LEACURI DIN FARFURIE Volumul I — Retete de siinatate cu fructe si legume -QO HP evista “Formula AS” si-a facut 0 traditie din popularizarea medi- cinei naturii. Suntem frafi de cruce cu Floarea de Musetel. Mii de ani inainte ca medicamentele de sintezi si fi fost inventate, oamenii s-au vindecat cu ce le-a lsat Dumnezeu la indemani: ap curata, ierburi, fructe gi soare. Adevarat: cerul boltit deasupra lor era pe atunci mai albastru gi iz- voarele mai limpezi. Nu apiruserd inca poluarea si ingrds4mintele chimice, surmenajul gi stresul, fiorosii dugmani ai omului contemporan. Apelul nostru Ja medicina naturii nu are, insa, intentii razboinice. Nu vi vom indemna niciodata si renuntati la sfatul medicului specialist, atunci cand va confruntati cu probleme grave de sAnitate, dar nici si intindeti mana dupa antibiotice atunci cfnd stranutafi. E ca gi cAnd afi trage cu tunul in vrbii. indemnul nostru este, de fapt, mai profund. Indriznim s4 vi sugerim si traiti cumpatat gi curat, in spiritul naturii gi in armonie cu ea. Hrana noastrii de toate zilele nu trebuie transformata in otrava, ci in medicament. Cercetirile din ultima vreme au ajuns la o concluzie care nu poate fi pus& la indoiala: aga cum mancarea contribuie in mare misura la aparitia bolii, tot ea poate si o gi vindece. Chinezii au un proverb plin de intelepciune: “Indiferent cine este tatdl unei boli, mama este alimentatia gregité”, spun ei. Un adevar care nu si-a pierdut valabilitatea de-a lungul a mii de ani. Concluzia? Sanatatea std in miinile noastre, adicd in farfurii. Alegand alimentele potrivite, vom preintam- pina suferina si vom sti si ne vindecim. Retetele cu legume gi fructe pe care vi le propunem (fntr-un volum urmiator va vom oferi refete cu alimente) fac parte dintr-un tezaur de leacuri populare, verificate prin mii de ani de experienta, si pe care lumea contemporanii le descopera cu interes gi respect. Va dorim din suflet s4 nu aveti nevoie de ele, dar daca aveti, si le intrebuintati cu folos! Sanziana Pop EG -&CUPRINS Leacuri cu fructe Afinele Agrisele . Ananasul Alunele . Caisele Castanele comestibile Capsunile Catina .. Ciresele . Coacazele neg Coacazele rosii Dudele Fragii ... Gutuile .. Lamaile .. Merele .. Migdalele Murele .. Nucile .. Pepenii .. Perele ... Piersicile ... Portocalele . Prunele .... Rabarbarul . Rodiile Smochinele . Strugurii . Visinele . Zmeura .Leacuri cu legume Ard Anghinarea Cartoful Castravetele . Ceapa .... Conopida : Dovieacul ........... Fasolea verde si uscata Hreanul ............. Mazarea . . Maslinele . Morcovul . Napul .. Pastarnacul Patrunjelul Prazul .... . Ridichile rogii ... : Ridichile negre ..............-------5 Rosiile ... . Salata verde Salata de iarna (salsifi) Sfecia rosie ......... Spanacul . Telina ... Usturoiul ..Ss spune c& erau cu- noscute si apreciate cu 30 de secole inainte de Cristos! Cresc pretutindeni in Europa, in Pirinei, in Vosgi,in Alpi, in Dolomifi gi-n Carpati, pe costigele insorite de la margine de piduri. Le cunosteau si da- cii, dup cum spune Dio- scoride, un medic grec care a ajuns in nordul Dunirii. C& este adevirat 0 dove- dese gi lucririle vechi de medicina popular, din care rezulta c& afinele erau cu- noscute si folosite in toate regiunile firii, atat ca ali- ment, ct gi ca medicament. Daci in Muntenia, din fai- na de afine se ficeau turte pentru diaree si dureri de stomac, in Ardeal, la mare trecere era gi este afinata, care nu lipseste din nici 0 casa. O bauturi siniitoasi Leacuri cu FRUCTE Afinele si delicioa- sé, facuta cu zahir i alcool. Pe lan- ga puterea pe care o au asu- pra suferintelor intestinale, afinele posed in plus 0 substanf& activa care actio- neaza asupra retinei gi inta- reste vederea noc- turnd. fn Franta, pilotii de pe li niile aeriene beau “oficial” un pa- har de suc de afi- ne, vreme de pa- tru zile, diminea- ta si seara, inain- te de a porni in curse hun Tratamente UZ INTERN Afectiuni oculare Zdrobiti 3-4 linguri de afine gi punefi-le la macerat intr-un litru de api cilduta, vreme de o ord. Puneti apoi vasul pe flacdra mica gi lé- sati-le si se infierbante ugor, pana dau in clocot. Se lasa la fiert 15 minute, apoi lichidul cu fructe cu tot se las si se riceasca. Se bea cite o jumitate de cana din ord in or’ (lichidul + fruc- tele). Diabet Infuzie de frunze de afin (0 linguriti de frunze opi- rite cu 250 ml ap cloco- y titd). Se las& 20 de minute, se strecoa- ra. Se beau trei cdni de ceai pe zi, in cure de o lund, cu de a sciidea nivelul zaharului din san- ge. Eficienta sporeste daci sunt combinate cu frunze de fragi. Diaree rebela, dizenterie, enterite, fermentati intestinale Mancati cat mai des afi- ne proaspete sau uscate, Beti 3 cani de ceai de frun- ze de afine, preparat dupa reteta de mai sus. ——__}Enterocolita Pe lang ceaiul de frun- ze de afin, se recomanda gi decoctul de afine uscate (0 lingurita la 200 ml api). Se fierbe 5 minute la foc mic, apoi se las la racit 15 minute. Se beau 2 c&ni pe zi. Maceratul la re- ce: | linguriti de boa- be uscate se lasd la macerat 8 ore tn apii rece. Se beau 2 cini pe zi. Gingii imflamate Beti de mai multe ori pe zi cAte-o inghititura de suc de afine. fnainte de a-l in- ghifi, migcafi-1 in gura in- colo gi-ncoace (printre dinti). Incontinenta urinara Dati-le copiilor si bea decoct de frunze de afin (40 g la 1 litru de api). Se fierb 2 minute, se las& si se raceasca. Se beau dou cani pe zi. UZ EXTERN Afte bucale Badijonafi-va zonele a- tinse, de mai multe ori pe zi, cu un decoct concentrat din afine proaspete sau us- cate, in doz de 10 grame la un litru de apa usor indulcita. Hemoroizi Spalituri si com- prese locale cu decoct de frunze uscate sau ma- cerat obtinut in api rece (se las peste noapte). Plagi, rani Bogat in tanin, afinul are proprietati antiseptice gi bactericide. Se curata pla- gile cu un decoct obtinut din 20 g frunze la 1 litru de apa. Prurit, eczeme ‘Tamponari si comprese cu decoct de frunze de afin (50 g frunze zdrobite la 1/2 litru apa), aplicate pe locu- tile bolnave. Se las& s4 ac- fioneze peste noapte. Refetele strabunicii Afine cu iaurt Mixati 0 cana de afine| curdtate gi spalate pentru a obfine o past. Amestecati-le cu iaurt (preferati-le pe cele roménesti, “Napolact”, “Zu- zu”, sunt mult mai bune gi ‘mult mai proaspete decat ce- le de import) si cu miere du- p& gust. Veti obtine o bombi de siniitate, cu gust delicios. Afinaté Ingrediente: 5 kg afine,2 kg zahar, 1 1 alcool de 80 grade. Mod de preparare: se aleg afinele, li se inlatura co- ditele si se spal%. Se pun intr-o damigean’ ~ un strat! de fructe, un strat de zahar. Se leaga vasul la gura cu o} panz& gi se las& pani se to- peste zahirul (2-3 sipta- mani). Cand zeama lisatd acoperi fructele, se adauga alcoolul si se astup’ dami- geana cu dop. Dup 3 luni, biutura poate fi consumatii. Poate fi strecurata sau lasata| cu afinele in ea‘ (fi di mail multi arom’). Se bea ca ape- ritiv sau in caz de dureri de| stomac.lunoscute la noi de pe vremea dacilor, agrigele au fost nominali- zate oficial abia in anul 1550, intr-una din cele mai vechi cirfi de bucitirie editata la Florenta, in Italia, unde se spunea ci ele erau cultivate de cilugirii de pe muntele Vernia, de unde gi numele ei popular de “Stru- gurii fratilor”. Acrigoare la gust, agrigele reprezinté 0 materie prima ideal pentru compot $i jeleuri, dar si un medicament natural de na- dejde, datorita continutului Jor extrem de bogat in fosfor, calciu, potasiu si magneziu, precum gi vita- mina C. Intre toate in- susirile lor medicale, la loc de frunte se afla felul in care elimina toxinele din rinichi, maresc volumul urinei, stimuleazi functiile hepatice si remineralizeazi Agrisele organismul. Mai putin fo- losite in sud, agrigele se bucuri de mare trecere in tinuturile din nordul tari, unde sunt nelipsite in gra- dini. Tratamente 8 uz INTERN Crampe ia stomac ‘Amestecati o lingurd de | frunze de agrige cu o lin- gurii de frunze de reglist si fierbeti-le intr-un litru de api. Beti-le in caz de crizi. La far’, iarna se minanc’ dulceati sau gem de agrise, iar vara fructe crude, c! ele contin acid malic si ci- trice, care actioneazii favo- rabil asupra crampelor la stomac. Dispepsie (digestie dificila si dureroasa) Infuzati in- trun litru de api 10 g de frunze de agri- se, 1 g de scor- ligoari si 1 g de cuigoare aromate, Se bea de trei ori pe zi. Ficat gras, galbenare, insuficientd hepatica Faceti o cur’ lungi, band zilnic 2-3 c&ni de in- fuzie din frunze de agrise, de preferinti dup’ mesele principale. inflamatiile cailor urinare, guta, artrita, reumatism Se beau 100-200 g de suc de agrige pe zi, in 3-4 reprize. Se mandnci fruc- tele ca atare. Lipsa apetitulul Méncati, inainte de ma- s&, cfiteva boabe de agrise crude, sfaramate cu o fur- culita. Reteta strabunicii Nectar de agrise 3 kg de agrise bine coapte se spalA sili se in- laturd coditele. Se trec prin magina de tocat car- ne, Pasta obtinut se pu- ne intr-un vas emailat, se aseazi pe flactri mica, pana ce ajunge la 80 de grade, dup’ ca- re se trece prin sit&. Se a- daugd un ee Pahar RP de sirop ee” de zahar la doui pahare de pasti de agrise. Si- ropul se obtine din 250 g zahét la 1 litru de apa. Se toarn in sticle gi se tine Ja rece.Ananasul A mnasul a fost adus in Europa de Co- jumb. Cfnd a ajuns a doua oara in America de Sud, el aramas att de uimit de gus- tul lui minunat, incat l-a con- siderat “regele fructelor tro- picale”, incarcandu-si la ma- ximum corabiile cu ananas. Astazi, ananasului is-au descoperit si virtuti medi- cale. Cu fermentii extrasi din sucul dulce, medicii in- cearci si inving’ cancerul. in plus, ana- nasul _fluidizeazi sngele, stimuleazi gg circulatia, ajutt la curiitarea vaselor © sanguine de “rugina”, pre- venind accidentele vas- cular-cerebrale gi infarctul miocardic, ceea ce ar trebui s& ne conving’ st bem zil- nic cfte un pahar de suc sau si mancim cate un sfert de ananas de marime medie. Tratamente UZ INTERN Anemie si convalescenta Aveti nevoie de un pa- har inalt, cilindric. Se alege © portocal de circumferin- {a paharului gi se taie cate- va rondele cu grosimea de 5 mm. fn pabar se toarni 100 ml suc de ananas, se acoperi cu o felie de porto- cal. Deasupra se toarni 150 ml suc de mir, se pune o frunzulitaé de menta gi se acoperi cu 0 felie de por- tocala. Se mai toarnd suc de portocala, se ageazii dea- supra cAteva bobite de stru- guri si, dupa dorint&, un cu- bulet de gheati. Cocktailul cregte puterile de apiirare a organismului si diminueazi stirile depresive. Raceala La primele sem- ne de riceald se face o pasta din 100 g de ananas ) proaspit, care se Joy amestecd cu 150 ml de borg de ca- s&, suc din 1/2 de limaie, 2 linguri de sirop natural de coaciize si o lingurité de miere de albine lichida (ne- incilzita). Se bea de 2-3 ori e Zi. Viermi intestinali Fructul intreg, necuritat de coaj, se spalii bine cu apa fierbinte, se taie in bu- c&ti mari, care se opiresc cu un litru de api clocotita. Vasul se acoper’i cu un ca- pac, deasupra se aseazii o pernd si se infuzeaza timp de 3 ore, Infuzia strecuratS se bea de 4 ori pe zi: dimi- neata pe nemAncate, de doud ori in timpul zilei, cu o ori ‘inainte de masa, gi seara,cu doua ore dupa ultima masa. XTERN