ORDIN
we. 188.
privind aprobarea Planului Strategic National Multianual pentru Acvacultura 2022 - 2030
Avand in vedere Referatul de aprobare nr.
Pescuit si Acvacultur3;
in baza prevederilor:
- Art. 27 din Regulamentul (UE) nr. 1139/2021 al Parlamentului European si al Consiliului
din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit si
acyacultura si de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1004;
- Art. 34 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European si al Consiliului
din 11 decembrie 2013 privind politica comund in domeniul pescuitului, de modificare a
Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 si (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului si de abrogare a
Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 si (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului si a Deciziei
2004/585/CE a Consiliului;
- Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social
European si Comitetul Regiunilor nr. 236/12.05.2021 - Orientari strategice pentru o
acyacultura mai sustenabila si mai competitiva in UE pentru perioada 2021-2030;
- Art. 4 si art. 43, alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.23/2008.privind
pescuitul si acvacultura, aprobat& cu modificari si completari de Legea nr. 317/2009, cu
modific&rile si completirile ulterioare;
- Art. 2, alin. (1) si art. 7 din Hotararea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea,
structura si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, cu modificarile
ulterioare;
= art. 9 alin. (5) si (6) din Hot&rarea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltrii Rurale, precum si pentru modificarea
art. 6 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea si functionarea
Autoritatii pentru Administrarea Sistemului National Antigrindina si de Crestere a
Precipitatiilor, cu modificirile si completérile ulterioare,
ministrul agriculturii si © dezvoltarii rurale emite © urm&torul —ordin:
Art.1. Se aproba “Planul Strategic National Multianual pentru Acvaculturd 2022 - 2030”,
previzut in anexa care face parte integrant din prezentul ordin.
Art. 2. Directia Generala pentru Pescuit - AMPOPAM va transmite Planului Strategic
National Multianual pentru Acvacultura 2022 - 2030 Comisiei Europene.
Art. 3. Prezentul ordin se va publica pe site-ul MADR la sectiunea pescuit si pe site-ul
ANPA la sectiunea acvacultura.
Viceprim-ministru, ministrul transporturilor si infrastructurii, ministrul interimar al PLANUL STRATEGIC NATIONAL MULTIANUAL
PENTRU ACVACULTURA 2022 - 2030 Cuprins
1. Contextul national gi legitura cu principalele obiective nationale
1.1. Obiectivele strategice nationale 2022 - 2030
1.1.1 Strategia nationalé de dezvoltare durabili
1.1.2 _Strategia pentru dezvoltarea sectorulul agroalimentar
1.43 _Strategia pentru cercetare-dewvoltare-tnovare in domeniul agroalimentar
41.2 Strategiila nivelul Uniunii Europene 2020-2030
1.3 Descrierea sectorului de acvacultur’
1.31. Cadrul general
1.32 _Stadiulinvesttillor in acvaculturd
1.33. Proiecte POP 2007 - 2013
1.34 Proiecte POPAM 2014-2020
1.35. Acciza pe motoring utilizatl in fermele piscicole
14 Periormanta sectorului de acvacultura
15 Cadrul legal s!institusional
16 © Analiza wor
2 Stediul implementarii PSNMA 2014 — 2020
2.1 Implementarea Planului de actiuni
22 Masurile adoptate in relatia cu orient&rile strategice din 2013,
3 Obiectivele si planul de actiuni pentru perioada 2021 - 2030
3.1 Obiectivele strategice
Consoliderea reziliengei si a competitivitii
Accesul la spatiu slaps
Cadrul administrativ si de reglementare
‘Sndiatea 51 siguranga alimentard
Adaptarea la schimbirile climatice si atenuarea efectelor
3.1.15. Organizarea piefel si a producStorilor
3.1.16 Control
iversificarea si valoarea adiugets
3.1.18 Atenuarea impactului unor evenimente exceptionale
Participarea la tranaitia verde
Performanta de mediu
‘Starea bund a efectivelor piscicole
3.1.3 Asigurarea acceptirii sociale si a informarii consumatoritor
3.1.3.1 Informares consumatorilor
31.3.2 Integrarea acvaculturi in comunitafile locale
3.1.3.3 Date si monitorizare
3.1.4 Imbunititirea cunostintelor gia Inovérll
3.2 Guvernanti
3.3 Surse de finantare
2.4 Plan de actiuni
4 Cooperare transnational
22
2
2
23
30
32
45
a7
a7 1. Contextul national si legatura cu Principatele obiective nationale
Planul Strategic National Multianual Pentru Acvacultur& pentru perioada 2022 - 2030
reprezinta un document strategic ce stabileste directiile de actiune pentru dezvoltarea pe
termen mediu a sectorului de acvacultura. Acest plan are la bazi strategia sectorului din
Perloada 2014 - 2020, actualizata si propune un set de obiective, directi si actiuni, in contextul
trasat de starea actual a sectorului.
Scopul Planului strategic este de a stimula competitivitatea, a consolida s1 dezvolta
sectorul de acvacultura roménesc, in mod durabil, din punct de vedere economic, social dar si
din punct de vedere al mediului inconjurator. in acest sens, implementarea planului trebuie sa
fle in stransa legatura cu strategiile nationale si europene complementare sectorului de
acvacultura.
1.1, Obiectivele strategice nationale 2022 — 2030
1.1.1. Strategia national de dezvoltare durabila
Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a fost adoptata de Guvernul Roméniel in
sedinta din 9 noiembrie 2018, prin HG nr. 87/2018. Prin aceasta strategie, Romania a creat
cadrul national pentru sustinerea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilé a ONU st
implementarea unui set de 17 obiective de dezvoltare durabili propuse de aceasta. Strategia
trateaza provocarile secolului XXI, cu accent pe realitatea din tara noastra si propune o
tranzitie spre o dezvoltare durabilé bazata pe atingerea obiectivelor Agendei 2030 a ONU.
Scopul este acela de a asigura un cadru adecvat pentru imbunatatirea continu a calit&tii viet
Pentru generatiile prezente si viitoare, pentru crearea unor comunitati durabile, capabile sa
gestioneze si sa foloseasca resursele in mod eficient i s& valorifice potentialul de inovare
ecologica si sociala al economiei, in vederea asigurarii prosperitatii, protectiei mediului si
coeziunii sociale.
in principal strategia urmareste atingerea obiectivului de intensificare a eforturilor
Pentru a se evita pierderea biodiversitatii si degradarii serviciilor ecosistemice, de refacere a
ecosistemelor si serviciilor aferente. in acest scop, la nivelul UE Directiva privind habitatele
urmareste obtinerea unui stadiu de conservare corespunzitor al speciilor si habitatelor
Protejate. Conform datelor Ministerului Mediului, in anul 2017 numarul de arii naturale
Protejate care dispuneau de planuri de management aprobate era de cca. 300. in aceste zone,
activitatile de naturé economica sunt supuse unui intreg set de restrictii de mediu, legislative
etc.
Acvacultura este 0 activitate a cdrei dezvoltare este sustinutd de necesitatea protectiei
stocuritor de peste si a organismelor acvatice din mediul natural, dar care este vulnerabild la
impactul schimbérilor climatice, iar adaptarea trebuie s& reprezinte un element important al
politicii nationale. Capacitatea de adaptare trebuie si cuprind’ instrumentele, resursele si
structurile institufionale implicate in procesul implementarii in mod eficient
adaptare. in acest sens, se instituie necesitatea stabilirii unui mecanism dj
impactului provocat de schimbirile climatice, identificarea vulnerabilit&tiloy
asociate, integrarea mésurilor de adaptare la efectele schimbirilor climati
3 Politicile de dezvoltare sectorialé si armonizarea lor intersectorial& prin dezvoltarea de
sinergii.
Schimbarile climatice si concurenta pentru resursele naturale adaugi_presiuni
suptimentare asupra mediului acvatic. Pentru mentinerea si imbunatatirea strii favorabile de
Conservare a speciilor si habitatelor se vor implementa planurile de management ale ariilor
naturale protejate, elaborate in consultare cu Agentia National pentru Pescuit si Acvacultura
si actorii relevanti din sectorul de acvaculturd, asigurandu-se compensatiile adecvate pentru
fermieri, care vor contribui la mentinerea functionalitatii zonelor umede.
O industrie alimentara care sa fie competitiva si durabila, reprezint& un aspect esential
in accelerarea cresterii economice, reducerea saraciei prin activit&ti productive in zonele mai
defavorizate $i atingerea tuturor obiectivelor de dezvoltare durabila previzute in Agenda 2030.
jn acest sens, in concordanta cu Strategia UE de politic’ industriala , se ‘impune sustinerea
consolidarii lanturilor de valoare, implementarea celor mai performante tehnologii,
Promovarea economiei circulare, a competitivitatii, incurajarea comertului si dezvoltarea
sectorului privat.
