UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEL Fizica constructiilor Calculul acustic al unei sali de capacitate medie Partea Il Calcul acustic” indrumar metodic { * . CHISINAU, 2009Universitatea Tehnicd a Moldovei Facultatea Urbanism si Arhitectura, Catedra Arhitectura Fizica constructiilor Calculul acustic al unei sali de capacitate medie Partea Il ,,Calcul acustic” indrumar metodic Chisinau U.T.M. 2009Indrumarul metodic reflect sarcinile, conjinutul gi etapele executirii lucrarii de curs. Lucrarea de fat aduce un mare aport in rezolvarea problemelor de acusticé de la cele mai simple pana la cele mai complexe si este un ajutor necesar si de actualitate in proiectare. Insusirea acestor cunostinfe va permite arhitectilor s& se orienteze in toata gama de probleme complexe ale proiectirii unei sali de concert cu aplicarea cunostinfelor in practica. indrumarul metodic este destinat studenjilor specialitatii 2401 Arhitectura cu forma de invajimént la zi si cu frecvenfi redusi. Autori: lector superior Valeriu Ivanov lector superior Ludmila Ivanov Redactor responsabil: conf. univ., dr. Mihai Dobrey Recenzent: conf. univ., dr.Nistor Grozavu Bun de tipar 24.12.09. Formatul hartiei 60x84 1/16 Hirtie ofset. Tipar RISO ajul_ 100 ex, Coli de tipar 2,5 Comanda nr. 117 U.T.M., 2004, Chisiniiu, bd. $tefan cel Mare, 168. Sectia Redactare si Editare a U.T.M.. 2068,Chisinau, str. Studentilor, 9/9 ©UTM,, 2009 CUPRINS PREFATA, 1. MIC ISTORIC 2. ACUSTICA SALILOR DE SPECTACOL 21. Fizica sunetului in siti 22, — Reverberatia si durata ei. 221. Determinarea timpulut de reverberajie normat pentru sala de concerte cu volumul de 6400 m 21 2.22. Determinarea timpului de reverberatie normat la frecvenjele 125 Hz, 500 Hz, 2000 He. meee DD 2.23. Determinarea abaterii de + 10% a timpului de reverberate normat la frecventele 125 Hz, 500Hz, 2000Hz 23 23. — Absorbtia energiei sonore. Determinarea timpului de reverberatie optim -” 2.3.1. Determinarea absorbjiei sonore totale pentru sala de concerte cu volumul de 6400 mt. 26 232, Determinarea coeficientului mediw de absorbjie sonord pentru sala de concerte cu volumul de 6400 m la Srecvetle 125 Hs, 500 Hs sf 2000 He in conformitate cu formula 2.18 ... ; 28 23.3. Determinarea timpului de reverberaje pentru sala de concerte cu volumul de 6400 m' la frecventele 125 Hs, 500 Hz si 2000 Hz in conformitate cu formulele 2.19 $3 2.20 mu fea 23.4. Recaleularea absorbiei sonore totale pentru sali de concerte cu volumul de 6400 I rocetenerene 29 23.5. Recaleularea coeficientului mediu de absorbtie sonora pentru sald de concerte cu volumul de 6400 n° la frecvenjele 125 Hz, 500 Hz si 2000 Hz in conformitate ex formula 2.18 on i 312.3.6. Recaleularea timpului de reverberatie pentru salit de concerte cu volumul de 6400 m’ la frecvengele 125 Hz, 500 Hz si 2000 Hz in conformitate cu formulele 2.19 $i 2.20... = a) 24. — Condiiile acustice fundamentale ale sél 32 3. CALCULUL ARTICULARI $I CLARITATI VORBII 34 a. Determinarea articularii sunetului. 36 3.2, Determinarea clarititii vorbir — 37 3.2.1. Determinarea coeficientului mediu de fonoabsorbtie in incdipere 1a 100% sal pli rn 38 3.2.2. Determinarea lungimii primilor reflexii de la sursa sonora pana la spectator nnn dB 3.2.3, Determinarea coeficientului claritdyii vorbirii la frecventa de 125 He 39, BIBLIOGRAFIE. 40 PREFATA ‘Acustica constructiilor, capitol al fizicii constructiilor, se ocupa cu problemele legate de propagarea si receptionarea energiei acustice, astfel tratate inet sA find seama de specificul stiinjei constructiilor si de scopul asiguririi confortului in interiorul unitifilor funcfionale din cladiri. S-a constatat ci zgomotul marilor orase, care nu inceteazd nici in timpul nopfii, tulbur& sistemul nervos al locuitorilor. Problemele de acustica se refer, pe de o parte, la izolarca fonica a construcfiilor, urménd eliminarea sau cel pufin diminuarea nivelului de zgomot sau a sunetelor suparatoare si, pe de alti parte, la tratarea sililor de auditie, unde obiectul principal este punerea in valoare a sunetelor si difuzarea lor pentru o audifie de calitate. Principalele surse de zgomot care pot afecta unititile functionale din cladiri sunt: zgomotele din exterior, zgomotele provenite din explostarea curenti a unitifilor funcfionale, zgomotele provenite de la spafiile tehnice (centrale de instalatii, posturi trafo, instalajii de ascensor si condifionare a acrului etc.) sau comerciale. Problemele privind acustica cladirilor se refer’ la dou aspecte distincte: = studiul sunetului ca factor nociv (zgomot) in constructii si miasuri de protectie sau de izolare acustica; — _ studjul condifiilor pentru o bund auditie in sili, auditorii etc., constituind acustica incdperilor. Dezvoltarea constructiilor social-culturale in viitor implica © largi si aprofundaté cunoastere a principiilor de acusticd arhitecturala, iar cerinfele de confort acustic in locuinge gi unitifi industriale implica masuri eficiente de protecjie contra zgomotului. Izolarea acusticd intervine la cladirile de locuit si social- culturale, 1a construcfiile industriale si in spafiile de circulatie urbana, in exteriorul si interiorl constructiilor. 