1, INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC 1, Definitie: astmul bronsie se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin accese de disp: expiratorie provocate de obstructia bronhiilor prin bronbospasm. Circumstante de aparitie: = contact cu alergeni ( astm extrinsec ) = infectii (astm intrinsec ) Factori favorizanti: expunere la umezeala, frig, ceata, trecerea brusca de la ger cald la aer rece, emotii 3. Manifestari de dependenta a, criza de astm bronsic + uneori, stare prodomela: stranut, rinoree, tuse uscata. + dispnee cu caracter exspirator. + amvietate. = tuse cu expectorati. + transpiratii. + bradicardie. + pozitia pacientutui: ortopnee. starea de rau astmatic ~ _polipnee, cu expiratie prelungita - = tej = cianoza. = tanspiratii abundente. = imposibilitatea de a vorbi. + tahicardie, + hipertensiune arteriala. 4, Examene paraclinice - eozinofilie in singe si sputa. + Examen cilogic(cozinofile, cristale Chercot-Leyden si spirale Curschman) si bec: + teste cutenate pozitive ( in astmul extrinsec ). + _capacitate pulmonara totala crescuta, Volum rezidual crescut, V.E.M.S. scazut, 5. Probleme de dependenta + alterarea respiratiei; + anxietate; + deficit de autoingrijire; + altererea somnului; + discomfort; + _alterarea comunicarii, 6. Obiective de ingrijire: + combaterea crizei de astm bronsic + ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice. + prevenirea complicatiilor. + ameliorarea tolerantei la efort. 7. Interventi ~aplicarea mesurilor de urgenta pentru combaterea crizei de astm: ~ pozitionarea pacientului sezind, sprijinit,sters de transpiratie. 2, pregatirea tratamentului medicamentos: antispastice (papaverina ), brohodilatatoare ( miofilin ), simpaticomimetice ( alupent, berotec, astmopent-in inhalatii sau sub forma de spray), + se evita simpaticomimeticele in cezul primului acces de astm la un pacient in ale carui antecedente mu sunt semnalate accese de astm bronsic sau care are valori tensionale crescute bb. medicamente uzuale de urgenta: ~ miofilin, una-doua fiole i.v. administrat lent ~ hemisuccinat de hidrocortizon i.v. daca criza nu cedeaza la miofilin, ~ oxigenoterapie prin sonda nazala, oxigen umidificat ou debit de sase pina la opt litrli pe minut - simpeticomimetice~ efedrina fiole s.c., adrenalina un mililitra unu la mie s.c. ~ intemarea pacientului cu stare de rau astmatic ~ mentinerea pacientului in pozitie care sa feciliteze respiratia( sezand) _identificarea s inlaturareafactorilor care contribuie la accentuarea — manifestarilr clinice(patur, salt! folosirea pernelor din burete ). nr ~ sustinerea psihologica a pacientului ~ ajutarea pacientului pentra satisfacerea nevoilor fundamentale. 5 Ziministrareatratementului medicamentos prescrs (bronhodilatatoare, corticoizi, antihistaminice antibiotic ) si cbservarea efectelor secundare:aritmie, tehicardie, greata, varseturi + masurarea functilor vitale si notarea lor. + hidratere corecta pentru fluidificarea secretilor ~ 1a pacientul cu stare de rau astmatic se monitorizeaza: ~ functii vitale ~ la 15 minute ~ PaCO2, PaO2, pH sanguin — la une ora + electroliti Na, K ~ la opt ore. ~ educatia pacientului referitor la: srdul de adminstrare a tratamentului la domicilu,efecte secundare ale acestuia si regim aliments timpul tratamentului cu cortizon, TRG Ge Prevenire e erizelor de astm bronsic (evitarea factorilor emotional, a eforulu fizic) ~ hidratare corecta. és = modul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli la domicili. : ~ necesitatea curelor climaterice, in special in saline ~ toaleta cavitatii bucale dupa expectorati ~ regim de viata echilibrat, gininastica respiratorie. Bibliografie: {ner speciale acordate pacientlor de catre asistenti medical, Editura Vieta Medicala Romanesca, L Titirca, ag 40-42: definti, circumstante de aparitie, manifesta de dependenta; examene araclinice; probleme de dependenta; obiective de ingrijre; interventi. Urgente medico-chirurgicale,L. Ttirea.: investigati, interventii in criza de astm bronsie 2. INGRIJIREA PACIENTULUI CUHTA Hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea presiuniarteriale istolice sau diastolice este valorile normale(139/89 mmHg), Culegerea datelor 1. Cireumstante de aparitie ~ fara cauze directe (HTA esentiala ); 3 Seeundera une! afectiunirenale , endocrine ,cardiovasculare , neurologice (HTA secundara). Fitton de rise : stesul pshic:fumatul; obezitates;sedentarismul; ingestia excosive de he 3. Persoane cu ri ~ cei cu responsebilitatti sociale crescute; ~ ei cu regim de viata dezechilibrat; + cei cu comportament agresiv, hipercompetitv, ‘4. Manifestari de dependenta (semne si simptome) sunt difertiate in fuctie de stadia HTA. + Cresterea moderata a valorilor TA. ,tranzitorie: + eresterea permanente a valorilor TA; + cefalee occipitala, freevent dimineata, cu caracter pulsatil: ~ameteli, (vert); ~ astenie, oboseala; + tulburari de vedere( muste zburatoare- miodezopsii); - tulburari de memorie si concentrare; + parestezii; -pelpitatii; ~ dureri precordiale; ~ dispnee de efort; ~ hemoragii( epistaxis, metroragii) 5. Examinari paraclinice; ~ electrocardiograma,~ oftalmoscopia (F.0.), + echografia cardiaca, ~ sange: glicemie, colesterol, creatinina, azotemie, ete: ~ examenul urine Problemele pacientului . ~scaderea debitului cardiac legata de scaderea fortei de contractie a ventriculului stang (insuficienta ventricalara stanga ); ~ altererea perfuziei tisulare legata de scaderea debitului cardiac; Potential de accident (vulnerabilitate fata de pericole) legat de tulburarile de vedere; ~ cimimuarea tolerantei Ja efort legata de slabiciune , oboseala; potential de complicatii Obiecti Vizezza: ~ scaderea valorilor TA in limite acceptabile; ~ asigurarea confortului ; ~ prevenirea accidentelor; = prevenirea complicatiilor. Interventii asigurarea repausului fizic si psihic; ~ combaterea factorilor de risc; ~ masurarea si inregistrarea functilor vitale:T.A. ,puls, respiratie,ete ; 5 supravegherea bolnavului (funetii vitae, stare generala, comportament, aparitia unor complicati) ; ‘sdiinistrarea tratamentului medicamentos prescris si urmarirea efectului acestuia; cfectuarea bilantului hidric (intrari-iesri) pentru prevenirea depletiei de potasiu, care provaca aritmil; asigurerea unei alimentati echilibrate tinand cont si de afectiunile existente ~ hipocalorie - in obezitate; ~ hipolipidic - in ateroscleroza ; ~ reducerea aportului de sodium ; ~ lichide administrate fractionat pentru a evita cresterea brusca a T.As + educatia pacientului ; + Tegim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus ); evitarea stresului psihic (stari conflictuale, surmnengj intelectual); suprimarea fumatului; = combaterea obezitatii ; + recomandarea exercitiilor fizice , plimbarilor ; + alimentatie echilibrata ; = control periodic. Bibliografie: Ingrjin speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirea, Editura Viata Medicala Romanesca, ag 60-62. 3. INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT Infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin necroza miocardica (pe o suprafata mai mult Sau mai putin extinsa ) determinata de 0 obstructie coronariana prin tromboza. Circumstante de aparitie: dupa mese copioase, efort fizic intens, expunere la frig Factori predispozanti: ateroscleroza coroneriana, stenoza congenitala coronariana, leziuni valvulare Factori de rise: hiperlipemii, hipercolesterolemi, alcool, tutun, obezitate, stres, sedentarism, diabet zaharat, HTA. Manifestari de dependenta(semne si simptome): *durere: # anginoasa, intensa ( atroce. violenta, insuportabila si socogena ); - retrosternala sau precordiala + este descrisa ca osenzatie de constricite sau ., in gheara”s * _ osenzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia; * _Uneori ca simpla jena retrosternala, o senzatie de arsura, de greulate sau apasare suportabila + jradiaza in umarul si in bratul stang , in regiunea cervicala, in mandibula: 3~ _ Poate fi localizata extratoracic, in epigastru, abdomen, brate, antebrate, coate, pumni, sau in orice Tegiune @ toracelui depasind in sus gatul, iar in jos poate iradia in epigastru, hipocondra drept sau stang; * _anginozsa, intensa ( atroce, violenta, insuportabila si socogena ); - mu cedeaza Ja nitroglicerina sau repaus: : + dureaza de la 30 minute pana la cateva (48 ore). + apare de obicei in repaus; = _ determina agitatia boinavului; 4 dispnee, sughit. “seimmele care insotese durerea sunt: anxietete, agitatic extrema, senzatia de moarte iminenta, , trenspiratii reci, adinamie, astenie, ameteli, greturi, varsaturi, distensie abdominala, senzatie de plenitudine epigastrica, mai rar diaree, * hipotensiune