ie - Constitutia este legea fundamental’ a unui stat, care stabileste princi ale functiondiii acestuia, atributile prineipalelor institutii, precum si drepturile si libertatile cetitenesti 1. Documente avand caracter constitutional inainte de anul 1866 in prima parte a secolului al XIX-lea, necesitatea modernizairii societifii romanesti a impus ideea redactirii unor proiecte constitutionale. Un prim proiect de Constitutie - Constitufia edirvunarilor, elaborat la Iasi, in 1822, indica tendinta introducerii sistemului modem de guvernare, prin afirmarea indirecta a necesitatii separa puterilor in stat. in anii 1831 si 1832, au intrat in vigoare, in Tara Romaneasca si, respectiv, in Moldova, primele documente cu rol constitufional, in sens modern, Regulamentele Organice, redactate de dowd comisii boieresti, sub presedinfia consulului general rus Minciaki, conform si cu indicatiile Curtii imperiale de la Petersburg (Rusia devenise putere ,protectoare” a Principatelor, prin tratatul de la Adrianopol, din 1829, in timp ce suzeranitatea Imperiului Otoman se menfinea). Acestea erau aproape identice si cuprindeau unele noutati in organizarea statelor, asigurdind modernizarea, intre anumite limite, a Principatelor Romane. Domnitorii care au condus Principatele potrivit Regulamentelor Organice au fost numiti domni regulamentari. Acestia erau alesi pe viata, dintre marii boieri, de Adunarea Obsteascdi Extraordinard (formata din marii boieri). Se instituia separatia puterilor in stat - executiva (exercitatd de domn, ajutat de un sfat administrativ extraordinar, aleatuit din 6-8 ministri, numiti si revocati de domn) - legislativa (Adunarea obsteasea, format din boieri alesi pe 5 ani) - judecatoreasc (instanta supremi era inaltul Divan Domnesc). Regulamentele mai prevedeau: modernizarea sistemului fiscal prin introducerea unui impozit unic, desfiinfarea vamilor interne, infiinfarea bugetului, reinfiinfarea armatei nationale, modernizarea invafiméntului, reglementarea obligafiilor {aranilor clicasi fata de boieri Regulamentele organice au reprezentat prima lege fundamentali a Principatelor, conti la modemizarea acestora, si au apropiat structurile legislative si administrative ale acestora in vederea unirii lor. Schimbarea situafiei internafionale dupa 1856, cand Rusia a fost infranta in Razboiul Crimeii (1853-1856), purtat impotriva Imperiului Otoman, a creat condifiile favorabile constituirii statului roman modem. Devenita chestiune european, problema roméneasca a fost dezbatuta de marile puteri in anul 1858 (puterile garante, care inlocuiau protectoratul rusese ~ Franfa, Anglia,Prusia, Sardinia, Austria, Rusia si Imperiu! Otoman). Reprezentantii acestora au redactat Conventia de la Paris, care insa, prin prevederile ei, nu satisf¥icea decat in parte dorinfa de unire a romanilor. Aceasta stabilea noul statut politico juridic al Tarii Roménesti si Moldovei: - urma si aiba loc o unire parjiala (legislativa) a Prineipatelor, - noul stat avea si se numeascd "Principatele unite ale Moldovei si Valahiei"; - era impus principiul separdrii puterilor in stat, stabilindu-se alegerea a doi domnitori si urmand si functioneze doud guverne si doud parlamente (Ia Iasi si Bucuresti); - statul urma sa aiba doua institutii comune (Comisia Centrala de la Focsani si inalta Curte de Justitie si Casatie). Convengia acorda drepturi si libertiji: egalitatea moldovenilor cu muntenii de rit erestin, libertatea individual’, garantarea proprietajii. Dreptul de vot era censitar, cetifenii fiind impartii in alegitori directi si indirect Roménii au realizat unirea deplind a Principatelor, treptat, dupa dubla alegere ca domnitor a ui Cuza, pundind marile puteri in faja faptului implinit. Dar, pentru a putea realiza reformele necesare modemiziiii societii roménesti, in anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus un nou document cu valoare constitutional, aprobat prin plebiscit de populafia cu drept de vot, Statutul dezvoltator al Convengiei de la Pari Prin prevederile sale, puterile domnitorului erau sporite (era singurul care avea inifiativa legislati avea drept de veto), iar Parlamentul devenea bicameral (format din Adunarea Obsteasca si Corpul Ponderator, sau Senat). Proiectele de legi erau elaborate de Consiliul de Stat, ai