Organizarea procesului instructiv educativ în contextul structurii

modulare.
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE

Începând cu acest an școlar, structura desfășurării cursurilor a suferit schimbări. Mai

exact, anul școlar a fost împărțit în 5 module de lungimi aproximativ egale. Primele două
module se vor desfășura înaintea vacanței de iarnă, iar următoarele 3 după aceasta.
Scopul introducerii modulelor a fost acela de a fi elevul în centrul preocupărilor, de a
relaxa elevul prin renunțarea la tezele semestriale și a semestrelor, oferindu-i șansa de a
evolua pe durata unui întreg an școlar fără întreruperi.
Felul în care este structurat calendarul școlar are implicații multiple, nu doar asupra
modului în care timpul este utilizat în școli, ci și asupra modului în care se organizează
societatea. În general, prima formă de organizare cu care oamenii se întâlnesc este școala.
Prin durată, programe și orar, școala controlează direct modul în care se comportă copiii și
tinerii, dar indirect. Tot prin calendar, școala poate dezvolta atitudini și comportamente pe
care societatea le consider dezirabile: de la punctualitate și capacitate de a stabili obiective
pe termen scurt sau lung. Din această perspectivă, structura anului școlar și impactul
vacanțelor școlare a stârnit un interes științific deosebit pentru cercetători. Mulți dintre
aceștia susțin că timpul pentru odihnă și joacă sprijină reziliența și sănătatea mentală a
elevilor. Practic, construirea calendarului școlar are implicații asupra modului în care este
organizat conținutul învățării, și joacă un rol esențial în succesul școlar și în atingerea unui
nivel de competențe optim cu un nivel optim de efort din partea tuturor celor implicați.
Albert Einstein spunea că Școala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să
părăsească băncile ei nu ca specialist, ci ca o personalitate armonioasă. Această personalitate
armonioasă este perturbată de foarte multe ori, deoarece elevii din clase sunt diferiți, vin din
medii diferite, iar ceea ce văd, copiază sau adaptează.
Toate acestea se adună, iar în clasa de elevi apare conflictul. Fiecare manager al clasei,
educator, învățător sau diriginte este preocupat să managerieze cu success problemele
disciplinare ale elevilor, în funcție de stilul pe care îl are (autoritar sau permisiv) și în funcție
de experiența de la catedră. Modulele sunt benefice învățării teoriilor disciplinelor, însă,
alături de acestea se află și bunăstarea elevilor, comportamentele lor. Noi, cadrele didactice
urmărim continuu corectarea celor neadecvate și întărirea celor pozitive. Astfel, procesul
educativ va fi unul corect realizat și de durată, îmbinându-se frumos cele două ramuri ale
educației școlare: teoria disciplinelor și fericirea elevilor. Pentru că trăim în secolul XXI,
secolul vitezei, găsim foarte multe resurse educaționale pe internet, avem foarte multe
auxiliare pe care le putem folosi, dar și anumite cursuri de formare pe care, dacă le facem,
avem de câștigat nu doar credite, ci și metode inovative de predare sau suntem învățați cum
să abordăm clasa de elevi. Așadar, școala este mediul de dezvoltare al individului, atitudinea
profesorului fiind unul dintre factorii decizionali în ceea ce privește dorința elevilor de
învățare.
Însă, din păcate, pentru unii elevi care se adaptează mai greu la schimbări datorită
comportamentului lor, implementarea modulelor, renunțarea la semestre, la mediile
semestriale devine o provocare și o piedică în desfășurarea activităților.
Astfel, doresc să aduc în discuție și o latură ascunsă a acestor schimbări drastice ale
învățământului, dar și metode de cunoaștere a elevilor în cauză și cum putem remedia aceste
comportamente. În școală, fiecare elev este grupat, în funcție de vârstă, în clase de elevi.
