,,Alexandru Ioan Cuza” University, Iaşi

Faculty of History

GRIGORE III ALEXANDRU GHICA

– Abstract–

COORDINATER: PH.D. CANDIDATE:

PROF. IOAN CAPROŞU MIHAI-CRISTIAN
AMĂRIUŢEI

IAŞI, 2012

1
 Foreword

The 18th century is asserted in european historiography as ,,the great century”, placed
under the sign of Reason and Enlightenment, the century which was starting under the seal of
,,the great crisis of conscience” (Paul Hazard) and finalized by crystalizing all the elements
composing the paradigm of modernity: literature in the national language, replacement of the
scholastic order, the reason of state, ,,the questioning of policy and religion, the history entry
in the forefront of knowledge, the autonomy and devouring primacy of science, the progress
of acculturation in traditional societies, a new religious sensibility”.
We agree with Pierre Chaunu about the fact that the reality of the 18th century is the
existence of two european regions, separated by a line connecting Hamburg to Trieste: ,,one
the one hand, stability, experience, sustained, fast and always controlled development; on the
other hand, movements, sometimes disorderly, of a fluid East, where the boundaries move
easier”. However, let's note that the Principalities there were very close to this imaginary line,
a position that involves a development in agreement with the directions on the continent, and
while retaining enough elements of originality.
However, for reasons of historical stages through which the Romanian people has
gone to national construction, the 18th century, also called ,,Phanariot”, known the nuanced
approaches in Romanian historiography and culture, from total rejection by the romantic
generation to the nuances of critical historiography and the contemporary recovery efforts.
We note that this period remains one roundabout of ,,chance”: the historical works
about the 18th century were produced somewhat at random, out of a clearly program in
historiography; the working tools are poorly organized (there are missing collections of
special sources and when the sources are edited, they appear in various publications, often
with limited circulation). The solution may be monographic treatment (by area of interest or
figures of phanariots princes), allowing subsequent crystallization of a global vision, defining
the Phanariot century, likely to describe its distinctive features as objective and its real profile
in all aspects.
But the fact remains that before any premature generalizations, damaging by their
sterile character, the work of the historian of this period must be reflected in detailed studies –
such as to provide critical explanations of events and evolutionary processes – as well as
monographs aimed at outline an accurate picture of the moments and personalities of the time.
This implies a familiarity with the subject, a critical exercise and perspective on it.

2
Consequently, the starting point in this direction is the evaluation of all aspects of the
historiographical construction so far, compulsory exercise for understanding what has been
done and what remains to be done further. From the methodological standpoint, we note from
the outset that we opted for an approach equally diachronic and synchronic, on the one hand,
and comparative, on the other. Thus, we consider the historical writing of the time, integrating
narrative sources of the time in the historiography of the time, then stop at the romantic
historiography of the 19th century, followed by the contributions of the critical school and new
historical school reaction, and finally to analyze the successes and shortcomings of postwar
Romanian historiography. Each of these chronological levels will insist on the directions of
the historical thought at the time and its transpose into practice, i.e. to explore the
historiographical context. Regarding the comparative method, we intend to use it inside a
segment analyzed chronologically and in terms of developments and accumulations of each
period.
In analyzing the historiographical contributions concerning the personality of Grigore
Ghica we have included several history textbooks written before World War II. Textbooks in
the second half of the 19th century, with a character and a specific destination, do not align, at
least not immediately, to the trends in the historiography regarding the characterizations of the
Phanariot century. Textbooks generally remain dichotomous in evaluations, the 18th century is
blamed in totality and in all it's aspects. Ghica is remarked by the authors of such books,
almost exclusively, by the connection is made with Bukovina.
Grigore III Alexandru Ghica is one of the controversial characters of the phanariot
princes gallery, who wasn't studied before in a work especially devoted. The testimonies of
his era and the historiographical subsequent references, more or less occasional, are
contradictory (to the extent that ,,contradictory” is the word that seems to define the best
references to phanariot century).
This paper intends to explore some of the aspects of Grigore III Ghica's activity in
what it could be called as a monograph. The form that we intend to give this paper is not a
,,classical” one, structured in chapters reserved to domestic policy, foreign policy and so on.
The explanation consists in the fact that this model seems to us to be counterproductive for a
period relatively little known in her intimate resorts, and the person that occupies this time
one of the thrones of Principalities can be perceived correctly only by understanding his
century, as more that the age is easily perceived knowing the prince, together with the other
phanariots. Then phanariots, more than others, lend themselves to biographies, to linear
,,narrations” of facts and events in the hubbub that they are trying to ,,navigate”. On the other

3
hand, we believe that the age of Grigore Ghica attaches best to the european historiography
tendency to rediscover biography (which is permanent marking the future actions, being
nothing else but a way to problematize history) and the pure narration of events. ,,Return of
the event” was proclaimed as a triumph of historical common sense in relation to the abstract
forms that tended to alienate spirit and taking it away from reality. We could say that the
revitalized interest in sources is also a consequence of abuse of prefabricated formulas
(,,concepts réifiés” to Duroselle), beyond which no man can find himself that a concrete
human being. Historical research involves two basic levels (1. reconstruction of the facts; 2.
discovering causal links), so the proposed structure for work conforms to this binomial
epistemology.
,,Eighteenth century historical works were produced at random by concerns more or
less occasional of the interested historians, outside of a historiographical program, systematic
and sustained”, while the historical sources concerning this period are rich and varied (new
categories of sources appear, such as statistical sources – censuses, sămi (financial registers of
treasury),whith a great wealth of information – newspapers, literature).
Under the circumstances, we operate a first selection of edited documents. Thus, we
did not consider those documents came out of the office of the prince pertaining to ordinary
daily administration (reinforcement of landed property, voyvode's commands of all kinds,
court decisions for small matters etc.), especially if the people benefiting from these types of
acts and the facts presented do not have relevance in terms of the requirements of this
research. If the documents have been known several editions, I preferred, most times, the last
one, usually being the critical edition; the references to previous editions were made only in
case of doubt concerning, for example, the dating or possible transcription errors.
We conclude this presentation by showing intentions and personal motivation of our
approach, namely that ,,each century has reason to be interesting, not secret to anyone that
historians choose their subject according to their preferences and anxieties [...]”.

Chapter I
In this first chapter we propose to sketch the lines of force of what might be called
,,historical scene” on which Grigore III Alexandru Ghica has evolved, aiming to highlight the
international framework, with its constant changes in the relations between major countries of
the time, also the general characteristics of the society in the Principalities. This approach is

4
more necessary because in the ,,phanariot” century there are still plenty of issues on which
researchers come not far from a consensus.
If European history knows in the 18th century a turning phase, its separate
physiognomy being beyond doubt, we could still ask if there is a ,,Romanian eighteenth-
century” and what are its defining coordinates and its own individuality, and how it integrates
to the general European developments of that time. The answer is not so easy to give, for
various reasons. Obviously, we don't refer to the chronological aspect of the problem, but to
the political, economic and social elements, or to the history of ideas etc., which, on the one
hand, give a uniform profile of the century (we used to define this age, especially politically,
as one who has seen a ,,phanariot regime”), on the other hand split this period between
medieval and modern eras. From this perspective, how the ,,historian often needs to define his
territory to be able to probe in depth, before pronounces judgemetns with general value”, the
eighteenth century is indeed ,,a working sample with methodological value”.
In terms of structural configuration of power in Europe, as in that of new underlying
principles of interstate relations, the 18th century is a very well individualized historical
period. Foreign policy remains an exclusive attribute of the sovereign, the depositary of the
state reason, ,,the influence of new ideational horizon of time remaining only beauty of the
spirit cultivated in salons or in the epistolary exercise”. The great states form a kind of
,,association with participation”, seeking to keep their possessions and to win ,,in proportion
to their stakes”, always attentive to what is called ,,the balance of forces or the European
balance”.
This is easily seen from the analysis of the Principalities in the eighteenth century.
With no desire to propose a radical change of perception, we can say that the status of the
Principalities imposed by the Ottoman Empire during this long period of time represented the
saving solution for the Romanian states, even at the minimum level of an internal autonomy.
The Ottoman suzerainity imposed caution to the christian powers from the neighbourdhood of
the Principalities in their attempt to incorporate, all at once or based on ,,friendly” shares,
Moldavia and Wallachia. It is very likely that in this case it would have achieved a more
efficient assimilation of the Romanian space. In addition, the phanariot system leveled and
unified, from a institutional point of view, the realities in Moldavia and Wallachia, facilitating
the perception of outside of this countries as a whole and hastening the genesis of a
,,Romanian problem”, part of the Eastern Question. Regarding the role of phanariot princes in
the historical developments in the Romanian area of this period, things have to be refined,

5
depending on the contribution of each of them to the upgrading of the Principality's society,
all seen through the realities of the region and the interests of great powers resultants .
On the other hand, we talk about a delay in modernizing processes in the
Principalities, according to the directions and European rhythms. Romanian space is presented
in terms of a organic society, based on communities of all kinds (family, corporation, guild,
social class and fiscal category) and not on the individual and his creative forces. Progress on
this plan, though noticeable, is slow. Preceded by a period covering roughly the last quarter of
the eighteenth century, called ,,pre-phanariot period”, the Romanian eighteenth century knows
evolutions which gives it its distinctive character in the historical evolution of Romanian
society. This had to face in the eighteenth century with a series of crises that will lead to
disintegration of the old type structures, representing elements of a general crisis of the
system. Crisis issues influence each other. ,,They are not results of phanariot regime, which
only marks them and directs their meaning”: 1) political crisis, closely related to the
integration of the two Principalities in Ottoman political system; 2) economic crisis, with
evidence of elements which tend to replace the old economic system and produce a slow
transition to a market economy; 3) social crisis, characterized mainly by differentiated social
relations trends, ,,with deep repercussions in social and mental plan”; 4) financial crisis, i.e.
,,draining the cash to the Ottoman Empir, fiscal extortion inside the Principalities, massive
displacement of people, tax evasion”, which requires the creation of an efficient financial
system; 5) crisis of conscience, with significant ,,changes in terms of mentality”.
In the eighteenth century Iaşi became an important political center of the region. Its
position gave him the status of observatory of the diplomatic, political and military actions of
the three neighbouring empires which disputed supremacy in Central and Southeastern
Europe. The phanariots' role as political informers of the Ottomans provides to the moldavian
capital the unenviable position as an ,,alcove of intrigues concocted by the representatives,
officials or not, of the neighbouring powers, and not only them”. Phanariots fulfill the role
required by their status with a foreign policy, often secret, which just by this ambiguous
character favorise actions that attempt to combine serving the interests of the country with
improve personal position.
During the modernization process of the eighteenth century, there are two periods with
distinct profile, divided by the peace treaty of Küçük-Kaynarca. First, the dependence to the
Ottoman Empire is stronger, the princes are more obedient and the boyars more limited in
their actions. Once obtained the right of intervention by Russia in 1774, the element of
stability and continuity is represented by the boyars.

6
 Phanariots struggled to strengthen the state power, to broaden its prerogatives and to
increase its revenues. The new regime introduced by the Ottomans was more than a simple
princes substitution, imposing a new government program, namely the reorganization of
social and political institutions of the Principalities, in order to strengthen central authority
and to restrict the power of the high aristocracy. The decree of Constantin Mavrocordat, dated
in 1741, february the 7th, a genuine ,,charter” of the phanariot regime of Principalities,
contains the seeds of all later reforms (in tax regulations, agricultural and administrative plan,
the establishment of the local ispravnici, the modernisation of the payment system of the civil
servants). Phanariotes, being administrators first of all, had to deal with the organization of
society in the direction desired by the Ottomans, who, by the force of circumstances, imposes
the process of modernization.

Chapter II
In the Romanian history between the 17th and the 19th centuries, Ghica family holds a
special place, as one which gave to the Principalities ten princes, between 1658 and 1858,
many of them with great honors. Two prominent members of the family were killed by
Ottomans and destiny wanted them to be father and son: Alexandru Ghica grand dragoman,
beheaded in 1741, and Grigore III Ghica, killed by a servant of the ottoman sultan in Iaşi, in
1777.
The chapter dedicated to this family starts with presenting the facts of the ancestors,
which could serve as models for the future dragoman and voyvode, then it relates the
biographical elements of his intellectual and ,,professional” formation (official at the court of
Wallachia Moldavia, then grand dragoman of the Ottoman Empire), to conclude with some
reflections about our impression that Ghicas of the phanariot age tended to be a true dynasty,
acting as such in a few moments of their history.
Some of his actions and gestures seem to indicate that Ghica tracks an own ,,agenda”.
These gestures are seen as a sign of phanariot autocracy, heritage of the Byzantine protocol,
but in a wider register, belonging to the eighteenth century (a ,,small despotism”, often related
with the values of the Enlightenment), taking into account the political and intellectual rules
by which these princes led. They claimed, in despite of the neighbouring empires, especially
Russia and Austria, their membership of a sovereign family and of an empire, even though
islamic, but successor of the orthodox Byzantine Empire, including dinastic autocratic
visions, transmitted sometimes from father to son (Mavrocordat, Ghica, Racoviţă and
Calimah families). For these phanariots who wanted to found dynasties, the material and
7
ideological symbol of these complaints was the family foundation, like St. Panteleimon and
St. Spiridon monasteries in Wallachia, and St. Spiridon monastery in Iaşi, the last one being
linked with the name of Grigore III Alexandru Ghica.

