Renastere — miscare in literaturd, stiinta si arta din cea de-a doua jumatate a sec. XIV — sec. XVI, care a inceput in Italia si se baza in mare parte pe traditiile reinno- CAPITOLUL Il. MAREA RENASTERE. REFORMA iN EUROPA DE VEST §6. Umanismul. Marea Renastere wi rol juca biserica in viata cultural a Europei medievale? 2. Cum au aparut si s-au dezvoltat ideile umanismului timpuriu? uo Particularitatile culturii Renasterii. Aproape de mijlocul sec. XVI in Italia a aparut cultura Epocii Renasterii sau Renaissance dupa cum o numeau francezii. Oamenii de arté italieni au rendscut arta grecilor antici si a Romei, de unde gi provine, de fapt, denumirea epocii. Noua art& s-a creat pe temeliile umanismului. Renumitilor ma- egtri ai renasterii le era caracteristic talentul multilateral: ei imbinau pictura, arhitectura gi filozofia cu stu- dierea gstiintelor exacte. Creatia maegs- trilor din Epoca Renasterii a pus te- meliile culturii europene din Epoca moderna timpurie. ite din antichitate. Cultura Renasterii a cunoscut Umanism — gandire laica libera din Epoca r : : Renasterii, care se opunea dominatiei spiri- Renagteri (sfargitul sec. XV — primele tuale a bisericii in societate. In context mai decenii ale sec. XVI) — ,veacul de aur’ cea mai mare inflorire in timpul Marii larg ~ recunoasterea valorii omului ca per- _ al literaturii, artei decorative, filozofiei sonalitate, a dreptului acestuia la dezvolta- _—gi gtiintei italiene. Acestea au fost tim- re libera si realizarea posibilitatilor sale. purile titanilor Renasterii, care au pus 40 fundamentul unor noi conceptii despre lume si despre locul omului in ea. Sub influenta Italiei, arta Renasterii s-a raspAndit in {rile din nordul Eu- ropei. Aici, in procesul rspandirii noii culturi, un mare rol il juca nu mostenirea antichitatii, ci ortodoxismul. Epoca Renasterii a initiat schimbari esentiale in conceptia omului despre lume, in convingerile lor politice gi religioase. Astfel a inceput formarea unui nou tip de om, care era mult mai liber din punct de vedere spiritual si mai sigur pe sine decat inainte. Noile idei igi croiau calea in lupta cu inv&tdtura religioas& oficiald, pregiitind o transforma- re grandioasd in conceptia oamenilor despre lume, schimbare care s-a produs ulterior, in anii Reformei.§6. Umanismul. Marea Renastere Niccolé Machiavelli. Unul dintre cei mai renu- mifi teoreticieni ai gandirii politice din sec. XVI a devenit umanistul Niccold Machiavelli (1469-1527). De la aparitia operelor sale si pana in prezent, ide- ile acestui ganditor au provocat numeroase controver- se. Unii il considera pe Machiavelli un ticalos fara principii, alti - un realist ferm, care a incercat s& redea lumea aga cum este ea in realitate. in timpul vietii lui Machiavelli Italia era divi- zaté in mai multe cnezate marunte, ceea ce-i ade- menea pe conducatorii statelor vecine. Certurile in- terne, permanente, navalele trupelor strdine i-au ficut pe italieni si se gandeasci asupra faptului cum trebuie s& fie conducatorul capabil si uneasc& Italia gi s& fac ordine in tara. _ Asupra acestei probleme a inceput sd cugete si" Niccold Machiavelli. Machiavelli. In legaturA cu aceasta, el a scris cateva A doua jumatate a sec. XVI. c&rti, cea mai cunoscut dintre ele fiind ,Principele” Pictor Santi di Tito (anul 1516), dedicat conducatorului Florentei, Loren- zo de Medici. Constiinta