You are on page 1of 8
PROIECTUL TETA Figa de laborator nr. 316 fntoensts de De, Xlang Libris, doctor in peihologie, doctor in iitere Sunt Incantat s& raportez c8, dup§ indelungate clutiri, am gAsit subiectul ideal pentru primul hostru experiment practic, care va incepe de in- dat ce Billy G., un bAiat in varsta de 12 ani, Anzestrat cu o inaginatie bogatd, va sosi la fata locului. Mama 1ui va fi ocupata. Tatal va fi plecat. BAiatul va fi plictisit. Pe scurt, Billy G. va fi perfect. Tatal lui Billy Gillfoyle a schimbat viteza gi a accelerat. — Tine-te bine, baiete. Indicatoarele spun ci ur- ‘meazi niste curbe, a strigat el, ca si acopere vuietul motorului. Masina decapotabila a fagnit pe goseaua gerpuitd de tara de parca ar fi fost Bolidul Galactical $oparlei Spatiale din revista preferata de benzi desenate a ui Billy. — Tuhuu! a exclamat Billy Capota masinii era Kisata. Vantul batea prin parul uj Billy. Pietricelele sireau de sub roti. Insectele se inbeau de parbriz. Era grozav. ‘Tatal lui era grozav. Ba nu, tatil lui era amuzant! Ce se putea spune despre mama lui? Eibine, ea trebuia si fle mai sobra, pentru ci era profesoari de matematica la universitate, nu creator de reclame, ca taici-siu, Cu toate astea, formau un cuplu perfect. Cel pusin aja vedea Billy lucrurile. Parintii's8i erau de o cu totul alta parere. Dinacest motiy, Billy urma sisi petreacd vacanta de vara impreuna cu mama, dar nu gicu tatal Laocabana. Pe un lac. Unde-a-njarcat mutu’iapa. ‘Mama il astepta deja acolo. Tatal avea si il con- ducd pina la caband, dupa care se va intoarce gi va petrece vara in apartamentul din New York, Billy si-ar fi dorit sa rmana impreuni, toti trei. Dar nu era chip si-i convinga pe parinti lui. In de- finitiv, era doar un copil. S-a lasat neputincios pe speteaza scaunului in timp ce tatal situ conducea decapotabila giligioasa pe curbele amefitoare, Mda. Pana si magina avea ‘mai multa putere decit el. 10 — Ai dormit bine, pui? I-a intrebat mama, in ‘vreme ce tata ii scotea bagajele din masina. Billy stitea in ceea ce parea a fi curtea din fat a cabanei ~ un petic de pimant invadat de buruieni. ‘Oamenii aveau mereu senzatia c& Billy este obo- it, din pricina priviri lui somnoroase sia fetei usor abitute, — MA simt bine, mama. — In regula, a spus mama, zambind de parcé ar fidurut-o dint, Bine-ai venit la Lacul Katrine. Sunt convinsa ci o si-ti placa aici. In spatele casei, aver tun doc gi o bared cu vasle, Billy a leginat din cap a incuviintare. Sporturile nautice nu se numarau printre pasiunile sale. — Putem merge si exploram insula, a adaugat mama. — Minunat, a spus Billy, ca si n-o intristeze gi mai tare. — Era si uit, a continuat ea, Am vizut cétiva copii in cabanele vecine. Doi dintre baieti pareau de aceeasi varsta cu tine. Poate ci iti vei face noi prie~ tepi in vacanta asta. ‘Tatil lui Billy i-a adus valiza. — Asta a fost tot, a spus el. n — Multumesc, Bll, ia raspuns mama, politicos. — N-ai pentru ce, Kim. ‘Tata se uita la apa ce scnteia in spatele cabanei. — Vechiul si dragul Lac Katrine, a murmurat el. — Ma mir cd-fi mai amintest. — Cum sil fi itat? Dar ce nu-mi amintesc'este cabana. Ai inchiriat-o curva de la Davy Crockett? ‘Avea dreptate. Locuinta lui Billy pentru urma- toarele zece siptiméni pirea construiti din busteni uriagi. Veranda era ticsiti cu mobil ficuta din ra- ‘muri indoite de copaci. Dar lucrul cel mai ciudat erau camerele de securitate montate pretutindeni: sub jgheaburile acoperigului, in coroana unui arbore din apropiere, in coltul cel mai indepartat al verandei. Luminitele lor rosii au clipit spre Billy, — Aminchiriat-o dela Dr. Libris,arispunsmama, — Cine mai e si doctorul asta? a intrebat Billy. — Dr. Xiang Libris. Tot el este proprietarul insu- lei din mijlocul lacului. — Shihahng? a repetat Billy. — Ede origine chineza. Se scrie cu X. Dr. Libris pred la aceeasi universitate ca gi mine. Cum el nu poate veni aici in aceasta vara, am reugit si inchiriez cabana la un pret foarte convenabil. 