Terapia f nlegraril Trecutului oa 9% Demontarea mecanismelor defensive dobandite de-a tungul vietit INGEBORG BOSCH Creatoarea metoc GTERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI DEMONTAREA MECANISMELOA DEFENSIVE DOBANDITE DE-A LUNGUL VIETH INGEBORG BOSCH Creatoarea metodei PRI* Traducere din limba engleza de GEORGETA HUZUM CURTEA @VECHENaseuti in Iran in 1960, tntr-o familie olandeza, dr. Ingeborg N. Rosch siva luat diploma Doctoral (echivalental nei diplome intermediare, intre mas: terat si doctorat) in psihologie la Universitatea din Amsterdam (1986). In timpul studiilor, a urmat o specializare eecundara in filosofic oriental, ou accent pe budismul zen, budismul hua-yen si tavism. In teze de licenta, a studiat schimbarile comportamentsle, cercetarile find deafasurate in mediul scolilor primare. Rezultatele au atras atentia presei nationale. Ingeborg Bosch a lucrat mai intai ca freelancer, fiind consultant a mana- geiment si consilier in problome de carieri, iar in 1989 a prezentat o erie de emisinni radio si TV despre gasirea unui loc de mun’, emi juni pentru care a seris si textele. Pe masusd ce se implica tot mai mult In coaching gi ajuta oamenii sf functioneze intr-un mod maj sandtos gi mai satisfacdtor, a aflar de activitates Ini Alice Miller, exact cand lucra la procesarea propriilor sufee riate din copitirie. A fost avdt de prinsi de ideile din cartile hai Miller, inefit a inceput si luereze pe baza aeestora, conceatrandu-ac tot mai rautt pe terapie. Ulverior « mers mai departe, descoperind activitatea lui Jeau Jenson, care i-a deveuit 0 colaberatoare apropiata gi a invatat-o tehuicile ee aveau si formoze eate de ea. Lucrand in stransi eole- baza terapiei primare adaptate gi pract horare cu Jensen, Ingehorg a capatat perspective noi yi a putut dexvelta noi eoncepte, care au genorat apoi o formi fundamental diferité de terapic, PRI. in prenent, Ingeborg traieste in eudul Frantei si practied exclusiv lerapia PRI, ou toate aspectele pe care te implied. Pe Mingé torapic gi edrti, se ocaps de formarea altor psihoterapeusi, cu scopnl de a face motoda tot mai accesi- bila publicului larg. www PastRealityIntegration.comDosericcea CIP a Bibliotecti Nationale a Romiict BOSCH, INCERORE ‘Terapia Integriclt Treeutuloi : demontacen uoeauismeloc devencive dobiindite de-a lungul viefi (Ingeborg Bosch ; trad. de Georgota Hucum. Hucurojtis Curtea Veobe Publishing, 2015, Index ISBN 978.606.588-705.3 1. Hiezam, Goorgeta (trad.) 159.9 Editor: Grigore Arsene Regantor Carmon Inabels Vauile ‘Tebnoreiactor: Chirachita Dogaru RTEA VRCHE PUBLISHING ote Aurel Viaiew as. 35, Bucuresti, 02000) tel: 02) 260.22 87, 0744 55-47 63 fax: OL 228 16 88 iseribie: 021 222 25 36 email: redactio@eurtoaveche.r0 a internet: wwiwourteaveche.to INGEBORG BOSCH Past Reality Integration: 3 Steps to Mactesing the Art of Conacious Living Copyright © 2012 by Ingeborg Bosch All rights reserved: ‘Originally published in 2012 by Hay Mouse (UK) Ld ‘Tune into Hay House broadcasting at: wwchayhouseradio.com ‘© CURTEA VECHE PUBLISHING, 2012 pentru presenta versiume in limba sormdini ISBN 976-606-588-705-3 ENE CORES! ene chs CORES 3Aceasté carte este dedicata Scanteii divine din inimile noastreSoarele nu este numai sursa luminii, cdldurii si vietii; de-a lungul istoriei a fost dintotdeauna si un simbol al adevarului. In toate culturile timpurii, soarele este venerat ca un zeu, adorat de barbat si femeie drept esenta vietii si Cel care arunca lumina adevarului pentru a risipi ignoranta si infunericul interior.Apa viefii e ascunsd, ca un dar divin, induntrul acestui trup gi de acega n-o vezi. Sinele a piecat si a pus lacat pe inima ascunzand iubirea pe veci. Sparge lacétul mantuieste iubirea, de ce fi-e atat de frica? Ascunse sunt cdrérile inimii Mergi si gdseste-I pe cel drag. RUMI, PORT SUFIT PERSAN DIN SECOLUL AL XII-LEACUPRINS CUVaN Td Cie smrrepessannnuamunaamnmimmmanen 9 Prefaga sec csssesseneessssssnsenesesssseeiseneetsssssmesssssssnseseesceasee 13 Introducere Fondamente tet etic’ ansnanesnranunnannevmnanenanenne a3 ETAPA I AUTOANALIZA Cand ma gasesc sub influenta creierului emotional? ... 51 ETAPA Z RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR Ce declanseaza reactia creierului meu emotional? .......65 ETAPA3 DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE Cum s&-ti reprogramezi creierul emotional gi sA traiesti constient ACUM .., 87Studii de az esses Arta de a trai congtient 0... csssesceeeneuons Anexa 1 Test pentru identificarea profilului defens -167 Anexa 2 Explicatii suplimentare si exemplificari ale celor cinci apArari ..... esses 2173 Anexa 3 ‘Test de recunoastere a mecanismelor de apirare ........ 192 Anexa 4 Tehnici de respiratie: Cum si-ti asculti trupul, sa-ti calmezi frica gi stresul 2195 Anexa 5 Arta de a trai holistic... 200 Anexa 6 Cum gasesti un terapeut PRI ...ecceeccsecsssscssessssssessessees 209 Anexa 7 Pentru terapeuti care vor sf afle mai multe despre PRI. 212 Glo sarin we 215, Note explicative ... wal Index .......CUVANT INAINTE CARTEA PE CARE O AVETI IN FATA este exceptionala. Ea ne deschide o noua cale pentru a pune capat celor mai ascunse suferinte. Intr-adevar, este o carte de psihologie, dar nu urmeaza linia clasicd cu care am fost obisnuiti. Ca autor care a scris si reflectat naul{i ani la transformiarile ce se petrec in societatea noastra, consider aceast4 carte — si abordarea lui Ingeborg asupra terapiei — mai mult decat o terapie. O vad ca pe un mod de a indifa constiinja umand. Abordarea ei este, dup’ parerea mea, noud si originala. S-ar putea spune despre PRI* (Terapia Integrarii Trecu- tului) c& este o abordare post-patriarhala si cu tendinte feminine. Intr-adevar, majoritatea abordarilor psihologice functioneaza in cadrul unei relatii de dependenta a paci- entului fatii de terapeut. in schimb, abordarea lui Ingeborg nu presupune o asemenea dependenta, pentru ca ea pro- pune un set de instrumente pe care le poti folosi de unul singur, ca sa te vindeci de multe feluri de suferin{a, fie ea * PRI sau Past Reality Integration este o metoda de terapie creati de Ingeborg Bosch, constand in identificarea mecanismelor defensive create in copilirie, care se reflect In comportamentul cotidian dinviata de adult, si in dezactivarea lor. (n. trad.) ig TERAPIA INTEGRARH TRECUTULUI emotionala, fizicé sau de ordin spiritual. Fa propune un program fn trei etape ce poate fi aplicat independent, in absenta oricarui ajutor din afara. in unele cazuri, ajutorul unui terapeut se poate dovedi indispensabil, de exemplu daca vrei sa lucrezi asupra unor mecanisme defensive greu de descoperit de unul singur, precum Negarea Nevoilor, sau cand incetci si ajungi la niste sentimente adanc reprimate si foarte dureroase. in asemenea cazuri, terapeutul este mai degraba un ghid care face posibila transformarea vietii tale. Dar nu e intotdeau- na nevoie de el, iar Ingeborg vorbeste clar de cazurile unor oameni care au reusit sa se vindece singuri, doar aplicand metoda PRI. De asemenea, aceasta metoda este ,posimo- derna®, pentru ca te invita s4-ti asculti trupul si senzatiile, in egala masura cu intelectul. Majoritatea metodelor tera- peutice ,moderne“ s-au concentrat asupra mintii noastre rationale. Abordarea moderna a supraevaluat intelectul si modul rational de-a vedea lucrurile si n-a acordat mare importanta trupului, senzatiilor sau intuitiel. Abordarea de fata este mai degraba holistica, pentru 4 foloseste inte- lectul in combinatie cu intuitia si mai ales cu senzatiile trupului. Dar PRI merge si mai departe, pentru ca ne invita s@ iden- tificim ce senzatii percepe trupul si care sunt mecanisme- le de aparare asociate lor. Aplicind PRI, mintea noastra invajdé s4 comunice cu trupul. Invata s4-i puna trupului intrebarile corecte. Raspunsurile pe care trupul le da min{ii vor