Nivelul productivitatii in cazul Romaniei in raport cu celelalte tari din UE este mult mai
sc&zut, iar ritmul de ameliorare al acestui indicator se mentine lent, explicabil din punct de
vedere al evolutiilor societ&tii noastre, dar si din cauza unui decalaj constant dintre Romania
si media UE in ceea ce priveste forta de munca (de ex. pe parcursul anilor 2007-2015 diferenta
dintre plata orei lucrate in Romania fat de media in UE este de 6 ori).
Totodata, strategia se refera si la realizarea tranzitiei cétre economia circular ca
oportunitate de a transforma economia de acum intr-una mai durabili, contribuind la
indeplinirea obiectivelor Agendei 2030. in economia circularé valoarea produselor, a
materialelor si a resurselor trebuie mentinuta cat mai mult timp posibil, iar generarea de
deseuri redusa la minimum. Economia circulara ar trebui sa reprezinte aportul romnesc la
efortul UE de dezvoltare a unei economii durabile.
Desi nici Agenda 2030 pentru strategia de dezvoltare durabili a ONU, nici Strategia
Nationala pentru Dezvoltare Durabil& nu mentioneaza in mod expres acvacultura, aceasta are
© contributie foarte important la obiectivele de dezyoltare durabil& (ODD) 2, 8, 12, 14 si
important pentru ODD 1, 5, 6, 9, 13 15 si17. Baza dialogului politic si a optimizarii guvernantei
‘in vederea realizarii obiectivelor de dezvoltare durabilé asumate de Romania implicd
respectarea unui set de cinci principii fundamentale:
1.Imbunatatirea eficientei utilizdrii resurselor;
2.Conservarea, protejarea si refacerea ecosistemelor naturale, incluzénd conservarea
esurselor genetice, reducerea intensitatii emisiilor de carbon, stimulente financiare pentru
servicii ecosistemice;
3.Protectia si imbunatatirea mijloacelor de trai din spatiul rural, echitate si bunastare
sociala, cu o atentie deosebita pentru fermierii mici (micro-intreprinderi si IMM-uri) care au
acces la servicii, cunostinge, piete si resurse incluzand teren si apa;
A.Cresterea rezistentei persoanelor, comunitatilor si ecosistemelor la fenomene
extreme (seceti, inundatii, daunatori) si adoptarea de sisteme de productie diversificate;
5.Promovarea mecanismelor eficiente si responsabile de guvernanta sistemelor umane
si naturale, care include strategii si politici eficiente si consistente, corelarea politicilor de
investitii cu legislatia necesara, intarirea capacitatii administrative a institutitl.
organizatii interesate relevante, fntirirea parteneriatelor, consultarilor,
mecanismelor de mediere si de solutionare a conflictelor in vederea obti
necesar atingerii obiectivelor. 1.1.2 Strategia pentru dezvottarea sectorului agroalimentar
Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar include printre obiectivele sale
inclusiv adaptarea sectorulul de pescuit $1 acvacultura la provocarile secolului XXI. Astfel,
strategia urmireste s& creeze cadrul necesar pentru generarea unei baze tehnico-stiintifice
necesare pentru rezolvarea provocarilor din domeniul sectorului agroalimentar prin utilizarea
eficienta a resurselor, asigurarea securitatii alimentare, durabilitatea si conservarea mediului,
asigurarea bundstarii si sanatatii animaletor.
Totodata strategia igi propune ca viziune sectoriala un sector agroalimentar durabil si
competitiv, capabil s& reziste provocirilor globale, care sé genereze produse cu valoare
adaugaté ridicatd, in conditii care s& asigure bundstare gi un nivel similar al conditiilor de viat&
‘intre mediul rural si mediul urban.
Unul dintre obiectivele strategice ale strategiei isi propune si fie cresterea gradului de
acoperire a consumului de alimente din productia interna si redobandirea statutului de
exportator agroalimentar net. In acelasi timp, se doreste asigurarea dezvoltirii unor activitati
de productie agroalimentare care si limiteze amprenta de carbon generat, prin cresterea
gradului de ecologizare, utilizarea energiilor regenerabile si un management durabil al apei,
in acest sens, Romania ar trebui s& stabileasc& drept necesit’ti, realizarea unui acces
mai bun la cunoastere, educatie si consultant pentru a asigura o fort de munc& calificata in
acest domentu, inclustv sprijin acordat pentru dezvoltarea CDI si asigurarea transferului de
rezultate pana la nivelul fermei, De asemenea, exist o mare nevoie de a atrage si creste
‘numarul tinerilor care se implica in continuarea sau dezvolt noi activititi de acvacultura.
Sunt necesare continuarea unor masuri de sprijin pentru compensarea acelor costuri
suplimentare, pe care piscicultura le inregistreaza si care permit conservarea biodiversitatii,
pastrarea patrimoniului cultural si perpetuarea traditiilor din fiecare zona a tarii, Aceste masuri
pot fi completate cu misuri care s8 sprifine dezvottarea potentialului nevalorificat, cu
Tecunoasterea si promovarea marcilor locale, prin includerea acestora in schemele de calitate
din UE. Tot in aceasta directie, este nevoie de continuarea unor masuri de sprijin pentru
crearea/dezvoltarea de lanturi alimentare scurte, precum crearea si dezvoltarea de grupuri de
producatori, care pot ajuta fermierii si se integreze mai bine pe pietele nationale si europene.
1.1.3. Strategia pentru cercetare-dezvoltare-inovare in domeniul agroalimentar
Strategia pentru CDI in domeniul agroalimentar pe termen mediu si lung 2014-2030 si-a
Propus 38 stabileasc& conditiile 3i prioritatile de cercetare-dezvoltare si inovare necesare
pentru dezvoltarea domeniului agro-alimentar, precum si cresterea capacitatii sistemului de
cercetare-dezvoltare de a acumula cunostinte si experiente de cel mai inalt nivel stiintific s1
tehnologic pentru sustinerea competitivitatii acestuia pe plan european.
CDI la nivel national a fost subfinantat dupa anul 1990, subzistind cu resurse minime,
yenituri proprit si fonduri publice. Prin urmare, un efect al acestei subfinantari a fost.
numérului de cercetitori implicati in activitatea de CDI simultan cucresterea med
Accentuarea globalizarii a dus la necesitatea de a stimula colaboririle in dome}
{a nivel intemational.
Pentru a adresa nevoia de imbunitatire a capacitatii de inovare, ar fic
investeasca in crearea unor poli de excelenti, dezvoltarea cercetirii interdis dezvoltarea unor modele de organizare a cercetarii si educatiel, solutionarea aspectelor legate
de costurile ridicate pe care activitatea de CDI le implic& si stimularea _mobilitat
cercetatorilor.
Directii de dezvoltare mentionate de strategie includ:
> Valorificarea potentialului de cercetare de care dispune Roménia;
> Corelarea prioritatilor de cercetare la nivel national cu cele europene;
> Realizarea transferului de know-how dinspre cercetare spre industrie;
> Reducerea decalajului sistemului de cercetare romanesc fat de cel european,
jin ceea ce priveste CDI din domeniul pescuitutui si acvaculturii, strategia isi propune
urmatoarele objective:
* Asigurarea unui management al resurselor acvatice vii fundamentat stiintific, reducerea
Presiunii asupra resurselor exercitaté prin pescuit, practicarea unei acvaculturii
durabile si conservarea biodiversittii;
* Dezyoltarea si diversificarea tehnologiilor prietenoase cu mediul si inovative pentru
acvacultura pentru cresterea productiei si obtinerea unor produse cu valoare biologica
ridicata;
* Diversificarea productiei din acvacultura prin introducerea de specii noi, valoroase din
Punct de vedere economic;
* Dezvoltarea acvaculturii traditionale, incurajarea produciitorilor pentru a aplica metode
prietenoase mediulul
* Asigurarea trasabilitatii pe intreg lantul valoric, inclusiv introducerea standardelor de
meciu, sanitate si igiena.
in cursul anului 2019, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a aprobat Ordinul nr.
341/2019 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol
$i de dezvoltare rural al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pe anii 2019-2022,
“Agricultura si Dezvoltare Rurala - ADER 2022". Finantarea alocat prin acest program sectorului
de pescuit si acvacultura este de 6.500.000 lei, defalcata pentru urmatoarele tipuri de proiecte
de cercetare:
» Cercetari privind ameliorarea, protectia si conservarea resurselor genetice din apele
interioare si din acvacultura Roméniei
> Evaluarea si monitorizarea bioresurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale,
pentru asigurarea exploatirii durabile a acestora
> Diversificarea productiei din acvacultura, prin introducerea speciilor de pesti autohtone
i alohtone valoroase
» Cercetari privind elaborarea de sisteme tehnologice si tehnologii pentru dezvoltarea
acvaculturii in canalele de irigatii
> Cercetari privind identificarea si dezvoltarea de noi metode de profilaxie si tratament
jn acvacultura
Aceste proiecte de cercetare sunt derulate in Parteneriat de catre institutele de cercetare de
Profil din Romania, avéind ca lideri principali fie SCDP Nucet, fie ICDEAPA Galati. Este esentiala
Promovarea parteneriatelor intre cercetare si fermieri/organizatiile fermieriloy
activitatii de cercetare la comunitatea stiintificd internationala, 1.2 Strategii la nivelul Uniunii Europene 2020-2030
Pe data de 19 decembrie 2019, Comisia Europeana prezenta Pactul Verde European, un
Plan menit s& transforme economia UE intr-o economie durabil8. Obiectivul acestuia este ca
pana in anul 2050, Europa si devina primul continent neutru din punct de vedere climatic.