Chapter III
By 1769, Grigore III Ghica succeeds, if not to dominate events, even in tight frames
given by his status, in any case to accommodate the vector of their developments. He manages
this based on a compromise with internal dominant political forces and because of the wisdom
to properly assess the balance of external forces. We see Grigore III Ghica as an intelligent
and cultivated character, a good administrator, alert to the signs and ideas of the time, but not
necessarily a reformer par excellence. His name remains linked to many modernizing aspects,
but nothing is absolutely new and not come on an empty ground. Even so, most of the actions
of Grigore III Alexandru Ghica have not been a simple act of imitatio of similar measures
taken by his predecessors in Moldavia, especially when we referring to his uncle Grigore II.
His first moldavian rule is one full of initiatives even left at the princely court, some of
them applied with results more or less conclusive, those without consequences. Ghica
managed from the outset to ensure the collaboration of his boyars, by removing an odious
figure like Iordache Stavarache. Among the country boyars close associates with the prince,
the great treasurer Iordache Costache Venin was used by Ghica also to do some other things,
more mystery than the country's finance management. Along with this ,,tamed” political elite,
Ghica managed with rigor and order in all of Moldova's current affairs, which he knew from
the time when he was official at the court of his relatives Ghicas. His first major decision
(July the 15th, 1764) shows a prince with his own vision on society, on theoretical plan,
conceived as a place of order in all areas, moral, social and administrative. Remained in
memory of his subjects as one bent to the problems of the lower social class, which have not
increased the number and amount of taxes, Grigore Ghica managed to reach a compromise on
settlement obligations of the peasants to the owners of the land. Faithful to the idea that the
prince should be an example for the elite and the people alike, he gives a ,,sumptuary law”
which he was its first subject. Ghica gives to his capital, of which we have no evidence to be
out too often, a hospital, an academy, water supply, paved streets and a cloth manufacture.
The town will see Ghica again in his second reign, in 1774, a reign which no longer
resembled the first in any respect.

8
 Chapter IV

Period between 1764 and 1774 is dominated by the Polish issue, which has left its
mark on all developments in the region and leading to a war which will end with a peace with
substantial implications for the Romanian Principalities. In occupying the throne of Wallachia
(17th October 1768-17th November 1769), in wartime, Grigore III Ghica is forced to oscillate
between carrying out the ottoman commandments and commitment to Russia's policy and
interests. In supporting the court of St. Petersburg Ghica benefits from using a part of
Wallachian boyars, placed on net positions against the Turks, led by brothers Mihail and
Pârvu Cantacuzino. During his ,,captivity” in Russia, Ghica was involved, even beyond his
own will, in the European chancelleries plans for the region, which he can not influence
anymore by his ,,experience” gained up to that terms. Meanwhile, in the Principalities
remaining under Russian occupation, the nobility accustome to the ,,taste” of governance
without a prince on the throne and crystallize its own vision of her future and the country.

Chapter V
Welcome to a new meeting with Moldavia in autumn 1774, Grigore Ghica did not find
the same conditions as the first experience of government. He is seen as a foreigner, even
though he was no more Greek now than ten years ago. Ghica is the same person, but the
external conditions are different and the boyars see things differently. The episode related to
the loss of northern Moldavia is very suggestive in terms of Ghica's attempts to act in
accordance with domestic political factor represented by the boyars: he was trying, without
succes, to reassure the boyars by obtaining from the Ottoman authorities, as some territorial
compensation, the Hotin and ,,Halil Pasha's border”. Meanwhile, aware of the precariousness
of his position at home, he tries to ,,restart” the relations with Vienna. In domestic policy plan,
his reign is much poorer in achievements, imposing only by the measures regarding the
salaries and other incomes of the court's boyars and servants; otherwise, only managing the
daily affairs of the country.
His death was caused by the external and internal isolation and the desire of the
Ottomans to remove a ,,russian spy” from the moldavian throne. ,,Russia conceived for the
new ruler an important political role in its projects of expansion to the South-Eastern Europe,
which caused hostility not only of the Ottoman Empire, but also of Austria and France”. The
decisive factor was the increase of the conflict with some of the boyars, but, as Chesarie

9
Dapontes says, ,,the real cause it was because he was ,,made” by Russians and he thinks
russian and was a russian spy”.
1744 is a crucial year in the relations of the prince with the political factor represented
by the boyar elite. Grigore Ghica is the same in all respects, we repeat that, but the times and
the conditions are different. Under these assumptions, he can no longer cope with the
pressures of all kinds and from all directions; he has not anymore the ,,anchors” that he relied
on the first reign of Moldavia: he is and he is not within the phanariot system which created
him, he is and he is not supported by external factors (Russia, Prussia), he belongs and he
doesn't belong anymore to the ,,country”. On his side remains only an article of peace treaty
that all parties propose to ignore. In these conditions, 1777 marks the fulfillment of his destiny
as a dramatic character by excellence, which will ensure preservation of his memory as an
element in building, the next century, the Romanian national consciousness.

Chapter VI
Chapter VI proposes an analysis of all reforms and actions in terms of changes
undertaken by Grigore III Ghica across different sectors, in terms of century's ideas and their
reception in Ottoman-Balkan area and the the directions of which Grigore Ghica ,,captured”
these ideas, subjected his own interpretation grid and managed to apply them in the Romanian
public space. The analysis was based on two types of approach: using synthetic method
(placing events in their historical and ideological context) combined with the comparative
method (by systematic reference to the context of education and European political thought).
It follows, therefore, to decode the intentions of Ghica, effect of education, patterns and
influences of the time, but rather what actually he managed to implement from his own
program, being limited by the concrete conditions of exercise of governance. This researche
intends to be a moving picture of the time, seen through the eyes of Grigore III Ghica, our
intention being to highlight his personal involvement in these issues, following what has been
received the mark of his personality and what ,,escaped” of his influence or even
overwhelmed him.
Grigore III Alexandru Ghica, like all the phanariots, was invested with the reign of
both Principalities in order to ensure proper administration of these provinces in the benefit of
the Ottoman authorities who, according to hanefite legal interpretation, saw the territories as
part of the Ottoman world. Here, the prince works to achieve these goals based on several
factors: 1) previously acquired education and personal culture, which give him a
comprehensive view on the problems of human society and good governance requirements
10
imposed by it; 2) new ideas of the time with circulation in Western Europe, which are
received by open minds of the intellectuals in Eastern Europe, including and especially those
called to lead the destinies of Principalities. These ideas are, however, ,,filtered” twice, first
by the Greek scholars who formed youth in schools of Levant, scholars who taught
themselves crossed by Western schools, then by the experience of the enlightened despots of
the time (Frederick II and Catherine II), which could be models of governance for Grigore
Ghica; 3) experience received by working in the Ottoman administration functions before
reaching the throne, which made possible to determine in detail the attempts to reform the
Ottoman society in the first half of the eighteenth century; 4) experience, ,,inherited” from the
predecessors of Ghica on the thrones of the Principalities (especially his relatives from the
Mavrocordat and Ghica families), known and used by Grigore Ghica in his government. We
note that the first two factors are related to a theoretical knowledge (with implications for the
proposed objectives to be achieved), while next factors fall within the effective application of
principles of government in the sphere of reality. In the light of facts, we conclude that,
regarding Grigore Alexandru Ghica, we can not say that he would rule as an enlightened
despot, at least in comparison with examples from the continent. He didn't benefit of the
margin of power and freedom of action of these monarchs. It was, rather, an administrator of
current affairs of the country, animated by good intentions and modernizing vision.

Chapter VII
In this chapter we watched how, as an irony of fate, Grigore Ghica seems to be found
in posterity a way apart from the other phanariot rulers. His figure was reflected in literature
and fine arts and it was used throughout the nineteenth century in shaping the conscience of
Romanians on the plan of national spirit fight, becoming a symbol of resistance to the adverse
external factor. His death, linked with the episode of the loss of the northern Moldavia,
decisively influenced how the posterity perceived him.
As a strong particular note, we see that, paradoxically, his tragic death ensured his
good image in generations that followed and the position of national hero of the national fight.
This was also favoured by the versified chronicles and the first theater piece with topic
inspired by the death of Grigore Ghica, what is the effect on society of this event. On the
same line we note the existence of a play signed by a French author, which exploits, on the
positions of the nineteenth-century Romanticism, the exotic motive of some characters from
the edge of European civilization space, also a result of delayed echoes of the same events
from the beginning of October 1777. Subsequently, the sculpture of the ,,martyr-voyvode”
11
and the theater plays written to the end of nineteenth century and the beginning of the next fall
in logic of the Romanian national movement, in searching of historical heroes whose images
are used, in various fields, in training and educating people in patriotic spirit.

Conclusions
At the end of this scientific approach it oughts to be drawn some conclusions, first and
foremost being that the character investigated here, Grigore III Ghica, is one of the most
contradictory figures of an epoch itself full of contradictions and paradoxes.
In this context of high complexity, Grigore Ghica is called to assume the obligations
of a phanariot prince, competent administrator of the country's affairs, internally, and the
servant of Ottoman interests on the international scene. And his destiny as a prince seems to
have been placed into a triple conditioning.
First is related with the diplomatic movements, with implications in regional
deployments of forces, having ,,premium” actors, such as Ottoman Empire, Russia and
Austria, supplemented by Prussia, then France and England, in a game with changing rules
and sometimes with surprising epilogues.
The second conditioning is related with the personality of Grigore Alexandru Ghica,
educated at the school of Levant, but also with his family history, as the son of a dragoman
and grandson of a prince in Principalities. His way in life seems predetermined by a force
which he could not resist, like all others phanariots before him and after him. In these
conditions, our intention was to highlight the personal involvement of Ghica in all aspects.
Grigore Ghica, as his predecessors, must arbitrate between an earthly nobility, accustomed for
some time to challenge the competition of the Greeks, and those Greeks, between the nobility
as a whole and the peasants, poor raiale required to support the great economic effort of the
country, and, finally, between internal factors and requirements of an empire, ill and more
helpless.