cdrui membri erau numigi de domn. Statutul dezvoltator a asigurat cadrul necesar adoptatii reformelor prin care a fost modernizati societatea romaneascai, a, 2. Constitutia din anul 1866 Context: Aducerea unui print strain pe tronul Roméniei mai fusese propusi si in rezolutiile Adunirilor ad-hoc din anul 1857. La 10/22 mai 1866, a sosit in tara printul Carol de Hohenzollern- Sigmaringen, care fusese acceptat de populatia cu drept de vot prin plebiscit. Dup alegerea ei, Adunarea Constituanta a discutat, incepdnd de la 1/13 mai 1866, proiectul de Constitutie redactat de Consiliul de Stat. Aceasta a reprezentat un compromis intre liberali si conservatori. Principalele cauze ale elaboratii constitufici au fost: dorinta oamenilor politici romani de a organiza un stat cu adevarat modem si dorinfa lor gi a regelui de a crea o imagine favorabili Roméniei pe plan international. Elaborata dupa modelul celei belgiene din anul 1831, Constitufia Romaniei a creat cadrul juridie necesar dezvoltarii statului roman modern. Ea proclama oficial numele de Romania si nu Ricea nicio referire la suzeranitatea Imperiului otoman sau la garanfia colectival a Marilor Puteri,exprimind astfel dorinta de independent. Constitutia a fost promulgata de domn la 30 iunie 1866 fra a avea acordul Puterilor Garante si a intrat in vigoare la 1 iulie 1866. Principiile Constitugiei: suveranitate nafional’, guvernare reprezentativa, separarea puterilor in stat, responsabilitate ministerial, monarhie ereditard, drepturi si libertafi cetaijenesti Principalele prevederi — statul romén poarté oficial numele de "Romania" si ereditara; te organizat ca monarhie constitufionala ~monarhul dispune de atribufii atat in domeniul puterii executive, cat yi al celei legislative: — este seful statului si comandantul armateis —numeste pe membrii guvernului —are drept de inifiativa legistativa, — bate moneda; —acorda decoratii; —are drept de amnistie si gratiere; —are drept de "veto absolut" (poate respinge sancfionarea unei legi votate de Parlament); - putea convoca, aména sau dizolva Adunarea Deputatilor sau Senatul, - putea si declare rizboi gi si incheie pace. - actele sale intrau in vigoare doar daca erau contrasemnate de un ministru, ~ separarea puterilor in stat: — puterea legislativa: Parlamentil (Bicaméral, format din'Senaf si Adinarea Deputajilor, membrii si fiind alesi pe baza votului censitar) - dezbited si adopta bugetul, vota, moditiea sau abroga legile, avea drept de interpelare, de demitere a guvernului etc. — puterea executiva: guvernul - elaboreaz proiectele de legi (trimise spre discujie Parlamentului) si gestioneazaitreburile curente ale statului. — puterea judecitoreascd: instanfele de judecatd, Curtea de Casafie; sentinjele se pronunjau in numele legii. Constitusia prevedea largi drepturi si libertafi cetijenesti (dreptul de asociere, libertatea persoanei, inviolabilitatea domiciliului, garantarea proprietifii,libertatea constiin presei etc), existdnd insa si o discriminare cu privire la exercitarea acestora, precum sila acordarea, cetateniei romaine, pe care o puteau obtine “numai strainii de rit crestin”, astfel fiind exclusi locuitorii evrei gi turei (art. 7) a cuvantul a in vigoare pana in anul 1923, Constitujia de la 1866 a fost amendati de mai multe ori: in 1879, a fost modificat articolul 7, anulndu-se interdictia obfinerii cetifeniei romane de catre cei dealtd religie decét cea crestinai; colegiilor electorale (de la 4 1a 3), censul a fost scdzut, iar pentru cei care absolviserd invatamantul primar a fost eliminat, astfel Constitufie, s-au creat posibilitajile inf&iptuirii ulterioare a reformelor electoral (introducerea votului universal) si agra, in 1884 s-a introdus noua titulaturd de Regat, s-a redus numarul s-a extins dreptul de vot; in 1917, prin modificarea unor articole din Consecinjele elaboriirii Constitutiei din 1866: Romania devine un stat modern, guvernat dupa principiile liberalismului: separatia puterilor in stat, drepturi si libertii cetifenesti, garantarea proprietafii private, Romania va avea o viafa politica stabil, al cirei garant este regele, care are, prin Constitutie, rolul de a pastra echilibral intre fortele politic si institutile statului 3. Constitutia din 1923 Context: Realizarea Marii Uniri din 1918 