Acest obiectiv este posibil transformand provocarile climatice si de mediu in oportunit&ti $i
realizand o tranzitie justa si incluziva pentru toti. in cadrul acestui proces, Comisia European
a adoptat pe 20 mai 2020 Strategia pentru Biodiversitate a UE si Strategia ,,De la ferma la
consumator”. Cele doua strategii urmaresc s& integreze considerentele legate de biodiversitate
in strategia globalé de crestere economica a UE si si asigure in acelasi timp un sister alimentar
santos, echitabil si prietenos cu mediul. Cele dou strategii se consolideazi reciproc, reunind
natura, fermierii, intreprinderile si consumatorii pentru a crea impreuna un viitor durabil si
competitiv, contribuind in acelasi timp la redresarea economic. Totodata, ele sunt menite si
sprijine si s& consolideze rezitienta societatilor noastre la viitoarele pandemii si amenintari
Precum impactul asupra climei, incendiile forestiere, insecuritatea alimentara sau focarele de
boala, inclusiv prin sprijinirea unor practici mai durabile pentru agriculturd, pescuit si
acvacultura si prin abordarea protectiei speciilor salbatice de fauna si flora si a comertului
ilegal cu acestea,
Strategia UE pentru biodiversitate abordeazi factorii-chefe ai declinului biodiversitati
cum ar fi utilizarea nedurabila a terenurilor sia mari, supraexploatarea resurselor naturale,
poluarea si speciile invazive. Adoptat in plin’ pandemie de COVID-19, strategia este un
element central al planului de redresare al UE, fundamental pentru prevenirea aparitiei unor
epidemii viitoare si consolidarea rezilientei la acestea, precum si pentru oferirea unor
Oportunitati imediate de afaceri si de investitii pentru relansarea economiei UE, Aceasta
urmireste, de asemenea, sé integreze consideratiile legate de biodiversitate in strategia
slobala de crestere economic’ a UE. Strategia propune, printre altele, stabilirea unor obiective
obligatorit pentru refacerea ecosistemelor si a raurilor deteriorate, imbunititirea séndtatii
habitatelor si a speciilor protejate din UE, reducerea poluari, ,,inverzirea” oraselor noastre,
consolidarea acvaculturii prietenoase cu mediul si a altor practici favorabile biodiversitatii.
Acflunile prevézute in cadrul acestei strategii pot aduce beneficii economice comunitatilor
locale, creand locuri de munca si crestere durabila.
Strategia ,,De la ferma la consumator” are ca obiectiv asigurarea unei tranzitii catre un
sistem alimentar durabil al UE, care sa protejeze securitatea alimentara si s& permit accesul
‘a o alimentatie sandtoasd. Pandemia de COVID-19 a evidentiat importanta si necesitatea unui
sistem alimentar robust si rezistent, care s& functioneze in orice circumstante si si fie capabil
#8 asigure aprovizionare necesar& cu produse alimentare la prejuri accesibile pentru cetateri.
Aceasta strategie are ca obiective, printre altele, si reducerea amprentei de mediu a
sistemuului alimentar al UE, in acelasi timp cu asigurarea subzistentei operatorilor economici,
Car si protejarea sinatatii cetatenilor Europei. in acest sens, aceasta va propune mAsuri
ambitioase pentru a garanta cd optiunea sanitoasa este si cea mai usor accesibili pentru
cetajenti UE, inclusiv prin imbunatatirea sistemelor de etichetare pentru a raspunde mai bine
nevoilor consumatorilor in materie de informare cu privire la alimentele sanatoase si durabile.
Strategia recunoaste un fapt care este fundamental pentru politicile si masurile de
sprijin si dezvoltare a acvaculturii: ,,Cresctoriile de peste si de fructe de mare genereazi o
amprenti de carbon mai mica decat productia animalier’ terestra”,
Producatorii din domeniul acvaculturii vor avea un rol esential in tr
sistem alimentar mai echitabil si mai durabil. Acestia vor beneficia de spi
comune jin domeniul pescuitului, prin intermediul unor noi fluxuri de finan
7 ecologice in vederea adoptirii unor practici durabile. Durabilitatea ca marca a Europei va
deschide noi oportunitati de afaceri si va diversifica sursele de venit pentru fermierii $i pescarii
europeni.
Totodata, ambitia Comisiei Europene este de a prezenta importante elemente
internationale in ambele strategii. Astfel, Strategia privind biodiversitatea reafirma hotararea
UE de fi un exemplu la nivel mondial ca raspuns in fata crizei biodiversitatii. In acest sens,
Comisia va mobiliza toate instrumentele de actiune externa si parteneriatele internationale
pentru a contribui la elaborarea unui nou cadru al ONU privind biodiversitatea la nivel mondial
in cadrul Conferintei partilor ta Conventia privind diversitatea biologic’ din 2021, iar prin
Strategia ,De la ferma la consumator” se urméreste promovarea unei tranzitii mondiale catre
sisteme alimentare durabile, in stransa cooperare cu partenerii sai internationali.
1.3 Descrierea sectorului de acvacultura
1.3.1. Cadnul general
Acvacultura din Romania se desfasoara, in ultimii ani, exclusiv in ape dulci (ape
Continentale/interioare) si se caracterizeaza din punct de vedere tehnologic prin dou directii:
> cresterea extensiva si semi-intensiva a ciprinidelor fn policultura, in bazine de
pamant (helesteie, iazuri si lacuri)
> cresterea intensiva a salmonidelor.
Cu toate ca acvacultura romaneasca beneficiaza de un grad ridicat de diversificare a
specitlor utilizate, avind peste 30 de speci utilizate in cultura, se remarc in ultimii ani o
Crestere a unitdtilor de acvacultura speciatizate pe alte tipuri de specii, urmare a investitiilor
realizate, in special, prin intermediul Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013, dar
3i prin intermediul Programului Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime 2014 - 2020. in
acest sens, in acvacultura de apa dulce s-au dezvoltat/sunt in curs de dezvoltare o serie de
unitati specializate pe alte specii decat ciprinide sau pastriv, dup’ cum urmeaza:
+ cresterea sturionitor;
+ cresterea somnulul african;
+ cresterea tilapi
+ cresterea salaului;
use a se realiza in sisteme de crestere
fatea evadarii acestor specii in mediul
Introducerea speciilor noi in acvacuttura sunt
intensive, inchise, de tip recirculant care reduc posi
natural.
Totusi, cresterea ciprinidelor in policultura reprezinta tipul de acvaculturé integrat&
multitroficd care, din punct de vedere al obiectivelor de mediu, prezinta avantajul de a
conserva sau imbunatatii calitatea apei si de a contribuii, prin reciclarea nutrientilor, la
economia circular, avand calitatea de furnizor net de servicii de mediu pentru societate.
Majoritatea amenajarilor piscicole au un istoric relativ ‘indelungat si s-au incadrat foarte
bine in peisajul natural, jucdnd un rol esengial prin crearea zonelor umede,-sfiporkijite in
Protectia si conservarea biodiversitatii, in consolidarea echilibrelor ecologies;
excesului de apa si nutrienti proveniti din agricuttura intensiva, in asigurarea
unor suprafete intinse care functioneaza ca filtre biologice. ue
8 Din evidentele ANPA, in Romania exist o suprafata de cca. 135.000 de ha de amenajari
piscicole de ap dulce ce corespund unui numir de cca. 1.000 de amenajarri piscicole, ce se
aflé in proprietatea/administrarea ANPA, a consiliilor locale/judetene si Administratiei
Nationale Apele Romane. Distributia acestei suprafete pe regiunile de dezvoltare ale tarii aratd
cd cea mai mare suprafata de amenajari piscicole se regaseste de departe in regiunea de Sud-
Est, cu peste 69.000 de ha. Dupa regiunea de Sud-Est, urmeaza regiunile de Nord-Est si Sud-
Muntenia cu cca. 14.000, si respectiv cca. 15.000 de ha de amenajari piscicole (figura nr.1).
