NY CAIET DE SARCINI TUBES(DES Int. DISTRIBUITOR UNIC IN ROMANIA, AL FIRMEI TUBOSIDER‘TUBOSIDER i: ezers crept ce a mies, orice moment ik nisiun pears, tot ceea ce este indicat nace catalog CUPRINS O instalare corecta este o garantie a longevitafii Descdrcarea si punerea In ordine a elementelor Traseu. Terasament Tasaree sub tncarcare Montajul structurii ‘Strucutri T100 - T150 - 7200. Structura T70 Fundatii pentru sectiuni tn arc de cere Instal8ri multiple Structuri de dimensiuni mari Protejarea extremitatilor Rambleere Compactere Controale BODONNNGGARGENS PREZENTUL MATERIAL ESTE COPYRIGHT® AL FIRMEI: TUBO-TRADE SRL DISTRISUITOR TUBOSIDER av ROMANIATUBOSIDER iy vozer dept GENERALITATI Lucrarile constituita din tuburi metalice depind de respectarea calitatilor cerute pentru materialele folosite si de respectares prescriptillor de exacutie, att in cee ce priveste montajul tuburilor, c&t gi executia rambleclor care le inconjoar’. Flexibilitatea tuburilor motalice este principale caracteristica pentru funcfionerea constructiei, dar constitue pricipala constrangera in timpul executiei rambloelor din jurul tubului gi impuno respeciares strict8 a prevedarilor din prezentul caiet de sarcini : Degredaree lucrérilor, poate fi ca rezultat e nerespectarli regulilor de executie, sau a folosirii matorialolor co nu au ealititile cerute. Trebue pravazute mijloacele necesare pentru sfectuares controalelor in timputil executie gi sé fie asigurate in mod corect masurile de supreveghere de gantier Masurile cere urmeazé sunt pricipalele reculi de executie a lucrarilor gi controalelor ee vor fi ofectuete pe etape de execuie. ORGANIZAREA DE SANTIER Organizarce de gantier ere o importants cu atat mai miare pentru buna desfagurare lucrarilor, cu cat dimensiunive ucrarii do realizat cunt mei importante (latime, lungime,..) $i cu at condiiile din zona gi Imprejurimi sunt mai dificle. Trebuie subliniat e8 realizarea masivelor de sprijn (rambiele) necesita numeroase interventii succesive de o parte si de alta a luersri Cind sunt folosite aceleagi utilaje este important ca accesul lor sé fie asigurate In cele mal bune conditi APROVIZIONAREA SI STOCAREA DESCARCAREA $I PUNEREA IN ORDINE A ELEMENTELOR Pentru a evita deteriorares elementelor de ofel gi complicaree montejului, este neapérat necesar ca operatia de descarcare s& se facd cu ajutorul maginilor de ridicat manuele gi nu prin basculsre. Elementele trebuie sa fie stocate intr-un mod bine géndit, aproane de locul de instelare, Pentru a le deplasa, se recomandé a se evita tragerea lor pentru a nu risca deteriorsrea stratului de zinc jevontul de bitum, de gudron epoxy, sau de material plastic) care protejeaza ofelul ELEMENTELE PREFABRICATE DE TUB Constructorul vo receptions pe gentier elomentele prefabricate din care se constituie Ag, g tubul, controlul for (control vizual al calitati, staree gelvanizérii, conformitatea dimensiunilor geometrice ale pléclor, numérul plicilor i stocarea in colo mai bune conditi Pentru 0 organizare rationala a montajului. El trebuie s8 verifice ca elementale sa nu prezinte defects gi sé fie manipulate si stocate cu griia pentru oviterea deteriorarii lor seu @ accperirilor acestora Elementele care prezinta detecte ca: extolierea incului, bule, infepaturl, Indoii sau inceputuri do fisuri vor fi rebutate giinlocuite Se va putea totusi tolera ca anumite daformari minore.ca urmars a manipulari sau a transportului sé fie reparets prin indreptare cu eiosanul do lemn, Stivuirea placllor sau a pacheteior de pléci. va fi asigurets comform disporitilor furnizorului din notele tehnice ce vin cdaté cu structure, Suprafata de stocare a elemantolor va trebui s8 fia plané, ouraté gi rotistont urmari $I pentru suprafata de preasamblare ew aso crnveruncon TERS, Detaliv de element Acelegi lucru se vaFiecare placa are 0 marca pe care este trecut: = marca febricantulul -lucrarea. + poritia (coamé, colt, radier! pe perithetrul tubului Cand lucrarea cuprinde placi de grosimi diferite, ele au o marcare vizibila din interiorul tubului dup montore (marcare cu vopsea) permifand o identificare uscara a grosimi EXECUTIA LUCRARI O INSTALARE CORECTA ESTE O GARANTIE A LONGEVITATH Numai o instalare corset poate garanta rozistont ridicat® 3i longevitatea, Acest manuel «fost fealizat cu scopul de 2 furniza intreprinderiler, metodele de monta] cole mai potrivite. Tuburile metalice TUBDSIDER sunt structuri flexibile si, din aceasta cauza.’sub efectul unei presiuni, dimenstunile lot au tendinfa de a se modifica: scurtare in plan vertical si alungire in plan crizontal. Urmare e acestui fenomen de deformare, eforturile verticale determiné reactiunea rambleului gi prasiunes ee distribuie aproape uniform in jurul tubulvi, Esto desi evident c& = ruimaio instalare perfesta permite © buna oxploatare a caracteriticlor de floxiblitato structuralé a tubutui: : = rexistenja deschideri finalizace ve fi cu atat mal ridioaté cu eat rembleul va fi mai bine compectet Instalarea corect 2 unui tub metalic trece prin urmatoarele etepe: 1-Traseul 2-Terasementul gi patul de agezare 3-Tasarea sub incarcare 4 Descircarea gi punerss in ordine e elementelor 5-Montarea strueturii 6 - Protejarea extremitatilor 7-Rembleorea 8 Compactarea TRASEUL Este Gelimitarea zonal in cars va fi instalat tubul. In functie de loc, aceasti operatic trebvie executata in mocur diferite - Dac& tubul metalic este situat sub Un talu2 ration sav feroviar, o! troduie instalat in ago fo inodt axca longitudinala a sa, 58 formeze cu axa drumului sau 2 e8ii ferets, un unghi cuprins intre 70° si 110° (Fig.11. ~Dacd tubul metalic este utilizat pentiu dirjarea apei, este