obezitatea a ajuns la cote alarmante tocmai datorité consumarii unor mari cantititi de produse tip fast food, care sunt alimente concentrate in energie, ins& mai sirace in factori nutritivi cu adevarat utili organismului. Pentru cunoasterea modului corect de alimentatie este necesar’i cunoasterea unor notiuni de baza de nutritie umana. Raia alimentaré reprezintd cantitatea de alimente consumate de o persoani in 24 de ore. Aceasti ratie alimentara variazii de la o persoana Ia alta in functie de mai multi factori cum ar fi varsta, sexul, activitatea fizicd si intelectuald, starea de sinatate, conditiile de mediu. De aceea nu se poate stabili o ratie alimentara unica, valabila pentru toate persoanele, ci aceasta trebuie sa se adreseze individului. Pentru ca o ratie alimentara sa fie corect ea trebuie s4 furnizeze organismului atét cantitatea de energie necesara desfisurarii unei activitati normale, cat si totalitatea substantelor nutritive necesare. Substantele nutritive se mai numesc factori nutritivi sau nutrienti si sunt reprezentate de proteine, lipide, glucide, vitamine si saruri minerale. Dintre acestea proteinele lipidele si glucidele genereaza in organism energie in urma proceselor de oxidare biologic’, adicd au valoare energeticd. Nu trebuie confundata ins& valoarea energeticd a unui aliment cu valoarea sa nutritiva. Valoarea nutritivé a unui aliment este o notiune foarte complex si depinde de raportul intre substantele nutritive si de modul in care alimentul respectiv satisface necesitatile -organismului. De exemplu zahdrul este un aliment cu valoare ~ energetic’ foarte mare (410 kcal / 100g), in schimb aproape lipsit de valoare nutritiva, datoritd faptului ca este o substanta aproape pura (peste 99% zaharozi) lipsind astfel celelalte substante nutritive. In schimb legumele si fructele au in majoritatea cazurilor o valoare energetic foarte mic& dar o aloare nutritiva mare datorit& bogafiei de factori nutritivi.” 13 : t Scanned with CamScannerGe Valoarea energetica a unui aliment se exprima de cele mai multe ori in kilocalorii (keal) sau mai rar in kilojouli (kJ) “pe unitatea de masa (de regula pentru 100g alimente) Aceasta reprezinta cantitatea de energie obfinuta in organism prin metabolizarea a 100g produs. (Ikcal = 4,184 kJ) Pentru a stabili valoarea energetic a unui aliment este necesara cunoagterea continutului de proteine, lipide si glucide "gia coeficientilor lor calorigeni obtinuti experimental. Astfel: 1g proteine = 4,1kcal = 16,7 kJ lglipide = 9,3 kcal = 37,8 kJ lgglucide = 4,1kcal = 16,7 kJ Exist si alti compusi care pot genera energie in organism, de exemplu alcoolul etilic. De aceea cand se calculeazi valoarea energetic’ pentru produsele alimentare care contin alcool, trebuie si se find cont si de energia eliberati de acesta. (1g alcool furnizeazi 7 kcal) Este important de mentionat faptul ca alcoolul este metabolizat exclusiv de ficat, iar consumul in cantitati mari duce la suprasolicitarea acestuia, astfel incdt energia obfinutd prin metabolizarea alcoolului nu este consideraté utild pentru eat In unele crfi mai vechi sau in unele lucrari medicale Apare exprimata valoarea energetica in Calorii. Este important de retinut faptul ca acest termen nu se referd la submultiplul i este identic cu aceasta, fiind doar un mod mai €. ismul funcfioneazd corect cédnd_cantitatea de umate corespunde necesarului. In caz contear cA o alimentajie necorespunzatoare. — deficit sau exces de alimente gi in egative asupra sandtagli, Scanned with CamScanner_. 3. SUBSTANTELE NUTRITIVE SIL ROLUL LOR IN ALIMENTATIE Substanfele nutritive se mai numese compusi nutritivi, Jfactori nutritivi sau nutrienfi si sunt reprezentate de proteine, lipide, glucide, vitamine, apa gi siruri minerale. Dintre acestea proteinele lipidele si glucidele pot genera energie tn organism, in-urma proceselor de oxidare biologicA si se numesc compusi nutritivi calorigeni. Nu trebuie confundata insi valoarea energeticd a unui aliment cu valoarea sa nutritivéa. Valoarea energeticd a unui aliment se refera strict la cantitatea de energie pe care o poate furniza organismului, in schimb valoarea nutritivi este o nofiune complexd care ia in considerare totalitatea substantelor nutritive si efectul acestora in organism. fn continuare va fi prezentat necesarul energetic al omului si vor fi descrise principalele grupe de substante nutritive, evidentiindu-se rolul lor in alimentatie. . 