arteriala :poate sa apara imediat sau le cateva ore, precedat de o usoara crestere a tensiuinii arteriale(datorita actiunii stresante a dureri; scaderea TA bruse poate determina socul cardiogen, + febra absenta la inceput, apar la 12-24 ore de la debut ( in jur de 38 °C); + alte semne ~ stare de soc: paloare, tegumente reci si umede, puols rapid filiform, alterarea starii generale, oligurie grava; = socul .,inexplicabil", edemul pulmonar, insuficienta cardiaca rapid progresiva, tulburari de ritm- atrag atentia asupre unui infarct miocardic acut chiar in absenta durerii; . ~ debutul atipic este frecvent indeosebi la varstnici; = debutul nedureros insotiet de semnele si pimptomele enumerate mai sus, poate duce la deces. Ingrijirea acestor categorii de bolnavi constituie o urgenta medicala Examinari complementare: - electrocardiograma, ~ exeminari de laborator: sange, VSH (crescuta), fibrinogen (erescut), TGO (crescuta), leucocitoza, creatinfosfokinaza (crescuta), = coronarografie, - ventriculografie radi + cateterism cardiac Probleme de dependenta: + disconfort legat de durere + anxietate legata de senzatia mortit iminente + seaderea debitului cardiac legata de obstructia coronariana + alterarea perfuciei tisulare legata de prezenta zonelor de necroza + deficit de autoingrijire legat de intoleranta la efort + potential de alterare a nutritie prin deficit legat de greturi, varsaturi + potential de complicatii. Obiective Viceaca: ~calmarea dureri, ~combaterea anxietatii, ~ prevenirea complicatiilor imediate si tardive( retrombozarea, etc), + limitarea extinderiinecrozei, recuperate socio-profesionala. Intervengiile asistentei medicale: — Conduita de urgenti In faza de prespitalizare (intervalul de la debutul infarctului miocardic si pana la momentul sosirii bolnavului in spital): 1, Prevenirea mortii subite: - asezarea bolnavului in decubit dorsal; ~ interzicerea oricarei migcari; = psihoterapie 2, Preintampinarea altor complicetii: - sedarea durerii - la indicafia medicului Se poate administra izotopica,= morfind 0,01-0,02 g (I fiolé 0,02 g) subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos lent, diluati cu ser fiziologic sub controlul respiratiei. Morfina poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea vestilatiei Pulmonare. Asocierea cu atropina 1 mg subcutanet sau intramuscular, eventual 0,5 mg intravenos poate preveni aceste fenomene. - mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos diluat in 10 ml ser fiziologie sau glucoza 10%, . ~ fortral 30 mg intravenos sau intramuscular. + in durerile de mica intensitate se poate administra algocalmin, fenobarbital, codeina ~ urmarirea TA si puls; mentinerea TA cu perfuzii de glicoza 5%, dextran, marisang, hemisuecinat de hidrocortizon; corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic. ~ menfinerea permeabilitiiicailor aeriene — prin aspirarea secrejiilor: - oxigenoterapie. 3. Scurtarea timpului pénd la internarea in spital:transportul de urgentd intr-o unitate spitaliceasc& cu autesanitare (dotate cu aparaturd de monitorizare, defibrlare si reanimare), obligatoriu cu targa si insotite de cadre medicale Bolnavii cu infarct miocardic sunt internati de urgenga in secriile de terapie coronarian a sectiei de cardiologie care este organizatA pentru urgentele cardio-vasculare gi reanimare. Secyiile de terapie coronariané sunt dotate cu personal medical calificat in asemenea urgenfe precum $i cu aparatura de specialitate. — ingrijiri in unitagi spitalicesti: LInstalarea bolnavului in pat: — Transportul bolnavului se face direct in sectie — de cardiologie, terapie intensivé sau medicina interna, cu targa, intr-un timp cét mai scurt. > Mutarea bolnavului de pe targa in pat (de catre personalul sanitar) fara sa permita bolnavului nici o miscere. > Asistenta va asigura un climat de linigte, salon luminos, bine incalzit, zerisit. — Pozitie cat mai comoda in pat. Paturile trebuie s8 aiba somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate. 2.Continuarea misurilor de urgenya si prim ajutor: La indicatia medicului: — sedarea durerii se va face cu opiacee (Morfina, Mialgin), Fortral sau amestecuri litice. — anxietatea se combate cu sedative (Fenobarbital, Diazepam). Se evita administrarea concomitenta a sedativelor cu opiaceele. + oxigenoterapie. 3.Supravegherea functiilor vitale: — Monitorizarea (supravegherea permanentd) in primele zile a electrocardiogramei, TA, pulsului, respiratici temperaturii. In sectiile de boli inteme mai putin dotate se monitorizeaza din ora in ora si ori de cate ori este nevoie functiile vitele si vegetative( TA, puls, respiratie), inregistarea zilnoca a electrocardiogramei si a temperaturii 4.Recoltarea probelor de laborator: — Se va recolta sange pentru dozati enzimatice, fibrinogen, glicemie, determinarea leucocitozei, VSH, colesterol, acid uric S.Prevenirea complicatiilor tromboembolice: - Se administreazé anticoagulante: Heparina — sub controlul timpului de coagulare; Trombostop -, apoi functie ée timpul Quick (indice de protrombin8), 6.Preintimpinarea hiperexcitabilitatii miocardice: = Se administreazd Xilind 200 mg in perfuzie, iv. sau 200 mg intramuscular. 7. Administrarea medicati cu punctualitate pentru a evita emotiile, la pat, in pozitie orizontala ~ asistenta medicala va avea pregatite medicamente pentra eventualele complicati - administrarea oxigemului 8 Alimentatia bolnavului: —> Mesele vor fi fractionate (5-6 pe zi) pentru a evita consumul de cantitagi mari de alimente la 0 masé > La inceput se face alimentatie pasiva la pat, teptat trecdnd la alimentatie activa. Dupa mobilizarea bolnavulul se poate servi masa in sala de mese. — Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. in primele zile se da o alimentatie lichida administrata lent cu lingurita, pireuri, ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de fructe, ou moi, evitind alimentele care produc gaze sau intérzie tranzitul intestinal. = Se interzice fumatul. 9.Urmirirea evacudritor de urind si scaun:-*Bolnavul imobitizat va fi servit la pat cu urinar si bazinet la nivelul tui ~ pentru a mu necesita efort suplimentar. = Constipatia se combate prin laxative ugoare sau clisme uleioase. = Diureza si scaunul se noteaza in foaia de temperatura. 10. Igiena bolnavutui: — Baie generala sau parjialé la pat pana la mobilizarea bolnavului ~ fara a-l obosi si fBra a-l ridica, I. Mobilizarea bolnavului: — Repausul absolut la pat este in prima saptamana in functie de evolutia bolii — Durata imobilizarii este stabilité de medic. — Daca bolnavul nu are dureri, febra sau alte complicatii, incepand chiar din primele zile se pot face miscéri pasive ale degetelor de la maini side la picioare. — Treptat se permite schimbarea pozitiei in pat, miscari active ale membrelor — Mobilizarea se face progresiv ~ sezut int pat, la marginea patului, asezarea in fotoliu, ridicarea in picioare ~ sub control pulsului si al tensiunii arterial, primii pasi numai in prezenya medicului 12, Crearea unui mediu psihologic favorabil: Se vor evita discutile cu voce tare, chemarile la telefon Nu se va permite vizitarea in grup. Se evita vizitele lungi Nu se comunicd vesti neplacute. Se va facilita contactul cu bolnavii reabilitati, cu efeet psihic bun Educetia sanitara: . Se instruieste botnavul privind modul de administrare a medicamentelor, sernnele supradozajului digital. Se recomanda controlul periodic. Se va incerca sa se restabileasca increderea in sine si capacitatea de munca anterioara imbolnavirii. Se interzice fumatul Se recomanda un regim de viata ordonat, rafional. Se insista asupra respectarii regimului alimentar. iografie: + definitie (Ingrijii speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca, pag 53-54); ~circumstante de aparitie (Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca, pag 53-54); + factori predispozanti, factori de risc(Ingrijti speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Tititea, Editura Viata Medicala Romanesca, pag 53-54); ~ semne clinice (Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca). - objective de ingrijie (Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca, pag 55); + interventii ~ conduita de urgenta (Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca pag 44-45) ~ ingrijirea in unitatile spitalicesti (Urgente medico-chirurgicale , L. Titirea pag, L Titirca, pag 45-47). Blliidvissrsae 4. INGRIJIREA PACIENTEI CU AFECTIUNI TUMORALE, ALE APARATULUI GENITAL ‘Tumorile genitale reprezinta formatiuni chistice sau solide,benigne sau maligne localizate la nivelul aparatului genital feminin. Se dezvolta lent la inceput fara simptome,apoi,pe masura ce cresc,apar tulburari