Hemoroizi, dermatite, escare Un litru de api se aduce pana la clocotire, se pune coaja unui ananas tocati marunt gi se lasa si fiarbi pe foc mic, 20 de minute. ‘Apoi se adaugii 2 linguri de rozmarin gi se mai las& si fiarba inc 10 minute. De- coctul se strecoara dupa ra- cire. Un tampon imbibat cu lichid se introduce fn anus pentru hemoroizi interni sau se aplic& pe anus pentru cei externi. In cazuri de es- care gi alte afectiuni ale der- mei, se tamponeaza pielea cu decoct de 4-5 ori pe zi. Negi, bataturi Ziua se ung locurile cu pricina cu o feliu de ana- nas, iar inainte de culcare, se aplic& pe negi sau biti- turi o felie de coaja, cu par- tea umedi spre piele, gi se prinde cu leucoplast. Dimi- neata, picioarele se tin in apa fierbinte cu sare gi bi- carbonat de sodiu. Se repe- t pand se inlitura bitatura.losirea alunelor ca aliment pare s& co- boare in preistorie, dup’ cum rézult4 din resturile fosilizate gisite in mormin- tele neolitice. E posibil chiar ca oamenii acelor timpuri, care nu cunosteau conser- varea fructelor, s& fii adus alunul din paduri mai a- proape de casi, pentru a-i avea fructele la indemana. Cert este ca in antichitatea romani, el devenise cele- bru, nu doar pentru virtutile sale alimentare, ci si ca me- dicament. Astfel, in secolul unu, Dioscoride recomanda alunul impotriva tusei sia bronsitei, in vreme ce Ca- ton fl luda ca antidot pen- tru impotenti. Chiar si as- tizi, li se recomanda per- soanelor obosite, confrun- tate cu stres sexual, si ma- nance cat mai multe alu- ne. Arbust cu ramuri flexibile, dotate cu insu- sirea prea minunati de a Alunele descoperi_ iz- voarele ascun- se in pimant, alunul atinge 2-5 metri inal- time gi creste mai ales in lu- minigurile din i paduri. Fructe- le lui, imbracate intr-o ca- masa verde, sunt foarte bo- gate in potasiu, calciu si fosfor si in hidrati de car- bon. Pentru sanitate, se fo- losese atat scoarta, frunzele $i florile, cat gi fructele (se- mintele din interior). Tratamente UZ INTERN Anemie Se face toamna o cura de alune curdtate de coaja, neprajite i nesirate. Diabet Alunele trebuie incluse in mod constant in hrana diabeticilor. Ca supliment, se ia de doua ori pe sapta- mana c&te o linguritd de ulei de alune, dimineata, pe stomacul gol. Curatarea sangelui Preparati o infuzie din 25 g frunze de alun opirite cu un litru de apa in clocot. Strecurati, indulciti cu pu- {ind miere gi beti trei cesti pe zi, intre mese. Hemoroizi Se prepari un decoct dintr-o lingura de frunze uscate si méicinate lao can de apa. Se fierbe 5 minute Ja foc potrivit. Se strecoar’. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Hepatita, emfizem pulmonar, silicoza pulmonara Infuzie din 1-2 linguri de muguri opiriti cu 250 mil apa clocotita. Se lasd/ ceaiul acoperit 15 minute. Se beau 2 c&ni pe zi. Obezitate Beti la discretie un de- coet preparat din 30 g flori (amenti, florile masculine, $n forma de ciucuri) fierte intr-un litru de apa, vreme de un sfert de or’, pe foc mic. Se las s& se riceasca. gi se strecoara. Teniaza Se ia cate o lingura * de ulei de alun, zilnic, pe stomacul gol, vreme de 15 zile.Tuse Luati 30 grame de alune decojite si spalate in apa calda. Pisati-le intr-o piulita de lemn sau de piatra si varsati apoi peste ele 150 ml de vin alb. Adaugati 30 ml de sirop de patlagina si amestecati. Vefi obtine 0 emulsie care se admini treazd in caz de tuse rebe- 14. Diminea- ta se bea o cana pe sto- macul gol, Ja pranz — dupa masa, iar seara la culcare. Varice, ulcere varicoase Fierbefi 40 g coaja de alun intr-un litru de ap’, pind rimfne la jumitate. Bei douX c&ni pe zi din acest decoct. (Coaja de alun trebuie recoltati de pe ramurile tinere, la sfargitul iemnii. Se usucii la loc cald si umbros.) Contra varice- lor este foarte eficienté tinctura din frunze de alun, Se iau de doua ori cate 60 de picaturi pe zi, diluate in ceai. UZ EXTERN Dureri de urechi Macerati, vreme de 7 zile, petioli de crin alb in ulei de alune. Conservati-i intr-un recipient inchis er- metic, iar la caz de nevoie, inmuiati o vata in ulei troduceti-o in conductul auditiv. Rani, zgarieturi Se prepara o infuzie din 25 grame frunze de alun la un litru de ap&. Se aplic&d comprese pe locul bolnav. Reumatism Frictionati lo- curile dureroase cu un unguent preparat din frun- ze uscate de alun side nue, in parti egale. Adiugati ©. lingurifé de scrum de tigari si un varf de cufit de sare fini. Se fierbe totul in ulei de mas- line, vreme de o jumatate de or, pe foc foarte mic. Se utilizeazi mixtura astfel obfinut, cat este caldut’. Edeme Aplicati pansamente im- pregnate cu lichidul obtinut dup’ ce afi infuzat 50 g coajai uscatii,de alun cu un amestec format din o juma- tate de litru de vin alb gio jumitate de litru de apa. De stiut @ Alunele au valoare nutritiva foarte mare. 100 g alune contin 700 kcal, care sunt preluate de or- ganism aproape integral. Persoanele, supraponde- Refeta strabunicii Unt de alune de pddure Se incinge o tigaie la foc potrivit si se prijesc alunele 5 minute, pani se rumenesc ugor. Se last la ricit, apoi se freacd intr-un prosop de bucitarie pentru a li se inlatura cojile. Se mixeazi apoi alunele in blender, pan& devin o past& groasii, untoasi (5-10 mi- nute). Se pune in borcan, se inchide gi se pistreazi fntr-un loc uscat si récoros. Se consumi pe paine prijitt, Frumusete Crema emolienté pentru corp “ Compozitie: 30 mg ulei de alune, 5 g la- nolind, 1 g ceari curat’ de albine, 100 g crema cosmeticd. Se amestecd bine toate ingredientele, se pun pe foc mic, in baie de abur. Topitura obtinut’ se fine la rece. rale si le consume cu pre- cautie. @ {incorporate in dul- ciuri preparate cu.cacao: gi cafea, valoarea lor.é- nergetic& spoteste si mai mult, Leacuri din farfurie @ 11Gticum arati un cais: > un pom frumos, de 4- 6 metri inaltime, ba uneori mai inalt, ale carui flori — roz la inceput, apoi albe - se transforma in niste fruc- te parfumate gi delicioase, de culoare galben-portoca- lie, uneori pigmentate cu pistrui aramii, ca obrazul unui copil. Dintre cate fructe existi, caisele au cel mai mare confinut de vitamina A, dar gi vitaminele B gi C. Foarte hrnitoare, ele Je sunt reco- mandate copiilor si anemi- cilor, dar cu precidere per- soanelor care au o munc& intelectuali asidud, fiind considerate “aperitivul poe- filor”. Trebuie. consumate in plind maturitate. Numele Jatin, Armniaca vulgaris, ne aminteste ca sunt origi- nare din Armenia, de unde au fost aduse in Grecia, de Alexandru cel Mare. Origi- nea lor se afl& ins in Chi- na. Leacuri din farfurie @ 12 Caisele Tratamente UZ INTERN Anemie lor si con- valescentilor li se recomanda sa bea cat mai mult com- pot de caise. Re- zultatele sunt egale cu cele ale unei cure antianemie, tinut cu ficat de viti. Colesterol si trigliceride marite Se tin cure de minimum 4 s&pttimAni, timp in care se consuma jumitate de kilo- gram — un kilo- gram de caise pe zi. Aportul masiv de vitamina A din aceste fructe pre- vine oxidarea co- lesterolului rau (LDL) si depune- rea sa pe peretii vaselor de snge. Constipatie Caisele uscate reprezin- ta un laxativ bland. Diaree Mancati caise opitrite si curitate de coaja. Febra Sucul proaspat de caise (obfinut prin simpli mixa- Te), amestecat cu putind miere si, eventual, cu o tul- pind proaspiti de menti, constituie un adevarat tonic natural pentru bolnavii cu febra ridicat& sau cu mani- festiri inflamatorii (inclu- siv la nivel cutanat). Guta Se consuma cate 600- 800 g de caise proaspete zilnic, pe o perioad’ de mi- nimum 30 de zile. Daca nu se mai gasesc caise proas- pete, se pot consuma necta- rine sau piersici, cate un Kilogram pe zi. Este 0 curd simpla, dar care mobilizea- z& puternic sarurile acidu- lui uric din tesuturi si ajutt la eliminarea lor prin urind. in plus, prin efectul siu_antiinflama- tor, cura cu caise ajuta la -rarirea, pani la eliminare, acrizelor de gut, la_redobandirea_| aspectului normal gia mobilititii articulatiilor afectate. Insomnie Mancati, inainte de cul- care, 3-4 caise foarte coap- te. Lipsa poftei de mancare ‘Miancati cte 0 caisi, cu © jumitate de or’ fnainte de fiecare masa. B mai profi- tabil si le consumati ca ape- titiv, dect ca desert.Oboseala oculara Se consumii caise proas- pete, 500 g pe zi, in cure de miicar gase siptémani. Pietre Ia fiere in fiecare dimineat’, pe stomacul gol, se adminis- treazi cate 12 samburi de caise, apoi se asteapta o ord. Pe parcursul zilei, se con- sumi gi cate 500-600 g de caise proaspete, dulci-acri- soare, care ajutii la evacua- tea bilei din colecist gi di- zolva calculii biliari. Stimularea cresterii la copi Caisele proaspete, sub forma de piure, sunt printre primele fructe ce pot fi mancate de bebelusi, atunci cAnd incepe si le fie diver- sificati hrana. Ele stimu- leazi dezvoltarea normala a oaselor, sustin imunitatea, protejeaza de indigestie gi de constipatie. Pe perioada verii, caisele proaspete nu trebuie si lipseasca din hra- na celor mici. Tabagism Se recomanda consumul zilnic de caise, cate 500 g pe zi, pentru combaterea efectelor nocive ale fuma- tului. Caisele le sunt reco- mandate mai ales femeilor ce au fost fumatoare gi care se pregitesc si devin ma- Me, pentru o detoxifiere ra- pid’. Tuiburari de memorie Se consumi cate 5-10 simburi de caise pe zi, in cure de dou stiptiimfni, ur- f mate de alte dowd sapta- mani de pauza. UZ EXTERN Acnee Obrazul se va sterge in mai multe randuri cu pulp’ de caise, apoi se va lisa si se usuce timp de 5-10 minute, dupa care pie- ea se va curiita cu api cil- duti. Suplimentar, se vor consuma cite 500 g de cai- se proaspete pe zi, pentru efectul laxativ si depurativ. Arsuri solare Se zdrobesc bine, cu mi- xerul electric, 2-3 caise fara sdmburi. Sucul rezultat va fi aplicat pe arsurile provo- cate de expunerea la soare. Acest remediu va calma in- flamatia si usturimea, vin- decand mai rapid pielea. i Samburii de caise Prin confinutul lor ridi- cat de vitamina B17 sunt foarte eficienti in tratarea cancerului, Chiar daci nu suntefi bolnavi, méncati 7- 20 samburi de caise pe zi. Incepeti cu doze reduse: 1-2 la 0 repriza, nu totio dati, |Frumusete. A be Hlabil ci putina apa cal- duta. Se Tepetd aceasti operatiune in fiecare zi, ceea ce va face ca tenul s& devina mai curat, mai strilucitor si pielea mai elastica. Mascd pentru ten imbatranit Trei fructe bine coap- te se mixeazd pani se’ obfine 0 past omogeni. Se adaugy o lingurd de sméntand gi una de miere lichidi, amestecndu-se foarte bine. Se intinde in strat uniform, ca orice masc& cosmetic, pe tenul curdifat in prealabil, si se lasi si actioneze 10- 12 minute, apoi se spala fata cu api cildugs. Sunt de asemenea indi- cati copiilor de peste 5 ani, slabi, inapetenti, constipati, sifn cazul adultilor care su- fer de polihipovitaminoze, astenii, constipafii, carente de calciu, fier si magneziu. (Samburii de caise se | pot consuma gi iarna, | dact se pastreazi in pungi de hartie.) Leacuri din farfurie @ 13u fost aduse pe te- ritoriul piri noas- tre odata cu primele legiuni romane care au ocupat Da- cia, iar de atunci, castanul comestibil a fost aclima- tizat si cultivat mai ales in zona de vest a tril. Mai tarziu, prin secolul al XIV-lea, castanii comesti- bili au fost intens