3sPreocupatile stiinjifice privind izolarea acusticd a clidirilor si asigurarea condifiilor optime pentru audifia cuvantului si a muzicii, in ineSperi si sili, sint condifionate de cunoasterea sunetului ca fenomen fizic gi fiziologic. Necesitatea actual a miésurilor constructive pentru combaterea zgomotului rezult din urmatoarele cauze: - cresterea considerabila, in ultimii ani, a surselor de zgomot; ~ cresterea zgomotului datorité mijloacelor noi de circulatie gi a intensitifii circulafiei pe straizi; ~ cresterea zgomotului industrial datoriti dezvoltarii industriilor $i a instalatiilor industriale; ~ dezyoltarea traficului aerian cu avioane turboreactoare si supersonice. Abordarea miasurilor de protectie acustic’, in aceste condifii, este necesara avénd in vedere numeroase tulburari de natura nervoas%, a bolilor de inima, a bolilor cardiovasculare si a altor efecte fiziologice vatimatoare la care este supus omul modern, Acfiunea nociva a zgomotelor, cu efecte de poluare sonora a mediului ambiant, se explicd prin aceea c& vibrafiile sonore se transmit asupra creierului si in acest mod asupra intregului sistem neurovegetativ, puténd crea astfel dezechilibre ale organismului, insomnii, nevroze, boli digestive, boli de inima etc. Lehman stabileste urmatoarele valori ale _nivelului zgomotelor in functie de efectele ce le produc: — _ intre 30 si 60 dB, efecte mai ales psihice; = intre 65 si 90 dB, efecte psihice si vegetative (ai ‘mai mare parte a zgomotului de circulatie); ~ fintre 90 si 120 dB, efecte psihice, vegetative gi otologice. La zgomote ce au nivelul de intensitate de 130 dB se produce lezarea total a organului auditiv, la 150 dB apar arsuri ale pielii si la 180 dB acfiunea zgomotului este mortala. Necesitatea unor masuri de protectie acusticd se impune si datorita tendinfelor actuale privind folosirea noilor materiale de construcfie, si a alc&tuirii elementelor de constructie, si a 6 intr cea constructiilor in ansamblu, Tendinfele micgorarii _grosimii elementelor masive si extinderii elementelor usoare implic& masuri de izolare acustict a tuturor constructiilor noi, in special in domeniul freevenjelor joase. Realizarea confortului la_noile construcfii este indisolubil legati de masuri constructive eficiente privind protecjia si combaterea zgomotului pe cai multiple (la surs&, la transmisie, prin absorbfie etc.) Ce este de ficut pentru a indepirta, sau cel putin a ameliora situatia critica creat in marile aglomerri omenesti, unde productia si circulafia sint de cele mai multe ori surse de zgomote ce se propaga nestingherit? Ce este de ficut pentru ca sunetele pe care dorim sa le auzim, cand ascultim un curs, 0 conferinjé sau asistim la un spectacol, si fie redate in cele mai bune conditii de inteligibilitate si claritate, astfel incat fara efort s& le infelegem si participarea sa fie usoara si plicuta? Raspunsul la aceste intrebari face obiectul Acustica Athitecturala, care se adreseaz atit studentilor cit si proiectangilor de tot felul de constructii si instalafii si chiar marelui public. Acest obiect are ca scop popularizarea in randul —studentilor, proiectanfilor, tehnicienilor, inginerilor si arhitectilor a nofiunilor de acustica, necesare in sistematizarea oraselor si in proiectarea constructiilor de tot felul si a instalafiilor precum si masurile ce trebuie luate pentru izolarea zgomotelor, daundtoare sinatitii omului, randamentului de lucru si confortului locuinfelor. Acustica arhitecturala se compune din doua parfi: prima parte se ocupa de probleme generale asupra sunetelor si nofiunii de acusticdyaplicate la construcfii; de asemenea ea cuprinde izolarea fonic& a construcjiilor de tot felul, materialele folosite, detaliile de proiectare si condifiile unei bune acustici a slilor; a doua parte trateazi problemele proiectarii studiourilor si a incaperilor anexe. In proiectarea de specialitate, colaborarea intre arhitecti si specialistii acusticieni este permanenté, de la stabilirea programelor pani la terminarea executiei lucririlor si darea in exploatare a constructiilor. in aceasta colaborare arhitectii trebuie si aiba o 7contribujie creatoare, alegind intre cea ce este esential pentru tespectarea principiilor funcfionale yi cerinfele generale estetice, pentru a nu da loc la interpretari care, prin esenfa lor constructiv - functionala, ignora acel atribut necesar pentru inscrierea opierei in domeniul arhitecturii — aspectul estetic, __ Pentru a modela formele si volumele in acest nou gen de proiectare, trebuie s& cunoastem principiile stiinfifice ale acusticii arhitecturale, tehnologia procesului de productie sonori, _rolul, interdependenfa i functiunile inc&perilor (studiouri izolate si anexe tehnice, grupuri de studiouri si ansambluri de radio-televiziune). Consideram ca in acest sens obiectul de fat aduce un mare aport in rezolvarea problemelor de acustici de la cele mai simple pana la cele mai complexe si este un ajutor necesar gi de actualitate in proiectare. __Insusirea acestor cunostinje va permite