12
 Abbreviations

AARMSI = Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii Istorice, Bucureşti

AB = Arhivele Basarabiei, Chişinău
AESC = Annales. Economies, Sociétés, Civilisations, Paris
AIIAI = Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie ,,A. D. Xenopol”, Iaşi
AIINC = Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj
AIIX = Anuarul Institutului de Istorie ,,A. D. Xenopol”, Iaşi
AN Iaşi = Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale
ArhGen = Arhiva Genealogică, Iaşi
BCIR = Buletinul Comisiei Istorice a României, Bucureşti
Caproşu, Documente Iaşi = Caproşu, Ioan, Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi
Caproşu, Sămile Vistieriei = Caproşu, Ioan, Sămile Vistieriei Ţării Moldovei
Cernovodeanu, Tabela Ghica (1) = Tabele genealogice. 3. Ghica (1), arbore genealogic
alcătuit de Paul Cernovodeanu, în Istoria românilor, vol. VI, Bucureşti, 2002
CC = Codrul Cosminului (ambele serii)
CI = Cercetări istorice, Iaşi
CL = Convorbiri literare, Iaşi
CMRS = Cahiers du monde russe et soviétique, Paris
Codrescu, Uricariul = Theodor Codrescu, Uricariul sau colecţiune de diferite acte care pot
servi la istoria românilor
D.G.A.S. = Direcţia Generală a Arhivelor Statului
DHS = ,,Dix-huitième siècle”. Revue annuelle publiée par la Société française d'Etude du
XVIIIe siècle, Paris
EDHS = Études sur le XVIIIe siècle, Bruxelles
Hurmuzaki, Documente = Hurmuzaki, Eudoxiu de (şi colaboratorii), Documente privitoare
la istoria românilor, culese de...
IN = ,,Ioan Neculce”. Buletinul Muzeului Municipal Iaşi
MC = ,,Miron Costin”. Revistă de cercetări şi mărturii istorice, Bârlad
M. E. F. = Moldova în epoca feudalismului
MI = Magazin istoric, Bucureşti
RA = Revista arhivelor, Bucureşti
RdI = Revista de istorie, Bucureşti
RES = Revue des études slaves, Paris
RESEE = Revue des études Sud-Est européennes, Bucureşti
RHSEE = Revue historique de Sud-Est européen, Bucureşti
RI = Revista istorică, Bucureşti
RIAF = Revista pentru istorie, arheologie şi filologie, Bucureşti
RIR = Revista istorică română, Bucureşti
RMMM = Revue du monde musulman et de la Méditerranée, Paris
ROMM = Revue de l'Occident musulman et de la Méditerranée, Paris
SAI = Studii şi articole de istorie, Bucureşti
SMIM = Studii şi materiale de istorie medie, Bucureşti

13
 Bibliography

I.Work Tools
Ágoston, Gábor, <and> Masters, Bruce (ed.), Encyclopedia of the Ottoman Empire, New
York, 2009.
Bengescu, George, Bibliographie franco-roumaine du XIXe siècle, tome premier, Bruxelles,
1895.
Bianu, Ioan, Hodoş, Nerva, <şi> Simonescu, Dan, Bibliografia românească veche, 1508-
1830, vol. II-IV, Bucureşti, 1910-1944.
Bibliografia analitică a periodicelor româneşti, vol. I, 1790-1850, părţile I-III, întocmit de
Ioan Lupu, Nestor Camariano şi Ovidiu Papadima, Bucureşti, Ed. Academiei, 1966-
1967; vol. II, 1851-1858, părţile I-III, întocmit de Ioan Lupu, Dan Berindei, Nestor
Camariano şi Ovidiu Papadima, Bucureşti, Ed. Academiei, 1970-1972.
Bibliografia românească modernă, prefaţă de Gabriel Ştrempel, vol. I-III, Bucureşti, Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984-1989; vol. IV, Bucureşti, Ed. Academiei, 1996.
Catalogul manuscriselor greceşti, <tomul I>, întocmit de Constantin Litzica, Bucureşti, 1909;
tomul II, întocmit de Nestor Camariano, Bucureşti, 1940.
Cândea, Virgil, Mărturii româneşti peste hotare. Creaţii româneşti şi izvoare despre români
în colecţii din străinătate, serie nouă, vol. I, Albania-Etiopia; vol. II, Finlanda-Grecia;
vol. III, India-Olanda, Bucureşti, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2010-2011.
Crăciun, I., <şi> Ilieş, A., Repertoriul manuscriselor de cronici interne privind istoria
României, sec. XV-XVIII, Bucureşti, Ed. Academiei, 1963.
Dogaru, Maria, Bibliografia heraldicii româneşti, lucrare îngrijită de Miliana Şerbu,
Bucureşti, Ed. Ministerului Administraţiei şi Internelor, 2004.
Lemny, Ştefan, Românii în secolul XVIII. O bibliografie, vol. I (în seria Românii în istoria
universală, vol. III2), Iaşi, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza”, 1988.
Mitric, Olimpia, Manuscrise româneşti din Moldova. Catalog, vol. I, prefaţă de prof. dr.
Gabriel Ştrempel, Iaşi, Ed. Junimea, 2006; vol. II, Iaşi, Ed. Junimea, 2007.
Nano, F. C., Condica tratatelor şi a altor legăminte ale României, 1354-1937, vol. I,
<Bucureşti>, 1938.
Publicaţiile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), tom. I, Catalog alfabetic: 1820-1906,
descriere bibliografică de Nerva Hodoş şi Al. Sadi Ionescu, cu o introducere de Ioan
Bianu, Bucureşti – Leipzig – Viena, 1913; tom. II, Catalog alfabetic: 1907-1918.
Supliment: 1790-1906, descriere bibliografică de George Baiculescu, Georgeta
Răduică şi Neonila Onofrei, Bucureşti, Ed. Academiei, 1969; tom. III, Catalog
alfabetic: 1919-1924, descriere bibliografică de Ileana Stanca Desa, Dulciu
Morărescu, Ioana Patriche, Adriana Raliade şi Iliana Sulică, postfaţă de Gabriel
Ştrempel, Bucureşti, Ed. Academiei, 1987; tom. IV, Catalog alfabetic: 1925-1930,
descriere bibliografică de Ileana Stanca Desa, Dulciu Morărescu, Ioana Patriche,
Cornelia Luminiţa Radu, Adriana Raliade şi Iliana Sulică, prefaţă de Gabriel Ştrempel,
Bucureşti, Ed. Academiei Române, 2003; tom. V, Catalog alfabetic: 1931-1935,
partea I, descriere bibliografică de Ileana Stanca Desa, Elena Ioana Măluşanu,
Cornelia Luminiţa Radu şi Iliana Sulică, prefaţă de Gabriel Ştrempel, Bucureşti, Ed.
Academiei Române, 2009.
Rally, Alexandre, <şi> Rally, Getta Hélène, Bibliographie franco-roumaine, première partie,
tome I, Les oeuvres françaises des auteurs roumains, préface de Mario Roques; tome
II, Les oeuvres françaises rélative à la Roumanie, Paris, 1930.
14
Rotaru, Florin, Bibliografia cărţii bucureştene de la origini până în prezent (1494-2006),
partea I, 1494-1918, vol. I-IV, Bucureşti, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2006-2007.
Stoicescu, Nicolae, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România. I. Ţara
Românească (Muntenia, Oltenia şi Dobrogea), vol. 1-2, <Craiova>, Mitropolia
Olteniei, 1970.
Idem, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova,
Bucureşti, Direcţia Patrimoniului Cultural Naţional, 1974.
Ştrempel, Gabriel, Catalogul manuscriselor româneşti, vol. I-III, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1978-1987; vol. IV, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1992.
Tezaurul toponimic al României. Moldova, cordonatorul seriei: Dragoş Moldovanu, vol. I,
Repertoriul istoric al unităţilor administrativ-teritoriale, 1772-1988, partea 1, A.
Unităţi simple (Localităţi şi moşii), A-O, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 1991;
partea a 2-a, A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii), P-30 Decembrie, B. Unităţi
complexe, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 1992.
Timuş, Gherasim, Episcopul Argeşului, Dicţionar aghiografic cuprinzând pe scurt vieţile
sfinţilor, Bucureşti, 1898.
Ţurcanu, Ion, Bibliografia istorică a Basarabiei şi Transnistriei, realizată cu contribuţia
esenţială a lui Ion Nicolaescu, Chişinău, Ed. ,,Litera Internaţional”, 2005.

II. Sources
1. Unpublished sources
Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale ale României, colecţia Documente.
Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale ale României, colecţia Documente
Spiridonie.
Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale ale României, fondul Manuscrise.

2. Published sources
A. Published documents
Amăriuţei, Mihai-Cristian, <şi> Bacumenco, Ludmila, Documente referitoare la istoria Ţării
Moldovei (1634-1858) provenite dintr-o colecţie particulară din Iaşi, în ,,Archiva
Moldaviae”, I (2009), p. 150-177.
Anafora despre ţigani, 1766, în A. Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru
România, tomul III, Bucureşti, 1864.
Baidaff, L., Asasinarea lui Grigore Ghica, în RI, XVI, 1930, nr. 1-3, p. 31-32.
Idem, Opinions contemporaines sur la fin de Grégoire Ghica, prince de Moldavie (1777), în
RHSEE, VI, 1929, nr. 1-3, p. 34-51.
Idem, Uciderea lui Grigore Ghica (octombre 1777). Ecouri din presa contemporană, în RI,
XIV, 1928, nr. 4-6, p. 97-130.
Balan, Teodor, Documente bucovinene, vol. VIII (1741-1799), ediţie îngrijită de prof. univ.
dr. Ioan Caproşu, indice de Arcadie Bodale, Iaşi, Ed. Taida, 2006.
Boga, L. T., Documente basarabene, în AB, IX, 1937, nr. 1-4, p. 145-159; X, 1938, nr. 1-4, p.
106-120.
Caproşu, Ioan, Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, editate de..., vol. IV, Acte
interne (1726-1740), Iaşi, Ed. ,,Dosoftei”, 2001; vol. V, Acte interne (1741-1755),

15
 Iaşi, Ed. ,,Dosoftei”, 2001; vol. VI, Acte interne (1756-1770), Iaşi, Ed. ,,Dosoftei”,
2004; vol. VII, Acte interne (1771-1780), Iaşi, Ed. ,,Dosoftei”, 2005.
Idem <şi> Chiaburu, E., Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Moldovei. Un
corpus, editat de..., vol. II (1751-1795), Iaşi, Casa Editorială ,,Demiurg”, 2008.
Caproşu, Ioan, Sămile Vistieriei Ţării Moldovei, editate de..., vol. I (1763-1784), Iaşi, Casa
Editorială ,,Demiurg”, 2010.
Catalogul documentelor turceşti, întocmit de Mihail Guboglu, vol. I-II, Bucureşti,
D.G.A.S., 1960-1965.
Ceauşu, Mihai-Ştefan <şi> Chelcu, Marius, Domeniul mănăstirilor din Bucovina în
secolele XIV-XVIII. Inventar de documente, un volum editat de..., Iaşi, Ed.
Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 2007.
Ciorănescu, Al., Documente privitoare la istoria românilor culese din arhivele din Simancas,
Bucureşti, 1940.
Codrescu, Theodor, Uricariul sau colecţiune de diferite acte care pot servi la istoria
românilor, vol. I, ed. a II-a, Iaşi, 1871; vol. II, ed. a II-a, Iaşi, 1889; vol. III, Iaşi,
1853; vol. VI, Iaşi, 1875; vol. IX, Iaşi, 1887; vol. XIV, Iaşi, 1889; vol. XV, Iaşi, 1889;
vol. XVI, Iaşi, 1891; vol. XIX, Iaşi, 1891.
Creşterea colecţiunilor, nr. I-LIII (1905-1942), Bucureşti, 1907-1944.
Corfus, Ilie, Însemnări de demult, Iaşi, Ed. Junimea, 1975.
Documente, în MC, Anul I, nr. 3, octombrie 1913, p. 40; Anul II, nr. 7, iulie 1914, p. 99-100;
Anul IV, nr. 7, iulie 1916, p. 290-291.
Documente economice din arhiva casei comerciale Ioan St. Stamu, 1714-1786, vol. I,
Bucureşti, D.G.A.S., 1983.
Documente privind istoria României. Colecţia Eudoxiu de Hurmuzaki (serie nouă), vol. I,
Rapoarte consulare ruse (1770-1796), sub îngrijirea acad. A. Oţetea, Bucureşti,
Editura Academiei, 1962.
Documente privind relaţiile agrare în veacul al XVIII-lea, vol. II, Moldova, <publicate
de> Vasile Mihordea (redactor resp.), Ioana Constantinescu <şi> Corneliu Istrati,
Bucureşti, Ed. Academiei, 1966.
Dumitrescu, Al. T., Despre oraşul Floci. Notiţă istorică-filologică, în RIAF, vol. XI,
partea a II-a, 1910, p. 410-438.
Dumitriu-Snagov, Ion, Românii în arhivele Romei (secolul XVIII), Bucureşti, Ed. Cartea
Românească, f.a.
Erbiceanu, Constantin, Istoria Mitropoliei Moldaviei şi Sucevei şi a catedralei mitropolitane
din Iaşi, Bucureşti, 1888.
Filitti, Ioan C., Despre schitul Găvanele (Buzău), în RI, XI, 1925, nr. 4-6, p. 89-96.
Galeşescu, Al. G., Eforia spitalelor civile din Bucureşti, Bucureşti, 1899.
Gane, C., Documente comunicate de..., în IN, fasc. 3 (1923), p. 132-133.
Georgian, Pamfil C., Documente, în RI, XVII, 1931, nr. 10-12, p. 303-312.
Idem, Documente privitoare la mănăstirea Ciolanu, în RI, XV, 1929, nr. 4-6, p. 137-143.
Ghibănescu, Gheorghe, Documente comunicate de..., în IN, fasc. 5 (1925), p. 195-233.
Idem, Ispisoace şi zapise, vol. IV2, Documente slavo-române (1692-1694), Iaşi, 1915; vol. V1,
Iaşi, 1921; vol. V2, Iaşi, 1923 (cu o fasciculă tipărită la Huşi, 1924); vol. VI1-2, Iaşi,
1931-1933.
Idem, Surete şi izvoade (Documente slavo-române), vol. IX, Documente basarabene, Iaşi,
1914; vol. XI, Documente basarabene, Iaşi, 1922; vol. XII, Dorohoiul. Studiu şi
documente, Iaşi, 1924; vol. XV, Vasluiul. Studiu şi documente, Iaşi, 1926.
Hurmuzaki, Eudoxiu de, Documente privitoare la istoria românilor, culese de..., vol. VII,
1750-1818, Bucureşti, 1876; vol. IX1, 1650-1747, Bucureşti, 1897; vol. IX2, 1751-
1796, Bucureşti, 1899; vol. XIV2, Documente greceşti privitoare la istoria

