Subscribe to DeepL Pro to translate larger documents.

Visit www.DeepL.com/pro for more information.

1272

NOTE CLINICE

Bruxismul după o leziune cerebrală: Tratamentul cu succes

cu toxina botulinică A
Cindy B. Ivanhoe, MD, Penny M. Lai, MD, Gerard E. Francisco, MD
Prezentat pentru publicare la 20 decembrie 1996. Acceptat în formă
REZUMAT. Ivanhoe CB, Lai TM, Francisco GE. Bruxism revizuită la 6 mai 1997.
Nici o parte comercială care are un interes financiar direct în rezultatele
după leziuni cerebrale: tratament de succes cu toxină cercetărilor care susțin acest articol nu a conferit sau va conferi un beneficiu
botulinică-. autorilor sau oricărei organizații cu care autorii sunt asociați.
A. Arch Phys Med Rehabil 1997;78:1272-3. Cereri de retipărire adresate lui Cindy B. Ivanhoe, MD, Brain Injury
Program, TIRR, 1333
Bruxismul, scrâșnirea ritmică a dinților - de obicei Moursund, Houston, TX 77030-3405.
O 1997 de către Congresul American de Medicină de Reabilitare și Academia
în timpul somnului - nu este o complicație rară a leziunilor Americană de Medicină Fizică și Reabilitare.
cerebrale traumatice. Prevalența sa în populația generală este 0003-9993/97/7811-4291$3.00/0
de 21%, dar incidența sa după un traumatism cranio-cerebral
este necunoscută. Netratat, bruxismul cauzează hipertrofia
maseterului, cefalee, distrugerea articulației Arch Phys Med Rehabil Vol 78, noiembrie 1997
temporomandibulare și uzura dentară totală. Raportăm un caz de
rezolvare completă a bruxismului postanoxian după tratamentul cu
toxină botulinică-A (BTX-A). Pacientul a fost un bărbat
în vârstă de 28 de ani, fără antecedente de bruxism, care a
suferit o leziune cerebrală anoxică secundară unui stop
cardiac de etiologie necunoscută. La admiterea în unitatea
noastră de reabilitare, la 2 luni de la traumatism, pacientul a
prezentat bruxism sever și uzură dentară intensă. Pacientul a
fost injectat cu un total de 200 de unități de BTX- A în fiecare
maseter și temporalis. A existat o rezolvare totală a
bruxismului la 2 zile după injectare, fără complicații. La
urmărirea la 3 luni după injectare, pacientul a rămas fără
bruxism. Propunem ca toxina botulinică să fie luată în
considerare ca tratament pentru bruxismul secundar unei leziuni
cerebrale anoxice. Sunt necesare studii suplimentare privind
selecția mușchilor și dozajul medicamentelor pentru a elucida
eficacitatea toxinei în această afecțiune.
*O 1997 de către Congresul American de Medicină de
Reabilitare și Academia Americană de Medicină Fizică și
Reabilitare.

T TERMENUL BRUXISM este derivat din cuvântul

grecesc brychein, care înseamnă "a scrâșni sau a
scrâșni din dinți"''. Netratată, această măcinare ritmică
poate provoca hipertrofie maseteră, cefalee, distrugerea
articulației temporomandibulare și uzură dentară totală. În
populația generală, incidența bruxismului a fost odată
raportată ca fiind de 219c.2 Bruxismul este adesea observat
la pacienții cu stări de conștiență alterate, dar incidența sa
după leziuni cerebrale este încă necunoscută. Rezolvarea
bruxismului este adesea asociată cu îmbunătățirea stării de
conștiență, iar apariția bruxismului a fost strâns legată de
revenirea ciclurilor de somn-veghe și de îmbunătățirea
nivelului de conștiență la pacienții care au fost inițial în
comă.". Pentru a preveni uzura dentară, au fost utilizate,
cu succes variabil, apărători bucali, medicamente
spasmolitice și terapie de relaxare. În acest raport,
descriem experiența noastră în ceea ce privește tratamentul cu
succes al bruxismului la

De la Departamentul de Medicină Fizică și Reabilitare, Baylor College of

Medicine (Dr. Ivanhoe); Departamentul de Medicină Fizică și Reabilitare, The
University of Texas Health Science Center (Drs. Lai, Francisco): și Programul de
leziuni cerebrale, Institutul pentru Reabilitare și Cercetare (Drs. Ivanhoe,
Francisco), Houston, TX.
un pacient cu leziuni cerebrale anoxice cu ajutorul toxinei
botulinice A
(BTX-A).