plantati in jurul manistirilor din Ol- tenia si Moldova, iar cu ocazia aceasta, fructele lor au intrat in retetele vestite- Jor leacuri monahale, ocu- pand printre acestea un loc de cinste. Cu ele se tratau reumatismul gsi degerdtu- tile, problemele digestive gi intestinale, diferitele boli ale bitranetii. Nu in ultimul Castanele comestibile rand, castanele au fost folosite ca hrand ugoara gi extrem de e- nergizant pen- tru convales- centi, bogitia jor de minerale si de vitamine (greu degrada- N bile in procesul prepararii) fiind un exce- lent sprijin pentru o vinde- care rapid. Pentru uz intern, se fo- losesc fructele proas- pete. Pentru utili- zri externe, sunt foarte eficiente si castanele us- cate. Piureul de castane Este unul dintre puti- nele produse prelucrate termic care pastreazd, in mare parte, vitaminele fructului proaspat. Refeta: se spalaé bine castanele cu tot-cu coaji, dupa care se pun in apa clocotiti, unde se lasit si Tratamente UZ INTERN Afectiuni renale Se consumi cfte o farfu- tie de piure de castane fna- inte de fiecare masa, in cure de minimum 2 s&ptimani. Convalescenta, perioada de crestere la copii Se consum& o combi- natie de piure de castane gi branzi de vaci (in proportii egale), indulcite cu miere. Este o hrand usor digera- bila si foarte energizanta. Hemoroizi, varice, tromboflebita Se consuma cate © farfurie de piure de castane, indulcit fiarba la foc mediu, vre- me de 45 de minute (nu mai mult, pentru a nu iegi taninurile din coaja, care dau un gust neplicut). Se scot castanele din apa clocotit& gi se cojese cat sunt calde, dupa care se piseazd cu o furculiti sau se zdrobesc cu un batitor din lemn. Leaouri din farfurie @ 14inte de micul dejun gi de cind. Se face o cura de ca- teva siptimani. Acest pre- parat stimuleaz& tranzitul in- testinal, are efecte antiinfla- matoare si tonice vasculare. Indigestie, diaree Treizeci de castane co- mestibile (proaspete sau us- cate) se piseazi si se pun si fiarba la foc mic in trei c&ni de api, pani cfind scad la 0 treime. Zeama foarte con- centrata rezultata se bea in- tr-o doza unica. Traheobronsita acuta O lingur& de frunze ma- Tunfite se op&iresc cu o cand de api clocotiti. Se lasi la infuzat 15 minute. Se beau doua c&ni pe zi. UZ EXTERN Degeraturi Se miruntesc doi pumni de castane gi se fierb 5 mi- nute in api cdt s& le acope- te. Se lasi la macerat 15 minute, apoi se aplic’ sub forma de cataplasme. Dureri reumatice se fierb cu trei litri de apa pani cand scad la jumitate. Se filtreaz& decoctul rezul- tat, cu care se fac spalaturi cat mai calde posibil pe lo- curile. afectate. Aplicatia dureazi 10-15 minute gi se repetii zilnic, pand la com- pleta vindecare. Retetele strabunicii Castane prajite fnainte de a se priji in- tr-un vas cu fundul dublu, pe foc puternic, castanele se cresteazi cu un cutit as- cutit, Se invart cu o lin- gura de Jemn ca si nu se ardi. Se las& s& se ri- ceasci gi se cojesc. Astfel pregitite, castanele pot constitui o cina ideala, in asociere cu o bucatd de branza si o cani de vin fiert. Castane fierte Se curlitd castanele de coaja si apoi se clitese bine. Se fierb in baie de laburi aproape o ora. Ast- fel fierte, pot fi consumate ca aperitiv, insotite fie de sosuri picante, suri dulci. Cinci maini de castane f Castane glasate Se face un sirop din ap& si zahir (500 g zahar, 200 ml ap&) gi se fierbe! pana se incheagi bine. in castanele fierte sau prajite — si curtitate de coaja —se infige cate un betigor. Cas- tanele astfel pregitite se’ inmoaie bine fn siropul de zahar gi se las& si se ra- ceasca pe o tava. Dupa ce, primul strat de zahiir s-a| ricit, se repet% operatiu-| nea de inmuiere in sirop, dup’ gustul fieckruia. Leacuri din farfurie @ 15lonsiderat& incd din timpuristrivechi drept cel mai delicat dintre fructe, cpsuna figureazi in documente, de pe Ja ince- putul secolului XI, tot de atunci fiindu-i recunoscute si virtutile medicale. Fon- tenelle, care a trait o suti de ani, igi atribuia pe fat’ lon- gevitatea consumului mare de c&psuni, dimineata gi seara, practic ca unic ali- ment. Iar Madame Tallier, frumusetea celebra a Fran- tei regelui Ludovic al XVLlea, afirma ci si-a pas- trat prospetimea datorita virtutilor cpsunii. intr-adevar, cipsuna con- tine materii grase, proteine, fier, calciu, fosfor, siliciu gi iod. Este bogaté in vita- mina _B gi C, iar zahdrul ei este. levuloza, fiind deci permis: diabeticilor, care pot-.consuma o'linguré ma- re de c&pguni cu smantand, fark a adiuga ins’ zahar. Leacuri din farfurie @ 16 Calititile ricori- toare si depurative ale c&psunii ar tre- Se. | bui si ne incite sio | mancdm, nu ca de- sert, ci inainte de masa, ca aperitiv. Se pot consuma fai- ra nici un incon- venient intre 250- 500 g pe zi, dact nu exist contraindicatiile ce vor fi enumerate in cele ce urmeaza. Continutul ri- dicat de acid salicilic exer- cit o actiune asupra fica- tului sia vezicii biliare. Si- turile alcalinizante convin perfect bolnavilor de gut. Tratamente UZ INTERN Anemie, convalescenta Consumafi c&pguni in cantitate mare, mai ales du- pice le-ati lisat s& stea 1/2 ord ntr-un vin rogu bun. Puteti, de asemenea, si le zdrobiti si si le amestecati cu smantana, indulcindu-le cu puting miere. Cistita cu gurite de frunze uscate de cap- guni la macerat [ in 1/2 1 api, vre- [2 me de 8-10 ore, |! Capsunile dupi care se filtreazi. Li- chidul rezultat se pune deo- parte, iar planta ramas& du- pa filtrare se fierbe in inca 1/21 ap, timp de 5 minute, dup& care se lasi si se riceasci gi se filtreazil. Se amesteci apoi cele doud extracte, obtindndu-se apro- ximativ un litru de infuzie combinata. Se administrea- 24 cate 0,5 - 11 pe zi. Colesterol 1 kg de cipsuni consu- mat zilnic. Constipatie cronica Se consuma, cu 30 de minute fnaintea micului de- jun gi a cinei, cate o portie consistent’ (de minimum 400 g) de cipsuni, eventual amestecate cu putin’ miere lichida. Tratamentul durea- z& macar 10 zile gi poate fi reluat, dup% 0 pauzi de 4 zile, daca simtim nevoia. Diabet Se consuma 250 g de cipguni proaspete zilnic. Diaree, infectie intestinalaFebra, raceala Se ia pulbere de radaci- nd de cipsuni, cate un sfert - 0 jumatate de lingurifi, la doud ore. Are efect febrifug bland, reduce inflamatia gi catarul cdilor respiratorii. Gastro-enterite cronice Cura de o luna cu 300- 500 g de cip- guni pe zi. Guta, varice Se tine o cur’ cu c&p- uni proaspete, nt 1 ke pe zi, timp de 7-14 zil Intoxica’ sau tabagice Se bea zilnic cite un litru de suc de cépsuni ob- tinut prin zdrobire cu mixe- ral gi filtrare prin tifon. Pentru efecte mai puterni- ce, sucul proaspit se ames- teci cu miere ‘de albine. ‘Tratamentul dureazi mini- mum dou’ siptimani gi are efecte antitoxice, de rege- nerare $i refntinerire a orga- nismului. De asemenea, se pare ci influenteazi extrem Frumusete de favorabil chimismul cre- ierului, fiind de un real aju- tor pentru depiisirea depen- dentei Nefrita, litiaza renala si hepatica Curd de c&pguni proas- pete, timp de 7-14 zile, cate 1,5 kg pe zi. (Aceasta curd este beneficd si in ateroscle- | inaintea fie- | clirei mese, se consuma cate 300 g de ciip- guni, bine spilate, iar intre mese, daca ni se face foa- me, consumim, de aseme- nea, c&psuni, eventual a- mestecate cu iaurt. Cura dureazi minimum trei sip- timani, nu este greu de ti- nut gi duce la pierderea a aproximativ 5 kilograme. Oxiuri Se consuma 500 g de c&psuni dimineata, pe sto- macul gol. Nu se mai mi- nanca nimic pana la ora 12. Reumatism Se recomanda cura de cipsuni, in care se consumi minimum 800 g de fructe pe zi, pe o perioada de 2-4 stiptimani. In paralel, se ad- ministreaza si infuzia com- binatd (preparati ca la cis- titi), care are, gi ca, un e- fect puternic antiinflamator si protejeaza articulatiile de procesele degenerative. Contraindicatit Licoare de céipsuni Spalati si curXtati 1 kilo- gram de ciipsuni foarte bine coapte. Adiugati 3 linguri de miere gi 1 lingur de api de menta (se pun Ja macerat de cu seara cateva fire de menta| intr-un pahar cu ap). Treceti totul prin mixer. Se obtine’ fun lichid spumos, care se serveste ime- diat, adiu- gand cuburi de gheata. A- ceasta licoare predispune la somn. Pentru tenul gras Pentru frumusetea tenului Amestecati un albus batut spum’ cu sucul de la 5 c&psuni mari, la care adiu- gati 20 de pic&turi de ap de trandafiri si 10 picaturi de tinctura de smimna. Aplicati-l pe fati cu o pensulad sau o bucati de bumbac. Tinefi masca timp de © ord, apoi spilafi-va cu api de ploaie c&lduti sau cu apa mineral’ neacidulata. Mascé din cipsuni zdrobite, ameste- cate cu putind argil sau albus de ou gi cAteva picdturi de laméie. Se las& pe fat 30 de mimute apoi se spal cu apa cal- duti. Pentru tenul uscat Masci din c&psuni zdrobite, ames- tecate cu smAntana. Se lasi 30 de minu- te apoi se spal& cu api de ploaic. Leacuri din farfurie @ 17ni de zile, virtutile citinei au fost ig- norate, tocmai din cauza marii ei raspandiri. Cine si bage in seami o tuf tepoa- sa, c&tirata pe povarnisu- rile nisipoase din marginea drumurilor de tar’, pe dea- lurile pietroase ori prin os- trovurile inconjurate de ape? “Gard viu”, aga cum i se spune prin multe locuri, citina a fost .vreme inde- Tungat& doar prietena po- rumbeilor gi-a piunilor (ca lipseste si astizi din multe culegeri de plante medici- nale), inainte si devind o “bomba” a medicinei fito- terapeutice, o planti-mira- col care vindec& aproape orice rau. Recoltarea Se face de la sfarsitul Ini august $i pana in martie vitor. In tard si-n Bucuresti ea se vinde sub forma de ramuri spinoase, acoperite Leacurl din farfurie @ 18 s& desprindeti mai ugor de pe ram boabele de @ citind (se scot # foarte greu), ba- gati peste noap- te ramurile rup- te in dou’ in congelator. A doua zi, le scoatefi afark si le bateti, aga inghetate, cu un obiect din lemn. Boabe- le se desprind gi cad. Actiune terapeutica Preventiy: datoriti cres- terii rezistentei la agentii patogeni, creste si rezisten- {a la efort. Energizant pu- temic, da rezultate rapide in recuperarea energiei du- pa efort fizic gi intelectual, Scade durata de convales- cenpi dup bali. Curatiy: preparatele din catina alba, asociate cu ori- ce alt medicament, ii ma- resc acestuia con- fj siderabil efectul, sciizand totodata actiunea negati. vi a medica- mentelor de sin- teza. Catina este radioprotectoa- te, fotoprotec- toare (protectie puternic. Are efect pozitiv: in cazul unei proaste circu- lati periferice. Avand efect | imunomodulator,, se reco- /f# mandi in cancer si HIV (SIDA). E bund in malnu- tritie, in boli fiziologice. Asociaté altor plante medicinale, catina face —] pur si simplu - minuni. Re- zultatele clinice apar si in functie de priceperea celui} care foloseste citina. Preparate din | c&tina alba (fructe) || Suc de catina in 3 variante Refeta de bazd: | kg de fructe de citina, putin’ apa, zahar in cantitatile recoman- date mai jos. Mod de preparare: fruc- |} tele se spali in 2-3 ape, apoi se zdrobesc cit se poa- te de bine (cel mai simplue si folosim storcatorul de nae $i Se store cu ajuto- rol unui tifon. Su- cul obtinut se pu- i ne deoparte, iar ‘peste resturi (se-|f. minfe, coji etc.) se mai pune pu- F) tind api (cam o gq cincime din can- titatea totald), se