Din punct de vedere al numarului de amenajari piscicole, cele mai multe se regisesc in
regiunea Sud-Muntenia, cca. 278, urmata de regiunea Nord-Est cu cca. 166 amenajari $i
regiunea Sud-Est cu cca. 145 amenajari.
ane
su
ay
av
anv
wc
mot
Figura nr.1 - Ponderea suprafetelor amenajarilor piscicole pe regiuni de dezvoltare
00
Atdastat
Figura nr.2 - Nundrul amenajarilor piscicole pe regiuni de dezvoltare
Din totalul suprafete! amenayérilor piscicole de cca. 135,000 ha, cca. 59.000 de ha se
afla in administrarea ANPA din care 20.417 ha este suprafata inscrisa in carte:
tabelul nr. 1 sunt redate suprafetele preluate de c&tre ANPA de la ADS, supraf
sau vandute, precum si suprafata intabulata in numele statului roman. Suprareyere
5
adezeren | carnprinte pin | Sprsctae | Supafetele | deter | SPN cieC es | TSenticrae
Judes | primite de | HG 601/2006s1 | retrocedate | vindute ‘OuG inpatrmontu: | in carta
xe vite] ou | pueam | hears
fe te 0 fe ia
2230 003 200 | a00 | 0030 °
955.47 0.00 . 0.00 0.00 955.47 o
98.29 o.0b ssa2_| 0.00 | 090 | 14307 °
asa [on 000 | 138.8 | — 0.00 1031 °
ace o.co oo | 000 | ow | 13402 °
ange | om0 io_| 090 | 090 | a758 | ona
230848 | 0.00 0 | 0.00 | 000 | 30.28 | —2.68.058
re a. 000 | 000 | ogo | ates) a6. 706
1485 .cb 000 | se | 0.0 14.85 35
2,707.15 0.00 529.56. 0.00 0.00. 2,177.59 395.9657
2,821.21 0.00. 0.00 0.00 0.00. 2,821.24 1,083.55
a7 0.00 00 | 000 | om | nm ¢
921.56. 0.00 45.34 0.00. 0.00 876.22 o
Constanja_|_ 11,818.96 31.23, 0.00. 0.00 41.23 11,828.96 1,968.773
be | 3,008.0 | 0.0 20653 [000 | ego | ay9uar | 10m.20
on cb 0s0_| s00 | on | es4.78 | ara
cans | 94058 | 0.00 0 | 0.00 | 000 | 3,940.68 ¢
| Giurgiu 4,299.85 0.00 0.00 0.00 0.00 4,299.85, 519.1494
laos [193400 | 0.0 2090 | 000 | 000 | 191404 | 17.5137
tai | 320.7 | oo ooo | a4? | ego | are | 737
ior | 107520 | 0.0 oso —| 000 | 00 | 1075.20 | 00.302
usted | 1.10046 | 0.00 cco | 000 | 000 | 100.45 Fi
Mures 1,032.68. 0.00 0.00 0.00 0.00. 1,032.68. 311.0409
Heant | 50476 .00 og0| ~a00 | 0.0 | s0476 o
ot 2.00 0.00 oo | 0.00 | — 0.0 9.0 | 1a959
Pies | 6.08 0.00 oo [000 | 000 | ens.98 | soe
Salaj 158.68. 0.00. 0.00 0.00 0.00 158.68 oO
Satu-Mare_ 779.20 0.00 0.00. 0.00. 0.00 779.22 184.46
su | oa. 2.00 ogo | 0.00 | 000 | rz. 2 | 3801
suena | 650.8 o.g0 og | e00 | ov [e548 | 34189
Teeoman | 1,500.6 [0.0 ‘2.0 | 000 | ogo | 1.5096 —| 8.073
Tins | 683.20 o.co og | a00 | oy | aa. 20 |.
Tulcea 2,054.63, 0.00 0.00 0.00 0.00 2,054.63 | 513.1659
Valcea 57.04 0.00 0.00. 0.00 0.00 57.04 57.04
Vasui | 119023] 0.00 000 | ooo | 00 | 1.1903 | sta
Viancea [125.16 | 000 og | a0 | 00 | 10516 | aa?
rota, [eiaron | 4.3 77s | as7770 | aias | 9001.78 | 20.17.34
Cca. 50% din suprafata administrata de cétre ANPA, reprezentand 28.208 ha este
concesionat, 11.823 ha in regiunea Sud-Est si cca. 6.000 ha in regiunile
Muntenia. Diferenta de suprafata este neconcesionata, aflandu-se in plin
din punct de vedere al documentelor necesare pentru a fi concesionate
conform cadrului legal aplicabil.
10 Din totalul suprafetei neconcesionate de catre ANPA, ce formeaz’ amenajairi piscicole,
‘mai mult de jumatate se afl in regiunea Sud-Est, cca. 14.000 ha, urmat de regiunea Sud-Vest
cu cca, 4.000 ha si regiunile Nord-Est si Sud-Muntenia cu cca. 2.500 ha (figura nr. 3). Totodat,
© suprafata de cca. 3.128 ha, ce se afla in regiunea sud-est (nu intra in cele 11.823 ha), mai
exact in Parcul Natural Balta Micd a Brailei nu reprezint amenajari piscicole, ci sunt habitate
piscicole naturale ce erau exploatate in trecut de c&tre intreprinderea piscicola Braila si
ulterior de SC Vermatta SA prin pescuit. Aceste suprafete trebuie redate in circuitul natural,
respectiv realizarea nor investitii care s& le readuca la statutul initial de zone de reproducere
si crestere naturala a pestelui.
WINE «SE 9 SM «SV AV ENV aC wal
Figura nr.3 - Ponderea suprafetelor neconcesionate de citre ANPA, pe regiuni de dezvoltare
Din suprafata de cca. 135.000 de ha aferent amenajarilor piscicole, cca. 62% sunt
suprafete ce se suprapun artilor naturale protejate Natura 2000 (cca. 83.000 ha). Practic, toate
amenajarile piscicole din judetul Tulcea se suprapun ariilor natural protejate Natura 2000,
reprezentand 41.403 ha.
Numarui de unitati licentiate a variat nesemnificativ in ultimii ani, trendul find unul
ccrescator din 2016 si pan in 2020. Astfel, daca in anul 2016 se inregistrau un numar de 634 de
unitati licentiate, in anul 2020 regasim un numar de 735 de unitati licentiate. Cresterea s-a
datorat si celor 34 de unitati infiintate prin intermediul programelor operationale POP si
POPAM.
Numérul de unitati active versus cele inactive (din diferite motive: pe uscat, litigii
judec&toresti etc.) din totalul unitatilor licentiate, a urmat inversul trendului acestora din
urmé, adicd unitatile active au scazut, iar cele inactive au crescut. Procentual, numarul
unitapilor active a scazut de la 95% in anul 2016 pana spre cca. 90% in anul 2019.
Pana in 1990, suprafata totala amenajata pentru acvacultura din Delta Dunarii a ajuns
la 43,962 ha din care, din punct de vedere juridic, 4.370 ha sunt in domeniu public de i
national in administrarea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (A.R.B, 3 DDD
sunt in domeniul public de interes national in administrarea Agentiei Domeniilor ‘stat
37,192 ha sunt in domeniul public de interes judetean in administrarea Consiftalui
Tulcea, 6,710 ha sunt domeniu public de interes local in administrarea Consilii
Crigan (4.492 ha), Murighiol (1,839 ha), Maliuc (137 ha), C.A. Rosetti (224 ha) 5
ha).
" Situatia suprafetelor amenajate pentru acvacultura in
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, judetul Tulcea
Domeniu | Domeniu
Nr. J Gc Suprafaté | publicde | public de
crt, | Penumirea amenajirii piscicole/UAT fa Cire inties
locat judetean
1._ | Babadag 7 orasul Babadag 7,800 = 1,800
2. [Lunca7 comuna Ceamurlia de Jos 7,070 5 1,070
3._| Chilia 7 comuna Chilia Veche 2,230 5 2,230
4,_| Chilial- Hreblea 7 comuna Chilia aa a5
Veche
5._| Caraorman 7 comuna Crigan 60
6._| Ceamurlia | 7 comuna Crisan 2,900 2,900
7,_ | Ceamurlia It Sarica 7 0 i
comuna Crisan
&._| Obretin 17 comuna Crigan ~_2,683 375 2,308
9._| Obretin 117 comuna Crisan 617 617 :
10. | Popina / comuna C.A. Rosetti 6,400 224 6,176
11. | 6 Martie / comuna Jurilovea 1,050 7 1,050
12._[Litcov 7 comuna Maliuc 700 5 700
13._ | Maliuc 7 comuna Maliuc 452 137 35
14._ | Rusca / comuna Naliuc 2,615 - 2,615
15._| Carasuhat 7 comuna Mahmudia 220 = | 220
Gradina Olandezului /
16. | comuna Mahmudia oe : 268
Topraichiol 7 comuna
1 | minal Brava oe : 28
18._| Dranov - ghiol 7 comuna Murighiol 2,270 > 2,270
19.__| Dunavat | 7 comuna Murighiol [4,505 1,505 :
20. | Dunavat Il / comuna Murighiol “1,575, = 1,575
21, | independenta - Murighiol / comuna 2,260 334 1,926
Murighiot
22.__| Perisor / comuna Murighiol 7,350 5 1,350
23,__|Periteasca / comuna Murighiol 1,709 : 7,709
24,_[ Sarinasuf 7 comuna Murighiol 590 | : 590
25. | Stipoc / comuna Pardina 1,344 a 1,344
26._[Holbina | 7 comuna Murighiol 1,270 5 1,270
27._ | Holbina 1 7 comuna Murighiol 73,065 5 3,065
28._[Enisala 7 comuna Sarichioi 420 : 20
29._| Tauc 7 comuna Sarichiot Bt 8 33
30._|lazurile / comuna Valea Nucarilor 1,651 : 1,651
Total 43,962 | 6,710
*“Suprafafa amenajiril piscicole Caraorman de 60 ha este domentul public de interes nafiondl a8
‘in cadrut institutului National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dundril é
"Din amenajarea Dunavéf Il elesteiele 3 si 4 cu fost renaturate in suprafafé de 1.260 ha
Amenalirite pisleote Holbina | Hlbin I sunt amenairlrenaturat, 4.335 ha, tnluse
interes nationel, administrate de ARBDD
12 inainte de 1990, functionarea amenajérilor piscicole s-a desfsurat cu rezultate sub
asteptari datorita, in principal, imposibilitatii aplic&rii cu eficienta dorita a tehnologiilor de
crestere stabilite prin documentatiile de fundamentare in bazine de crestere cu. suprafete
foarte mari, cu sisteme de alimentare cu apa si de golire necorespunzatoare, fara asigurarea
furajelor, a dotarilor tehnice sau a fortei de munca necesare.