important £8 £0 ugureze intrarca gi iegirea apo gi sa ce evite orice schimbare bruce’ Ge directio, att planimetrica, cat si altimetricd, In plus, pentru tuburile decsebit de lungi, trebuie evut in vedere ca partes inferioard a tudului s4 nu se gasaesca sub nivelul fundului cursului de apé, pentru evitaree depunerilor pe fundul tubulu. Fit. Schoo pesionirt corecte «ena bei at TERASAMENTUL $1 cexremtele fate conform tvzl, der noranfosoe PATUL DE FUNDARE Este neaparat nesecar ca tuburile metalice sé fie agezate pe un pat uniform, rezistent 5 lipsit de asperitat-In plus, ele ru trebuie niciodst’ cf fio agozato diroct pe boton. Pentru garantarea unel aderente perfects, trebule facut In aga fel inca, patul de egezere sé iba acelasi profil ca fundiul tubului. Ca regula generalé, acest pat de apezare trebuie ed fie commpus din —somay, src nen msnmaterial granular compact tn grosime de 18/20 cm. Dacé terenul nu ofera decat o portanta slabé, ldtimes patului de agezare trebule 8 fie de doua ori mai mare decat diametrul sau deschiderea tubului, ‘Adéncimes santulul va trebui sé permit o repariitie corecta a presiunilor pe teranul adiacent. jn prezenja unei baze st&ncoase, este necesar s& se intercalez2 un material granular compact In grosime de 20/40 cm intre structuri gi baz gi 68 se interpund intre tub gi bazé un strat de nisip Recompactat, monogranular, uscat, curst, pe 0 grosime de sproximativ 10 om, pentru a garanta o aderenta pertects, TASAREA SUB iNCARCARE In prezenta unui rembleu tare, este bine s& se ridice partea central a fundatiei, imprimand parjii de structur’ plasate in amonte, o inclinatie inferioard celoi a parfii din avel ‘Totugi trebuie avut grija s4 nu se ridice prea mult centrul pentru a se evita orice stagnare a pel laintrare, Faportat a planulorzonts, veloetes contain partes central a tubulutrebule s8 te cuprineé intro 0,5% gi 1% din lun lui (Fig. 2). 76.2 Aceasta mésura fi asigura tubului o inclinare conetanté dupé tasaro gi evita stagnaree apei in interior. PREGATIREA CONTROLULUI Procedeele de control trabuia sa facd obiectul unei infalegari intre beneficiar, Isboratorul insarcinat cu efectuarea controzlelor si entreprenor (eventual §! furnizor), asfel ca modalitatile de interventie pe gantier 54 fie bine definite, in special in cea ce privaste rolurile si relatiile celor care intorvin lmprouné. Controalale ce se efectuiaza sunt: 1.Masurarea sectiuni tudului -numarul minim de sectiuni de control va fide 3, din care una la centrul tubului gi una in imediata vecinatate e fiecdreia din extremitatile sale, “precizia masurarilor va fi de cel putin 0,5em, ~va trebui s3 se procedeze |a un control al dimensiunilor arétate mai sus cel putin la fiecare din etapele urmatoar -dupa montarea tubulul si inainte de orice rambieiere, -zind rambleurile de sprijin vor fi ajuns la jumatatea inaltimil tubului, -cind rambleurile de sprijin vor fi gjuns la culmea tubulvi, -la 0 etapa de rambliera intermediari intro ultimele dous, -cand rambieurile vor fi atins cota culmil de protectie. La sférsitul fiecarela din aceste etape de realizare a lucrarilor si de masurare a deformarilor, antreprenorul este obligat sa pretinte beneficiarului o nota complet a acestor masuréri, precizand amplitudinea deformarilor inragistrate de la inceputul punerii in lucru e rembleeler de Sprijin gi adugnd eventual arice informatje utils RECEPTIA PATULUI DE FUNDARE Pat de fundare ce considera pletiorma de agezare a lucriri, in potitia definitive, onraguusrauctuMoe MSMR‘ \ Patul de fundare serveste direct ca piatforma de asezare a tubului sau este platforma de sup fundatia artificialé prevezute sub t : Receptia patului de fundare consté in a se agigura ci s-a atins cota definits din planurile de execute, c@ dimensiunile au fost respectate gi c& pe toata Intinderea sa terenul corespunde calitatilor impuse. Aceste dispozifii privesc at&t patul de fundare cat gi peretil leterali ai sapaturii, atunei cénd luerarsa se execut’ parfial sau total in doblou. Constructorul este obligat s8 indeparteze toate elementele care ar crea discontinuitatea patului de fundatie ca: biocuri, buzunare, lente, si s& astupe golurile astfel create cu material de buna calitate, compactat pina la obfinerea continuit&{ii calitélor terenulu ‘Adancimea pané la care este obligatorie continuitates patului este o zecime din latimoa tubului, sau minimum 30cm. Se va asigura suprata sapatutii si a peretilor impotriva degradarilor intemperilior $i a apelor de suprafet sau de infiltratie in timpul executi : Fundatie de sub tub va fi profilata trensversal in forma de bolt semicilindrica (conca aceleasi conditii da compactare a materialelor sub baza tubului, in aga fel incat ¢3 nu existe nici Un gol ginici 0 20n8 de calitate inferioara celei prevatute FUNDATIA ARTIFICIALA Reclizarea unl funda rtfeialeecte previnutd tn profect, dar ea pomto a razulte 9 dints-o deciaie Iveta in curoul luritlr, i epecial dacd ce dovedeste ca, local cau ps ancamblul sapatur,caractersticle solu existent nu Sunt conforme cu cele decuse cin stuciul de geotannic. Ina cere, mates ese po undatieanle vebue 3 corespundd exit | gisa fe compectate corespunaator.Veloere minims a nivelului de compactace este de 95% O.P.N. Pani tuburile ovoidale si pentr tuburil circulare umplerea coreeté cu material intre umeri tubulUl $i un pet de fundare crept este foarte grou de facut, poate chiar Imposibi.n aceste cazuri se recomanda sa se profileze transversal patul de fundare In forma conceva, dupa forma tubului sau dupé doué seu treilinii frante. Incest din urd oa2, golurlerlmase tnt patul de fundare fitub, trebule umplute corect, pe masure montajuli. cu acelei material ca cel folosit pentru constituirea fundaiel atficiale Thainte de. se permite montarea tubulu, este cacul e8 se asigure c3 cimensiunile geometice tle fundatie!erificile, proflulsBu in lung {pantd, eventuald contresdgect®,.. 