a ficut necesard adoptarea unei noi legi fundamentale, potrivita noilor realitaji politice, economico-sociale, etnice si institusionale. Problema minoritajilor najionale si confesionale eéipitase 0 nous dimensiune o dati cu unirea Basarabiei, Bucovinei si a Transilvaniei, iar prin tratatele de pace RomAnia era obligati si le garanteze drepturile. De asemenea, in Romania se infaptuiserd deja unele reforme, precum introducerea votului universal si improprietarirea {aranilor, dup’ exproprierea marilor mosii, care necesitau consacrarea in prevederi constitutional Elaborat in ann! 1923, proiectul Constitufici a fost supus dezbaterii parlamentare. Constitutia a fost adoptatd de Parlament pe 27 martie, dupa care a fost promulgata de regele Ferdinand I, la data de 28 martie 1923, fiind publicata in Monitorul oficial o zi mai tarziu, Aceastii lege fundamental avea\138 de articole, cuprinse im8\titluri, dar 76 dintreele au fost plstrate din vechea Constitutie, ffrd nicio modificare. Legea fundamentald se intemeia pe prineipiul suveranitifii nafionale (Romania era “stat nafional, unitar si indivizibil”), in care se aplica principiul separdrii puterilor. Principiile Constitutiei: suveranitate national’, guvernare reprezentativa, separarea puterilor in stat, responsabilitate ministerial, monarhie ereditara, drepturi gi libertati cetatenest. Prevederi: 1. separarea puterilor in stat: puterea legislativa’ - exercitati de rege si Parlamentul bicameral (Senat, Adunarea Deputatilor); — puterea executiva - incredinfata regelui si guvernului (format de partidul sau alianfa care céstiga alegerile parlamentare);— puterea judecitoreascai - atribuita inaltei Curti de Justitie si Casatie si instanfelor de judecaté: 2. atributiile monarhului: este seful statuluis define comanda armatei; — numeste pe primul-ministru; —actele sale devin valabile numai daca sunt contrasemnate de ministrul de resort; —acorda decoratiis —bate moneda; —are drept de gratiere si ami 3. drepturile gi libertajile cetafenesti sunt acordate fara deosebire de originea etnic’, limba si religie: — egalitatea cetifenilor in fata legii, — votul universal, — libertatea presei, — libertatea intrunirii si asocierii, - libertatea constiintei 5.a. ‘Importanja adoptarii Constitutiei: ~ consacra in plan juridie Marea Unire din 1918 si contribuic la consolidarea acesteia, - creeazi cadrul democratic al vielii politice in Romania pan’ in anul 1938; - asigurai stabilitatea interna, politica, etnicd si culturald, prin recunoasterea drepturilor egale pentru tofi cetaifenii, fara deosebire de etnie. Context: Slabirea partidelor politice (Ia alegerile din 1937 niciun partid politic nu a obfinut 40% nismului pe plan international au pentru a putea forma singur guvemul) si ascensiunea revi alimentat propaganda carlist care acredita ideea c& atribufiile sporite ale regelui ar fi favorizat unitatea nafiunii necesari pentru salvarea Roméniei Mari, in urma instaurarii regimului autoritar al regelui Carol al II-lea a fost necesara adoptarea unei noi Constitutii, care s& reprezinte baza juridica a noului regim politic. Astfel a intrat in vigoareConstitufia din 27 februarie 1938, acceptati de populatie prin plebiscit (declaratie verbal consemnati pe liste separate pentru cei cu “da” si cei cu “nu”). Regele capata puteri sporite in stat, monarhia devenind prineipalul centru de putere, toate celelalte puteri (parlamentul, guvernul si ch puterea judecditoreasca) fiind subordonate regelui Carol al Il-lea, care acapara principalele parghii ale statului. Separarea puterilor in stat era practic desfiintata, regele exercitind puterea legislativa, prin intermediul Parlamentului si puterea executiva prin intermediul Guvernului. Constitujia a oferit cadrul necesar pentru desfiinjarea partidelor politice in martie 1938 si Prevederi: - regele era “capul statului”, - regele putea emite decrete-legi, ministrii erau rispunzitori numai in fata regelui, - regelui ti aparfinea inifiativa revizuirii Constitutiei, - puterea judecaitoreasca se exercita in numele regelui, - regele putea convoca, inchide, dizolva ambele camere ale Parlamentului sau numai una dintre ele sile putea amana lucratile, in Adunarea Deputatilor puteau fi alesi doar cei care practicau o indeletnicire cuprinsa in categoriile