Situatia rezultatelor economice a amenajérilor piscicole s-a agravat si mai mult dupa
1990, cAnd activitatea acestora a inceput s& se confrunte cu ceringele functionarii economiel
de piata si a reconsiderarii costurilor de productie, precum si cu managementul
Necorespunzator al noilor societ&ti comerciale formate in domeniu. in continuare nu au fost
alocate fonduri pentru modernizarea bazinelor piscicole, refacerea digurilor si a lucrarilor
hidrotehnice degradate, costurile de exploatare au crescut foarte mult in special datorit’
cregterii cheltuielilor pentru energie electric’, pentru ap, pentru furaje, pentru forta de
munca, in timp ce productiile obtinute au rimas foarte mici, sub 100 kg/ha fara posibilitatea
de a acoperii costurile de productie. Ca urmare, 0 mare parte din bazine piscicole au ramas.
neutilizate pentru piscicultura fiind abandonate sau au fost folosite pentru alte scopuri si in
special pentru agricultura sau cresterea animalelor. Astfel, incepand cu anul 2019 pe o
suprafata de 5.400 ha terenuri piscicole se practic& cutturile agricole, cu acordul detinatorului,
Teprezenténd 5 amenajari piscicole: AP Litcov, AP Rusca, AP Maliuc, AP Stipoc $i partial AP
Chilia |.
Amenajarile piscicole din Delta Dunarii, din domeniu public de interes judetean, aflat
in administrarea Consitiului Judetean Tulcea sunt concesionate unor societiti comerciale, prin
Uicitayfi publice, pe perioade variabile de 10 - 49 ani. Suprafata concesionata cuprinde
elesteiele de crestere peste consum, elesteiele de crestere puiet, bazinele de lernat, digurile
de incinta si de compartimentare, instalatiile hidrotehnice si de exploatare, statiile de
Pompare, sediile de ferme si anexele aferente acestora. Suprafata total’ concesionata in
prezent este de 22.523,01 ha.
Situatia utilizarii terenurilor in amenajérile piscicole din
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, aflate in administrarea CJ Tulcea
Durata Suprafat
AG Avenajee pistols Neesmrae | cnc | 28, | onriota
A.P.Babadag 2,080.00
1 ‘SC EUROFISH SRL Babadag 2390/1999 49 | 01.05.2049 | 2,080.00
2 AP Enisala 141.50
2, | SCPSEEAL TEL? EROOUCTION SL: | "— aarranie 10 | 27.12.2028] 141.50
nisala
3 AP.Topraichiot
3.1 [SC ECODELTA S.A.Babadag 33/2001 30__ | 01.12.203046)
4 AP.Tauc Te
at ‘SC MON-AL SRL Babadag 289/199 49 | 04.10.21
az SC PIG-COM SRL Satu-Nou 4181/2011 10 | 0.07.2
5 AP. Murighiol Nh
13 Nee
crt,
‘Amenajare piscicolé
Zconcesionar
SC DELTA SAMITUR SRL
Nr contract.
Durata
contract,
ant
Suprafata
Data
expriri | concesionata
14
BA Dunavatu de Jos 138/2002 30 14.10.2032 87.60
5.2 AP Murighiol 1,546.90
‘SC PASIROM INTERACTIV SRL
5.3 Bucuresti 7286/2015 10 12.10.2025 299.18
5.4 S.C. AQUA VICINA S.R.L. Tulcea 138/06.05.2019 10 06.05.2029 140.00,
6 A.P.Dranoy_ 2,454.00
AG Moorkens Patrimonium SRL Viforata,
61 jud. Dambovit 33/2017 10 28.02.2027 2,454.00
7 AP. Perisor 1379.73,
71 SC MEC TRIP SRL Bucuresti 99/2002 30 24.06.2032 1,379.73
8 KP.Periteasca 4,713.80
B.A 1,713.50
9 A.P.Dunavat | 1,505.00
‘SC ADVADELT TURISM SRL
94 ‘Murighiol 154/2000 30 01.12.2030 1,505.00
10 P.Dunava i 1,480.00
S.C. Agri Delta Serv S.R.L.
10.1 Ferma Dunavat If 308/2014 a 31.08.2024 1,480.00
if A.P.Gradina Olandezului-amenajare nefinalizat’ 265.00
TI SCETALON CQSRL Snagov 140/200 30 | 01.01.2030 | 265.00
12 A.P. Carasuhat |I-amenajare nefinalizata 220.00
12.4 SC LARS SRL Mahmudia 82/2000, 30 01.07.2030 220.00
B ‘AP. lazurile 1,640.00
13.4 SC ECODANUBE SRL Tulcea 77/2000 30 01.04.2029 496.00
13.2 SC ALFAROM COM SRL Tulcea 1400/2003 49 09.06.2052 316.00
13.3 SC ROMPESC IMPEX SRL Galati 18/2001 30 01.12.2030 78.00
13.4 SC SIMBOLIC SRL Tulcea 4131/2002 30 | 01.10.2032| 302.00
S.C.DELTA PIKE&PIKE SRL
135 ae 42015 10 | 04.01.2025] 158.00
Z 290.00
14 AP.Litcov eT
“ 2
14.4 SC PISCICOLA SA Tulcea 40/2010 10 | 01.11.2820 3
5 KP. Busca Tal 5
15.1 SC PISCICOLA SA Tulcea 28/2004 30. 01.03.2033 Rs IS Durata Suprafata
Ne. ‘Amenajare piscicolé Data
ee aneaoee Nreontract | contract | aie | cOncesionata
15.2 SC TORGAI SRL Tulcea 4153/2000 30 | 01.12.2030 | 111.00
15.3 ‘SC PISCICOLA SA Tulcea 29/2004 30 | 01.03.2033 [257.00
15.4 SC PISCICOLA SA Tulcea 11/2004 30__| 31.12.2033 | 305.00
15.5 SC PISCICOLA SA Tulcea 25/2005 30 | 01.02.2035 | 233.00
15.6 SE PRDIECT CONSTRUCT SR: 1136/2002 30 | 15.10.2032] 152.00
wulcea
15.7 | SC CONSTANT PROD SRL Tulcea 19/2001 30 | 01.12.2031] 416.00
15.8 | SC PROMEX SRL Tulcea 35/2001 49 | 01.03.2050 | 402.00
15.9 SC PASAJ COMALIM SRL Matiue 31/2010 10 | 01.02.2020] 64.55
15.10] SC PASAJ COMALIM SRL Nattiue 32/2010 10 | 01.02.2020) 160.00
15.11] SCGITA GROUP SRL Tulcea 86/2003 49 | 01.07.2050 _77.00
15.12] SC CORAL SRL Tuicea (Mila 35) 66/2002 49 | 30.04.2051] 2.28
16 ‘AP. Lunca 4,075.00
SC PISCICOLA TOUR AP LUNCA
16.1 cL An 87/2002 10 | 31.05.2032] 9.00 |
16.2 SC STUPINA SRL Jurilovca 59/2001 30__| 01.07.2031 | 236.00
7 ‘AP. Sarinasuf 703.00
7A SC PISCICOLA SRL Sarinasuf 367/2011 10 | 01.10.2021 | 703.00
18 ‘A.P.6 Martie 7,050.00
18.1 SC VICKI POND SRL Jurilovca 47/2001 30 | 01.04.2031 | 420.00
SC HERESTRA CYPRINUS SRL
18.2 ieee 48/2001 30 | 01.04.2031] 630.00
9 ‘AP. Maliue 315.00
SC EURODELTA DANUBE SRL
4 Bucuresti 13/2006 44 | 31.03.2049] 315.00
20 A.P.STIPOC 1,344.00
20.41 SC IRA INVEST SRL Tulcea 30/2002 30 | 12.03.2032} 1,344.00
a ‘AP.OBRETIN 2,109.50
21.1 SC OBRETIN SRL Tulcea 135/203 49 | 31.42.2051 | 2,109.50
2 ‘AP.CHILIAT 2,319.87
22.1 | S.C. FRATIICALCIU S.R.L. Mahmudia 10/2015 10 | 14.01.2025] 431.50
22 ‘SC ELDORADO SRL Galati 172019 10 | 03.01.2029 00)
22.3 SC GIP-EST SRL lasi 370/2018 10 __| 26.11.2028, 05
22.4 __ SC MASIVA SRL Tulcea 10/2004 30 | 31.12. F 4.
