin altele secundare, intre care se remarca cel dintre Zoe Trahanache si Stefan Tipatescu. Statutul social al celor doua personaje este surprins inc’ din ,Lista cu persoanele”, plasatit la inceputul piesei. Stefan Tipatescu este prefectul judefului, unul dintre stalpii puterii locale. Puterea si autoritatea sunt doar aparenfe, in realitate, comportamentul su este influentat de sentimente. Despre Zoe aflim c& este sofia lui Zaharia Trahanache; este singurul personaj feminin intr-o lume a politicului, dominat& de barbafi. Ea reuseste si-i manipuleze pe toti barbafii din jurul sau: se arata ,,simfitoare” fafa de sof, pe Tipatescu il santajeaz sentimental, iar pe Catavencu il consoleazi cd mai exist’ alte ,.camere” unde mai poate candida. Din punct de vedere psihologic si moral, relatia dintre cele doud personaje este realizata pe baza antitezei dintre caracterul slab al lui Tipatescu i cel puternic al lui Zoe. La nivelul statutului moral cele dou personaje au un comportament care fi plaseazai fn sfera imoralitatii. De fapt intentia dramaturgului este accea de a surprinde moravurile societifii roménesti din aceea perioada. Relafia dintre cele doua personaje, dragostea pe care si-o poarti, reiese, inainte de toate, din confinutul serisorii, pe care prefectul i-o adreseazi Zoei: ,Scumpa mea Zoe, diseara venerabilul se duce la intrunire. Eu trebuie si stau acasa, pentru i astept dep.Bucuresti, la care trebuie si rispunz pe dat. Nu mi astepta, prin urmare, ci vino tu la mine, cocoselul tiu care te adord si te siruti de o mie de ori. Fanica.” . Fata de Zoe, Tipatescu se crede irezistibil, iar limbajul utilizat de acesta este de un comic savuros. De asemenea, nici el si nici Zoe nu au mustrari de constiina pentru relatia lor adulterina. Ea este Preocupati si salveze aparenta, scopul ei fiind de a impiedica publicarea scrisorii de amor, iar el nuare intentia de a corecta comportamentul imoral. Scena VI din actul al Il-lea devine o seevenfa reprezentativa pentru a surprinde relatia dintre cele douai personaje, Zoe joacd 0 adevarata comedie a slabiciunii feminine, pentru a-l determina pe Tipatescu si-1 susfind in alegeri pe Catavencu: ,Daci ambifia ta, daca nimicurile tale Politice le pui mai presus de rusinea mea, de via{a mea, atunci lasi-ma ! SA mor...” in cele din urma, Tipatescu cedeaza in fata rugdmintilor si se retrage in umbra femeii pe care o iubeste, recunoscdndu-i autoritatea: Esti candidatul Zoii, esti candidatul lui Zaharia, prin urmare gi all meu”, ii va spune el lui Nae Catavencu, in concluzie, relatia dintre Stefan Tipatescu si Zoe Trahanache raméne reprezentativa pentru lumea descris& de dramaturg, Autorul a recurs la prineipiile estetice ale realismului si ale clasicismului pentru a surprinde imaginea sociefatii roménesti, dintr-o perspectiva critied si ironicd, o societate corupti din: ,capitala unui jude} de munte”Dramaturgie IONA Drama Marin Sorescu Tn 1968 Marin Sorescu scrie o drama parabolica in patru tablouri care valorifica partial cartea profetului lona din Vechiul Testament. Textul biblic prezinta o intamplare in care lona este protagonist. Continutul acesteia este urmatorul: primind porunca de la Dumnezeu sd propovaduiasca in cetatea Ninive cuvantul lui Dumnezeu, lona refuza. Se urca in corabie si incearcd sa fuga de aceasta responsabilitate. Furtuna starnita din senin si recunoasterea pedepsei pentru neascultarea sa il determina pe lona sa ji roage pe corabieri sa-I arunce in mare. Furtuna se potoleste si, din porunca divina, lona este ‘inghitit de un peste urias in interiorul cdruia ramane trei zile si trei nopti. Constient de greseala sa, lona rosteste o ampla rugaciune si din porunca divin este eliberat. Acum intelege misiunea pentru care a fost trimis si este iertat. Pornind de la textul biblic, Marin Sorescu regandeste intamplarea intr-o drama care pastreaza putine legaturi cu varianta biblicd. Autorul este un reprezentant de seama al perioadei postbelice a literaturii roméne. Piesele sale de teatru au primit recunoastere nationala si internationala, iar drama “lona” a fost reprezentata pe marile scene ale lumii. Piesa de teatru “lona” subintitulata “tragedie in patru tablouri” are un singur personaj care dialogheaza cu sine insusi pe o tema filozofica a destinului uman. Aceasté piesa de teatru este reprezentativa pentru teatrul modern datorita: structurii sale — are patru tablouri, dialogului dramatic si prezentei notatiilor autorului.Titlul este un substantiv propriu preluat din Biblie care il desemneaza pe singurul personaj al dramei. Marin Sorescu are o explicatie proprie potrivit cdreia “in vreo limba veche”, ”lo” inseamna “eu”, adicd un nume care reprezinta individul in general. Drama debuteaza cu indicatii scenice referitoare la natura personajului “ca orice om singur, lona vorbeste tare cu sine insusi, isi pune intreba raspunde”. Tema acestei piese de teatru subliniaza dorinta personajului de a-si auzi ecoul dintr-o necesitate de a comunica. intalnim aici motivul dublului, “un dialog cu sine insusi”, care deriva din tema singuratati Prima secventa deschide primul tablou si il prezinta pe lona ca fiind “un pasionat pescar”, dar ghinionist. El se gaseste langa o mare foarte bogata in peste, dar este foarte nemultumit pentru ca prinde “numai fate” si isi doreste sd fie “intr-o alta mare”, unde s nu fie insotit de ghinion. Daca a observat ca esecul jl insoteste mereu cand pescuieste in mare, pescarul fara noroc, lona, alege sa prinda pesti dintr-un acvariu: “de cate ori plec la pescuit iau $i acvari Dupa mai multe experiente ratate, lona are sentimentul neputintei de a-si schimba destinul. El trebuie sd se multumeasca doar cu pestii pescuiti de alti oameni si cu esecul. Drama lui isi are radacinile in idealismul sau, pentru ca el compara destinul oamenilor cu al pestilor. in a doua secventa constatam cA singurul personaj si-a aflat identitatea dup o perioada indelungata de cautari. Aceasta secventa il prezinté pe lona in interiorul ultimului peste, ca intr-o grota, un peste pe care I-a spintecat. lona poarta semnele trecerii timpului pentru cd “barba sa falfaie afara”. El se bucura de aceasta eliberare si crede cd noua existent presupune un sir nesfarsit de burti de pesti. Gestul final, prin care isi spinteca propria burt reprezinta un gest nejustificat: “razbim noi cumva la lumina” exprima convingerea personajului ca vadobandi libertatea spiritual’, dar gestul sau final este in contradictie cu vorbele sale. in concluzie, putem afirma c& drama postbelicd a lui Marin Sorescu infatiseaza un pescar ghinionist, ‘insingurat, dependent de comunicare, un visdtor care incadreazi drama in curentul neomodern. 583 cuvinte