91 proflul sBu traneversal(formé de copele in special) eunt contorme cu plonurilo de exccui MONTAREA STRUCTURI FG.3 Impreuna cu materialul, TUBOSIDER livreaza si toate uneltele necesare pentru montaj. Aceast operatic trebule executats conform instructiunilor gi schemelor de FB.4 montaj anexate fiecarei siructuri gi care indic& pozifia exacta a fiecdrui element din tabla gi secventa de montaj (Fig. 3 - 4). aa Desenele detaliate arata pozitia pieselor de asamblat In cazul unor tuburi cu exter late gi cu forme speciale (cotur, fixerea imbinarilor, etc.) a) Structuri T100 - T150- T200 Tuburile metalice cu ondulafii T100 - 1180 -T200 pot fi livrate cu sectiune circulara, eliptic’, lasata (tesita, turtita), policentricd sin arc de cere. Datorita decelajulul dat al elementului de tabla, montajul tuburilor cu secjiune circulard este diferit de cel el tuburilor cu omy. sraucrun.oe ESSER EAETUL BE ARONsecjiune turtité gi policentrica. Acest decelaj se sprijing pe unul sau mai multe intervale, in ‘eencul circurnferinfei pentru soetiunile circulare gi olipties. Pentru eectiunile turtite gi policentrice, folosind placi de capat corespunzatoare unghiurilor, se adtine un decalaj in sens longitudinal, Asamblares elomentelor de tablé ce formoaza structure ecto asiguraté prin buloene de mare rezistenta, de clas nu mai mic2 de 8,8 (vezi tabelul). Lungimea lor variaza in functie de grosimes tablei. Buloanele cele mai scurte folosesc la asamblarez a doua elements, iar cele mai lungi Ia asamblarea a trei elements. Deoarece dimensiunile strusturii sunt deosebit de importante, elementele sunt plasate cv ajutorul mijloacolor do ridicare. Se pun agader céteva, buloane pentru a garanta mentineres pozitiel corecte a elementelor, Buloanele rimase se pun dupa ce a fost montat un numar suticient de inele, Pentru a permite elementelor sa preia migcarile de tasare, este necesar ca bulozrele sé nu fie pres stranse. Pe masuré ce se montaez structura, se restrang inelsle pentru 2 ugura asamblarea sectiunii.titurile conice gi ménerele livrate cu materialul permit o pozitionare exact’ a clomantolor de tabi. Odata torminet Montajul, se restrdng buloanele pané la atingerea unui cuplu de strangere corect (vezi tabelul) b) Structura 770 Ondula | Bulon Clas Moment de strangere tie tip a (im) min max Fae | Detalio de imbinare cv buloane [ee teres Elementul ondulat 70 folosesie la realizarea a doa tipuri de tuburi ‘CU BULOANE $i IMBUCATE. Pentru tuburile de tip CU BULOANE, montgjul trebule faceput din pertea din avai a tubului. Datorité dispunerii in pamant a primelor doua elamente inferioare, elamentul din amonte va fi totdeauna suprapus elementulul din aval Dupa ce s-au cispus elementele de bazé, acoperirea se pune cu un decalal de gase ondule pentru a evita suprapunerea elementelor si de a conferi uniformitate si rezistenta structuril Aceasté operatic trebuie executat’ pe toata lungirmea tubului, termingnd montajul cu clemontolo do capat de gase gi opt ondule (Fig. 2) ¢i strangand Ondulatio buloanele pana la abfineraa unui ‘cuplu da strangere corect (vezi tabelul). Bulon Clase Moment de tip strangere (Nm) min max |signantteine! — Secfune drcolora FiG.T. lament stantere “Wondtle te) Descisow | r Fic.8 Decupiet nanght ‘i a san Delia cériglu de imbinare Secfiune tub in arcade Tuburile de tip IMBUCATE cunt constituite din dous olomente, un element de baza gi un element de acoperire. In earul seefiunii circulare, elementele de bara gi de acoperire sunt identice; in cazul sectiunii tesite (turtite), elementul de baza are o forma turtité. La montaj, este nnecesar ca decuparile in unghi de pe muchia longitudinala e fiecSrui element sé fie totdeauna paritionate in emonte, Pentru montajul in avel se dispun cele doua olemente de baté: clementul din amonte eet euprapus peste un ondul al elementului din aval. Se procodoazs apo! la potitionarea elementului superior de acoperire, avand grijé ca gaurile de imbinare sa coincica si 53 fie decalate cu gapte ondule in raport cu elementul de baz8. Imbinarea se face prin c&rlige owas stance rnismenspeciale care variaz’ tn functie de diametrul sau de deschiderea tubulul, Structura se tering prin elementele de capat de Tondute (Fig. €). ¢) Fundatille sectiunilorin are de cere. Arcele sunt totdeauna asezate pe fundatii din zidarie sau din beton armat. Arcul se instaleazi fn canalul de bez rocpoctand bine aliniamentul gi pante (Fig. 9). Aceast operatie se deruleaz’in patru faze: 1+ Pregitirea fundatiior FG.9 continue (prima turnare), Tabis onda Partea superioard 2 fundatillor trebuie prevazuta cu o cavitate pentru fixeres agrafei de ancorare a canalului de baz (ivrat ou materialul) 2- Montarea canalulul de baza, 3-Inchideres arcului de tabls cu toate elementele sale gi asamblarea somi-inelolar care compun structure, 5 4- Fixarea dintre structura din iy tabla gi fundatii cu ajutorul = mortarului de eiment (a doua turnare d)instalari multipte I cazul instalarilor in baterie, intra un tub gi celSlalt este necesar 2 se prevetiea un spafiu ddupé cum este indicat in tabelele urmatoare wt Detaliu de ancorare a arcelor @] Structura de mari dimensiuni In acest caz, este convenablt sa se foloseascé tiranii orizontal! Tn interiorut sectiunit tubului. In mod obignuit este vorba despre bare supuse la tractiune cu ajutorul unui gurub dublu, In timpul operatiunii de acoperire cu pamént, tiranjii se detensioneaza (Fig. 