B AP. CHILIA I-Hreblea z
BA SC MASIVA SRL Tulcea 49/2001 30 | 01.03.2031 35-09 /<)
EES
15 Sarah Durata Suprafata
Ne. “Amenajare piscicolé Data ‘
crt. /concesionar We contrac: © | oamact | exatatt.| Coane
23.2 SC MASIVA SRL Tulcea 9/2004 30 | 01.03.2034] 665.00
24 ‘AP.POPINA 6,492.59
244 Ec2t 1,567.59
24.2 Fc 22 1,868.87
S.C. Piscicola Sofia Gabriel SRL
4.3 Bucuresti 159/2018, 10 | 09.05.2028 | 409.00
24.4 ‘SC Gelmin SRL Bucuresti ‘57/2000 30 | 31.03.2032 | 96.00
24.5 ‘SC Gelmin SRL Bucuresti 81/2000 30__| 01.07.2030 | 636.30
24.6 SC Selpop Fish SRL Bucuresti 9/2008 30 | 01.01.2038 [351.86
24.7 SC Selpop Fish SRL Bucuresti 431/208 30__| 04.04.2038 [385.54
24.8 SC Selpop Fish SRL Bucuresti 7299/2014 410 | 34.07.2024 | 441.43
SC Ecoturism Delta Dundrit SRL
24.9 Tae 250/207 30 | 01.01.2038 | 736.00
TOTAL 34,912.22
Amenajarile piscicole din Delta Dunarii se confrunt& actualmente cu aspecte negative
in privinta aplicarii tehnologiilor clasice de crestere a pestelui prin neasigurarea conditiilor
optime pentru apticarea tehnologiilor de exploatare omologate datorita lipsei conditiilor
elementare pentru alimentare si recircularea apei din elesteie, administrarea furajelor,
‘ngrasmintelor chimice/organice, asigurarea unor conditii hidrologice si hidrobiologice minime
(nivel de apa pe platforma elesteielor, grad inalt de invadare cu macrofite acvatice,
neefectuarea analizelor chimice ale apei).
Ih majoritatea amenajarilor piscicole din Delta Dunarii unele etape strict necesare
aplicarit corecte a tehnologiilor piscicole curente sunt eliminate, astfel incat cele mai multe
amenajiri practic’ o piscicultura in regim semi-intensiv, cu populari cu material biologic in
special din speciile de pesti din complexul est-asiatic sau chiar o crestere a pestelui in regim
natural, cu o simpla inundare gravitationala in primavara prin deschiderea cAlugarilor de
alimentare-recirculare-evacuare, eliminindu-se fazele de administrare a amendamentelor,
ingrisamintelor, furajelor etc. In aceste concitii nu mai pot fi respectate formulele de populare
din tehnologii, obtinandu-se in final un amestec de specii cu multe asemindri regimului liber
de crestere.
Salmonicultura reprezint ramura pisciculturii care se ocupa strict de cultura intensiva
a unor specii din familia salmonidelor (pastrav indigen, curcubeu, fantanel, lipan, lostrita)
destinate consumului uman sau pentru repopularea apelor de munte, in Romania, aceasta
ramura este in continua dezvoltare.
La momentul actual, unitatile salmonicole din Romania au ca si obiect de
principal, urmétoarele specii: pastravul curcubeu (Oncorhynchus mykiss), istrav
(Salvelinus fontinalis) si pastravul indigen (Salmo trutta fario).
16 Situatia fermelor salmonicole din Romania, anul 2021*
; Pepiniere
fudetul | creseitoni| eeriort | Pepinere sts Total
*) _[Amenajiri | Suprafaps
‘Alba 3 188 2 0.06 5 194
Arad : = : - ° °
Arge 3 21 10 0.99 18 92
Bacau 3 3.16 3 0.18 6 334
aihor 7 477 6 oat 23 4.88
Bistrja Nésaud_| 11 3.32 4 042 15 374
Botosani = : : : O 0
raila : : = ze ° 0
Brasov rr 379 9 035 20 ava
Bucuresti . - - 0 0
Buzdu 1 15 1 0.02 2 152
Citas - : 2 0 0
(Caras Severin 5 1.09 5 064 10 173
Cluj 2 2.36 2 0.87 4 323
Constanfa - = : 5 0 0
Covasna 1 0.76 1 0.83 2 159
Damborita 2 Osi 2 0.25 4 076
Dolj 1 058 0 0 1 058
Galati : 5 - = 0 0
Giurgiu : q 7 : 0 0
Gor) 5 421 5 3.3 10 734
Harghita 14 8.82 5 251 ao | 1133
Hunedoara 5 16.12 3 0.36 3 16.48
Talomi = : 7 - 0 0
t 5 B : = ° 0
ifov : z : : ° 0
Maramure: 2B 243 9 032 2 2.45,
Mehediny 2 0.63 2 0.07 4 07
Mures 4 1.35 1 0.002 5 1.352
Neamt 2 0.88 2 1.81 4 2.69
ole 1 29 a 0.04 2 2.94
Prahova 7 3.19 6 0.59 3B 378
Silaj 2 1.22 2 0.12 4
Satu Mare - = 5 :
Sibiu a 116 3 0.42
Suceava 9 1.64 6 0.16
Teleorman = : - :
Timis 2 0.49 1 0.08
Tulcea : z : :
Valcea 4 a7 3 1.01
Veslul - 5 : 2
Vrancea i 2.48 ° °
7 Pepiniere Total
Pepiniere | suprafata
(ha)
Crescatorii
Judesul escaton | rafat’ (ha)
‘Amenajari | Suprafata
TOTALGENERAL | 140 80.85 94 15.32 234 96.17
“conform datelor din RUA
Acyacultura marina are o dezvoltare relativ recent in Marea Neagr& si in mad deosebit
{a litoralul romanesc. in ciuda tuturor dificultatilor, exist dorinta de dezvoltare regional in
Perspectiva, atat din punct de vedere stiintific, cat si tehnologic. Rezultatele evaluarilor
dovedesc c& marile piedict in dezvoltarea mariculturii in Romania sunt datorate att conditilor
naturale, traditional instabile, riscurilor financiare ridicate, eroziunii, vulnerabilitati si tipset
Zonelor adépostite, dar mai ales lipsei de atractivitate pentru companiile de profil.
Maricultura offshore romaneasci este conditionata de realizarea unor echipamente
marine care si reziste conditiilor hidrometeorologice specifice Mrii Negre. Particularitatile
Condigiilor hidrologice din zona litoralului romanesc al Mirii Negre sunt determinate, intr-o
foarte mare masura, de specificul principatilor factori meteorologici: vanturile si temperatura
aerului, sub a c3ror influenti se afld. Regimul vanturilor este determinat de activitatea
Principalelor centre de actiune, anticictonul euroasiatic (jarna) si anticiclonul azoric (vara), cat
si de existenta circulatiei locale. Vanturile de la litoralul romanesc au, in general, un caracter
foarte instabil (continuitatea unui anumit tip de circulatie se incadreaza intre 6 - 24 ore), numai
{in cazul vanturilor puternice directia ramane constanta mai mutte zile in sir. Totusi, din analiza
‘inregistrarilor multianuale, rezult& clar dominatia si intensitatea mai mare a vanturilor din
sectorul nordic (V max. 6,6 m/s NNE).
Regimul termic al apei marine din zona costier’ variaza in limite foarte largi, datorit’
oscilatiilor sezoniere foarte mari ale temperaturii aerului. In iernile excesiv de reci,
temperatura apei marine coboara pana la punctul de inghet (care reprezintd 0,5°C la o
salinitate de 10 $/000, 0,8°C ta o salinitate de 15 $/000 st -1°C lao salinitate de 18 S/000), in
timp ce, in verile foarte célduroase, se intdlnesc valori ale temperaturii apei marine pana la
27°C. Unul dintre cei mai importanti factori hidrologici in crearea particularit&tilor zonei
costiere a Marii Negre il reprezintd regimul curentilor marini. Actiunea combinata a mai multor
factori, si nume: dominatia vanturilor din sectorul nordic, aportul mare de ape dulci fluviate
din partea nord vestica a Marit Negre, diferenta de densitate dintre nord-vestul si sud-vestul
Marii Negre, evacuarea surplusului de ape prin Bosfor, forta Coriolis etc., determina existenta,
‘n zona litoralului roménesc, a unui curent general de la nord cttre sud, care reprezint& ramura
vesticd a curentului ciclonal general ce se intalneste de-a lungul térmului intregului bazin
pontic,
Pentru litoralul romanesc al Marii Negre, pana a maximum 20 - 30 m adancime, zona
pretabila in mod deosebit pentru maricultur8, regimul curentilor marini este determinat in cea
mai mare masura de directia si viteza vanturilor. Orientarea litoralului de la nord spre sud
contribuie la devierea in lungul litoralului a curentilor cu directia spre t&rm, favorizand
dominatia curentilor paraleli cu linia tarmului din directia nord. Influenta vanturilor asupra
curentilor marini demonstreaza clar c&, in raport cu vanturile dominante, la litoralul
se intalnesc in unele zone $i perioade curenti atat de suprafata, cat si in masa/ép
atinge la suprafata viteze apreciabile, intre 0,7 - 1,5 m/s, care scad in raport
adancimii apei.