16
 românilor, 1716-1777, publicate de N. Iorga, Bucureşti, 1917; vol. XIV3,
Documente greceşti privitoare la istoria românilor, c. 1560-c. 1820, publicate de
N. Iorga, Bucureşti, 1936; vol. XVI, Corespondenţă diplomatică şi rapoarte
consulare franceze (1603-1824), publicate de Nerva Hodoş, Bucureşti, 1912;
supliment I, vol. I, 1518-1780, documente culese de Gr. G. Tocilescu şi A. I.
Odobescu, Bucureşti, 1886; supliment I, vol. III, Documente culese din arhivele
Ministeriului Afacerilor Străine din Paris, 1709-1812, de A. I. Odobescu,
Bucureşti, 1889.
Iorga, Nicolae, Acte privitoare la Grigore Alexandru Ghica din colecţia părintelui
Vladimir Ghica, în RI, XIV, 1928, nr. 1-3, p. 55-64.
Idem, Acte şi fragmente cu privire la istoria românilor adunate din depozitele de
manuscrise ale Apusului, vol. I-II, Bucureşti, 1895-1896.
Idem, Deux lettres de princes roumains aux Archives de Naples, în RHSEE, IV, 1927, nr.
4-6, p. 122-124.
Idem, Documente, în RI, I, 1915, nr. 11-12, p. 215-226; III, 1917, nr. 1, p. 15-22.
Idem, Documente botoşănene, în BCIR, VIII, 1929, p. 3-13.
Idem, Documente privitoare la Bucureşti, în BCIR, XI, 1932, p. 31-49.
Idem, Documente privitoare la familia Callimachi, vol. I-II, Bucureşti, 1902-1903.
Idem, Documente tecucene şi bârlădene, în BCIR, IV, 1925, p. 163-180.
Idem, Procesele călugărilor de la Sântilie şi Gheorghe, pisarul leşesc, extras din
AARMSI, s. III, t. IV, mem. 7, Bucureşti, 1925, p. 411-434.
Idem, Scrisori de boieri, scrisori de domni, ediţie îngrijită de Ruxandra Mihăilă, f.l.,
Eurosong & Book, 1999.
Idem, Sur les rapports entre Grégoire Alexandre Ghica, prince de Moldavie, et la Cour de
Russie, communiqués par le père Vladimir Ghica, în RHSEE, V, 1928, nr. 1-3, p.
75-77.
Idem, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, vol. I-II, Socotelile Bistriţei. Acte
relative la istoria cultului catolic în Principate, Bucureşti, 1901.
Instruction de sa majesté impériale Catherine II pour la commission chargée de dresser le
projet d'un nouveau code de loix, Amsterdam, 1771.
<Kogălniceanu, Mihail>, Răpirea Bucovinei după documente autentice, Bucureşti, 1875
(ediţia franceză: Rapt de la Bukovine d'après des documents authentiques, Paris,
1875).
La Cour de Russie il y a cent ans, 1725-1783. Extraits des dépêches des ambassadeurs
anglais et français, troisième édition, Berlin, 1860.
Marinescu, Florin, Caproşu, Ioan <şi> Zahariuc, Petronel, Documente româneşti din
arhiva mănăstirii Xiropotam de la Muntele Athos. Catalog, vol. I (1432-1800), editat
de..., Iaşi, Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 2005.
Marinescu, Iulian, Documente vasluiene, în BCIR, IV, 1925, p. 183-225.
Idem, Extrase din Condica moşiilor lui Teodor Rosetti-Solescu. II. Documente basarabene,
fălciene, putnene etc., în BCIR, V, 1928, p. 5-71.
Melchisedec, Episcopul Dunării de Jos, Chronica Huşilor şi a Episcopiei cu aseminea
numire, Bucureşti, 1869.
Mihordea, V., Contribuţii la biografia lui Jean-Louis Carra, în RI, XXV, 1939, nr. 7-9, p.
229-242.
Moldova în epoca feudalismului, vol. VIII, Documente moldoveneşti din secolul al XVIII-lea
(1711-1750). Cărţi domneşti şi zapise, volum alcătuit de Larisa Svetlicinâi, Demir
Dragnev şi Eugenia Bociarov, Chişinău, 1998; vol. IX, Documente privitoare la
istoria Ţării Moldovei în secolul al XVIII-lea (1751-1774). Cărţi domneşti şi zapise,
volum realizat de Larisa Svetlicinâi, Demir Dragnev <şi> Eugenia Bociarov, Chişinău,

17
 Ed. Civitas, 2004; vol. X, Documente privitoare la istoria Ţării Moldovei în secolul al
XVIII-lea (1775-1786). Cărţi domneşti şi zapise, volum realizat de Larisa Svetlicinâi,
Demir Dragnev <şi> Eugenia Bociarov, Chişinău, Ed. Civitas, 2005.
Petrescu, Ghenadie, Sturdza, Dimitrie A., <şi> Sturdza, Dimitrie C., Acte şi documente
relative la istoria renascerei României, publicate de..., vol. I, Bucureşti, 1888.
Potra, George, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1634-1800), Bucureşti,
Ed. Academiei, 1982.
Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti, <1937>.
Idem, Documente privitoare la târgul şi ţinutul Orheiului, Bucureşti, 1944.
Scrieri şi documente greceşti privitoare la istoria românilor din anii 1529-1837, culese şi
publicate în tomul XIII din documentele Hurmuzaki de A. Papadopulos-Kerameus,
traduse de G. Murnu şi C. Litzica, Bucureşti, 1914.
Seydoux, Marianne, Une source peu connue pour l'histoire de la Russie aux XVIIe et XVIIIe
siècle, în CMRS, vol. 12, 1971, no 4, p. 491-507.
Smitt, Frédéric de, Frédéric II, Catherine et le partage de la Pologne d'après des documents
authentique, Paris, 1860.
Solomon, Constantin, <şi> Stoide, C. A., Documente tecucene, vol. I, Sec. XVII-XIX,
Bârlad, 1938.
Stoide, C. A., <şi> Turcu, Constantin, Documente şi regeste moldoveneşti din ţinutul
Neamţului (secolele XVI, XVII şi XVIII), extras din revista ,,Apostolul”, nr. 9-11,
Piatra-Neamţ, 1935.
Testa, Ignace de, Recueil des traités de la Porte ottomane avec les puissances étrangères
depuis le premier traité conclu en 1536, entre Suléyman I et François I, jusqu'à nos
jours, tome neuvième, Autriche, continué par ses fils Alfred de Testa et Léopold de
Testa, Paris, 1898.
Urechia, V. A., Istoria românilor, seria de volume pentru 1774-1786, tom. I-II, Bucureşti,
1891-1892.
Idem, Istoria şcoalelor de la 1800-1864, tomul I, Bucureşti, 1892; tomul IV, Bucureşti, 1901.
Veliman, Valeriu, Relaţiile româno-otomane (1711-1821). Documente turceşti, Bucureşti,
D.G.A.S., 1984.
Zahariuc, Petronel, Legăturile Ţărilor Române cu mănăstirea Iviron de la Muntele Athos:
noi documente, în vol. De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu
românesc, Iaşi, Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 2006.
Zotta, Sever, O gazetă din Riga de la 1775, despre uciderea lui Gr. Ghica-Voevod, în RI,
XIV, 1928, nr. 1-3, p. 44-46.
Idem, Un firman de întăritură pentru moşia Trifeştii, confiscată după uciderea lui Grigore
Ghica Voevod, în RI, XIV, 1928, nr. 1-3, p. 53-55.

B. Narrative sources
Bezviconi, Gheorghe G., Călători ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947.
Cabres, Sabathier de, Catherine II. Sa cour et la Russie en 1772, Berlin, 1862.
Canta, Ioan, Letopiseţul Ţării Moldovei de la a doua până la a patra domnie a lui
Constantin Mavrocordat voevod, în vol. Cronici moldoveneşti, ediţie de Aurora Ilieş
şi Ioana Zmeu, Bucureşti, Ed. Minerva, 1987.
Carra, Jean-Louis, Istoria Moldavii şi a Românii cu disertare asupra stărei acestor două
provincii pe la anul 1781, traducere de N. T. Orăşanu, Bucureşti, 1857.
Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, studiu introductiv, antologie şi note finale de
Constantin Măciucă, Bucureşti, Ed. Tineretului, f.a.

18
Călători străini despre ţările române, vol. IX, îngrijit de Maria Holban (redactor responsabil),
M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Bucureşti, Ed. Academiei
Române, 1997; vol. X, partea I, îngrijit de † Maria Holban, Maria M. Alexandrescu-
Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu (redactor responsabil), Ed. Academiei Române,
2000.
Chénier, <Louis> de, Révolutions de l'Empire Ottoman, Paris, 1789.
Choiseul-Gouffier, <Marie-Gabriel-Florent-Auguste> de, Voyage pittoresque dans l'Empire
Ottoman, les îles de l'Archipel et sur les côtes de l'Asie Mineure, seconde édition, Ire
partie, Atlas, et tome quatrième, Paris, 1842.
Cronica Ghiculeştilor. Istoria Moldovei între anii 1695-1754, text grecesc însoţit de
traducerea românească cu prefaţă, introducere, glosar şi indice, ediţie îngrijită de
Nestor Camariano şi Ariadna Camariano-Cioran, Bucureşti, Ed. Academiei, 1965.
Cronici turceşti privind ţările române. Extrase, vol. III, Sfârşitul secolului XVI-începutul
secolului XIX, întocmit de Mustafa A. Mehmed, Bucureşti, Ed. Academiei, 1980.
Dapontès, Constantin, Ephémérides daces ou chronique de la guerre de quatre ans (1736-1739),
publiée, traduite et annotée par Emile Legrand, tome deuxième, Paris, 1881.
D'Hauterive, Memoriu asupra vechei şi actualei stări a Moldovei presentat lui Alexandru
vodă Ipsilante domnul Moldovei la 1787, Bucureşti, 1902.
Dionisie Eclesiarhul, Hronograf (1764-1815), transcriere după original, indice şi glosar de
Dumitru Bălaşa, studiu introductiv de Dumitru Bălaşa şi Nicolae Stoicescu, note şi
comentarii de Nicolae Stoicescu, Bucureşti, Ed. Academiei, 1987.
Erbiceanu, Constantin, Cronicarii greci care au scris despre români în epoca fanariotă,
textul grecesc şi traducerea românească, Bucureşti, 1888.
Géographie universelle, traduite de l'allemand de Mr. Büsching, cinquième édition, tome
troisième, première partie, La Hongrie & la Turquie d'Europe, Strasbourg, 1786.
Ghibănescu, Gheorghe, Manuscripte, în IN, fasc. 9II (1933), p. 222-226.
Frédéric II, roi de Prusse, Oeuvres posthumes, sixième édition, tome V, Mémoires depuis
la paix de Hubertsbourg en 1763 jusqu'à la fin du partage de la Pologne en 1775,
Postdam, 1805.
Iorga, Nicolae, Însemnări de cronică ale clericilor din Şcheii Braşovului, îm BCIR, XII,
1933, p. 59-102.
Karadja, Constantin I., Contele Lagarde şi călătoria sa, în RI, IX, 1923, nr. 1-3, p. 6-10.
Idem, O nuntă fanariotă, în RI, IX, 1923, nr. 4-6, p. 85-87.
Idem, Un călător despre noi – Iacob Jonas Bjoernstahl, în RI, VI, 1920, nr. 1-2, p. 54-60.
Kéralio, M. de, Histoire de la dernière guerre entre les russes et les turcs, tomes I-II, Paris,
1777.
Kogălniceanu, Mihail, Cronicile României sau letopiseţele Moldaviei şi Valahiei, ediţia a
II-a, vol. III, Bucureşti, 1874.
Kogălniceanu, Pseudo-Enache, Letopiseţul Ţării Moldovei de la domnia întâi şi până la a
patra domnie a lui Constantin Mavrocordat voevod, în vol. Cronici moldoveneşti,
ediţie de Aurora Ilieş şi Ioana Zmeu, Bucureşti, Ed. Minerva, 1987.
Komarzewski, Coup-d'oeil rapide sur les causes réelles de la décadence de la Pologne, Paris,
1807.
Kretzulescu, Em. E., Codex Kretzulescus, în RIAF, vol. XI, partea I, 1910, p. 17-36 (partea
I); vol. XII, partea I, 1911, p. 52-88 (partea a III-a).
Memoriile Principelui Nicolae Suţu mare logofăt al Moldovei (1798-1871), traducere din
limba franceză, introducere, note şi comentarii de Georgeta Penelea Filitti,
Bucureşti, Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1997.
Mihordea, V., Memoriile lui Porter despre o schimbare de domni, în RI, XXIV, 1938, nr.
4-6, p. 151-153.