athitectilor si tehnicienilor sé se orienteze in toat’ gama de probleme, de la izolarea fonicd a construcfiilor sau tratarea acusticd a unei sali de conferinfe i pani la problemele complexe ale proiectirii unei sali de concert. Autorii 1. MICISTORIC in istoria arhitecturii, acustica este prezenti inc’ din antichitate. Preocupitile privind acustica cladirilor dateaz& din timpuri strvechi, in perioada dezvoltarii culturii grecesti, Aristotel (384— 322 i.exn.) clasifica ramurile acusticii fi ~ propagarea undelor sonore; ~ constructia instrumentelor muzicale; = simecanismul auzului. Civilizatia antic’ se preocupa de construcfii de teatre si temple (Vitruviu sec.I i.e.n.), in arhitectura anticd, preocupirile de acustica se refereau in special la construcfiile in aer liber (amfiteatre), Galileo si Newton, inca in secolul al XVI-lea si respectiv al XVIl-lea, faceau investigatii privind propagarea undelor sonore. in 1566 apare prima carte speciala privind auzul (Kogter 1534—1600). Prima carte intitulatd Acustica” apartine lui Chladni (1756—1824), Intre ani 1810 si 1830 Young, Fresnel, Fourier, Poisson, Laplace $i alfii dezvolta teoria propagirii undelor elastice si termice. in 1851 Corti (1822—1876) descrie structura urechii ca organ al auzului. Prima lucrare moderna intitulat& ,,Teoria sunetului” apare in 1878 si se datoreaza lui Rayleigh (1842—1919). Acustica spafiilor inchise (incaperilor) este 0 preocupare relativ recent. Primele elemente fundamentate stiinfific, privind acustica cladirilor, au fost precizate de c&tre Sabine (1868—1919), la inceputul secolului nostru. El a stabilit relatiile care leaga volumul si absorbfia acustic’ ale incperii de durata de reverberafie (1895), pundnd astfel bazele metodei geometrico-statistice, valabila gi astizi in acustica cladirilor. Metoda geometrica este completata in prezent cu metoda cAmpului sonor, studiat cu ajutorul ecuatici undelor.2. ACUSTICA SALILOR DE SPECTACOL 24. Fizica sunetului in sali Bazele fizice ale acusticii incaperilor au fost stabilite initial pe cale experimentala. Confirmarea lor teoreticd si criteriile psihologice care intervin in proiectarea acusticA a incperilor sint stabilite relativ recent. in antichitate oamenii aveau preocupari privind realizarea acustic’ a constructiilor in aer liber, aga cum sunt vestitele amfiteatre. Asifel la teatre de vara, pentru a se obtine o bund difuzivitate, in afara de energia sonora directa s-a folosit si energia reflectati de peretele de scena si de podium (fig. 2.1.), ceea ce contribuia la cresterea intensitaii sonore. @ 2.1. Difuzivitatea energie’ sonore la tatre in aéF er: — sus Sonor ps. — perte seen p.,— podium reflecting — eadene Astizi intereseazi in mod special propagarea sunetelor in spatii inchise, pentru asigurarea conditiilor optime de auditie la cinematografe, sili de concerte, sali de spectacole, teatre, cluburi, auditorii, Daca in aer liber legile acusticii sint mai usor de aplicat, in spafii inchise este necesar si se cunoasca relajiile fundamentale care leaga undele sonore de caracteristicile spatiale ale salilor si de caracteristicile de absorbjie ale materialelor folosite la finisarea inc&perilor in interior. intr-un punct A al unei incdperi, daca S este 10 sursa sonora (fig, 2.2.), acfioneazA pe lang energia incidenta si energia reflectat, suprapundndu-se. Fig, 2.2. Energia sonora incidenta si reflectat& intr-un spatit Studii efectuate de Sabine, la inceputul secolului nostra, au condus la metoda de calcul statistico-geometrica, care permite stabilirea unor relafii cantitative intre volumul, reflexia sau absorbjia acusticd a sililor si durata de reverberafie, ce exprima calitatea acustica de baz a inctperilor. 7 —22 m, cand apare ecoul; b) undele emise in § spre pere{i parcurg drumul 2(d2+d1), jntalnindu ~ se cu undele reflectate de pereti si fiind in faz, se suprapun sporind intensitatea lor de 10 - 15 ori, dand nastere de ecou — falfaeala. Fig. 2.14, Conditia geometric la si Fig, 2.13. Conditjia geometric de cy perejineparaleli reflectani pentr apariie a ecoului. evitarea ecoului. 16 Pentru evitarea fenomenului de ecou ~ falfieali se recomanda ca perefii longitudinali ai salii, in plan orizontal (fig. 2.14.), s& fie paraleli, iar fafi de vertical este indicat 0 ugoara inclinare. 2.2. Reverberatia si durata ei Reflexiile sonore se succed la intervale de fractiuni de secundd, nedistincte una de cealaltéi, si sint percepute de ureche ca © prelungire continudé a sunetului dupa oprirea izvorului, cu 0 reducere progresivé a intensitiiii, Aceasta prelungire se numeste reverberatie. Reverberatia deci se poate defini ca ansamblul efectelor rezultnd in multiplele reflexii sonore ce urmeaz4 repede una dupa cealalt& si datorit& carora sunetul persist un timp intr-o incipere, dupa oprirea sursei sonore. Reverberatia se deosebeste fundamental de ecou, care dupii cum am vazut este 0 reflexie unica, dand o repetare distinct& de \ sunetul inifial. Ecoul repet sunetul. Reverberafia il prelungeste. Durata reverberatiei este timpul care desparte clipa de oprire a sunetului de cea in care intensitatea