18 Desi conditiile de practicare a acvaculturii nu sunt tocmai ideale, majoritatea
parametrilor considerati se incadreaz& la ,mediu”, ceea ce demonstreaz viabilitatea unei
astfel de activitati. Principalii factori limitativi identificati sunt lipsa zonelor adapostite,
furtunile si temperaturile scézute pe timpul iernii, care pot periclita productia.
‘in Romania au existat incercari ale unor companii de profil interesate in a realiza atat
cultivarea midiilor gi stridiilor triploide non-indigene in instalatii long-tine (cultura pe corzi cu
module de colectare) de mici dimensiuni, cat si a calcanului in instalatii terestre de tip
recirculant (RAS) cu apa marina. ins, legislatia inadecvaté si lipsa de fonduri necesare
investitiilor au dus la stagnarea activitatii de maricultura. In spatiul marin romanesc a
functionat doar o societate privata (SC Maricultura SRL), avand ca obiect cresterea midiilor
(Mytilus galloprovincialis), cu o productie anuala de doar céteva tone. Aceasta firma a depus
eforturi pentru introducerea in amenajare a str japoneze (Crassostrea gigas), aclimatizata
cu sprijinul INCDM "Grigore Antipa” - Constanta. in prezent, activitatea fermei este sistata din
motive administrativ-legislative, compania fiind in insolvent.
1.3.2. Stadiul investitiilor in acvaculturé
Investitiile reatizate in sectorul de acvacultura, in ultimii ani, s-au realizat fie din
fonduri proprit, fie prin intermediul fondurilor europene unde, pe ling sumele nerambursabile
gi beneficiarii au investit 40% din valoarea investitiilor, in cazul celor pe POP 2007 - 2013 si 50%
jin cazul celor prin POPAM 2014 - 2020. in ultimii ani, datorita introducerii mecanismului
aportului in natura, in cazul proiectelor POPAM 2014 - 2020, sumele investite de catre
beneficiari s-au situat mult sub 50% din sumele nerambursabile.
‘Abia in perioada 2016 - 2019 s-au resimtit in sectorul de acvacultura proiectele
implementate prin intermediul programului POP 2007 - 2013, astfel c& in cadrul acestui plan
strategic se vor lua in considerare efectele proiectelor implementate in cadrul programutui
POPAM 2014 - 2020.
Analiza comparata a investitiilor in acvacultura pe cele doua programe de finantare POP
2007-2013 vs POPAM 2014-2020 arata o crestere a productiei de pistrav.
19 ‘Alte speci =
Salmonide = 801%
9,90%
Sturiont= 3,82%
Figura nr.4 - Structura productiei pe specii, aferente proiectelor din cadrul POP 2007 - 2013,
Figura nr.5 - Structura productiei pe specit, aferente proiectetor din cadrul POPAM 2014 - 2020
Se poate observa faptul ca structura productiei obtinute din proiectele finantate s-a
modificat semnificativ in ceea ce priveste salmonidele, a ciror pondere a crescut de la 9,9% la
21,88% (figura nr. 6). ‘
20 POP vs POPAM - structura productiei pe specil (%)
78,28
10,00
fan 48,13
50.00
20,00
30,00 18,45 2188
900
Ciprinide Sturiont Soimonide Atele
Figura nr.6 - Structura productiet pe specit intre cele doua programe de finantare
Din punct de vedere cantitativ investitiile in cadrul celor doua programe de finantare este
prezentata in figura de mai jos.
POP vs POPAM - cantitati
7.631,53,
8.000,00
7,000.00 5865.30
6,000,00
5,000.00
4,000,00
oy 2:630,485
3.000,00 2.22097
13169
2.000,00 96541 i
1,000,009 372,3] ‘8
000
Ciptinie tution’ salmonie auele
Figura nr.7 - Structura cantitativ’ a productiel pe specif intre cele dou’ programe de finantare
Din punct de vedere al tipului de investitii, in figura nr. 8 se poate observa faptul cd
numarul unittilor nou infiingate a sc&zut, un numar mare dintre beneficiarii investitiilor din
modernizarea fermelor sau pentru diversificarea activitatii.
2 POP vs POPAM - noi vs modernizare/diversificare
66
80
0
co
34
‘0
40
30 18
20
10
nol moitenvizare/diver sticare
Figura nr.8 - Tipul de investitii in acvacultura realizate prin intermediul proiectelor europene
1.33 Proiecte POP 2007 - 2013
Investitiile realizate prin proiectele POP, au determinat obtinerea unei producti de
2.064 de tone prin intermediul masurii 2.1 actiunea 1 - Cresterea capacitatii dé productie
datorita construirii de noi exploatatii piscicole, unde au fost implementate un numéar de 66 de
proiecte. in cadrul masurii 2.1 actiunea 2 - Variatia productiei datorita extinderii sau
modernizarii exploatatiilor piscicole existente, proiectele implementate in numar de 34 au
determinat obtinerea unei producti de 7.753 de tone.
1.34 Proiecte POPAM 2014 - 2020
In cadrut programului POPAM, pe masura de acvacultura se aflau in implementare si/sau
finalizate, la nivelul anului 2020, un numar de 117 proiecte, proiectele vizand obtinerea unei
productii de 6.674 de tone de peste.
In ceea ce priveste tipurile de investitii finantare prin POPAM 2014-2020, 51% sunt
reprezentate de investitii pentru productie, 4% diversificare (pensiuni, restaurante, comert on-
line, pescuit recreativ/sportiv), iar 45% includ atat investitii pentru productie, cat si
diversificare.
1.35 Acciza pe motorina utilizata in fermele piscicole
Odat& cu aparitia HG 748/2018 a fost instituit’ o schem& de ajutor de stat pentru
reducerea accizei pentru motorina utilizat in acvacultur’, Schema de ajutor de-stak
(a drum la sférsitul anului 2018, in ultimul trimestru, iar din anul 2019 aceasta <8 ap
intreg anul. fe
Astfel, pentru anul 2019 cantitatea de motorina pentru care s-a aplicat Sc
de sta a fost de 265.329 | insumand o valoare de 476.242 lei, bani ce au-venit’
fermierilor piscicoli. Din punct de vedere al aplicirii programului, se obserVaun,
2 important al fermierilor din regiunea Nord-Est, cu circa 100.000 de | de motorina, ce vine in
concordant cu faptul c& este regiunea cu cea mai mare productie de peste la nivel national.
La polul opus, se regisesc regiunile de dezvoltare Sud-Vest, Vest si Bucuresti - Ilfov cu nicio
cerere depusa in cadrul schemei de ajutor de stat, dupa cum se observa in figura de mai jos.
soo
iio
2
Ieee
[Foome
[esis
60000 i,
| 0000 |
oes.
: i
Poesy) We
mlnotomt wit
Figura nr.9 - Cantitatea de motorina accesata prin intermediul schemei de ajutor de stat
4.4 Performante sectorului de acvacultura
Cantitatea de peste de consum obtinut din acvacultura, la nivelul anului 2019, a fost
de 12.848 tone. Din punct de vedere al speciilor cultivate, acvacultura anului 2019 este in
continuare dominata de unitatile ce practic policultura speciilor de ciprinide, unele in
combinatie $i cu specii de rapitori (somn, saléu etc.) urmate de pastravarii unde domina
p&strvul curcubeu. Din datele pretiminare privind productia comercializat& in anul 2020,
nivelul productiei a sc&zut usor la cca. 12.150 de tone. Pe specii sc&derile mai mari sunt
inregistrate la crap si novac, in timp ce la specia singer se inregistreaz’ o crestere. (tabelul
nr. 2)
1 | crap 4.191 3.647
2__| Novac 2.870 2.237
3__| sanger 1.465 1.743
4_| cosas 143 178
3 | cares 975 1.120
6 _| Sturfont 4 4
7_| somn 53 a
8 | satau 78 70
9_| stuca 2
to | Alte specit 239
11_| Pastrav 2.618
Somn african Tabel nr. 2 - Volumul productiei comercializate din acvacuituri in anul 2019 gi datele
preliminare pe anul 2020, pe specii (tone)
‘in anul 2019, ponderea speciilor de cultura in cadrul productiei raportate (figura nr.10)
se observa c&, in continuare crapul reprezint principala specie de cultura (4.191 tone), alaturi
de complexul speciilor asiatice, 2.870 tone novac si 1.465 tone sAnger (tabel nr. 2). Aceste
specii, crescute, in mare majoritate la nivelul tarii, in policultura, reprezinta peste 66 % din
Productia totala obtinuta la nivelul anului 2019. Acestea sunt urmate de productia de pastrav,
ce include pastravul curcubeu si pastravul fanténel, cu 2.648 tone si productia de caras, de 975
tone.