agricultura si mune manual, comert si industrie, ocupatii intelectuale, Regele numea jumatate dintre membrii Senatului. Dreptul la vot era ridicat la 30 fanisiinuimai pentru stiutorli de)carte, Se acorda/dtept de a alege (nu si de a fi alese) si femeilor. Alte preved le Constituti - era interzisa orice propaganda impotriva formei de guvernamant, - era interzisi lupta de clas, - justia putea controla scrisorile, telegramele, convorbirile telefonice; - manifestatile si orice intrunire erau controlate de polifie. Constitujia a fost suspendati la 5 septembrie 1940, 0 dat antonescian, cu instaurarea regimului Consecinge’ ile in care, in Europa, tot mai multe state aveau regimuri politice autoritare sau totalitare, Constituyia din 1938 impunea o noua viziune privind ordinea economic’ si social,Aceasta presupune restringerea drepturilor puterii in mana monarhului, in cadrul unui regim de tip autoritar. Regimul personal al lui Carol al I-lea a modificat raportul de forfa dintre puterile statului, anuland controlul reciproc, garantiile care protejau libertitile individuale. libertatilor democratice in favoarea concentrarii a eliminat Regimul antonescian care i-a urmat a ficut un pas mai departe. Presedintele Consiliului de Ministri concentra toate puterile, devenind conducatorul statului, in vreme ce regele, aruncat intr-0 pozigie strict ceremonial’, functioneaza in umbra sa. 5. Constitufiile din perioada regimului comunist (totalitar) a) Constitufia din 1948 Context: Dupii 23 august 1944 s-a revenit la Constitutia din 1923. Majoritatea forfelor politice interne au susfinut necesitatea revenitii férii la cadrul democratic, dar injelegerile secrete dintre marile puteri pecetluisera soarta Roméniei. Primul guvern comunist s-a format in 1945, dar, pentru ca seful statului era ined regele Mihai, comunistii nu au reusit sa instituie atunei un regim totalitar. La 30 decembrie 1947, regele a fost silit si abdice, Romania fiind proclamatii republicd. Noile conditii politice, dar mai ales schimbarea formei de guvemnare, au fécut necesara adoptarea altei Constituti, fapt realizat in 1948, dupa modelul Constitutiei sovietice din 1936, Conform acesteia, numele f&rii era Republica Popular’ Romana, “stat popular, unitar, independent si suveran” (axt.1) care “a luat fiinfé prin lupta dusii de popor, in frunte cu clasa muncitoare, impotriva fascismului, reactiunii si imperialismului” (art.2). Statul era definit ca *democrat-popular”, bazat pe dietatura proletariatului, puterea fiind expresia alianjei dintre “clasa muneitoare si i primei: 1ea muncitoare”, rolul. conducdtor revenind Principiile Constitutiei: monopolul puterii apartine-partidului- unie, phitipartitismul era inlaturat, principiul separarii puterilor in stat era desfiintat. Aceste principii se regasesc la toate constituiile regimului comunist. Prevederi: - organul suprem al puterii in stat era Marea Adunare National (alegea prezidiul, aproba guvernul si componenta acestuia, vota le; ie etc.); in perioada dintre adundrile acesteia, atribufiile supreme in stat erau exercitate de Prezidiul Marii Adundri Nationale, acorda amnis ~ puterea executiva (in fapt singura putere real) aparjinea Consiliului de Ministri, compus din presedinte, unul sau mai mulfi vicepresedinti si din ministri, ~ puterea judecditoreasca era reprezentata de instante si Curtea Suprema, dar independenfa justifiei era practic desfiinfata prin intervenfia factorului politic, - toate domeniile vietii sociale se aflau sub controlul statului,- drepturile si libertatile cetifenesti erau ingridite, nefiind permisa nicio forma de opozitie politica, - dreptul la vot era universal, de la varsta de 18 ani, cu exceptia ”persoanelor interzise” (astfel au fost privati de drepturi adversarii regimului). Constitufia nu prevedea in mod expres c& rolul conduedtor in stat revenea Partidului Muncitorese Roman, dar organele de stat erau subordonate acestuia, Consecinte Constitutia a creat cadrul legal pentru trecerea spre un regim guvernamental intemeiat pe monopartitism, precum si spre nafionalizarea mijloacelor de productie si o economie centralizat si dirijata politic. Puterea politica are drepturi nelimitate, fapt care se deduce atat din prevederile legale, dar. mai ales prin aplicarea abuziva a acestora (ele nu