menstruale, leucoree,durere. Cele mai frecvente sunt:fibromul uterin,chistul ovarian,cancerul ovarian, leziunile precanceroase,cancerul de col Culegerea datelor: ~ apar de obicei dupa 30 de ani,cu exceptia chistului dermoid care apare si in copilarie; ~ cancerele ovariene se intalnese si in perioada prepubertara si climacteriu; + pentru cancerul de col, factorii de rise stabiliti prin studii epidemiologice sunt:parteneri sexuali multiplidebutul vietii sexuale inainte de 17 ani, tabagismul, nivel socio-economic scazut,carente de vitamine. Manifestari de dependenta(semne si simptome) -sangerarea are caracteristici diferite,in functie de tumora: ‘in fibrom: menoragie prelungita,cu cheagusi in formele submucoase, pot aparea si tulburari 6menstruale(metroragii) care sa determine anemie; in cancerul de col: sangerarile reduse cantitatiy, intermitente la contactul sexual sau dupa spalari vaginale; in chistul de ovar apare mai rar menometroragia, mai frecvent-amenoreea, hipomenoreea, dismencreea ~durerea ese manifesta,de obicei,ca o jena,tensiune in abdomenul inferior este insotita de febra,greturi,varsaturi in torsiunea de chist in cancer apare,in formele avansate,putand fi continua sau intermitenta -leucoreea seste prezenta in cancer, apare inaintea sangerari si este, de obicei neglijata; ‘poate avea aspect characteristic. -alte manifestari in neoplasme: ‘tulburari urinare-disurie, polakiurie, nicturie in cancerul uterin si ovarian; ‘tulburari digestive-constipatie, colici intestinale, tenesme rectale; ‘sscaderea in greutate Probleme de dependenta: ‘deficit de cunostinte ‘sanxictate in legatura cu investigatiile si cu diagnosticul; stem in Jegatuta cu interventia; *posibila alterare a relatiilor sexuale din cauza tratamentului , scaderii libidoului dupa opgratie, dispareuniei, determinata de scaderea estrogenilor, posibila alterare a imaginii de sine din cauza operatiilor mutilante(histerectomie, anexectomie. Obiective: Este necesar ca pacienta -sa cunoasca si sa inteleaga importanta controlului medical periodic; sa cunoasca tehnica investigatiilor,sa accepte diagnosticul; sa participe la pregatirea preoperatorie,la ingrijirea postoperatorie; -sa poata reveni la 0 viata a cuplului normala,sa accepte limitarile; -sa accepte noua imagine corporala, sa-si poata indeplini rolul obisnuit. Interventii -pentru depistarea precoce a afectiunilor tumorale,asistenta sfatuieste femeia sa se prezinte periodic la control ginecologic la primele simptome de boala pentru scaderea anxietati sia fricii legate de operati: * castiga increderea pacientei; * 0 incurajeaza.ii explica desfasurarea unor investigatio insoteste in timpul efectuarii acestora; * insoteste pacienta la tratamentele efectuate; ajuta pacienta sa accepte operatia; faciliteaza prezenta familiei,a persoanelor semnificative pentra pacienta; ajuta membrii familiei sainteleaga starea psihologica a pacientei si nrvoia de ajutor; isi rezerva mai mult timp pentru a sta cu pacienta a-1 observa comportamentul reactiei; asigura supravegherea postoperatorie pentru prevenirea complicatiilor; explica recomandarile medicale efectuate la externare cu privire la ~ evitarea efortului fizic; + ridicarea greutatilor, ~ — condusul autoturismutui; + sederea prelungita in masina; + evitarea relatiilor sexuale 4 saptamani; ~ igiena locala si controlul medical; = continuarea tratamentului in functie de boala (chimioterapie, radioterapie, tratament hormonal Bibliografie: Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romanesca, L Titirca, pag 178-180.5. INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA Definitie Boala ulceroasi este 0 ulceratie cu sediul pe stomac(pe mica, pe marea curbura, antrul piloric).pe partes inferioara a esofagului seu pe duoden, Uiceratia e favorizaté de secretia gastric& crescutd de HCI si de infectia cu Helicobacter pylori. Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecvent& decat localizarea gastrica Circumstante de aparitie: ~persoane cu orar neregulat de alimentatie,exces de condimente, alcool, tutun; ~persoane cu teren ereditar; -persoane cu stres fizic si psihic; -persoane cu tratamente cronice cu aspirind, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene: -frecventa mai mare la barbati; -incidenta maxima intre 55-60 ani, pentru localizarea gastrica. Manifestari de dependenta(semne si simptome) ~ durerea are o localizare epigastrica, apare le 2-3 ore dupa mese(mica periodicitate) , se calmeaza dupa alimentatie; + durerea apare in pusee dureroase, toamna si primavara(marea periodicitate),urmate de perioade de remisiune; - pirocis; + virsituri postprandiate; = sedidere ponderalia; ~ astenie, Probleme de dependents ~disconfort abdominal cauzat de durere, ~anxietate, deficit de volum lichidian, rise de complicatii ca: hemoragie digestiva superioara (hematemeza si/ sau melena ), perforatie, stenoza pilorica, malignizare (indeosebi pentra uleerul gastric ). Obiective de ingrijire: -pacientul sd prezinte stare de confort fizie si psihic; -prelungirea perioadelor de remisiune; -pacientul sd se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si cantitative; -pacientul s& previna aparitia complicatilor. Interventii Asistenta medical: -asigur8 repausul fizic si psihic al pacientului(12-14 ore/zi repaus la pat, repaus obligatoriu postprandial in perioada dureroasis -asigura dieta de protectie gastricd individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii(5-7 mese pe zi) An perioada dureroasa ~supe de zarzavat strecurate , lapte indoit cu ceai, supa crema de zarzavat piure de Zareavat, sufleuri, soteuri, branz& de vaci, paine veche, fainoase fierte in lapte si apoi came fiart de pasire sau vita In perioada de acaimie sunt permise-laptele dulce, f&inoase fierte in lapte, ou fiert moale sau sub forma de ochi oménesc.carne de vitt sau pasdre fiarta sau la grétar, paine veche de o zi, supe de zarzavat, legume sub forma de piureuri, sufleur, biscuiti, prjituri de casa, fructe coapte, Alimente intercse-laptele batut, iaurtul,carnea grasi,legume tar(var28,castravetifasole) painea neagra, cafeaua, ciocolata, supele de came, sosuri cu prajeli,alimente reci sau fierbint ~ pregateste pacientul fizic si psihi pentru explorari functionale sl ingrijeste dupa examinare(examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastroduodenalai cu biopsie, chimism gastric, proba Adler) ~ supravegheaza pulsul, TA, respiratia,temperatura, semmele de deshidratare, scaunul, greutatea corporal si le noteaza in fosia de observatie; -face bilantulzilnic intre lichidele ingerate si cele excretate + pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea interventiei chirurgicale; - administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare : medicatia antisecretoare inaintea 1meselor , medicatiaantiacida si alcalinizantala 1-2 ore dupa mese; pentru a evita recidivele este necesara eradicarea germenului Helicobacter pylori prin administrarea antibioticelor prescrise educa pacientul pentru arecunoaste semnele complicatilor(sceunul melenic, caracteru! durerii in caz de perforatie ,varsaturile aliment cucontinut vechi in caz de stenoza pilorica). -educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obicejurile daunatoare (alcool, tutun) Bibliografie: Ingrijin speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca, pag 80-82 ° ~ definitie cireumstante de aparitie manifesteri de dependenta - probleme de dependenta objective de ingrijire + interventii 6. INGRIJIREA PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT Definitie Diabetul zaharet este o boala metabolica cu evolutie cronica, trensmisa genetic sau castigate in timpul vieti caracterizata prin perturbarea metabolismului glucidic, insotita sau urmata de perturbarea celorlalte metabolisme ipidic, proteic, mineral). Dupa OMS, clasificarea actuala a diabetului zaharat este urmatoarea « Diabet zaharat tip I, insulinodependent (20% din cazuri apar sub varsta de 20 de ani) ‘* Diabet zaherat tip Il, insulinoindependent (80% din cazuri au raspuns pozitiv la antidiabeticelé orale) EDUCATIA PENTRU PREVENIREA DIABETULUI ZAHARAT ‘Masuri de profilaxie primara Masurile vizeaza reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire si constau in: + dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potential diabetogeni (DZ la rudele de grad 1); « dispensarizarea persoanelor cu infectii pancreatotrope (virus urleian, virusul bepatitei), - educarea populatiei pentru a reduce din alimentatie glucidele rafinate, excesul de glucide); = educarea populatiei pentru 2 combate supraalimentatia, obezitatea, stresul — factori ce favorizeaze diabetul zaharat de maturitate; = educatea femeilor care au nascut