19
Panaitescu, P. P., Călători poloni în Ţările Române, Bucureşti, 1930.
Idem, Un manuscript necunoscut al ,,Efimeridelor” lui Constantin Caragea banul, în BCIR,
III, 1924, p. 113-171.
Pascu, George, Călători străini în Moldova şi Muntenia în secolul XVIII. Carra, Bauer şi
Struve, Iaşi, 1940.
Simonescu, Dan, Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi, 1762,
studiu şi text de..., Bucureşti, 1939.
Sion, Costandin, Arhondologia Moldovei. Amintiri şi note contimporane. Boierii
moldoveni, text stabilit, glosar şi indice de Rodica Rotaru, prefaţă de Mircea
Anghelescu, postfaţă, note şi comentarii de Ştefan S. Gorovei, Bucureşti, Ed.
Minerva, 1973.
Siruni, H. Dj., Domnii români la Poarta otomană, după un manuscris turcesc conţinând note
şi însemnări despre ceremoniile şi recepţiunile din palatul împărătesc din Stambul
între anii 1698-1782, tradus şi adnotat de..., Bucureşti, 1941.
Văcărescu, Ianache, Istoria othomanicească, ediţie critică, studiu introductiv, note şi glosar de
Gabriel Ştrempel, Bucureşti, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2001.
Vie de Catherine II, impératrice de Russie, tome second, Paris, 1797.

C. Epigraphic sources
Elian, Alexandru (red. responsabil), Bălan, C., Chircă, Haralambie, <şi> Diaconescu,
Olimpia, Inscripţiile medievale ale României. Oraşul Bucureşti, vol. I, 1395-1800,
Bucureşti, Ed. Academiei, 1965.
Iorga, Nicolae, Inscripţii din bisericile României, adunate, adnotate şi publicate de..., fasc. I,
Bucureşti, 1905; vol. II, Bucureşti, 1908.

D. Literary sources
Bobulescu, C., Stihuri pentru peirea lui Grigorie Ghica-vodă, în MC, Anul IV, nr. 5, mai
1916, p. 253-259.
Iorga, Nicolae, Un cântec ardelenesc nou, în RI, VIII, 1922, nr. 10-12, p. 161-166.
Negruzzi, Iacob, Stihuirea domnului Ghica Voevod, în CL, VIII, nr. 12, 1 martie 1875, p.
461-464.
Nistor, Ion I., Grigore Vodă Ghica. La aniversarea de 150 de ani de la moartea sa, în CC,
IV-V, 1927-1928, partea I-a, p. 401-444.
Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa (Uciderea lui Grigore Vodă în
Moldova expusă în formă de piesă de teatru), ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note
de Lucian Drimba, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1983.

III. General works

Aaron, Florian, Manual de istoria principatului României de la cele dintâi vremi istorice
până în zilele de acum, Bucureşti, 1839.
Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Maria-Matilda, L'approvisionnement d'Istanbul par les
Principautés roumaines au XVIIIe siècle: commerce ou réquisition, în RMMM, no
66, 1992, p. 73-78.
Anagnostopoulou, Sia, L'historicité des termes. Les grecs et la domination ottomane, XV e-
XIXe s., în ,,Travaux de la Maison de l'Orient”, vol. 37, Méditerranée: ruptures et

20
 continuités. Acte du colloque tenu à Nicosie les 20-22 octobre 2001, Université
Lumière – Lyon 2, Université de Chypre, 2003, p. 187-196.
Aulneau, Joseph, Histoire de l'Europe centrale, Paris, 1926.
Bacumenco, Ludmila, <şi> Amăriuţei, Mihai-Cristian, Despre marele vistiernic Iordache
Costache Venin şi locul său de veci de la Mănăstirea Căpriana, în Mircea-Cristian
Ghenghea, Mihai-Bogdan Atanasiu (ed.), Pro Basarabia – repere istorice şi
naţionale, Iaşi, Ed. Alfa, 2007.
Balş, G., Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea,
Bucureşti, 1933.
Barber, John R., Istoria Europei moderne, traducere: Daniela Truţia, Bucureşti, Ed. Lider, f.a.
Barbu, Daniel, Scrisoare pe nisip. Timpul şi privirea în civilizaţia românească a secolului
al XVIII-lea, Bucureşti, Ed. Antet, 1996.
Bartlett, Roger P., Diderot and the foreign colonies of Catherine II, în CMRS, vol. 23, no 2,
Avril-Juin 1982, p. 221-241.
Bădărău, Dan, <şi> Caproşu, Ioan, Iaşii vechilor zidiri până la 1821, ediţia a II-a, revăzută,
Iaşi, Casa Editorială ,,Demiurg”, 2007.
Bălcescu, Nicolae, Despre starea soţială a muncitorilor plugari în Principatele Române în
deosebite timpuri, în idem, Opere, tomul I, partea I, Scrieri istorice, politice şi
economice, ediţie critică adnotată cu o introducere de G. Zane, Bucureşti, 1940.
Beauvois, Daniel, Du nouveau sur la maçonnerie en Europe centrale et orientale, în DHS, no
19, 1987, p. 61-71.
Berkov, P. N., Histoire de l'Encyclopédie dans la Russie du XVIIIe siècle, în RES, tome 44,
1965, fascicule 1-4, p. 47-58.
Berstein, Serge, <şi> Milza, Pierre, Istoria Europei, vol. 3, State şi identităţi europene
(secolul XIV-1815), traducere de Monica Timu, ediţie îngrijită, note şi comentarii de
Doina Barcan-Sterpu, Iaşi, Institutul European, 1998.
Beza, Marcu, Urme româneşti la Atena, în ,,Boabe de grâu”, V, nr. 11, noiembrie, 1934, p.
641-656.
Bezviconi, G., Contribuţii la istoria relaţiilor româno-ruse (din cele mai vechi timpuri până
la mijlocul secolului al XIX-lea), Bucureşti, 1962.
Biographie universelle (Michaud) ancienne et moderne, nouvelle édition, tome seizième,
Paris, 1856.
Bodogae, Teodor, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din Sfântul Munte Athos, Sibiu, 1940.
Bogrea, V., Varia, în AIINC, I, 1921-1922, p. 336.
Bouchard, Jacques, L'aube des Lumières dans les pays roumains, în ,,La Revue Historique”,
Institut de Recherches Néohelléniques, vol. II (2005), p. 31-51.
Bourgeois, Emile, Manuel historique de politique étrangère, tome Ier, Les origines, Paris,
1892.
Brătianu, Gheorghe I., La Moldavia e le sue frontiere storiche, Bucureşti, 1940.
Idem, Sfatul domnesc şi Adunarea Stărilor în Principatele Române, Bucureşti, Ed.
Enciclopedică, 1995.
Breazu, Ion, Teatrul Naţional din Cluj, în ,,Boabe de grâu”, III, nr. 1-2, ianuarie-februarie,
1932, p. 23-38.
Brezoianu, Ioan, Vechile instituţiuni ale României (1327-1866), Bucureşti, 1882.
Busuioc, Monica Mihaela, Munca şi răsplata ei (secolele XVII-XVIII). Studiu de
terminologie, vol. I-II, Bucureşti, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2001-
2002.
Buţureanu, Grigore C., Istoria omenirei, partea a III-a, Istoria nouă şi contimpurană, Iaşi,
1901.

21
Camariano-Cioran, Ariadna, La guerre russo-turque de 1768-1774 et les grecs, în RESEE,
III, 1965, nr. 3-4, p. 513-547.
Idem, Traducerea greacă a ,,Teatrului politic” atribuită greşit lui N. Mavrocordat, şi
versiunile româneşti, în RIR, vol. XI-XII (1941-1942), p. 216-260.
Capefigue, M., La Grande Catherine impératrice de Russie, Paris, 1862.
Caproşu, Ioan, Camătă şi cămătari în Moldova în epoca fanariotă, în AIIAI, VIII, 1971, p.
27-39.
Idem, O istorie a Moldovei prin relaţiile de credit până la mijlocul secolului al XVIII-lea,
Iaşi, Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 1989.
Cazacu, Matei, La ,,mort infâme”. Décapitation et exposition des têtes à Istanbul, XVe- XIXe
siècles, în vol. Les Ottomans et la mort: permanences et mutations, sous la direction
de Gilles Veinstein, Leiden – New York – Köln, Brill, 1996.
Cernătescu, P. I., Compendiu de istoria generală, conform ultimei programe oficiale
pentru învăţământul secundar, ediţia a treia, Bucureşti, 1873.
Cernovodeanu, Dan, Ştiinţa şi arta heraldică în România, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1977.
Cetfericov, Serghie, Paisie – stareţul Mănăstirii Neamţului din Moldova: viaţa, învăţătura
şi influenţa lui asupra bisericii ortodoxe, ediţia a III-a, cu binecuvântarea Înalt
Preasfinţiei Sale Mitropolit Gherasim Cristea, Bucureşti, Ed. Nemira, 2002.
Chartier, Roger, Originile culturale ale revoluţiei franceze, traducere de Alina Bodnaru,
Adina Laicu şi Mihaela Mărcuşanu, Timişoara, Ed. Sedona, 1998.
Chaunu, Pierre, Civilizaţia Europei în Secolul Luminilor, vol. I, traducere şi cuvânt înainte
de Irina Mavrodin, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1986.
Chiaburu, Elena, Carte şi tipar în Ţara Moldovei până la 1829, Iaşi, Ed. Universităţii
,,Alexandru Ioan Cuza”, 2005.
Ciachir, Nicolae, Istoria relaţiilor internaţionale de la pacea westfalică (1648) până în
contemporaneitate (1947), Bucureşti, Ed. Oscar Print, 1998.
Idem, Istoria universală modernă, vol. I (1642-1789), Bucureşti, Ed. Oscar Print, 1998.
Ciobanu, Veniamin, Evoluţii politice în Europa Centrală şi de Est (1774-1814), Iaşi, Ed.
Junimea, 2007.
Cojocariu, Corneliu, Organizarea administrativ-teritorială a Moldovei între anii 1711 şi
1832, manuscrisul tezei de doctorat, Iaşi, 2009.
Confino, Michaël, A propos de la notion de service dans la noblesse russe aux XVIIIe et XIXe
siècles, în CMRS, vol. 34, no 1-2, Janvier-Juin 1993, p. 47-58.
Constantin, Ion, Din istoria Poloniei şi a relaţiilor româno-polone, cuvânt înainte de prof.
univ. dr. Georgeta Filitti, Bucureşti, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2005.
Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Bucureşti, Ed. Univers
Enciclopedic, 1998.
Coxe, William, History of the House of Austria, from the foundation of the monarchy by
Rhodolph of Hapsburg to the death of Leopold the second: 1218 to 1792, vol. II,
London, 1807.
Cristian, Vasile, Istoriografia paşoptistă, Iaşi, Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”,
1996.
Diaconovich, C., Enciclopedia românească, tomul II, Copepode-Keman, Sibiu, 1900.
Dinu, Tudor, Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat: rivalităţi politice şi literare la
începutul secolului XVIII, cuvânt înainte de Giorgios Dion. Poukamisas, Bucureşti,
Ed. Humanitas, 2011.
Drăghicescu, Dumitru, Din psihologia poporului român. Introducere, studiu introductiv <de>
Virgil Constantinescu-Galiceni, îngrijire de ediţie şi note <de> Elisabeta Simion,
Bucureşti, Ed. Albatros, 1996.