3.1. Necesarul de energie Energia necesara organismului este obtinuta prin oxidarea biologicd la nivelul celular a substantelor nutritive calorigene. Astfel este necesara aprovizionarea permanent a -organismului cu compusi care pot furniza energie. Compusii - ‘nutritivi calorigeni sunt reprezentafi de proteine, lipide si “ glucide. Cantitatea de energie furnizata difera de la o clas de apusi la alta. es ‘ Trebuie mentionat faptul c& energia obfinuti in anism din compusii calorigeni nu este echivalentd cu~ ‘ ine prin arderea acestora in bomba_ fe dn aceasta energie se pierde,jar uneori oxidarea biologica nu este completa pana la bioxid de carbon si apa. . Astfel cantitatea efectiva de energie obfinuté in organism prin oxidarea compusilor calorigeni va fi: 1g proteine ------> 4,1 kcal lglipide ------> 9,3 kcal lgglucide ------> 4,1 kcal Pe lang acesti compusi mai existé gsi alte substante care patrunse in organism sunt catabolizate cu degajare de energie. _ Cel mai frecvent intalnit este alcoolul etilic. igalcool -----~ > Tkcal Desi alcoolul este si el o sursi de energie, aceasta energie nu este necesara pentru organism, deoarece este obtinuta prin catabolizarea la nivelul ficatului si se poate ajunge la imbolnavirea acestuia. Cantitatea de energie necesara organismului depinde de mai multi factori: metabolismul bazal, varsta, sex, activitate fizica, stare de sanatate, conditii de clima. ‘Metabolismul bazal reprezinta necesarul de energie al unui individ in repaus total, in stare de veche la 20°C timp de _ 24 de ore. Aceasté energie este necesara pentru intretinerea functiilor vitale (functionarea inimii, a plaménilor, a sistemului. digestiv).Valoarea acestuia depinde de sex si varsta. E foarte intens in primii 3 ani de viata si apoi scade pana Ja 20 de ani. Este relativ constant intre 20 - 40 ani si apoi seade cu 5 — 10% la fiecare 10 ani. In medie la o persoand valoarea metabolismului bazal este de 1kcal/min, deci lodul de calcul al metabolismului bazal este doua a re Prin prelucrarea alimentelor Pe ¢ lingh « energia de bazi azal, orpanismul.2 are nevoie Scanned with camScannerde o cantitate ponlineoet de energie, pentru desfigurarea diferitelor activitati. : Principalul factor care influenteaza mecesartl de energie este activatataea fizica, astfel s-a facut o clasificare prin care diferitele profesii au fost incadrate'f in anumite grupe de intensitate a activitatii. Orientativ, in tabelul 1 este prezentat necesarul zilnic mediu de energie pentru adulti cu diferite niveluri de activitate. Tabel 1. Necesarul de energie al adultilor cu diferite tipuri de activitati fizice exprimat in kilocalorii per kilogram greutate corporal pe zi Tipul de | Exemple de activitati si profesii Sex | Necesar energetic activitate Keal/kg.corp zi] sedentara | Activitati asezat sau in picioare M 31 Conducere auto, munca de laborator, gatit, munca de birou FP 30 usoara Deplasari pe suprafeje mici M 38 Témplari, electricieni, activitaji = |__| —__| casnice, jocuri usoare F 35 moderati | Deplasdri pe suprafete medii M 4 Ciclism, ski, tenis, dans, carat de reutati, mers pe jos F 37 grea SApatori manuali, tdietori de M 50 lemne, atleti, sportivi de F 44 ; formant Foarte Minerit, sporturi de performanta M 58 grea fn perioada competifiilor F SI La copii necesarul de energie este foarte mare ymparativ cu adulfii, datorit cresterii intense, astfel incat in viat& se poate ajunge la 100 — 110 kcal/kg corp. dolescenti necesarul de energie e mai mare la € decat la adulti iar la fete intre 5 — Th. Scanned with CamScanner