Predare, învățarea și evaluarea elevului se va face în funcție de capacitățile cognitive ale
acestuia, respectând documentul esențial al profesorului, programa școlară. În clasa de elevi
trebuie să existe anumite scopuri, reguli și norme pentru grup. Toate acestea se regăsesc încă
de la grădiniță, dar și la nivelul școlii primare. La începutul anului școlar fiecare învățător
trebuie să creeze împreună cu elevii un anumit set de reguli care trebuie respectate. Clasa de
elevi poate fi analizată din punct de vedere emoțional, dar și din punct de vedere psihologic
ca fiind un microgrup, deoarece sunt urmărite interrelațiile ce se stabilesc între membrii
acesteia.  În cadrul clasei, elevii își dezvoltă relațiile interpersonale, interacționează
educațional, dar și social.  Așa cum spuneam mai sus, în fiecare clasă există diferiți indivizi
din diferite medii sociale, cu anumite statuturi materiale, dar și cu o capacitate cognitivă
diferită. Tocmai de aceea unii dintre elevi se simt excluși din grupuri. Acum intervine cadrul
didactic care trebuie să împace toți elevii și să îi facă să se accepte și respecte reciproc.
Unele elemente de cunoaștere a elevilor pot fi utilizate de către cadrele didactice fără
sprijinul autorizat a unui specialist în domeniul psihologiei. Cadrele didactice trebuie să își
dea seama de caracteristicile fiecărui individ pentru ca apoi să poată proiecta condițiile
necesare pentru parcurgerea actului educațional. Pentru a interveni la sigur, cadrul didactic
trebuie să identifice precis dificultățile fiecărui elev. Este important ca profesorii să motiveze
elevii să facă anumite lucruri, să-și găsească locul în societatea noastră. Dar, mai important
decât atât este de a-i face să se motiveze ei însuși, deoarece „Dacă elevul ajunge să-și
cunoască punctele tari (dar și slăbiciunile), acestea pot constitui baza unui mecanism eficient
de automotivare.”. Este foarte important ca elevii să își cunoască abilitățile, să descopere
ceea ce le place și ceea ce nu le place.  Cadrele didactice au menirea să le arate elevilor cum
să se autocontroleze, să își depășească temerile pentru că, făcând acest lucru, stima de sine a
elevilor crește.
Recomandări:
• Pentru a acomoda elevul deja greu integrat și acceptat într-un colectiv de copii datorită
comportamentului său, propun câteva recomandări pentru îmbrățișarea noii schimbări
structurale a anului școlar:
• Explicarea schimbării pe un înțeles adecvat elevilor
• Susținerea lor pe tot parcursul educativ
• Recompensarea atitudinii pozitive în timpul orelor de curs, a pauzelor și a interacțiunii
pozitive cu ceilalți membrii componenți ai clasei.
Exemple:
• De exemplu, dacă dorim o clasă de elevi activi, care să aibă participare autentică la
ore, vom stimula elevii cu stil deschis ( receptivi), vom pune elevii cu stil tranşant
(manifestă opozișie față de schimbare) în situaţii de comunicare şi îi vom stimula să
participe şi să îşi asume responsabilităţi noi, iar pe elevii cu stil neutru ( acționează
numai la o comandă exterioară), cel puţin la început, îi vom încuraja să acţioneze. Pe
cei care sunt veşnic nemulţumiţi, putem începe prin a discuta cu ei deschis şi prin a
înţelege rădăcinile unei astfel de atitudini.
Concluzii:
• Școala de calitate se face atunci când în sala de clasă există liniște și disciplină, atunci
când elevul se implică la orele de curs, atunci când părintele susține evoluția copilului
său și îl îndeamnă ca și în incinta familiei, a casei, să se comporte pozitiv și deschis
într-o situație nouă acestora.
• Pentru un elev, orice schimbare pare o catastrofă. Însă, cu ajutorul necesar, cu vorba
bună și cu o îmbrățișare acompaniată de un zâmbet cald, orice elev poate depăși
atitudinile negative, schimbările care lui i se par majore și să înceapă un proces
educativ pozitiv, de durată.