RAPORT DE
CAZ
Un bărbat în vârstă de 28 de ani a avut un debut acut de
dispnee și ulterior a căzut inconștient în timp ce juca
baschet. El nu avea antecedente de bruxism sau alte boli.
Pacientului i s-a făcut imediat resuscitare cardio-pulmonară
de două persoane timp de aproximativ 15 minute înainte de
sosirea echipei medicale de urgență. Inițial, pacientul se
afla în fibrilație ventriculară, care a fost transformată în
ritm sinusal normal în urma mai multor defibrilări.
La sosirea în camera de urgență,pacientul avea pupilele fixe
cu un scor pe scala Glasgow Coma de 3. Tomografia
computerizată a capului a evidențiat un artefact atenuat al fosei
medii drepte, fără semne de fracturi faciale sau craniene, ischemie
cerebrală sau hemoragie. Ecocardiograma a arătat o ușoară
hipertrofie concentrică a ventriculului stâng. Pacientul a
fost diagnosticat cu encefalopatie anoxică secundară unui stop
cardiac de etiol- gie necunoscută. Singura complicație
medicală în timpul spitalizării acute a fost pneumonia. În
afară de traheostomie și plasarea unui tub gastros-
tomic, nu a fost efectuată nicio altă procedură
chirurgicală.
La admiterea în unitatea de reabilitare, 2 luni mai târziu,
pacientul a avut deschidere spontană a ochilor și urmărire
ocazională. Avea doar vocalizări neinteligibile și
nesemnificative. S-a observat scrâșnirea severă și continuă a
dinților și uzura dentară.
La trei luni de la traumatismul cerebral anoxic, pacientul
a fost injectat cu BTX-A la mușchii maseter și, respectiv,
temporalis. Deoarece pacientul nu a fost cooperant, injecțiile
au fost efectuate în sala de operație sub anestezie
generală, sub îndrumarea unui specialist oromaxilofacial. Un
ac a fost introdus până când a intrat în contact cu oasele
mandibulare și temporale. Apoi a fost retras aproximativ
4 mm pentru a ajunge la grosimea mușchilor maseter și
temporalis. Pacientul a tolerat bine procedura. Nu a existat
nicio dovadă de atrofie musculară, sângerare sau infecție la 2
zile după injectare. Bruxismul a început să se rezolve în 2
zile. La trei luni de la tratament, pacientul a demonstrat o
stare neurologică neschimbată, dar a rămas fără bruxism.