arata limpede calea de iesire din suferinta pre- zenta, care igi are adesea radacinile in trecut.Despre asta e vorba in aceasta carte. CUVANT INAINTE i Pentru mine, aceasta este o abordare diferita a terapiei caci, fiind un intelectual modern, nu eram obisnuit s4-mi ascult trupul si in niciun caz si-l folosesc pentru a gasi solutii problemelor mele. La sfarsitul cartii, autoarea propune o metafora foarte sugestiva, descriind PRI ca pe o scara spre lumina, care porneste din pivnita, unde e intuneric si poate chiar nis- caiva schelete ascunse intr-un dulap. Ca doctor in teologie si preat catolic de 12 ani, am strabitut cararea spirituala cregtina. Dar nimeni nu mi-a spus despre .,pivnita” in care trebuia sa fac curatenie mai intai. Nimeni nu mi-a spus cd intai de toate ar fi trebuit s4-mi vindec ranile trecutului. in consecinta, pdream spiritualizat, dar eram tare departe de Dragostea divina. Acum, spre sfarsitul vietii mele, am descoperit un mod de-a lucra eficient si destul de rapid asupra mecanismelor de aparare care ascund suferinta din trecut. Am descoperit ca nu exista niciun alt drum spre Dragostea divina dinduntrul nostru... $i cd pot s& simt Dragostea divina din interiorul meu, dac4 mai intai imi vindec (macar partial) ranile... Ajungem gi la capitoiul final despre spiritualitate. Precum Sri Aurobindo si Mama’, Ingeborg nu vorbeste despre reli- gie, ci despre spiritualitate, sugerand un mod intelept de-a inainta pe calea catre cregterea spirituald gi o congtiinta mai inalta, Aceasta carte va interesa gi generafiile mai tinere, care cauta evolutia autentica si trezirea spirituala, Gasesc in PRI si o legatura apropiata cu invitatia budista ee aoe me eeoe aesBh VECUCE GE ee PERVS CMC OIO OC CEU, CALE Ole O MUZE, ENE da concretete acestei viziuni budiste si vedice, aratand ca, 12 TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUL in majoritatea timpului, fara si ne dam seama, hudm drept actuale suferintele din trecut. Procesul de vindecare PRI const4 in demontarea acestei iluzii. lar acest proces — foarte detaliat si practic — de demontare a iluziilor tale te va conduce la o constiinta mai inalta. Dr. Marc Luycxx Guist 13 iulie 2010 Membru al International Advisory Board of Auroville (sudul Indiei) Fost membru al ,,Forward Studies Unit* al Comisiei Europene, Bruxelles ScriitorPREFATA Nu ceea ce ni se intampld ne face sd ne simtim asa cum ne simtim, ci modul cum reactiondm ia ceea ce ni se intémpld. ACEASTA CARTE VORBESTE despre un now mod de a trai, un nou mod de a-ti privi gandurile, emotiile gi actiunile, in asa fel incdt seninatatea, stabilitatea emotionala gi independenta s& poatd prinde ridacini in viata ta, In trei ctape gi noua saptamani, vei putea face pasii care te vor ajuta sé folosesti metoda PRI (Past Reality Integration) ca sa-ti schimbi viata. Odata ce vei invata acesti pasi, vei vedea ca ei sunt un mod foarte practic de a rezolva conflic- tele emotionale pe care ti le scoate in fata viata. Nu te vei mai simfi niciodata ratacit, nici nu te vei mai intreba cum sa depasesti sentimentele care iti afecteazi negativ viata si poate gi pe a celor din jur, impiedicindu-te s& te deschizi catre adevaratul potential al vietii tale. Dupa cele noua saptamani ale acestui program, de tine va depinde si te eliberezi de emotiile negative gi si-ti construiesti viata pe care ti-o doresti. In loc s& te simtifrustrat sau lipsit de speranta si izolat de ceilalti, e posi- bil sa descoperi ca ¢ la indemana ta s4-ti construiesti, cu 14 TERAPIA INTEGRARU TRECUTULUI dragoste si compasiune, o relatie noua cu tine insuti, cu ceilalti si cu viata, in general. Ca sa te ajut sa pui in aplicare pasii prograrnului, am creat niste instrumente pe care le poti folosi de unul singur. E vorba de formularele pe care le poti descarca de pe site-ul PRI (www.PastRealityIntegration.com). Tot pe site, poti urma un program de pregatire PRI, care te va ajuta sa aplici singer metoda. E un program cu un pronuntat caracter practic in care sunt explicati pagii descrigi in carte, pe care ii pofi exersa sub indrunsarea unui specialist PRI. Etapa 1: Autoanaliza Cand sunt sub influenta creierului meu emotional? Aga cum infeleptii din Occident si Orient ne tot explica, de multe secole, autocunoasterea este inceputul orica- rei forme de intelepciune. Dac4 nu ne cunoastem pe noi insine, este foarte greu 94 aflam ce e de facut in legatura cu lucrurile care ne deranjeaza. Cata vreme nu ne cunoastem, vom cAuta la nesfarsit raspunsuri si implinirea dorinteior noastre in afara noastra. Insa nici raspunsuri, nici implini- re nu putem gasi altundeva decat in noi insine. In primele cateva saptamani ale acestui program, destinat s4 te facd 38 traiesti constient, iti vol arata cum s4-ti instalezi pro- priul ,observator intern Odata ce fl vei avea, vei incepe si remarci acele ganduri, emotii si actiuni care iti complica viata i izvorase din ,creierul emotional” Este vorba de acea parte a creierului care actioneaza inainte si gandeas- ca si care adesea genereaza reactii de supravietuire. Veidagescoperi ca atunc: cand esti iritat sau murios, creierul tau emotional este cel care se manifesta, nu acela rational. La fel se intampla si cand esti speriat, stresat sau agitat, ori PREFATA 15 cand fi-e rusine, te simti vinovat sau coplegit. Vei afla cA multe sentimente pe care le-ai considerat absolut normale in circumstantele respective, arata, de fapt, cé in creierul tau emotional s-a pornit alarma, iar asta te-a facut 34 pui in aplicare o strategie de supravietuire invechita... Etapa 2: Recunoasterea simbolurilor Ce declanseaza reactia creierului meu emotional? Gdata ce reusegti si recunosti gandurile, emotiile si actiunile generate de creierul emotional, vei invata sa identifici evenimentul anume din prezent care a provocat aceasta reactie (acesta este Simbolui), Adesea, aceste eve- nimente par nesemnificative la timpul lor, dar impactul pe care il au asupra creierului emotional poate fi suficient ca sa activeze un raspuns care, privit mai de aproape, se dovedeste a fi inadecvat in cel mai bun caz si distructiv in cel mai rau. Vei afla c4 tonul pe care il foloseste sefa ta cand iti vorbeste iti poate activa o reactie de supravietuire, determinandu-te sd te temi de ea, Sau cd iff plerzi cumpa- tul cand copiii te ignora atunci cand le spui s8 faca ceva. Sau ca, atunci cand vii de la serviciu gi incepi sa te deprimi gandindu-te la viata ta, de fapt creierul tan emotional reactioneaza la faptul cA sotul tau n-a pregatit cina, aga cum promisese. E posibil ca toate acestea sa ti se para greu de inteles acum, dar te asigur cd, pe mé&surd ce inaintezi cu aceastA carte, totul iti va deveni foarte clar. Te voi invafa procedura dececodare ce te va ajuta sa descoperi mesajul pe care fi-l transmite creierul tau emotional, ca s intelegi cum si de ce reactionezi aga cum o faci. Vei afla ca aceast4 procedura 16 TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUI de decodare fanctioneaza foarte simplu gi precis, de fie- care data. Etapa 3: Dezactivarea mecanismelor de aparare Cum sa-fi reprogramezi creierul emotional si sa trdiesti constient in PREZENT’ Odata ce ti-ai dat seama ce anume ti-a pus in miscare creierul emotional, iti voi aréta cum sa-ti dezactivezi reactia de supravietuire care urmeaza gi care, in prezent, e complet depasité. Vei sti deja, din etapa 2, cum s4 deco- dezi intelesul evenimentului care iti activeazd reactia de supravietuire. In etapa 3, vei invata cum sa-t reprogra- mezi creierul emotional. Cand vei sti cum sa faci acest lucru in mod constient, reactia de supravietuire declangata de creierul tiu emotional se va activa numai atunci cand ai de-a face cu un pericol real in prezent si deci cand este nevoie de o asemenea reactie. Cand vei sti cum sa previi sau sa-ti impiedici creierul emotional si reactioneze