sa medie este redusd cu 60 dB. Durata de reverberatie (T) care reprezintA timpul necesar pentru ca densitatea de energie din incipere s& ajunga, dupa incetarea emisiei sursei sonore, Ia a milioana parte din valoarea ei stafionara: (se&derea nivelului acustic cu 60dB reprezinta timpul necesar energiei sonore pentru a se micsora de un milion de ori 10 log 1000000=60) Vv T=0, te in secunde 1) unde: A ~ suprafata total de absorbtie Durata reverberajiei se mésoard in secunde si este proportional cu volumul incaperii si invers proportionald cu absorbfia. Ea se misoard cu formula lui Sabine: 1 eee0,163 Yas s: (2.2) ~ este durata de reverberatie ; V-volumul ; @ - coeficientul de absorbjie specific al diferitelor suprafefe; S- suprafafa desfasuraté a incdperii). T und Timpul de reverberajie constituie un criteriu de bund auditie” pentru salile de audifie public’. intr-o sald, caracterizata printr-un anumit timp de reverberatie, influenta acestuia se reflect’ in prelungite impulsuri, dupa incetarea emisici. Cand timpul de reverberafie al unei inedperi este prea scurt, reprezentatiile recitative si mai ales cele muzicale sun& uscat si fara culoare, cfind dimpottiva, este prea lung, tonurile izolate intra unele in altele si cuvintele nu se mai infeleg, in timp ce muzica suna spalacit gi confuz, Silile de conferinfe si cinematografice (deci unde predomina vorbirea) trebuie si aiba un timp de reverberatie scurt; un timp mai lung este necesar la silile cu diferite tipuri de productii muzicale, Rezonanja este fenomenul prin care o sursi sonori transmite vibrafii de anumita frecvenfé unui obiect invecinat, care vibreaza prin excelenja pentru acea frecventé, fiind frecventa sa proprie. Daca un difuzor emite destul de puternie in apropierea unui pian, se observa cd, pentru anumite tonuri, anumite coarde ale pianului intra in rezonanfi. Daca oprim brusc difuzorul vom putea identifica vibrafii ale coardelor de acelagi ton cu ultima nota destul de putemic emis de difuzor inainte de a fi oprit. Pentru a vibra, coarda pianului a absorbit energia sonora de la difwzorul cu care se afla in rezonanja. Acest fenomen a fost folosit in teatrul antic, unde vasele de bronz dispuse pe scend jucau rolul de rezonatori, intarind anumite sunete, Fenomenul de rezonanfa este cunoscut gi in tehnica construcfiilor. Un generator de vibrafii acjiondnd destul de puternic, 18 poate transmite frecvenfa sa elementelor construcfiei in care se afl sau unei constructii vecine. (ecou — omul aude sunetul de cdteva ori, reflexiile duble, triple etc. de la suprafefe care vin cu intdrziere de cdteva milesecunde faja de unda directa de la sursa sonore. rezonanta — vibrafia sunetului reflectaté de la suprafefe reflectante cu efecte reflectante; in momentul suprapunerii undelor sonore). ‘Am vazut ce este reverberafia si am araitat c& daca intr-o camera obisnuita de locuit, in care absorbfiile sint oarecum uniforme, dimensiunile find relativ mici; difuziunea sunetelor este si ea aproximativ uniforma, in schimb fn salile mari energia sonora nu se mai rispandeste uniform, mai ales daci formele sint complicate, comportéind tavane curbe, balcoane, estrade etc. in aceste condifii, durata reverberatiei variaza de la un loc Ja altul, in unele locuri descrescdnd repede, auditia este slaba dar clara, in altele ea va fi deformata, Sunctele nu vor descreste cu regularitate, ci oscilind, Timpul de reverberatie prea mare poate avea efecte daunatoare. Daca luam cazul cel mai simplu, al unui orator intr-o sala de conferinfe, putem distinge trei ipoteze: = timpul de reverberagie prea scurt — auditia va fi clara, dar slaba; ~ timpul de reverberatie prea lung — sunetele vor fi tari, dar nu se vor infelege cuvintele; = timpul de reverberajie potrivit (optim) — auditia va fi clara si suficient de tare. Alegerea duratei de reverberatie optima este deci de cea mai mare importan{a. Dup misuritori ficute in numeroase sali, tofi observatorii sint de acord cd timpul de reverberatie optim creste cu volumul inc&perii gi variazd in functie de genul auditiei: studiouri de radio, sili de conferinje, muzic& de camera, inregistrari de sunet, cinema sonor, teatru (drama si comedie), sili de concert, teatru de opera, solo de orga. 19Am enumerat aici genurile de productie in ordinea in care cresterea timpului de reverberatie este indicat. Diversii cercetatori si autori nu sint totusi unanim de acord asupra valorii exacte a timpului de reverberatic al unei sili de dimensiuni date. in aprecieri intervin desigur criterii subiective gi alti factori precum nivelul zgomotelor din sala si a celor ce piitrund din exterior. fn ceea ce priveste punerea in valoare a unei productii muzicale cu atat mai mult, nu se pot stabili reguli absolute. Variafia timpului optim de reverberajie in secunde, in funcjie de volumul salii gi genul productiei sonore, Ja 0 freeventi medie de 500 Hz, este dati in diagrama din fig. 2.15. ‘olumul nei de cubic T9535 SOT 709 TGIN Fig. 2.18. Variatia timpului de reverberate, in secunde, in functie de volumul sali si genul productiei sonore, pentru o freeventa ‘medie de $00 Hz. Timpul de reverberatie trebuie sit fie aproximativ uniform pentru celelalte frecvente, in special, in studiourile de radio si inregistrari de sunet, sili de conferinfe si muzic& de camera, crescand usor pentru frecvenfe joase, odaté cu cresterea volumului incaperilor. 