amesteca, se lis20-30 de minute si se mai store o data. Sucul rezultat se amesteci la rece cu zahir, fn urmatoarele variante: Varianta I - 1 parte vo- lum suc, 1 parte greutate zahir. De exemplu: 500 ml suc si 500 g zahiir sau 250 mil suc si 250 g zahir. Varianta 2 — 1 parte vo- lum suc — 1,5 parti greutate zahiir. De exemplu: 500 ml suc si 750 g zahar sau 250 mil suc $i 375 g zahiir. Varianta 3 — 1 parte vo- lum suc $i 2 parfi greutate zahar. De exemplu: 500 ml suc si l kg zah’ir sau 250 ml suc si 500 g zahar. Varianta 1 este mai acri- soar, varianta 3 este dulce. Majoritatea barbafilor pre- fer varianta 2. Copii pre- fera variantele 2 si 3. Doam- nele prefer varianta 2. Daca nu se bea imediat, sucul de citing se tine la rece sau se adauga 1-2 as- pirine la 1 litru de suc. Di- zolvarea zaharului se face la temperatura camerei in care se prepara sucul, pen- tru ase pastra vitaminele gi aroma. Gustul este foarte plicut, seam&n% cu un amestec de caisii si ananas. Culoarea este galben-por- tocalie. Sucul de cdtina se bea sub formi de sirop, adau- gand apa sau api mineral& (20-30 ml sirop Ia 150-200 mil ap’), tn functie de gust si de efectele constatate. Sucul de catind alba se poate asocia cu suc de stru- guri, zmeuri, afine, mere, portocale, lamaie, morcovi, varzi, asociate chiar 2, 3,4 Intre ele. Se poate asocia gi cu cafeaua mg neagrd, mic- sordind baza a- f cesteia, micgo- fp randu- tul gi nocivi- tatea. Efect: pu- ternic energi- zant, intaritor al sistemului imunitar, anti- cancerigen. Fructe zdrobite Pentru cei}, care au dintii buni, fructele de c&tind se pot zdrobi cu furculita ‘in- tro farfurie, pani ce se transforma in- tr-un terci. Se adauga zahar sau miere (dup gust), a- mestecfnd bine de tot. Se Jas& 30 de minute. Se ames- tec din nou, apoi se con- suma ca atare, mestecfnd bine, pentru a faramita si cojile, si semintele. Inge- rarea completa a fructelor este ideald pentru cd nu se pierde nici una dintre co- morile de substante pe care le contin, Catind uscata Se aseazi boabele de catind pe o tava. Se incinge cuptorul la temperatura maxima, se bagi fructele pentru a suporta un soc ter- mic scurt de 100 de grade. Apoi y temperatura se coboar’ 1a 50-60 i de grade (treapta | mic a cuptoru- lui). CAnd fruc- tele sunt uscate, se scot §i se last s& se riceascd. Se macing fin, prin ragnita de cafea. Se conserva in borcane de sticla. \) Praful e bun pen- tru ceai: o lin- guriti de pulbere ba se opareste cu 0 cani de api in clocot. Se lasi si se infuzeze, apoi se bea. Efect: mites- te pofta de mfncare, rezis- tena la efort fizic, intelec- tual. Are efect anticonsti- pant. Preparatele de citing au efecte benefice gi in stirile de stres. Nu se consuma mai mult de o dat& pe zi, pentru ca sunt foarte ener- gizante si pot tulbura som- nul (nu trebuie consumate dupa ora 23.00). Leacuri din farfurie @ 19Tratamente UZ INTERN Anemie Infuzie din 1 lingurigh fructe zdrobite la o.cana cu api (200 ml). Se fierbe 2-3 minute. Se strecoard. Se bea confinutul a doua cani pe zi, din care una seara fnainte de culcare. Ateroscleroza Decoct din 10 g fructe zdrobite la o cand cu api (200 ml). Se fierbe 2-3 mi- nute. Se strecoari. Se indul- ceste cu miere. Se bea con- tinutul a dou’ c&ni pe zi. Cancer @ Se consumai 6 linguri fructe proaspete de trei ori pe zi (2 linguri dimineata, 2 li guri la pranz,2 guri seara). Fruc- tele se sfairama bi- | ne in guri gi apoi se inghit, fri a se bea apa dupi ele. Se consumé 2 linguri pe zi fructe tinute in miere, timp de cel putin dou’ luni. Fructele se culeg, se pun in borcan de 800 ml gi peste ele se toarna miere. Se ca- paceste gi se lasd la intune- tic. Se desface dupa circa 3 luni gi se folosesc. Ciroza hepatica Infuzie din 2 linguri fructe zdrobite la 500 ml apa clocotita. Se lasi aco- periti 60 minute. Se stre- coara. Se bea fractionat in cursul unei zile. Fragilitate vasculara, sechele AVC Se amesteci o lingurith de pulbere de catind, una de polen gi una de miere. Se iau 4 lingurite pe zi din aceasti combinatic. Hepatita cronica, hepatita epidemica, urticarie, nevroza, alcoolism, guta, reumatism Infuzie din 2 linguri fructe zdrobite peste care se toarna 500 ml api clocotiti. Se Jas acoperit’ 30 minute. Se stre- coari. Se bea teste zona tratata si se lasi sa se zvante in aer liber. Pe’ eczemele uscate se apli 4n final gi un strat protect de ulei de catina. (Uleiul de: chitin poate fi achizifionat| de la magazinele naturiste. | Preferati-] pe cel roma-|f nese.) Frumusete Mascd astringenta yf Aveti piclea grast, fu cioasd, predispus% la pune te negre si coguri? Zdrobi fructe de ciitind cu o ling. de lemn, amestecati-le jumatate de pahar de iauy natural gi cu o lingurita d argili cosmetic’. Pasta ob {inutt se intinde pe fat fractionat in cursul unei zile. UZ EXTERN Arsuri, degeraturi, contra radiatiilor Se folosesc unguente lo- cale, cu extras din fructe. Eczeme infectioase Se zdrobesc fructe proas- pete de ciitini si se aplict direct pe zona afectata, un- de se last vreme de jumi- tate de ori. fn final, se cla- tind pentru a obtine o pas' Lasati compozitia la rece’ sati compozitia usurel, pens tru a o face si patrunda it piele. Lasati-o s& actione: 15 minute, apoi spalafi-v cu mult& apa. Leacuri din farfurie @ 20Ciresele e cultivi de peste 2500 de ani, aduse din Asia in Europa. Prima pomenie documentari da- teaza din secolul 17-Hr., dar cel care fi dedic& un studiu aprofundat este Plinius cel Batrén (23-79 d.Hr.), care descrie 10 soiuri de cirese si unul de visine. Astizi, pro- ductia mondiala de cirese este de circa 1.300.000.000 tone. in Romfnia sunt peste 4 milioane de ciresi. Bo- gate in vitaminele A, B1,C, acizi organici, pectin’, si- turi de fier, calciu, fosfor, clor, sulf, magneziu, pota- siu, microelemente, ca zinc, cupru, mangan, cobalt, ci- regele au proprietafi excep- tionale depurative, remine- talizante, energizante, anti- reumatismale $i laxative. Tratamente UZ INTERN Artrita, afectiuni renale Se consumi zilnic circa 1-2 kg cirese proaspete, cit dureazA sezonul lor. Curatarea organismului Doui-trei zile de curd de cirese pe siiptimani, f2- ra manca altceva, repre- zint& 0 excelent& depura- f tie, inlesnind eliminarea toxinelor. Diaree, cistita, pielita Se prepari un decoct din- tr-un pumn de codite de ci- rege, fierte in 500 ml api, timp de 15 minute. Se bea pe parcursul zilei, in 4-5 port. Hepatita Suc de cirege, consumat zilnic: 2-3 cini pe stomacul Dureri de cap Se scot samburii de la cteva cirege, care apoi se fixeazi, cu ajutorul unui plasture, cu partea c&rnoas indreptat% spre piele. Zonele in care va fi aplicati aceasti original cataplasma sunt tamplele, ceafa gi fruntea. Este un tratament care are efect si in durerile de cap produse de insolatie. Pete pe piele (produse de agenti chimici) Se freaci pielea timp de 10 minute cu miez de cireaga. Tratamentul se face folosesc numai ciresele din soiurile albe, care sunt foar- te eficiente si in scoaterea petelor de pe piele cauzate de pigmenti vegetali (ca cei din fructele negre). Reteta strabunicii Dulceati de cirese cu miere 1 kg de cirese (de preferin- {4 amare) se spala, se curdté de codite gi li se scot sim- burii. Se pun in borcane, pana la guri, fark a le presa. Se toarnd peste| ele 250 g miere incilzi- ti, Se tnchid ermetic gi se fierb in aburi 15-20 de mi- nute. Frumusete Pentru elasticitatea pielii Zdrobiti ciresele gi pu- neti-le pe obraz. Acoperiti cu un tifon umezit. Stati culcat& 20 de minute, apoi clatiti cu apa calduta. Leacuri din farfurie @ 21~~ N: Ji se cunoagte Io- cul nasterii, fiind la origine o planta salbatica, raspAndita in toaté lumea, mai ales in zonele umbroa- se si ricoritoare. in Roma- nia, coacazele sunt cunos-: cute de mii de ani, fiind o planti foarte prefuiti de daci, care faceau din coa- Afectiuni cardiace Se prepara un sirop din 500 g fructe uscate fierte 15 minute, pe foc mic, in- tr-un litru de ap&. Se stoar- ce printr-un tifon. Se adau- gi 250 g zahir si se pune din nov la fiert, pant ce li- chidul dobandeste consis- tenta unui sirop. Se ia cate o lingurita la doua ore. Alcoolism O linguriti de frunze uscate se fierbe 5 minute in 250 ml apa. Se beau 100 ml dimineaja, 100 ml seara. Se tine o cura de o lund. Leacuri din farfurie @ 22 Hipertensiune, ateroscleroza, arterita Se prepara o infu- St zic din 2 lingurite de ej frunze uscate si mi- Tunfite, peste care se toarnd 200 ml apa clocotitd. Se las& acoperit’ 15 minute. Se beau trei cani de ceai pe zi, inainte de mese. in loc de infuzie, se poate prepara un decoct cu fructe uscate. O Lingurith de coactize se fierb 2-3 mi- nute in 200 ml api. Se last sd stea 20 de minute. Se beau trei clini pe zi Rinite, astm alergic, urticarie Se prepari o infuzie din- tr-o lingurité de muguri de coacaz, oparit cu o cand de apa clocotita. Se lasd la in- fuzat 15 minute. Se beau trei c&ni pe zi. UZ EXTERN Reumatism, ragade, taieturi Se amestect in parti egale frunze de coactz, de dafin, de salvie si rozma- rin, Se pun la macerat in- tr-un borcan, vreme de 24 de ore, la loc cald. Se pis- treaz& fn sticle inchise la culoare. Se fac frectii pe lo- curile bolnave. Reteta strabuni 4 Vin de coacdze negre® Se cAntaresc 3 kilograi q Jde coaciize negre, se spali, jcurati de codite si frunze si s /zdrobesc. Se presarii peste el 200 g zahar, apoi se toarn’, litri de api fierbinte. Se lasa |; ricit, Se amestecd cu 1 gram ide sare si cu maiaua prepara inainte, din 4 mere rase p razitoare mica, o linguré d zab&ir dizolvata intr-o li cald pind ce continutul incepel si fermenteze gi face spumail Se toarna peste coacizele stri 3-4 zile intr-un vas cu dop. S filtreazi, Boasca se presca bine, Se adaugi solutie preparat din 1,2 kg zal [Un veritabil elixir pentry sii- natate.ste un arbust origi- mar din Asia de Nord gi din stepele Man- ciuriei orientale gi a fost extins in flora spontana gi cultivatd din Europa, acum aproximativ 400 de ani. Coacazele rosii (numite gi strugurei sau ribizli) con- tin in proportie considera- bila acid citric, ceea ce le face s& fie greu de mancat fra adaos de zahiir, dar au si proprietatea de a excita salivatia gi de a face sto- macurile lenese si secrete din abundent& sucuri gas- trice. Are, deci, in afara vi- taminelor A, B gi C, calitati digestive apreciabile. Foar- te diuretice, coacizele sunt indicate reumaticilor gi per- soanelor care sufera de in- suficienfii hepatic, obtura- rea ficatului, icter, litiaza etc. Tratamente UZ INTERN Crampe stomacale Amestecafi 30 g de lemn-dulce cu 30 g frunze tr-un litru de apa (se fierbe 10-15 minute). Befi in momentele de jp crizé. Digestie lenta, indigestie ‘Se face o curd cu coacize rogii in care se consumi 50-100 g inainte si aceeagi cantitate dupa masa. Dispepsie Facefi o infuzie din 10 g de frunze de coacize oparite cu un Titru de api. Beti de trei ori pe zi. Hepatita cronica Se bea un pahar de suc fnainte de fiecare mas&. Es- te bine s& se adopte si o dieté vegetariani cu multe salate si multe fructe. Icter, insuficienta hepatica Regim dietetic: beti regulat o in- fuzie de frunze de coaciize, daci se poate dup% mese. Doza: 2-3 cegti pe Zi. Lipsa poftei de mancare Méncati inainte de mese 1-2 ciorchini de coacize rosii crude, fair zahar, Obezitate, gastrita Se consuma canti- t&ti mari de coacize rogii (peste 300 g) ina- inte de fiecare masi. De asemenea, sunt alimente ex- celente daci vrem s& man- cm ceva seara, in timp ce ne uitim la televizor. UZ EXTERN Tumori, panaritiu Luati frunze uscate dé coacaze (10 g sunt sufici- ente pentru 1 I de apa) si puneti-le sii se inmoaie 1/4 ord in api célduti. Lasafi-le si dea in clocot, apoi apli- cati-le pe tumora sau pe pa- nari Leacuri din farfurie @ 23udul este origi din China, fiind considerat un arbore sacru. (Are longevitatea compa- rabild cu cea a omului, pana Ja 150 ani.) Cultura dudului sia viermilor de mitase era practicati in Orient cu 3000 de ani i.Hr. Din China, dudul a fost dus in Persia, apoi in Europa, unde se cultiva, la fel ca si astazi, pentru fructele lui. La tara, sub ramurile lui bogate se pune, de regul, masa unde se intruneste toata familia. spune cf fructul de dud inzestreaza cu puteri deo- sebite pe aceia care il con- suma, detine puteri magice impotriva riului, oferi oa- menilor sintitate gi longevi- tate. In Romania, dudul a fost introdus in secolul al XV-lea, fiind folosit mai ales ca hran pentru viermii de matase. Ulterior, a fost preuit gi pentru virtutile medicinale ale frunzelor, fructelor gi radacinilor lui. Astfel, consumul fructelor de dud micgoreaza timpul de vindecare a multor boli, stimuleaza imunitatea, re- duce nivelul colestero- .