in mod inadecvat la prezent, atunci vei avea acces la clipa de ACUM, vei experimenta surprinzatoarea ei lejeritate gi posibilitatile ei infinite. ,, A-ti trai viata din plin“ va deveni mai mult decat o insiruire de cuvinte frumoase. De exemplu, daca copiii tai te ignora atunci cand le vorbesti, vei invafa sa descoperi sentimentele ascunse in spatele reactiei tale obignuite de suparare. Vei simti suferinta cea veche, in loc si te superi pe copii. Cand aceasta va trece. vei sti cum vrei s& abordezi situata data.faptul ca te ignora copiii. Nu cu furie — reactie inadecva- 14 provocata de activarea creierului tiu emotional, ci din perspectiva parintelui iubitor care esti. Aceasta este reactia PREFATA 7 adecvata, in care a avut un cuvant de spus i creierul tau rational. Toate acestea vor deveni clare in urmatoarele siptamani, pe masura ce citesti aceasta carte si pui in aplicare exercitiile, urmand indicatiile. Pas cu pas, totul va incepe s& capete sens si vei deveni priceput la recunoagterea, decodarea gi prelucrarea sentimentelor, gandurilor si actiunilor care isi au originea in creierul emotional. Aceste reactii nu mai sunt adecvate, nu mai este nevoie de ele gi adesea mai sunt sidistructive, daci nu imediat, atunci inevitabil pe termen lung. incet, dar sigur, procesul dezvaluit in aceasta carte va con- duce la o reprogramare a creierului tau emotional, care iti va permite s4 traiesti tot mai des in clipa de ACUM, construindu-ti in mod constient viata, aga cum ti-o doresti. Este o aventura incitanta care va conduce la dez- valuirea adevaratului tau potential gi, in cele din urma, va aprinde Scinteia divina din tine. Dar, inainte de toate, relaxeazi-te si citeste pe indelete teoria de baza, ca sa intelegi pe deplin esentialul, inain- te sA treci la exercitii. Vei gisi un capitol de teorie dupa Introducere, in care iti impartasesc povestea mea si sur- sele de inspiratie pe care mi le-a daruit viata, precum si o prima prezentare a PRI si scopurilor sale. $i cum se inca- dreaza Arta de a trai constient in tot acest tablou.INTRODUCERE inceputul: Visul unei adolescente de a schimba lumea Cand aveam 15 ani, mama m-a dus la un seminar de spiri- tualitate orientalé. Am fost fascinati pe loc de conceptele pe care ni le-a prezentat, de pe o casetd video, un om care se numea Jiddhu Krishnamurti." Desi eram prea tan ard ca sa inteleg mare parte din ce spunea, cateva concepte le-am priceput. De exemplu, sa traiesti in prezent, tn loc de a trai pentru un scop oarecare din viitor. Ca nu existé decat prezentul, ci trecutul nu mai este si cé viitorul nu este inci aici. Ca, de cele mai multe ori, noi nu facem decat s& ne umplem timpul, fugind de vidul din interior. C4 ne cream iluzii ca s4 evitam sa vedem adevarul vietilor noastre pustii. C4 percepem nu persoana pe care o iubim, ci ima- ginea pe care ne-am format-o despre ea in capul nostru, Intalnirea cu ideile lui Krishnarnurti mi-a schimbat viata. Adesea ma gindesc la ea drept inceputul vietii mele constiente. Mi se parea ci dormisem pana atunci. Acest* Jiddu Krishnamurti, 1895-1986, scriitor gi fllosof indian, preocupat de revolutia psihologica, natura minfii, meditatie, relatiile interuma- ne si evolutia societatii. (1, trad.) 20 TERAPIA INTEGRARM TRECUTULUI lucru n-a trecut neobservat nici de citre prietenii mei. Idealist4, imparteam bileteie pe care scria: Tot ce vedeti nu e decat degertdciune cu care ne umplem timpul’ Acasa, ma gandeam la inegalitatile brutale din lume, mA intrebam ce il motiveaza pe omu! obisnuit gi imi spuneam ca ceva e putred in lumea asta, dar oare ce ¢ de facut? Am cochetat scurt’ vreme cu fantezia de a ldsa totel balt&, ca sa ma duc pe o insula greceasca, s8 trdiesc din pegstele pe care L-ag fi prins zilnic gi din banutii castigati gazduind turisti in hunile de vara. Vise de adolescent... ‘Totusi, cdtiva ani mai tarziu am decis cA voi avea intot- deauna posibilitatea de a ma retrage din societate, aga cum © stiam eu, dar c inainte s4 ma gandese la asta, ar trebui miécar sa incerc s4 vad daca pot face ceva s4 0 schimb cat de cat in bine. M-am decis atunci s studiez psihologia. Voiam sa aflu cum functioneaz’ mintea unui om obignuil. Pe vremea aceea, credeam in continuare cu naivitate ci existi o demarcatie clarA intre felui cum functioneazd mintea unui om ,,normal“ si cea a cuiva care sufera de o boalé mentald. Acum sunt mai inteleapté. Dar pe atunci speram cd, studiind psihologia, voi afla care este motorul ce ne conduce pe noi, oamenii obignuiti. Odata ce as fi stiut asta, ma gandeam eu, ag fi putut s incep s& mA gan- desc serios ce se poate face ca s& rezolvim problemele. Ce idealism naiv, ce optimism nestavilit, ce patima tinereasc& de-a schimba lumea! Pe masura ce inaintam cu studiile, mi-am dat seama cA nuvoi primi raspuns le intrebarea mea de la Inceput: ,Care este forta care il conduce pe un om obignuit?“ Pe lang’ progra- ma de psihologie, ma duceam la nmulte cursuri de filosofie orientala (budism zen, taoism, confucianism), iar in teza INTRODUCERE ah mea de licen{i, in care ma concentram pe principii aplicate pentru schimbarea comportamentului, am incercat inca o data s4 afli ce ti man’ pe oameni, {ntr-o clasd de a 1V-a plina de copii care aveau chef de orice altceva decat si fie atenti la inva{atoarea lor si la lectii, am pus la punct impreu- nacu un coleg un sistem de recompense care, in cateva luni, a facut ca elevii nu doar si fie cominti si s asculte, dar si s4 invete gi si alba rezultate — fra niciun fel de recompensa. Aceasta in sine a fost o experien{a destul de uimitoare. Nici dup& ce mi-am luat masteratul in psihologie socia- 14, inca nu gasisem raspunsurile pe care le cautam $i nici nu prea stiam unde sa le mai caut. Ca t4nar consultant, am lucrat putin in domeniul colturii organizationale, dar am descoperit curand <4 majoritatea directorilor vor ca angajatii lor sa se schimbe si s4 devind mai bunt in directia pe care ei, ca directori, o considera potrivita. Nu mai ¢ nevoie s4 spun ci mu asta inseanmia sa devii mai puternic. MA simteam prinsa intr-o dilema morala. Cand i invatam pe cameni sa fie mai puternici, intrau in bucluc imediat ce ideile lor mu se potriveau cu cele ale sefilor. Dar mm voiam nici sé mA prefac. Aga c4 am iegit din acest domeniu gi am inceput sa lucrez ca psihoterapeut. Atunci am descoperit lucrarile lui Alice Miller si apoi pe ale lui Jean Jenson si Arthur Janov. Viziunea lui Miller despre educatia occidentala asa-zis ,normala“ era socanta. Ea arata cat de vaste sunt efectele acesteia. Cum adultii sunt guvernati tin mare masurd de ranile si cicatriceledin copilarie, C4 cei mai multi dintre noi nici nu suntem constienti de aceste rani, pe care ni le-au provocat, in primul rand, parintii. $i ca rezultatele acestora sunt dezas- truoase. Miller araté cum se aplicd acest lucru la exemple 22 TERAPIA INTEGRAR TRECUTULUI extreme precum Hitler gi Stalin, dar la fel de bine gi la viata unui om oarecare dependent de heroin, la cel care moles- teaza copii, la casnica plind de fobii, la agentul de vanzari deprimat sau la directorul alcoolic. Suferinta din copilarie este factorul decisiv in toate. Ca nimeni altcineva inaintea ei, Miller a ardtat cum ne reprimam suferinta in copilarie si care ar putea fi efectele mai tarziu in via{a. Ideile ei au avut sens pentru mine din prima clip, la nivel emotional. Ea pusese in cuvinte ceea ce eu simteam de multa vreme, dar nu fusesem in stare si articulez din cauza negirii colective tn care traieste socie- tatea noastra, cand e vorba de felul cum ne tratim copiii. Nu ne gandim de doua ori, daci e vorba s&-i plesnim (expresii ca ,,doua la fund* servesc ca s4 ascunda realitatea abuzului fizic), s tipdm la ei, si-i impingem de la spate, s8 le dim ordine gi s4 cerem tot felul de lucruri de la ei, inclusiv sa se poarte politicos si afectuos