16). Fig, 10 eh a a, (Fig.11h d > # PIS pentru sectiunile de tuburi in arcads, policentrice gi arse © 2¥2 pentru sectiunile circulsre, eliptice # 1.00 m pentru tozte sectiunila Secfiuni circulate si eliptice _Secfiuni de tuburi in arcada i policentrice Secfioni in are OO OS A [Bessie telltale eerste ziPROTECTIA EXTREMITATILOR Un perote la oxtromitatea tubului, este cea mai bun finisere a lucrari, care permite . ‘mentinerea sectiunii gi impiadicarea Luncimes ta viet eventualeior infiltratii de apa FiG. 12 Peretii pot fi evitati cand tubul este tiiat Ia oxtrmitdfi cu 0 inclinare egal cucea a taluzului ramblow =| Taierile in fluier sunt i ele 0 excelent uf terminatie a tubului, dar de fiecare S| dat cand trebuie t&iat tubul pontru o. stalare diferita de cea prevazuta in fig. 1, va fi necesar s@ se ranforseze exiremitatea printr-un coronament sau un pereu Chiar in cazul tuburilor instalate po curs de apa, se manifesta exigenta de 2 ecoperi taluzele pentru a evita infitrarea apei gi indepartarea materialului de sprijin. Din ratiuni exclusiv estetice sau de peisej, se vor utiliza peree sau ziduri de cepat care se vor adapta foarte bine oricérui tip de structurs. RECEPTIA MONTARII Constructorul va stabili un plan de montsi, in conformitate cu proiectul furnizorului ce vine odat cu structura, precizand in special sensul de progresare a montajului, preasamblarile, daca este cazul, si ordinea de montaj a acestore. in timpul montarii tubului, dirigintele de gantier trebuie s8 vegheze ca placile, elementele si eventual inelele gi tronsoanele de tub preasernblate pe o suprafa|a de montaj sa fie manipulate si puse in lucru eu griji gi cu ajutorul unui material adecvat astfel incat 68 nu so produced degradari. aca forma, In plan transversal, concava a patului tubului va fi cbtinuta prin doua sau tre’ lini frante (caz des Intainit), este important s& se procedeze le 0 umplere corecta a golurilor dintre acoacti forma gi radiorul tubului, cu un material de adsos, pe m&sura avansarii montajului Cand montares tubului este terminata, acesta fiind pe amplasamentul definiti, se va contrala: + calitatile elementeior constituente ele structuri + calitatea asamblérii diverselor elemente ale structurii in conformitatea cu planul de montaj, + pozitionarea corecté a structurii in plan orizontal gi vertical, - pentru lucrarile care cuprind table Ge grosimi descrescatoare la capete, trebuie verificat acd placile sunt dispuse corect si ca nu s-au fScut inversiuni. Pentru a limita riscul de erori gi a upure controlul, se recomanda, s8 se pretind’ o marcare foarte vizibild gi deosebité a tablelor cu grosimi diferite, la receptia lor pe gantier. Cuo cheie dinamometrics stalonaté, se va realiza controlul pratensionari, astfel: ‘* Cuplul de strangere a buloanelor va trebui s8 fie cuprins in scara de valori data de fisa tennica ce vine odaté cu structura * Dirigintele va desemnna buloznele a céror stréngere va fi controlaté; numarul lor va fila 2% din numarul total de buloane ale lucrarii, dar nu mai putin de 80 ducati. Dac8, cuplul de stringere a unui bulon din cele controlate isse din scara de valori definita mai sus, se va proceda la un nou control pe un numar egal de buloane. * Constructorul va trebui s verifice toate buloanele daca acest din urma control se dovedeste nesatisfacator sau dacé, la primul control, strangerea a doua sau mai multe buloane este nesatisfacatoare. PUNEREA IN OPERA A MATERIALELOR DE RAMBLEU Acest paragraf trateaz’ numai condifille generale de punere in opera gi de compactare @ materialelor de rambleu destinate diverselor parfi ale mesivului care inconjoara tubul metalic. Problemele spacifice de control de calitate a materialelor de rambleu, pe masura apro: lor si dupa punerea lor in opera sunt tratate la paragraful 2.5.8 Este in mod sigur ‘aza cee mal deliceté a lucrdirll, Dar calitatea metetialului cu care se lucreaz’, 0 buna compactare si respectarea instructiunilor de montaj vor permite terminared-desehiderii ¢i Stinora de excelente performante statice gi a unei rezistente In timp ridicate. Materialul folosit pentru acoperires structurif este constituit din materiale din grupele At - A3 - 42,4 A2,5 lipsite de impuritafi organice gi anorganice conform AASHTO M 145 gi compactate la 90 - 95% dupa AASHTO 180, dispuse alternativ de o parto gi de alta a structurii in straturi orizontale in grosime maxima de 0,20 - 0,30 m. in cursul fazei ce rambleere, arcele au tendina de a se deplasa lateral sau de a se ridica (bolt. Pentru a evita acest fenomen, este suficient $8 se acopere arcul cu straturi succesive, facénd in age fel, urméreace’ bine curbura ercului Fig. 13). neat fiocaro etrat o& Fi8.49 FIG.13-1 > e7.00m. pe un taren bun ®P In celelalte cazuri #he=20~ 30 em. inal ] maxima a stratului hl = variabil, bolta de ecoperire epté 58 perrnité circulafie mijloacelor de transport hte0.20m nisip #35 mm + | 3) RAMBLEU LATERAL DE SUSTINERE | (4) TERASAMENT GENERAL i Fo.t8 DIMENSIONAREA BLOCULU) TEHNIC- AMPLASARE IN TRANSEE vas asa (© Funai: ARTA. PTE ASEZURE © AcosTaneNT LER (© UNBLEU ATEDAL DE SUSTHERE © TeRASMENT GENERA, in cursul operatiel de acopetite, in caz de trecere a utlajelor de santier, este de esemenca necosar s& se protsjeze tuburle metalice pentru pistraree posite! gis formel goometrice. Un bun sister de protectis consté in miriroa rambleului In funcjia de areutatea do trecere | COMPACTAREA | ‘Aceasté operatiune trobuio oxocutaté cu maximum de ori deoarese tubul metalic datoreazs razistonta sa sustineri oferite de edtra compactarea laterala a tarenului din jur onraussereusrunson TMBSIOA10 Materialu! rebuie mai thiai pus sub tub, unde