20 Pentru silile de concert, durata reverberatiei va trebui adaptata genului de muzica. Reverberafia scurta - pentru muzica de camera si in special pentru compozifii caracterizate prin finete de misurds reverberafie mai lunga - pentru formafii mari orchestrale si ‘compozitii cu efecte largi. Muzica wagneriana de exemplu necesit o reverberate lunga. Pe de alti parte, silile putin reverberante sau surde sint pretentioase, un defect de executie se percepe cu usuringi. Teatrele de dram sau comedie trebuie si aiba o reverberafie aseminatoare cu a sililor de conferinte. Teatrele de opera ar trebui si sune ca salile de concert. Aceasti conditie este dificil de objinut din cauza scenei si a decorurilor, elemente anteacustice. Ele asurzesc considerabil sala. {in proiectele teatrelor de operi se pune problema de a lungi reverberatia, pentru a compensa efectul anteacustic al scenei. Concluzii, Frecvenjele inalte sint determinante pentru inteligibilitatea vorbei si stralucirea sunetelor de muzicd, dar sint cele mai daunatoare ca ecouri sau interferente. Frecvenfele joase ajuta volumul si plenitudinea (amploarea) ‘in muzica si vorb&; nu sint atat de supardtoare in cazul ecourilor gi interferenjelor. Pentru sali de conferinfe, studiouri de radio si inregistrari de sunet se recomanda un timp scurt de reverberafie, variind intre 0,8—1,2 s, in funcfie de volumul salii, la freevenfa medie de 500 Hz. Pentru muzica de camera in aceleasi condifii se recomandi un timp de reverberafie intre 1,1—1,3 s; pentru teatrul de drama gi cinema sonor intre 1,2—1,6 s; pentru muzicd simfonicd $i opere intre 1,5—1,8 s; pentru muzica religioasa intre 1,7—2,1 s. 2.2.1. Determinarea timpului de reverberasie normat pentru sala de concerte cu volumul de 6400 m* Determinatea timpului de reverberajie normat se efectueaza {in conformitate cu urmatoarea relajie: 21Troma = K IgV , 3) unde V- volumul salii , m? K- coeficientul dependent de destinatia salii (tab.2.1.) Tema =9541-196400=1,56 sec, 2.4) Sali de concerte pan la 10.000 my mai mult 10.000 m* Tabelul 2.2. Coeficientii de corectie a timpului de reverberatic Tocticentat de corecio pentru caleutare Toy [soo J 2000 a 10 [1 | Teatru de opera sisal de concert | 1,4 0,9-1,0. Teatru dramatic, salé pentru ia conferin, auditor z 2.2.2. Determinarea timpului de reverberajie normat la frecvengele 125 Hz, 500 Hz, 2000 Hz 725_, =1,4-0,41-1g 6400 = 2,18 sec, (2.5) T8_, =1,0-0,41-1g 6400 = 1,56 sec, (2.6) 2”, =0,9-0,41-1g6400 = 1,40 sec. (2.7) 2 Normativul tehnic admite abaterea de £10% a timpului de reverberatie. 2.2.3. Determinarea abaterii de + 10% a timpului de reverberafie normat la frecvenjele 125 Hz, 500Hz, 2000Hz 2,18-0,1=0,218 sec, @8) 1,56-0,1=0,156 sec, Q9) 1,40-0,1=0,140 seo, @.10) TSI = 2,18-0,218 =1,96 sec, (2.11) T2819 =2,18-+0,218=2,4 sec, (2.12) T ENC = 1,56—0,156=1,4 sec, (2.13) T3201 = 1,56+0,156=1,72 sec, (2.14) T2410 — 1, 40-0,140=1,26 sec, (2.15) Tos) = 1,40+0,140=1,54 sec. (2.16) Elaborarea graficului timpului de reverberatie normat. Topt, sec Fig. 2.16, Curba timpului de reverberatie Toma unei sali pentru concert capacitatea de 800 spectatori cu abaterile 10%, 232.3, Absorbia energiei sonore. Determinarea timpului de reverberatie optim Coeficientul de absorbjie acusticé 2” al unei suprafete separate a dou medii reprezint& raportul dintre fluxul de energie acustica absorbit si cel incident. Marimea 4,,=@S; se numeste suprafata totalé de absorbtie a incaperii. Daca sursa se giseste intr-o incépere, ori de cate ori unda sonora intdlneste suprafejele delimitatoare ale incaperii, o parte din enetgia sonori este absorbiti de aceste suprafele (sau este transmis’), iar o alti parte se intoarce in interiorul incaperii, insuméndu-se la energia purtati de celelalte unde directe sau reflectate, prezente in incdpere. Proportia de energie absorbiti fati de energia incidenta determin’ coeficientul de absorbtie al peretelui si se noteazi cu a. El variaza intre 0 gi unitate. Determinarea experimentala a coeficientului de absorbfie acustic’ se poate realiza cu ajutorul tubului acustic, pe probe de dimensiuni mici, sau in camera reverberant& pe probe pana la 10m”, prin misurari ale absorbtiei incdperii, fra si cu material fonoabsorbant. fn cazul unor suprafefe avénd marimile S,,5,,..5,, caracterizate prin coeficientii de absorbjie @,,03,...0%,, absorbtia totala rezulta: Ag: = GS, + Sq +. 