feti cu greutate de peste $ Kg sa reduca glucidele din alimentatie, sa ‘monotorizeze glicemia; = educaresa tinerilor diabetici care vor sa aiba copii sanatosi sa evite casatoriile cu parteneri diabetici (riscul pentr copil este de 60-100% sa aiba diabet zaharat). Masuri de profilaxie secundara ~ dispenserizarea bolnavilor cu DZ prin efeetuarea periodic a controalelor clinice si de laborator; - invatarea pacientului sa isi administreze corect medicamentele si sa-si prepare alimentele pentru a putea duce © viata cvasinormale: ~ invatarea pacientului sa evite alcoolul, fumetul, eforturile fizice mari, obezitatea, pentra a preveni complicatiile boli; - invatarea pacientului sa utilizeze mijloacele de monitorizare a glicemiei la domiciliv. Masuri de profilaxie tertiara - Readaptarea individului, reinserarea sa sociala in cazul aparitiei unor complicatii invalidante (nevrite, retinopetie éiabetica. Masuri de gradul IV - In stadiile finale ale boli, asigurarea unei morti demne, linistite. EVALUAREA FUNCTIONALA Examene de laborator ale sengelui Glicemia - se zecolteaza 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg florura de sodiu sau cu sistemul vacutainer; (glicemia normala 70-110mg% testul tolerantei la glucoza pe cale orala TTGO — tehnica OMS); - se recolteaza sange pentru dozarea glucozei a jeune; = se administreaza 75 g glucoza pulvis dizolvata in 200 ml apa; - se recolteaza sange pentru dozarea glucozti la 30,60,90,120 minute dupa administrarea glucozei; - interpretare la 2 ore: dupa administrarea glucozei TTGO mai mic sau egal cu 200 mg% la persoanele senatoase, Valorile TTGO peste 200 mg% sunt caracteristice pentru persoanele cu DZ. Rezerve alcalina 9Gg etelteaza sange venos pe heparina sau cu sistem vacutainer; normal 27mEq/l, scade in DZ decompenset Glicozuria > se xecolteaza urina din 24 de ore intr-un borean curat, gradat. Din intreaga cantitate se trimit la laborator 150-200ml wrina; pe eticheta ce insoteste produsul se noteaza cantitatea de urina/24 de ore, Normal, glicozuria este absenta Dozarea corpilor cetonici + Se recolteaza urina din 24 de ore, se trimit la laboretor diabetica sila pacientii cu varsaturi prelungite. Toleranta la glucide ~ Scop: stabilirea dozei de insulina ce urmeaza a se administra Se administreaza pacientului timp de 3 zile, in alimentatie 0 camttate fixa de glucide ~ tinic se recolteaza urina din 24 ore (pentru glicozure) si sange (penta dezarea glucozei) 7 8¢ face media glicozuriei pe cele 3 zile si se scade cantitatea de glucide administrate in 24 ore 1 Gfce paciental nu prezinta glicozurie sau 108/24 ore, se considera o buma toleranta la glucide * Circumstante de aparitie ~ ersoanele cu rise genetic (0 singura gena sau poligenetica) Persoane cu boli care scad rezerve functionala @ pancreasului, actionand asupra celulelor beta, (traumatisme pancreatice, pencreatite urleiene, aleoolism, Ines) (fersoane ov boli care scad rezerva functionala a pancreasului prin suprasolicitarea celulelor beta si epuizerea lor (supraalimentatie, obezitate, sarcina, traume psihice); 7 Persoane care fac tatamente eu citostatice, imunosupersive, glicccorticoizi, ACTH, care inhiba sinfeze insuline + Manifestari de dependenta (semne si simptome): + poliurie, 4-5 liti/24 ore; ~ polidipsie, ingestia 2-5 litr lichide/24 ore; Polifagie accentuata, indeosebi la tineri; Scederea ponderala, ca urmare a catabolismului si pierderilor de material energetic (glucoza); ~ astenie fizica si intelectuala; crampe musculare; prurit genital si infect genitale fara respuns la tratementele obisnuite; sanifestarile unor complicati in formele atipice (plagi nevindecabile, furunculoza). Problemele pacientuli > dlimentatie inadeovata prin surplus(mmai mult decat necesarul organismului); + deshidratare; intoleranta la activitete fizica si intelectuala; anxietete; + rise de infecti; + rise de complicatii acute: ‘© coma hipoglicemica * coma hiperglicemica + rise de complicatii eronice: + scaderea acuitatii vizuale( retinopatie) ~ dureri in membrele inferioare( nevrite, aterite). SOml, Prezenta corpilor cetonici se intalneste in coma Obiective de ingrijire: + sae obtina echilibul metabolismnalui glucidie; Bree Bs slimenteze in raport cu nevoile sale catitatve si calitativel24 orepacientul sa-si recapete conditia fizica si intelectuala; _ Pacientul 2 fe constient ca prin respectarea alimentatiei sia tratamentului poate duce o viata evasinormela: 7 Pacientul se cunoasca manifestarile boli, egimul de viata pe care sa-l respecte; + sae obtina echilibrul psihic al pacientulu + sa se implice familia in ingrijirea pacientului; + pacientul sa fie ferit de complicati infectioase, acute si comice. Interventii entru pacientul ambulatoriy: Dipentry sasals Beclentul la controale clinice sie laborator, in cadrul cabinesului medical (glcozurie, glicemie) bipentru pacientul dezechilibrat, tratat in spital: de a nein oem alimentar echilibrat, cu seopul de a furniza ratia calorica necesara, de a reduce hiperglicemia si dea mentine o greutate corporala satisfacatoere si stabila 40* evalueaza nevoile cantitative si calitative in functie de varsta (copil, adolescent, adult), sex, stare fiziol (sarcin, aleptare), activitatea pacientului, forma bolii * stabileste ratia alimentara cu: proteine 13-15%, lipide 30-35%, absorbtie lenta si 1/3 glucide simple cu rapida, tepartizate pe diferite mese si adaptate la efortul fizic . Cand pacientul are o activitate usoara se rec 30.35 cal/hgicorp/24ore ‘+ numanul meselor/24ore: 4-5-6 mese (3 mese principale si 2-3 gustari) * alegerea alimentelor se face in functie de contintul de glucide; + alimente imterzise: zahar, produse zaharoase, fructe uscae, prajituri, leguminoase uscate, siropuristruguri + alimente permise, cantarite: paine (50% glucide), cartofi (20% glucide), pastele fainoase, fructe, legume (cu 5% glucide), lapte, branze de vaci, mamalige; ‘zlimente permise necantarite: carnea si derivatele din carne, pestele, ouale, branzeturile, smantana, untul, Jegumele cu 3% glucide (varza, conopida, patlagelele rosii, fasolea verde); din alimentatia zilnica nu trebuie sa lipseasca oul, camea, pestele; sprepararea alimentelor: se va folosi, pentru induleirea ceaiurilor, compoturilor, ciclamat de sodiu sau zaharina (care se pun dupa fierberea produselor), sosurile nu se ingroase cu faina, ci cu legume pasate; pastele fainoase se cantarese inainte de fierbere: « paimea se cantereste inainte de a fi prajita (prin deshidratare se concentreaza in glucide); _se folosese flerberea si coacerea ca tehnici de preparare a alimentelor; + recolteaza produsele pentru examelul de laborator (sange,urina); ~ administreaze medicatia prescrisa de medic, la orele indicate; * in diabetul zaharat de tip 1 insulina ordinara prin injectie SC, in doza recomandata (in functie de velorile slicemiei si glicozuriei), se administreaza cu 15-30 min. inaintea mesei (se foloseste seringa speciala, grad Unitati de insuling, se tine seama ca alcoolul inactiveaza produsul); ritmul de administrare: 2-3ori/2i, inaintea ‘meselor principale; + edministreaza insulina ordinera prin injectie TV numai in cazul comei diabetice; * edministreaze insulina monocomponenta, semilenta, lenta o data sau de dous ori pe zi, Ia ore fixe, prin inj subcutanate; # respecta, cu sirictete, masurile de asepsie; * sltereaza locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile (loc de injectare: fata extema a bratului, 1/3 mitlocie: fata antero-extemna a coapsei, 1/3 mijlocie; flancurile peretelui abdominal; regiunea subclaviculara; regiunea fesiera; superoxterna); « in diabetul zaharat de tip II administreaza medicatia hipoglicemianta pe cale orala; sulfamide hipoglicemiante sau biguanide si urmareste efectele secundare ale acestora (greturi, varsaturi, epigastralgii, inapetenta); * administreaza medicatia adjuvanta — vitaminoterapia KCL ~ masoara zilnic diureza si noteaza in foaia de temperatura; ~ masoara greutatea corporala la interval de 2-3 zile; + evaltueaza manifestarile de deshidratare: aspectul pieii si al mucoaselor, pulsul, tensiunea arteriala; ~ evalueaza astenia, epuizarea pacientului si il ajuta in efectuarea ingrijinlor jgenice pentra conservarea fortei sale fizice; + asigura conditii de ingrijire in spital, in seloane mici, linistite, care sa permita repausul fizic si psihic pacientului; > explica pacientului normele de viata si alimentatie pe care trebuie sa le respecte; > pune la dispozitia pacientului exemple de diabetici cu evolutie favorabila indelungata; > supravegheaza zilnic temperatura corpului, pulsul, tensiunea arteriala, consemnand, in foaia de temper rezultatul; + supravegheaza tegumentele bolnavului si mucoasele, sesizand