Din punct de vedere al distributiei pe regiuni de dezvoltare, in anul 2019 se observa c&
Ponderea cea mai mare a productiei realizate, conform datelor colectate, este reprezentata
de catre regiunea de dezvoltare Nord-Est cu 29 % din totalul productiei nationale, urmat& de
Fegiunile de dezvoltare Sud, Sud-Est, Nord-Vest si Centru cu o pondere cuprinsa intre 9 si 21%
(figura nr. 11) Ponderea foarte mic’ a productiei realizate in regiunile Sud-Vest si Bucuresti-
Ilfov se datoreaza faptului c& in regiunea Bucuresti - Ilfov, majoritatea amenajarilor piscicole
sunt crescatorii in care se practicé preponderent pescuitul recreativ.
alte speci- 4,56
caras- 7,59
crap mciprinide asiatice mcaras mpastrav _altespe
Figura nr. 10 - Ponderea speciilor de cultura in productia de consum comercializat in 2019
24 mitora-ést —— msusest sud msua-vest
mest mNordest a Centru Bucuresti
Figura nr. 11 - Ponderea productiei din acvacultur’, la nivelul anului
2019 pe regiuni de dezvoltare
Din punct de vedere al volumului productiei de consum comercializate, in ultimii ani,
se observa din tabelulnr. 3, cé dupa o crestere pina in anul 2016, sustinuta si de implementarea
proiectelor realizate prin programele operationale, crestere a incetinit in 2017 urmat apoi
chiar de o scédere a productiei cu cca. 4% in anul 2018 fata de anul 2017. Cel mai important
aspect de remarcat este reprezentat de sciderea continua a productiei de crap, de la 4,840
tone in 2016 ajungand la cca. 3,647 tone in anul 2020 din datele preliminare.
Acest lucru s-a datorat in principal evacuarii fermierilor piscicoli din amenajarile
Piscicole constituite din lacurile naturale sau de acumulare cu folosinta piscicola de catre
Administratia National Apele Roméne in vederea atribuirii locatiunii prin licitatie public’.
Impactul a fost semnificativ ca urmare a suprafetelor mari si foarte mari ale lacurilor, in special
a celor de acumulare care obtineau productii importante. Astfel, desi prin interventia ANAR a
fost franat ritmul de crestere a productiei de acvacultura, proiectele implementate prin fonduri
europene au reusit cat de ct sa atenueze aceasta scdere.
{in anul 2019 se remarc& un reviriment al productiei comercializate ce se bazeazi
exclusiv pe ajungerea la maturitate a proiectelor din cadrul POP 2007-2013.
Cel mai important aspect al proiectelor finantate si implementate a fost reprezentat de
diversificarea speciilor de cultura, cea ce a permis practic dublarea productiei de pistrav
comercializata, astfel de la 1.500 de tone comercializate in anul 2015 s-a ajuns la cca. 2.618
tone in 2019. In anul 2020, in ciuda problemelor existente ce au marcat o scadere a productiei
comercializate, productia de pastrav a inregistrat 0 crestere mica ajungand la 2.636 tone
comercializate,
Dupa tehnologiile aplicate, rezulta c&: 74,40% sunt ferme traditionale, cu crestere in
bazine din pamant, 17,95% din unitati aplic’ tehnologia de crestere in bazine din beton sau
c&zi, 2,22% dintre respondent aplicd tehnologia de crestere in viviere, custi sau tarcuri, 2,22%
din unitati cresc pestii in sisteme recirculante, iar 3,21% in alte sisteme de crestere.
25 PRODUCTIE ACVACULTURK 2015 - 2020
2015 2016 2017, 2018 2019 7020
— t t t t if t
Crap 4,349 4,841 4539 | 4357 | 4191 | 3,647
Novae 1,840 2,121 277 | 2,548 | 2,870 | 2,237
‘Sanger 1,843 2,364 1,054 [1,692 | 1,465_| 1,743
Cosas. 128 96 o 164 143 178
Caras 873 883 862 730 975 4,420
Sturiont 14 35 252 33 94 84
‘Somn 7 Ee 86 48 4 28 53 62
slau Ea 167 14 @ 78 70
‘Stiuca R 18 20 7 a 16
‘Alte specif" 182 279 164 175 340 357
Pastray 4,542 1,597 2,078 | 2,476 | 2,618 | 2,636
5 | = 25 g - ~
“ponderea cea mai importanti este reprezentati de somnul african.
Tabet nr. 3 - Volumul productiei din acvacultura, pe specii [tone]
Numarul total de angajati raportat de catre unitatile de acvacultur& pentru anul 2020
este de 2332, din care 451 femei si 1881 barbati (tabelul nr.4), ponderea femeilor find de
19,33%. Din acest esantion, 1851 de oameni lucreaz& cu norma intreaga, din care 359 femei si
1492 barbati (femeile detin locuri de munca in acvacultura in procent de 19,39%).
Fama Numa total de argajati ‘Argajati cu norma intreagé
Total, din care:_[ Femei | Barbati |" Total, din care:_|_ Femei Barbati
Nene 2332 451 | 1881 1851 359 1492
angajati
Procentual = 19,33 | 60,67 = 19, 39 60,61
Tabel nr. 4 - Structura de personal a sectorului de acvacultura, in anul 2020
Clase de
ma 8 15-24 ani 25.39 ani 4060 ani peste 60 ant
Tor, Total, Total, Toth
Personal ain cares| * | * |aiwenree]| " | % aincare| F | % aweares| * | 2
waste! 1 “ 1 E
ame ss | 9 | | se |e | a7 | ase | oars | or [20 [as | 27
onderca
clase de|
sda] as | 1636 | ser | ayse | 2222 | m70 | one | uars | ozs
26 clasa de ‘sub 20 de ant 20-30 ant 30-40 ani
oe 2018 2019 2018 2015 2018 2019
Total, Total, Total Total, Tove, Tete,
personal] din | | 8 | ain | F | 8 | ain | F |e | ain | ¢ | @ | ain |r |e | am |e |e
Numir | 29 [4 | 25 | 27 | 2 | 2 | 204 | a5 |259| 207 | 50 | 257 | 65 | 102 || 406 | 207 | a7
angajatt
Pondere
a casei
de | an |rz¢| age | 1,18 |11,12]88,29] 9,87 | 213 [767] 399 |2426| 75,85] 22,43 | 195 |805|21,02 |22,212| 77.0
teats si
pe sexe
iclasa de Wsoan este 50.de ani
varsts 2018 7019 2019
Tot, Total, Total,
ersonal| an |r | 8 | am |e | 6 slan|rle
‘Numir
ananjori| 754 |242| 612 | 806 | 150 | o54 | 615 | 125 |500| 738 | 244 | 504
Pondere|
2 clasei
ee | 26351 162| 93.6 | 24,01 |15,66| 81,35 | 20,78 | 295 |o15 | 22,05 |19.52| 0049
varstd si
pe sexe
Tabel nr. 6 - Structura de personal functie de varsta gi sex, 2018 - 2019
Ocuparea fortei de munca defalcata pe
nivel de studii
‘numar defaicat
You might also like
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationFrom EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationRating: 4 out of 5 stars4/5 (2499)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionFrom EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionRating: 4 out of 5 stars4/5 (2507)
- The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)From EverandThe Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (7771)
- The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionFrom EverandThe 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionRating: 4 out of 5 stars4/5 (2484)
- Anna Karenina: Bestsellers and famous BooksFrom EverandAnna Karenina: Bestsellers and famous BooksRating: 4 out of 5 stars4/5 (7503)
- The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)From EverandThe Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (9054)
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksFrom EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (20479)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5807)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleFrom EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleRating: 4 out of 5 stars4/5 (2568)
- Wuthering Heights Complete Text with ExtrasFrom EverandWuthering Heights Complete Text with ExtrasRating: 4 out of 5 stars4/5 (9955)
- American Gods: The Tenth Anniversary EditionFrom EverandAmerican Gods: The Tenth Anniversary EditionRating: 4 out of 5 stars4/5 (12949)
- The Iliad: The Fitzgerald TranslationFrom EverandThe Iliad: The Fitzgerald TranslationRating: 4 out of 5 stars4/5 (5646)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyFrom EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyRating: 4 out of 5 stars4/5 (3321)
- Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)From EverandWuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (9486)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (20047)
- How To Win Friends And Influence PeopleFrom EverandHow To Win Friends And Influence PeopleRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (6529)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (3285)
- Habit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceFrom EverandHabit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceRating: 4 out of 5 stars4/5 (2556)
- The Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderFrom EverandThe Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderRating: 4 out of 5 stars4/5 (5719)
- The Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionFrom EverandThe Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionRating: 4 out of 5 stars4/5 (9758)