|Tului, sunt laxative si antiscorbutice. Cu ri- dacinile sale lungi, co- pacul scoate din adan- curile pamantului mul- te minerale si vitamine benefice pentru sinata- tea noastr&: scoarfa ridacinii are actiune purgativa si con- tra tenieci. Frunzele sunt folosite in diaree si diabet zaharat, gastrite gi ulcer. Tratamente UZ INTERN Afectiuni cardiace De 2-3 ori pe zi, intre mese, se consuma cate 300 g de dude proaspete, ime- diat dup culegere. Anemie la copii informatie important pentru parintii care au ba- ieti: dac& fiul dumneavoas- tri a fost bolnav de paroti- dita sau scarlatina, trebuie si-i dati vara cat mai multe fructe de dud, pentru ca in- fectia si nu lase urme nega- tive in dezvoltarea lui se- xual. La toti copiii, in spe- cial la biieti, consumul fructelor de dud, asociat cu migcarea fizicd, favorizeazi cregterea fortei musculare. Copiilor anemici, slabi, le este recomandata o cura de cel putin doud sipttimani, cu cAte 150-200 g de fructe pe zi, asociati cu efectuarea exercitiilor fizice (de pre- Dudele ferat in aer liber), timp dei 15-25 de minute. Constipatie consumarea a 10 kg de du de, pe toata perioada recol- | tarii. Se mananca fructele} coapte bine, deoarece cele verzi produc efect invers. Constipatia dispare pentru un an, iar daca cura se re-|f pet doi ani consecutiv, pro- {ia} blema dispare definitiv. i Dermatoze, eczeme, psoriazis | perioada de recoltare este: relativ scurta, se recomanda uscarea, conservarea sat pana la roada noua. Fructele: uscate se consumé att cat: se obtine dintr-un pahar de fructe proaspete. Cel mai bun. efect au fructele negre, care: n-au ajuns la maturitate. Diabet © Pulpa de dude rimasi dupa stoarcerea sucul usuca gi se ragneste, apoi se mai pune inca o data la us- | cat. Din 5 kg de pulp proaspat se obfine un kg de pulbere uscat&. Se prepara o infuzie din 200 ml de apa fierbinte si o linguriti def} pulbere sau din 500 ml de Leacuri din farfurie @ 24apa, o lingurit& cu varf de pulbere uscat& si o linguré de pulbere din frunze us- cate. Se bea, nestrecurata, in timpul zilei, in cazuri mai grave, pana la un litru pe zi. ®@ Se preparii o infuzie din 2 linguri de frunze us- cate gi m&runtite, care se oparesc cu 0 cand de apd. Se lasa la infuzat 15 minute. Se beau 3 c&ni pe zi, dup me- sele principale. Tratamentul se va face cu efectuarea controlului regulat al nive- lului de glicemie. Hipertensiune @ Se spala bine ridacini proaspete gi subtiri de dud, se zvantd gi se toaci marunt. intr-un vas emailat, se pun 200 g de radiicini tocate, un Titru de apa rece de izvor si se lasd o ora la macerat. A- poi se pune vasul pe foc, se aduce pana la fierbere gi se {tine pe flactird mica timp de 75 de minute. Dupa racire, se strecoari. Se beau cate 75-80 ml, de 3 ori pe zi, cu 30 minute fnainte de masa. @ Din 2 linguri de fruc- te uscate si 250 ml apa se prepara o infuzie care se asi in termos timp de 4 ore. Se bea impreun’ cu fruc- tele, in 3-4 reprize. Probleme sexuale ale barbatilor © Barbatii in jur de 40 de ani pot aména instalarea andropauzei, consumind zil- nic fructe proaspete de dud sau preparate din fructe uscate sau congelate. ® Birbatilor dupa 45 de ani li se recomandi con- sumul fructelor de dud pen- tru vindecarea nevrozelor si a impotentei. Refetd: 1 kg de dude proaspete sau 500 g de fructe uscate (de orice culoare) se pun Ia fiert cu 500 ml de apa. Se lasé si mijoteascd pe foc mic 30 de minute. Lichidul se strecoa- ra gi se pastreaza, iar peste fructe se mai toarna 300 ml de api i se mai tin pe foc 30-de minute. Fructele se pi- seazi cu o lingura de lemn, se amesteci cu apa tn care au fiert prima dati gi cu 300 g de miere de albine. Dupi Hicire, se pastreazi in bor- cAnele de sticlé in frigider. Se consumi cite o linguri- t&, de dou ori pe zi, intre mese. Remediul le face bine si femeilor aflate la meno- pauz’. Diminueaza starea de neliniste gi durerile. Teniaza Se prepari un decoct dintr-o linguriti de scoarti us- cat gi m&run- tit, cu o cant de api. Se fier- be 5 minute. Se las pana lichi- dul devine cal- dut. Se beau dou’ c&ni pe zi: una di neaa si una seara, UZ EXTERN Poliartrita reumatoida fn caz de deformare a ar- lor, mobilitate re- dusa, produse de poliartrita reumatoida, se folosesc cu succes bai fierbinti cu de- coct din frunze si fructe us- cate de dud alb sau negru. Un litru de api cu 20 de linguri de frunze se pun la fiert pe foc mic, se lasa 10- 15 minute gi se strecoard, Cand apa se rliceste pind 1a| 40 de grade, se fac bai de 15 minute la maini sau picioa- re, timp de trei saiptimani. Dupé o pauzai de 20 de zile, procedura se repetii. Efectul cregte considerabil daca bai- le se combini cu post negru. Rani, taieturi, arsuri @ Din scoarta de dud se prepara un unguent lichid cu care se tamponeazi locu- rile afectate. Se amestecd ulei de floarea-soarelui, de misline sau de porumb, cu pulbere obtinutd din scoart de dud ragniti, in proportie 30:1. @ Se preparii o infuzie din dou’ linguri de fructe negre strivite cu o lingura de lemn si 200 ml de api g| fierbinte. Ames- tecul se infuzea- za timp de 4 ore gi se foloseste la tamponarea locu- tilor bolnave. Dureri de gat Se recomanda gargari cu infuzia de mai sus gi in ca- zuri de dureri de gat sau de leziuni ale mucoasei din ca- vitatea bucala. Concomitent, | se bea infuzie de dud, cate 50 ml, de 4 ori pe zi, cu 30- 40 minute inainte de masa. Leacuri din farfurie @ 25irtutile lor de me- dicament sunt cu- noscute inca din Antichi- tate, cand erau recoman- date de medicii romani ca reintineritoare si purifica- toare. Felcerii din Evul Mediu i-au folosit la randul Jor pentru despovararea or- ganismului de toxine, tru impiedicarea formarii pentru eliminarea pietrelor la bila gi la rinichi, precum si contra reumatismului gi gutei. O binemeritata faima au cgtigat-o atunci cind marele botanist si savant Linné (cel care a introdus pentru prima dati denu- mirile latine ale plantelor) s-a vindecat de o guta re- bel, printr-o simpla cura de fragi. In zilele noastre, Leacuri din farfurie @ 26 Fragit fragii au ajuns in Eu- ropa o raritate in flo- ra spontan’, din cau: za uniformizarii pi- durilor, care le-a stri- cat mediul de viati, precum si din cauza folosirii irationale a substantelor chimi- ce. Din fericire, in fara noastri, margi- nile de p&dure gi po- ienile sunt pline de fragi. Destul de greu de cu- les, cea ce-i face si mai pretiosi, cu un gust gi o aro- mé care intrec cel mai ela- borat produs de cofetirie, ei constituie un adevarat remediu in tratamen- tele naturiste. Se uti- jizeaz& intreaga planta: fructe, frunze $i, rid&cini. Tratamente UZ INTERN Acnee, dermatoze, psoriazis in misura in care nu aveti reactie alergici la a- cest fruct, se consumé 150- 300 g de fragi pe stomacul gol, la 4 ore distangi de me- sele de peste zi. Cura cu fragi dureazi 7-10 zile,|f timp in care consumul de|fq carne, prajeli gi alimente cu aditivi sintetici va fi redus. Ja maximum. Afectiuni hepatice Tineti o cura de 20 de zile band in mod obignuit un decoct preparat din planta intreag — frunze gi |] ridicina -, doza fiind de 100 g la 11 de apa. Urina va avea culoarea roz, iar [fi scaunul va fi rosu. Nici un } pericol. Cistita, calculi, guta Beti dup pofti un de- | coct din 30g del ridicina de fragi Ja 1 litru de apa; ~ Dizenterie Luati 400 g de frunze proaspete de fragi silbatici si Lisati-te si fiarb’ tntr-un sfert de litru de tuicd, pana ce lichidul scade la juma- tate. Filtrati si beti cite un paharel din trei in trei ore pe durata crizei, pana la vindecare. Nu depisiti 8 doze.Gastro-enterite cronice Puneti intr-un castronag o priz& (10-15 g) de frunze tinere uscate, Turnati peste ele 1/4 1 de apa fiarta. Dup’ 10 mi- ¢ nute, filtrafi sig amestecafi cu lapte cald gio Tingurit& de mie- re. Befi-l dimi- neata, pe stoma- cul gol. : Hipertensiune, boli de inima Beti, dupa plac, infuzii de frunze uscate de fragé pe parcursul intregii zile. Doza: 30 g la 1 1 de apa. Tulburari de tranzit intestinal, constipatie Se consuma cate 150- 200 g de fragi inainte de fiecare masa. Contra con- stipatiei cronice se asociazit fragii cu miere de salcim. La jumitate de ori de la consumarea fragilor, se va bea un pahar cu apii de iz- vor sau api plat, UZ EXTERN Eczeme Se strivesc fructele spa- late gi se pune un strat mai gros de pulpa pe locurile afectate. Se panseaz&, se schimbé de 2 ori pe zi. Hemoroizi Se spala anusul, se fac tamponiri si clisme cu in- fuzie din frunze de fragi. O lingur cu varf de plant se y , infuzeazi in 300 ml * de api fierbinte, timp de 20 minute. Tartru Pe Uscate, frunzele de frag pot fi trans- formate in pudra gi * amestecate cu creta pi- sat, Sunt un praf de dinti eficient gi igienic. Atentie la reactia alergi- ca ~ fragii sunt foarte pu- ternici ca remediu, Ja grani- {a dintre aliment si planti medicinala, dar la persoa- nele sensibile pot da reactii alergice puternice. Consu- mafi, agadar, intai cantitigi reduse de fragi — cAteva lin- muati doar dacti vedeti cX nu apar probleme digestive, res- piratorii sau dermatologice. cAturi de apa de dafir. Se aplica pe fafa cu’ un tampon de vaté. >» | Se spali peste. cu apa in care s-a dizol- vat bicarbonat (2 lingu- rite la litrul de apa). simplu de preparat: pu- neti la dizolvat 10 g de smirna in 100 g alcool de 90 de grade. Inchidefi sticla ermetic si, dupa 7 zile, filtragi lichidul daca’ este necesar gi pistrafi- la rece, in sticlute de cu- Joare inchisa. Leacuri din farfurie @ 27Opn din Persia, gutuia a fost trans- plantat& direct in... amin- tirile noastre din copilarie, cand fructele ei uriage si aurii, agezate pe pervazul ferestrei din odaia bunicii, risipeau o aromi divina. Primavara, in luna aprilie, cand gutuii igi deschideau florile. albe, dantelate cu TOZ, se oprea gi soarele pe cer s& le admire. Poate din cauza asta, in gradina Hes- peridelor, gutuii