poate numai si-] impiedice pe conducator in activitatea sa. Teza principald a operei se rezumé la ace- ea c& atunci cand conduc&torul doreste si aib& succes, el trebuie si lase la o parte principiile morale si si actioneze prin forja sau prin siretlic. Machiavelli s-a numarat printre primii ganditori care au lansat ide- ea c& statul este creat nu de Dumnezeu, ci de oameni. Intrucat intere- sele oamenilor sunt diferite si, de multe ori, chiar contradictorii, talen- tul conducatorului consta in a intelege necesitatile societtii gi a lua in calcul psihologia uman&. in opera sa, ganditorul il sfatuia pe conducd- tor si aiba griji de sustinerea poporului, deoarece, in cazul unui pericol, el poate riméne fara adepti. El intelegea si faptul ca, pentru a-si pis- tra puterea, conducatorul trebuie sa fie uneori ferm gi fara mild. De ace- ea, Machiavelli fl sfituia pe cel ce a acaparat puterea in stat, s& recur- g& imediat la actiuni dure, iar cu timpul s& reducd gradul de violent& si atunci poporul se va linisti. Biserica catolicd a condamnat vehement aceasta opera, considerand-o incompatibilé cu etica crestina, desi ganditorul de la Florenta a fost doar primul care a exprimat ceea ce era o realitate politicA a timpului sau. Ho Leonardo da Vinci. MViitorul mare pictor, Leonardo da Vinci (1452- 1519) s-a nascut la Florenta. La varsta de 14 ani el a inceput s& se familiarizeze cu pictura. Ins& el nu s-a limitat numai la aceasta — pe parcursul intregii sale vieti a studiat diferite stiinte. Probabil, nu exist vreun domeniu al cunostinjelor umane care si nu-l fi interesat pe 41CAPITOLUL Il. MAREA RENASTERE. REFORMA IN EUROPA DE VEST Leonardo. Era preocupat de matematicd, anatomie, diferite domenii tehnice, construia aparate de zbor si submarine. in jurnalele sale pot fi gisite descri- eri ale elicopterului, parasutei, automobilului, telefo- nului ete. Leonardo-pictorul lucra foarte incet, mereu c&- uténd ceva nou gi experimentand, Pietura era pen- tru el un mod de cunoastere a lumii. El privea lung oamenii in ochi, incerednd s& perceapa lumea lor in- terioari gi s-o transpund in tablourile sale. In perioada apogeului talentului stu, Leonardo a pictat fresca ,Cina cea de tain”. La baza ei se afla subiectul biblic al cinei din ajunul rastignirii, cand Hristos Le-a spus ucenicilor cA unul dintre ei il va trida. Maestrul a reugit si redea foarte reusit expre- siile fetelor ucenicilor lui Hristos, pline de indignare si mirare, dar si fata plind de spaim& a lui Iuda. Una dintre cele mai remarcabile opere ale lui Leonardo a devenit ,Portretul Mona Lisei”, sotia negustorului del Giocon- do. AceastA opera este considerata primul portret psihologic in pictu- ra vest-europeand. Pictorul a reusit s& atragd atenjia privitorului nu la infatisarea atragitoare a Mona Lisei, ci la lumea ei léuntrica. © Leonardo da Vinci. Autoportret 7 Ce impresii va creeaza operele lui Leonardo da Vinci? Cina cea de taina (fresca din manastirea dominicana ® Portretul Mona Lisei. »Santa Maria delle Grazie’ din Milano. Anul 1519. Pictor Anii 1495-1498. Pictor Leonardo da Vinci Leonardo da Vinci§6. Umanismul. Marea Renastere ™ David. Anul 150. Crearea lui Adam Sculptor (un fragment de frescé de pe stela capelei Sixtine din Vatican). Michelangelo Anul 1512. Pictor Michelangelo Buonarroti Buonarroti 2? Cum a demonstrat autorul in aceste opere viziunea sa