va trebui energic eompactat si, dacd o permite, dat cu o anumité frecvenfé pentru a ugura patrunderea sa sub elementele de colt, supuse solicitérilor cele mai ridicate. Fra. 45 DIMENSIONAREA BLOCULUI TEHNIC - AMPLASARE IN RAMBLEU Inbloare cv buloare peausariene fetes aeeee ian eben Rd pte ards tert © FUNDA ARTIFICAL PAT DE ASEZARE © AcOSTAVENT UTERAL © paneceu UTEAAL ve sustERe © TERASAMENT GENERAL or ee 1.00 m peunteren bun Pincelalate cazuni 30 cm insljimes maxima a stratului Variabil, bolté de acoparire apté s& permité circulatia mijloacelor de transport ht = 0,20 m nisip #3 + 5mm hho ~ acopetire (echimberee rezei de curburd colt vart) |=2@ 1.00mpeunterenbun © Pincel he = 20 30 em inaitimes maxima a stratulul hi = variabil, boltd de acoperire apt ht =0,20 m nisip 435 mm hs = ecoperire (schimbarea razei de curbur8 col-vart) circulatia mijioaseler de transport Apoi materialul de compactare trebuie s& fie apezat gi compactat in straturi orizontale in grosime maxima de 20/30 cm, cispuse alternativ dintr-c parte in cealalt& a tubului, astfel incat acoperirea £8 fio e&t mai uniforma posi Se recomanda sa se compacteze fiecare strat pana |a cel putin 90/95% din densitatea uscata a valorii optimale de incercare din norma AASHTO Standard Modificat. in timpul fazei de | compactare, vé recomendam sé evitati treceres utilajelor prea grele prin epropierea tubului pentru a nu-l deteriora. Rambieu! tehnic realizat gi compactat in jurul structurii este in general constituit din materiale folosite pentru realizarea straturilor de pat pentru gosele. In plus, trebuis evitata trecerea utilajelor de gantier pe tubul inca neacoperit pentru a evita orice solicitare superioara celor prevazute prin calcule (Fig. 14 $i Fig.15). Pentru rambleul din jurul structurii, se recomandé folosiree nisipului mono-grenuler de 5 mm diemetru mexim, pe un stret de aproximativ 20 em tmprejurul tubului, pantru ca rambieul tehnic sé ia perfect forma peretelui ‘ondulat al structuri. In timpul executarii rambleului este necesar si se controleze dimensiunile structurii pentru evitarea oriedrei deformari. Acest control poate fi executat cu ajutorul masuratorilor facute in fiecare stadiu al operatiei de acoperire pentru a determina, orizontal si vertical in mai mule puncte ale structuril,variayile dimensionale tn raport eu dimensiunile teoretice. Controlul acestor dimensiuni, executat de catre geful de lucrare, va trebui s8 nu permitl ca, in cursul fazei de acoperire, tubul 8 sufero deformairi in raport cu formele teoretico din desen $i ca perotele structurii si-gi poata pierde raza inifiala. in particular, trebuie Impiedicata formarea de umfiaturi, chiar gi usoare, spre interiorul tubului corespunzatoare Imbingrilor longitudinale cu buloane, avand arija sa se restranga buloanele de Tmbinare care s- ‘ar putes ol8bi in cursul operatiei de ecoperire. Pentru a garanta o mare longovitate a structuril gi pentru evitares unei coroziuni prea maria ‘elel exterioare a elementelor din ofel, protejate doar prin zincare, recomandam s& se adopte, onasuseraucrunton THSOARu pontru reslizarea rambleului, un matorial care 28 ofere o rasistants electric’ mai mare de 8000 Shenjem gicu un PH apropiet de valoarea neutré 7 jn plus, este oportun s8 52 eviteInfiltajile puternice de apé in terenul din jurul tubului, desarece cle er putes achioba caractoristicle mocanise ¢! de compactato slo metorialoler RAMBLEU DE ASEZARE (FIXARE) Punerea in luctu a rambleelor de agezare (fixare) sub umeriituburilor metalice este 0 ‘operetie celicata Intr-o execulle jinand seama de exigenjele contracictoril in privinta mijicacelor de folosit si @ rezultatelor de obfinut. Intr-adevar, mica dimensiune a tonelor de rambleiet gi de compectat,dificultajle de acces la aceste zone, In special in cazul \ucrérilor reolizats in ganfuri sau lucraritor multiple foarte apropiate gi prezenta peretelul tubului care nu trebule absolut dolce avariat, obliga |2 recurgerea folosirii unor mijioace de mica putere, cut rentabilitate mica si a ciror eficienté este adesea putin cunoscuta. Pe de alt8 parte se cere ce materislele, odat pus In lucrar, 88 prezinte caracteristci cel putin eahivalente, sau superioare cu cele ele rambleelor Ge spriin, in numeroase eezuri Aceste exigente contradictori justificé importants ce trabuio acordaté pe de o parte alegerii materialelor de folosit gi concitjilor de executie g! suprevegherii lucratilor Peniru tuburile al c&ror pat 2 fost profilat in forma de copaie, folosirea unor plécl vibrator permite in general asigurarea unei realizéri satisfacdtoare o rambleclor de fixare. In acest coz, aduceroa gi aeigurarea materialului co face manual in straturi subfiri, de grosime compatibilé cu a materialul folosit; eu caracteristicle utilajului folosit i cu rezultatele de abfinut (10 12 15 ¢m in edie). Dispozitille luate vor tine cont ce faptul c& aceste utliaje nu pot fi folosite eficient pe panie mai mari de 30% (fig.16) FIG. 16 Executie rambleelor de fixare a banchatelor laterale Folosirea de rulouri, chiar @ color mai ugoare, nu este posibilé dar ca ve putea fi evuté in vedere pentru compactarea eventualelor kanchets laterale. incatul folosiri unor utilaie usoare es: pli vibratorii, mici ulouri, regulile de compactare (grosimea straturiior, numarul trecerilor de efectuat,.) vor putea f definite de la Ineeput.prin realizarea de incercari Gi alte mijloace de compactare pot f folosite (maiuri gi télpi pneumat Justified folosirea lor prin raferinto satisfacstoare Astiel, pentru lucrari mici si cand zonele ce umplut suat foarte stramte, folosires unor prajini cu sectiune mica |de ordinul a cca 50 cm*) sau @ unor