manifestarile cutenate; > educa paciental privitor la pastrarea igienei personale corporale, in general, si a picioarelor, in special, pentru ¢ preveni escoriatile,fisurile, betaturile la acest nivel, care se pot infecta usor (atentie la obezi, la nivelul plicilor ~ sesizeaza unele modificari, care au drept cauza diverse complicati: schimbari ale comportamentuly (chnubilarea), transpiratii, repiretie Kussmaul, coma; ~ acorda ingrijiri speciale in coma hiperglicemica: ‘+ administreaza doza de insulina ordinara recomandata de medic pe cale subcutanata si intravenoasa, la intervalul stabilit * recolteaza periodic sange pentru monitorizarea glicemiei, a rezervei alcaline si urina pentru glicozurie: + monitorizeaza pulsul, tensiunea arteriala, respiratia, revenirea constientei; * reechilibresza hidroelectrolitic si acidobazic pacientul prin perfuzii cu ser fiziologic, solutie Ringer sau Fischer si solutie de bicarbonat de sodiu 14%. uw* ingrijeste tegumentele si mucoasele pacientului comatos. . - acorda ingrijiri speciale in coma hipoglicemic: + administreaza la recomandarea medicului, solutie glucozata, hipertona 10-20%, 250-500 ml/ora, repetat, pana la evenirea din starea de coma si reluarea alimentatiei pe cale naturala, sub controlul glicemiei. Interventii educati Educa pacientul pentru prevenirea complicatiilor . + Invata pacientul sa respecte ratia de glucide/24 si sa-si cantareasca alimentele; ~ Inveta pacientul sa inlocuiasca unele alimente cu contimut mare de glucide prin altele cu continut mai red pentru a obtine senzatia de satietate (ex painea care ere 50% glucide se poate inlocui cu mamaliga care are 12% glucide), Invata pacientul sa dozeze insulina, tehnica injectiei cu insulina, pastrarea produsului la loc uscat, la o temperatura de 4-7 grade C, sa manance la 15-30 min dupa administrarea insulinei; ~ Iovate pacientul sa recunoasca cauzele si semmnele complicatiilor acute si cum sa intervina in cazul producerii lor. Cauzele hiperglicemiei pot fi :abaterile alimentar, episoadele infectioase,diferite stari fiziologice Manifestarile hiperglicemiei constau in : oboseala, somnolenta, inapetenta, greturi, varsaturi, diaree, hipotensiune arteriala, piele uscata, respiratie Kussmaul, pierderee lenta a constientei Caucele hipoglicemiei pot ficexcesul de insulina, ingestia incompleta de hidrati de carbon, lipsa controlului slicemici Manifestarile hipoglicemiei constau in ; ameteli, astenie, piele rece, wanspiratii, HTA, pierderea brusca constientei, respiratie normala ~ Invata pacientul sa efectueze autocontrolul metabolic (glicemia si glicozuria la domiciliu). Controtul glicen poate face cu ajutorul bandeletelor sau strip-urilor folosind sangele capilar. lei se Bibliografi Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romanesca, L Titirca, peg 411-416 7, COLICA BILIARA Definitie: este o durere acuta, violenta, localizata in hipocondru drept, cu iradiere pana in coloana Vertebrala, umarul si omoplatul drept survenita in cursul colecistopatiilorlitiazice si nelitiazice (colecistite acute s subacute), diskinezii veziculere, cistice sau oddiene, colecistoze, tumori biliere. Cauze -litiaza biliara este prezenta de celeuli in vezicula biliara sau in caile biliare intra- si extra- hepatice. ~ colecistita acuta este o infectie cu caracter acut a peretelui colecistic (congestive, supuratie, gangrena) de cele ‘mai multe ori survine prin obstructia canalului cystic (litiaza cistica) si infectiei peretelui veziculei biliar. ~ angiocolitele (colangite) afectiune inflamatoare a cailor biliare extra- si intra- hepatice (daca este interesat colecistl este vorba de angiocolecistta) ~ colecistita cronica si diskineziile biliare (dinkineziile biliare sunt tulburari motrice ale veziulei biliare). + parazitozei intestinale si intra veziculare (giardia. Simptomatologie Durerea determinata de contractii spastice refrexe ale veziculei sau ale cailor biliare unmata de cresteri ale presiunii din arborele biliar. Debuteaza in hipocondrul drept sau in epigastru si se accentueaza progresiv, atingand intensitete maxima in decurs de cateva ore si cedeaza brusc sau lent. Iradiaza sub rebordul costal drept in r dorso-lombara, scapulara, in umarul drept. Greturi si varsaturi cu continut alimentar sau bilios. eter coloratia datorata unui edem, spasmn reflex al sfincterului Oddi si se poste instala fara sa existe un obstacol in canalul coledoc. Febra apare in mod deosebit in colecistitele acute si angiocolite secundare infectiei cu germeni microbieni Frison epare in cazul infectiei cailor biliare si este urmat e stare generala alterata si transpiratii abundente Semue locale \e palpare vezicula biliara este foarte sensibila -seranul Murphy prezent. Conduita de urgenta In cazul colicilor biliare de intensitate si durata mica fara complicatii se trateaza la domiciliu prin: ~repaus la pat -regim alimentar -analgezice + antispastice. Colicile biliare insotite de varsaturi si tulburari electrolitice reprezinta urgenta medico-chirurgicala, 2In spital Actiuni proprii: =repaus absolut la pat © supravegheaza functile vitale si vegetative (T.A., P., temperatura) supravegheaza coloratia tegumentelor si se noteaza in foaia de observatie ~ se supravegheaza starea generala a pacientului ~ se ajuta pacientul sa vomiite si se face toaleta cavitatii bucale ~ se noteaza in foaia de observatie aspectul si cantitates varsaturii ~ se administreaza alimentatia hirica ceai de tei, musetel sau menta Actiuni detegate: = se recolteaza sange : hemoleucograma, bilirubinemie, transaminaze, ionograma sanguina, rezerva alealing, azot slicemie, amilazemie ~ examenu urinii: urobiliogen, picmenti biliari + in criza nu se efectueaza nubaj duodenal sau colecistografie cu substanta de contrast -calmarea dureri: - antispastice : scobutil, scobutil compus, papaverina, sulfat de atropina, nitroglicerina sublingual seu injectabil (reduce spasmul sfincterului Oddi si contractile hipertone ale veziculei biliare) - antialgice : algocalmin, fortral,mialgin (mu provoaca spasmul musculaturii netede) + calimarea varsaturilor: ~bolnavul varsa deci nu se administreaza nimic peros. - emetiral supozitoare, torecan fiole. ~ combaterea infectiei ~ se administreaza antibiotice la indicatia medicului - corecterea tulburarilor hidroelecttolitice si acido-bazice in functie de ionograma, ~ punga cu gheata pe hipocondrul drept pentru reducerea inflamatiei - in caz de evolutie nefavorabila se recurge la tratament chirurgical. Bibliografie: Urgente medico-chirurgicale , L Titirca, Editura Medicala, 2013 8. INGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZA RENALA DEFINITIE Litiaza renala este o afectiune caracterizata prin prezenja calculilor in bazinet si c&ile urinare. Poate evolua sub forma latenta sau colicativa. Caleulii se formeaza prin precipitarea unor substante (cristaloizi) care in mod normal se gasese in urina, Precipitarea lor este favorizata de modificarea pH urinei , concentrarea urinei. Calculii au in compozitia lor oxalati, acid uric, fosfati cistina CIRCUMSTANTE DE APARITIE ~ staziiurinara ( prin diferite obstructii); + infectii urinare repetate ~ deshidratiri masive care duc la cresterea concentratiei urinare; + afectiuni in cursul clrora creste eliminarea urinara a substanfelor ce formeaza calculi: - hiperparatiroidie, + osteoporoza (se elimina fosfat si oxalat de calciu); ~ guia, -rinichi polichistic (se elimina acid uric): - modificarea pH-ului urine: ~ sciderea aciditatii duce la precipitarea acidului oxalic; ~ cresterea acidititi accelereazA precipitarea acidului uric; ~ in mediul alcalin se precipita fosfarii FACTORI FAVORIZANTI: ~clima calda si uscata; + imobilizare prelungita la pat; - aport excesiv de saruri minerale = apai bogati in saruri de calciu; - alimente bogate in oxalati: spanae , ciocolata, cacao, viscere; -MANIFESTARI DE DEPENDENTA (SEMNE $I SIMPTOME) ~durere lombari permanenté. sau provocata de efort; B- durere colicativa: déterminata de faptul ca musculatura caliceala, bazinetala si ureterala se contracta pentru a evacua calcul De cele mai multe ori colicile apar dupa in efort fizic mai deosebit , dupa o calatorie cu automobilul, pe motocicleta (trepidatii), bai reci, alteori in cursul nopti ~ sediul durerii: apare in regiunea lombara, unilateral, cu iradiere caracteristica, de-a lungul ureterului spre organele genitale exteme, radacina coapsei - durata colicii: de la cateva minute la mai multe ore (2-6 ore): pozite antalgics-(culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat); + annette, nelinige, agitate, tenesme vezicale, disurie, polakiure, hematurie{adesea macroscopica) - greun, varsituri, meteorism, oprirea tranzitului