asupra idealurilor Renasterii Michelangelo Buonarroti. Daca Leonardo avea talentul unui gandi- tor, atunci Michelangelo Buonarroti (1475-1564) a fost un vegnic rasculat. El lupta in permanent impotriva invidiilor, neintelegerilor, chiar gi impotriva lui. El insusi a demonstrat c& un om poate s& faci imposibilul in decursul scurtei sale vieti. Michelangelo |-a faicut pe om personajul principal al operelor sale. Pe maestru nu-l interesau peisajele, ci numai redarea minunatului corp ome- nesc. In sculptura sa in marmura David", in pofida mitului biblic, autorul a redat nu un copil, ci un tanar viguros plin de puteri titanice. Aceastaé statuie a devenit, in acelasi timp, un simbol al revenirii frumusetii antice in arta gi un ideal al omului nou, o demonstrare a libertatii si fortei. Lucrand la frescele de pe plafonul capelei Sixtine, in decursul ani- lor 1508-1512, Michelangelo a zugravit de sine sttator 600 metri pa- trati ai stelei la inaltimea de 18 m., cu subiecte din miturile biblice. Ins& compozitiile lui sunt departe de continutul religios traditional, ele ridici in slivi mretia si frumusefea omeneasca. Tot puterea gi fru- musetea au fost puse la baza statuii din marmura a lui Moise pentru lespedea de pe mormantul Papei Iulius al II. fn viziunea lui Michelan- gelo, Moise este un conducator puternic, de care avea atata nevoie Ita- lia firamitata de atunci. 43CAPITOLUL II. MAREA RENASTERE. REFORMA IN EUROPA DE VEST Michelangelo a fost mult mai independent decAt oameni de arta pictori ai Renasterii italiene. La rugimintea Papei de la Roma de a-i face imensa sa statuie, sculptorul i-a rispuns in scrisoare astfel: ,Ce- ea ce trebuie si fac sau s& nu facd... ldsati-l s& decidd pe cel care este implicat in asta”. Michelangelo a ridicat arta sculpturii la un nivel nou. Odata, stu- diind o statuie anticd, el a spus ca ,,autorul ei a stiut mai mult de- cat insagi natura”. Aceste cuvinte il caracterizeazd si pe Michelangelo. Rafael Sanzio si Tiziano Vecellio. Pe Rafael Sanzio (1483-1520) il considerau geniul luminos al Renasterii italiene, care a indraznit s& imbine spiritul antichit&tii cu cel al crestinismului. In decursul scurtei sale vieti, Rafael a reugit si facd destul de mult. CAtiva ani a dirijat lucrarile de constructie la Catedrala Sfantul Petru din Roma, a acoperit cu fresce peretii mai multor sali ale palatului papal din Vatican, a creat portrete nemuritoare ale contemporanilor s&i. In ope- rele sale sunt redate cele mai sensibile fibre ale sufletului omenesc, frumusetea spiritual gi fizici a personajelor. Noul ideal al omului era intruchipat mai ales in portrete si in numeroasele tablouri cu madone. Apogeu al creatiei lui Rafael este consideraté ,Madonna sixtina”, creata in anul 1513. Interesanta este compozitia tabloului: este ridicata ~ Ce trasaturi ale creatiei lui Rafael sunt redate, dupa parerea voastra, in aceste tablouri? $coala ateniana. Anul 1511. Madonna sixtina. Anul 1513. Pictor Rafael Sanzio Pictor Rafael Sanziocortina si vedem o femeie, care tine in fata ei un copil. Femeia da copilul gi, in acelasi timp, vrea sa-l tind. In ochi se vede tristete si nelinis- te pentru copilul pe care il jertfeste pentru salva- rea omenirii. In fata noastrA nu e doar madona, cio femeie, 0 mama, care sufera la fel ca orica- re om. Ideea principalé in creatia lui Rafael con- st4 in crearea unui chip general