mijicace asemanatoare, poate permite ob{ineree unor rezultete mullumioere, umpland, stropind gi campactand energie materielul ‘Aceasta tehnied, uneori folesité pentru tuburi de dimensiuni mici al eBror pat nu a fost profilat in copaie, nacesité o fixare provizorie prin muguroaie din material de rambleu, compactate normal, eau prin esle de lernn. In acest din urma car, este important s8 s2 asigure seoatarea Calelor pe masura executiri rambleului de fxare, exparienta dovedind c& nu de putine ori ele sunt uitate pe loc, dand nastere la puncte cure sub tub. in general, concifile de executie gi de compactare a rembleclor de fixare vor depinde in mare maouré de condijile generale do exocufe# |Uorérii gi a metaraloler puse in lucrare Masurile propuce de conetructor pontru asiguraraa execuijel i compactarii materialalor de fambleu Sub tub, vor fi supuse vizai prolectentulul in orice situatie,ridicarea rambleelor va trebui si se fecd fie simetiic de o parte gi de alta a {ubului fie prin oxecuti siternotivd do.o parte apoi de cealalta, dar astiel ineat In nicl un mom it diferenfa de nivel si su depageasca 20 em. dacé constructorul Lowa. emvcrunuon MBIEOHRAMBLEELE LATERALE, DE SPRIJINIRE in faza de constructie. | aceste reguli sunt suficient de reduse pentru ca acestea 54 nu poaté constitui o constréngere. Pentru lucrarile de dimensiuni meri gin special pentru lucrarile cu deschidere mare, volumele de materiale sunt mai importante, dar aceste conditii de executie se justified din plin prin faptul ca aceste lucrari sunt mai defarmabile.Nu se va autoriza ca enumite propuneri ale constructorului sé facd derogare de la reguli decat in enumite situatii foarte deosebite gi sub rezerva ca aceste programe sé aiba acordul scris al furnizorului Aoeste reguli do oxecutie gi de compactare a materialolor fac si ce distinga diferite zone in masivul de sprijin, in interiorul carora, caracteristicile utilajalor care pot fi folosite gi condiiile d folosire a matarialalor sunt diferite (tig.17} Se vor distinge urmatoarele zone: + zona interioard care se referé la partea masivelor de sprijin cuprinsa intre doug planuri verticale situate de o parte si de alta a tubului le o distan} masuraté de la partea exterioara a poretelui acestuia ogalé cu un sfert din doschidorea tubului (0/4) cu un minim do 1m. coast zon& cuprinde zona inelar3 din jurul tubului numit gi "inal", in care se recomanda folosirea de materiale clasate ca “deosebit de ap! > zona exterioara care se refera le partes din masivele de sprijin exteriora zonei erdtate mai sus. Limita de separare intre aceste dou zone va fi materializaté de constructor pr mijloace de balicaj , in tot timpul lucrarilor de rambliere, ne U5 D ey Ott oor nnn meena) (0) FIG. 17. Diferitele zone ale rambleelor laterale de sprijin | 2) DESCARCAREA $1 NIVELAREA MATERIALELOR Orice aducere maciva de material in zona interioars definiti mai sus este interzisa Desearcarea materialelor se va face in zona exterioara, in brazda daca este posibil | Nivelarea materialelor se va efectua in beni paralele cu axul longitudinal al tubulul si prin straturi orizontale regulate care nu vor depasi 0,20m grosime, Rambleierea fn taluz este interzs in zona interioaré a mesivelor de sprijin, circulatia utlajelor pe pnouri gia tuturor Litisjelor da gantior este intorz'sd. Nivelarea materialolor nu se va executa deest cu ajutorul utilgjelor usoare sau manual In orice situatie, intr-o zona inelaré din jurul tubului cu o arosime de 0.50 m, nivelarea materialelor se va face manual Conetrustorul va lua urmétoarele masuti: pante transversele sau eventual longitudinale, realizarea de |uerari provizorii de drenaj, pentru a evita orice stagnare a apelor pluviale, | scurgerea acestor ape se va face intotdeauna inspre exterior si nu spre tub. b) COMPACTARE owranuc srmucruneon SOE/ 3 Compactarea materialelor se va face in benzi peralele cu axul logitudinal al tubulul; pprosimea straturilor de compactat nu va depagi 0.20 m. kn 20na din apropierea tubului, de o grosime egala eu distanta cuprinsé intre perafii exterior! ai tubulul si pianurile verticale care delimiteaza Cele doua zone de rambleu, compactarea moterialelor au se va face decét cu utilsje mici, de tip vibrator, au rulouri vibratorii de format mic a ckror inedroatur’ static’ pe unitate de largime a ruloului vibrator 64 nu depageased 10 Ka/ cm, Aceasta dispozitie implica in special utilizerea acestor utlaje mici de compactare in toat’ zona ramblooler dolimitats de ampriza orizontala 2 tubului. Folociroa acector utilaje mici de compaetare va fi folosita la toate parjile masivului de sprijin afite le mai putin de 2m de extremitatfle tubulul | in pertee ramasa a rambleelor laterale de sprijin, compactarea nu va putea firealizata decat cu rulouri cu pnouri céror sarcina stoticd pe roati nu va depagi 4 tone, sau cu rulouri vibrante a ciror sarcin& static’ pe unitate la lErgime a cllindrului vibrant nu depagegte 25 Kg/ em. FIG, 18, Construcjia rambeetor laterale de sprijin (exemplu) ACOPERIREA CU TERASAMENT A TUBULU! Nici un vehieu! 