erau pazifi de un dragon fioros, care stitea neclintit, pana ce ra- murile pomilor se acope- reau de “mere de aur”; aga cum le spuneau anticii. Pli- nius cel Batran vorbea cu incfntare despre frumu- sefea gutuii, dar si despre virtutile sale tera- peutice, in vreme ce Hippocrate o recomanda ca pe un remediu efici- ent contra febrei, a Leacuri din farfurie @ 28 Gutuile moragiilor. ve in Evul Me- diu, 0 ordo- gutuilor in gradinile re- gilor, iar Hil El degard van Bingen, celebra calugarita germani, luda fructul pen- tru insugirile lui in ingri- jirea frumusetii femeilor. $i bunicile noastre, cand fa- ceau toamna dulceati gi peltea de gutui, puneau deoparte semintele si le macerau in putina apa. Ge- latina formata era folositi pe post de fixativ de par, dar gi pentru vindecarea ar- surilor, a crapaturilor din c&lcaie si contra degeritu- rilor. Bogat in vitaminele AsiB, gutuia contine si si- ruri minerale de calciu, fier, potasiu, cupru, mangan gi seleniu, precum gi tanin, eficient in vindecarea afec- tiunilor pulmonare. Tratamente UZ INTERN Diaree © Luati trei linguri de! sirop de gutui pe zi, obtinut prin fierberea a doud gutui f i se preseaza gi se strecoard pentru a se extrage sucul. Se pune la fiert pe foc mic. cu 0 cantitate dubla de za- har, pana cAnd se obtine off consistent siropoasa. (Pen: tru 0 cantitate mai mare de sirop, se dubleaza fructelef siapa.) i ® Mancati zilnic fructe| proaspete, date pe rizd-|f toare. Hemoragii uterine, |} hemopizii Se prepari un decoct fff dintr-o gutuie mare, rasa, la |] un litru de api. Se fierbe lf pana cand lichidul se re- duce la jumatate. Se indul- ceste cu miere. {ntreaga cantitate se bea in cursul unei zile, in 3-4 reprize. Se prepari un de-|f coct din 40 g gutui uscate la un litru de api. Se fierbe in clocot zece mi- nute. Se bea de-a Tungal unei zile.Insomnie Beti inainte de culcare o infuzie de frunze de gutui, 50 gla un litru de api. Insuficienta hepatica, insuficienté pancreatica Decoct dintr-o gutuie necuratata. Se taie in felii subtiri, peste care se toarn’i un litru de api. Se fierbe paint se reduce la jumi-/| tate. Se strecoa- ri prin apisare. \\. Se adaugi 50 g- zahir. Se bea conti- nutul in 3-4 reprize pe zi. Raguseala, bronsita Se prepari o infuzie din © linguriti de seminfe de gutui, peste care se toarnd o cand de apa clocotit&. Se la- s& la infuzat 15 minute. Se beau dou’ cini pe zi. UZ EXTERN Cuperoza Luafti 15 g untdelemn de misline, 15 g seminte de Refeta strabunicii gutui, 2 g de borax gi tot atéta sare gem gi ameste- cafi-le bine intr-un castron de ceramic&, pind ce obti- neti un produs omogen. A- plicati-l pe fat& si masati usor pielea. Crapaturi ale sAanilor, ale piel Preparati o emulsie din- tr-o mani de seminfe de >, gutui pisate, lisate la ‘macerat intr-o jumitate de pahar de apa calduta. Se ung zonele afectate, de cel putin trei ori pe zi. Degeraturi f Aplicati com- " prese tnmuiate in apa de seminte de gutui: 30 g in doud pahare de api. Dureri de gat Faceti gargari cu o lin- gurd de sirop de gutui diluat $ntr-un pahar de api calda. Hemoroizi Se preparii un macerat Ja rece (se las& 4 ore) din o lingurX seminte la 0 cand de apa. Se aplic’ comprese locale de mai multe ori pe zi. Lichior de gutui Amestecati 1/2 1 tuici de prune curati cu 1 1/21 zeama de gutui, obtinut’ prin fierberea gi presarea| fructelor intregi. Adaugati 2 g de scortigoara, 80 g cui-| goare, 50 g migdale amare gi un praf de nucsoara. Li] sati la macerat 2 luni. Preparati apoi un sirop de zahar si turnati-l peste lichior. Filtrati-I gi puneti-1 in sticle. Se recomanda in caz de indigestie, arsuri la stomac| sau baloniiri, Se bea un pahirel dupa mese. Frumusete Contra ridurilor Pentru.a preveni sau ate- nua ridurile, puneti la ma- 50g coajé de gutui, intr-un sfert de litru de guicd de 45 de grade. Utilizati macera- tal ca lotiune pentru fata. Pentru tenul gras Sucul de gutie, objinut prin centrifugare, se aplici zilnic pe faté,cu un ‘agipor de vata. ” Fixativ de gutui pentru par subtire gi contra matrefii Ingrediente: 0 lingura de seminge de gutui, un sfert de litru de apa. Mod de preparare: Se pune apa cu semintele la fiert, pe foc mic, gi se lasd sa mijoteasca 15 minute, cu capac. Cand apar biisici ca la prepararea gelului, se ia vasul de pe foc. Se strecoar’. Mod de folosire: Se in- tinde gelul de gutui in mod uniform pe parul umed, pa- na la radacina. Confera lu- ciu, volum si menfinerea coafurii. Daca se foloseste. regulat, are actiune puter- nici asupra sénatatii firului de pir. El se ingras mai greu si cu vremea nu mai trebuie spalat asa de des. Masajul cu gel de gutui le mai multa vreme la frigider. Leacuri din farfuria @ 29ste prin definitie fructul medicament, cunoscut si folosit pentru insugirile sale de sute de ani, Unii spun c& tara sa de origine este China, unde era cultivat in gridinile im- paratilor, altii povestesc c& primul lamii ar fi inflorit in Mesopotamia, intre Tigra si Eufrat, intreménd cu reasma lui curajul crucia- tilor care Iuptau in numele lui Cristos. Cert este c& 14- mia nu lipseste astazi din nici o cas, fiind prequit deopotriva ca aliment si medicament. Tratamente Puneti la fiert un litru de api, in care adiugati o Jin- gurifi de zahir candel. Du- p& ce da in clocot, trageti apa deoparte si adaugati in ea o jumiitate de limaie ti- iat rondele, cu coaji cu tot. Beti lichidul pe durata asa ricit. Pentru a «| combate o crizd, F|lasati si se infu- pea zere cateva felii de liméie, cu coa- j& cu tot, intr-o ca- 4 de ap& cloco- A tita. Beti de patru ori pe zi. Amigdalita Din or in orf, luafi in gura o lingurd de suc proas- pat stors de lAmiie gi tin fil 15 minute, fra si- ghititi Calculi biliari Faceti 0 curl de suc de limaie pe stomacul gol, du- pa urmatorul program: in prima zi, beti sucul unei Ii- mii, a 2-a zi — sucul de la doua limi, a 3-a zi - sucul de Ja trei Kimdi, gi tot aga, pani fn ziua a 7-a, cand veti bea sucul de la 7 1amai. Din ziua a 8-a, scideti ratia cu © liméie pe zi, pana ajungeti la una. Cura se teia, é durata a gase zile. fn primele “‘eccen trei zile adiugati cfte o 1k miie, in ultimele trei scadet Carente de cal Pisafi mirunt cAteva coji de oud si puneti-le la mace- rat in suc de limiie, intr-un. vas inchis ermetic. In prin- cipiu se calculeaz’ suc unei limai pentru 0 coaj rati, ad&ugati o jumitate litra de api (la o limaie dureaza trei siptimani. Va- i rianté: se iau pe zi 3 lingu-| rife de suc de Limdie gi ou} pisat, rd adaos de ap. Ciroza 4 Lima. Faceti pauza o sip tméni, apoi reluafi cura. Colesterol Se taie o kimaie in jumaita- te. O parte se stoarce intr- gurita de zahiir. Se lasi Tiicit, apoi se strecoara gi st amestecd cu sucul proaspit. Continutul se impar- se face 2-3 luni. Cresterea imunitatii Se amestecd fntr-un bor- can de 1,5 1, suc stors di Leacuri din farfurie @ 30tr-o LAmiie, o cipatand de usturoi pisat, o linguri mie- re de albine gio linguri suc de aloe. Se adaugi un litru de apa cald’ (45 grade), se amesteci bine, se inchide cu capac gi se las& la ma- cerat, invelit in prosop flau- gat intr-un loc cald, timp de 24 ore. Se bea cite o lin- guri, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa. Contraindicatii: ulcer sto- macal sau duodenal. Diabet Simptomele diabetului sunt setea excesiva, foamea obsedanti, o cicatrizare di- ficild a rinilor, eczeme, uri- n&ri abundente. Daca nu existi contraindicatii, dia- beticul trebuie si find 0 cu- 1 de 5-8 laméi pe zi, vreme. de 8 zile pe lund. Dimi- neafa se bea sucul de la 2 lamii, la pranz, inainte cu o ord de a mfnca, se bea su- cul de Ja 4 lami, iar seara, cu o ord inainte de cina, su- cul de Ja 2 lamai. Dispepsie Punefi, picditur de picd- tur, sucul unei laméi intr-o jumiatate de litru de lapte. Invartiti cu o lingurd de Jemn, pand ce lichidul ia un aspect granulos. Puteti si adugati si putin’ miere. Befi imediat preparatul, care contine atat vitaminele laptelui, ct gi pe cele ale lémaii. Fermentii lactici sunt un dezinfectant puter- nic al aparatului digestiv. Dizenterie ‘Taiati 3.Limii in felii gi turnafi deasupra 1/2 1 api fierbinte. Lasati si stea 8 ore, apoi beti dimineata, pe stomacul gol, un pahar de lichid tndulcit cu miere. Dureri de gat Beti de mai multe ori pe zi cate o cana de limonada, indulcita cu 3 lingurite de miere. Febra Bolnavilor cu febré ma- re le e sete. Preparati-le o citronada din sucul a doud limi, plus un litra de api platd ameste- cata cu miere. Vreme de o ora, in lichid gi cateva bucati de coaja, de limaie, pe care le scoateti inainte de a-i da bautura boInavului. Gripa Facefi cura de suc de 1a- maie. Microbii nu se mai reproduc. Guta Varsafi o lingurit& gi ju- miitate de suc de lamaie in- tr-un pahar cu apa calduti, Se bea neindulcit, diminea- fa, cu o jumitate de or ina- inte de micul dejun. Hemoroizi Faceti 0 cur& indelun- gat de suc de limfie, apli- cfnd concomitent pe anus comprese cu suc de limaie diluat cu putind apa. Hipertensiune Tiati in bucdtele mici coaja de la cinci lami si puneti-le si se macereze 12 ore in sucul laméilor. Adau- gati aceeagi cantitate de api si puneti-o pe foc mic, fra s& ajunga s& fiarba. Lasati si se riceasci. Strecurati gi beti un piharel dimincafa gi seara. Indulcifi cu miere. Indigestie Stoarcegi intr-un pahar sucul unei lam4i. Umpleti | cu api mine- ral si dizol- vafi in ea 0 bicarbonat de sodiu. Befi al- ternativ, 0 gu- ai una de api. Insuficienta hepatica Virsati seara o cand de api clocotiti peste 2 inflo- rescente de mugetel gi o 14- mie tiati rondele. Lasati| sd se macereze peste noap- te. Strecurati lichidul a doua zi dimineata, dupa ce fl in- calziti. Bautura le este re- comandata si diabeticilor. Obezitate Beti in fiecare diminea- {4, pe stomacul gol, sucul de la trei lamai, combinat un pahar de apa si putin’ miere. Facefi cure de trei siptimani, cu o siptiman’: pauza. Altd regetd: tiati in felii subtiri 2 grepfruituri si 3 Leacuri din farfurie @ 31Limi bine spilate inainte. Puneti-le la fiert intr-un li- tru de api, vreme de 15 mi- nute. Incorporati 30 g de miere de salcdm curati si puneti din nou Ja fiert, vre- me de 5 minute. Strecurati § si beti cate un pahar de lichid, de trei ori pe zi, inainte de mesele principale. Bautura trebuie Ppastrata intr-o sticla, nicio- data in metal. Rahitism Preparati un sirop din suc de limaie si miere in parti egale si punefi-l si fiarb& pe foc mic. Dati co- piilor rahitici si bea zilnic din acest sirop. Pastrati-l in Sticle bine inchise. Raceala, nas infundat ‘Trageti pe nas cAteva pi- c&turi de suc de limaie pu- se in palma. Riceala poate fi invinsd in cAteva ore. Viermi intestinali Zdrobiti o limaie, cu coaj si samburi cu tot. Li- sati-o la macerat 2 ore, in- tr-o jumiatate de litru de api rece, la care adiugati mie- re. Filtrati si bet © ceased mare la culcare. fn cazul in care copiii dvs. au viermi intestinali, dati-le si minan- ce dimineata, pe stomacul gol, simburi de liméie pi- safi, amestecafi cu putin zahar. Leacuri din farfurie @ 32 », calda. Dacii suportafi, fa- prese. \ ceti gargar’i cu suc pur de Transpiratie . fj limiie. Frecafi cu suc de limaie; UZ EXTERN Angina pectorala, dureri de gat Faceti gargarii de 2-3 ori pe zi, storcdnd sucul unei Jami intr-un pahar cu apa Rani