al omului ideal. Tiziano Vecellio (1477-1576) a fost cel mai re- numit pictor italian al gcolii venetiene. El a acor- dat o mare atentie subiectelor biblice (,Hristos gi Magdalena”, ,Asezarea in sicriu”). Chipurile re- date de Tiziano sunt pline de liniste launtrica gi frumusete, emana lumina interioara. Maestrul a atins cele mai inalte culmi in domeniul portretului. El a reugsit si redea diferi- te trisdturi, uneori contradictorii, ale caracterelor eroilor sii: maretie, zgdrcenie, suspiciune, fatarni- cie, viclenie. Pictorul a scos la iveala ceea ce ero- ii sdi se straduiau si ascunda gsi a gasit moduri irepetabile, uneori aproape neobservate, de a re- da acele trasaturi. Portretele lui sunt caracteri- zate de o particularitate interesanté — culoarea dominanta, care se repeta in nuante. Cele mai cunoscute dintre portretele lui Tiziano sunt ,Ip- polito de Medici”, ,Carol al V-lea”. Renasterea nordica. Renastere nordic& este numiti cultura Renasterii, care s-a rispan- dit in sec. XV-XVI in farile situate la nord de Italia: Germania, Olanda, Franta gi Anglia. Cul- tura Renasterii a fost mai putin raspandita in aceste {ari decat in Italia. Dar gi aici au fost creatori de nivel mondial. Renagterea nordicé, spre deosebire de cea italian&, se inspira nu nu- mai din antichitate, dar si din goticd si din cre- atiile teologilor medieval. Rolul principal in arta Renasterii nordice apartinea picturii. §6. Umanismul. Marea Renastere | Alegoria timpului. Anul 1570. Pictor Tiziano Vecellio ~ Incercati si explicati ideea pusi la baza acestei opere de catre Tiziano. © ludita cu capul lui Olofern. Anul 1530. Pictor Lucas Cranach cel BatranCAPITOLUL Il. MAREA RENASTERE. REFORMA IN EUROPA DE VEST Henric al Vill-lea. Triumful morti. Anul 1538. Pictor Anul 1565. Pictor Pieter Bruegel cel Batran Hans Holbein cel Tanar Deja in cea de-a doua jumitate a sec. XV cunoagte o deosebi- ta inflorire arta olandez&, iar perioada de la sfarsitul sec. XV pan& in prima jumitate a sec. XVI este considerata ,veacul de aur” al ar- tei germane. Dintre cei mai buni maestri, merit& mentionate numele Tui Lucas Cranach cel Batran (1472-1553), autorul cunoscutului portret al lui Martin Luther (vezi p. 64), precum gi al lui Hans Holbein cel Tanar (1497(1498)-1543), care a fost maestru la curtile regilor englezi gi a atins culmile mAiestriei in crearea portretelor. Orbit (Parabola orbilor) Anul 1568, Pictor Pieter Bruegel cel Batran 2 Explicati cum ati ineles idea operei autorului.§6. Umanismul. Marea Renastere Opere remarcabile ale Renasterii nordice sunt considerate tablourile lui Pieter Bruegel cel Batran (1525(1530-1569). In aceste creatii fru- mosul poate fi vazut aldturi de urat, iar bu- curia alaturi de tragedie. Tablourile lui arata realitatile epocii in care a trait. Denumirile lor vorbesc de la sine: ,Triumful mortii’, ,Dansul sub spanzuratoare’, ,Orbii’, ,Schilozii”. La fel ca alfi maestri ai Renasterii Nor- dice, el a incercat s& demonstreze prin operele sale, cealalt& parte a vietii de atunci — nein- crederea in ziua de maine, frica in fata schim- barilor in modul de viata obignuit. Un loc central in arta german& din sec. XVI il ocup& Albrecht Direr (1471-1528). In cre- atia sa sunt reflectate evenimentele dramati- ce din istoria Germaniei din acele timpuri. Diirer se deosebea prin diversitatea preferinte- lor, caracteristica maestrilor