DISCUȚII
Fiziopatologia bruxismului după leziuni cerebrale anoxice nu
a fost bine descrisă. Complicațiile bruxismului cronic includ
uzura dentară, distrugerea articulației temporomandibulare și
durerea. În mod tradițional, bruxismul a fost tratat cu
apărători bucali pentru a preveni uzura dentară. La pacienții cu
mușcătură tonică severă re-flexibilă, apărătoarele bucale pot fi
dificil de introdus sau de îndepărtat. Bruxismul dureros continuă,
de obicei, cu o eventuală uzură a articulației temporo-
mandibulare.4 Deoarece mușchii primari implicați în bruxism
sunt mușchii temporali și maseter, s-a presupus că slăbirea
acestor mușchi cu BTX-A ar rezolva această afecțiune.
Toxina botulinică A a fost introdusă clinic pentru prima
dată de Scott' în 1980 în tratamentul strabismului. De la
acea dată, a fost
 TRATAMENTUL BRUXISMULUI CU BOTULINUM TOXIN-A,
Ivanhoe
a fost demonstrată eficacitatea în tratarea altor afecțiuni, cum ar
fi torticolis spasmodic, disfonie spastică, hipertonie spastică,
anismus, acalazie, spasm hemifascial și hipertrofie maseteră.69
Entități rare, cum ar fi "bărbia tremurătoare ereditară" sau
sindromul Satoyoshi (un spasm muscular intermitent dureros
de natură lent progresivă cu alopecie universală și diaree) au
fost, de asemenea, tratate cu BTX-A."'''i
BTX-A are un efect local la nivelul joncțiunii
neuromusculare prin blocarea eliberării de acetilcolină și, prin
urmare, provoacă para1izații ale mușchilor afectați''. În multe
cazuri, efectele clinice nu sunt observate decât la 7-10 zile
după injectare. Bruxismul pacientului nostru a fost rezolvat în 2
zile. Deși nu sunt disponibile date privind eficacitatea și
siguranța pe termen lung a toxinei, medi- carea pare a fi sigură,
având în vedere apariția rară a efectelor adverse întâlnite în
practica clinică. La pacientul nostru nu au fost observate
evenimente adverse. Procedura a fost per- formată în timp ce
pacientul se afla sub anestezie generală, deoarece acesta nu a
fost în măsură să coopereze. Pentru pacienții capabili să coopereze pe
deplin, procedura ar putea fi efectuată în cabinet și nu ar
necesita anestezie generală sau sedare. Acest lucru este ideal,
deoarece riscurile suplimentare legate de anestezie ar fi
diminuate.
Slăbirea mușchilor înconjurători care nu au fost
injectați poate apărea din cauza difuzării toxinei. Studiile
pe animale au demonstrat că BTX-A difuzează prin planurile
fasciale către mușchii înconjurători".2 La pacientul nostru,
acest fenomen nu a avut loc într-o măsură perceptibilă din
punct de vedere clinic. Nu a fost constatată nicio slăbiciune a
mușchilor faciali
observate, așa cum ar fi fost de așteptat dacă BTX-A s-ar
fi răspândit la
aceste domenii. Riscul de disfagie nu a fost semnificativ din punct
de vedere clinic, deoarece pacientul a fost alimentat prin
intermediul unui tub de gastrostomie. În cazul pacienților
disfagici internați cu distonie cervicală care sunt tratați cu
BTX-A, dificultatea de înghițire este de obicei tranzitorie și
este gestionată prin modificarea consistenței dietei.
Acest caz ilustrează faptul că BTX-A este o opțiune de tratament
viabilă pentru gestionarea bruxismului la pacienții cu leziuni
cerebrale. Dozarea trebuie să se bazeze pe severitatea
bruxismului și pe starea clinică generală.
1273
starea pacientului. Poate fi necesară anestetizarea sau sedarea
pacientului dacă acesta nu poate coopera cu procedura. Injecțiile cu
BTX-A sunt ușor de efectuat, iar riscul de reacții adverse este
scăzut. Tratamentul bruxismului este încă o utilizare pentru
indicațiile posibile, în continuă extindere, ale acestui
medicament.
Referințe
Miller SC, Firestone JM. Factori psihosomatici în etiologia
bolilor parodontale. Am J Orthodont Oral Surg 1947;33:675-80.
2. Redding GR, Rubright WC, Zimmerman SO. Incidența bruxismului.
J Dent Res 1966;45:1198-
204.
3. Pratap-Chand R,Gourie-Devi M.Bruxism, semnificația sa în comă.
Clin Neurol Neurosurg 1985;87:113-7.
4. Smyth AC. Tratamentul cu toxină botulinică a hipertrofiei
maseterice bilaterale. Br I Ora1 Maxillofac Surg 1994;32:29-
33.
5. Scott AB. Injecțiile de toxină botulinică în mușchii extraoculari
ca alternativă la strabism. Surg I Pediatr Ophthal Strasbismus
1980; 17:2l0-25.
6. Horn KE, Porter JD, Porter JD, Evinger C. Paralizia cu toxină
botulinică a mușchiului orbicularis oculi: tipuri și evoluția în
timp a modificărilor în structura musculară, fiziologie și
cinematica pleoapei. Exp Brain Res 1993;96:39-53.
7 Pasricha PJ, Ravich WJ, Hendrix TR, Sostre S, Jones B, Kalloo
AN. Tratamentul achalaziei cu injecție intrasfincteriană de toxină
botulinică. Ann Intern Med 1994;8:590-1.
8. Gui D,Cassetta E, Anastasio G,Bentivoglio AR,Maria G,Albanese
A. Toxina botulinică pentru fisura anală cronică. Lancet 1994;344:1127-
g
9 Kaufman DM. Utilizarea injecției cu toxină botulinică pentru
torticol- lis spastic al distoniei tardive. J Neuropsychiatry Clin
Neurosci 1994;6:50- 3.
10. Gorden K, Cadera W, Hinton G. Tratamentul cu succes al bărbiei
tremurătoare ereditare cu toxină botulinică. J Child Neurol
1993;8:154- 6.
11. Merello M, Garcia H, Noques M, Leiguarda R. Spasmul mușchilor
masticatori la un non-japonez cu sindrom Satoyoshi tratat cu
succes cu toxină botulinică. Mov Disord 1994;9:104-5.
12. Shaari CM. Cuantificarea răspândirii toxinei botulinice prin
fascia musculară. Laryngoscop 1991;101:960-3.
Arch Phys Med Rehabil Vol 78, noiembrie
1997