si plagi infectate Bataturi “Aplicati pe bat felie de imaie si Lisati-o toati noaptea, fixati cu un bandaj. Sucul inmoaie pie- lea gi o putefi inlitura prin sau cu partea interioara a |i cojii partile cu probleme. Ulcere ale gambelor, varice cu suc de limaie. Beti gi su-H simpla frecare. . cul unei Limai pe zi. Dureri de dinti Veruci la bebelusi Badijonafi-le de dou’ ori ff Pentru a ugura aparitia dintilor la bebelusi, freca- tite gingia cu degetul in- muiat intr-un amestec de suc de Himaie siapt fiarti. ig Frecafi-vi in fiecare di- mineafii dintii cu suc de li- maie. Intéreste gingiile si protejeazi dintii pind la pe zi cu ofet tare, fn care ma- Jf cerafi timp de o siptimana| coaja de la dou’ Limai. varste inaintate. gati o parti tdiati ae Hemoragie nazala_| pufind scortisoara. Lasati Introducefi in niri puti- | St cAteva ore, apoi ada n& vat imbibati cu céteva | Sati o lingurigt de conii pic&turi de suc de limaie. Are efect gi dact afi inhalat aburi toxici. Frumusete @ Pentru ca pielea dvs. sa ramana © Pistruii dispar cu ajutorul unei Totunt de suc de Limfie, putin strat. @ Persoanele cu tenul gras pot si-si tamponeze: fata in fiecare dimineati cu un tampon imbibat cu suc de Kimdie. Lasafi sii se usuce, far si va stereet apoi aplicati crema sau pudrs. e Pentru Intarirea unghillor. gasante, mineata gi seara suc‘de limdie.Merele adou al toamnei, destinat a deveni bucuria iernii, marul era considerat de tarani cel mai pretios dintre fructe. Cu multi grijii, bunicile le ali- niau pe rafturi, in cAmari, pentru ca nepoteii si se poat& delecta cu ele pana tarziu, primavara. Se spune adeseori: “Un mar la masa alungd doc- torul din casa” . $i, intr-ade- vir, este unul din cele mai bune fructe medicinale; cu- vantul “pomad&” este de- rivat din numele lui (in francez’, “pomme”). Odinioara, me- rele coapte gi zdrobite in sucul lor, erau folosite pentru cicatrizarea | ranilor. Contra du- f rerilor de ochi se folosea, de aseme- nea, un fel de po- mada, preparati. dintr-un mar fiert in api si curdfat de coaj Conform Bibliei, marul dateaz& de la originea tim- purilor. Fruct al arborelui Binelui gi Raului, el a de- clansat nenorocirea cu A- dam gi Eva. Dar mirul a fost la mare cinste gi in mi- tologia greac&. N-a partic pat el la judecata lui Paris. fiind la originea raz- boiului troian? Sub domnia fara- onului Ramses II, miarul a fost cultivat de-a lungul vaii Ni- tului. In decursul secolelor, reputatia lui s-a confirmat, ti- nandu-se cont de im- portanta valorii sale nutritive, preventive si curative. Sucurile sale, acizii, vitaminele A, B gi C, numeroasele saruri mine- rale se dovedesc a fi deose- bit de utile in cazul infec- tiilor intestinale (colibaci- loze), a surme- F najului, anemi: Sci, afectiunilor hepatice, a co- | lesterolului gi chiar a bolilor de inima (in- farct). | Este mai bi- ne si méncati f marul fard sd-1 curiitati de coaja, dact a- ceasta este sinatoasa bio- logic (nu a fost tratati cu insecticide), “aga cum la facut bunul Dumnezeu”. Este preferabil si-1 consu- mati dimineata, inainte de micul.dejun, in locul sucu- lui de portocale, atat de drag americanilor, sau sea- ti 1a, Ja culcare, ciici el favori- zeazi somnul. Crud, copt (in cuptor), de cele mai multe ori fara inim& gi smburi, marul poate fi utilizat in diverse forme: in compoturi, cu sau fara adaos de zahir, ca um- plutura pentru clatite, tarte, coltunasi i plicinte, invelit in aluat gi copt Ja cuptor, sau adiugat la pelteaua de coacize, Tratamente UZ INTERN Afectiuni renale Se iau 5-6 linguri de pulbere de mere uscate pe zi (se taie felii subtiri, se usucd la aer sau in cuptor, apoi se piseaz). Anemie, oboseala Mancati de 2-3 ori pe zi un piure de mere, la care a~ daugati miere (jumatate din cantitate). Beti suc proaspat de mere, Leaouri din farfurie @ 33Bronsita 10 linguri de pulbere de Coji de mere se pun la ma- cerat in 1,5 1 api rece. Se la- s si stea 12 ore; cu vasul a- coperit. Se beau 3 c&ni pe zi. Constipatie Lasati si fiarba, int-un sfert de litru de vin rogu bun, un mir decojit. Adiu- gati 2 buctti de zahir si coaja de la o limaie. Treceti totul printr-o strecuritoare find gi bei vinul astfel ob- finut in timpul me- selor. Este un laxativ eficace, merele silbatice (Pyrus malus), crude, fiind chiar mai energice. Curatarea sangelui Ca depurativ, folositi coaja de la 3-4 mere, uscati gi pisatil, 1a o cantitate de 100 g de ap4. Lasati sa fiar- ba cteva minute $i befi ca- te 0 ceagci (de cafea) ina- inte de fiecare masa. Diaree infantila Alimentafi copiii cu me- re crude, dar rase cit se poate de fin. Dafi-le cate o lingurif& din ord in or’, pa- na ce scaunul redevine nor- mal, Ca bauturi, api de orez. pepsie Facefi o infuzie din 40 g de flori de mar uscate sau proaspete la 1 1 de apii clo- cotit. O ceagci dup’ fieca- re masa. Dureri de stomac Pentru calmarea cram- pelor si arsurilor, mestecati foarte incet un mar crud. Febra Beti 3-4 linguri de sirop de mere pe zi. Refeta: fier- beti intr-un litru de ap’ 1 kg de mere cu coaja, dar tiiate in sferturi. Cand bucatile sunt suficient de moi, stre- curati-le printr-o siti deasd, apasand bine, si apoi addugati la suc 60 g de zahar tos. Puneti din nou sa fiarb& la foc mic pani ce obfineti o consis- tenfi siropoasa (se ingroa- g&ca un sirop). PAstratid in sticle inchise ermetic. Gripa in caz de gripi prelun- git, incepeti o cur cu me- re crude. M&ncati 2-3 zile doar mere, intre 500 g si 1 kg, ca atare sau rase, dar necuratate de coaja. fn tot timpul acestei diete specia- le, nu va hrniti cu nimic altceva. Obezitate Un mar taiat bucttele se fierbe la foc mic, in 500 ml apa, pana ce se reduce la jumitate, Se bea seara, inainte de culcare. Pietre la vezica urinara Pentru a evita forma- rea calculilor gi a elimina excesul de acid uric, beti suc proaspit de mere gi méncati cat mai multe mere {ff crude. | Raceli t Infuzie din 3-4 mere ti-] iate marunt, peste care se |i toamé 500 ml apa in clocot. Se lasé la infuzat 4 ore. Se strecoara gi se indulceste cu'} miere. Se beau 2-3 cini pel zi, caldut, cu inghifituri rare. | Reumatism pisate. Filtrati si beti 4-5 cesti pe zi, dup’ mese. Stimularea functiei creierului in momentul crizelor de| tuse, mAncati un mar copt, sfaramat, amestecat cu pu- tin unt si putind miere. Ulcer gastric Curd de mere rase. intre 500 g si 1 kg, in 5 reprize |] pe zi. i Leacuri din farfurie @ 34| | | | UZ EXTERN Dureri de splina Se amestecd trate de grau cu decoct concentrat si cald de mere gi se aplicd pe locul bolnav. Dureri de urechi Se aplic& fructe fierte, cat mai calde, pe zona du- reroasa. Plagi Aplicati pe locul bolnav un mar copt, curdtat de coa- {8 si zdrobit in sucul lui, pe care il amestecati cu ulei de misline in cantitati egale. Raie Se taie un mar in dowd gi se scobeste la mijloc. in scobituri se pune floare de sulf, Se imbina jumatatile, se leagii cu tifon gi se coace in cuptor. Se scoate, se las& si se riceasc& gi se zdro- beste. Cu terciul obginut se freacd locurile bolnave. Frumusete ®@ Pentru intarirea sAnilor — aplicati dimi- neata, masand ugor, un piure de mere fierte in lapte, apoi zdrobite. Ma- sati incet, pentru ca vi- taminele s4 p&trunda in epiderma. Clatiti-va cu apii dulce. © Pentru ridurile de. pe fafa, aplicati o mac de piure de mere, proce- dand Ia fel. riginar din Rusia ‘Asiatici, migdalul inflorit este unul dintre f cele mai frumoase specta- cole pe care ni le oferi na- tura prin coloritul siu, cu- prins intre zApada si pur- pur’. Existi dou’ specii de migdale: migdalele dulci, comestibile, si migdalele amare, utilizate in medi- cind, ele fiind periculoase prin prezenta unei otrivi redutabile: acidul prusic. Migdala este poate fructul cel mai incarcat de simbo- Turi, pentru c& o regiisim in toate traditiile alchimici. Conform legendelor ori- entale, drumul misterios ce duce la Aggatha, regatul ce- lor drepfi, s-ar deschide la piciorul unui migdal, iar imagini foarte vechi il arati pe Cristos aezat de aseme- nea la umbra unui migdal. Alaturi de smochine, alune $i stafide, migdala dulce este cel mai 4 igienic dintre de- serturi. Ea repre- zinta alimentul de. baz al catagory franciscani, augus- tini, dominicani si carmeliti. Bogata in vitaminele A si B, in zahar asimilabil de c&tre diabetici, in grisimi, ulei si albumina, migdala contine, de asemenea, calciu si fosfor; ea poate inlocui eventual carnea. Este reco- mandati deci copiilor, ado- lescentilor, sportivilor, per- soanelor surmenate $i celor aflate in convalescenti. Dati fiind marea ei pu- tere nutritivi, migdala tre- buie consumaté cu mode- ratie: 6-15 pe zi. Tratamente UZ INTERN Afectiuni uro-genitale Pentru a calma inflama- rea conductului uro-genital, preparati un sirop de mig- dale: curitati 1 kg de mig- dale de coajai gi pisati-le in- tr-o piulité inainte de a le introduce intr-un litru de apa, la care ati addugat 500 g de zahar. Filtrati si mai adaugati 750 g de miere si 200 g de api de flori de portocal. Siropul astfel ob- tinut il veti bea di- mineafa pe stomacul gol gi de trei ori pe zi intre mese, doza prescrisa fiind 0 lingurd (de sup’). Leacuri din farfurie @ 35Calculi renali Faceti o infuzie din 20 g de ridicina de lemn-dulce gi un pumn de paie de oviz la un bol de apa clocotita. A- daugati o linguriti de ulei de nuci (se giseste in comert) gi una de migdale dulci. Beti de 3 ori pe zi, intre mese. Dacii nu este prea mare, piatra poate fi eliminat in acest fel, pe cai naturale. Constipatie Persoanele adulte vor in- ghiti 60 g de ulei de migdale dulci dimineata, pe stomacul gol. Copiii vor consuma doar 10-15 g. Pentru cei cu intestinele fragile, preparati un laxativ usor, compus din ulei de migdale dulci si un sirop de cicoare in pirti egale. Poate fi benefic gi un sirop de flori de piersic. Pentru copii — o lingurita; pentru adulti — 0 lingurd (de sup’). Graviditate Beti dupa pofti un lapte proaspat din 50 g migdale dulci, inmuiate in ap& cal- duta si apoi decorticate. Pi- safi-le intr-o piulitk, adiiu- gand api rece, pani ce obti- neti o past. Diluati cu 500 g miere amestecati cu. api, pani ce curge. Filtrati prin- tr-o strecurdtoare find. tritatii ale tubului digestiv LAsafi s& fiarb& 10 minute 12 migdale pisate sparte, cu coajai cu tot, intr-o jumitate de litru de lapte. Beti dupa plac, intre mese. Nervozitate Pisafi migdalele pana ce obfineti o pudra si procedati ca pentru prepararea cafelei. Puteti amesteca aceasti pu- dri gi in supele de legume. Tuse, dureri de gat Befi intre mese un decoct, pe care-I obfineti fierband 1/2 ord, intr-un litru de apa, un pumn de coji pisate de migdale. fndulciti usor si adiugati 5-6 picaturi de rom| sau de lamaic. UZ EXTERN Calcaie crapate Puneti comprese cu ulei clildut de migdale dulci, Colici abdominale Frectionati-vi abdomenul de doud ori pe zi cu ulei de migdale dulci. Migrene Puneti pe frunte si la tample cata- plasme din migda- le amare pisate. Piele uscata Pentru fragezi- mea pielii, in spe- cial dupa ce v-ati expus prea| mult la soare sau intemperii,| masati-vA usor cu ulei de migdale dulci. Reumatism Faceti o cataplasma din’ migdale pisate si amestecate| cu unturii de pore topiti pnd ce obfineti o pasta. Aplica-| fi-o pe locurile dureroase. A- coperiti cu o fag protectoare si