etc. Pe scurt, ne tratém copiii de pared am fi stdpdnii lor, iar dacd nu sunt ascultatori sau noi ingine am avut o zi proasta, ni se pare ch avem dreptul sd le facem rau fizic si emotional, ,pentru binele lor* Dupa ce Miller m-a ajutat si descopar scenariile oribile care se petrec in casele noastre zi de zi gi fara ca nimeni sA suspecteze consecintele, am descoperit activitatea lui Jean Jenson. fn timp ce Miller ofera descrieri foarte exacte gi analizeaza ce li se intampla copiilor, Jenson descrie o aeEAN UNE eee ite Pedr ct eld CIC, ORSON, lOrMa- ta de Arthur Janov in anii ’70, mi-a facut cunostinta cu metoda Terapiei Primare pe care o practica. Ca gi Janov, isi ajuta clienfii si igi dezgroape suferinta veche din copilarie, care era ascunsa in interiorul lor. Potrivit teorici ei, odata INTRODUCERE 23 simtita, aceasta durere se va evapora din nei. Eram fasci- nata de activitatea ei si am avut norocul sa o intalnesc pe Jensen gi sa incep s4 lucrez cu ea. Atunci am reusit si-mi pun la un loc experienja si cunostin{ele, iar in 1999 am inceput sa scriu prima mea carte despre Terapia Integrarii Trecutului (PRD. in timp ce scriam Rediscovering the True Self, unul dintre clientii mei a pomenit de cartea lui Daniel Goleman, Inteligenta emotionalé. Acolo am gisit cele mai recente descoperiri din domeniul neurologiei, care explicau ,ja nivelul creierului“ procesele emotionale pe care le descri- am eu. Am fost cu adevarat uimité. Am aflat cd studii recente demonstraseré cur creierul nostru confine un »creier emotional” si un ,creier rational”. In situatii per- cepute in mod inconstient drept ameninfatoare, creierul nostru emotional preia controlul de la cel rational. Ca sa ne asigure supraviefuirea, creierul emotional foloseste o scurtitura pentru a provoca o reactie, in loc sa parcurga drumul mai lung pe care l-ar urma creierul rational. Cand o masina se indreapta spre noi, nu avem timp sa evaluam situatia cu grija si si decidem ce facem dupa ce am analizat toate optiunile. Pur gi simplu sarim din fata masini. Sarim inainte macar sa realizim cA vom sari. Am gi sarit inainte si ne dim seama cA am facut-o! Aceasta este viteza creie- rului emotional, viteza de care avem nevoie cand suntem amenintati de un pericol imediat.Creierul emotional poate fi considerat camara amintiri- jor noastre cu incdrcatura emotionala. E posibil sa credem c4 am terminat-o cu trecutul, dar nu intotdeauna trecu- tul o termina cu noi. Creierul nostru emotional este cel care, atunci cand se activeaza, ne leaga neincetat de trecut. 24 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUL Astfel, creierul emotional poate reactiona adesea la situatii neamenintitoare din prezent, ca si cum ar fi situatii amenintatoare din trecut. PRI ne arata de ce se intampla acest lucru si cum putem opri acest mecanism distructiv gi adesea dureros, reprogram4nd creierul ernotional.' Tata deci care sunt radacinile din care s-a dezvoltat PRI: filosofia orientala, modificarea comportamentala, ideile despre practicile gresite de crestere a copiilor si metodele de accesare a suferintelor vechi stocate in trupurile noas- tre, $i intreaga poveste s-a dovedit a fi in acord cu cele mai recente descoperiri din neurologic. Ce descoperire frumoasa! Multi ani mai tarziu De la publicarea primei mele crti despre PRI au trecut peste zece ani si s-au intanaplat multe. Rediscovering the True Self? a fost publicata in 2000. IMusions? a aparut in 2003 si Innocent Prisoner* tn 2007. Acum exist aproape 70 de terapeuti specializati in PRL iar terapia PRI este disponibila in engleza, olandeza, francezi, german, ita- liana si spaniola, prin intermediul terapeutilor care tra- iesc in Olanda, Belgia si Franta. Primul studiu stiintific® pare sa confirme rezultatele bune pe care le-au constatat ptacticienii si este foarte promitator. In practica noastra, constatam c& PRI nu numai c4 reduce numarul ematilarnegative precum frica gi tristetea, dar imbunatateste substantial calitatea vietii oamenilox. Pe viitor, e nevoie de mai multa cercetare in domeniu pentru a vedea mai exact cat de eficiente sunt rezultatele PRI. Terapeutii care practi- ca PRI stiu deja ca metoda este foarte eficient&. Rezultatele INTRODUCERE 25 raportate de clientii nostri vorbesc de la sine. Acum trebu- ie sa asteptam publicarea primelor date stiintifice. Arta de a trai constient Pana la urmé, ce cdutdm toti? Fericire? Dragoste vegnica? Liniste sufleteascd? Sanatate? Succes? Toate astea Ja un loc? Ca terapeut, constat c4 ceea ce caut camenii cel mai muit e stabilitatea emotionald sau armonia emotionala, ca sa se bucure de viata, in loc sa fie bantuiti sau tintuiti locu- jui de emotii negative. Cei mai multi isi dau seama cd nu este nici posibil, nici de dorit ca viata s4 fie numai lapte gi miere. Indiferent cat de mult am lucra la starca noastra de bine, viata va ram4ne intotdeauna imprevizibila gi se vor intampla atat lucruri bune, cat gi lucruri rele. Niciunul dintre noi nu poate schimba acest lucru. Ceea ce putem face totugi este s4 ne modificam reactiile la tot ceea ce ne aduce existenta si, astfel, si ne imbunatatim calitatea vietii! Eu nu pot controla comportamentul copiilor mei, dar pot si fac ceva in privinta modului cum reactionez la ceea ce fac ei. Nu pot sa fac pe cineva si ma iubeasca, dar pot influenta ce simt eu fata de faptul cd acea persoana nu ma inbeste. Nu pot sa fac s4 dispar’ ambuteiajul in care sunt blocati sau s4-mi creasca salariul ca prin minune, si apara soarele intr-o zi mohorata sau si ma placd toaté lumea, dar pot s4 fac multe in privinta modului cum ma afecteazape mine toate acestea. in loc sA ma supar pe copii, pot si aleg o abordare mai constructiva ca si ma fac infeleasi de ei. In loc sami fie fricA de parerea sefului despre mine, pot si-mi con- struiesc 0 mai mare incredere in mine. In loc s& ma simt 26 TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUI inferioara celei mai bune prietene, pot sa dezgrop senti- mentele acelea adanc inradacinate de slaba autoaprecie- re. in loc s& ma prefac cA totul e bine, pot si-mi deschid sufletul in fata sotului meu si sa vorbesc cu el despre ceea ce simt, Exemplele sunt nenumirate, dar ceea ce au toate in comun este ca solutia problemelor noastre este in noi gi nu in exteriorul nostru. in loc sf incerc4m inutil sa schim- bam situatiile si oamenii din jur, putem schimba modul cum reactionam noi. Cu alte cuvinte, daca invatam sa ne reprogramaém creierul emotional, nu-i vom mai cadea prada atat de des. fn loc s& ne lasim creierul emotional sa reactioneze la prezent de parca am fi in trecut, vom putea reactiona la prezent folosindu-ne creierul rational. $i cat de diferit va fi totul! set Bill, in varsté de 45 de ani, a avut dintotdeauna un tem- perament destul de aprins. in spatele Jui, ascande mult& fricd. Pentru ci e ascunsa sub tnfatisarea lui masiva gi ati- tudinea ferma, nimeni nu-i observa vulnerabilitatea. Prin PRI, a descoperit c4 atat tendinfa de a manca prea mult, cat si agresivitatea sunt reactii ale creierului lui emotional. Ele apar atunci cand, fara sa stie, percepe un eveniment catalogat de creierul lui emotional drept ,,amenintator. In cazul lui Bill, aceasta se intampla ori de cite ori sotia Jui pleac& intr-o calatorie sau cand, la serviciu. cinevapare s-l ignore. In aceste situatii, creierul emotional al lui Bill inregistreaza 0 ,potentialA amenintare de aban- don“ si mecanismele lui de aparare se activeaza: mananc& si devine agresiv. In loc sa-gi dea seama cA aceste reactii au scopul de a-l tine departe de sentimentele neplacu- te din trecut readuse la suprafata de plecarea sotiei sau INTRODUCERE 27 comportamentul colegului, Bill incepe s4 manance tot ce gaseste sau devine agresiv verbal. Dupa ce a aplicat PRI pe aceste reactii defensive, Bill a slabit, fara niciun efort, peste 13 