intestinal ( scaunul si gazele) cu tabloul clinic de ocluzie dinamica (dificulteti de diagnostic si abordare terapeutica) paloae, transpiraii, exremitafi reci, pulsul mai des tahicardic, rareori, bradicardic, in formele prelungite grave pot sa apara hipotensiune, lipotimii, stare de soc, convulsii, ( la copii), delir (la adulti), poate sa apara febra moderata = examenul local : se constata exacerbarea durerii 1a percutia regiunii lombare cu marginea cubitala a mainii- Semnul Giordano- Pastemnatki (+) EXAMINARI PARACLINICE ~ evidenterea calculului (cistoscopie, urografic, radiografie simpla, echografie) = examenul urinei: hématurie (macro sau microscopica), in sediment: cristale de acid uri, ura, fosfai sau oxalayi; PROBLEME DE DEPENDENTA: alterarea confortului( disconfort) = legata de durerea vie, polakiure,disure, potential de deficit de volum lchidian legata de varsaturi transpirtii abundent, ~ potential de alterare a nutrtiei prin deficit ~legat de greata , varsaturi; potential de complicati: ~legat de cura de diureza la pacienti ca HT, insuficienta cardiace, - legat de dilatatia piclo-caliceala. OBIECTIVE Vizeaza ~combaterea duretii; - asigurerea confortului; + diminuarea anxietati, = prevenirea complicatillor, ~corectarea dezechilibrelor hidroelectoltice( la nevoie); ~ asigurarea ditei corespunzatoare. INTERVENTH Masuri de urgenta: ~repaus la pat; ~calmarea dureri; ~ combaterea star de soc; ~recoltarea de sange si urna pentru examinar de laborator; - suport psthic al pacientali; - observarea semnelor si simptomelor unor complicati( anurie, febra); - apicrea tratamentului specific in functie de natura caleulu: + Uiiazacalcica «= reducerea aportului de caleiu din alimentatie administarea substantelor care scad ebsortia calcului, ‘ratamentul afectunii cauzale, reducerea alimentelor bogate in oxalati( tomate, tlin,sfecla,citrce,ciocolta + taza oxalica: ~ dita fara tena, cacao, sucui de citrice; + itiaza uric: + dicta bogata in vegetal, restrctie de proteine, evitarea consumului de rdichi, fesole, mazare, ciuperc, ciocolata, conopida, + ltiaza fosfatca: - dita hiposodata bogatain proateine si lpide,evitrea consumului de branza, oua, legume uscate; - recoltarea produselor biologice pentru examinari de laboretor, 14+ Wegatirea pacientului pentru investiga radiologice; ~cura balneara: Calimanesti, Caciulta, Olanesti; 7 Pegatiea paciennuli i ingriji uterioae in cazl efectuari unortenici de alate sau distrgere a calculilor: ~ablatie chirurgicalapielolitotomie, ureterolitotomie); ~cistoscopie cu ablate; - ltouitieultrasoniea; 0 + #dministrarea tratementului medicamentos in functie de tipul litiezei + inhibitori ai formarii substentelor care precipita ~ substange care scad absorbtia calciutui; + substante care scad absorbria intestinala de fosfa Bibliografie: Ingrijri speciale acordate pacientlor de cate asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romane LTitirea, pag. 109-112 9. COLICA RENALA (NEFRETICA) Este un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretio, insott de agitate i iradieri uretero-vezico + Provocat de un spasm al cailor urinare excretoare superiosre. Cauze yeno-ureterala : prezenta de calculi in cavitatile renale, de unde pot migra in ureter si celelalte Litk Segmente ale caii excretoare constitue afectiunea care este cauza colicii. + Inflamatiite urogenitale : * plelonetita (infectia intereseaza caile urinare, bazinetul si parenchimul renal), { Ploneftoza (formarea unei pungi cu continut purulent, prin dstensie si distrugerea parenchimului renal). « tuberculoza renala. ‘nflamatitle urogenitale deterimina (insa rar) colic renale prin inflamatiile ureterela; obliterariureterale rin mucus si puroi; initatia plexului renal. % Tumorile renale si ale organelor de vecinatate (uter, colon, rect) provoaca foarte rar colici prin compresiune ureterala extrinseca si spasm asociat Simptomatologi % Durerea, determinata de faptal ca musculatura caliceala, bazinetala si ureterela se contracta pentru a evacua caleul, astfel ia nastere colica nefretica (renala), De cele mai multe ori colicile apar dupa in efort fizic mai deosebit , dupa o calatorie cu automobilul, pe motocicleta (trepidatii), bai reci, alteori in cursul noptii Sediul durerit apare in regiunea lombara, unilateral, eu iradiere caracteristica, de-a lungul ureterului spre organele genitale exteme, radacina coapsei Neliniste, agitatie, anxietate, & Uneori pozitie amratgica (culeat in decubit lateral cu membrul inferior flectat). Tenesme vezicale (nevoie imperioasa de mictiune) Disurie, polakiurie (uneori retentie de urina, alteori anurie). Hematurie (desea macroscopica) Ate simprome : greturi, varsaturi, meteorism, opritea tranzitului intestinal (scaunul si gazele) cu tabloul clinic de ocluzie dinamica (dificultati de diagnostic si abordare terapeutica). & Semme generale : Bolnaval este agitat, palid, ranspirat, cu extremitati reci, pulsul mai des tahicasdic, Gacor Pradicardic, in formele prelungite grave pot sa apera hipotensiune, lipotimii, stare de soc, convulsii, (1a copii), delir (la adulti), poate sa apara febra moderata. & Fxamenul local’: Se constata exacerbarea durerii la percutiaregiumii lombare cu marginea cubitela a mainii La palpare se pun in evidenta cele trei puncte dureroase ale ureterului superior: (paraombilical), mijlociu (prececal) si inferior (la tact rectal sat vaginal). Durata colicii: de la cateva minute la mai multe ore ( 2-6 ore). Conduita de urgenta Repaus la pat © Calmarea durerii Daca s-a eventualitetea abdomenulai aeut, se fac: aplicatii locale (sticle cu apa calda, termofor, comprese umede etc.) pe zona de maxinta durere (loja lombara, hipogastry), analgezice-antispestice (le indlextic medicului), scobutil compus - | fiola a $ ml injectata foarte lent iv Pentru intretinere 15Scobutil compus-supozitoare ( seu scobutil seu lizadon - supozitoare), apaverina fiole a 0, 04 g iv. sau im, atropina fiole a! mgi.v.; sc; im., Procaina (novocaina) 1% 10-20 mil iv. foarte lent algocalmin fiole a2 ml im, seu re * fortral fiola 1 ml im % Bolnavii cu colici rebele la tratament se interneaza in spital. De asemenea se inteneaza si cazurile suspecte de ascociere cu ocluzie dinamica Conduita in spital > Examinari de urgenta Suamen complet de urina: volum, densitate, culozre; albumina, puroi, pigmenti bilieri, sediment, testul Addis-Hemburger, urocultura, * radiografie renala pe gol Sagzoltare de sense (pentru cazuri grave): uree, ionograma, rezerva alcalina si alte examinari pentr diagnotic diferential: hemoleucograma, amilazemie, transaminaze, glicemie, bilirubinemie + inerale in cantitati de 2000-3000 ml/24 ore, favorizeaza % Administrare de ceaiuri diuretice si ape 1 diureza si eliminerea consecutiva a caleulului % Dupa calmerea durerii la nevoie se fac explorari pentru diagnostic etiologic: + urografie * pielografie . «© cistoscopie . & Trstament antalgic si spasmolitic; (indicat de medic, este descris la conduita de urgenta). Se mai asociaza fenobarbital, romergan, care potenteaza efectele procainei si atropine + In colicile violente prelungite, care nu cedeaza la medicatia amintita se uilizeaza: baralgim im. $s mialgin si atropina subcutanat {Jp cazuri cu dureri socogene: perfuzie intravenoasa lenta cu procaina 1%, etropina, papaverina si mialgia ( sub controlul ritmului cardiae si respirator) % Antibiotice in caz de infectie + Combeterea starii de soc % Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica ( Ie nevoie) % | um cazurile in care ratamentul medical nu a dat rezultae sau in cazurile complicate cu suferinta renala se aplica tratament urologic si, Ja nevoie, chirurgical Bibliografie: Urgente medico-chirurgicale , L Titirca, Editura Medicala, 2013 10. INGRIJIREA PACIENTULUI CU PNEUMONIE PNEUMOCOCICA Definitie: Pneumonia preumococica este © pneumopetie acuta provocata de peumococ care afecteaza un lob, debuteaza cut si are evolutie ciclica, Circumstante de aparitie > apare frecvent le barbati, in special ierna; ~ pare secundar unor infectii virotice, gripe, corize, laringite, ete Cauze favorizante: frig, umiditae, zleoolism, oboseala fzica sau psihica, unele boi eronice ca insicienta cardiac, ciroza, diabet zaharat, Manifestari de dependenta: = debut bruse; = frison = febra in “platou’ + polipnee; + junghi toracic: 7 fuse, la inceput uscata, apoi cu expectoratie (galben-ruginie, vascoasa); + tehicardie; + frecvent hempes labial Examinari paraclinice (investigatii) ~ AS.LO (crescuta in pneumonia streptococica); 16~ radiografie toracica; + examene de laborator: hemoleucograma( leucocitoze cu neutrofilie), VSH (crescuta in pneumonia pneumococica), fibrinogen (hiperfibrinemie); + examenul sputei: pneumococi, streptococi. 