sunt intotdeauna explicite, ceea ce last loc interpretarii in sens totalitar). in practic’, orice funcfionar de stat era si membru al partidului, deci era subordonat sefului partidului. Aplicarea acestei constitufii a transformat Romania in stat totalitar deoarece drepturile si libertatile cetifenesti nu au fost deloc respectate. De fapt, adevaratul conducdtor era seful Partidului Muncitorese Roman, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Voinga sa arbitrara, dar si a altor oameni politici sau funetionari publiei, era adevarati lege. b) Constitufia din 1952 in septembrie 1952, in condifiile amestecului U.R.S.S. in treburile inteme ale statului roman, a fost adoptata o noua consfitujie care nu aducea modificari fundamentale in organizarea politica, dar incdlca foarte grav independenta statului roman. in capitolul introductiv se specifica ajutorul acordat de U.R.S.S. pentru eliberarea teritoriului roménese de ocupatia germana gi faptul e politica externa a Roméniei este una de prietenie cwUR'SS. Aceastd Constitutie copiazi Constitufia stalinista din 1936: - Rominia este un "stat al oamenilor muncii de la orase si sate”, ~ baza puterii o reprezinta “alianfa clasei muncitoare cu tardnimea muncitoare, in care rolul conducator apartine clase’ muncitoare” - este subliniat “rolul conducdtor al partidului” unic in stat; a dat - este menfionat& pentru pri aservire a cetifenilor, *proprietatea socialista”, care a constituit mijlocul economic de - principiul de baza al puterii de stat era dictatura proletariatului; = regimul de stat al Roméniei este ,regimul democragiei populare”, care reprezint& puterea oamenilor muneii©) Constitutia din 1965 Context: in 1965 a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej si noul sef al Partidului Comunist a fost ales Nicolae Ceausescu. El a afirmat deschis independenfa farii fafi de U.R.S.S. De asemenea, considera c& Romania ffcuse un drum important inspre crearea unei societii egalitare, adic& socialiste (se finalizase nafionalizarea si colectivizarea). Aceste dowd aspecte necesitau adoptarea unei noi Constitufii, care a intrat in vigoare pe 21 august 1965. Articolul 1 al noii constitutii mentioneaza c& numele statului este Republica Socialist Romania si ci este un stat suveran, independent i unitar, cu un teritoriu inalienabil si indivizibil, Rolul conducdtor al partidului unie este reliefat si mai pregnant, in articolul 3, care prevede ci “In Republica Socialista Romania, forfa politica conducétoare a intregii societéii este Partidul Comunist Romén.”. Suveranitatea poporului era exercitata prin intermediul Marit Adundri Nationale, “organul suprem al puterii de stat, unicul organ legiuitor al RSR”. Membrii acesteia erau alesi prin vot universal, egal, direct, secret de cditre tofi cetifenii cu drept de vot de la 18 ani in sus. Guvernul isi pistra numele de Consiliul de Ministri si era definit ca “organul suprem al administrafiei de stat”. Sunt prevazute drepturi si libertai cetifenesti (libertatea cuydntului, a presei, a intrunirilor, a demonstratiilor etc.), dar nu impotriva “oranduirii socialiste si a intereselor celor ce muncesc”. Economia Romaniei este proclamata ca socialist, adicd economie bazati pe proprietatea de stat si cooperatista asupra mijloacelor de productie. Acest lucru este reafirmat prin prevederea conform careia bogafiile de orice natura aparfin statului, Este mentionata si proprietatea personals, dar ea este limitata la casa de locuit si constructiile gospodaresti anexe, terenul pe care se afla, animalele de productie si inventarul agricol marunt. in ceea ce priveste institutiile statului, apar modifieati importante fats Ge) Constitutiile anterioare. Marea Adunare Nafionala este condusi dé un-organism numit Consiliul de Stat, care inlocuieste Prezidiul Marii Adundri Nationale. Din 1974, o dati cu revizuirea Constitutiei (28 martie) si introducerea functiei de presedinte al Republicii, aceste prezideaz Consiliul de Stat, ceea ce demonstreaza o noua intrepatrundere intre puterea legislativa si cea executival Presedintele este ales de Marea Adunare Nafionala si are si funefia de comandant suprem al forfelor armaté; Cele mai importante atribufii ale sale sunt: numeste si revocd ministri si alti functionari publici, acorda gradele