kilograme in sase luni. Sofia, copiii si colegii fi spun c4 s-a schimbat, ci e mult mai bland si prietenos, ca a inceput 8 tina cont de nevo- ile altora si nu mai e pe punctul de a-si pierde cumpatul in orice moment. Doctorul |-a informat ci tensiunea i-a scazut semnificativ, pana la o valoare acceptabila. Bill ti spune terapeutului cd aceste schimbari s-au petrecut fara ca el 54 incerce s4 manance mai pufin, sd fie mai amabil ori sa se relaxeze mai des. Aceste efecte au aparut in mod automat, in urma efortului depus de Bill ca s4-si recunoas- 4 reactiile date de creierul emotional si dupa ce a lucrat asupra lor, in loc sa le cedeze orbeste gi 84 le justifice ulte- rior ca fiind ,,absolut normale“ sau ,in regula’ Caroline incearca s& facd pe plac tuturor celor din jurul ei. Prietenii, vecinii, cunogtintele, oricine are nevoie de ajutor sau de un zambet poate conta pe ea. Cu exceptia sotului gi copiilor ei, care au vazut adesea cealalta fata a amabilitatii ei. Acasa, Caroline se supara din orice si devenea ursuza cu membrii familiei ei sau cu céinele. Mai avea gi tendinta de a bea mai multe pahare pe zi gi de a se ascunde dupa o carte sau in fata televizorului, in loc si interactioneze cu familia. in sufletul ei, Caroline se simfea pustie. Indiferentcat de draguia era cu oamenii, nu se simtea niciodata cu adevirat iubita sau dorita. I se intampla, desigur, dar pentru perioade scurte de timp. Imediat insd, sentimente- le placute dispireau si o l4sau simtindu-se pustie din nou. Prin PRI, Caroline a aflat ca, fara sA stie, fugea mereu de neglijarea emotionala de care a suferit in copilarie. De cate 28 TERAPIA INTEGRARH TRECUTULUL ori creierul ei emotional vedea o sansa de a primi pufind atenfie pozitiva si de a evita ceea ce interpreta ea drept neglijare, Caroline fugea in ajutorul cuiva sau.se transfor- ma in cea mai prietenoasa varianta a ei. Pe de alta parte, cand simtea inconstient cA sansele de atentie pozitiva sunt mici sau inexistente, aga cum se intampla adesea cand era in familie, se supara, se retrigea din interactiune gi tsi mai turna ceva de baut. Odata ce a descoperit cauza adevaraté a comportamen- tului ei, atat a celui aga-zis pozitiv, cat si a celui negativ, a putut sa-si dea voie si simta durerea de copil neglijat emotional stacata in corpul ei, in loc sa se lase prada unei reactii defensive. Dupa o vreme, Caroline a inceput s4 nu mai depinda emotional de reactiile pe care ie aveau cei din jur fata de ea, aga ci nu mai era atat de dornicd sa placa, nici sa se retragd sau si bea, iar sentimentul de pustiire a inceput sa se estompeze. Atat Caroline, cat si membrii familiei ei sunt foarte multumiti de gradul mai mare de apropiere emotionala de care au parte acum. see Exista gi alte exemple impresionante, precum al barbatului care a descoperit cd migrenele sale severe erau provocate de supararea fata de sotie, Dupa ce a invitat si lucreze cu PRI si a accesat suferinta ascunsi in spatele supararii lui,migrenele au disparut complet. Sau cazul mamei tinere cu trei copii, care stia ca n-ar trebui sd-i loveascd, dar uneori nu se putea controla. Dupa ce a inteles si a lucrat asupra acestei reactii inadecvate gi distructive, nu si-a mai lovit niciodata niciunul dintre copii. Sau femeia cireia ti era fricd s& conduca masgina gi a descoperit durerea veche din spa- tele acestei fobii. A lucrat asupra ei folosind instrumentele IN'TRODUCERE 29 PRI si acum conduce unde doreste, fard ca vechea ei teama 38 6 bantuie nici macar un minut. Sau barbatul care a des- coperit cd teama lui de a vorbi in public masca o suferin{a foarte veche provocata de faptul c4 fusese agresat fizic cand era copil. Acum vorbegie cu plicere in fata oricarui public, oricat de numeros. Ag putea continua la nesfarsit cu exemple de rezultate minunate gi durabile care au fost objinute folosind PRI. Cu ajutorul unui terapeut, dureaza cam 30 de sedinte pana inveti s4 aplici eficient diferitele instrumente. Dar multi cititori mi-au scris si-mi spund cd au reusit 54 obtina rezultate singuri, doar citindu-mi carfile. Aceste rezulta- te imi arati c& a venit timpul ca PRI sA devind accesibila unui public mai larg. Asa cd in aceasta carte voi incerca s4 reduc la esential informatia teoretica de baza. fn celelalie carti am explicat in detaliu fundamentul metodei si am citat numeroase referinte stiintifice. In aceasta carte, voi omite tot acest ,,bagaj suplimentar“. Cititorii care vor s4 aprofundeze teoria si metodologia PRI sunt invitati sé o faca citindu-mi cartile publicate anterior. In aceasta carte, gasesti doar informatia esentiala. Dac nu simti nevoia s& intelegi exact toate mecanismele, explicatiile si concluziile, lucrarea de fata este numai buna pentru tine. iti cer doar si aplici ceea ce te voi invata, in ordinea in care iti voi spune si pentru perioada minimape care ti-o prop, Apoi, te vei convinge singur care sunt rezultatele acestui mod de a trai congtient. Scopul Scopul PRI nu este de a schimba trecutul, lucru evident imposibil. Scopul nu este nici acela de a 30 TERAPIA INTEGRARH TRECUTULUT aceea veche din nou si din nou. Aceasta n-ar aduce decat lacrimi, n-ar face s4 dispara durerea pusa la pastrare-in trupurile si mintile noastre. Scopui nu este nici sa ne des- cotorosim de toate suferintele vechi pe care le cériam dupa noi. Acest lucru nu este nici posibil, nici necesar. Scopul PRI este de a incepe s4 trdim constient, in aga fel incat si schimbim modul cum reactionam la evenimente- te care ni se intampla in prezent si care, in mod inconstient, ne amintesc de trecut. Aceste reactii ne provoacd noua si celor din jur mai mult rau decat bine si pot chiar s4 ne puna viata in pericol. Gandifi-v4 numai la reactii precum fumatul, bautul, consumul de droguri, mancatul in exces sau pierderea cumpatului in situatii de stres. Aga cum spu- neam, creierul nostru emotional poate fi considerat depo- zitul amintirilor noastre cu incarcdtura emotionald. Cand un eveniment de azi ne aminteste de unul de mult trecut, care e pastrat in creierul nostru emotional, mecanismul nostru de supravietuire se activeaza fird s& ne dim seama. Atunci ne vom apara, ca sa nu simtim durerea asociati cu amintirea nepiacuta, ne vom deconecta de la propriul suflet si ne vom indeparta de sentimentele de dragoste gi compasiune. Reprogramand creierul emotional, putem prevent aparitia acestor reactii defensive inconstiente. Atunci vom putea2a reactionam in mod adecvat la ceea ce se intampla cu adevarat in prezent. Vom putea simti ceea ce ar trebui si simtim cu adevarat, fiind in acelasi timp constienti de nevoile altora. Am terminat-o cu irecutul, dar acum gi trecutul o va fi terminat cu noi! Acum vom putea descoperi cine suntem cu adevarat. Cand incepem sé vedem dincolo de iluziile INTRODUCERE 31 proiectate de creierul nostru emotional, eul adevirat — Scanteia divina din inimile noastre — va incepe sa iradi- eze lumina, eliberandu-ne din inchisoarea mecanismelor de aparare si iluziilor create de mintile noastre. Acesta este scopul PRI, metoda despre care te voi invata in aceasta carte. Sper sincer cé te va ajuta s-ti traiesti viata din plin, conec~ tat la si cdlauzit de Scanteia divind care a stralucit gi va straluci intotdeauna in inima ta. Franta, iunie 2010 Exista un singur Dumnezeu, Acela din inima ta. Trezeste-1. Urmeaza-l si afla adevarul, Timpul curge si nu asteaptd pe nimeni, Asa ca incepe-ti ciutarea cit inca mai este lumina Inainte sd se intunece de tot. Seema M. Dewan, Sai DarshanFUNDAMENTE TEORETICE TE ROG SA CITESTI pe indelete si in linigte acest capitol. iti voi prezenta doar teoria esentiala de care ai nevoie ca sa aplici cu succes metoda si sd-i culegi roadele. Nu sari peste aceasta parte, pentru ca vei descoperi curand cat de importanta este daca vrei s4-ti iei viafa emotionala in propriile maini. Daca te intereseaza