6. Problemele pacientului: ~ _alterarea respiratici, : ~ clearance ineficient al cailor respiratorii, obstructia cailor respiratorii + potential de deshidratare, - disconfort, ~ _ potential de complicatii. 7. Obiective de ingrijire Obiectivele vizeaza ~ combaterea infectiei; eliberarea cailor respirator ameliorarea respiratiei; prevenirea complicatilor. 8. Interventii autonome si delegate ale asistentului medical asigurarea repausului la pat in pozitie sezand, in perioadele febrile; ~ acrisirea incaperii ; ~ umidificarea aerului; ~ administrare de oxigen; = + alimentatie lichida si semilichida in perioadele febrile, cu aport caloric corespunzator necesitatilor;treptat se twece la alimentatia normale; ~ hidratare corecta, asigurandu-se o cantitate suplimentara de lichide din cauza pierderilor prin febra, polipnee, transpiratie; ~ igiena tegumentelor si a mucoaselor, in special a cavitatii bucale; + ajutarea pacientului_ sa adopte pozitii care faciliteaza expectorarea; ~ incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea tonusului muscular; ~ ajutaree pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale, mentinerea autonomiei si incurajarea lui sa participe Ja ingrijiri prin cresterea graduala a activitatii in functie de toleranta; + masuraree functiilor vitale ; + recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinari de laborator; ~ administrarea tretamentului medicamentos prescris: tratament etiologic, simptomatic, tratamentul complicetiilor + educetie pentra sanatate: ~ semnele de recunoastere a eventualelor complicatii (febra dupa administrarea antibioticelor, modificari ale spute intensificarea durerii toracice, scaderea tolerantei la efort); ~ necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea secretilor; ~ altemnarea perioadelor de activitate cu pericade de repaus; + efectuarea exercitiilor respirator; = tozleta cavitatii bucale dupa expectorare. Bibliografie: Definitie, circumstante de aparitie, cauze favorizante, investigatii: C. Borundel , Medicine interna pentru cadre medii, Editura ALL,2011, pag 293- 294, Manifestari de dependenta, examinari paraclinice (investigatii), problemele pacientului, obiective de ingrijire, interventii autonome si delegate ale asistentului medical: Ingrijin speciale acordate pecientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romanesca, 2008, L Titirca, 42-44 1i. INGRIJIREA COPILULUI CU GASTROENTERITA ACUTA Definitie: Se caracterizeaza prin asocierea de scaune diareice cu varsaturi numeroase,pana la intoleranta gastrica pentru 0 perioada relativ limitata 1-3 saptemani. Etiologi 2. Cauze alimentare: -ebuzuri cantitative rori calitative: -alimente necorespunzstoare -alimente gresit preparate. 72.Cauze infectioase digestive: ~ in cazul gastroenteritei predomina cauzele infectioase « Infectii bacteriene: snespecifice - flora intestinala autohtona exacerbata ce Escherichia coli pathogen Yersinia enterocolitica -Campylobacter jejuni “Shigella -Selmonella Clostridium difficile -Aeromonas, «# Infectii virotice: Enterovirusuri -Rotavirusuri « Infecii parazitare: ~Giardia(Lamblia)intestinalis “Entamoeba histolitica Entamoeba coli Blastocystis hominis Sulnfectiile parenterale: -Rinofaringita acuta -Adenoicita acuta -Pneumopatii acute L.Cauze roxice: “Intoxicatii cu nitrit din apa de put -Intoxicatii cu insecticide -Intoxicatii cu saruri de mercur -Intoxicatii cu naftalina AIntoxicatii cu arsenic S.Cauze alergice: “Intoleranta sugarului la anumite tipuri de lapte G.Cauze favorizance: Deficite biologice: -malnutrtia protein-calorica -hipovitaminoze -lgiena deficitara -prezenta mustelor -Sezonul cald pentrs infectiile bacteriene enterale -Sezonul rece pentru infectiile parenterale Simptomatotogi “scaune modificate,semlichide sau lichide,uneori mucosanghinolente, in numar variabil, in fumctie de gravitate ~varsaturi absente,rare sau numeroase,in functie de component gastric ~apetitdisparut in majoritatea cazurilor,present doar in formele usoare -coliei abdominale ~febra,uneori foarte ridicata in functie de germenul infectios -in formele usoare stare generala buna -in formele grave stare generala alterate ~Pierdere in greutete,dupa intensitatea si durata manifestarilor bolii -colaps prin hipovolemie si de cauza infectiosa in formele grava ~semne de deshidratare acuta: uscaciunee tegumentelor si a mucoaselor,oligurie. PROBE DE LABORATOR: ~Coprocultura: pentru identificarea germenului bacterian causal si sensibilitatea la antibiotice a cestuia prin efectuatea antibiogramei “Hemoleucograma: evidentiaza leucocitoza cu neutrofilie in infectile bacteriene ~Tonogrema serice: in formele grave, urmarind stabilirea pierderilor hidroelectrlitice si echlibrul acido-beric. 18ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA COPILULUI CU GASTROENTERIT. 1,Urmurirea evolutiei manifestarilor digestive: snumanul si aspectul scaumelor snumanil si aspectul varsaturilor -durerile abdominal -modificarile aparute in starea generala a copilului -aparitia sau scaderea febrei -cantatirea la interval scurte a copilului 2,Stabilirea planului de realimentare progresiva cu alimente premise si controlar de catre familia acestuia 3.Recoltarea probelor de laborator mentionate si inregistrarea rezultatelor. 4.Montarea unei perfuzii endovenoase de rehidratare,ta indicatia medicului. Urmerirea ritmului in eare aceasta se desfasoara si cum este tolerate. Efectuarea tratamentului si urmarirea modului cum acesta este tolerat -eventualele teactii secundare de semnallt. Pentru o periada de timp variabila,va recomanda albtinerea de la alimentele"*eu rise -prune,porum,pepene,pere -caise verzi,ceapa,usturoi,seminte,varza -fasole uscata,salata de vinete,conopida, -sucuri,sosuri graselapte batut -inghetata,créme de cofetarie,torturi spectarii lui de catre bolnay si Bibliografie:" Puericultura si Pediatrie” pagina 289-291, Prof.Dr.Crin Marcean, _Dr.Vladimir Mihuilescu. = definitie( 328-331) - etiologie ( pag 318) ~ simptomatologie, probe de laborator , rolul asistentei medicale in ingrijirea gastroenteritei acute ( pag 328-331), 12. INGRIJIREA COPILULUI CU BRONHOPNEUMONIE Definitie Bronhopneumonia ~ este o afectiune pulmonard acuti, grava, intélnita de regula pana la varsta de 3 ani, caracterizata prin aparijia de multiple focare de condensare, centrate pe cate o bronhie lobulara si, cel mai adesea, prezente in ambi plaméni Etiologie Cauza determinanta + infectia aerogend sau hematogend cu. pneumococ( Streptococcus pneumoniae), haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae, mai rar cu alti germeni bacterieni. Cauze favorizante — sezonul rece, varsta mic&, rezistenfa scazut la infectii prin stare de denuttitie, deficite imune. Simptomatologie: - debut bruse in plina stare de sanatate sau ca urmare a unei infectii acute de cai aeriene superioare; ~ febra ridicata ce poate adesea depasi 40°; = dispnee marcati insitita de polipnee, geamat expirator, batai ale aripilor nazale care ritmeaza miscarile respiratorii; = taj intercostal cu miscari ritmice i = tuse moniliforma, obositoare; - cianoza perioronazala, stare general profuund alterai + reactivitate scazuta: - privire anxioasa, facies suferind; - in forme grave- coma hipoxica; ~ anorexie (refuza san sau biberon): = semne de insuficienté cardiac’ — tahicardie extrema, jugulare turgescente, edeme periferice si la fata, hepatomegalie: - diaree insotiti de varsituri Exai paraetini - examen radiologic pulmonar; - HLG evidentiaza anemie intrainfectioasa, leucocitoza crescuta si neutrofilie: - gazometria sanguina evidentiaza scBderea saturajiei de O., cresterea PaCO; si acidoz’ respiratorie; n piston” ale capului, ritmand miscarile respiratorii 19- examen bacteriologic din secretia traheala si antibiograma: Interventii aplicate copilului spitalizat: Asigurarea conditiilor de mediu: > Microclimat corespunzator (temperatura, luminozitate, umiditate); > Mediu securitar (plasarea patului la distant de surse de caldura, plasare de bare laterale sau plase la paturi, indepartarea obiectivelor taioase) > Lenjeria de pat si de corp curate; > Jucarii in functie de varste. Abordarea copilului cu calm, blandete, rabdare; Asigurarea unui regim de viata echilibrat cu respectarea orelor de somn, baie, alimentatie in funetie de varsta Pregatirea copilului pentru interventi si tratamente: > Explicarea tehnicilor pe intelesu! copilutui; > Va fii lasat sa manevreze anumite aparate si instrumente (fara a exista pericolul desterilizari) si sa Te utilizeze ca peo jucarie; > Pe cat posibil se vor evita masurile de constrangere; > Va fii felicitat si recompensat pentru comportamental din timpul interventiei. Permiterea