2 5 oe me ‘$i-a mijitusor ochii cAnd a rostit ultimele cuvinte. ‘Motivul era c& tatal lui Billy nu era o persoana prea cumpatata cind venea vorba despre bani. Billy aflase acest lucru (spre regretul siu) din certurile pe care parinfii lui le aveau noaptea, cand isi inchipu- {au ci el doarme. Se pare ci arunca prea multi bani pe ,jucarii de copii mici* Tar, dupa spusele tatalui lui Billy, mama ar fi tre- buit si fie ,mai deschisa la minte’, si se ,relaxeze* 4i.-0 lase mai moale cu socotelile” Dac-as reusi st castig la loto, se gindea Billy, toate problemele astea s-ar rezolva. Se gi vedea tindnd in brafe un cec uriag de cinci- zeci de milioane de dolari, prini care ilimbratigau si tl pupau ise infelegeau cu guvernatorul si faci o exceptie si si permit unui pusti de doisprezece ani s& clstige la Marea Loterie. —Trebuie si plec, a anunfat tatil lui Billy, urcindu-se in magind. Maine-dimineaté avem fntilnire cu un client. Ne vedem peste cateva sip- tamani, fiule. I-a mai ficut o data cu mana si a zbughit-o din loc, improgcand pietricele de sub rotile masini. 3 — Afi oprit undeva s& luati pranzul? a intre- bat mama, in timp ce fi urca valiza pe treptele verandei. —Da. — Nu-i de mirare ci afi intérziat. Te-a dus cumva la Red Barn? — Nu. Am mers la Burger Maxx. ‘Mama a strambat din nas. — Asa e legea, a spus Billy. Daca le face recla- ‘mele, trebuie sa le manance si mancarea. Mama a zambit. — $icee Red Barn? — Un local drigut de pe Route 17. Fac cea mai buna placint’ cu afine din lume. Eu gi tatal tiu ‘mergeam acolo cind eram la inceputurile relafiei noastre. Inchiriam 0 magind, veneam la Lacul Ka- trine si mancam plicinta. Privirile mamei erau pierdute undeva in zare. Billy se intreba daca mama inchide vreodata ochii si viseaza la o lume mai bund, aga cum ficea el. Dar reveria mamei nu a durat mult. — Daca fi se face foame inainte de cina, si-ti pregitesti o gustare, a spus ea, deschizand un bufet din bucitatie. Doua rafturi intregi erau ticsite cu pachete in vid, portocalii gi rogii, de biscuiti cu unt de ara- hide ~ singurul aliment pe care Billy, care era cam firay, il manca cu pofta. — Trebuie si-mi promiti ca vei manca cel putin doua fructe pe zi, a adiugat mama. — Promit. — Poftim! Pune-fi cateva in rucsac, Nu vreau si te iei cu joaca si si stai nemancat. — Multumese. — Ce-ai zice si te instalezi in camera ta, dupa care si pleci in recunoastere prin imprejurimi? Eu megg la etaj si mai lucrez la disertatia mea, © adisertatie’, aflase Billy, era 0 lucrare foarte lung si plictisitoare, pe care nu 0 citeau decit 15 profesorii universitari, care apoi decideau daci ‘mama este suficient de desteapta pentru a primi ti- tlul de ,Dr. Gillfoyle* si un salariu mai mare. Lucrarea era atit de complicat, incat mama lui Billy avea de gind si lucreze la ea foatd vara. Ceea ce in- semna Billy va fi nevoit si se distreze de unul Singur. — Stai linistita in privinta mea, a spus el. Ma descure. — Stiu, Billy. Tu te descurci intotdeauna. Billy aluatvaliza gia pornit-o spreeetajulal doilea. Dupa ce si-a tarat bagajul pe scara ingusté, a ajuns, in cele din urm§, la dormitorul siu. Pereti rau imbracafi in lemn de pin noduros. Pe pat era 0 patura pufoasi. Covorul avea modele cu pestigori. Billy avea senzatia cd face parte dintr-un catalog de imbriciminte pentru drumeti De tavan atérna alti cameri de supraveghere. Probabil Dr. Libris se temea si nu ti fure cineva ve- iozele in forma de rata. A scotocit prin valiza gia scos slipul. Inloc sl impatureasc gi sil pund intr-un sertar al comodei, |-afolositca si acopere camera aia de fil ‘mat, care fi didea fiori, dupa care a coborit in living. 