42,8, = GS, 02.17) ia Coeficientul mediu de absorbjie acustict, definit ca o caracteristicd globala, se poate exprima prin expresia: 24 s (2.18) in calculul absorbyiei totale se socot perefii si plafonul, in cazul in care pardoscala este alcStuit’ dintr-un material reflectant, se adaugi scaunele si publicul; cdnd inctiperea este pardosit cu mochet sau acoperitA cu covoare, se insumeaz in plus procentul aferent pardoselii. Aceasta formula nu este exact cénd materialele absorbante nu sint repartizate uniform. in sili avem ins& uneori fotolii goale, proporfie variabila de femei si barbafi etc, Daca ai, <0,2, atunci sala este risundtoare si calculele se efectueazt dup’ formula lui Sabin TIE = 0,163-——_—. om ag (2.19) Daca af, >0,2, atunci sala este inabusitoare si calculele se efectueazi dup’ formula lui Eyring ve Tit = 0,163——__— = 0,163, (2.20) Soop IM A Sex P(E ret me unde: 9(@mqj)=—In(1-at,,,)- functia coeficientului mediu de absorbfie, valoarea caruia este indicat in tab.2.3. 25Tabelul 2.3. Sensul functiei 9(c,.) = —In(—@,,.;) pentru Tabelul 2.4, Tabelul volumelor fondului de fonabsorbtie _calculul timpului de reverberatie 7 a materialelor de finisare = q a mee | 0 1 2 [3 |4 |s je [7 8 9 | | eee] =e 0,0 [000 [001 [002 [003 | 00s [004 [0.06 [007 | 008 {009 =| & OA 010 [012 [013 fot4 | ois [016 [017 [019 | 020 [0,21 02 [022 [o24 [035 [0,26 [0.27 [029 [030 [032 | 033 | 0,34 A om wo [ or 03 [036 | 037 [039 | 0,40 [oar [043 | 045 | 046 [048 [0,49 04 [ost [oss [os4 [056 {0,58 [0.60 | 062 | 064 | 0,65 | 0.67 05 0,69 | 0,71 | 0,73 | 0,76 | 0,78 | 0,80 | 0,82 | 0,84 | 0,87 | 0,89 salonutui =| mast 0,6 0,92 | 0,94 | 0,97 [0,99 | 1,02 | 1,05 | 1,08 | 101 | 1,14 | 1,17 pen bitumoast 07 [420 [124 [127 [131 [135 [139 [143 [147 | 1st | 1,56 eee 08 [1,61 | 1,66 | 1,72 [1,77 [1,83 [1,90 [1,97 [2,04 [212 [2,21 | talooniai | mast root | brnost Timpul de reverberatie poate totusi varia usor, fara ca prin HS ee aceasta sala sé piarda din calitajile sale acustice, deoarece calculele at sint totusi aproximative. Timpul de reverberatie este un factor Ta Taal important, dar nu constituie principala conditie a unei acustici si din eps corespunzatoare. Fei ea | ie Ge awa jilor | cri, teri 2.3.1, Determinarea absorbjiei sonore totale pentru sala de testi concerte cu volumul de 6400 m* _ lean Te Ener woosdeable ga pene vena fi, ric deta adie _ “ aa Yd [ae Pentru determinarea absorbfiei sonore totale este necesar de determinat aria suprafefelor interioare si suprafafa echivalenta de absorbfie. Absorbfia totala a sali se determin’ pentru 70% sala plina, Calculul se efectueazii la trei freevenfe: 125 Hz, $00 Hz si 2000 Hz in conformitate cu formula 2.17. Tobia sudo Ge ene pemancle na8 L_ See a Sat ame | Sat aommeaama [for pre for wo a al call | : ‘Abstya snc ca cemee vale 12 AagrEaS [ete 26 2Not: Coeficientul mediu de absorbtie suplimentara este egal cu 0,08 - 0,09 la frecventa 125 Hz si 0,04 - 0,05 la frecvenjele 500-2000 Hz. Datele ciayp, pot fi marite sau micsorate aproximativ cu 30% in dependengai de situarea in sala in cantitaji mari sau mici a absorbfiilor de sunet neconsiderabil. 2.3.2. Determinarea coeficientului mediu de absorbjie sonora pentru sala de concerte cu volumul de 6400 m’ la frecventele 125 He, 500 Hz $i 2000 Hz in conformitate cu formula 2.18 ns _552,8 = 552.8 9,93 2.21 Sot 9400 at 2.22) (2.23) Deoarece omes20,2 atunci sala este consideratd indbusit si calculul se efectueaz dupa formula Eyring. Utilizand tab. nr.2.3. sensul functiei p(Cty.,) pentru calculul timpului de reverberafie gisim: In(1 ~dy2) ats, =0,23 => (as) =0,26 (2.24) ae = 0,25 => play) =0,29 (2.25) a2? = 0,25 => play) = 0,29 (2.26) 2.3.3. Determinarea timpului de reverberatie pentru sald de concerte cu volumul de 6400 m’ la frecventele 125 Hz, 500 Hz si 2000 Hz in conformitate cu formulele 2.19 si 2.20 Ts 20,163 400 _ = 1,67 see (2.271) x 2400-0,26 28 6400 09 = 0,163 = 1, 7 Fao0-0,25 7 »50see (2.28) 6400 T2™ = 0,163 ————— = 1, 50: (2.29) oa 2400-0,29 ee 125 500 2000 Fig, 2.17, Curba reverberajiei Taya une sili pentru concerte capacitatea de 800 spectatori. Concluzie: De aici constatim, ca la freeventele T,° T° timpul de reverberafie corespunde datelor normative si dispare necesitatea de corectare a ei, iar la frecvenja Ty;° e necesar de marit absorbia sunetului, utilizénd materialele absorbante. 23.4. Recalcularea absorbfiei sonore totale pentru sala de concerte cu volumul de 6400 m° Efectuim recalcularea, modificdnd absorbfia sunetului la freevenja 125 Ilz utilizind alte materiale acustice de finisaj. in primul rand atragem atentia la finisarea peretilor gi tavanului. Completim tabelul nr.2.5. 29Tabelul 2.5. Recalcularea volumelor fondului de fonoabsorbtie a materialelor de finisare — Din rezultatele objinute, vedem cresterea _absorbtiei sunetului pe frecvenfa 125Hz, 0 majorare nesemnificativa pe frecventa 500Hz si 2000Hz. 2.3.5. Recaleularea coeficientului_ mediu de absorbfie sonora pentru sald de concerte cu volumul de 6400 m’ la frecventele 125 | Hz, 500 Hz $i 2000 Hz in conformitate cu formula 2.18 aE sn rexyat ei Pode aon rep ere Sean Face ot baa Tas Tera seat dn aps Fea Ba | Lae te stavylor | eles, ‘exit Pas da tena 9m Te (2.30) (231) (2.32) La frecventa 125 Hz neq 0,20 sala este considerata rasunatoare si calculul se efectueazi dupa formula Sabin, iar la frecvenjele 500 si 2000 Hz sala este consideraté indbusita si calculul se efectueazi dupa formula Eyring, deoarece @,.,, > 0,20 Utilizand tab, nr. 2.3. sensul —_funetiei PC yj) —IN(1~ Guy) Pentru calculul timpului de reverberatie gisim: Taine a =0,19 (2.33) ar = 0,25 => o(a2%) = 0,29 (2.34) airet = 0,26 => (a2?) = 0,30 (2.35) aan a 2.3.6. Recalcularea timpului de reverberatie pentru sala de kee co alt te Ter pas concerte cu volumul de 6400 m* Ja frecventele 125 Hz, 500 Hz si x ees _\ 2000 Hz in conformitate cu formulele 2.19 si 2.20 Tee ada a See TS A a Toy = 0,163. = 2, 28 sec. (2.36) 2400-0,19 3100 = 0, 1630400 _ 1, 49 sec 237) a 2400-0,29 6400 2000 0,163 = 1, 44 (2.38) oa *"~2400-0,30 see 238) Fig. 2.18. Curba timpului de reverberatie Typ a uni sali de concerte capacitatea de 800 spectatori. Datele obtinute 72°" se aflé in limitele abaterilor normate +10%. Respectiv acustica salii poate fi numit4 normal, la situarea corect a materialelor acustice. 