IORDACHESCU G.

SIMONA
CIG- ID ANUL 1

Determinarea elasticității cererii și ofertei pentru diferite mărfuri și importanța

informațiilor obținute pentru deciziile agenților economici

Există anumite bunuri a căror cerere este foarte sensibilă la preț, mici variații în
prețurile lor provocând mari variații în cantitățile cerute (cerere elastică).Bunurile care,
contrar sunt mai puțin sensibile la preț sunt cele cu cerere inelastică sau rigidă. În cazul lor se
pot produce mari variații ale prețurilor fără ca, consumatorii sa varieze cantitatea cerută.
Cazul intermediar presupune o elasticitate unitară.
Elasticitatea cererii este modul în care reacționează (se modifică) cantitate cerută dintr-o
anumită marfă ca urmare a modificării factorilor ce o influențează. În raport cu principalii
factori avuți în vedere se vorbește de elasticitatea cererii în funcție de: prețul mărfii, venitul
consumatorilor, prețul altor bunuri (elasticitate încrucișată).
Elasticitatea cererii în funcție de preț reprezintă modul în care se modifică cererea ca urmare a
variației prețului, în condițiile în care ceilalți factori de influență rămân nemodificați. În mod
similar, elasticitatea în funcție de venit indică variația acesteia la modificările veniturilor
consumatorului, iar elasticitatea încrucișată indică variația acesteia la modificările intervenite
în prețul altor bunuri.
Factorii care determină elasticitatea cererii pentru un bun sunt:
- Tipul necesității satisfăcute de un bun (dacă bunul este de prima necessitate, cererea
lui este inelastică, însă dacă este de lux, cererea va fi elastic)
- Existența bunurilor substitutive(dacă există bunuri substitutive, cererea va fi elastică)
- Importanța bunului în termini de cost (dacă cheltuiala necesară achiziționării bunului
este foarte mica în raport cu veniturile individului atunci cererea va fi inelastică)
- Trecerea timpului – cu cât se ia in considerare o perioadă mai mare de timp, cu atât
elasticitatea cererii crește (în timp se pot găsi bunuri substituibile ce determină
scăderea considerabilă a cererii)
- Prețul – se poate că pentru prețuri mari cererea să fie mai puțin elastică decât pentru
prețuri mai mici ale acluiasi bun, în funcție de necesitatea pe care o satisface.
Elasticitatea cererii se poate determina prin mai multe modalități:
a) Elasticitate – preț, măsoară sesibilitatea cererii la variațiile prețurilor;
b) Elasticitate – venit, măsoară sensibilitatea cererii unui bun la variațiile venitului
consumatorului;
c) Elasticitate incrucișată, măsoară sensibilitatea cererii unui bun la variațiile prețului
altor bunuri.
Exemplu 1: Dacă preţul unui kilogram de cartofi este scăzut, consumatorii vor avea
tendinţa să cumpere cantităţi mai mari, în timp ce dacă preţul este mare, ei vor cumpăra
mai puţin. Noţiunea de cerere include nu numai aceste două posibilităţi, ci şi toate
celelalte preţuri şi cantităţi referitoare la acest produs. Tabelul de mai jos prezintă o
schemă a cererii:
 Preţ Cantitatea cerută
(kilograme)
500 10
400 20
300 30
200 40
100 50

Curba cererii pieţei se obţine prin însumarea pe orizontală a tuturor curbelor cererii
individuale, adică prin însumarea cantităţilor cerute de toţi consumatorii la fiecare nivel al
preţului.
Exemplu 2: Urmărind creşterea veniturilor (odată cu expansiunea pieţei), firmele vor
atinge acest obiectiv prin mişcarea preţurilor într-o anumită direcţie, atunci când se confruntă
cu o cerere elastică, şi în altă direcţie dacă se confruntă cu o cerere inelastică sau rigidă.
Reducerea preţului unei mărfi de la 100 unităţi monetare (u.m.) la 90 conduce la
creşterea cererii (şi a desfacerilor) de la 10000 de buc. la 12000 de buc. În mod evident este
vorba de o cerere elastică: unei scăderi a preţului cu 10% îi corespunde o creşterea a cererii de
o mai mare amploare (20%). Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ este, în
acest caz, egal cu 2. Evoluţia veniturilor firmei este următoarea:
VT0 = p0 x q0 = 100 x 10000 = 1000000 (u.m.)
VT1 = p1 x q1 = 90 x 12000 = 1080000 (u.m.)
Încasările (veniturile) totale au crescut, cu toate că preţul bunurilor respective s-a
redus. Acest lucru s-a întâmplat numai pentru că cererea era elastică (cantitatea cerută a
crescut într-o mai mare măsură decât s-a modificat preţul, compensând scăderea acestuia şi
asigurând totodată un plus de venit). Alta ar fi fost situaţia dacă cererea era inelastică. Dacă
respectivei scăderi de preţ (10%), iar fi corespuns o creşterea a cererii sub 10%, veniturile
totale ar fi scăzut. Spre exemplu, unei creşteri a cererii doar la 10500 de buc. (cu 5%, deci un
coeficient de elasticitate egal cu 0,5), atunci noul nivel de venit ar fi fost mai mic decât cel
iniţial:
VT1 = p1 x q1 = 90 x 10500 = 945000 (u.m.)
Imaginea consecinţelor modificării preţului asupra venitului total a unei firme - în
funcţie de tipul de elasticitate a cererii pentru produsul pe care îl realizează - este prezentată în
tabelul de mai jos:
Tip de cerere Scade preţul Creşte preţul
Elastică VT creşte VT scade
Elasticitate unitară VT este aproximativ constant
Inelastică / Rigidă VT scade VT creşte