22
Duruy, V., Histoire des temps modernes depuis 1453 jusqu'à 1789, Paris, 1863.
Erbiceanu, Constantin, Priviri istorice şi literare asupra epocei fanariotice, extras din
AARMSI, s. II, t. XXIV, Bucureşti, 1901, p. 83-116.
Faroqhi, Suraiya, The Ottoman Empire and the World Around It, London – New York, I. B.
Tauris, 2004.
Fotino, Dionisiu, Istoria generală a Daciei sau a Transilvaniei, Ţerei Munteneşti şi a
Moldovei, traducere de George Sion, tomurile II-III, Bucureşti, 1859.
Georgescu, Vlad, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre, ediţia a III-a,
Bucureşti, Ed. Humanitas, 1992.
Giurescu, Constantin C., Istoria Bucureştilor, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti,
Ed. Sport-Turism, 1979.
Idem, Istoria românilor, vol. III1-2, De la moartea lui Mihai Viteazul până la sfârşitul
epocei fanariote (1601-1821), ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti, 1944-
1946.
Idem, Giurescu, Dinu C., Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până azi, ediţia a
II-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti, Ed. Albatros, <1975>.
Idem, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I, ediţia a
treia, Bucureşti, f. a.
Golimas, Aurel H., Despre capuchehăile Moldovei şi poruncile Porţii către Moldova până la
1829. Contribuţii la cunoaşterea raporturilor de drept dintre Moldova şi turci, Iaşi,
1943.
Hammer, Joseph von, Histoire de l'Empire ottoman depuis son origine jusqu'à nos jours,
tomes XV-XVI, Paris, 1839.
Histoire générale du IVe siècle à nos jours, ouvrage publié sous la direction de Ernest Lavisse
et Alfred Rambaud, tome VII, Le XVIIIe siècle (1715-1788), Paris, 1896.
Hitchins, Keith, Românii, 1774-1786, traducere din engleză de George G. Potra şi Delia
Răzdolescu, Bucureşti, Ed. Humanitas, 1998.
Im Hof, Ulrich, Europa Luminilor, traducere de Val Panaitescu, Iaşi, Ed. Polirom, 2003.
Iorga, Nicolae, Byzance après Byzance, Bucureşti, 1935.
Idem, Două concepţii istorice, în idem, Generalităţi cu privire la studiile istorice, ediţia a IV-
a, introducere, note şi comentarii de Andrei Pippidi, notă asupra ediţiei de Victor
Durnea, Iaşi, Ed. Polirom, 1999.
Idem, Istoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, ediţia a II-a, revăzută şi
adăugită, vol. II, Bucureşti, 1930.
Idem, Istoria comerţului românesc. Epoca mai nouă, Bucureşti, 1925.
Idem, Histoire de l’enseignement en Pays Roumains, traduction par Alexandrine
Dumitrescu, Bucureşti, 1932.
Idem, Istoria armatei româneşti, ediţie îngrijită de N. Gheran şi V. Iova, Bucureşti, Ed.
Militară, 1970.
Idem, Istoria românilor, vol. VII, Reformatorii, Bucureşti, 1938.
Idem, Istoria românilor în chipuri şi icoane, Bucureşti, Ed. Humanitas, 1992.
Idem, Istoria românilor pentru poporul românesc, Chişinău, Uniunea Scriitorilor, 1992.
Idem, Istoria românilor prin călători, ediţie de Adrian Anghelescu, Bucureşti, Ed.
Eminescu, 1981.
Istoria dreptului românesc, vol. II1, Bucureşti, Ed. Academiei, 1984.
Istoria literaturii române, vol. I, Folclorul. Literatura română în perioada feudală (1400-
1780), Bucureşti, Ed. Academiei, 1964.
Istoria militară a poporului român, vol. III, Bucureşti, Ed. Militară, 1987.
Istoria oraşului Iaşi, vol. I, redactori responsabili: Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon,
Iaşi, Ed. Junimea, 1980.

23
Istoria României, vol. III, Feudalismul dezvoltat în secolul al XVII-lea şi la începutul
secolului al XVIII-lea. Destrămarea feudalismului şi formarea relaţiilor capitaliste,
Bucureşti, Ed. Academiei, 1964.
Istoria românilor, vol. VI, Românii între Europa Clasică şi Europa Luminilor (1711-
1821), coordonatori: Paul Cernovodeanu <şi> Nicolae Edroiu, Bucureşti, Ed.
Enciclopedică, 2002.
Jauffret, E., Catherine II et son règne, tome premier, Paris, 1860.
Jedryka, Zygmunt, Des lumières en Pologne, în DHS, no 10, 1978, p. 147-155.
Jelavich, Barbara, Istoria Balcanilor. Secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, traducere de Mihai-
Eugen Avădanei, postfaţă de I. Ciupercă, vol. I, Iaşi, Institutul European, 2000.
Kellogg, Frederick, O istorie a istoriografiei române, traducere de Laura Cuţitaru, prefaţă de
Al. Zub, Iaşi, Institutul European, 1996.
Kitromilides, Pashalis M., Iluminismul neoelen. Ideile politice şi sociale, traducere din limba
greacă: Olga Cicanci, cuvânt înainte: acad. Răzvan Theodorescu, Bucureşti, Ed.
Omonia, 2005.
Kogălniceanu, Mihail, Histoire de la Dacie, des valaques transdanubiens et de la Valachie,
nouvelle édition, Berlin, 1854.
Lamartine, Alphonse de, Oeuvres complètes publiées et inédites, tome vingt-huitième,
Histoire de la Turquie, VI, Paris, 1863.
Laurian, August Treboniu, Istoria românilor, partea a III-a, De la căderea Constantinopolii
până în zilele noastre, Iaşi, 1853.
Lavallée, Théophile, Histoire de l'Empire Ottoman depuis les temps anciens jusqu'à nos
jours, Paris, 1855.
LeDonne, John P., The eighteenth-century Russian nobility, în CMRS, vol. 34, no 1-2, Janvier-
Juin 1993, p. 139-147.
Leger, Louis, Histoire de l'Autriche-Hongrie depuis les origines jusqu'à l'année 1878, Paris,
1879.
Lemny, Ştefan, Întâlniri cu istoria în secolul XVIII: teme şi figuri din spaţiul românesc,
prefaţă de Al. Zub, Iaşi, Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 2003.
Mano, G. A., Religion et politique. Examen du quatrième point de garantie, Paris, 1856.
Mantran, Robert, Statul otoman în secolul al XVIII-lea: presiunea europeană, în vol. Istoria
Imperiului otoman, coordonator Robert Mantran, traducere de Cristina Bîrsan,
Bucureşti, Ed. BIC ALL, 2001.
Mehmed, Mustafa Ali, Istoria turcilor, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976.
Meteş, Ştefan, Păstori ardeleni în Principatele Române, în AIINC, III, 1924-1925, p. 293-
356.
Mihail, Zamfira, La réception des écrits hésychastes en langue roumaine au XVIIe siècle,
în RESEE, XXXIX, 2001, nr. 1-4, p. 35-42.
Miller, Timothy S., The birth of the hospital in the Byzantine Empire, Baltimore – London,
The Johns Hopkins University Press, 1997.
Mitric, Olimpia, Valeurs bibliophiles dans la langue française presentes en Bucovine (XVIIe-
XVIIIe siecles), în CC, <serie nouă>, XVII, 2011, nr. 1, p. 223-229.
Monnier, André, La naissance d'une idéologie nationaliste en Russie au siècle des Lumières,
în RES, tome 52, fascicule 3, 1979, p. 265-272.
Nicolaidis, Efthymios, Les livres qui ont introduit les sciences dans le monde grec au siècle
des Lumières, în ,,Revue d'histoire des sciences”, tome 40, 1987, no 3-4, p. 367-376.
Nistor, Ion I., Istoria românilor, ediţie îngrijită de Florin Rotaru, vol. I, Bucureşti, Ed.
Biblioteca Bucureştilor, 2002.

24
Niţă-Danielescu, Daniel, Războaiele dintre ruşi şi turci din secolul al XVIII-lea şi implicaţiile
lor asupra Bisericii Ortodoxe Române din Moldova, Iaşi, Ed. Universităţii ,,Alexandru
Ioan Cuza”, 2009.
Oppenheim, Walter, Europa şi despoţii luminaţi, traducere: Roxana-Aura Duma, Bucureşti,
Ed. ALL, 1998.
Panaite, Viorel, Pace, război şi comerţ în Islam. Ţările române şi dreptul otoman al
popoarelor (secolele XV-XVII), Bucureşti, Ed. ALL, 1997.
Panaitescu, P. P., Medaliile francmasonilor din Moldova în secolul al XVIII-lea, în RI, XIV,
1928, nr. 10-12, p. 354-355.
Păun, Radu G., Fêtes et prise en possesion de la capitale au XVIIIe siècle roumain: quelques
réflexions sur la centralité du pouvoir, în RESEE, XL, 2002, nr. 1-4, p. 125-139.
Idem, Reliques et pouvoir au XVIIIe siècle roumain. Le dossier du problème, în RESEE,
XXXIX, 2001, nr. 1-4, p. 63-73.
Platon, Gheorghe, Societatea românească între medieval şi modern, în vol. Cum s-a înfăptuit
România modernă, Iaşi, Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 1993.
Popescu-Băjenaru, I., Povestea neamului românesc din vremurile cele mai îndepărtate până
în zilele noastre şi Cartea marilor români, <Bucureşti, 1925>.
Potra, George, Hanurile bucureştene, Bucureşti, 1943.
Raffenel, C.-D., Histoire des grecs modernes, Paris, 1825.
Rambaud, Alfred, Histoire de la Russie depuis les origines jusqu'à l'année 1877, Paris, 1878.
Rădulescu, Theodora, Sfatul domnesc şi alţi mari dregători ai Ţării Româneşti din secolul al
XVIII-lea. Liste cronologice şi cursus honorum, în RA, Anul XLIX, vol. XXXIV,
1972, nr. 1, p. 107-131 (partea I); nr. 2, p. 293-324 (partea a II-a); nr. 3, p. 441-470
(partea a III-lea); nr. 4, p. 659-690 (partea a IV-a).
Regnault, Elias, Histoire politique et sociale des Principautés danubiennes, Paris, 1855.
Rietstap, Johannes Baptista, Armorial général, précédé d'un dictionnaire des termes du
blason, deuxième édition, tome I, A-K, Gouda, 1884.
Rjéoutski, Vladislav, La communauté francophone de Moscou sous le règne de Catherine II,
în RES, tome 68, 1996, fascicule 4, p. 445-461.
Rosetti, Radu, Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova, tomul I, De la origini până la 1834,
Bucureşti, 1907.
Russ, Jacqueline, Aventura gândirii europene. O istorie a ideilor occidentale, traducere:
Gabriel Mardare <şi> Maria-Mariana Mardare, prefaţă de G. Master X, Iaşi, Institutul
European, 2002.
Samarian, Pompei Gh., Medicina şi farmacia în trecutul românesc, vol. I, 1382-1775,
Călăraşi, f. a.; vol. II, 1775-1834, Bucureşti, 1938.
Sée, Henri, L'évolution de la pensée politique en France au XVIIIe siècle, Genève – Paris,
Slatkine, 1982.
Siruni, H. Dj., Haşmetlu. Pe marginea titulaturii domnilor români în cancelaria otomană, în
,,Hrisovul”, II, 1942, p. 139-202.
Sorel, Albert, La question d'Orient au XVIIIe siècle. Le partage de la Pologne et le traité de
Kaïnardji, deuxième édition, Paris, 1889.
Stoide, Constantin A., Comerţul cu cărţi dintre Transilvania, Moldova şi Ţara Românească
între 1730 şi 1830, ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de I. Caproşu, Iaşi, Casa Editorială
,,Demiurg”, 2005.
Idem, Caproşu, Ioan, Relaţiile economice ale Braşovului cu Moldova de la începutul secolului
al XVIII-lea până la 1850, Chişinău, Ed. Universitas, 1992.
Sturdza, Alexandru A. C., La diplomatie européenne et les pays roumains au XVIIIe siècle,
Paris, 1913.
Idem, L'Europe orientale et le rôle historique des Maurocordato, 1660-1830, Paris, 1913.