militare, conferd decoratiile si titlurile de onoare, acorda grafierea, acorda cetifenia roménd, incheie tratate internafionale, emite decrete prezidentiale si decizii ete Consecinge: Prin aceasta constitutie se confera statului roman un clar caracter totalitar comunist, deoarece se afirma rolul politic conducdtor al partidului comunist si se specifica faptul c& economia este bazatai pe proprietatea de stat,Se afirma statutul international al Romaniei de stat independent si suveran, ceea ce lipsea Constitutiei din 1952, Concluzii: Constitufiile din perioada regimului comunist au reflectat caracterul totalitar al exereitacii puterii de cAtre Partidul Comunist Roman, cuprinzind prevederi specifice privind exercitarea monopolului puterii, statutul proprietafii, limitarea drepturilor si libertitilor cetifenesti, subordonarea cetifenilor fafa de stat 6. Constitutia din 1991 Context: Praibusirea regimului politic comunist in 1989 si revenirea Romaniei la un regim democratic au impus adoptarea unei noi Constitufii, care si fundamenteze statul de drept, pluripartitismul, separarea puterilor in stat si garantarea drepturilor si libertitilor cetafenesti. Aceasti lege fundamentalé a fost votat de Parlament (21 noiembrie) si aprobata de populatie prin referendum (8 decembrie) in anul 1991, Prineipiile constitujionale erau: instaurarea statului de drept, regimul democratic, separarea puterilor in stat, revenirea la pluralismul politic, drepturi si libertaqi cetifenesti, responsabilitate guvernamentala., Art. 1 prevede e& "Roménia este stat national, suveran si independent, unitar i indivi in care forma de guvernimant este republica. De asemenea, Romania era deelarata "stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertagile cetdtenesti, libera dezvoltare a personalitapii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate”. Un principiu de baz al noii constitutii era acela cA “suveranitatea nationald apartine poporului roman, care o exercitd prin organele sale reprezentative si prin referendum.” Prevederi: Potrivit Constitutiei din 1991, principalele institutii ale statului romén sunt: 1. Parlamentul: - reprezinta puterea legislativa, - are o struetura bicamerald (Senat si Camera Deputatilor), ~ este ales pentru un mandat de 4 ani, prin vot universal, adopta legile, bugetul de stat, controleaz guvernul, poate deschide anchete. 2. Guvernul: - reprezinti puterea executiva, ~ este alcatuit din randul partidului sau aliantei care cdstig& alegerile parlamentare,~ este format din prim-ministru, ministr, alti membri, ~ se supune controlului parlamentului, ~ adopta hotarari si ordonante. 3. Presedintele: ~ este ales pentru cel mult 2 mandate, - are rolul de mediator intre puterile statului si de garant al respectarii Constitujiei de catre acestea, - este comandantul suprem al armatei, ~ incheie tratate, - promulga legile, ~ confera decoratii. 4. Justi ~ este cea de-a treia putere in stat, - este independenta fata de puterea legislativa si cea executiva, - este reprezentata de judecatori si de inalta Curte de Casatie si Justitie, Drepturi si libertii cetiijenesti: libertatea persoanei, libertatea de opinie, libertatea de asociere, libertatea cuvantului, dreptul la proprietate, dreptul la libera circulatie ete. Aceast’ Constitutie a fost revizuit’ in 2003 pentru a pune legea fundamentald in concordangi cu noile realitifi impuse de viitoarea aderare a Romdniei la Uniunea European’. Articolele revizuite au fost aprobate de populajia cu drept de vot prin referendum (18 octombrie). Una dintre cele mai importante modificiri se referd la alegerea presedintelui, péntru un mandat de 5 ani, in loc de 4 ani conform prevederilor anterioare: Consecinge: Prin Constitujia din 1991, Romania redevine stat democratic si stat de drept (adied un stat ale carui legi se bazeazA pe respectarea drepturilor si libertifilor cetdfenesti, un stat in care functionarea institufiilor se face pe baza legilor, justitia este independentd, iar cetifenii sunt protejati de excesul de autoritate al institufiilor). Trecerea de la statul autoritar comunist la statul de drept a intimpinat anumite dificultifi, Intrarea Roméniei in Uniunea European in 2007 a fost o recunoastere la nivel european a faptului cd in fara noastra statul de drept functioneaza,