o abordare mai apro- fundata, precum si trimiterile de ordin stiintific gi literar, te rog 8A citesti cartile mele anterioare, Rediscovering the True Self, Ilusions si Innoncent Prisoner. Structura constiintei Din cauza experientelor din copiliria timpurie, constiinja fiectruia dintre noi este divizata in trei parti: Congtiinta Adultd, Constiinta Infantild si Zidul de WMevare dintre ele.in Constiinta Adult, experimentam prezentul drept ceea ce este el. Daca nu suntem in inchisoare sau intr-un salon de spital de psibiatrie sub lacat, suntem constienti de faptul cA suntem nigte adulti independent, in stare 94 ne asigurim nevoile de baza. $tim c4 nimic nu dureaza pentru. totdeauna si ca avem intotdeauna de ales. Ca ale- gerea e usoara sau grea, ea exista totusi. De exemplu: , Am 34 TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUI aflat c4 sotul meu m-a ingelat. Dupa ce mi-a trecut socul si am plans 0 groaza, imi dau seama ca il iubesc tn conti- nuare gi aleg sa il cred atunci cand imi spune ca nu se va mai intampla” Sau: ,,Am aflat c& sotul meu m-a ingelat. Am fost socata si indurerata, iar pana la urma mi-am dat seama c& nu fl mai iubesc. Aleg s incep o viata fara el. Stiu ca voi putea sa-mi giisesc un loc de munca si s& devin independenta financiar* Desi rezultatele sunt la polul opus, ambele exemple arata c& aceste femei stin ci au de facut o alegere si-si pot lua viata in propriile maini. Pe scurt, ele sunt constiente cd sunt in mod fundamental niste adulti independenti. Ceea ce simtim cand trim cu o Constiinté Infantila este exact contrariul. Din aceasta perspectiva, ne simtim dependenti de altii ca s ne satisfaca nevoile primare. Unele lucruri par c4 nu se vor schimba niciodati* si noi nu putem face ,absolut nimic in legaturA cu asta“ Nu avem de ales decat si ramanem blocati in situatia nepla- cuta, uneori chiar distructiva. Ca sa continuam cu acelagi exemplu: Am aflat ca sotul meu m-a ingelat. Sunt intr-o stare deplorabila. Voi muri, daca ma paraseste. Nu pot trai fara el", Sau: ,,Am aflat ca ona 9840 4.5 Seiad Pl eho eonfeu ccia BAK hed mm:— ee ee nic. Nu-mi iese din cap gandul c& m-a tradat, indiferent de cite ori mi-a spus ci fi pare rau. Dar nu pot sa-l para- sesc, n-am de ales, el aduce painea in casa, iar pe mine nu mar angaja nimeni, Ambele exemple indica perceptia unei absente a alegerii, sentimentul de dependenta. Aceste femei sunt nemultumite de situatia lor, dar se simt blocate, simfind ca nu pot actiona. Aceasta arata clar ci ,perspec- tiva de copii“ domina modul cum isi vid ele prezentul. FUNDAMENTE TEORETICE 35 Pentru ca exact aceasta este situatia copiilor: ei sunt com- plet dependenti de cei care fi cresc, nu se pot ingriji sin- guri de nevoile lor, nu au perspectiva timpului gi nu pot schimba situatia spunandu-le parintilor lor s4 se schimbe, nici au se pot muta la vecini in speranta ca vor fi ingrijiti mai bine. Toti am fost copii mici, complet dependenti 3 vulnerabili. Nimeni nu scapa de aceasta realitate a viefii Ai puiea spune: Nu e nicio problem daca ma simt complet dependent si vulnerabil, pentru c& parintii mei mi-au dat tot ce mi-a trebuit vreodaté gi chiar mai mult. M-au aparat cind mi-era team’, m-au ascultat si m-au inteles cand ma simieam singur, erau intotdeauna fericiti cd exist in viata lor si avean tot timpul si energia din lume sa se joace cu mine. mi dadeau intotdeauna atentie atunci cand aveam nevoie. Inca de la inceput, cand eram doar un bebelus, erau intoideauna acolo si m4 hraneased, nu ma JAsau niciodata si plang singur pe intuneric noaptea. Chiar si cand mama era bolnava si foarte obosita din cauza fra- telui meu mai mic gi a surorilor mele, sau ingrijoraté ca tata isi pierduse locul de munca gi era deprimat, tot era fericita si imi acorde toatl atentia de care aveam nevoie sau sa ma consoleze daca ma loveam. Nu m-a lasat nicio- data i in grija unei bone sin-a plecat niciodata in concediuGGatl CU tald, Gecat CART Cait Cestll Ce Glare Ca ba Melee notiunea de timp gi s& gtiu fird nicio arma de indoiald ci se va intoarce curand, Nu s-a suparat sau enervat nicio- data pe mine, Pur si simplu nu pot sa-mi amintesc nicio situatie in care nevoile mele fundamentale de copil, 94 nu fi fost indeplinite in totalitate si cu dragoste de parintii mei. Ce idilic suna! $i, din pacate, ce nerealist! Cum bine stim, totiadultii trec prin momente de ingrijorare, suparare, furie 36 TERAPIA INTEGRARIT TRECUTULUL sau/si pur gi simpln epuizare, din cauza tuturor cerintelor pe care le presupune viata noastra. Aceasta e viata obignuité, jonglam cu treburile casnice, cu cerinjele de la serviciu, cu nevoile copiilor nostri, asteptarile familiei si, dacé avem noroc, undeva in tot acest program aglome- rat ne mai raman cateva minute pentru noi si partenerul nostru. Viata obignuita a unui adult perfect sAndtos nu-i jasa timpul si energia de a indeplini intotdeauna nevoia de bazd a copiilor lui de dragoste si afectiune. Ce sa mai vorbim de viata unui adult care sufera de epu- izare, depresie, dependenta si asa mai departe... Lista este hing’. Aproximativ 40% dintre copii cresc cu cel putin un parinte care sufera de o tulburare emotionala, incluzind aici problemele de dependenta. Adaugati la aceasta cifra parintii care sufera de afectiuni fizice precum migrene, insomnie, boli cardiace, cancer etc. Ca $4 nu mai vorbim de circumstantele dificile din viata, precum pierderea cuiva drag, pierderea locului de muncé, stradania de a o scoate la cap&t cu banii, tensiunile din relatia de cuplu, ingrijirea unui parinte bolnav etc. Lista este nesfarsita. Direct sau indirect, toti acesti factori din viata de zi cu zine determing sa nu putem sa indeplinim nevoile de baza ale Suara areued Be gee rs aEran. SAIS erneee SiN Siriano ineten ene nen een OMe eee Rac, REO Shale NOS ATE a aOR EE bebelusii plang in patuturile lor, copiii sunt loviti, abuzati, ridiculizati, incuiati in camerele lor, in pivnita sau tn dulap. Sunt intampinati cu rasete atunci cand sunt speriati, sunt ignorati cand sunt tristi, nu sunt ascultati cand cer ajutor sau sunt suparati, sunt forjati sa manance, agresati verbal, lasati singuri acasa sau in pat, degi le e fricd, neglijati etc. Pe seurt, nici macar ,parintii ideali*, care inteleg cu ade- varat nevoile copilului lor, pentru ci au facut eforturi si FUNDAMENTE TEORETICE 37 gi-au descoperit propriile nevoi din copilarie, parinti care nu suferi de o boala fizic& sau psihica, care au o relatie fericitaé si echilibrata, nici macar ei nu vor putea sd-i dea intotdeauna copilului lor ce are nevoie. Asa ca fofi suntem. afectati. Un copil nu poate procesa adevarul devastator c4 nevoi- le lui nu vor fi satisfacute cum trebuie, aga cd va recurge la reprimarea si negarea acestui adevar. Toate situatiile in care copilului mic i total dependent care am fost mu i s-au satisfacut trebuintele sunt stocate in Congtiinta noastra Infantila, Fiind mici si dependenti, noi nu puteam proce- sa evenimentele in care parintii nostri nu ne-au indeplinit nevoile de baza si n-a existat nimeni care s& ne ajute sA ne confruntim cu aceasta realitate. E pur si simplu prea terifiant si constientizezi cé camenii de care esti complet dependent ca sa-ti satisfacd orice nevoie nu pot — prin definitie — sa ti le satisfacd pe cele de baz. lar faptui cd nu ai o perspectiva asupra timpului nu ajuta deloc. Copilul gandeste: .Nu numai ca sunt complet dependent de cineva care nu-mi satisface nevoile de bazi, dar acest lucru nu se va schimba niciodata®. Aici intervin reprimarea si negarea acestui adevar devasta-tor. Reprimand si apoi negand adevarul, tinem departe de constiinta noastra experienta amenintatoare de a fi com- plet neajutorat, dependent si neglijat in nevoile noastre. Ca s& putem face acest lucru, reprimarea si negarea formeaza impreuna un zid gros intre cele doud parti ale constiintei, pe care eu if numese Zidul Negarii. Cum functia lui e pur defensiva, putern numni acest zid si sistem de apdrare. Divizarea constiin{ei in trei parti poate fi reprezentati dupa cum urmeaza: 38 TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUI Zidul Negaiil sistemul de aparare Figura 1. Divizarea constiintei noastre in Constiinta Adult& (CA), Constiinta Infantila (CD) si Zidul Negirii, Un sistem de aparare depasit Partea median’ — sistemul de aparare — este depagita gi chiar distructiva. Oricat de util si chiar necesar ne-a fost sistermul de apara- re pe cand eram copii, acum, cand suntem adulti, nu mai avem, nevoie de el. Experientele pe care nu le pateam nro.