1 nici un util] de santier nu va creua pe tub, inainte ca acesta 8 fle seoperit cl nities de rambo ufos apecitica Ah preleet Pan ohne thalfcrea farnolauhl(de culveds protege pues Haina laValoe eaiminird Stablita -aducerea gi nivelarea materiaulu, dase relizoazé mecarie, nu se pot efectua decdt de utlaje de format mic gt de mcd puterecirculdnd pe meteriaulintins In prealabl Compactarse metetlelulind sve face decAt cu utlaje miei de compectare de tip rulou vibrato do format mice cdror sarcind etatic pe unitate de lrgime a rulovluisé nu depSgecacd 10 Ke! Compactare va fi oxtinsa sonsiderand of ealermsin a rambleu cind Valoatea minima a procentului de compactare PROCTOR este de 35% 1 G. 18. Executie esimetric& a rambleului general SE INTERZICE Punerea in lucru a materialului pe ansamblul culmii de protestie se va efectua in mod simetric, strat dupé strat, progresénc de la un cepat al tubului spre celalai Orice metods de construire de rambleuri de acoperire, inclusiv deasupra culmii de protectie, dacé este eazul, susceptibilé de a creea eforturi de impingere asimetrice de 0 parte gi de alte © tubului, este interzisa. In orice cituatie panta acestor rambleuri, transversal pe tub, nu trebule 68 depaseascé 10%. mona sreUcTUaNOR TosER "CARTU Oe SAANvy MATERIALE MATERIALELE PENTRU RAMBLEU Pentru paminturile ce vor fi folosite trebule facute incerc4rile si analizele necesare pentru ce acestea s8 corespundé ca material pentru ramblee . Acest siudiu trebuie s8 fie conform conditilor lucrérii (volumul materialelor de rambleu necesare si calitatile cerutel,gi va stabill inclusiv eterogenitatea geotehnica a gropii de imprumut §1 valorile limita ale caracteristicilor plminturiior ce vor fi folosite, Pémintul folosit ca umpluturs in jurul tubului este recomandebil ai neuniformitate Un-7. | Pentru lucrérile de terasamente din jurul tubului se recomanda ca indicele de plasticitate Ip s fie mai mic sau egal cu 30% si limita superioare de plasticitate sau limita de curgare We sa fie mai mic seu egal cu 60%. Indicele de consistenta Ic trebuie s8 aib& velori mei mari sau cel putin egale cu 0,50. in coeficent de Indicile de capacitate portantd ICP trebuie ei fie cuprins intro 20%-40% Constructorul va prezenta pentru materialele propuse rezultate incercarilor. Decizia de acceptare a materialelor se va sprilini pe recomandarile din prezentul caiet de sarcini. Dac materialele de rambleu, dupé punerea In lucrare, au elasticitaji mai mari de 40 MP2 se impune realizaree unor poligoane de incercere. Acestea sunt destinate 8 precizeze grosime=, straturilor, tipul de utilaj de compactare, numarul de treceri, valoarea ceruté pentru modulul de élasticitate a materialului agezat. Ga requld Gencrald, licrArlle febule s8 fle In totalkete roalieaw tn usect ieranieni port | exploatate dec&t dupa realizerea tuturor p&rtilor care particip8 direct sau indirect la rezistenja lor 504 Ia stobiltatea lor. In principiu, numa reslizarea anuritorlucréri secundare de protect sau de imbundtatire esteticé poate fi amanata (de exemply, insamintari, pereuri). Constructorul trebuie sé supuna vizei proiectantului materialele pe care prevede sa le fpleseaece, Acestaavzearé materaielece se Dun In opera giigdul de raspandie side compactare e rambleutilor. CONTROALE CONTROLUL MATEFIALELOR DE RAMBLEU $I AL PUINERI LOR IN LUCRARE Acest control comporta doua aspecte: -controlul calitetii materialelor folosite in diversele parti ale rambleelor tehnice, controlul exocutiei (sou al calitatii materialelor dupa executio} (CONTROLUL CALITATH MATERIALELOR DE RAMBLEU Acest control are ce obiect s& se esigure c& natura si starea materialelor puse in exccutie sunt onforme cu prescripfille din prezentul cajet de sarcini Ecte important ea inainte do lucriri ¢8 se aib& cuficiente cuncstiinfe acupra matorialelor pentru a, in cursul executisi, un simplu examen vizual, sprijnit in caz de dubiu pe eéteva incercari in practica, incercarile de icentificare cel mai des avute In vedere sunt -enelize granulomeirice ale materialelor, cButénd tn special dimensiunea "D" a celor mai mari elemente din fiesare material, ca gis color de sub £0 micron; -pentru materislele sensibile la ap, m&sura continutului lor in ap ce se va compera c! continutul lor in apa caractaristic (Opti Proctor Normal sau moditieat, limitele lui Attenbarg); -masurari ale echivalentului de nisip, ale “Valorilor in albastru* (sau mai rar pentru solurile avute in vedere, limite ale lui Attenberg) Se cols dct provederen i flaqcotir call csehiranra pst buncseares enact Inconel Important acestor mijloscs depindo de numérul de Incoreér necosare pentru o identificare corecta a materialalor, adie’ de calitatoa recunoagtarii preliminare, de eterogenitatea zacamantului Fropriatatle mecanice ale materialelor naturale fiind dependente etat de caracteristcile de identificare, c&t gi de executie, se vor controla materialele aprovizionate, atunci cand coracteristicile mecanice prevazute (sau reiegite din incercari pe plange experimentale) se situeaza Ia valori minime cerute. |8 CONTROLUL PUNERH IN LUCRU Acest control are ca obiect principal asigurarea cé materialele odata puse in lucru au calitayile cerute. Acest control se poate sfectua direct, controland rerultatele obtinute pe materiale in timpul executiei, sau in mod indirect controland mocul de folosire a utigjelor de nivelare si compactare ‘2 Controlul direct al rezultatelor obfinute. Acest control se refer in mod special la valozrea de compactare atins4, deci la raportul dintre densitatea uscata a materialului compactat si densitatea sa uscaté de refarinta (Proctor Normal) Se poate eventual complete printr-o verificare e valorii obfinute pantru "modulul de deformare" al matorialului masurat la incercerea po pléci. Masuraree densitafi sia continutului in apa ale materialelor (nacesare Ja estimarea valorii de compactare) In timpul executiel cind materialele sunt clasate ca deosebit de apte si cand veloares modulul de elasticitate dupé executie nu depageste 40 MPa, In aceste cezuri se impune 0 valoare minimé de compactare, de 95% (PROCTOR). In celelalte cazuri, acemenea macuri nu vor putea fi singure suficiente decat dac3 incerc’ri prealabile au permis stabilirea valorilor minime