finefi-o toat noaptea. Frumusete Peeling cu migdale* Ingrediente: 3 lingu migdale, 1 galbenus di I linguriti de miere, circa lingura de apé fierbinte. ‘Mod de preparare: Mi dalele se transforma fn p bere cu rignifa de cafe apoi se amesteck bine mierea de albine gi galby nusul de ou. Apa fierbintel se toarni picdturd cu pie! turd, ca la maioneza, ame: tecindu-se intruna, pana se obtine o crema omogen: Mod de folosire: Crem, obrazul ramane perfect 1 rat (evitati si scoateti mas« cu unghiile). La final, cl rid fata in profunzime, in Tturand stratul de’ celul proaspitd si catifelati. Migs dalele se potrivesc cu orice sangelui si de a loarea obrazului. Leacuri din farfurie @36Murele urele fac parte din amintirile multor in comparatie cu afi- nele gi fragii, care crese nu- mai in zona de munte gi de deal, tufele de mure coboara. Ia margine de oras, ag: du-se de gardurile din mai- danele pirisite. Cine n-a cu- Jes o dat un pumn de mure parfumate si incdlzite de soare, n-a fost copil. La tari, femeile culeg primavara Tistarii de mur, pe care fi usuci la soare, folosindu-i ca remediu impotriva dure- rilor de gat, De altfel, tufele de mure cresc si azi peste tot, fara ca f cei care tree pe ast langi ele si se § aplece gi si le cu- Jeagi, ignorand bucuria si bene- ficiile pe care le-ar putea aduce, cici mura, bogat in vitamina C, zahar, acid ci- tric, malic gi uleiuri esen- tiale, este dezinfectanti gi antibacteriana, iar siropul ei se dovedeste a fi foarte efi- cace in tratamentul bolilor pulmonare. Tratamente UZ INTERN Afectiuni pulmonare Se prepari o infuzie din 2 lingurite de fructe zdro- bite peste care se toarni 200 ml apa clocotita. Se lasi 10 minute, apoi se strecoara. din frunze de mur, proaspete sau us- cate. Doza: 40-80 g la I Titra in fu tea bolii. Beti infuzii de doud ori pe zi, dimineata gi seara. timpul sezonului, man- cafi cfte un pumn de fructe proaspete, dimineata, pe sto- macul gol. Diabet Frunzele de mur de gri- dina (de cultura) au proprietiti anti- ibetice. Faceti infuzii din 10 g de Rj frunze la o cand mare de api cloco- titd. Beti-le inain- tea meselor. UZ EXTERN Dureri de dinti in cazul ulceratiilor gin- giilor, Iuati 60 ¢ de mure coapte si fierbeti-le in 3/4 litru de vin rogu, pana ce a- mestecul scade cu 1/3. Pa- sati-le printr-o panzi si fa- cefi gargara cu aceasti licoa- re clduti, de cAteva ori pe zi. Gingivite, stomatite Dowd linguri de frunze miaruntite se opiiresc cu o cana de api clocotita. Se lasa la infuzat 15 minute. Se face gargari de mai multe ori pe zi, din care ultima, seara, la culcare. Leucoree Se face o infuzie din 5 linguri frunze miruntite pes- te care se toarna 500 ml apa clocotita. Se lasa s& stea 15 minute, se strecoari si se fac spilituri vaginale cu iriga- torul. Hemoroizi Preparatul de mai sus se aplici sub forma de cata- plasme, pe locul bolnav. Ulceratii ale gatului, angina Amestecati sirop de mu- re si api de orez in parti egale si faceti gargari de mai multe ori pe zi. Faceti, de asemenea, gargari cat de des doriti cu infuzie de mu- guri de rug, recoltati prim’- vara, pe care-o indulci miere. Folositi o prizé de 10 glao cana mare de api clo- cotiti. Reteta strabuni Sirop de mure Presafi murele intr-un ti- fon, extrigandu-le astfel su- cul. Fierbeti-1 la foc mic, cu ‘0 cantitate dubla de zahar. Amestecati incontinuu cu o} Hingurd de lemn, pani ce de- vine gros. Pastrafi-] in sticle| inchise ermetic. Leacuri din farfurie @ 37Ftr-o carte a recor- durilor naturii, nucul ar trebui si ocupe locul intai, la vechime gi rezis- tenfi. S-ar putea spune ci este chiar “arborele vietii”. Frunze si ramuri de nuc au fost gasite sub gheturile po- lare; in mormintele preis- torice, vechi de peste cinci mii de ani, s-au descoperit nuci gi coji de nuci calcina- te, ca si nu mai vorbim des- pre China, India gi Japonia, unde numele nucului figu- reazi in manuscrise stri- vechi. fn ce-i priveste pe daci, prezenta nucului in ti- nuturile din nordul Dunarii beneficiazd de o m&rturie de rang tnalt; Ovidiu, ma- rele poet exilat pe farmul Pontului Euxin, il recoman- da astfel: “Pugin pretentios, el creste chiar pe marginea drumurilor, si nu se teme de nimic, nici de vanturi, nici de tunet, nici de ploaie si nici de argitd. Nu degeaba Leacuri din farfurie -@ 38 considera un arbore sfant” . Dar ce insugiri ale nu- cului il fac s& fie aga de prefuit si iubit? Dincolo izvor exceptional de si- nitate si energie, find un medicament al natu- rii, prin fiecare din partile lui: frunze, coaja, fructe gi flori. Foarte bogat in mate- tii grase gi azotoase, miezul de nuc& confine 50% din greutatea lui in ulei, ceea ce il face bogat caloric si hra- nitor. In plus, gratie vitami- nelor A si B, pe care le con- tine in doze mari, dar sia fosforului gi fierului, el este si un energizant natural de exceptie. Tratamente UZ INTERN Amigdalitaé * Faceti gargard cu un decoct de coji de nuc&, in proportie de 50 g la un litru de apa. Arterioscleroza Se ia zilnic o linguri de ulei de nuca. Colesterol Luati in fiecare dimi- neafi, pe stomacul gol, 0 linguriti de ulei.de nuc’, daca intestinul va permite. cultate, ririfi tratamentul 2-3 zile. Ciclu menstrual cu probleme Puneti la macerat, intr-un litra de vin rosu, 40 d grame de frunze de nuc us- cate si maruntite. Lasati laf macerat 10 zile. Beti cate un pahar de vin in timpul f meselor, in perioada care if precede menstruatia. Curafarea sangelui 100 g coji verzi de nuci} se pun in 1/2 litru tuicd. Se [if las 8 zile, agitindu-se sti- cla. Se strecoara si se pun in sticle de culoare inchisa. Se iau 1-2 linguri pe zi. Diabet zaharat Infuzie din 4 linguri de |} frunze uscate si miruntite, peste care se toarni 0 canii cu api clo-|f cotité. Se las i 15 minute, se strecoard, se beau |f cate 3 linguri pe Zi. Diaree Se face o infuzie din 2-3] linguri de pulbere de frunze uscate, opirite cu o cané de |f ap& clocotita. Se las 10) minute, se strecoard, se iau | 2-3 linguri pe zi.Digestie grea Preparati urmitorul ape- ritiv cu efect imediat: 30 g frunze verzi de nuc se pun Ja macerat 15 zile, intr-un pahar de tuic&. Puneti un capac gi agitati ct mai des. Strecurati lichidul gi ames- tecafi-l cu un litru de vin alb natural, dulce sau sec, addugand 10 bucati de za- har. Lasati si stea o s&pta- man, inainte de a-I folosi. Se bea cate un paharel ina- inte de mesele principale. Hemoroizi te nevoie de 21 de nuci. Zilnic se da pe raza- toare o nucd gi se bea cu 150 ml de lapte. Tratamen- tul dureazé 3 siptimani, cu pauza de 7 zile dupa fiecare siptimana. Incontinenta urinaré Infuzie din 1 1/2 lingu- tit& de coajii verde de nucd, opariti cu o can de apa clocotité. Se las& s& stea 15 minute. Se strecoara, se beau 2 c&ni pe zi. Pe vre- muri, in satele din Ardeal, incontinenta urinari, mai ales in cazul copiilor, se trata cu o felie de paine pra- jiti, uns& cu ulei de nuct (o Tingurita). Teniaza Adaugati ulei de nuci (50 g) lao salata de cartofi si consumafi in fiecare sea- ra, timp de o stiptiimand. UZ EXTERN Conjunctivita Aplicati pe ochi o com- presa inmuiat’ intr-un de- coct preparat din 50 g frun- ze de nuc, proaspete sau uscate, la un litru de apa. Eczeme Expuneti, timp cat mai indelungat, par- tea bolnava dea- supra aburilor u- nui decoct obti- nut dintr-o lingu- ri de frunze de nuc gi o lingurd de scoarti de ste- jar, fierte intr-un litru de apa. Spi- laturi lo- cale cu un decoct ob- tinut din 30 g fron- ze Ja un litru de apa. Leucoree Infuzie din 4 linguri de frunze uscate si miruntite, peste care se toarna 200 ml apa clocotita. Se last 20 de minute, se strecoara, se fac dou spilaturi vaginale pe zi (cAldute), din care ultima inainte de culcare. Matreata, caderea parului Jn 300 de grame unturi nesiirat punefi 20 de gra- me muguri de nuc gi Hisati s& fiarba 1/2 ora. Dati la ricit si p&strati unguentul astfel obtinut intr-un vas de portelan. Ungeti-va pielea capului cu acest unguent, lasafi si actioneze 30 de minute, apoi spilafi-va. Negi, bataturi Se freact ugor cu sue de nuca verde, de trei ori pe zi. Nervozitate Vérsati in cada un de- coct din 300 g frunze de nuc Ja 5 litri de apa. Pu- j teti si addugati si 1 kg de sare grun- joasa. Raceala Se fac bai de aburi cu frunze de nuc puse la fiert. Rani (cicatrizare si refacerea fesuturilor) E Se prepara o alifie din s15 frunze méruntite, macerate 7 zile in 100 ml untdelemn, dupa care se {ine 3 ore pe baie de aburi (la foc mic). Se stre- coari gi se adaugi 15 g cea- r§ de albine. Se mai tine 0 jumitate de ord pe baie de aburi, apoi se amesteci. Se unge rana. Reumatism Se pune in apa de baie un decoct facut din frunze de nuc sau nuci verzi. Efec- tul sporeste dacd se com- bind cu flori de fan. Sciatica Aplicati pe locul dure- ros cataplasme fierbinfi cu coji de nuci zdrobite. Leacuri din farfurie @ 39PEPENELE GALBEN upa cate porecle are, ai zice c& s-a niscut pe la noi ~ gogar, cantalup, gilbon, popon, vlegi, zimos..., dar origi nea luie in Asia, unde cres- te si in formi silbaticl. Se spune c& era un aliment ne- lipsit pe lng conducatorii de caravane, care igi poto- eau setea cu el, in lungile c&latorii prin desert. In Eu- ropaa fost adus de turci, iar in Roménia e cunoscut din primul secol al mileniului unu, fiind cultivat in cam- piile sudice ale tarii, mai insorite gi mai secetoase. Fructele se recolteaz4 din iulie si pana in septembrie, cAnd ajung la maturitate, iar semintele, care au gi ele virtuti curative, se usuc& in locuri aerisite. Tratamente UZ INTERN Se face o cur de pepe- ne galben, pe o durat ct mai indelungat. Se con- Leacuri din farfurie @ 40 Pepenii sum fruc- tul proaspat, inainte de mesele prin- Bronsite, tuse Se prepara un decoct dintr-o linguriti de seminte de pepene, fierte vreme de 20 de minute, cu 200 ml api. Se lasii s& se rliceascd, apoi se strecoar¥. Se beau 2 c&ni pe zi. Are efect expec- torant. Constipatie © Befi dimineata, pe stomacul gol, sucul obtinut dintr-un pepene bine copt. ‘Nu repetati tratamentul mai mult de 5 zil © Laxativ si diuretic - se curiti pepenele de coaji, se taie buciti si se bagi in cen- trifugd sau se mixeaza,cu putin adaos de apa plata. Frumusete Se beau doud pahare pe zi, dimineafa, inainte de micul ff dejun, gi seara, dup’ ultima masa. Lipsa poftei de mancare i Luati un pepene mic, bine copt, taiafi-l in doua si turnati pe fiecare jumitate © lingura de vin rogu. Man- cati-le inainte de fiecare masa. Dacé efectul laxativ e prea mare, mancafi doar o jumiatate. UZ EXTERN Arsuri usoare, inflamatii ale pielii Se taie miezul pepenelui |f felii subtiri si se aplic& sub forma de cataplasme pe ar- suri. Hemoroi: Fierbeti coaja de la trei pepeni mari, in 3 litri ff de apii, vreme de 20 | de minute. Apli-|ff cati pe hemoroizi |f comprese caldute cu acest lichid. Pentru ingrijirea tenului uscat Se face un amestec de suc de pepene galben, lapte nefiert gi ap’ distilata. Se sterge fata in fiecare seara cu emulsia obfinuti (se scutura bine it intr-o sticla, pentru a se omogeniza). Pentru tonifierea tenului Se scobeste mijlocul pepenelui cu o lingura si se amestecd partea zemoasi cu o piersici bine coaptd. curditata de coaja si zdrobitA cu furculiga. Se Pune ter- ciul de fructe pe faa si se “uita” acolo ct mai mult. Clititi-va apoi cu api mineral.