25
Sturdza, Mihai Dimitrie, Dictionnaire historique et généalogique des grandes familles de
Grèce, d'Albanie et de Constantinople, 2e édition revue et augmentée, Paris, 1999.
Şoimescu, Ioan N., Istoria generală a românilor din amândouă Daciile, vol. III, Bucureşti,
1889.
Ştefănescu, Ştefan, Istoria românilor în secolul al XVIII-lea. Între tradiţie şi modernitate,
Bucureşti, Ed. Universităţii, 1999.
Teleajen, Sandu, Teatrul Naţional din Iaşi, în ,,Boabe de grâu”, III, nr. 11, noiembrie, 1932, p.
521-565.
Theodorescu, Răzvan, Roumains et balkaniques dans la civilisation sud-est européenne,
Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1999.
Tocilescu, Grigore G., Manual de istoria română pentru şcolile secundare de ambe sexe,
Bucureşti, 1894.
Toussenel, Théodore, Histoire de l'Europe de 1610 à 1789, Paris, 1879.
Trousson, Raymond, Istoria gândirii libere de la origini până în 1789, traducere de Mihai
Ungurean, Iaşi, Ed. Polirom, 1997.
Ubicini, A., Provinces d'origine roumaine: Valachie, Moldavie, Bukovine, Transylvanie,
Bessarabie, [Provinces danubiennes et roumaines, second partie], Paris, 1856.
Vaillant, J. A., La Romanie ou histoire, langue, littérature, orographie, statistique des
romans, tome II, Paris, 1844.
Vakalopoulos, Apostolos E., Istoria Greciei moderne (1204-1985), traducere din limba
greacă, note şi cuvânt din partea editorului Dumitru N. Nicolae, cu o postfaţă de
Nicolae Şerban Tanaşoca, Bucureşti, Ed. Euroatlantica, 2004.
Xenopol, A. D., Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. IX, Mavrocordaţii, 1711-1749,
ediţia a III-a, Bucureşti, f.a.
Zallony, Marc-Philippe, Essai sur les fanariotes, Marseille, 1824.
Idem, Traité sur les princes de la Valachie et de la Moldavie, sortis de Constantinople,
connus sous le nom: fanariotes, Paris, 1830.
Zub, Alexandru, De la istoria critică la criticism (istoriografia română sub semnul
modernităţii), Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2000.
Idem, Discurs istoric şi tranziţie. În căutarea unei paradigme, Iaşi, Institutul European, 1998.

IV. Specialized studies

1. Historiography
Akgün, Seçil, European Influence on the Development of the Social and Cultural Life of
the Ottoman Empire in the 18th Century, în RESEE, XXI, 1983, nr. 2, p. 89-94.
Alexianu, Al., Mode şi veşminte din trecut. Cinci secole de istorie costumară românească,
vol. II, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1987.
Amăriuţei, Mihai-Cristian, Despre vornicii de poartă şi atribuţiile lor în Iaşii secolului al
XVIII-lea, în Laurenţiu Rădvan (ed.), Oraşul din spaţiul românesc între Orient şi
Occident. Tranziţia de la medievalitate la modernitate, Iaşi, Ed. Universităţii
,,Alexandru Ioan Cuza”, 2007.
Idem, Vechi şi nou în Iaşii din vremea lui Grigore al III-lea Alexandru Ghica (a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea). Observaţii preliminare, în Laurenţiu Rădvan (ed.),
Civilizaţia urbană din spaţiul românesc în secolele XVI-XVIII. Studii şi documente,
Iaşi, Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 2006.
Bădărău, Gabriel, Principatele Române în politica habsburgică sud-est europeană (1774-
1787) (I), în AIIAI, XXV1, 1998, p. 59-74.
Bărcăcilă, Al., Din mişcarea culturală la Turnu-Severin, în ,,Arhivele Olteniei”, VII, 1928,
nr. 35, p. 85-88.

26
Berindei, Dan, Frederic cel Mare şi Principatele Române (între 1740 şi 1777), în idem,
Românii şi Europa. Istorie, societate, cultură, vol. I, Secolele XVIII-XIX, Bucureşti,
Ed. Museion, 1991.
Bezviconi, G., Cercetări genealogice româneşti (I), în ArhGen, IV, 1992, 1-2, [AIIX, XXIX,
1992], p. 511-520.
Bîrsănescu, Ştefan, Academia domnească din Iaşi (1714-1821), Bucureşti, Editura de Stat
Didactică şi Pedagogică, 1962.
Blaj, Pavel, Boieri din Sfatul domnesc al Moldovei în secolul al XVIII-lea, în ,,Suceava”.
Anuarul Muzeului Bucovinei, XVII-XIX, 1990-1992, p. 151-170 (partea I); XX, 1993,
p. 113-123 (partea a II-a).
Bodea, Cornelia, ,,The New York Times” about Romania's struggle for independence, în
RESEE, XV, 1977, nr. 3, p. 413-429.
Boicu, Leonid, Geneza ,,chestiunii române” ca problemă internaţională, Iaşi, Ed. Junimea,
1975.
Idem, Principatele Române în raporturile politice internaţionale (secolul al XVIII-lea), Iaşi,
Ed. Junimea, 1986.
Bouchard, Jacques, Les lettres fictives de Nicolas Mavrocordatos à la manière de
Phalaris: une apologie de l'absolutisme, în RESEE, XIII, 1975, nr. 2, p. 197-207.
Idem, Nicolas Mavrocordatos et l'aube des Lumières, în RESEE, XX, 1982, nr. 2, p. 237-
246.
Brătescu, C., Dealuri, hotare şi tranşee basarabene, în RI, IV, 1918, nr. 11-12, p. 117-139.
Brătianu, Gheorghe I., Les observations de M. de Peyssonnel en 1777 sur l'exécution du
traité de Koutchouk Kaïnardji, în RHSEE, VI, 1929, nr. 10-12, p. 339-363.
Camariano-Cioran, Ariadna, Academiile domneşti din Iaşi şi Bucureşti, Bucureşti, Ed.
Academiei, 1971.
Idem, Aides pécuniaires fournies par les Pays Roumains aux écoles grecques (I), în
RESEE, XVII, 1979, nr. 1, p. 123-152.
Casini, Paolo, Le ,,newtonianisme” au siècle des lumières. Recherches et perspectives, în
DHS, no 1, 1969, p. 139-159.
Căzan, Ileana, Simbol heraldic şi legitimarea realităţilor social-politice, în SMIM, XI, 1992,
p. 117-131.
Cernovodeanu, Paul, <şi> Binder, Paul, Cavalerii Apocalipsului. Calamităţile naturale din
trecutul României (până la 1800), Bucureşti, Ed. Silex, 1993.
Cernovodeanu, Paul, Clanuri, familii, autorităţi, puteri (Ţara Românească, secolele XV-
XVII), în ArhGen, I (VI), 1994, nr. 1-2, p. 77-86.
Idem, Mobility and Traditionalism: the evolution of the boyar class in the Romanian
Principalities in the 18th century, în RESEE, XXIV, 1986, nr. 3, p. 249-257.
Idem, Societatea feudală românească văzută de călători străini (sec. XV-XVIII), Bucureşti,
Ed. Academiei, 1973.
Idem, Ştiri privitoare la Gheorghe Ghica vodă al Moldovei (1658-1659) şi la familia sa, în
AIIAI, XIX, 1982, p. 333-352 (partea I); XX, 1984, p. 121-133 (partea a II-a); XXI,
1984, p. 169-179 (partea a III-a).
Ciobanu, Veniamin, Jurnal ieşean la sfârşit de veac (1775-1800), Iaşi, Ed. Junimea, 1980.
Idem, La graniţa a trei imperii, Iaşi, Ed. Junimea, 1985.
Idem, Relaţiile politice româno-polone între 1699-1848, Bucureşti, Ed. Academiei, 1980.
Idem, Statutul juridic al Principatelor Române în viziune europeană (sec. al XVIII-lea),
Iaşi, Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 1999.
Ciorănescu, Al., Occisio Gregorii Vodae, cea mai veche piesă de teatru în româneşte, în
,,Revista Fundaţiilor Regale”, IV, nr. 8, 1 august 1937, p. 423-438.

27
Ciurea, Dumitru, Organizarea administrativă a statului feudal Moldova (sec. XIV-XVIII),
în AIIAI, II, 1965, p. 143-235.
Cuvântare de patronul gimnasiului Gr. Ghica voevod din Dorohoiu rostită la efectuarea
Tedeumului, în Biserica Catedrală din Urba Dorohoiu în 30 ianuarie 1898,
Dorohoi, 1898.
Duţu, Alexandru, Coordonate ale culturii româneşti în secolul XVIII (1700-1821). Studii şi
texte, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968.
Eliade, Pompiliu, Influenţa franceză asupra spiritului public în România. Originile. Studiu
asupra stării societăţii româneşti în vremea domniilor fanariote, în româneşte de
Aurelia Creţia, prefaţă şi note de Alex. Duţu, Bucureşti, Ed. Univers, 1982.
File din istoria militară a poporului român. Studii, vol. 7, 10, Bucureşti, Ed. Militară, 1980-
1982.
Galliani, R., L'idéologie de la noblesse dans le débat sur le luxe (1699-1756), în EDHS,
vol. XI, 1984, p. 53-64.
Gane, C., Domniţa Alexandrina Ghica şi contele d'Antraigues, Bucureşti, 1937.
Idem, Trecute vieţi de doamne şi domniţe, ediţie îngrijită de Victor Leahu, vol. I-II, Iaşi, Ed.
Junimea, 1971-1972.
Gemil, Tahsin, Mărturii din arhivele turceşti referitoare la sfârşitul tragic al domnului
Moldovei Grigore Al. Ghica (1777), în RA, Anul LXI, vol. XLVI, nr. 3/1984, p. 289-
298.
Georgescu, Valentin Al., Bizanţul şi instituţiile româneşti până la mijlocul secolului al
XVIII-lea, Bucureşti, Ed. Academiei, 1980.
Georgescu, Vlad, Idées sociales et politiques dans la littérature historique des Pricipautés
Roumaines pendant la seconde moitié du XVIIIe siècle et au début du XIXe siècle, în
RESEE, V, 1967, nr. 1-2, p. 167-191.
Idem, Ideile politice şi Iluminismul în Principatele Române, 1750-1831, Bucureşti, Ed.
Academiei, 1972.
Ghibănescu, Gheorghe, Pomelnicul Cantacuzineştilor, în ArhGen, Anul I, nr. 2-3, februarie-
martie 1912, p. 39-41.
Giurescu, C., Pseudo-cronicari. Enache Kogălniceanu, în BCIR, II, 1916, p. 135-175.
Gorovei, Ştefan S., Clanuri, familii, autorităţi, puteri (Moldova, secolele XV-XVII), în
ArhGen, I (VI), 1994, nr. 1-2, p. 87-93.
Idem, Observaţii noi într-o controversă veche (familia Ghica din Moldova), în AIIAI, XV,
1978, p. 315-324.
Grigoraş, Nicolae, Beilicul din Iaşi şi asasinarea domnitorului Grigore al III-lea Ghica (1
oct. 1777), extras din CI, serie nouă, VI, 1975, p. 101-122.
Idem, Dările personale ale populaţiei din Ţara Românească a Moldovei şi dările în bani
pentru turci de la întemeierea statului şi până la reforma lui Constantin
Mavrocordat, în CI, serie nouă, XI, 1980, p. 299-323 (partea I) şi XII-XIII, 1981-
1982, p. 317-342 (partea a II-a).
Guillou, André, Les débuts de la diplomatique byzantine: Cyrille de Lavra, în ,,Bulletin de
correspondance hellénique”, vol. 82, 1958, p. 610-634.
Hermet, Guy, Istoria naţiunilor şi a naţionalismului în Europa, traducere de Silvia Dram,
prefaţă de Al. Zub, Iaşi, Institutul European, 1997.
Holban, M., Autour de l',,Histoire de la Moldavie et de la Valachie” de Carra, în RHSEE,
XXI, 1944, p. 155-230.
Iftimi, Sorin, Iaşii în bronz şi marmură. Memoria statuilor, în CI, serie nouă, XXIV-XXVI
(2005-2007), p. 495-543.