= e cesa cand eram copii nu mai exist de mult si, IN PLUS, nu vom mai fi niciodata copilul acela mic, vulnerabil sau complet dependent. Acum suntem adulti, independenti de alfii in sensul ci ne putem satisface singuri nevoile de baza, stim ci nimic — bun sau rau — nu dureaza la nesfarsit si ca intotdeauna avem de ales, Sau nu aver? Cand sistenmul nostru de aparare se activeazA, aceasta rea- litate aduita se transforma in mod radical si nu mai santem congtienti de posibilitatea de a alege, de independenta FUNDAMENTE TEORETICE 39 noastré si de faptul c& totul trece. In asemenea cazuri, un eveniment care se petrece azi este perceput de creie- rul nostru emotional drept un potential pericol ce trebuie tinut la distan{a cu orice pret. Ca sa indepartam pericoiul perceput, dar imaginar, avem la dispozitie cinci modalitati de aparare diferite (aparari). Copilul dependent care am fost avea nevoie de aceste aparari pentru ca adevarul dure- ros cA nu-i sunt satisfacute nevoile s4 fie tinut la distanta de creierul sau constient. Ins4 adultul care am devenit nu are deloc nevoie de aceste mecanisme de aparare depasite. Exist cinci mecanisme de aparare diferite.' in copilarie, acestea se dezvolta unul dupa altul si impreuna formeaza un sistem imunitar psihologic foarte sinatos: ele ne ajuta sa nu fim complet constienti de evenimentele traumatice din punct de vedere emotional, izolandu-le in Constiinta Infantila. Ca alte cuvinte, nu ne permit si devenim deplin constienti de experienta traumatica de a fi cu totul depen- dent de oamenii care au grija de noi gi care nu ne satis- fac nevoile. Constientizarea deplina a acestui adevar ar fi devastatoare ci chiar ne-ar nune viata in nericol aca ciumspuneam. Agadar, copilul neglijat igi va spune: ,,Super, parintii mei ma las sa fac ce vreau, au incredere in mine‘. Copilul lovit adesea isi va spune: ,.Nu ma doare si oricum o meritam*, Fetifa abuzata sexual ar putea sa-gi spuna: ,Eu sunt fetita preferata a lui tati“. Acestea sunt exemple de negare. Reprimarea lucreaza atunci cand uitam cu totul c& am fost loviti, lasati singuri, abuzati, neglijafi etc., cand uitim cat de des s-a intamplat sau cat de grav a fost in realitate. 40 TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUI Fiecare aparare serveste exclusiv ca sa tind o suferinta veche la distanté de mintea constient’. Este vital sd invatdm sa recunoastem aceste aparari. 1, Frica De fiecare data cand ne simtim speriati, nelinistiti, tensionati etc., in lipsa oricarei amenintiri fizice direc- te, aceste emotii sunt indiciul ca a intrat in actiune cre- ierul nostru emotional si s-a activat o reactie defensiva. Exemplu: frica de a vorbi in public, frica de a merge la restaurant sau intr-o calatorie de unul singur. Nu exista niciun pericol iminent, asadar frica pe care o simtim este o iluzie, Frica este provocata de amenintare, de pericol. Si, oricat ar fi de neplacut, s4 mananci singur intr-un resta- urant sau sa vorbesti in fata unor oameni nu presupune niciun perical. Frica ne va face sa evitim multe lucruri care ne-ar putea face viata mai frumoasa si mai interesanti. Viata noastra va reflecta aceasta tendin{a de a ne mentine intre ,,granite restranse si previzibile“. Fobiile, atacurile de panica, anxi-etatea cronica si insomnia sunt Goar cateva exemple de posibile consecinte. 2. Apararea Primaré Aceasta aparare consta in sentimente si ganduri care se reduc la ideea c& ¢ ceva in neregula cu tine. Asemenea gan- duri si sentimente pot merge de la ,,. Nu sunt bun de nimic, intotdeauna o dau in bara’, pana la ,,Pur $i simplu nu fac fata, e prea mult pentru mine“ sau ,,Nimeni nu ma place, sunt plictisitor“ etc. Numitorul comun este cA fiecare gind EUNDAMENTE TEORETICE 4) sau sentiment se reduce la ideea ca ceva nu e in regula cu tine. De exemplu, cand sotul tau intarzie la cina, iar tu iti spui:’,$liam eu, sunt plictisitoare, a-am nimic interesant de spus‘. Sau cand colegul tau e promovat gi tu te gandesti: »Nu sunt bun de nimic, nimeni n-o si-mi remarce nicio- data munca’ Sau cand casa e un dezastru, gradina e inva- data de buruieni si cogul de rufe da pe afara, iar tu iti spui: »H prea mult pentru mine, n-o sd reusesc niciodata sa fac toate astea, nu sunt in stare, ma simt coplesita". Apararea Primara ne face sa avem foarte putind energie si o lipsd generali de incredere in noi ingine, iar in cele din urma poate conduce chiar la o stare de depresie clinica. 3. Falsa Speranta Aceasti aparare genereaza ganduri, sentimente si actiuni care sunt in general insotite de un sentiment de urgenta, in situatii in care nu exista de fapt nicio urgent. , Trebuie s raspund imediat la acest e-mail’, cand primegti un e-mail. ,Trebuie si fac curafenie in toaté casa inainte 54 soseasca musafirii’, cand astep{i vizita unor prieteni. ,,Ar trebui s4 termin proiectul acum, cand nu existé niciuntermen-limita. Falsa Speranté genereazi mult stres in viata noastra, provocand probleme precum insomnia ali- mentata, rumegarea la nesfargit a wnor ganduri sau un perfectionism care ne epuizeaza. Aceasta aparare poate duce la epuizare sau abuz de substanfe, din dorinta de a ne relaxa mintea supraincarcaté. Ne impiedicd sa ducem viata pe care ne-o dorim, din moment ce punctul nostra de referinta este in exteriorul nostru. Suntem predominant orientati ctre satisfacerea asteptarilor si neveilor altora, aga cum le percepem noi, adica intr-un mod care poate sa nu aiba nicio legaturd cu adevaratele lor nevoi. Intre timp, 42 TERAPIA INTEGRARI! TRECUTULUI desigur, ne neglijam propriile nevoi. Comportamentul generat de Falsa Speranta poate da impresia ca traim pentru a satisface nevoile altora, cand de fapt e vorba despre ce obtinem noi ingine de aici: apreciere, ,,dragoste’, recunoastere, acceptare etc. 4, Faisa Putere Aceasta aparare presupune ganduri, sentimente si actiuni care transmit un singur mesaj: ,Nu e nimic in neregula cu mine, dar totul e in neregula cu cealalt& persoana*. Orice gand negativ prin care judecdm pe altcineva semnalea- z4 de obicei Falsa Putere. in prezenta ei, e posibil sf ne simfim furiogi, iritati, victimizati, gelosi, critici, si-i jude- cam pe ceilalti etc. Toate aceste emotii ne demonstreaza clar ca cealalt’ persoana greseste grav $i suntem convingi ca intreaga lume ar fi de acord cu noi. De exemplu, cand te infurii pe fiica ta pentru cA tu crezi cA ar trebui si se imbrace mai repede dimineata, inainte de a pleca la scoala. Sau cand te iei la cearta gi iti invinovatesti sotia pentru comportamentul ei, in loc s& asculti explicatia ei cu privi- ery: Eig comm cua: iow Bceoctecd. Peles. 4EO NN IL OLEESEIGE DOSEN DIAS OANA Neh SAM AR MILER eds ideile altcuiva ori nu esti de acord cu el, far sa ii anali- zezi sau si-i intelegi opiniile. In general, Falsa Putere ne va baga intr-o multime de conflicte cu alti oameni. Poate, de asemenea, contribui la probleme fizice asociate cu stresul, precum migrenele i hipertensiunea. 