din Epoca Renag- terii: el se interesa de anatomie, matematicd, inginerie, pictura si confectionarea gravurilor. Direr a realizat multe portrete ale con- temporanilor s&i, care au trait si au activat in acei ani de restrigte in Germania. O miiestrie deosebita el a atins in domeniul gravurilor, re- alizand peste 200 de tablouri. Folosind subiec- te cunoscute din Biblie, pictorul le didea un nou continut. Una dintre cele mai cunoscute este se- ria gravurilor sale ,Apocalipsa’, in care, sub chipul vechiului Babilon, ce a chemat asupra sa mania lui Dumnezeu, pictorul a redat Ro- ma papala. Diirer avea o atitudine pozitiva fati de Reforma, care incepuse in Germania si sprijinea cerintele participantilor la Razbo- iul Taranese. Erasmus din Rotterdam. Un reprezentant de seam al Renasterii nordice a fost savantul-umanist Erasmus din Rotterdam (1466 (1469)-1536). Albrecht Durer. Anul 1498. Autoportret Cavalerul, moartea si diavolul. Anul 1513. Pictor Albrecht DiirerCAPITOLUL II. MAREA RENASTERE. REFORMA IN EUROPA DE VEST Dupa ce igi incheie, in anul 1499, studiile Ja facultatea de teologie a Universitatii din Pa- ris el ocupa un loc de frunte in lumea stiintifi- c& europeand in calitate de renumit filolog, seri- itor si ganditor. In operele lui Erasmus din Rotterdam sunt expuse principalele sale invatdturi umaniste. De exemplu, el considera crestinismul drept 0 etapa superioara a dezvoltarii morale a omenirii, care a fost pregatita de perioada anterioara de dezvolta- re a culturii si stiintei antice. Anume antichita- tea, dupa parerea lui, a determinat importanta umanitatii si demnitatii umane in procesul gene- ral de autoperfectionare moral. in satirele sale ,Elogiul nebuniei”, ,Convor- biri familiare” Erasmus din Rotterdam lua in de- Erasmus din radere formalismul, dogmatismul si lipsa oricrui Rotterdam. fundament rational — ,nebunia” in toate sferele Anul 1523. Pictor vietii — politicé, bisericeasci, culturala. Cel mai Hans Holbein dur a criticat teologia bisericeasca. (Tanarul) Invataturile acestui ganditor au favorizat rispfndirea ideilor reformiste in Europa, desi el insugi s-a opus cu cea mai dur fermitate Refor- ‘mei. Fragment din ,Elogiul nebuniei” de Erasmus de Rotterdam ...Dar preotii supremi ce ocupa locul lui Hristos? Daca acestia ar incerca, la randul lor, sa-L urmeze, adicd sa urmeze sdracia Lui, munca Lui, dragostea Lui pentru viata si ar cugeta asupra titlului de ,Papa’, adica parinte si preasfintit, spunefi-mi ce ar fi mai trist decat starea Papei? Si cine ar lupta, cu preful bu- nastarii sale, pentru acest loc? Cine, cumparandu-I, -ar apara prin scut, otra- v3 sau orice violenta? Cate avantaje ar pierde papalitatea daca aici ar ajunge intelepciunea? Ce s-ar intampla cu toate aceste bogatii, cu toate aceste victo- ri, cu toate sperantele acestea, permisiuni si incdlcari ale interdictiilor biseri- cesti, impozite si indulgente, cai, catari, ce s-ar intampla, zic eu, cu toate aces- te bunatati?.. “ Cum reda Erasmus din Rotterdam viata papilor de la Roma? 48§7. Aparitia culturii baroce. Formarea unei noi Catre sfargitul vietii artistul a creat tablo- ul ,Torcatoarele”, in care a redat frumusetea feme- ilor-muncitoare simple ce torceau, iar alaturi — pe damele din curte, care examinau productia finita. Aceasta a fost ultima mare panz& a lui Velazqu- ez. El gi-a consacrat intreaga viat& servirii ade- varului