16 Ce mai living. Nu exista nici televizor, nici DVD-player, nici consoli de jocuri. Nici macar un computer. Pe peretele din spatele canapelei atrna totusi un goblen inramat pe care se putea citi: 20 carte este dovada ci oamenii pot face minuni." Carl Sagan, — Bun, a zis Billy, inchizand ochii. $a incercim si facem 0 minune gi si rostim cuvintele magice: consola, televizor, DVR. A deschis och si s-a obiect magic. Cabana era la fel de pli . Si-a vardt iPhone-ul in buzunar gia iegit din casa. ‘In stanga se vedea 0 casi moderna, construita din sticli. In dreapta, una cu dows etaje, darapanata si parc improvizata. O parte era construiti aseme- nea unui turn de castel, ata ca un cort de cite, iar a treia, ca 0 barca risturnata, In opinia lui Billy, acest amestec de stiluri era malt mai atrigitor decat cladirea din sticla. ‘Odata ajuns in spatele cabanei sale, Billy @ obser- vat un lucru ciudat: 0 uriaga antend de satelit v — Picat cd nu fi-a trecut prin minte s8 0 conec- tezi la un televizor, a gindit el, cu glas tare. Lace_iifolosea doctorului Libris o antena de satelit? Vara tsi petrecea timpul incercind sa contacteze extraterestrii? Sau transmitea semnal pentru cel mai stupid canal de televiziune din lume: Canalul Camerelor de Supraveghere? Acum puteti viziona case mobi- late, nelocuite, 24 de ore din 24% La nici treizeci de metri de veranda din spate a cabanei, trecind pe langa o de masi de picnic $i un morman de mobila de gridind, Billy a zarit 0 barcuta rosie cu vasle, legata de un ponton. Departe, in mijlocul lacului, se deslugea vag o in- suli, Pirea se pluteasca pe api, asemeni unui nor de pacli strapuns, ic i colo, de ramurile brazilor. Sif fost de marimea a trei terenuri de fotbal puse unul ling’ altul, iar la capatul siu nordic se profila prin ceafi un varf stincos. Semana oarecum cu un dinte neted. Billy ar fi ramas pierdut in contemplare (insula trezea o fascinafie sumbra) daci nu I-ar fi strigatci- neva din spatele casei darapanate de alaturi. —Hei, vecine! Am nevoie de ajutorul tiu, Grabeste-te! Fetita care il strigase avea pielea ciocolatie, ochi cAprui stralucitori si parul prins in trei codite. Nu pirea si aibé mai mult de cinci ani. — Ai pitit ceva? a intrebat-o Billy. Fata a clitinat din cap gi a ficut semn spre un copac aflat in partea de castel a casei construite alandala. O papust in rochie roz atarna de una din- tre crengi. — Am vrut si vid daci Dolly stie si zboare, a explicat ea, siam aruncat-o de la fereastra. Poti s-o salvezi de acolo? — S-ar putea, a raspuns Billy, isindu-se ugor pe spate ca si evalueze situatia mai bine. — Cum te cheama? — Billy. 19 — Am vizut nigte jocuri de societate pe rafturile de jos. — Super. Vrei si juctim ceva? — Nu in seara asta, Imi pare riu. Bineinfeles, s-a zis Billy Ai de lucru la disertatie. — De ce nu faci un puzzle? i-a sugerat ea.” — Nu, ziu? Ce, suntem in cisuja bunicii? = Ai dreptate, ‘Mama strans cana in palme gis-a indreptat spre salon. Billy a urmat-o. — Te-ai uitat in biroul doctorului Libris? Sunt sute de cirti acolo. — Cu benzi desenate? — Billy, tu ce crezi ci ficeau copiii inainte si para jocurile video sau chiar electrcitatea? _— Nu gtiu. Plangeau mult? a intrebat baiatul pri- valindu-se pe canapea cu un gest teatral. — Nu, Billy. Citeau, inventau tot soiul de povesti sijocuri. Luau un obiect, oricat de mic, g- transfor- ‘mau in ceva. Aga cum transforma tatil tu un taco {ntr-un céntaret mariachi cu mustafa din branza. — Tira placut reclama aia, nu? — Ehaioasi. — Dar pe tata nu-l prea placi. 30 Nu e adevarat. ~ atunci de ce nue gi el cu noi? ‘~ Nu stiu cum si-tiexplic. E ceva mai complicat. Mama a tras aer in piept gi si-a trecut degetele

You might also like