28
Idem, Turnul bisericii Sfântul Spiridon din Iaşi, un monument între două lumi, în Laurenţiu
Rădvan (ed.), Oraşul din spaţiul românesc între Orient şi Occident. Tranziţia de la
medievalitate la modernitate, Iaşi, Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 2007.
Ion, Cristina, The present creates the past: the ,,phanariots” in the romanian text books
during the second half of the 19th century, în RESEE, XXXIII, 1995, nr. 1-2, p. 41-47.
Ionescu, Lucia, Barocul târziu moldovenesc în arhitectura ieşeană, în IN, serie nouă, IV-VII,
1998-2001, p. 319-326.
Ionescu, Ştefan, Bucureştii în vremea fanarioţilor, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1974.
Iordache, Anastasie, Principii Ghica. O familie domnitoare din istoria României,
Bucureşti, Ed. Albatros, 1991.
Iorga, Nicolae, Au fost Moldova şi Ţara Românească provincii supuse fanarioţilor?, extras
din AARMSI, s. III, t. XVIII, mem. 12, Bucureşti, 1937, p. 347-366.
Idem, Choses d'Orient et de Roumanie, Bucarest-Paris, 1924.
Idem, Din originile politicianismului român: o acţiune de opoziţie pe vremea fanarioţilor,
extras din AARMSI, s. III, t. VIII, mem. 14, Bucureşti, 1928, p. 362- 374.
Idem, Domnii români după portrete şi fresce contemporane, Sibiu, 1930.
Idem, Francmasoni şi conspiratori în Moldova secolului al XVIII-lea, extras din AARMSI,
s. III, t. VIII, mem. 12, Bucureşti, 1928, p. 301-304.
Idem, Frédéric II, roi de Prusse, et l'influence française, Bucarest, 1939.
Idem, Fundaţiunile domnilor români în Epir, extras din AARMSI, s. II, t. XXXVI,
Bucureşti, 1914, p. 881-915.
Idem, Histoire des roumains de Bucovine à partir de l'annexion autrichienne (1775-1914),
Iaşi, 1917.
Idem, Relaţii culturale greco-române. După cărţile bibliotecii din Ploieşti, în RI, V, 1919,
nr. 4-5, p. 65-80.
Idem, Sufletul românesc în Basarabia după anexare (Idei dintr-o conferinţă ţinută la Huşi,
în ziua de 29 noiembrie 1909), în vol. Basarabia română. Antologie, ediţie
îngrijită, note şi comentarii de Florin Rotaru, Bucureşti, Ed. ,,Semne”, 1996.
Idem, Viaţa lui Alexandru vodă Callimachi, domn al Moldovei, cu prilejul descoperirii
testamentului său, în idem, Scrieri alese. Cuvântări şi comunicări rostite la
Academia Română, partea I, ediţie îngrijită de dr. Dorina Rusu, Bucureşti, Editura
Academiei Române, 2008.
Iosipescu, Sergiu, <şi> Ionescu, Victor, Ghiculeştii (I), în MI, Anul XII, nr. 7 (136), iulie
1978, p. 7-13.
Karadja, Constantin I., Sur les bibliothèques du Sud-Est Européen, în RHSEE, XII, 1935, nr.
10-12, p. 314-323.
Kogălniceanu, Mihail, Răpirea Bucovinei, în idem, Opere, vol. I, Scrieri istorice, ediţie
critică, adnotată cu o introducere şi note de Andrei Oţetea, Bucureşti, 1946.
Lăzărescu, Dan A., Imaginea României prin călători, vol. I, 1716-1789, Bucureşti, Ed.
Sport-Turism, 1985.
Lecca, Octav-George, Famiile boiereşti române. Istorie şi genealogie (după izvoare
autentice), cu adnotări, completări şi desene de Mateiu Caragiale, ediţie de Alexandru
Condeescu, Bucureşti, Libra, Muzeul Literaturii Române, f.a.
Idem, Genealogia a 100 de case din Ţara Românească şi Moldova, Bucureşti, 1911.
Lemny, Ştefan, Originea şi cristalizarea ideii de patrie în cultura română, Bucureşti, Ed.
Minerva, 1986.
Idem, Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1990.
Livadă-Cadeschi, Ligia, De la milă la filantropie. Instituţii de asistare a săracilor din Ţara
Românească şi Moldova în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, Ed. Nemira, 2001.

29
Idem, Le passé et l'étranger dans les livres scolaires d'histoire des roumains (deuxième moitié
du XIXe siècle), în RESEE, XXXIII, 1995, nr. 1-2, p. 23-30.
Livet, Georges, Les relations internationales au 18e siècle. Réflexions critiques et esquisse
d'une méthodologie, în DHS, no 2, 1973, p. 97-109.
Livre d'Or de la noblesse phanariote en Gréce, en Roumanie, en Russie et en Turquie, par
un phanariote, Athènes, 1892.
Meteş, Ştefan, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX, ediţia a II-a,
revăzută şi adăugită, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977.
Micińska, Magdalena, Erou şi trădător în Polonia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
în Chantal Delsol, Michel Maslowski <şi> Joanna Nowicki (ed.), Mituri şi simboluri
politice în Europa Centrală, Chişinău, Ed. Cartier, 2003.
Moga, Ioan, Politica economică austriacă şi comerţul Transilvaniei în veacul XVIII, în idem,
Scrieri istorice, 1926-1946, ediţie îngrijită de Mihail Dan şi Aurel Răduţiu, studiu
introductiv de Ştefan Pascu, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1973.
Morazé, Charles, Finance et despotisme: essai sur les despotes éclairés, în AESC, 3e
année, no 3, p. 279-296.
Nastasă, Dumitru, L'aigle bicéphale dissimulée dans les armoiries des pays roumains. Vers
une crypto-héraldique, în vol. Roma, Constantinopoli, Mosca. Atti del I Seminario
internazionale di studi istorici ,,Da Roma alla Terza Roma”, Roma 21-23 aprile 1981,
Neapole, 1983.
Idem, L'idée impériale dans les pays roumains et ,,le crypto-empire chrétien” sous la
domination ottomane. Etat et importance du problème, extras din ,,Σύμμειτα”, 4,
1981, p. 201-250.
Nicoară, Toader, Climat mental şi climat politic în Ţările Române în a doua jumătate a
secolului al XVII-lea şi primele decenii ale secolului al XVIII-lea, în vol. Cultură şi
societate în epoca modernă, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1990.
Nicolaides, Angelo, Iosipos Moisiodax, John Locke and the post-European enlightenment
quest for modernity in Greece, în ,,Journal of Languages and Culture”, vol. 1(2),
August 2010, p. 22-27.
Olteanu, Ştefan, Şerban, Constantin, Meşteşugurile din Ţara Românească şi Moldova în
Evul Mediu, Bucureşti, Ed. Academiei, 1969.
Oţetea, Andrei, Contribuţie la chestiunea orientală, în idem, Scrieri istorice alese, prefaţă
de David Prodan, ediţie şi studiu introductiv de Florin Constantiniu şi Şerban
Papacostea, indice de Antoaneta Ciocâltan, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1980.
Idem, Pătrunderea comerţului românesc în circuitul internaţional (în perioada de trecere
de la feudalism la capitalism), Bucureşti, Ed. Academiei, 1977.
Papacostea-Danielopolu, Cornelia, <şi> Demény, Lidia, Carte şi tipar în societatea
românească şi sud-est europeană (secolele XVII-XIX), Bucureşti, Ed. Eminescu,
1985.
Papacostea-Danielopolu, Cornelia, Literatura în limba greacă din Principatele Române
(1774-1830), Bucureşti, Ed. Minerva, 1985.
Pascu, Ştefan, Demografie istorică, în vol. Populaţie şi societate. Studii de demografie
istorică, vol. I, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1972.
Pătroiu, Ion, Un document inedit din Arhivele Franceze: Hotărnicie (1795) a moşiilor de
pe malul stâng al Prutului, proprietăţi ale familiei Ghica, în RA, Anul LXXX, vol.
LXV, nr. 1-2, 2008 p. 148-161.
Pippidi, Andrei, Phanar, phanariotes, phanariotisme, în RESEE, XIII, 1975, nr. 2, p. 231-
239.
Idem, Une description de l'Empire Ottoman et son auteur: Elias Habesci, în RESEE,
XXXIV, 1996, nr. 1-2, p. 117-132.

30
Platon, Alexandru-Florin, Geneza burgheziei în Principatele Române (a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea). Preliminariile unei
istorii, Iaşi, Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, 1997.
Platon, Gheorghe, <şi> Platon, Alexandru-Florin, Boierimea din Moldova în secolul al XIX-
lea. Context european, evoluţie socială şi politică (date statistice şi observaţii
istorice), Bucureşti, Ed. Academiei, 1995.
Platon, Gheorghe, Populaţia oraşului Iaşi de la jumătatea secolului al XVIII-lea până la
1859, în vol. Populaţie şi societate. Studii de demografie istorică, vol. I, Cluj-
Napoca, Ed. Dacia, 1972.
Pleşia, Dan Gr., O scurtă contribuţie la istoricul familiei Ghica, în ArhGen, V (X), 1998, 1-2,
p. 243-248.
Prodan, David, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării naţiunii române,
Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1998.
Pruteanu, Paul, Contribuţie la istoricul spitalelor din Moldova. Spitalele din Moldova
dependente de Epitropia generală a Casei Sf. Spiridon, de la primele începuturi până
la unirea serviciilor sanitare ale Moldovei şi Munteniei, Bucureşti, Ed. Medicală,
1957.
Puşcaşu, Voica, Actul de ctitorire ca fenomen istoric în Ţara Românească şi Moldova până
la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Bucureşti, Ed. Vremea, 2001.
Răşcanu, V., Năstase, Gh., Bârsan, Şt., <şi> Băileanu, Gh., Istoricul spitalului orăşenesc
clinic de adulţi din Iaşi în cadrul evolutiv al fostelor aşezăminte Sf. Spiridon, vol. I,
Bucureşti, Ed. Medicală, 1956.
Reychman, Jan, Les influences orientales en Pologne et dans les pays limitrophes à l'époque
des ,,Lumières”, în AESC, 20e année, 1965, no 3, p. 537-546.
România în relaţiile internaţionale, 1699-1939, Iaşi, Ed. Junimea, 1980.
Serbarea comemorativă pentru moartea domnului Grigorie Ghica voevod. Discursul d- nului
N. Gane. Discursul d-nului D. Petrino, în CL, IX, nr. 7, 1 octombrie 1875, p. 289-299.
Serbarea comemorativă pentru moartea lui Grigorie Alecsandru Ghica voevod, în CL, X,
nr. 7, 1 octombrie 1876, p. 287.
Serbarea din Bucovina îndreptată contra românilor, în CL, VIII, nr. 11, 1 februarie 1875,
p. 446-448.
Simonescu, Ştefana, Moldova şi Ţara Românească în politica habsburgică între anii 1716-
1774, în RdI, t. 31, 1978, nr. 9, p. 1559-1624.
Sion, G., Bucovina, în ,,Revista Română pentru Sciinţe, Litere şi Arte”, vol. II, Bucureşti,
1862, p. 197-218.
Sokolov, A. R., Documents concerning the history of Romania in the historical archives of
Russian Federation, în vol. Lucrările simpozionului internaţional ,,Cartea. România.
Europa”, ediţia a II-a, 20-24 septembrie 2009, Bucureşti, Ed. Biblioteca Bucureştilor,
2010.
Stănescu, Eugen, L'indépendance dans l'histoire roumaine des XIVe-XVIIe siècles. Formes et
idées, în RESEE, XXII, 1984, nr. 3, p. 233-241.
Şerban, Constantin, Noi contribuţii la istoria luptei târgoveţilor şi orăşenilor moldoveni
împotriva asupririi feudale în sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea, în SAI, IV,
1962, p. 73-91.
Şotropa, Valeriu, Proiectele de constituţie, programele de reforme şi petiţiile de drepturi
din Ţările Române în secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea,
Bucureşti, Ed. Academiei, 1976.
Theodorescu, Răzvan, Civilizaţia românilor între medieval şi modern, vol. II, Orizontul
imaginii (1550-1800), Bucureşti, Ed. Meridiane, 1987.

31
Tlili, Béchir, Aux origines de la pensée réformiste ottomane moderne: un important
document du Sayh al-Aqhisârî (XVIIe siècle), în ROMM, no 18, 1974, p. 131-148.
Tomescu, Mircea, Drama de inspiraţie cronicărească. Repertoriu bibliografic, în
,,Hrisovul”, VI, 1946, p. 37-64.
Vlachakis, Georges N., L'oeuvre scientifique de Nikiphoros Théotokis: tentative d'approche
fondée plus particulièrement sur les ,,Stichia physikis” (= Eléments de physique), în
RESEE, XXV, 1987, nr. 3, p. 251-261.
Vlad, Matei D., Colonizarea rurală în Ţara Românească şi Moldova (secolele XV-XVIII),
Bucureşti, Ed. Academiei, 1973.
Xenopol, A. D., Războaiele dintre ruşi şi turci şi înrâurirea lor asupra Ţărilor Române,
prefaţă de Apostol Stan, îngrijire de ediţie şi note de Elisabeta Simion, Bucureşti,
Ed. Albatros, 1997.
Zane, Gheorghe, Economia Principatelor Române în perioada 1775-1831, în idem, Studii,
studiu introductiv de Costin Murgescu, cuvântul editorului de Valeriu Rîpeanu, ediţie
îngrijită de Elena G. Zane, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1980.

2. Fiction
Bouscharain, Charles, Athénaïs ou Grégoire Ghika, prince et hospodar de la Valachie,
tragédie en quatre actes et en vers, Nîmes, 1846.

32