de compactare ce se impun, in funefie de \2lorile minime ale materialului folosit (de exemplu porninc de la placi Ge Incercare cu masurari comparative ale valorli de compectare gi a modulului masurat pe plac’ Controlul valorii de compactare ctinse este singurul posibil in zonele cu acces dificil sub p&rfile laterale ale tubului in epecial). Dar prezintd limite de aplicare pectic’ prin faptul e& nu se poate aplica decat la materialele Ia care se poate face incercarea Proctor. paminturi cu mai putin de 25% elemente mai mari de 20 mm, $i mai ales c& timpul de obtinare ¢ rezuitatelor este in general putin compatibil cu ritmul de executie a rambleelcr. Controtul direct al "modulului ce elasticitate” al materialolor pe masura punarii lor in executio, efectuat prin inceredri sistematice de incarcare pe plac (modulul la a doua incércare}, care poste fi mai semnificativ, prezinta importante ditleultafi de aplicare practica. Ele se datoresc pe de 0 parte necesit8tii de a dispune Tn permanent pe gantier de un utilaj greu gi de nefolosit in zone cu acces dificil gi, pe de alté porte, prin lipsa lor de reprezentare in cezul materielelor ensibile l2 ap, modulul acestora putind s8 evelueze consideratil cind condifjile metecrologice sunt netavorabil. icercariie de incdrcare pe placé sunt mai des folosite fie tnainte de inceperea lucr&rilor, pe plange de incercare, pentru stabili corelarea cu elte mijloace de control prevazute, fie pe Parcureul lucrSrilor, dar in mod nesisternatic, pontru verificéri complementare. Agsstoa pot fi necesare cind valoarea prezumata a elasticitati solului dupa executie (seu valoarea initials masuraté De plac’ este anroape de valozrea minimé ceruts b} Controlul mocalitiilor de folesire @ utilajelor Aces! control referitor la utilajele de nivelare gi compactare a matarislelor impuine $3 cunoagtem, inaintea iceperi luctériior, grosimea straturilor de nivelat $i numarul de treceri de compactare de efectuat, in functie, de material gi do tipurile de utilaje o2 vor 8 folesi Cand sunt tolosite materiale catelogate ca deosebit de epte si cénd valoarea pentru modulul or de clasticitete nu depégeste 49 MPa.se considerd c& este o utilizare normals in rombleu gi se poste stobili Lugor utilajul de compzctat, grosimes stratului gi numarul de treceri intimpul execufei, conirolul modalitajlor de folosive @ utlajaio: de nivelare si compactare a materialelor, constd in principal Is respestarea grazimii siraturilor puse in lueru gia trezerilor de compactare ca numér. Aceasta metoda de control al calitati executiei prezinta in general cele mai bune concifi de apiicare si ofera © bund garanjie, Ce regulé generela ea se 1ecomand’ in masura posibiiajlor, prevezandu-se mijioacele necesare CONTROLUL DEFORMARILOR Controtul deformaritor tubului poate cuprinde doua part -Un control cantitativ al veriatilor anumitor dimensiuni semnificative ale sectiunilor tubulul, latre azole cole mai caracterietice de exeousio. El ce apriind pe macuréri In de fezsle de executic. -Un control al aspactului si al Geformariicr peretelui tubului, care se va face abligatariu inaintea oticdrei receptii sau prediri a lucrdri, Acest control se sprijind in generel ps o exeminere vizualé e peratalui interier 2) Controlul variatilior dimensionale Acest control este deosebit de cel care urmareste deformarile In cursul executiel, el urm: dapistares eventualelor erori in executii care se pot observa printr-c comportare snormalé a lueraeis Cand se stablieste supravegherea lucrérilor, dispozitivele de m: tipuri de control ura vor fi comune celor dou onrAuLSTRUCTURNDE MSOER16 Masurdrile necesare eontrelului defarmarilor tubului se vor referi Tn special la sageata, | masutindu-se cel mai mare diametru vertical al tubului. Aceste mésuratori vor putea fi extinse | orice dimensiune semnificativa. So limiteazs numérul secfiunilor de control a troi, una la fiscare extromitate a lucrarii gi una in sectiune curenta. Dupé terminarea complet a montérii tubului in amplasamentul su definitiv, antreprenorul va materialize printr-o linie eu vepaca rezistent punstole de reper nocesare in orice secfiune indicat’ pentru controlul ulterior. Aceste masuratori vor fl executate In urmatoarele trei configurati: 1: Dupé terminarea cornplets a montis tubului tn amplasementul definity gi ntea oricarei 71 Dupa ce ramplourla de sprijin vor ating culms tubal 4: Dupa exocufiaramblbelor generale de soopetre Este de notatc& contiguraia 2 ve permite contrlul imensiunifor intricate ale herd rin cetera le onsiunie teoretie care rex in plenutle de execu ire configuring Soniguraia 2 pentru Tecare secure contolth ~eresteree relative ¢ sage {ubUlUl, exprimata In procente) nu va depasi valoares urmatoare: AV ie %) = 0,015— (= Vo 2 (comm < edn) unde: eon -V esto sagoata lucririi exprimate in m. Vg distanja in metri de la fibra extrema la axe neutr + Gxmngrosimea minimé a tablel asa cum rezulté din calcul, ~ ews Grosimes norinald real retinut in sectiunes consideraté -defectul de vervcaltate cefint prin roportel cietanfotinte sxeloVarticaa trozind prin cele deus puncte de reper si sigeata tubului nu va depast 3% In configurate 3, pentru fiecare seciune ce masuré: ‘aloarea +gefi tubuluivatrebui s8 fe cuptinss inte cele misurate In configuratile 1 2. ___ = defectul de vericeltate, detint ca mai sus, mu va depasi 3% in configuratie 3, caste ultime tolerante ao reford la deformar Control sanectului peretah Examenul viual al peretelul LADUIJT HU va trebul 38 indice nici o erdpéturé unghiuleré de la placé In alta, nisio inversiune de curburd gi nei o deformare sau Tnfundare lacalzate Intocmit, owTalu. STRUCTURLOR THEISDEL