2.4. Conditiile acustice fundamentale ale sali Pentru a fi corecta din punct de vedere acustic, o sala trebuie si indeplineasca urmatoarele condiii: = nivelul sonor al auditiei egal din toate locurile, adica 0 difwzare cit mai omogena a sunetului pe toat suprafaja silii ocupati de publicul auditor; ~ inteligibilitatea vorbei, sau claritatea cuvintelor vorbite: = muzicalitatea, sau calitatea timbrului s&lii 32 Sa examin&m pe rand aceste trei condifii si mijloacele de a le realiza. Nivelul sonor sau tria unei audifii intr-o ine&pere depinde de distanta intre sursa sonora si auditor si de forma salii. Instrumentele cele mai delicate, din punct de vedere al tiriei sunetului, sint pianul si mai ales vioara, care se aude totusi la un pianissimo de 0,000004 W. Din aceasti cauzi in formafiile orchestrale aceste instrumente se ageazS in fat’. Pentru vorbitori, problema tiriei sunetelor emise este foarte important, De aceea sélile de conferinfe cu auditie directa (fara amplificare), nu trebuie s& fie prea mari (circa 1 000 locuri), iar vorbitorul se aseazi pe o estrada, pentru propagarea liberi a undelor. O conditie esengiali este deci ca auditorul si-1 vada pe orator, pentru a primi direct sunetele. Pentru intarirea sunetelor se folosesc reflectoare de sunet, care nu sint altceva decat un perete reflectant prevazut in spatele oratorului. Peretele trebuie s& fie acoperit cu un strat tare gi neted, de preferinga lemn, cit mai pufin elastic. Reflectoarele de sunet bine realizate pot mari intensitatea cu 3 dB — 0 diferent remarcabila. Claritatea, sau inteligibilitatea vorbei, este a doua conditie pe care o sal& buna trebuie s-o indeplineasca. fn general, inu-o salé bine conceputa, mic& sau mare, trebuie nu numai si auzim vorbitorul, dar si-i infelegem ira dificultate cuvintele. Aceasta se exprima prin coeficientul de articulagie al s&lii Acest coeficient se stabileste astfel: se citese cu voce destul de tare o serie de silabe ce nu formeazi cuvinte (logatomi); stenografii noteazi; procentul de silabe notate corect, este coeficientul de articulatie. In camere de apartament el nu depaseste 96%. Mai mult de 86% reprezint un rezultat foarte bun. Poti injelege un vorbitor fra a fi foarte atent. Minimum admisibil este 70%. Procentul adaugat de o buna articulatie a silii mareste cu 10% coeficientul, ceea ce inseamna c& transforma o sali slab& intr-una buna, 33 .Rezultatele cele mai bune se objin dnd. silii o durat de reverberatie destul de mic’ (0,6—1,0 s). Mauzicalitatea, sau calitatea timbrului silii, este o problema foarte delicaté, la care, in afari de aplicarea metodelor stiintifice, este necesar gi simful muzical, In general, ameliorarea timbrului sili se face prin distributia cit mai variata a suprafetelor absorbante si teflectante si controlarea suecesivé a efectelor sonore obfinute pentru diverse instrumente, ansambluri si chiar vorba, de preferinga cu asistenfa unui sef de orchestra, in afara inginerului de sunet. 3. CALCULUL ARTICULARH SI CLARITATIHL VORBII in inc&perile destinate ascultarii vorbirii (sali de conferinte, auditorii), este necesar de indeplinit condifiile, la care timbrul glasului va ramfne natural, de asemenea e nevoie si se atingd claritatea vorbit in inc&perile de dimensiuni medii claritatea in toate locurile este aproximativ la fel, prin urmare, astfel de incdperi sunt determinate de o cifré- procentul mediu de articulare. Se considera ca: ~ Dacd articulajia atinge 85%- 96% conditia de audibilitate este foarte bun’; = Dack articulatia atinge —75%-84% | condifiile sunt satisicdtoare, insi este nevoie de o atentie mare; = La 65%-74% conditiile audibilitayii sunt ined bune, it ascultarea este foarte obositoare; — Mai putin 65% condifiile audibilitatii sunt nesatisfacditoare. A Claritatea vorbirii creste pe masura micsorarii duratei reverberatiei. De aceea, in auditorii nu prea mari pe masura cresterii fonoabsorbtici, creste procentul articulatiei. fnsa in auditorii mari situatia se schimba: pe miasura _ micsorarii 34 10 reverberafiei, legatX cu mirirea fonoabsorbfiei, . se . micsoreaza (perceputd de ascultitor) taria glasului dictorului. Salile mari se caracterizeaz’ cu un camp mare de articulatie, _ La aer curat, in gillgie normala glasul oratorului si lipsa galagiei poate bine fi infeleasa cuvantarea la distanja de 30 m in fafa oratorului, 20m in parti si 