5. Negarea Neveilor Aceasta apirare este, mai greu de recunoscut, pentru cd la suprafaté pare si nu existe nicio problema. In reali- tate, tocmai lipsa emotiilor sau reactiilor in general este FUNDAMENTE TEORETICE a3 problema. Chiar si in circumstanfe in care cei mai multi oameni ar simfi ceva, persoana care igi neaga nevoile nu va simti aproape nimic. Este ca gi cum capul si trupul n-ar mai comunica deloc. Capul (mintea) nu mai stie ce se intampl& cu trupul, nici fizic, nici emotional. De exemplu: »locmai mi-a murit un prieten si stiu ca ar trebui 64 ma simt trist, dar nu simt decat o durere in stomac“. Acest om a aflat ulterior c4 durerea din stomac era tristetea pe care rnintea lui ,,stia“ ca el trebuie s4 o simta, dar n-o simtea. De asemenea, oamenii cu o aparare puternica de acest fel tind sa sit, fizic, mai putin. De exempiu, nu fi deranjea- 7A prea mult caldura sau frigul, nu vor observa c4 au febra decat daca va fi mare si adesea sunt capabili sa suporte o durere fizica intensd. Acest lucru le poate pune viata in pericol in mod direct, din moment ce un prag al dure- rii atat de ridicat le poate da medicilor impresia ca boala lor nu e prea grava, aga cé nu ver aplica tratamentul de urgenta care ar putea fi necesar. Un alt exvemplu este comrportamenitul delasator” Dinmoment ce Negarea Nevoilor ne face sa simtim foarte putin, nimic nu ni se pare extrem de urgent. A amana sau chiar a uita despre lucruri cu adevarat importante, precum. plata impozitelor si facturilor, ori lucruri pe care copiii sau sofia te roaga de cateva saptamani sau luni sa le faci sunt exemple clasice ale acestei aparari in actiune. La fel este si tendinta de a evita s4-fi asumi responsabilitati. Cand esti sub imperiul Negirii Nevoilor, nimic nu pare si conteze prea mult, totul pare destul de OK, aga ca de ce ti-ai face griji? A fi responsabil ar ,pune in pericol* aceasta stare de nepisare, aga ci evitdm si fim responsabili. 44 TERAPIA INTEGRARH TRECUTULUL Negarea Nevoilor este adesea asociatA cu abuzul de substante. Aceasta se intampla pentru cd nu este intot- deauna ugor si intretii detasarea ce caracterizeazd Negarea Nevoilor. In acest caz, alcoolul sau drogutile, dar si sedintele prelungite de meditatie, sport, uitat la tele- vizor sau citit pot fi de maxe ajutor in mentinerea starii confortabile — ,.Nu ma deranjeazi nimic* Orice reuseste s4 anestezieze sentimentele care altfel si-ar face aparitia intra in acest tip de aparare. Asa cum spuneam, daci aver activa Apararea de Negare a Nevoilor, adesea ne va fi greu Sa ne asumam responsabilit&ti reale, la fel cum ne va greu sd ajungem la apropiere in relatii sau chiar prietenii. Dac& nu-ti dai seama ce sim{i sau sensibilitatea ta este tocita din cauza »anestezicelor’, nici nu prea ai nevoie de asa ceva. »De ce si ma deranjez? N-as face decat si-mi complic viata’, Pana la urma, rezultatul unei apiriri puternice de Negare a Nevoilor este ca viata trece pe lang’ tine fara s-o fi trait, oe i Ee Ba Dine pied pasion ete egSS TEES RS) ncn ce ee we eo EA RR, Lee ee 8a ajungi niciodata la ceea ce conteaza cu adevarat pentru tine. Francezii au pentru aceasta o expresie care s-ar tra- duce prin: ,Aleea Mai térziu di in Piafa Niciodata Mare pacat! Figura urmatoare ne aratd cum se construiesc mecanisme- le noastre de ap4rare, strat cu strat. Una dupa alta, Frica, Apirarea Primara, Falsa Speranta, Falsa Putere si, in cele din urma, Negarea Nevoilor se dezyolta intr-ua zid gros si trainic ce {ine suferintele vechi la distant de constiinta noastra. FUNDAMENTE TEORETICE a5 Este crucial s4 poti recunoaste cele cinci aparari, aga ci studiaza Anexa 2, care le descrie aprofundat pe fiecare in parte. : ~ = | Negarea Nevoilor | Figura 2. Zidul de aparare al mecanismelor de aparare.A trai in trecat Evenimente din prezent, pe care le-am numit Simboluri, activeaza sistemul de apairare invechit, determinan- du-ne sa traim in trecut, fr ca micar 4 ne dim seama. ‘Tot ceea ce ne inconjoard poate actiona ca un Simbol, activand una sau mai multe aparari. Este Simbol ceva ce poarta o anume asemanare, oricat de mica, cu un eveni- ment ameninfator din trecut. Aceste evenimente au fost depozitate in creierul nostru emotional, in loc si fie proce- sate cum trebuie, pentru a putea fi depozitate in memoria 46 TERAPIA INTEGRARH TRECUTULUL noastra pe termen lung. Pe aceasta din urm4 o putem accesa mai mult sau mai pufin atunci cand ne propunem. Cu alte cuvinte, ea contine ceea ce ne aimintim congtient: eu, de exemplu, imi amintesc ci am crescut in Persia*, ca ne-am mutat in Olanda cand aveam aproape zece ani si c4 am studiat la Amsterdam. Nu-mi amintesc constient cum m-am simtit cand am fost anesteziata inainte sa ma nasc saul cum m-a tinut mama in brafe pentru prima oar, nici ce am simfit cand s-a ndscut fratele meu. Creierul rational nu poate procesa si depozita in mod adecyat amintiri decat dupa varsta de aproximatiy trei ani. Creierul emotional, dimpotriva, pare sa fie activ si functional inca dinainte de a ne naste! Asa c& o muitime de fragmente valoroase de au gasit locul in creierul emotional: amintiri informatie dinainte de varsta de trei ani, dar gi acele amintiri ulteri- oare care au fost prea dureroase pentru copil pentru a fi procesate, lar cand in viafa noastra de adult se intampla ceva ce sea- ‘mana cu o fateté a unui eveniment dureros care a fost“prea grav pentru ca Bul NoStru COpi Sa-) intelcaga pe deplin, iniervin mecanismele noastre de aparare. Cand eram copii, acest lucru era necesar, ne ajuta si irecem peste orice, indiferent cat de dureros ar fi fost, atéta vreme cat nu ne omora fizic. Un copil va supravietui unui abuz sexual gi fizic grav, neglijarii emotionale si abandonului, pentru cd sistemul Ini de apirare nu-i da voic sa simta cat de grava este, de fapt, realitatea lui. Ca adulti insa, nu mai avem nevoie de aceasta protectie. Presupusa amenintare * Persia era denumirea folosité pana in 1935 de Occident pentru a desemna Iranul, dar continud si fie folosita si astiizi neoficial, atat de iranieni, cat si de straini. (n. trad.) FUNDAMENTE TEORETICE 47 nu mai este o amenintare. Dar creierul nostra emotional nu face distinctia, in graba lui de a ne apara de un posibil pericol. Asa ca, atunci cand detecteaza o asem4nare cu un eveniment dureros din trecut, activeazi sistemul de apa- rare, iar noi suportam consecintele: ne infuriem, ne facem griji, ne speriem, nu simtim nimic sau ne gandim cA ceva nu ¢ in regula cu noi ingine. Si toate acestea, doar pentru c4 creierul nostra emotional se grabeste sa trag’ concluzii gi se ingeala! Zidul Negacii/ sisterul de aparareFigura 3. Inléntuirea proceselor in cercul constiintel. La treabal lft trebuie doar un sfert de ord pe zi E timpul s4-ti reprogramezi creierul emotional, ca sA ince- teze si mai reactioneze la amenintari imaginare, care nu sunt deloc amenintari, Ca sa te poti elibera de sistemaul de aparare din copilarie, care iti dicteaz4 mare parte din viata de aduit. 48, 'TERAPIA INTEGRARIT TRECUTULUT Metoda este foarte precisa, a fost testata si retestata, iar o multime de oameni, printre care m4 numéar gi eu, au simtit imensele avantaje ce pot fi obtinute cu ajutorul ci. Ca 88 spun adevarul, chiar ma intreb ce s-ar fi ales de cas- nicia, cariera, sanatatea mea (am fost o fumétoare avida tinap de 16 ani) sau, chiar mai rau, de copiii mei, daca n-ag fi aplicat pe mine insimi PRI. iti urez s4 ai rezultatele bune pe care le-au obtinut multi inaintea ta si stiu c& poti s4 le obtii si tu. Ai nevoie de un singur fueru: putind disciplina ca sa faci ceea ce iti explic in aceasta carte in fiecare zi, atat timp cat va fi nevoie ca s& termini programul. Nu-ti trebuie decat cel mult un sfert de ora pe zi. Nimeni nu poate si spund ci nu gaseste un sfert de ord pe zi. Deci nu folosi aceasta scuza ca sa te pacalesti singur! $tiu ca poti reusi, aga cum au reusit multi clienti tratati cu metoda PRI. N-a fost intotdeauna ugor, dar au reusit si rezultatul a meri- pnd mae artefiat tu danat annus entnntean pases | aw feraatie!t Cal