prin penelul pictorului. Umanismul lui Cervantes. Creatia lui Miguel de Cervantes Saavedra (1547-1616) este consi- deraté apogeul literaturii spaniole din sec. XVII. Principala opera in creatia scriitorului este roma- nul ,EI ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha”. Eroul principal al romanului, micul nobil, Alonso Quixano, care isi imagina c este un brav cavaler cdutator de aventuri, visa si renascd vre- murile cavaleresti atunci cAnd ele erau demult apuse. El nu intelegea acest lucru de unul sin- gur si, ca un ultim ,cavaler al tristei figuri”, era in realitate o personalitate comicd. Don Quijote a incercat si schimbe de unul singur randuieli- le acelor timpuri, sa le apere pe vaduve si pe cei orfani, si-i pedepseascd pe cei vinovati de neca- zurile lor. In realitate ins& el facea numai dezor- dine. Cu toate acestea, motivele faptelor sale sunt destul de umane gi demne de urmat. Eroul lui Cervantes este un adevarat uma- nist. ,Fie ca lacrimile celui sirac, spunea Don Quijote, in conditii de egal compasiune, si-ti tre- zeascA mai multd mild decét nemultumirea unui om bogat”. In aceste cuvinte se regaseste ecoul unor cugetari prea indraznete, chiar periculoase in Spania din sec. XVII. Don Quijote este insotit in roman de prietenul sau devotat — taranul San- cho Panza. Deseori el este neindemanatic si haz- liu, ins& in acelasi timp este un reprezentant al umorului, caracterului si intelepciunii populare. 6 | Dezvoltarea medicinii si matematicii. Dezvol- tarea cunostintelor gtiintifice in sec. XVI- XVII a jucat un rol important in constituirea noii societati in arile europene. Sec. XVII a fost perioada cand s-au facut pasi decisivi in ceea ™ Miguel de Cervantes Saavedra ™ Prima editie a operei »Don Quijote” (anul 1605) ELINGENIOSO HIDALGO DON Qvi- NOTE DE LA MANCHA, Compr po Bt de irate, RiRtgipo AL ovaveDenstAn, Vasco dele Pchlode Alcove Seharde "Sw de Em: ly CONPRIVILE GIO. EN MAR 1D Porlundeli Cad AE TTT | 53CAPITOLUL Il. MAREA RENASTERE. REFORMA IN EUROPA DE VEST ce priveste cunoasterea omului gi a legilor Universului, ceea ce a pus fundamentul unor noi stiinte ale naturii. Succese importante au fost obtinute in domeniul dezvolt&rii anatomiei. Au inceput s& fie efectuate autopsii anatomice sistema- tice, ceea ce a facut posibila lansarea unor noi teorii despre natura corpului omenese si depistarea unor noi metode de tratare a bo- lilor, Medicul italian Andreas Vesalius (1514~ 1564) a editat, in anul 1543, lucrarea funda- mentala ,Constitutia corpului uman”. In pofida persecutarilor din partea puterii nobile si a clerului, Vesalius efectua autopsii ale corpu- rilor omenesti, studiind astfel anatomia omu- lui. Numele lui a ramas pentru totdeauna in istoria medicinii ca om care a ruinat teorii- le seculare despre constructia corpului ome- nese gi care a pus bazele anatomiei moderne. Savantul spaniol, Miguel Servet (1511— 1553) a descoperit si a descris sistemul car- ™ Lucrare de anatomie ,,Micro- diovascular uman. Pentru caracterul indraz- cosmografia: descrierea net al viziunilor stiintifice si independenta corpului uman”. 