10m in spate. | ile audibilitayii la aer curat, in departare, de la izvorul galagiei la nivelul intensitatii vorbirii x 70db, la distanta dintre ascultator gi orator nu mai mare de 1 metru, cu absorbjia total a reverberafiei, V. O. Cnudsen a obfinut rezultatul experimentelor pe articulatie intr-un mediu ideal egal 96%, Kt 08 TT “ os 10 a7} 09 Ct 08 08 ee 07 ro STIS es eT eT og Ks a i 05 10 of os 03 og 0 4 5G ae wt oo lo tet 08 0 0 7 HM. 10 ae zooms b Bt 103 1 05 107 10,9 | verbre,cb 02 94 06 08 1,0 at c Fig. 3.1. Graficele valorilor coeficientilor K,, Ky, K.a~valoaea coefcienul In dependent de timpul de reverberate: b - valoarea coeficientulu A, Independent de intensitatea vorbiri orators ¢-valoaeacoeicental_ tn spender de report inteni 2gomonui fa intestate verbi oratory 35Dar examinfnd cantitatea factorilor ce influenfeaz conditiile audibilitatii in incaperi inchise, devine clar necesitatea introducerii coeficienjilor de corectie (fig. 3.1.). 3. De regimul zgomotului de fon 4, De volumul si forma inc&perii 3.1. Determinarea articularii sunetului Articularea sunetului in sili de spectacole se efectueaza in conformitate cu urmitoarea relafie: A=96-K,-K,-K,-K, 2.39) Ke Cte tig pep nay BE RIO Men a in conformitate cu fe, La swalowrensgsfeignlul K,=0,95, deodrece timpul de. Feverberatie ‘optim, fa frecvenja de oe? 4 . ho Tar 500 Hz este 7;4° =1,49 sec. Cho teed Me Bes” Se fn conformitate cu fig. 3.1.b valoarea coeficientului K, =0,98, deoarece intensitatea sursei sonore este egal cu 70 dB. Tet bate een ee In conformitate cu fig. 3.1.c valoarea coeficientului K,=0,8, deoarece raportul dintre intensitatea sonora din sala si 35 intensitatea sursei sonore este => = 0,5. fn incdperi de forma dreptunghiulard si sectorala K, =1. ; {in incaperi mari cand apar suprafefe concave la pod si pereti K,=0,9. in inc&peri mici finisate cu materiale de constructie absorbante K, =1,06. 36 on Introducdnd datele in formuléi avem: 4=96:K,-K,-K,-K, = 96%-0,95-0,98-0,8-1,0=71,5% , (2.40) Asa cum articulatia de calcul intra in intervalele (65-75)%, la freovenfele 500Hz articulajia vorbirii in sald este admisibila. Insa in sala nivelul g&ligiei proprii trebuie si fie cat mai mic. in auditori, sali de conferinfe,’ sili de teatru (ftir acompaniment muzical etc.) la rand cu timpul de reverberatie, criteriul claritatii sunetului serveste articulatia. 3.2. Determinarea clarititii vorbirii Claritatea vorbirii se caracterizeazi prin coeficientul de claritate Key si se calculeazi dupa formula: ___&xs 16r— unde: @ - coeficientul mediu de fonoabsorbjie in incapere la 100% sali pline; S- suprafata totala; 7, — distanfa de la sursa sonorii la spectator .m; Tokay r~ Tungimea primelor reflexii de la sursa sonori pana la spectator; 41,03,..02, ~ coeficientul de fonoabsorbtie a suprafefei de la care sunetul se reflecta la spectator in 50 milisecunde dupé oprirea fluxului sunetului. Condijiile de calcul K,, 20,2 (claritatea si audibilitatea in incdperi satisficatoare). 7 .3.2.1. Determinarea coeficientului mediu de fonoabsorbfie in incdipere la 100% sala plin& (2.42) unde: 4,, - absorbfia totald in inedipere la 100 % sala pling; S,q ~ suprafaja total’ a sali, 3.2.2. Determinarea lungimii primilor reflexii de la sursa sonora pandi la spectator Desentim sectiunea siilii si calculdim distanta rn: Fig. 32, Primele reflexii sonore O, de Ia sursa sonora F pind la spectator A. 0+0A=3,5+6,5=10,0 m; 1 = FA=5,5 m. 10, + OA, = 5,5+16,5 =22,0 m; fo, = FA, =18,0 m. FO, +04, =13,5+17, £0, + OA, = 29,0+2,5=31,5 m; og = FA, = 28,5 38 30,5 m; yy = FA, =25,5 ™. 3.2.3. Determinarea coeficientului claritatii vorbirii la frecventa de 125 Hz KM = — 0215-2400 __. # "16-3,14-(1=0,215)° ns -_0,215-2400__ 1" 16-3,14-(1—0,215)* as___0,215+2400 76-31 215) Kp = Sais 2400 ‘@ "16-3,14-(1—-0,25)? | 28,5 KBS =0,69820,2, KyP =0,0810,2, condi KF =0,04150,2, condi KY =0,03550,2, condifii nesatisficdtoare. Coneluzii: Din datele objinute reiese, ci la frecventa SOOHz calculul nu este rafional de efectuat, indicii vor fi si mai rai. De aceea tragem coneluzia, c&: aproximativ in primele 10 rénduri claritatea vorbirii oratorului. va fi bund, mai departe nesatisfiicdtoare. Aceasta dovedeste, c& salile de concerte in majoritatea cazurilor sunt destinate pentru programe muzicale, nu pentru vorbire, si adaptarea in sli de acest tip (cu capacitatea mai mare 600-700 oameni) a instalafiilor tehnice sonore. 39BIBLIOGRAFIE Virgil Focsa. Higrotermica si acustica clidirilor. - Bucuresti, Editura Didacticd si Pedagogica: 1975. Mihail Ricci, Tiberiu Ricci. Introducere in acustica arhitecturala. - Bucuresti, Editura Tehnicd: 1974. H. M. Tyces. Ocnosst crporrensioii dusuxu. - Mocksa, Crpoiinanar: 1975 r. Hai II-73-76. Kanorearpss.— Mockea, Crpoiinsgar: 197 r. EJ, Paxnmna, B.A. Mnavoa, M. P. Cansenxo. TocoOue 10 MpoekTAPOBAHHIO BAAMMOCTH B spHTeNBHEIX sarax.— MocKsa, Crpofinanar: 1976 r. CT, Anexcees, Akyctika spenminHer H KOHTepTHEIX 32108.- Mocksa. Hsnatensctao «3natnen 1969 r. APXHTeKTYpa TPAXIAHCKHX H MPOMBILUIeHHEIX 3qanHii. Tom IL. Ockonsr npoexraposarus. - Mockea, Crpoiiusnar: 1976 r. 40