punerii in practica a abilitatilor dobandite: mers, imbracat, dezbracat, alimentat singur (in ‘masura permisa de boala si sub supraveghere); Oferirea de activitati de destindere utilizand materialele care pot fi aduse de parinti: jucari, carti, cascte audio cu muzica sau povesti, casete video cu desene animate; Incurajarea comunicarii cu ceilalti copii din salon; Asigurarea ingrijrilor igienice: > Indrumarea si supravegherea copiilor mari; > Bfectuarea acestora in eazul copiilor mici Supravegherea copiluli > Masurarea functiilor vitale si vegetative; > Observarea tegumentelor si mucoaselor; > Observarea starii generale; > Aprecierea comportamentului Recoltarea produselor biologice si patologice; Asigurarea alimentarii copilului > Verificarea alimentelor primate de la bucataria dietetica (daca corespunde regimului si daca au temperatura corespunzatoare); Supravegherea alimentatiei celor care se autoservese; Alimentarea sau ajutarea in alimentatie a copiilor mici; Se acorda timp suficient alimentaris Observarea apetitului, a cantitati de alimente consumate si aparitiei unor simptome dupa alimentatie (greata, varsaturi, diaree). Aplicarea tratamentului prescris; Aplicarea masurilor de prevenire a infectiilor nosocomiale: > Curatenie, dezinfectie, sterilizare, izolare: > Purtarea echipamentului de protectie; > Interzicerea vizitelor persoanelor straine; > Respectarea circuitelor functionale. Participarea la examinarea medicala a copilului; Prevenirea accidentelor: > Nu se vor las medicamente la indemana copiilor; Se va verifica temperatura alimentelor si lichidelor ce urmeaza a fii oferite Supravegherea atenta; Trierea jucariilor; Educatia mame privind ingrijirile ulterioare la domicili. viv vy Bibliografie: 1,Puericultura si pediatrie ~ indreptar pentru asistentii medicali, Colectia Fundeni, Ed. RCR, Bucuresti 2004 — Pr. Dr. Crin Marcean, Dr. Vladimir Mihaileanu, pag. 237- 239 si pag. 248 ~ 250. 202Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistenfi medicali, Ed. Viata Medicalé Romineasca, Bucuresti, 1998 ~ sub redactia Lucretia Titirea, pag.250-252 13. INGRIJIREA PACIENTULUI CU HEPATITA VIRALA ACUTA A 1. Defini Hepatita viral acutd A este o boala infectioasa determinat& de virusul hepatic A (din genul Enterovirus) cu caracter hepatotrop, provocénd o boala generala a organismului si mai ales a ficatului. 2. Culegere de daye a. Circumstante de apariti + factorii determinant * transmitere pe cale fecal — orala (digestiva) «contact direct sau indirect; = factorii favorizanti * varsta (hepatita A domind la varsta copilariei);, ‘+ deficiente de igiend personala, comunala (ape contaminate) si alimentar& ‘+ persoane cu infectii inaparente in colectivitayile de copii; ‘+ _lipsa de cunostinte ale pacientului si ale familiei despre boala b. Manifestiri de dependenti: ~debut pseudo-gripal cu febr8, dureri musculare, manifestari catarale respiratorii Z - debut digestiv cu semne de gastroduodenita ~ manifestari digestive ~ enorexie (cu repulsie de alimente, balonare) + greaga, varséturi - dureri: epigastrice, cefalee + senzatie de greutate in hipocondrul drept + prurit + icter al tegumentelor si sclerelor - astenie pronungata, amefeli insomnie sau somnolenta ~ irascibilitate sau apatie + oligurie cu urini hipercrome + constipatie cu scaune decolorate . Examiniri paraclinice: = examingiri curente: + Leucograma si VSH, au valoare in @ indica etiologia virala (leucopenie cu VSH normal sau chiar incetinit datorita hemoconcentratiei) + Examenul urinei (urobilinogen crescut, bilirubind prezenta) - examinari patogenice, cu valoare de a stabili suferinja hepatocelular&: * Transaminazele (TGP, TGO), aldalozele, si sideremia crese. ~ examinari specifice: ‘+ Imunoelectromicroscopia - deceleaza antigenul hepatic A din materiile fecale + Decelarea anticorpilor anti HAV, prin testul radioimun (RIA) sau imunoenzimatic (ELISA) ~ alte investiga * Sindromul de inflamagie (teste de disproteinemie, electroforeza) * Sindromul colestatic (bilirubina, fosfataza alcalina) ‘+ Sindromul de deficit functional hepatic (testele de coagulare, metabolismul glucidic), 3. Probleme de dependenta ‘+ Hipertermie legata de manifestarea generala infectioasa, fara frisoane; + Disconfort legat de prurit, de durerile musculare, articulare, de manifestarile digestive, manifestarile catarale; * Greturi, varsaturi legate de gastroduodenita ‘+ Anorexie legata de afectarea stomacului, intestinului si alterarea gustului; * Alterarea nutritiei prin deficit din cauza anorexiei, greturilor si varsaturilor; + Dureri-epigastrice, de cap, articulare, musculare legate de infectia care afecteaza aceste organe; ¢ Diminuarea mobilitati fizice (intoleranta la activitati) legata de astenie, ameteli, alterarea metabolismului; * Afectarea tegumentelor si mucoaselor legate de urticarie, de coloratia galbena (bilirubinei crescute); 21* Eliminare urinara inadecvata (prin ologurie la incepot) legata de retentia hidrica sau tulburare in ‘metabolismul apei si al electrolitilor, cu cresterea lichidului extracelular; ‘+ Constipatie sau diaree legata de insuficienta secretorie a pancreasului exocrin, de colestaza; ‘+ Cunostinte insuficiente asupra bolii si legate de regimul igieno-dietetic; + Anxietate legata de evolutia prognosticului boli; * Rise de infectii bacteriene sau virale supraadaugate, legate de starea dé nutritie anterioara (in special carente de proteine), de boli cronice asociate. 4, Obiectivele de ingrijire Vizea2: ~ diminuarea febrei sia pruritului; ~ ameliorarea varséturilor gia greturilor: ~ reducerea durerilor ( de cap, epigastrice, musculare, articulare); ~ ohidratare si stare de nutrtie adecvat - ameliorarea confortului fizie gi psihic. Pacientul ~s8 se deplaseze fard ajutor 8 aibe tegumente si mucoase curate, inte ~ s& prezinte o diureza gi un tranzit intestinal normal: = 88 nu prezinte anxietate; + si fie instruit asupra regimului igieno-dietetic; ~ s8 cunoasca principalele grupe de alimente si conginutul lor in factori nutritivi; 3 sd nu prezinte infeotii intercurente bacteriene sau virale. ni autonome si delegate: le vizeaza: protejarea ficatului, sprijinirea regenerarii celulelor hepatice, corectarea reactilor inflamatorii sia altor dezechilibre functionale, protejarea pacientului de alte infectii limitarea transmiterii bolii }.4zolarea pacientului , de obicei in spital cel putin 2 sptimani de la debutul boli 2.Observarea functiior vitele gi inregistrarea valorilor, lor in FO 3.Asigurarea odihnei: repaus la pat, in pericada acutd a bolii, dupa perioada acutd, repaus relativ in covalescenté poi reluarea treptata a activitiii 4.Combaterea febrei: microclimat corespunzator in salon, imbricdminte lejer8, medicaie antipiretic’ prescrisa de medic 5.Combaterea varsdturilor: ingerarea de cantitati mici (30-60 mil) de lichide reci (ceai, siropuri diluate), la intervale de 30 - 60 minute, la acelasi interval se pot da pacientului bucdji mici gheafa pe care le suge. 6.Observarea semnelor de dezhidratare 7.Respectarea dietei (mese mici si frecvente) in functie de toleranta digestiva sau de apetitul pacientulu + Dieta lichida 1,5 ~2 | pe 2i, hidro-lacto-zaharata (sucuri de fructe, in special citrice, ceaiuri, compoturi supe de zarzavat, lapte, iaurt) * Apoi, dieta va cuprinde alimente si preparate usor digerabile, care sa asigure un aport suficient de glucide si un aport suficient de aminoacizi necesari regenerarii celulare 8.Asiguratea tranzitului intestinal normal se realizeaz8 prin: regim de fructe, zarzavaturi, la indicatia medicului clisme sau laxative 9.Administrarea medicamentelor Ja indicatia medicului: simptomatice, hepatotrope, vitamine, corticoizi — tn formele severe 10.Educarea pacientului ‘Pentru crutarea ficatului, pacientul va evita asocierea altor noxe (efort, abuz alimentar, toxice, etc.) + Va evita consumarea alimentelor interzise: prajeli,rantasuri, grésimi animale, conserve, afumaturi, alcool Pentru dispensarizare corecti. pacientul va fi informat c& disparitia icterului si a celorlalte semne nu inseamna vindecare total&; refacerea ficatului necesitt timp mai indelungat (2-3luni) si urmarirea se face timp de 12 luni (clinic gi prin examene de laborator) ‘Familia si pacientul va fi incurajata s& pund intrebari, s8 se informeze despre bold, regim igieno-dietetic ‘Informarea pacientului despre transmiterea bolii si a modului de prevenire a hepatitei de tip A. Bibliogratie: IManual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistenti medicali, Ed. Viaja Medical’ Roméneasca, Bucuresti, 2008 - sub redactia Lucretia Titired, pag. 287-292 2.Boli infectioase si epidemiologie, Ed, Info Team, Bucuresti, 1999, Constantin Bocérnea, pag. 166-176. 22