1631 parerilor, el a fost ars pe rug. Existenja circulatiei vasculare a fost confirmaté in timpul cercetarilor stiintifi- ce ale lui Vesalius, iar medicul si anatomis- tul englez William Harvey (1578-1657) a in- cheiat studierea temei respective si a creat © lustratii din cartea lui teoria circulatiei sanguine a omului. Cu tim- Andreas Vesalius pul, Harvey a inceput si studieze gi procesele Constitutia corpului uman”. de constituire a vietii umane. El gi-a conclu- 1543 zionat esenta cercetarilor in zicala ,Totul ce e viu provine din ou”. Medicii renumiti din Europa de atunci nu au acceptat descope: rile sale, insd el nu a cedat. Contemporanii au inteles gi au recunoscut meritele savan- tului abia cAtre sfarsitul vietii lui. Savantul-amator, Antoni van Leeuwenhoek (Olanda) (1632-1723) a inventat microscopul, ceea ce i-a permis s& faci mai multe des- coperiri importante. Cele mai multe dintre ele au fost facute in anul 1674. Atunci el a cercetat si a demonstrat existenta microbilor.§7. Aparitia culturii baroce. Formarea unei noi stiinfe europene Leeuwenhoek a descoperit, intr-o picdtura de apa, o lume intreaga. De pe la finele sec. XVI s-au dezvoltat aproa- pe toate ramurile matematicii. O viziune modernd a c4patat algebra. Matematicianul francez, Francois Viete (1540-1603) a introdus literele pentru a reprezenta ma- rimi gi a pus bazele teoriei generale a ecuatiilor, dato- rita carui fapt este considerat intemeietor al algebrei moderne. Un alt matematician gi filozof francez, Rene Descartes (1596-1650) a stabilit legatura reciprocd intre teoria ecuatiilor si geometrie, descoperind 0 nou’ dis- ciplina — geometria analiticé. El a expus bazele teoriei sale in lucrarea ,Meditafii despre metode”. O nou meto- da de calculare a volumului corpurilor indivizibile a fost propus& de profesorul de la universitatea din Bologna, Bonaventura Cavalieri (1598-1647) in lucrarea sa ,Geome- tria ind lor”. In procesul elaborarii acestei metode au jucat un rol important Johannes Kepler (Germania) si Rene Descartes (Franta). Ultimul a introdus in me- diul stiintific nofiunea de variabila. o Dezvoltarea astronomiei. Dezvoltarea vertiginoasi a navigatiei in Epoca moderna a contribuit la constituirea astronomiei ca stiinta. In acest domeni au fost facute descoperiri, care au schimbat din temelii vechile opinii referitoare la structura Universului. Potrivit acestui sistem, ca- Rene Descartes. Aproximativ anul 1649. Pictor Frantz Hals re se baza pe viziunile lui Aristotel gi Astronomie (din greaca ,stea” si ,lege”) ~ Ptolemeu, in centrul lumii era situat stiinta care studiaza structura si evolutia P&mantul imobil, in jurul cdruia se in- _astrilor si a intregului Univers. varteau Soarele, Luna gi stelele. Caracterul eronat al vechii teorii a fost demonstrat de cdtre savan- tul polonez, Nicolaus Copernic (1473-1543). In urma cercetirilor efectuate el a ajuns la concluzia ci Pamantul, impreund cu alte planete, se roteste in jurul Soarelui si in jurul axei sale, formuland astfel teoria heliocentrici (cu Soarele in centru). El gi-a expus viziunile in cunoscuta lucrare ,Despre miscarile de revolutie ale corpurilor ceresti”. Copernic a scris-o timp de 40 de ani, ins, intelegand ce reactie poate genera, s-a temut s-o publice. Car- tea a iesit de sub tipar in ziua mortii ilustrului savant si a fost insoti- tA de o prezentare am&nunfitd din partea editorului, in care el a prezen- tat teoria expusd ca pe o ipotezd interesanta. Lucrarea ,Despre migcrile de revolutie ale corpurilor ceresti” a fost condamnata de biserica catolic& gsi din 1616 pana la 1822 era amintita doar in lista lucrarilor interzise. 55